Influenta deficientelor vizuale asupra rezultatelor scolare In cartea lui Mircea Stefan Educarea copiilor cu vedere slaba este

te sustinuta idea ca una din cauzele insuccesului la invatatura o constituie aceasta deficienta senzoriala. Rata elevilor care se afla in faza insuccesului scolar si sufera totodata si de deficiente vizuale este inte 8 si 13%. Cu toate acestea examinarea medicala inaintea scolarizarii permite depistarea la timp a unor probleme de vedere si astfel, copii care inainte ar fi putut ramane orbi, acum raman cu resturi de vedere. Deasemenea, odata depistata deficienta, in functie de natura si gradul acesteia se poate face trecerea elevului intr-o scoala speciala sau intr-o scoala de masa. In cadrul scolii de masa, atata timp cat sunt respectate anumite conditii precum folosirea ochelarilor, asezarea in clasa intr-un loc cu lumina suficienta si de unde elevul poate vedea bine la tabla, explicatii suplimentare din partea profesorului,ajutorul familiei si al colegilor elevul poate trece cu usurinta peste conditia sa si peste un posibil esec scolar. Daca elevul nu se adapteaza insa la cerintele scolii de masa, el ramane in urma cu invatatura, se simt respinsi de colegi sau de cadrele didactice, si uneori nu au parte nici de intelegerea parintilor acestia considerandu-I lenesi sau neatenti. In aceste conditii copilul va fi traumatizat, isi va pierde increderea in el iar problema lui de vedere, netratata la timp se va putea inrautati.

Recuperare si educarea deficientelor de vedere in functie de varsta si gradul de dificultate. In functie de gravitatea defectelor vizuale, de momentul producerii defectului, de etiologia, localizarea, dinamica defectului si complexitatea acestuia si de conditiile de mediu si de educatie, aceste criterii fiind intalnite in cartea Monicai Delicia Avramescu (Defectologie si logopedie ) scrisa in anul 2007 pot fi recuperate si educate. Spre exemplu, copii care dobandesc cecitatea dupa varsta de 4 ani conform acestor criterii dispun de un limbaj de reprezentari vizuale destul de insemnate iar datele tactilKinestezice si cele auditive evoca intotdeauna imagini vizuale corespunzatoare, formate pana la aceasta varsta, astfel aceste imagini pot avea o influenta insemnata asupra particularitatilor psihologice individuale. In schimb copiii orbi cu resturi de vedere, chiar daca acestea sunt minime si permit numai perceperea luminozitatii si a unor raporturi spatiale vagi, recurg la vizualizareinterpretand imaginile in mod tactil-kinestezic. Altfel spus, in recuperarea cecitatii psihice si a celei pitiatice este indicata psihoterapia. De asemenea persoanele cu cecitate dobandita invata cu ajutorul celorlalte simturi sa devina autonome si sa-si gaseasca un loc de munca. Aceasta reeducare potrivit site-ului www.romedic.ro cuprinde reeducarea psihoterapeutica, reeducarea pedagogica care presupune invatarea scrisului si cititului Braille, Hebold, Wagner, dactilografie la masina de scris pentru a-si putea continua studiile si reeducarea profesionala care presupune invatarea unor meserii (masaj,

tricotat,activitati artistice precum cantatul la un instrument musical) urmarindu-se reintegrarea in munca atat pentru beneficiile materiale cat mai ales pentru cele psihice. Deficientele de vedere pot fi privite si in mod pozitiv prin prisma clasificarilor dupa momentul instalarii deficientei deoarece scot in evidenta importanta deosebita a reprezentarilor vizuale pentru viata psihica a persoanei deficiente.

Echipa noastra considera ca deficient de vedere este o deficient usoara iasr pentru a nes sustine teza am adus patru argumente solide. Persoanele care au fost diagnosticate cu cecitate si ambliopie pot deveni independente si se pot descurca intr-un cadru cunoscut deoarece au celelalte simturi mult mai dezvoltate,in special cel tactil-kinestezic. Acest lucru poate fi confirmat de Alois Gherghut in 2007 care cu ajutorul probelor de identificare pe cale tactil-Kinestezica a probelor grafice si tipografice, a celor de confectionare a unor obiecte, si a celor verbale pot ajuta persoanele cu deficient de vedere sa-si capete independenta. O alta opinie este cea a lui Voss care s-a ocupat de problema reprezentarilor la orbii tardivi. Acesta afirma ca sunt 3 tipuri de persoane cu deficiente de vedere care sunt capabile sa se descurce singuri; acestia fiind: -tipul acustic ce isi evoca imagini vizuale prin perceptii auditive -tipul tactil motor unde evocarea imaginilor vizuale cu obiectele -tipul intelectual ce vizualizeaza sub influenta unui efort de gandire deosebit Conform Iolandei Tobolcea in cursul Asistenta psihopedagogica a persoanelor cu deficiente de vedere deficienta vizuala este educabila si perfectionabila in mod semnificativ pentru copii ambilopi si pentru cei cu resturi de vedere.Printre problemele de vedere care se pot indrepta se numara urmatoarele ametropii :

-Miopia reprezinta un exces de refractie, care tulbura perceptia la distanta (nu vede bine la distanta). Imaginea optica a obiectului se formeaza nu pe ecranul retinian, ci inaintea lui, fiind neclara. Miopul tinde sa se apropie de obiect sau sa apropie obiectul de ochi ca sa poata vedea mai clar. Cu cat obiectul este mai departat de ochiul miop, cu atat imaginea este mai difuza. in schimb, obiectele apropiate sunt corect percepute.Corectia optica a acestui defect de refractie (cazul miopiei benigne) se face cu lentil divergente (-), menite sa readuca imaginea inapoi pe retina. Copilul cu aceasta deficienta de vedere nu are nevoie de scolarizare speciala, ci doar de respectarea unor conditii de igiena stricte. Doar in cazul miopiei maligne (de obicei de natura congenitala) este necesara scolarizarea speciala, pentru ca evolutia acestei tulburari este rapida si grava. n jur de 26% din populaia lumii are miopie.
( http://ro.wikipedia.org/wiki/Miopie )

- Hipermetropia. Cauzele acestei tulburari sunt dimensiunea redusa a axului anteroposterior al globului ocular, capacitatea refringenta scazuta a cristalinului sau alti factori care scad puterea de refractie. Este vorba deci de o refractie insuficienta, drept urmare imaginea obiectului este neclara si se formeaza in spatele retinei. Subiectul, asadar, are dificultati in a percepe obiectele din apropiere si pentru a le depasi tinde sa le indeparteze de ochi. Corectia optica se face cu lentile convergente (+) si prin exercitii vizuale sistematice. Hipermetropia nu trebuie confundata cu presbitia, manifestare fiziologica legata de varsta de 45-50 ani.