Sunteți pe pagina 1din 16

1.

Numaratoarea hematiilor, leucocitelor si trombocitelor Eritrocitele= elem sanguine cu aspect de disc biconcav,diam 7 , de cul rosie datorita hemului prezent intracel. Sunt elem cel mai bine reprezentate 4,5-5mil/mm3

Caracteristici: provin din precursori nucleati,are enzime si metab intens. La niv maduvei hematogene,din cel stem pluripotenta se diferentiaza cel unipotenteproteoblastii. Acestia se incarca cu Hb si trec de eritroblastii bazofili. Eritroblastii bazofili isi pierd nucleul si RE devenind reticulocite. Reticulocitele au mitocondrii si ap Golgi. Nr de reticulocite este un indicator al eficentei eritropoiezei. Val normale ale reticulocitelor : 0,52% din hematiile circulante. Nr lor este redus in anemia aplastica sau in patologii care presupun inlocuirea tes hematopoietic cu cel neoplazice. Ponderea lor creste in anemiile hemolitice,anemiile posthemoragice sau la initierea tratamentului antianemic. Val normale eritrocite: nr loc variaza in fct de varsta si sex. N-n: 6x106/mm3 dar scade la 4x106/mm3 pn la 5 luni la femeia adulta: 4,7x106/mm3 la barbat: 5,2x106/mm3 dif numerica a hematiilor la femei si barbati se explica prin: masa musc mai mare la barbati; pierderile sanguine menstruale scad nr de hematii la femei; estrogenii inhiba eritrpoieza,iar androgenii stimuleaza eritropoieza Variatii: cresterea nr=poliglobulie atinge val de 8-20mil/mm3 . Poate fi fiziologica sau patologica Apare in: expunerea la mediu hipoxic; ef fiz modera; boli pulm; policiemia vera Scaderea nr=anemie sub 3 mil/mm3 apare in: ef fiz excesiv; anemie aplastica; anemia cronica simpla; anemia feripriva; anemia posthemoragica;anemia hemoliica

Numararea eritrocitelor: camera de numarat se aseaza la microscop. Examinand reteaua cu obiectivul 10x se nr hematiile aflare in interiorul a 80 de patratele mici (5 gr de 16 patrate mici) si se calc nr mediu de hematie/patrat. Avand in vdr ca suprafata patratului in care am numarat eritrocitele =1/400mm2 ,iar adancimea retelei = 1/10mm,vol unui patrat mic=1/4000mm3 . Nr de hematie/mm3 se sang diluat=nr mediu de eritrocite dintr-un patrat x 4000. Pt a obt nr de hematie/mm3 se sang, se face corectia pt dilutie x rezultatul obtinut cu 100 pt diluatia 1/100 respectiv 200 pt dilutia 1/200.

Leucocitele=populatie cel neomogena. Se clasifica in: granulocite (neutrofile,bazofile,eozinofile) si agranulocite(limfocite,monocite). Leucocitele sunt componente mobile ale sis imun. Unele indeplinesc rol de cel prezentatoare de antigen(limf B) si sunt profund implicate in diverse etape ale RI,iar altele au rol auxiliar in acest proces,fiind implicate insa in tipuri particulare de RI (eozinofile-apararea antiparazitara; bazofile,mastocite-react de tip alergic)

Val normale: la nastere: 15.000-25.000/mm3 la adult: 5.000-9.000/mm3 cresterea leucocitelor=leucocitoza si apare : dp ef fiz postprandial in sarcina la marii fumatori in per de menstruatie maj inf bact scaderea nr= leucopenie si se intalneste: la varstnici in unele inf virale postchimioterapie/radioterapie Numararea leucocitelor: Camera de numarat se aseaza la microscop. Examinand reteaua cu obiectivul 10x se nr nucleii leucocitelor care se afla in interiorul a 50 de patrate mari plus cele suprapuse peste 2 laturi alaturate fiecarui patrat mare. Calculul nr de leucocite/mm3 se sange: se face media nr de leucocite/patrat,iar rezultatul se corecteaza pt vol si dilutie. Astfel nr obtinut x 250 x 10 pt dilutia1/10 sau nr obtinut x 250 x20 pt dilutia 1/20. Trombocitele= frag cel desprinse din megacariocitul rezident in maduva hematogena. Are rol in inflamatie si hemostaza. Componente: memb cel,sis tubular,sis dens tubular,granule,sis canalicular de comunicare Val normale: 150.000-400.000/mm3 Scaderea nr=trombocitopenia si se intalneste in: scaderea productiei medulare adm unor medicamente

Cresterea nr=trombocitoza si poate fi: esentiala: in tromb esentiala sau asociata altor mieloproliferari sec: asociata bolilor inflamatorii,interventii chirurgicale,anemie/hemoragie.

Numararea trombocitelor se face la MO cu obiectivul 40x,identificand plachetele pe baza refractaritatii. Se obt un camp optic cenusiu, pe care trombocitele apar ca mici sfere stralucitoare,refringente si mobile. Se nr plachetele in 80 de patrate mici, se calc nr mediu de trombocite/patrat si se face corectia pt vol si dilutie. Astfel, nr de plachete/patrat x 4000x200. 2. Determinarea hematocritului =proc vol de elem fig din vol sang total =rap globulo-plasmatic Val normale: La n-n: 56,6% La 1 an: 35% apoi creste pn la val de adult La femei: 40% La barbati: 46,5% Cresterea rap=policitemie Scaderea rap=oligocitemie Princ elem de care depinde hematocritul sunt: Nr de eritrocite Locul de recoltare: vol hematiei este mai mare in sg venos,decat in cel arterial sec fen de memb Hamburger Starea de hidratare a org: hiperhidratarea determ hemodilutie Vol eritrocitului care depinde la randul sau de de rata de producere si distrugere a hematiilor Determinare: se recolteaza o proba se sange venos pe anticoagulant. Se centrifugheaza proba la 3000 turatii/min,timp de 10 min. Astfel,sangele se va separa in plasma si eritrocite. Uneori se poate obs si un inel gri-albicios la lim intre plasma si eritrocite,o coloana mica de leucocite si trombocite. Se citeste inaltimea coloanei de eritrocite in mm. 3. Indici eritrocitari =parametrii care apreciaza marimea,forma si gradul de incarcare cu Hb al hematiilor,fiind utili in diag tipurilor de anemie. Pt a-I putea calc e nev de: val hematocritului (Ht) conc sanguina de Hb exprimata in g/dl (Hb) nr de eritrocite/mm3 (E)

VEM ( vol eritrocitar mediu)=media vol hematiilor VEM=Ht x 10/E Val normale: 80-943 Val mai mici indica prez unor eritrocite microcite si se intalnesc in anemiile feriprive Val crescute sugereaza macroeritrocite si se intalnesc in anemia megaloblastica Vol critic eritrocitar(vol pe care il poate avea Hb fr sa se sparga)=1343

HEM (Hb eritrocitara medie)=cant medie de Hb aflata in eritrocit HEM=Hb x 10/E val normale: 25-33pg val HEM normala => eritrocitele sunt normocrome val HEM scazuta => eritrocitele sunt hipocrome val HEM crecuta => eritrocitele sunt hipercrome

CHEM ( conc de Hb eritrocitara medie)- exprima in procente continutul in Hb a eritrocitului CHEM=Hb x 100/Ht val normale: 32-36% =normocromie <32% = hipocromie > 36% = hipercromie

Indicele de sfericitate = diametrul hematiei raportat la grosimea eritrocitara val normala: 3-3,4 in sferocita (=boala ereditara in care se modif forma hematiei ca urmare a modif citoscheletului) indicele scade RDW (largimea distributiei eritrocitare) cuantifica heterogenitatea vol hematiilor interpretat in asociere cu VEM este util in orientarea medicului catre cauza probabila a anemiilor val crescute (>17%) in anemie prin deficit de fier,anemiile hemolitice val normale in anemiile aplastice si in anemiile asociate bolilor cronice 4. Formula leucocitara = rap procentual al diferitelor tipuri de leucocite. Citirea: folosind obiectul cu imersie 90x ,se porneste de la marg frotiului si se numara ,in zig-zag,spre celalalt capat,100 de leucocite notand separat fiecare tip de leucocit

Val normale: La adult: neutrofile 60-70% eozinfile 1-4% bazofile 0,5-1% monocite 6-10% limfocite 25-32% La copil: Variatii: Neutrofile rol important in apararea antibacteriana au nucleu polilobat cresterea nr=neutrofilie si se asociaza: infectii acute cu bacteri,fungi,unele virusuri; debutului infarctului miocardic; la fumatori; in sarcina; scaderea nr=neutropenie si se poate fi determ de: infectii/inflamatii severe; malnutritie; alcoolism Bazofile au citoplasma bazofila nucleu in forma S granulatiile citoplasmatice specifice contin histamina, heparina, serotonina, bradikinina, SRSA implicate in react de tip alergic nr lor scade dp adm de preparate cortizonice nr lo creste in leucemia granulocitara cronica Eozinofile contin in citoplasma granulatii cu fosfataza alacalina si alte hidrolaze eozinofilia apare in : infectii parazitare; react alergice; boli dermatologice,; ereditar nr lor scade dp adm de preparate cortizonice neutrofile 30-60% eozinfile 4% bazofile 1% monocite 4-8% limfocite 30-60%

Monocite sunt cel de tranzit intre maduva si sis reticulo-histocitar nucleu reniform citoplasma in tabla de sah monocitoza se asociaza: mononucleozei infectioase; leucemie monocitara; TBC Limfocite nucleu rotund-ovalar citoplasma usor bazofila limfocitoza se intalneste in: leucemia limfatica cronica; maj infectiilor virale; unele infectii bacteriene limfopenia poate fi data de: distrugerea maduvei hematogene secundar iradierii/chimioterapiei; boala Cushing; stress acut 5. Viteza de sedimentare a hematiei. Markeri ai inflamatiei (VSH) = test de screening nespecific, util in diag unor multiple stari patologice, in special inflamatorii. Masoara viteza cu care se produce separarea eritrocitelor de plasma,at cand sang este lasat in repaus intr-un tub vertical. In mod normal,in sang circular,eritrocitele se gasesc in suspensie,dispersate in plasma cresterea VSH determinata de factori: hematologici: anemie,macrocitoza proteici: -globuline crescute, heparina, IgM, TNF alti fact: febra, obezitate, sarcina scaderea VSH determinata de factori: hematologici: policitemie, conc crescute de saruri biliare in sang proteici: -globuline scazute, coagularea intravasculara diseminata alti fact: hipotermie, insuf cardiaca congestiva, postprandial, medicamente val normale variaza in fct de sex si varsta la barbati: 10mm/h la 20 ani; 14mm/h la 55 ani; 19mm/h la 90 ani la femei: 15mm/h la 20 ani; 21mm/h la 55 ani; 23mm/h la 90 ani la copii: 0-2mm/h la nastere; 4mm/h in ziua 8; 17mm/h in ziua 14 6. Hemoliza. Rezistenta globulara Rezistenta globulara= val care apreciaza fragilitatea eritrocitelor-se cerceteaza rezistenta hematiilor la solutii hipotone de NaCl.

Expunerea hematiilor la mediul hipoton determ cresterea vol eritrocitar,iar >135fl apare hemoliza. Hemoliza are cauze multiple: eritrocitare defecte ale mb Hbpatii calitative/cantitative Defecte enzimatice extraeritrocitare fact fizici: raze X/UV, congelare, decongelare fact chimici: alcool,saruri biliare,penicilina,aspirina fac biologici: veninuri albina/sarpe/scorpion Dupa locul in care se desfasoara,hemoliza poate fi extravasculara/intravasculara Testul rezist globulare identifica scaderea rezistentei eritrocitare in hemoliza de cauza eritrocitara. 8. Evidentierea cristalelor Teichman Sunt cristale de hematina obtinute prin tratarea Hb cu HCl in stare nascanda. Tehnica: a. Se face un frotiu prin intinderea unei pic de sang pe o lama pe un strat subtire cu ajutorul altei lame inclinate la 45 b. Se usuca frotiul la temp camerei sau la flacara,dar nu la temp > 40-45 c. Se adauga pe frotiu o pic de amestec de acid acetic glacial si NaCl 1% si se acopera cu o lamela d. Se incalzeste la flacara pn la fierbere,respectiv pn apar bule. Cul preparatului devine maron prin form de clorheminei e. Se raceste lent, la temp camerei si se obs la MO (obiectiv 10x/40x) prez unor cristale mari, brune,de clorhemina=cristale Teichman Interpretare: prez cristalelor demonstreaza util sangelui in reactie. 9. Grupele sangvine (sis OAB) Sis OAB= cel mai antigenic sis eritrocitar. Antigenele eritrocitare O,A,B= aglutinogene Anticorpii plasmatici=aglutinine Aglutinogenul A are aglutinina specifica Aglutinogenul B are aglutinina specifica In sang unui individ nu poate sa coexiste aglutinogenul si aglutinina specifica =legea excluderii reciproce

Grupa sanguina O(I) A(II) B(III) AB

Aglutinogen Nu exista A B A,B

Aglutinina Nu exista

Sinteza aglutinogenelor O,A,B incepe in L3 IU. La copilul de 6-12L sunt complet active imunologic si raman nemodificate toata viata. Aparitia aglutinogenelor si a gr sanguine depinde de mostenirea genetica a fiecarui organism, de formula genetica a celor 2 crm. Sunt 3 gene alele A,B,O situate pe bratul lung al crm 9. Alelele A si B-dominante, alela Orecisiva. Genotip Fenotip OO O OA A AA A OB B BB B AB AB

Sinteza aglutinogenelor A si B porneste de la antigenul H a carui sinteza e cntrolata de gena H. Gena H e dominanta,foarte rar se intalneste cu o alela recesiva h. In cazuri extrem de rare,in care apare genotipul hh,antigenul H nu mai e sintetizat=> imposibila sinteza antigenelor A si B=> individul are grup O fals (fenotip Bombay) notat cu Oh sau Ohh . Persoanele in cauza sintetizeaza anticorpi antigen-anti H si nu pot primi sang decat de la alte pers cu acest fenotip deoarece grupa O adevarata are antigen H. Antigenele OAB se gasesc pe mb tututor cel din org si se fixeaza pe hepatoglobina,transferina,Ig. Sunt prez sub forma hidrosolubila la 80% dintre indivizi si in secretia salivara,lacrimala,gastrica,in laptele matern Elim lor in aceste secretii se transmite tot ereditar si depinde de prez altor tipuri de gene alele,celor ale sis Lewis (Le/le) si secretor (Se/se). La indivizii homozigoti Se/Se sau heterozigoti Se/se antigenele HAB se secreta in saliva si sunt numiti secretori. Indivizii homozigoti se/se sunt nesecretori. 10. Determinarea grupei Rh Sis Rh e prezent la 85% din pop alba (Rh+) si 100% la pop de culoare Sinteza antigenului Rh incepe in prima luna IU si se gaseste sub control genetic,fiind transmis ereditar. Aceasta sinteza se face in prezenta unei perechi de gene Rh,una de provenienta materna si cealalta de provenienta paterna. La pers care nu au antigen Rh eritrocitar (Rh-) nu apar spontan anticorpi anti-Rh in plasma,ci numai dupa un contact cu antigen Rh prin izoimunizare. Tehnica determ: se preg o cutie Petri in care se aseaza o hartie de filtru umezita

pe o lama de sticla degresata si uscata se pune o pic de ser hemotest anti-Rh se inteapa pulpa degetului cu un ac steril si apoi,cu coltul unei alte lame curate,se ia o mica cant de sang si se amesteca cu o pic de ser Hemotest se aseaza lama in cutia Petri si se pune la termostat la 37 C ,timp 1h se obs daca apare sau nu aglutinarea, eventual folosind un MO 11. Spectroscopia fiziologica si patologica a compusilor hemoglobinei Normal hematiile contin oxi-Hb,carb-Hb si eventual mici cant de met-Hb si carboxi-Hb. Este importanta cunoasterea spectrelor de absorbtie caracteristice fiecarui din acesti compusi deoarece pe baza lor se ident prez acestora in sange. Tehnica: se prepara solutii cu derivatii de Hb, se pun in eprubete si eprubetele se analizeaza la spectroscop 12. Timpul de sangerare si testul de fragilitate capilara (RumpelLeed) Timpul se sangerare= test ce permite evaluarea de asanblu e hemostazei primare, uitilizat de rutina inainte interventiilor chirugicale sau pt supravegherea tratamentului antiagregant plachetar. consta in precizarea duratei unei sangerari provocate printr-o plaga taiata/ intepata in cond standard. val normale: 2-4 min pt met Duke si 2-9 min pt met Ivy val patologie sunt sugestive pt: trombocitopenii,trombocitopatii,boala von Willebrand rezultatul poate fi modif de incizii/intepaturi mai ample,stare febrila,medicatia pacientului e normal in coagulopatii Testul fragilitatii capilare= modalitate clinica de apreciere a rezis mecanica a capilarelor sanguine prin aplicarea unei pres neg (cu o ventuza) sau poz (cu un garou elastic). Tehnica: uzual se foloseste manseta tensiometrului care se aplica deasupra plicii cotului,mentinandu-se 5 min la o pres 90-100mmHg. distal de zona aplicarii compresiei pres crescuta prin staza in sis venos si capilar poate determina efractia cu aparitia unor hemoragii cutanate punctiforme(petesii) dp 5 min se indeparteaza manseta si se cuantifica petsiile cuprinse in aria unui cerc cu diam 20 mm. testul e neg la <10 petesii, slab neg la 10-20 petesii, poz la 20-40 petesii,intens poz la > 40 petesii.

13. Timpul de coagulare (TC) Exploreaza calea intrinseca a coagularii. Consta in masurarea timpului scurs intre recoltarea unei probe de sang si coagularea acesteia. Se poate realiza prin metoda lamelor (val normale: 6-8 min) sau prin metoda eprubetelor (val normale: 6-10min) Poate fi normal la indivizii cu deficit moderat al coagularii TC prelungit indica un deficit de fact implicati in calea comuna (I,II,V,X) ori intrinseca (VII,IX,XI,XII) un deficit plachetar (trombocitopenie,trombocitopatie) prezenta unui inhibitor al coagularii 14. Timpul Quick (de protrombina), INR Este un model de coagulare extrinseca in vivo. Val normale: 12-15 sec Val crescute ale PT indica un deficit al fac coagularii implicati in caile extrinseaca si comuna, prez anticoagulantilor naturali ori medicamentosi INR=rap normalizat international INR=(PT masurat /media PT martor)ISI ISI= panta de calibrare a rel dintre PT masurat la un anumit pacient si media PT martor Se recomanda o anticoagulare pn la val ale lui INR cuprinse intre 1.5-2 pt profilaxia trombozelor venoase profunde 2-3 in cazul trombozei venoase profunde manifeste si al profilaxiei trombemboliei sec fibrilatiei arteriale 3-4.5 in cazul bolnavilor cu proteze valvulare sau trombembolism pulmonar 15. Pneumograma, volume si capacitati pulmonare (spirometria) VRC= cant de aer vehiculat la gura in cursul unei respiratii normale. 500 ml VIR= cant de aer care poate intra in plamani in cursul unui inspir maxim care urmeaza unui inspir de repaos. 3000-3300ml la tanar masc si 1900 ml la tanar fem VER= cant de aer care iese din plamani intr-un expir fortat care urmeaza unui expir de repaos. 1000ml la tanar masc si 700 ml la tanar fem VR= cant de aer care ramane in plamani dupa expirul fortat complet. 1200 ml tanar masc si 1100 ml tanar fem CI= VRC + VIR CE= VRC+ VER CRF= cant de aer care ramane in plamani dupa un expir de repaos. CRF=VER+VR CV= cant totala de aer scoasa din plamani intr-un expir fortat complet urmat unui inspir maximal CV=VIR+VRC+VER

CPT=cant totala de aer continuta in plamani la sf unui inspir maximal. CPT=VIR+VRC+VER+VR Val obt prin spirometrie trebuiesc corectate. Se tine seama de fact BTPS ca si de caract fizice ale subiectului. In mod normal cariaza cu 8% din val ideala extrasa din tabele. Inregistrarea ventilatiei cu ajutorul sis BSL se realizeaza prin inregistrarea frecv respiratorii si a amplitudinii miscarilor ventilatorii utilizand un transductor respirator/pneumografic. Acesta conversteste modif rezultate din miscarile cutiei toracice in modif de voltaj ,care inregistreaza grafic un aspect de unda. Tipuri particulare de respiratie: eupnee tahipnee hiperpnee respiratia Kssmaul respiratia Biot respiratia Cheyne-Stokes respiratia ataxica respiratia apneustica 16. VEMS =cant de aer expirat in prima sec de expir fortat care urmeaza unui inspir maximal. trebuie corelat cu CVF=> se calculeaza indicele de reactivitate bornsica (IRB) IRB= x100 val normale IRB: VEMS=70-85% din CVF indicele scade in disfunctii ventilatorii obstructive si ramane normal sau creste in disfunctii ventilatorii restrictive (prin scaderea VEMS,CVF) o alta utililizare a determ VEMS: in cadrul testelor farmacodinamice testele farmacodinamice sunt de 2 feluri: teste bronhodilatatoare si teste de provocare a bronhospasmului. 17. Bucla fluxvolum Are capacitatea de a evidentia daca debitul ventilator instantaneu este adecvat pt un vol pulm dat. Inregistrarea buclei flux-vol se realizeaza in cursul unor miscari respiratorii maxime cu expir fortat, aceasta curba continua aducand reprezentarea grafica a CVF expiratorii. Inregistrarea buclei flux-vol se face prin met pneumotachografiei. Pneumotachograful masoara cu ajutorul unui electomanometru diferential pierderea de presiune la trecerea aerului printr-o sita cu ochiuri fine in interiorul unui tub.

Prin analiza unei bucle flux-vol: se depisteaza precoce,in stadiile timpurii,disfunctii respiratorii obstructive,restrictive sau mixte,cu diferentiere clara intre aceste categorii se detecteaza sediul obstructiei se stabileste vechimea si gradul de severitate al disfunctiei respiratorii se cuantifica pierderea de functie pulm datorita disfunctiei ventilarii se evalueaza rasp la diverse terapii se monotorizeaza pierderea de fct pulm in bolile profesionale caracterizate de expunerea la diverse noxe respiratorii se analizeaza fct pulm ant unei interventii chirurgicale 18. Dozarea O2 si CO2 in aerul expirat si alveolar Dozarea CO2 se poate face prin met fizice/chimice. Met chimica este o met volumetrica Principiul ei este ca prin trecerea aerului colectat peste substante care fixeaza O 2 si CO2 se masoara vol inlocuit,care apoi se converteste in pres partiala. CO2 este fixat peste o solutie de KOH,iar O2 este fixat de o solutie de pirogalol in KOH. 19. Proprietatile fizice si chimice ale urinei. Sumarul de urin Propietati fizice: Volum: adult normal: 1200-1800ml/24h in cond fiziologice variaza in cond patologice: poliurie(>2000 ml/24h), oligurie(<1000 ml/24 h), anurie(<100 ml/24h) Culoare galben inchis determ de prez a 3 pigmenti: urocrom,uroeritrin,urobilina se modif in fct de densitate,compozitie,timpul trecut de la recoltare,ph,alimentatie,prez unor medicamente. variatii in cond patologice: urina inchisa la cul si concentrata (varsaturi,diaree),urina deschisa la culoare si diluata (b. Addison,diabet insipid),urina maronie (icter),urina rosie (hematurie,hemoglobinurie), urina portocalie (urobilina), urina albastrui-verzuie (infectii urinare cu Pseudomonas),urina neagra (metHb) Transparenta normal urina e transparenta in urina lasata in repaus,la temp camerei,apare un nor fin ,form din cel ep descuamate si mucus.

cauze patologice ale urinei tulburi: saruri in exces( fosfati,oxalati,urati), leucocite (puroi), chilurie (aspect laptos), lipidurie Miros se datoreaza prez substantelor urinoide poate varia in fct de alimentatie sau de consumul unor medicamente patologic: cetoacidoza(miros dulceag de mere fermentate), infectii urinare(miros amoniacal), fistule vezicale(miros fecaloid) Densitatea specifica exprima capacitatea rinichilor de a concentra si dilua urina variaza in cond fiziologice invers proportional cu starea de hidratare si diureza si direct proportional cu cant de solviti excretata de rinichi val normala: 1015-1025g/cm3 cresterea dens urinare (hiperstenurie) e corelata cu glicozuria si sindromul secretiei inadecvate de h antidiuretic scaderea dens urinare (hipostenurie) se intalneste in tratament diuretic,diabet insipid, insuficienta renala (conc urinara e fixa =1010) pH-ul val normale: 4.5-8 variaza fiziologic in: alimentatie bazata pe consum de carne (pH=5-5,5), alimentatie strict vegetariana (pH=7-7,5) determinarea pH-ului e utila in diagn infectiilor urinare si al litiazei renale

Factori chimici: Ureea val normala: 1.5-5 g/24 h creste in regim hiperproteic,diabet scade in insuf renala acuta sau cronica terminala Creatinina val normala: 0.8-2 g/24h modif pot fi fiziologice (creste in ef fizic) sua patologice (creste in b Cushing,acromegalie si scade in insuf renala acuta si cronica) Acidul uric val normale: 0.3-0.8 g/24h creste in guta,corticoterapie scade in insuf renala Proteine in mod normal se elim 0.03-0.2 g/24 h

determina proteinuria fiziologica (creste in sarcina,dp emotii puternice, ef fizic intens,expunere la frig) proteinuria patologica= elim de proteine in urina in cant > 150 mg/zi proteinuria patologica este un indicator de boala renala proteinuria pat poate fi: glomerulara, tubulara, prin hiperfiltrare Glucoza urina normala poate contine urme de glucoza, in special dupa o masa bogata in glucide, stres emotional, sarcina glicemia normala : 80-120 mg glicozuria apare cand cant filtrata > capacitatea de reabsorbtie (180-200 mg/dl). Cauze: diabet zaharat, sindrom Cushing, boli hepatice Corpi cetonici sunt produsi normali ai metab lipidic cetonemia normala 2-6 mg % se gasesc in urina in cant mica (1 mg/ zi) Nitritii in mod normal nu se gasesc in urina prez lor este un indicator al infectiei urinare cu bacterii Gram-neg ce au capacitatea de a reduce nitratii urinari la nitriti testarea poz indica un nr > 1000/ ml de urina Esteraza leucocitara enzima produsa de neutrfile prez ei indica piurie asociata cu o infectie urinara testarea poz se asociaza cu prezenta cilindrilor leucocitari Bilirubina in mod normal, urina contine cant nedetectabile de bilirubina (0,02 mg/dl) bilirubina conjugata prezenta in urina indica existenta unei boli hapatice/ obstructie biliara Urobilinogen urina contine o cant mica de urobilinogen, respectiv 1% din cel sintetizat patologic,poate creste in boli hepatice, anemii hemolitice, hemoliza

Sumar de urina Examenul sedimentar urinar este un test relativ usor de efectuat,dar care ofera informatii valoroase cu privire la functia ap excretor

Consta in centrifugarea a 10 ml de urina proaspat recoltata timp de 5 min la 2500 rotatii/min. Se inlatura supernatantul si se amesteca sedimentul pt a-l omogeniza. Se picura pe lama o singura pic cu atentie si se examineaza la MO Se nr elem din 10 campuri microscopice si se face media. Se cauta: cristale,cilindri,hematii,leucocite,bacterii,levuri,cel ep. 20. Proba de dilutie si concentratie a urine Principiu: se aprecieaza capacitatea rinichiului de a economisi apa sau de a dilua substantele solvite Interpretare: aceasta proba nu reprezinta o proba renala functionala speciala,deoarece eliminarea apei din organism depinde de cauze extrarenala (edeme, insuf cardiaca, tulburari hipotalamice,febra,varsaturi,diaree,casexie) proba e contraindicata in: nefrite acute, insuf cardiaca acuta, epilepsie,hipertensiune arteriala valoare: in caz de insuf renala, lichidul administrat se elimina cu intarziere si predomina diureza nocturna diureza obligatorie e in jur de 0,5 l/zi capacitatea maxima de concentrare a urinei este 1200mOsm/l eliminarea renala de substante este de 600 mOsm/l la o pers de 70 kg 21. Determinarea clearenceului ureei si creatininei Ureaa = produsul final al catabolismului proteic,obtinuta prin degradarea aa in ficat. din ficat e trasnportata prin sange la rinichi, unde e excretata in urina ureea se filtreaza,iar 40 % din cea filtrata este reabsorbita clearence-ul ureei se determina dp formula generala a clearence-ului in mod normal pt un vol urinar de cel putin 2 ml/min ,val Cl ureei este in medie de 75 ml/min (60-95 ml/min) pt calcularea clearence-ului se dozeaza ureea in sange si urina si se masoara debitul urinar Creatinina =produs de catabolism rezultat din degradarea creatininei si fosfocreatinei depinde de cant de creatina din organism datorita independentei de metabolismul proteic, se prefera Cl creatininei pt evaluarea functiei renale

creatinina e crescuta in sange in boli musculare cu mioliza, hipertiroidism si afectiuni renale la niv renal, creatinina se filtreaza si se excreta in urina dar nu se reabsoarbe val plasmatica a creatininei este relativ constanta clearence-ul se determ dupa formula generala a clearence-ului pt determ e necesar sa cunoastem: debitul urinar (ml/min), conc urinara a creatininei si conc serica a acesteia 22. Parametrii de apreciere ai echilibrului acidobazic pH-ul extracel=7,38-7,42 paCO2= 38-42 mmHg rezerva alcalina= 24mEq/l bicarbonat standard= 24-26mEq/l baze total tampon 50-55 mEq/l exces de baze 02,5 mEq/l anioni GAP 124 mEq/l pH intracel= 6,9 pH LCR= 7,31 pH salivar= 6,8 gaura anionica urinara excretia neta de acizi (ENA)