Sunteți pe pagina 1din 197

DEMOSTENE (384 - 322 i.e.n.) Demostene (384-322 i.e.n.

) a fost cel mai mare orator al Greciei antice si unul din cei mai de seama oratori ai tuturor tim urilor. :: mai multe des re Demostene !ili ica a treia (fra"mente) #entru coroana (fra"mente)

!ili ica a treia (fra"mente)

$% roa e in fiecare adunare se fac au&ite mai multe discursuri cu ri'ire la incalcarile e care !ili le sa'arseste de cand a inc(eiat acea) nu numai im otri'a noastra) dar c(iar im otri'a celorlalti "reci si sunt con'ins ca toti ar declara) desi nu fac aceasta) ca se im une ca rin cu'intele si fa tele noastre sa o rim si sa ede sim indra&neala acestui om. %m totusi con'in"erea ca intrea"a situatie a fost im insa atat de de arte rin ne asarea si delasarea 'oastra) incat mi-e teama ca 'oi rosti cu'inte defaimatoare) s unand numai ade'arul* caci daca '-ati in'oi ca toti oratorii de aici sa faca ro uneri si sa 'oi sa 'otati cele mai 'atamatoare masuri) n-as crede ca situatia noastra ar utea de'eni mai rea decat este acum. Multe) fara indoiala) sunt ricinile acestei stari de lucruri) si nu dintr-o cau&a sau din doua s-a a+uns la o situatie atat de "rea. Daca 'eti cerceta in c(i ne artinitor) 'eti constata ca cea dintai ricina re&ida in referinta oratorilor de a 'a 'or,i cautand mai de"ra,a sa 'a fie e lac decat sa 'a dea sfaturile cele mai utile. -nii dintre acestia) atenieni) silindu-se sa astre&e starea de lucruri e.istenta in care se ,ucura de renume si utere) nu 'ad mai de arte 'iitorul si de aceea cred ca si 'oi nu tre,uie sa a'eti ri'irile indre tate s re 'iitor) altii acu&and si calomniind e cei ce se ocu a cu tre,urile u,lice) nu fac nimic altce'a decat sa indemne e cetateni sa se incaiere intre ei) ocu andu-le atentia numai cu aceasta) si sa dea utinta lui !ili sa s una si sa faca orice 'rea. %cestea sunt de rinderile olitice care 'a sta anesc) de rinderi care sunt cau&a tul,urarii ce ne framanta si a "reselilor noastre. /a cer) atenieni) ca in situatia cand 'a 'oi s une cu sinceritate ade'arul) sa nu 'a maniati e mine) ci mai de"ra,a sa cu"etati. /oi socotiti ca a 'or,i desc(is asu ra oricarei c(estiuni tre,uie sa fie un dre t comun entru toti locuitorii %tenei) de aceea 'oi ati in"aduit acest lucru atat strainilor) cat si scla'ilor. 0a noi) atenienii) desi se ot 'edea multi scla'i) s unand cu mai multa li,erate ceea ce 'or) decat in unele din celelalte cetati "recesti) 'oi totusi ati alun"at cu desa'arsire aceasta li,ertate si adunarile 'oastre deli,erati'e.

De aici urmea&a fireste) ca 'oi in adunari 'a desfatuiti si 'a lasati lin"usiti) ascultand discursuri anume rostite entru a 'a delecta) iar la urma) in afacerile 'oastre si in e'enimentele ce se etrec) 'a e. uneti la cele mai mari rime+dii. Daca deci si acum "anditi la fel) eu n-am ce 'a 'or,i) insa daca 'reti sa ascultati fara a fi lin"usiti cele ce 'a sunt de folos) sunt "ata sa 'a s un cu'antul meu. Desi tre,urile 'oastre se afla intr-o stare foarte rea) in urma atator renuntari) totusi) daca 'oi 'a 'eti (otari sa 'a faceti datoria) este inca osi,il ca ele sa se inde te. 1eea ce 'reau eu sa 'a s un este oate ciudat) dar este ade'arat* ricina nenorocirilor noastre din trecut oate de'eni un i&'or datator de s erante entru 'iitor. 1um se e. lica acest lucru2 Tre,urile noastre mer" rau fiindca 'oi n-ati inde linit nici una din datoriile 'oastre) fie ea oricat de mica* insa in ca&ul cand 'oi) desi '-ati inde linit toate datoriile) tre,urile ar fi ramas intr-o stare atat de rea) n-ar mai fi nici o nade+de de indre tare. %cum !ili a ,iruit ne asarea si li sa 'oastra de re'edere) dar el nu a ,iruit si cetatea* 'oi n-ati fost in'insi) dar nici nu '-ati miscat din loc. Daca toti am recunoaste ca !ili duce ra&,oi im otri'a cetatii si nu res ecta acea) celui urcat la tri,una nu i-ar ramane nimic altce'a de facut decat sa ne arate si sa ne sfatuiasca cum ne utem a ara rin mi+loacele cele mai si"ure si cele mai re e&i. -nii cetateni au o +udecata atat de "resita incat) in tim ce !ili cucereste cetati) ia in sta anire osesiunile 'oastre si nedre tateste e toata lumea) ei asculta in liniste e oratorii care in adunare s un neincetat ca unii dintre noi atata ra&,oiul* de aceea e necesar sa luam masuri de re'edere si sa unem lucrurile la unct in aceasta ri'inta. Desi"ur) e.ista teama ca inr-o &i acela care '-a ro us si '-a sfatuit sa 'a a arati sa fie acu&at ca '-a indemnat sa de&lantuiti ra&,oiul. 1um anind inainte de toate) sta,ilesc lamurita aceasta deose,ire3 daca este in uterea noastra sa ale"em una din doua) sau sa astram acea) sau sa ince em ra&,oiul... Daca cetatii noastre ii este in"aduit sa astre&e acea si acest lucru sta in uterea noastra - ca sa ince de aici - eu indata declar ca tre,uie sa astram acea si cer ca acel care sustine acest lucru sa faca ro uneri si fara a ne insela sa indice masurile ce tre,uie luate. Daca insa otri'nicul nostru) cu armele in mana si cu o uternica armata in +urul lui ne arunca in fata dre t momeala cu'antul ace si in realitate duce ra&,oi im otri'a noastra) ce ne mai ramane alce'a decat sa ne a aram2 Daca 'reti insa) du a ilda lui !ili ) sa s unem numai ca res ectam acea) sunt de acord. Daca cine'a crede ca aceasta este ace si la ada ostul ei !ili ) unand mana e toate celelalte cetati) 'a 'eni cu ra&,oi im otri'a noastra) s un mai intai ca delirea&a si a oi ca retinde ca noi sa res ectam acea lui !ili ) dar !ili sa nu se com orte la fel* si tocmai acest lucru il sustin eu3 !ili ) c(eltuind multi ,ani) cum ara utinta ca el sa duca ra&,oi im otri'a 'oastra) iar el in sc(im, sa nu fie atacat de 'oi.

4ar daca noi 'om aste ta cli a cand el 'a marturisi ca orneste cu ra&,oi asu ra noastra) 'om fi rea nai'i* caci in ca&ul cand 'a orni im otri'a %ticei si #ireului) el nu o 'a declara inainte) caci asa tre,uie sa +udecam du a com ortarea lui fata de celelalte o oare. 4ata rimul e.em lu3 !ili fiind la o de artare de numai atru&eci de stadii de cetatea lor) a us e olintieni in fata alternati'ei ca sau ei sa araseasca Olintul) sau el Macedonia si) daca cine'a l-ar fi acu&at ana atunci de o asemenea declaratie) el s-ar fi indi"nat si ar fi trimis soli care sa de&minta lucrurile. %l doilea e.em lu3 !ili orni s re foceeni ca s re niste aliati fiind insotit in marsul lui de solii foceenilor. 0a noi insa multi) sustineau im otri'a tuturor ca aceasta e. editie a re"elui 'a rile+ui nenorocirea te,anilor. Nu e mult de cand !ili a us sta anire e orasul #(eral) desi intrase in Tesalia ca rieten si aliat. 4n sfarsit) !ili a s us nenorocitilor de oretani ca din ,una'ointa entru ei a trimis soldati sa ii su ra'e"(e&e) fiind informat ca la ei se i'isera neintele"eri ci'ile si ca era de datoria aliatilor si rietenilor ade'arati sa-i a+ute in asemenea im re+urari. Si a oi 'oi mai credeti ca !ili ) cand a referat sa se insele mai de"ra,a decat sa atace in urma unei declaratii de ra&,oi e aceia care nu i-ar fi utut face nici un rau si care oate ar fi luat masuri de a arare in ca&ul declararii ra&,oiului) mai credeti deci ca !ili 'a 'a ataca) declarandu-'a anume ra&,oi si aceasta cand 'oi insi'a consimtiti sa fiti inselati2 %cest lucru nu este cu utinta5 %tunci re"ele ar fi cel mai nesa,uit dintre oameni) atata tim cat 'oi) cei a"u,iti in dre turile 'oastre) nu ridicati nici o lan"ere im otri'a lui) ci 'a acu&ati unii e altii* lic(idand certurile si discutiile dintre 'oi) el '-ar ofti sa 'a intoarceti im otri'a lui si ar inc(ide "ura celor e care ii lateste si) rin ale caror discursuri 'a face sa ierdeti tim ul) tot s unandu-'a ca !ili nu face ra&,oi cetatii5 Dar) in numele lui 6eus) e.ista cine'a intre" la minte care ar utea sa (otarasca) le"andu-se de 'or,e mai mult decat de fa te) daca cutare sau cutare se afla in ace sau ra&,oi cu el2 Nimeni) desi"ur5 De la ,un ince ut) indata du a inc(eierea acii) inainte ca Dio eit(es sa rimeasca comanda si inainte ca sa fie trimise in 1(ersones tru ele ce sa "asesc acum acolo) !ili a us sta anire e Serrion si Doriscos si a "onit din fortul Serrion si Muntele Sfant "arni&oanele e care "eneralul 'ostru le ase&ase acolo. Si totusi) ce l-a indemnat sa se dedea la asemenea fa te2 El +urase doar sa res ecte acea. Nimeni sa nu-mi s una3 $1e im ortanta au aceste neinsemnate cuceriri2$ sau $1e in"ri+orari ot ro'oca ele cetatii noastre2$ Daca acestea sunt lucruri fara im ortanta si nu 'or ricinui nici o in"ri+orare) aceasta este o alta ro,lema. Dar daca cine'a 'a incalca un act ios si dre t cum este +uramantul) fie intr-o masura mai mica) fie intr-o masura mai mare) acest lucru are aceeasi 'aloare. Sa mer"em acum mai de arte3 cand el trimite tru e mercenare in 1(ersones e care re"ele ersilor si toti "recii l-au recunoscut ca al 'ostru cand recunoaste ca trimite a+utoare acolo si cand dansul 'a trimite aceasta scrisoare) cum oate fi

ri'ita atitudinea lui2 1aci el s une ca nu 'a face ra&,oi) iar eu sunt atat de de arte sa admit ca el) sa'arsind aceste fa te) res ecta acea incat sustin ca acel care incearca sa atace Me"ara) care instaurea&a tirania in Eu,eea) une la cale intri"i in #elo ones si sa'arseste totul cu arma in mana) sustin inca o data ca acela incalca acea si orneste ra&,oi) afara numai daca 'oi nu sustineti ca cei ce re"atesc masini de ra&,oi res ecta acea) ana in momentul cand ei 'or aduce masinile a roa e de &idurile %tenei. Desi"ur) nu 'eti sustine aceasta. 1aci un om care re"ateste toate mi+loacele ca sa ma stramtore&e si sa ma su una) acela se afla in ra&,oi cu mine c(iar daca nu imi arunca sa"eti sau suliti. Datorita caror fa te '-ati "asit 'oi e. usi la un mare ericol) daca s-ar intam la sa fiti infranti2 #rin instrainarea 7eles ontului) rin fa tul ca dusmantul 'ostru a de'enit sta an este Me"ara si Eu,eea) rin alaturarea elo onesienilor la intersele lui !ili . Ei ,ine) du a aceasta as mai utea sa declar eu ca cel care re"ateste aceasta masina de ra&,oi im otri'a %tenei) acesta res ecta acea fata de 'oi2 Desi"ur) nu* eu insa afirm ca el se "aseste in ra&,oi cu 'oi inca din &iua cand a nimicit e foceeni. #e de alta arte s un ca 'oi 'eti roceda cu intele ciune daca il 'eti res in"e c(iar de acum) iar daca 'eti intar&ia) nu 'eti mai utea face aceasta) c(iar daca 'eti 'oi. 4ar eu ma deose,esc atat de mult de ceilalti oratori) atenieni) incat nu "asesc otri'it sa cercetam acum situatia 1(ersonesului si nici a 8i&antului) ci sa ale"em in a+utorul lor) sa luam seama ca ele sa nu sufere 'reun rau) sa trimitem soldatilor ce se afla acolo toate lucrurile de care au ne'oie si) in sfarsit) sa deli,eram asu ra situatiei in care se afla toti) cu con'in"erea ca ei sunt amenintati de un mare ericol. /reau sa 'or,esc des re lucrurile care imi ins ira temeri cu ri'ire la tre,urile noastre si daca +udecata mea o 'eti "asi drea ta) atunci sa rimiti ar"umentele mele si sa 'a in"ri+iti cel utin de 'oi insi'a) daca nu de altii* iar daca 'i se are ca s un lucruri fara sir si sunt or,it sa nu-mi dati atentia cu'enita unui om cu mintea intrea"a) nici acum) nici altadata. 0as la o arte fa tul ca !ili a crescut in utere) caci el cel umil si neinsemnat la ince ut a de'enit acum uternic) ca elenii nu au incredere unii in altii) ca nu se intele" intre ei) si ca este mai utin sur rin&ator fa tul ca re"ele a de'enit din cale afara de uternic) decat acela ca acum) du a cucerirea atator si atator osesiuni are de "and sa una sta anire si e restul Greciei... Ma o resc asu ra altui lucru. /ad ca toti) ince and cu 'oi) ati acordat lui !ili un dre t e temeiul caruia) in decursul anilor s-au iscat toate ra&,oaiele intre "reci. 1are este acest dre t2 Dre tul de a face tot ce 'rea si) in c(i ul acesta) dre tul de a ciunti si rada unul du a altul o oarele Greciei si de a inro,i cetatile) na'alind asu ra lor.

Si cu toate acestea 'oi ati fost conducatorii "recilor tim de 93 de ani) iar lacedemonienii 2: de ani au a'ut oarecare utere si te,anii in tim ul din urma) du a lu ta de la 0euctra. 1u toate acestea) niciodata nu 'i s-a in"aduit nici 'oua) nici te,anilor si nici lacedemonienilor sa faceti tot ceea ce ati 'oit. Nicidecum5... De altfel) oricat de mari "reseli ar fi sa'arsit lacedemonienii in cei 3; de ani ai (e"emoniei lor si stra,unii nostri in cei 9; de ani de (e"emonie) astea sunt utin lucru) atenienii) sau mai de"ra,a nu re re&inta nimic fata de nedre tatile e care le-a sa'arsit !ili im otri'a "recilor in cei a roa e <3 ani de cand se ridica mereu. -sor ot arata acest lucru in cate'a cu'inte. Trec este Olint) Met(ona) % ollonia si cele 32 de cetati din Tracia) e care !ili le-a distrus in intre"ime cu atata cru&ime incat) trecand e acolo) ti-ar fi "reu sa s ui ca au fost cand'a locuinte* nu mai 'or,esc ca neamul atat de numeros al foceenilor a fost nimicit. Dar in Tesalia cum stau lucrurile2 N-a inlaturat el din aceste cetati constitutiile lor si le-a im us tetrar(ii entru a inro,i nu numai cetati) ci tinuturi intre"i2 1etatile din Eu,eea nu sunt ele conduse de tirani si toate acestea nu se etrec intr-o insula 'ecina cu Te,a si %tena2 4n sfarsit) nu sta scris in c(i recis in scrisorile lui3 $Sunt in le"aturi de ace cu cei ce 'oiesc sa imi dea ascultare2$ Si el) !ili ) nu scrie acestea fara a le infa tui5 %stfel el se afla in drum s re 7eles ont) mai inainte s-a na ustit asu ra %m,raciei si este sta an in Elida) cetate o ulara din #elo ones. Nu de mult lanuia sa una mana rin sur rindere e Ne"ara* e scurt) nici Grecia) nici tinuturile ,ar,are nu mai ot satisface am,itia acestui om. Si noi) "recii de retutindeni) desi 'edem si stim acestea) nu ne trimitem am,asadorii unii altora ca sa discute aceasta situatie si nu ne indi"nam) ci suntem sta aniti de o asa ne asare si cetatile noastre raman i&olate rin santuri si ara ete) incat ana in &iua de a&i n-am utut face nimic folositor si a,solut tre,uitor tuturor si nu ne-am utut uni) in+"(e,and o comunitate ,a&ata e a+utor si rietenie im otri'a dusmanului comun. 4n sc(im,) in"aduim cu indiferenta ca acest om sa de'ina din ce in ce mai uternic si fiecare) du a cum cred eu) este (otarat sa rofite de tim ul in care altul iere) fara a se "andi la un mi+loc de a sca a Grecia si fara a intre rinde 'reo actiune entru aceasta. Desi"ur) toata lumea stie ca rime+dia din artea lui !ili ) intocmai ca atacurile eriodice ale fri"urilor sau ale unei alte ,oli) se atin"e de acel care crede ca acum se afla foarte de arte de ericol... 1u toate acestea) de ce mer"e el mai de arte cu nerusinarea lui2 4n afara de nimicirea oraselor "recesti) nu re&idea&a el) +ocurile comune tuturor "recilor si) cand el nu oate fi re&ent la aceste +ocuri) nu trimite scla'ii sai care sa re&ide&e +ocurile2 Sta an e Termo ile si e intrarile Greciei) nu ocu a el aceste o&itii cu "ar&i si cu soldati mercenari2 Nu are ri'ile"iul de a consulta el cel dintai oracolul &eului de la Delfi rin ri'ile"iul la care nu au dre tul nici macar toti "recii alun"andu-ne e noi) e tesalieni) e dorieni si e ceilalti amfictioni2

#rin scrisorile sale nu im une el tesalienilor sa ado te o forma de "u'ernamant e care o doreste2 Nu trimite el mercenari) e unii la #ort(mos ca sa "oneasca artidul democrat din Eretria) iar e altii la Oreos ca sa instale&e acolo e tiranul !ilistides2 Grecii) desi 'ad acestea) le indura. Mi se are ca ei ri'esc la aceste acte de indra&neala intocmai cum ar ri'i de&lantuirea unei loi cu "rindina) fiecare din ei ru"andu-se ca loaia sa nu se a,ata asu ra lui) fara ca 'reunul insa sa incerce a im iedica ra adul. Nu numai ca nimeni nu se ra&,una entru actiunile rin care Grecia intrea"a a fost insultata de el) dar nici entru acelea rin care a fost nedre tatit fiecare in arte3 aceasta este ultima arte a ne asarii5 Nu s-a na ustit el asu ra %m,raciei si 0eucadei) coloniile corintienilor2 Nu s-a +urat el ca 'a reda etolienilor Nau actos-ul) orasul a artinand ac(eenilor2 Nu a smuls te,anilor orasul Ec(inos si acum nu se indrea ta im otri'a ,i&antinilor) care ii sunt aliati2 Trec este celelalte osesiuni ale noastre* nu detine el de la noi 1ardia) cel mai mare oras al 1(ersonesului2 Deci noi toti) desi induram aceste acte de indra&neala) tara"anam lucrurile) cedam si ri'im la 'ecinii nostri) neincre&atori unii la altii) dar nu si in acela care ne asu reste e toti. 1e credeti ca 'a face acest om care se oarta fata de toti cu atata trufie cand 'a de'eni rand e rand sta anul fiecaruia dintre 'oi2 1are este) asadar) ricina acestui rau2 1aci nu din intam lare si nu fara de dre tate tineau "recii atat de mult atunci la li,ertate) iar acum alear"a du a scla'ie. Odinioara) atenieni) salasuia ce'a in sufletul tuturor) ce'a care in &iua de a&i nu mai e.ista) ce'a care a in'ins aurul ersilor si a facut Grecia sa traiasca in li,ertate si sa nu fie infranta nici e mare) nici e uscat. 1and a dis arut acel ce'a in Grecia) totul a fost coru t si s-a rasturnat ana la unu fiecare lucru. 1are este acest ce'a2 Nu este com licat) nu rea sa'ant) ci ur si sim lu fa tul ca "recii urau e toti cetatenii care rimeau ,ani de la cei ce 'oiau sa domine Grecia sau sa o coru a si era un lucru foarte "ra' fa tul de a fi acu&at de 'enalitate) caci aceasta fa ta rea atra"ea du a sine edea sa cea mai cum lita. 1aci nici de la oratori) nici de la "enerali nu era cu utinta sa fie cum arate nici oca&iile fa'ora,ile e care soarta le re"ateste adesea celor ne asatori im otri'a celor 'i"ilenti) nici intele"erea dintre cetateni) nici neincrederea in tirani si ,ar,ari) intr-un cu'ant nimic de felul acesta. 4n &ilele noastre) toate acestea s-au 'andut ca marfa in iata si s-au introdus in locul lor toate relele care au ierdut Grecia si au coru t-o. 1are sunt acele rele2 4n'idia im otri'a celui care a rimit ,ani* de rinderea de a rade) daca acesta marturiseste* iertarea) daca a fost do'edit* ura im otri'a aceluia care ar im uta aceste lucruri o orului si tradatorilor* in sfarsit) toate relele le"ate de fa tul de a rimi ,ani... 1a asa stau lucrurile acum) 'edeti si 'oi desi"ur si nu a'eti ne'oie de marturia mea) altadata erau altfel. %cest lucru 'i-l 'oi arata eu nu rin cu'inte intarite de mine) ci re&entandu-'a o inscri tie a stra,unilor 'ostri e care acestia au

ase&at-o e %cro ola) "ra'and-o e o coloana de ,ron&) nu ca sa le fie lor de folos caci si fara aceasta inscri tie ei erau insufletiti de atriotism ci ca 'oi sa a'eti monumente si e.em le de ra'na ce tre,uie sa de uneti in asemenea im re+urari. Sa 'edem dar ce s une inscri tia3 $%rt(mios$) "lasuieste ea) $din 6eleea) fiul lui !=t(ona.) sa fie infierat de atimie ( ierderea dre turilor ci'ile - n.a.) si declarat dusman al o orului atenian si al aliatilor lor atat el cat si neamul lui$. % oi urmea&a moti'ul acestei condamnari3 $ entru ca a adus aur de la ersi in #elo ones$. %ceasta este inscri tia. Dar aceasta nu este edea sa care de o,icei se intele"e rin atimie. 1aci ce il interesa e un locuitor din 6eleida daca el era o rit sa se ,ucure de dre turile ci'ile ale atenienilor2 4n le"ile ri'itoare la omor sta scris des re cei ai caror delict de omucidere nu oate sa dea loc la o urmarire +udiciara) dar care ot sa fie ucisi fara a se sa'arsi o nele"iuire3 $Sa moara cel ede sit) fara dre tul de a fi ra&,unat$. Deci le"ea "lasuieste ca cel care omoara e unul din cei astfel infierati este considerat ne'ino'at. %sadar) acei atenieni socoteau ca ei tre,uie sa se in"ri+easca de sal'area tuturor "recilor* caci le-ar fi fost indiferent daca cine'a din #elo ones cum ara sau coru ea e unul sau e altul) daca ei n-ar fi socotit asa. Si insa asa ede seau si infierau e cei ce-i stiau 'anduti) incat fa ta lor rusinoasa era "ra'ata e o coloana de ,ron&. !ireste) rin astfel de masuri) "recii ins irau teama ,ar,arilor si nu ,ar,arii "recilor. Dar in &iua de a&i nu mai este asa* caci 'oi simtiti cu totul altfel si in aceasta im re+urare) si in altele... E.ista o 'or,a fara inteles) ornita de la cei ce 'oiesc sa ne linisteasca) anume ca !illi nu este de ,una seama inca atat de uternic cum erau odinioara lacedemonienii) care sta aneau marea si tot amantul) a'eau aliat e re"ele ersilor si nimeni nu le re&ista) dar cu toate acestea) &ic ei) cetatea noastra i-a res ins si e acestia) iar ea nu a suferit nici un rau. 4nsa cand toate) ca sa &ic asa) au luat un mare a'ant si cand situatia nu se aseamana deloc cu cea din trecut) cred ca nimic nu s-a sc(im,at si n-a ro asit mai mult decat tot ceea ce ii le"a de ra&,oi. Mai intai) stiu din au&ite ca e 'remea aceea lacedemonienii si toti "recii du a ce) in c(i o,isnuit) urtau ra&,oi atru) cinci luni in tim ul 'erii si ustiau tara dusmanului cu soldati "reci inarmati si cu tru e formate din cetateni) se intorceau a oi acasa* ei erau sta aniti de sentimentul maretiei trecutului si erau de o cinste 'rednica de cetatile li,ere) incat nimic nu se cum ara de la nimeni cu ,ani) iar ra&,oiul se facea otri'it re"ulilor si in 'a&ul tuturor. 4n 'remea noastra) 'edeti desi"ur ca tra"atorii au facut sa iara totul si ca nimic nu se mai (otaraste rin ,atalii sau lu te. 4ar !ili ) ati au&it) mer"e oriunde 'rea) fara a fi insotit de falan"a formata din soldati inarmati) ci are totdeauna in rea+ma lui soldati usor inarmati) arcasi) mercenari) deci o armata de felul

acesta. 1u aceste tru e usoare el se na usteste asu ra cetatilor) ai caror cetateni sunt atinsi de atima neintele"erii intre ei si cand 'ede ca nimeni nu iese la lu ta din cau&a neincrederii reci roce) ase&andu-si masinile de ra&,oi) ince e asediul. Nu mai 'or,esc ca nu-i asa de 'reme) iarna sau 'ara) si ca nu e.ista entru !ili un anotim anume in care el sa incete&e actiunile militare. /oi insa stiind toate acestea si cu"etand la ele) nu tre,uie sa lasati sa atrunda ra&,oiul in %tica si nici nu tre,uie sa 'a ierdeti) luand seama la felul sim lu cum se ducea ra&,oiul altadata im otri'a lacedemonienilor) ci) cat se oate de tim uriu) tre,uie sa 'a in"ri+iti de si"uranta noastra rin olitica ce o urmati si sa inarmati cetatea) "andindu-'a cum sa-l o riti e !ili de a iesi din (otarele lui si de a ince e o lu ta cor la cor . 4n ce ri'este ra&,oiul) atenieni) fata de el mai a'em) in c(i firesc) multe a'anta+e) daca 'oim sa facem cele ce tre,uie3 astfel un a'anta+ re re&inta ase&area tarii lui !ili ) de unde utem lua si aduce totul si unde utem ricinui multe nea+unsuri) recum si numeroase alte a'anta+e) insa in ri'inta lu tei cor la cor ) acela are mai multa e. erienta decat noi. Nu tre,uie numai sa stiti acestea si sa lu tati im otri'a lui !ili cu armele) ci) +udecand lucrurile lim ede si din s irit de re'edere) tre,uie sa uram e aceia care ledea&a e lan"a 'oi entru !ili ) "andindu-'a ca nu este cu utinta sa in'in"eti 'rasmasii 'ostri dinafara inainte ca 'oi sa fi ede sit e acei care slu+esc c(iar inauntrul cetatii. 4au martor e 6eus si e toti &eii ca tocmai aceasta nu sunteti in stare 'oi sa faceti si nici nu doriti. 1aci ati a+uns la asa "rad de rostie sau ne,unie) sau nu stiu ce sa mai &ic adesea imi 'ine sa ma tem ca nu cum'a 'reun &eu raufacator sa conduca tre,urile noastre incat 'oi) de dra"ul insultei) din in'idie) din inclinare entru ,at+ocura) in'itati sa lateasca la tri,una oameni latiti de straini) dintre care unii n-ar utea ne"a ca sunt cum arati) si faceti (a& daca ei ne insulta. 4n Olint) unii dintre oamenii olitici erau de artea lui !ili ) stand intru totul la dis o&itia lui* altii) urmand ,inele concetatenilor lor) se straduiau ca ei sa nu de'ina scla'i. 1are din acestia au facut sa iara atria2 1ine a redat ca'aleria) aducand ieirea Olintului2 Desi"ur) arti&anii lui !ili care) e cand cetatea era in icioare) calomniara si acu&ara atat de mult e cei ce in discursurile lor dadeau cele mai ,une sfaturi) incat olintienii se lasara con'insi si i&"onira c(iar e % ollonides. %ceasta ratacire a ricinuit toate nenorocirile nu numai la olintieni) ci retutindeni. 4n Eretria cand) in urma i&"onirii tiranului #lutar( si a strainilor aflati in solda lui) o orul a reluat uterea in cetate si in #ort(mos) unii erau de artea 'oastra) altii de artea lui !ili ) ascultand in multe ri'inte mai ales de acestia din urma) eretrienii) 'rednici de mila si nenorociti. /a mirati oate si 'a intre,ati care este cau&a care face ca olintienii) eretrienii

si oretanii sa asculte mai cu lacere e oratorii care ledea&a entru !ili decat e cei care ledea&a entru interesele lor2 E. licatia o uteti "asi si la 'oi. 4ntrade'ar) oratorii care 'or,esc entru ,inele 'ostru nu ot totdeauna) c(iar cand ar 'oi) sa 'a 'or,easca du a lacul 'ostru* caci ei sunt siliti sa se "andeasca la mi+loacele rin care situatia 'oastra 'a fi indre tata) iar tradatorii dau a+utor lui !ili ) c(iar cand 'a lin"usesc rin discursurile lor. %stfel) in tim ce aceia ro uneau sa se im una ta.e) acestia sustineau ca nu este ne'oie) unii indemnau sa se faca re"atiri de ra&,oi si sa nu fie incre&atori) ceilalti sustineau fara incetare sa se mentina acea) ana ce intr-o &i au fost im resurati. 1red ca si in celelalte c(estiuni situatia era la fel) ca sa nu 'or,esc de fiecare in arte. -nii deci in discursurile lor ceea ce entru moment le facea lacere acestora) iar ceilalti ceea ce tre,uia sa le aduca sca area. 4n cele din urma) multi araseau totul) nu atat entru lacere si nici din i"noranta) ci tre,uind sa cede&e) cand simteau ca sunt definiti' in'insi. O astfel de stare sufleteasca) e 6eus si e % olo) ma tem ca o 'eti incerca si 'oi in &iua cand 'a 'eti da seama ca nu mai este nimic de facut. 1u toate acestea) atenieni) faca &eii sa nu a+un"em niciodata in aceasta situatie5 %tunci ar fi de &ece mii de ori mai ,ine sa murim) decat sa facem ce'a din lin"usire fata de !ili si sa-i sacrificam e oratorii credinciosi intereselor 'oastre. !rumoasa recom ensa au rimit oretanii fiindca s-au incre&ut in rietenia lui !ili si l-au aun"at e Eufraios5 !rumoasa recom ensa a rimit si o orul din Eretria fiindca a inde artat e am,asadorii 'ostri si s-a dat e mana tiranului 1leitar(os5 %cum eretrienii indura scla'ia su, lo'ituri de ,ici si sunt ra usi... Desi"ur) ar fi rusinos sa a+un"eti sa s uneti mai tar&iu3 $1ine s-ar fi utut "andi ca asemenea lucruri se 'or intam la2 #e 6eus) ar fi tre,uit facut cutare lucru) n-ar fi tre,uit facut cutare$. Olintienii ar utea s une acum multe lucruri) care nu i-ar fi dus la ieire daca le-ar fi re'a&ut atunci. Multe ar utea s une oretanii) multe foceenii) ca si toti cei care au ierit. Dar la ce ar mai folosi aceste triste aminiri2 1at tim o cora,ie se mentine teafara) fie ca e mai mare) fie ca e mai mica) tre,uie ca matelotul) carmaciul si orice alt calator fara deose,ire sa de una tot &elul si sa ia seama ca nimeni) cu 'oie sau fara 'oie) sa n-o lase sa se rastoarne) caci du a ce 'alurile o 'or ,irui) &adarnica este orice sfortare. 4ar noi) atenieni) cat tim suntem teferi si a'em o cetate uternica) 'enituri foarte multe si o rea frumoasa re utatie ce tre,uie sa facem2 #oate ca nu unul) ci mai multi dintre auditori ,ucuros ar fi us aceasta intre,are de mult adunarii... Mai intai) sa ne a aram rin noi insine si sa ne re"atim) 'reau sa s un3 sa re"atim trireme) ,ani) soldati) caci c(iar daca toti "recii ar consimti sa fie scla'i) noi tre,uie sa lu tam entru li,ertate. Du a ce 'om fi facut toate aceste re"atiri si cand ele 'or fi e'idente entru

toti "recii) atunci sa-i c(emam e toti alaturi de noi) sa trimitem am,asadori care sa faca cunoscute aceste re"atiri retutindeni) in #olo ones) in >odos) in 1(ios) c(iar si la re"ele ersilor (caci este si in interesul acestuia ca sa nu i se in"aduie lui !ili sa su una totul) deoarece) du a ce ii 'eti con'in"e) ii 'eti a'ea artasi si la rime+dii si la c(eltuieli) daca 'a fi ne'oie) iar daca nu) cel utin 'eti casti"a tim entru tre,urile 'oastre. 1and ra&,oiul se oarta im otri'a unui sin"ur om si nu im oti'a uterii unei cetati ,ine a arate) acest tim este folositor) ca si am,asadele de anul trecut) cele din #elo ones recum si acu&atiile aduse lui !ili e care eu si #ol=euctos) acest distins atriot) 7e"esi si ceilalti am,asdori le-am im rastiat este tot si am reusit sa o rim e !ili de a mer"e im otri'a %m,raciei si de se na usti asu ra #elo onesului. Totusi) eu nu s un sa 'a im,iati e ceilalti "reci) daca 'oi nu 'reti sa faceti nimic din ce este necesar entru interesele 'oastre* ar fi de-a dre tul ridicol ca) arasindu-'a interesele ersonale) sa retindeti ca 'a in"ri+iti de ale altora si ca) ri'ind cu ne asare la re&ent) sa in"ro&iti e ceilalti cu 'iitorul. Desi"ur) nu aceasta 'a s un) ci declar ca noi tre,uie sa trimitem ,ani celor din 1(ersones) sa le acordam tot a+utorul e cate ni-l cer) sa ne re"atim noi insine si numai a oi sa c(emam alaturi de noi e ceilalti "reci) sa-i a ro iem e unii de altii) sa-i lamurim) sa-i do+enim * aceasta este datoria unei cetati care se ,ucura de o autoritate atat de amre ca cetatea noastra. %tenieni) acestea sunt recomandarile mele) acestea sunt sfaturile e care 'i le dau si cred ca situatia noastra s-ar utea indre ta c(iar acum) daca ati aduce la inde linire cele ce 'a ro un. 4ar daca cine'a are alte ro uneri mai ,une ca acestea) sa 'or,easca) sa-si s una arerea. !aca &eii ca (otararile ce le 'eti lua sa fie s re folosul cetatii 5

#entru coroana (fra"mente)

$ ...1and !ili ) cutreierand retutindeni) su,+u"a e iliri) tri,alli si c(iar e unii dintre "reci si stran"ea in mana sa foarte numeroase si im ortante) cand din cetatile "recesti orneau s re Macedonia) datorita li,ertatii oferita de ace) soli care atunci erau coru ti cu ,ani - Esc(ine era unul dintre acestia - atunci toti aceia im otri'a carora !ili facuse aceste re"atiri fura atacati. Daca ei n-au inteles) asta este alta ro,lema care nu ma ri'este e mine. Eu) de fa t) 'a instiintam si rotestam in fata 'oastra totdeauna) oricand si oriunde eram trimis. Dar cetatile sufereau de o ,oala "rea) fiindca oamenii lor olitici si ma"istratii rimeau daruri si erau coru ti cu ,ani) iar multimea sau nu re'edea nimic) sau se lasa rinsa in mre+ele 'ietii dulci si a ra"a&ului de fiecare &i. Si fiindca toti

incercau acelasi simtamant) fiecare se "andea ca ra adul 'a cadea asu ra tuturor celorlalti) numai asu ra lui nu) si ca situatia lui) "ratiei rime+diei in care se afla un altul) 'a fi in si"uranta acum si totdeauna. %stfel s-au intam lat) cred eu) ca) e de o arte) democratiile din ricina ne asarii lor mari si-au ierdut li,ertatea) iar) e de alta arte) diri"uitorii care credeau ca 'and totul afara de ersaona lor) au ,a"at de seama ca s-au 'andut intai e ei insisi. 4n loc de rieteni si oas eti) cum erau numiti cand rimeau daruri de la !ili ) acum) la au&ul lor) li se dau nume de lin"usitori) dusmani ai &eilor si toate celelalte nume e care le merita de dre t. 1aci nimeni) atenieni) nu c(eltuieste ,ani urmarind interesul tradatorului si nici cand a de'enit sta an este ce a cum arat nu-si mai ia ca sfatuitor un tradator entru rest) caci altfel nimeni n-ar fi mai fericit decat tradatorul. 0ucrurile insa nu stau asa. De ce 2 %tata mai li seste. 1and cel ce cauta sa orunceasca e sta an e situatie si) cunoscand ticalosia lor) atunci) da) atunci ii uraste) n-are incredere in ei si-i aco era de insulte. 4ata si do'e&i 3 caci daca fa tele lor a artin acum trecutului) ele insa tre,uie sa fie re&ente totdeauna in mintea oamenilor intele ti. 0astene fu numit rieten) ana in momentul cand a redat Olintul * Timolaos) ana in momentul cand a facut sa iara Te,a * Eudicos si Simos din 0arissa) ana in cli a cand au dat Tesalia e mana lui !ili . % oi) intre" amantul s-a um lut de tradatori) "oniti din cetatile lor) co lesiti de ocari si rada tuturor suferintelor. 1ate n-au a'ut de atimit %ristratos in Sic=ona 2 Dar #erillos in Me"ara 2 N-au fost ei oare aruncati ca niste netre,nici 2 Din aceste fa te s-ar utea 'edea foarte lim ede ca acela care a ara cu mai multa ra'na atria si se o une mai dar& unor astfel de oameni) acela 'a da 'oua) Esc(ine) ca unor tradatori si 'anduti) rile+ul de a mai rimi daruri si numai "ratie ma+otitatii cetatenilor adunati aici) recum si acelora ce stau im otri'a lanurilor 'oastre 'oi traiti inca si rimiti ,ani) fiindca rin 'oi insi'a ati fi ierit de mult... /ino'at de aceasta este Esc(ine) cand a 'arsat asu ra mea) ca sa &ic asa) dro+dia rautatii si a faradele"ilor lui) de care eu tre,uie sa ma s al in fata celor care) rea tineri fiind) n-au utut urmari fa tele etrecute atunci. #oate ca cele s use de mine '-au ma(nit e 'oi care) inainte de a scoate eu un cu'ant cunoasteti 'enalitatea de atunci a lui Esc(ine. Totusi) el numeste aceasta atitudine rietenie si os italitate) iar in discursul sau &ice intr-un loc 3 $ 1el care imi im uta os italitatea lui %le.andru $. Eu sa-ti im ut os italitatea lui %le.andru 2 De unde au rimit-o sau cum te-ai in'rednicit de ea 2 Eu nu ti-as da tie nici numele de oas ete al lui !ili si nici al lui %le.andru) caci nu sunt atat de ne,un * afara doar de ca&ul cand ar tre,ui sa-i numim e seceratori si e cei care fac o trea,a oarecare entru ,ani) rieteni si oas eti ai celor care ii latesc. Dar lucrurile nu stau asa. #entru ce 2 #entru ca mai e mult ana acolo. Eu insa si im reuna cu mine toti acesti cetateni te numim e tine) Esc(ine) un om latit cu ,ani altadata de !ili si acum de %le.andru. Daca nu cre&i) intrea,a-i * sau mai ,ine ii 'oi intre,a eu entru tine. Oare) atenieni) este sti endiatul sau oas etele lui %le.andru 2... 1etateni ai %tenei) !ili a utut tra"e mari foloase) caci nu arareori la "reci) ci mai totdeauna s-a intam lat sa e.iste nenumarati tradatori si oameni 'anduti si atatia dusmani ai &eilor cati nu ne amintim sa fi e.istat 'redodata. Du a ce i-a luat cola,oratori si com lici e acestia) !ili a contri,uit ca situatia in Grecia sa

se inrautateasca) caci "recii si inainte 'reme nu erau in ,une ra orturi unii cu altii si traiau de&,inati. 4nselandu-i e unii) im artind altora) daruri) coru andu-i e toti rin fel de fel de mi+loace) re"ele i-a im artit in mai multe artide) desi interesul tuturor era numai unul * acela de a-l im iedica e !ili sa a+un"a uternic... Se cu'enea oare) Esc(ine) ca cetatea noastra sa renunte la mandria ei entru ca im reuna cu tesalienii si dolo ii sa a+ute e !ili sa do,andeasca dominatia asu ra "recilor si sa distru"a "loria si dre turile stramosilor 2 Sau tre,uia sa nu faca aceasta (ceea ce ar fi fost cu ade'arat ins aimantator)) ci sa lase sa ai,a loc acele e'enimente e care le 'edea etrecandu-se in ca&ul in care nimeni nu le-ar fi o rit si e care le resimtea e cat se are inca de multa 'reme 2 Dar acum mi-as in"adui sa intre, e cel care critica cu cea mai mare e.i"enta lucrurile etrecute) caror artide ar fi 'oit sa i se alature cetatea 2... 1um ar fi tre,uit sa actione&e cetatea noastra) Esc(ine) cand 'edea ca !ili se re"ateste sa ia conducerea ei si sa-si im una dominatia asu ra Greciei 2 Sau ce tre,uia sa declar eu) sfetnicul o orului) si sa ro un atenienilor (caci aceasta este c(estiunea de cea mai mare im ortanta)) eu care stiam ca din totdeauna si ana in &iua cand m-am ridicat la tri,una) atria noastra a lu tat necontenit entru intaietate) onoare si entru "lorie si ca a sacrificat si ,ani) si oameni mai multi entru onoarea si interesele tuturor decat a c(eltuit entru sine fiecare dintre celelalte o oare... >amanea deci si in acelasi tim era necesar ca 'oi sa 'a im otri'iti cu toata dre tatea nedre tatii e care o sa'arsea !ili . %cest lucru 'oi l-ati facut inca de la ince ut in c(i firesc si din datorie * c(iar si eu am facut ro uneri si '-am dat sfaturi in acest sens) in tim ul cand luam arte la tre,urile u,lice. O marturisesc desc(is. Dar ce tre,uie sa fac eu 2 4ti un aceasta intre,are) trecand cu 'ederea este %mfi olis) #idna) #otideea) insula 7alones) nu amintesc nimic des re acestea... Totusi) tu ai declarat ca) 'or,ind des re cele ce se intam lau) eu am indemnat la ura im otri'a lui !ili e cetatenii care sunt de fata... O) Esc(ine) tu care 'or,esti cu usurinta des re tot ceea ce 'rei) ma au&i 2 Sa nu mai 'or,im nici des re acestea 5 Daca acela ce unea sta anire e Eu,eea si facea din aceasta insula o ,a&a de o eratii im otri'a %ticei) care incerca sa una mana e Me"ara) care se facea sta an e Oreos) care distru"ea ortul #ort(mos) care ase&a tiran in Oreos e #(ilistides si in Erestria e 1leitarc(os) care in"enunc(ea 7eles ontul) care im resura 8i&antul) care e unele cetati "recesti le distru"ea) iar in altele readucea e cei alun"ati) oare cel ce sa'arsea toate acestea) comitea el nedre tati) incalca el tratatele) calca in icioare acea) da ori ,a 2 Era oare necesar ca 'reunul dintre "reci sa a ara s re a-l im iedica sa sa'arseasca aceste fa te) da ori ,a 5 4ar daca nu si tre,uia sa 'edem Elada de'enind asa cum s une ro'er,ul rada miseilor) cand atenienii traiau si e.istau) o recunosc) eu) 'or,ind des re aceste lucruri) m-am amestecat fara sa ma ri'easca situatia) iar cetatea noastra) ascultandu-ma) s-a amestecat intr-o trea,a care n-o ri'ea deloc * si toate fa tele sa'arsite sa fie socotite crime si

"reseli ale mele. 4ar daca tre,uia sa a ara cine'a entru a im iedica aceste fa te) cine ar fi facut-o 2 Oare nu atenienii 2 %ceasta era tinta actiunilor mele. /a&and ca !ili cauta sa aduca in scla'ie e toti "recii) eu m-am o us si n-am incetat sa 'a atra" atentia si 'a 'a sfatuiesc sa nu 'a redati lui... %tatand astfel cetatile una im otri'a alteia rin mi+locirea acestor oameni si incura+at de decretele si ras unsurile lui) !ili sosi cu armata si ocu a Elateea) a'and con'in"erea ca orice s-ar intam la) noi si te,anii n-am utea a+un"e la o intele"ere. Dar 'oi 'a amintiti cu totii de tul,urarea ce s-a rodus atunci in cetate... % oi indata ce senatorii sosira si ritanii adusera la cunostinta %dunarii stirea rimita de ei si re&entara e cel ce adusese 'estea) crainicul intre,a 3 1ine doreste sa ia cu'antul 2 Nimeni nu se urca la tri,una. 1rainicul intre,a de mai multe ori) dar nimeni nu se ridica la tri,una) desi erau de fata toti strate"ii) toti oratorii si desi atria c(ema cu "lasul care este al tuturor e omul care sa 'or,easca entru sal'area ei. 1aci "lasul crainicului care se face au&it) atunci cand le"ea o ordona) e dre t sa fie socotit "lasul o,stesc al atriei. 1u toate acestea) daca ar fi tre,uit ca celui ce doresc sal'area atriei sa 'ina la tri,una) 'oi toti) +udecatori si ceilalti atenieni) ridicandu-'a) '-ati fi urcat la tri,una. 1aci toti) o stiu ,ine) doreati sal'area atriei * daca ar fi tre,uit sa 'ina cei foarte ,o"ati) s-ar fi urcat la tri,una cei Trei sute * daca ar fi tre,uit sa 'ina cei care sunt in acelasi tim si de'otati atriei) si ,o"ati) s-ar fi urcat la tri,una cei care mai tar&iu ar fi adus mari contri,utii 'oluntare. Si ei ar fi facut aceasta si din dra"oste entru atrie) si datorita ,o"atiei lor. Dar e cat se are) acel moment si acea &i cerea nu numai un om de'otat si ,o"at) ci unul care sa fi urmarit de la ince ut e'enimentele si care sa fi cu"etat cu suflet curat la cau&ele si sco ul actiunilor intre rinse de !ili . 4ntr-ade'ar) un cetatean care n-ar fi cunoscut olitica lui !ili si n-ar fi cercetat-o cu "ri+a de mult) oricat ar fi fost de de'otat si ,o"at) n-ar fi fost in stare sa stie nici ce tre,uie sa faca) nici ce sfat sa dea. Se i'i deci acel om e care il cereau im re+urarile) iar acela eram eu. -rcandu-ma la tri,una) '-am s us atunci ceea ce tre,uia sa ascultati si acum cu atentie din doua moti'e 3 intai) ca sa stiti ca eu sin"ur dintre oratorii si oamenii olitici n-am arasit in momentele de rime+die ostul in care ma ase&ase iu,irea de atrie si ca) rin discursurile si ro unerile mele scrise) eu am cautat sa fac entru 'oi ceea ce se im unea in acele im re+urari ins aimantatoare * al doilea) ca sa stiti ca utinul tim e care mi l-ati in"aduit) 'a 'a face mult mai cunoscatori in c(estiunile de olitica in "eneral... 4nsirand aceste lucruri si altele de acelasi fel) am co,orat de la tri,una. Du a ce toti m-au a ro,at) si nu s-a au&it nici un "las im otri'a) eu nu m-am mar"init la aceasta si am facut o ro unere scrisa. Nu m-am multumit nici cu ro unerea scrisa) fara a fi lecat in aceasta misiune) si nici sa mer" ca sol fara a-i con'in"e e te,ani. Dim otri'a) de la ince ut ana la sfarsit am urmat linia mea de conduita si cu toata inima m-am de'otat 'oua entru a lu ta im otri'a ericolelor care amenintau cetatea noastra... Si fiindca acu&atorul staruie mult asu ra e'enimentelor etrecute) 'reau sa 'a 'or,esc des re un lucru la care nu 'a aste tati. #e 6eus si e ceilalti &ei) nimeni

sa nu se mire de e.a"erarea mea) ci fiecare sa +udece cu ,una'ointa ceea ce s un. 1(iar daca cele ce a'eau sa se intam le ar fi fost e'idente entru toti) daca toti le-ar fi stiut de mai inainte si daca tu le-ai fi re'estit) Esc(ine) si le-ai fi ade'erit rin stri"ate si 'ociferari) tu) care n-ai scos un cu'ant) si asa cetatea noastra n-ar fi tre,uit sa renunte la atitudinea ei) daca ea totusi se "andea la "lorie) la stramosi si la osteritate. %cum se are ca n-a i&,utit in actiunea ei * acest lucru se oate intam la oricarui om) daca asa este 'ointa &eilor. %tunci insa) socotindu-se 'rednica sa conduca e altii si a oi renuntand la aceasta) cetatea noastra ar fi fost acu&ata ca a redat lui !ili e toti "recii. 1aci daca ea ar fi arasit fara lu ta acele ,unuri entru care stra,unii nostri au infruntat tot felul de ericole) cine nu te-ar fi scui at e tine in o,ra&) Esc(ine 2 Dar sa nu mai 'or,esc des re cetate si nici des re mine. 1u ce oc(i) e 6eus 5 am ri'i noi e toti "recii care sosesc in cetatea noastra daca e'enimentele ar fi a+uns unde au a+uns) daca !ili ar fi comandat si sta anit e toti "recii) daca altii i s-ar fi im otri'it) fara ca noi sa le fi 'enit in a+utor cu nimic. Si aceasta s-a intam lat) desi cetatea noastra inainte 'reme n-a o tat nicicand entru o situatie si"ura) dar li sita de "lorie) ci a infruntat ericolul) sal'and onoarea. E.ista 'reun "rec) e.ista 'reun ,ar,ar ori rintre te,anii si lacedemonienii) care a'usesera uterea inaintea te,anilor) se afla unul sin"ur care sa nu stie ca re"ele ersilor ar fi lasat cetatii noastre toate ,unurile de care dis unea) incu'iintand cu "enero&itate do,andirea altor ,unuri) cu conditia numai ca sa se fi su uns oruncilor si sa in"aduie altuia sa comande asu ra "recilor 2 Dar e cat se are) entru atenienii de atunci) o astfel de urtare nu era nici mostenita din stra,uni) nici su orta,ila) nici innascuta * nicodata nimeni) in decursul 'remii) n-a utut con'in"e cetatea noastra sa se alature celor uternici) daca acestia sa'arseau nedre tati) entru a se ,ucura de si"uranta in scla'ie) ci ea a trait mereu in mi+locul rime+diilor) lu tand entru intaietate) onoare si "lorie. Si 'oi socotiti ca aceasta atitudine este atat de im unatoare si de otri'ita firii 'oastre) incat laudati cu deose,ire e acei dintre stra,uni care au a'ut-o. Si e ,una dre tate) caci cine n-ar admira cura+ul acelor ,ar,ati care au consimtit sa araseasca si tara si cetatea) urcanduse in trireme entru a nu se su une oruncilor unui sta an 2 Ei au ales ca strate" e autorul acestei re&olutii) e Temistocle. #e de alta arte) ei au ucis cu ietre e ?=rsilos care e. rimase arerea de a se su une oruncilor date (si nu femeile 'oastre). 1aci atenienii de atunci nu cautau un orator sau un strate" care sa le asi"ure o scla'ie fericita) ci ei socoteau ca nu merita sa traiasca daca nu le este ermisa o 'iata in li,ertate. !iecare dintre acestia a'eau credinta ca nu s-a nascut numai tatal si mama sa) dar si entru atrie. 1e deose,ire este aici 2 1el care socoteste ca s-a nacut numai entru arinti)astea ta o moarte (otarata de destin si care 'ine in mod natural) cel care se socoteste nascut si entru atrie acela 'a refera sa moara decat sa-si 'ada atria inro,ita si 'a "asi ca insultele si rusinea e care 'a fi silit sa le indure intr-o atrie inro,ita sunt mai de temut decat moartea insasi. Daca as incerca asadar sa s un ca eu am fost acela care am a rins in sufletele 'oastre sentimente 'rednice de stra,unii 'ostri) n-ar fi nimeni care sa nu fie indre tatit sa-mi aduca im utari. %cum eu declar ca asemenea (otarari cura+oase 'a a artin si do'edesc ca si inaintea mea cetatea era insufletita de aceleasi sentimente. 1u toate acestea) afirma ca am si eu o arte de contri,utie in fiecare din fa tele inde linite. Esc(ine insa) acu&andu-ma entru intre"a mea olitica su

cerandu-'a sa 'a urtati cu as rime fata de mine ca unul ce am fost cau&a s aimelor si rime+diilor cetatii) e de o arte) doreste sa ma li seasca e mine de o cinstire) iar e de alta arte) 'oua 'a ra este laudele entru toate tim urile. Daca 'oi) in credinta ca olitica mea n-a fost cea mai ,una) il 'eti condamna rin 'otul 'ostru e 1tesifon) s-ar crede ca ati sa'arsit o "reseala si nu ca ati cedat in fata lo'iturilor nedre te ale soartei. Nu este cu utinta) nu este cu utinta) ca 'oi sa fi sa'arsit "reseli) atenieni) 'oi) care ati infruntat ericolul entru li,ertatea si sal'area tuturor "recilor... 1u toate acestea) atenieni) au e.istat la 'oi) inaintea mea) multi oratori renumiti si insemnati asa cum au fost 1allistratos) %ristofon) ?efalos) Trasi,ul si o mie altii) totusi) nici unul dintre acestia) in nici o im re+urare) nu s-a +ertfit e sine cu totul cetatii * caci unul ro unea decrete) dar nu mer"ea in am,asade) altul leca in am,asade) dar nu ro unea decrete. !iecare din ei isi lasa entru sine un tim de re aus si daca s-ar fi intam lat ce'a o ortita de sca are. $ 1um deci) ar utea ri osta cine'a) tu te-ai ridicat atat de mult rin utere si indra&neala) incat sin"ur esti in stare sa faci de toate 2 $ Nu s un aceasta) dar eu eram atat de constient de "ra'itatea ericolului ce a cu rins cetatea) incat mi se area ca nu utea fi 'or,a de nici o reocu are entru si"uranta ersonala si ca tre,uia sa ne multumim daca cine'a) nelasand la o arte nimic) facea tot ce tre,uia sa faca. 4n ce ma ri'este) eram con'ins oate rosteste) cu toate acestea eram con'ins) ca nici un cetatean n-ar utea face ro uneri mai ,une ca mine) ca nimeni n-ar utea actiona si ca nici un am,asador nu si-ar utea inde lini sarcina cu mai mult &el si mai multa +ustete ca mine. De aceea) eu imi luam asu ra mea toate sarcinile... 0a aceasta situatie l-a dus e !ili olitica mea) Esc(ine. Eu am fost acela care l-am facut sa se ins aimante e el) !ili ) care alta data rofera amenintator multe si indra&nete cu'inte im otri'a cetatii. 1a multumire entru aceasta) atenienii aici de fata imi acordara e ,una dre tate o coroana * tu) care erai de fata nu te-ai o us) iar Diondas) care ataca decretele) nu o,tinu artea le"ala de 'oturi. 1iteste-mi aceste decrete) care n-au fost condamnate de +udecatori atunci si care n-au fost atacate nici de Esc(ine. 8ar,ati atenieni) aceste decrete) atat cel ro us ieri de %ristonicos) ca si cel ro us acum de 1tesifon) aici de fata) sunt aidoma unul altuia si nu se deose,esc intre ele nici macar rintr-un cu'ant sau 'reo sila,a. Esc(ine nu le-a contestat in +ustitie nici el sin"ur) nici nu si-a luat ca a+utor in acu&atie e Diondas) care le atacase. 1u toate acestea) resu unand ca acum Esc(ine mi-ar aduce acu&atii ,a&ate e ade'ar) atunci e Demomeles si e 7i eride si %ristonicos) e (otararile tri,unalelor si e fa tul ca insusi Esc(ene nu i-a acu&at e acesti ,ar,ati) care facusera aceleasi ro uneri ca si 1tesifon acum. Se mai intemeia&a si e fa tul ca le"ile nu in"aduie sa se aduca acu&atii in le"atura cu fa te odata +udecate) recum si e multe alte ar"umente * atunci) dim otri'a aceeasi cau&a s-ar fi e.aminat in ea insasi) fara a se recur"e la 'reunul din aceste ca&uri recedente. 4n acea 'reme insa) Esc(ene nu utea sa faca ceea ce face acum) adica) entru a calomnia) sa alea"a din date 'ec(i si din multe decrete ceea ce nimeni nu re'edea si n-ar fi cre&ut ca are sa fie amintit a&i) sa incurce im re+urarile si sa aduca entru fa te inde linite rete.te false) in loc de moti'e

ade'arate) entru a a'ea aerul ca s une ce'a. %ceasta era cu ne utinta atunci) caci toate discursurile ar fi fost rostite fata in fata cu realitatea si cu e'enimentele recente) cand 'oi le a'eti e fiecare din acestea roas at in minte si) ca sa &ic asa) a roa e in mana. De aceea Esc(ine) fu"ind de ro,e in fata fa telor) 'ine acum) inc(i uindu-si) du a cate imi are) ca este 'or,a de o intrecere intre oratori si nu de o cercetare se'era a conduitei noastre oiltice si ca se 'a +udeca frumusetea discursurilor si felul in care au fost ser'ite interesele cetatii. % oi) Esc(ine face e sofistul) se cu'ine) sustine el) sa nu tineti seama) 'enind aici) de arerea e care o a'eati de acasa cu ri'ire la noi * cand 'oi 'erificati socotelie unui manuitor de ,ani) ,anuindu-l ca el retine entru sine sur lusul) 'oi renuntati la aceasta arere) daca +etoanele sunt e.acte si nu se "aseste nici unul in lus * tot asa s-ar cu'eni ca 'oi) fata de ro,ele aduse in discurs) sa renuntati la arerea cu care ati 'enit aici. /edeti dar cat de sla,a) e cat se are) este rin firea lucrurilor orice fa ta sa'arsita e temeiuri nedre te. #rin aceasta nastrusnica com aratie) Esc(ine a marturisit ca) a&i cel utin) e lamurit entru 'oi in ce ne ri'este e amandoi) ca eu 'or,esc in fa'oarea atriei iar el entru !ili ) caci altfel nu s-ar sili el sa 'a sc(im,e con'in"erea) daca arerea 'oastra asu ra fiecaruia dintre noi n-ar fi fost de mult sta,ilita. De altfel) eu 'a 'oi arata cu usurinta nu intre,uintand +etoane (caci nu asa se 'erifica actele olitice)) ci amintindu-'a e scurt fiecare fa t si folosindu-'a tot e 'oi) care ma ascultati ca 'erificatori si ca martori totodata) ca el nu sustine lucruri conforme cu dre tatea atunci cand retindea ca 'oi sa 'a sc(im,ati aceasta arere. Deoarece olitica mea) e care Esc(ine o condamna) a facut ca te,anii) in loc sa na'aleasca im reuna cu !ili in tara noastra) asa cum credeau toti) i-a o rit e ei de la aceasta) facandu-i sa treaca de artea noastra. %m facut a oi ca ra&,oiul) in loc sa se desfasoare in %tica) sa se o reasca la (otarele 8eotiei) la o de artare de sa te sute de stadii de tara noastra * ca %tica sa se ,ucure de ace) sa dis ara amenintarea dins re mare) in loc ca iratii 'enind din Eu,eea) s-o +efuiasca in tot tim ul ra&,oiului * ,i&antinii au lu tat alaturi de noi im otri'a lui !ili ) in loc ca acesta sa sta aneasca 7eles ontul rin cucerirea 8i&antului. Oare) Esc(ine) 'erificarea actelor olitice ti se are tie asemenea unei 'erificari a +etoanelor 2 Sau este mai ,ine sa tra"em cu ,uretele este toate actele olitice) decat sa ne "andim cum sa le astram 'esnic in memorie 2 Si nu mai adau" ca s-a intam lat ca altii sa incerce cru&imea care s-a utut 'edea atunci cand !ili a de'enit dintro data sta an asu ra unui o or) e cand 'oi (si ,ine ati facut) ati a'ut arte de roadele unitatii e care !ili o manifesta in c(i fatarnic fata de atenieni s re a aco eri lanurile sale ri'itoare la restul Greciei. Sa lasam deo arte toate acestea. Dar eu nu ma 'oi teme sa declar ca acela care ar 'rea sa cercete&e urtarea unui orator) cu dre tate si fara a cauta sa-l calomnie&e) acela nu ar aduce acu&atii de felul acelora e care tu mi le aduci) nascocind e.em le si imitand in ,ataie de +oc e. resii si "esturi (caci desi"ur) de aceasta de inde soarta "recilor) si anume daca am folosit cutare e. resie si nu alta) daca eu am intins mana aici si nu acolo) * ,i&uindu-se e fa tele insesi) el ar cerceta ce mi+loace) ce forte a'ea cetatea noastra cand eu am ince ut sa ma ocu cu tre,urile statului * ce i-am adus eu) du a aceasta) rin straduinta mea cand eram in fruntea tre,urilor si care era situatia dusmanilor nostri. % oi daca eu am contri,uit la scaderea fortelor noastre) el ar arata ca 'ina este a mea) iar daca

am contri,uit la cresterea lor insemnata) el nu m-ar calomnia. !iindca tu ai fu"it de aceasta discutie) o 'oi face eu. /oi) atenieni) urmariti-mi e. unerea si 'edeti daca 'oi s une ade'arul. 1etatea noastra a'ea de aliati e insulari) dar nu e toti) ci e cei mai sla,i (caci nici 1(ios) nici >odos) nici 1orcira nu mai era cu noi) * contri,utia in ,ani era cam de 4@ de talanti) si acestia stransi cu antici atie * in ri'inta infanteriei si ca'aleriei) nu dis uneam decat de contin"entele de la noi. Dar ceea ce era mai su arator entru noi si fa'ora,il entru dusmani era fa tul ca acesti indi'i&i re"atisera e toti 'ecinii) e me"areni) te,ani) eu,eeni) sa arate ura fata de noi mai de"ra,a decat rietenie. %sa era la ince ut situatia cetatii noastre si nimeni n-ar utea s une nimic contrariu. %runcati-'a acum ri'irea asu ra lui !ili ) im otri'a caruia noi ducem lu ta. 4ntai) el comanda sin"ur ca monar( a,solut este soldatii care il insoteau (fa t care in ra&,oi re re&inta un a'anta+ imens) * a oi) soldatii sau erau intr-una oteliti in ra&,oi) in fine) a'ea din ,elsu" ,ani si facea tot ce 'oia) fara a anunta rin decrete) fara a deli,era in u,lic) fara a fi dat in +udecata de catre istorie) fara a fi urmarit entru ile"alitate) fara a da socoteala cui'a) ci) intr-un cu'ant) el era su'eranul a,solut) comandant si sta an este toate. 4ar eu) care luasem o&itie im otri'a acestuia (caci si acest lucru merita sa fie cercetat)) e ce eram sta an 2 #e nimic. 1(iar dre tul de a 'or,i in fata o orului) sin"urul de care am ,eneficiat) 'oi l-ati oferit din ca ul locului in mod e"al si celor latiti de !ili ) si mie. /oi insa) ori de cate ori indi'i&ii triumfau asu ra mea (si aceasta se intam la de multe ori rin diferite rete.te)) lecati de la adunare du a ce luaserati (otarari in interesul dusmanilor. Si totusi) fara a tine seama de o&itia mea de inferioritate fata de !ili ) eu '-am casti"at ca aliati e cei din Eu,eea) %(aia) a oi 1orintul) Te,a) Me"ara) 0eucada) 1orcira. De la acestia s-au strans <@;;; de edestrasi straini) 2;;; de calareti) fara a socoti tru ele formate din soldati cetateni) iar in ce ri'este ,anii) de retutindeni eu am ridicat contri,utii cat mai mari. Daca 'or,esti) Esc(ine) des re sarcinile militare ce re'eneau te,anilor) ,i&antinilor sau eu,eenilor) sau daca discuti acum des re ine"alitatea de dre turi) din ca ul locului tu te refaci a nu sti ca si altadata) din acele trireme care au lu tat entru eleni) ele toate fiind in numar de trei sute) cetatea noastra a dat doua sute de trireme * ea nu s-a socotit +i"nita) si n-a dat in +udecata e cei ce i-au dat aceste sfaturi si) fara sa se indi"ne&e din aceasta cau&a (ceea ce ar fi fost o rusine)) a adus multumiri &eilor ca in mi+ocul ericolului comun care amninta e eleni) ea sin"ura a dat de doua ori mai mult entru sal'area tuturor. 4n sfarsit) tu cauti in &adar sa laci o orului) calomniindu-ma. #entru ce dar 'or,esti acum des re ceea ce ar fi tre,uit sa faci si entru ce n-ai ro us aceasta atunci cand te aflai in im re+urarile "rele in care eram siliti sa facem nu ceea ce am fi 'oit) ci sa rimim ceea ce e'enimentele ne in"aduiau 2 1aci cel ce oferea mai mult) re ede ar fi rimit e cei res insi de noi si e deasu ra le-ar fi dat si ,anii) fiind "ata entru aceasta de multa 'reme. Dar intrucat a&i sunt +udecat entru fa tele din trecut) daca atunci eu as fi discutat amanuntit asu ra e"alitatii in re arti&area sarcinilor militare) daca atunci cetatile de care este 'or,a ne-ar fi arasit e noi si s-ar fi alaturat lui !ili si daca totodata acesta s-ar fi facut sta an e Eu,eea) Te,a si 8i&ant) ce credeti ca ar fi facut si ar fi s us acesti oameni nele"iuti 2 Nu ar fi s us ca aceste cetati au fost arasite de noi 2 Nu au fi s us ca au fost inde artate atunci cand ele 'oiau sa fie

alaturi de noi 2 % oi ar fi &is ei 3 $ #ornind de la 8i&ant) !ili a us mana e 7eles ont si s-a facut sta an e caile de a ro'i&onare cu "rau ale "recilor * un ra&,oi "reu si intre 'ecini a fost starnit datorita te,anilor) in %tica * e mare nu se utea na'i"a din cau&a iratilor care ornesc din Eu,eea $. N-ar fi s us ei aceste cu'inte si cate altele e lan"a acestea 2 Sicofantul) atenieni) este un om rau) un indi'id ismuitor si ,uclucas) totdeauna si retutindeni. %cest indi'id care are doar numele de om este rin natura lui o 'ul e care n-a facut niciodata nimic ,un) nimic 'rednic de un om li,er) o maimuta tra"ica) un Oenomaus de la tara) un fals orator. 1aci ce folos a tras atria de e urma talentului sau oratoric 2 %cum ne 'or,este des re trecut 2 E intocmai ca un medic care in 'i&itele sale la ,olna'i n-ar s une si n-ar indica ,olna'ilor suferin&i mi+loacele rin care sa sca e de ,oala) iar du a ce unul din ,olna'i a murit) acest medic) du a inde linirea indatoririlor rescrise entru morti) insotind con'oiul mortuar la "roa a) ar s une 3 $ Daca ar fi intre,uintat cutare sau cutare leac) n-ar fi murit 5 $... /oiesc ca) lasand la o arte c(estiunile ersonale) sa mai s un cate'a cu'inte des re tre,urile u,lice. Daca tu oti) Esc(ine) sa indici dintre oamenii de su, soare) dintre "reci sau dintre ,ar,ari 'reunul care n-a suferit altadata de e urma sta anirii lui !ili ) iar acum a lui %le.andru) eu sunt "ata sa admit ca norocul sau nenorocul meu (cum 'rei sa-l numesti) a fost ricina tuturor nenorocirilor. 4ar daca mai multi dintre oameni) c(iar cei care nici nu m-au 'a&ut si nici nu mi-au au&it "lasul 'reodata) au suferit multe nenorociri) nu numai ei luati in arte ci c(iar cetati si neamuri intre"i) cu atat mai mult este dre t si mai a roa e de ade'ar sa im utam aceste nenorociri destinului comun) du a cat se are) a tuturor oamenilor si desfasurarii nenorocite a e'enimentelor care nu este asa cum ar fi tre,uit sa fie. Tu insa) netinand seama de acestea) ma in'ino'atesti) numai e mine) care am fost conducatorul tre,urilor acestui oras. 1u toate acestea) stii ,ine ca) daca nu in intre"ime) cel utin in arte) calomniile tale se rasfran" asu ra tuturor si mai ales asu ra ta. 4ntr-ade'ar) daca eu as fi luat (otarari in ri'inta tre,urilor u,lice) atunci '-as fi in"aduit 'oua) celorlalti oratori) sa ma acu&ati. Dar entru ca erati re&enti in toate adunarile) fiindca de fiecare data cetatea ro unea sa se deli,ere&e in comun asu ra intereselor u,lice) fiindca toti ati "asit atunci ca acesta este cea mai ,una cale de urmat si mai ales tu (caci nu-mi cedai mie din ,una'ointa s erante) "lorie) onoruri) tot ceea ce era strans le"at de fa tele sa'arsite de mine atunci) ci desi"ur) ,iruit de ade'ar si fiindca nu a'eai nimic mai ,un de ro us) 'rei sa s ui ca nu sa'arsesti un lucru nedre t si ins aimantator cand condamni acum (otararile im otri'a carora nu a'eai atunci nimic mai ,un de ro us 2 Eu cel utin "asesc cam aceleasi re"uli statornice si fi.ate la toti oamenii. Daca sa'arseste cine'a o crima 'oluntara) atunci atra"e asu ra sa ura si edea sa. Daca "reseste cine'a fara 'oie) o,tine iertare in locul ede sei. Daca un altul) fara a sa'arsi o crima sau o "reseala ci) de'otandu-se folosului o,stesc) a a'ut de atimit alaturi de toti din ricina unui insucces) este nedre t sa-i arunci sau sa-i faci im utari) ci este dre t sa im artasesti) alaturi de el) durerile nereusitei. 1ercetand lucrurile asa cum se cu'ine) se 'a 'edea ca aceasta re"ula e.ista nu numai in le"ile scrise) dar c(iar natura le-a sta,ilit su, forma de le"e nescrisa si de o,iceiuri ale oamenilor. Esc(ine insa asa mult i-a intrecut e toti oamenii rin cru&imea lui de sicofant) incat ma mai acu&a e mine de fa te e care el insusi le considera dre t lo'ituri date de soarta.

Si in afara de acestea) Esc(ine) ca unul care socoteste ca ar fi 'or,it in toate discursurile sale cu sinceritate si cu dra"oste de atrie) 'a indeamna sa 'a a&iti de mine si sa luati seama sa nu 'a insel) sa nu 'a ama"esc. Ma numeste di,aci) 'ra+itor) sofist) s unand cate si mai cate des re mine) ca si cum daca cine'a ar lua-o inainte) s unand des re altul ceea ce i se otri'este lui) realitatea ar fi c(iar asa si cei ce-l asculta n-ar cerceta cine este cel care 'or,este astfel. Eu insa stiu ca 'oi il cunoasteti si socotiti ca toate aceste insusiri i se otri'esc lui mai de"ra,a decat mie. 1at des re elocinta mea nu ma 'oi a ara. Eu stiu ,ine ca uterea oratorilor de inde de cele mai multe ori de cei ce-l asculta * caci de rimirea ce i-o faceti si de ,una'ointa e care i-o aratati de inde si destoinicia oratorului. Dar) in sfarsit) daca am si eu o e. erienta in aceasta arta) 'oi toti 'eti recunoaste ca ea a fost usa intotdeauna in a ararea intereselor u,lice) niciodata im otri'a 'oastra si nici in interesul meu ersonal. Esc(ine) dim otri'a) s-a folosit de talentul sau oratoric) 'or,ind nu numai in interesul dusmanilor) dar c(iar si im otri'a acelora care l-au su arat cum'a sau care i s-au im otri'it. El nu intre,uintea&a deci elocinta in sco ul a ararii dre tatii si nici entru a ararea intereselor atriei. 1aci un cetatean desa'arsit nu tre,uie sa ceara ca +udecatorii c(emati sa se ronunte asu ra tre,urilor o,stesti sa-i a ro,e nici ura) nici dusmania si nici un alt sentiment de felul acesta. El nu tre,uie sa se urce la tri,una cu aceste sentimente ersonale) ci mai de"ra,a sa le alun"e din suflet) iar in ca& de ne'oie sa se foloseasca de ele cu ,landete si masura. 4n ce im re+urari un om olitic si un orator tre,uie sa fie lin de 'e(ementa 2 %tunci cand interesele "enerale ale cetatii sunt use in rime+die si cand o orul se afla inclestat in lu ta cu dusmanii. Numai in astfel de im re+urari se arata cetateanul li,er si cinstit. 1and insa este lucru do'edit ca n-am fost dat in +udecata entru o fa ta u,lica incorecta (si) adau") nici entru 'reuna articulara)) nici in numele cetatii) nici in numele sau ro riu) si cand cine'a 'ine acum re"atit sa ma acu&e in ri'inta decernarii coroanei si a unor laude aduse consacra entru aceasta discursuri atat de lun"i) este o do'ada de ura ersonala) de in'idie) de micime de suflet) de li sa de marinimie. % ataca acum e 1tesifon) arasind lu ta im otri'a mea) acest fa t do'edeste o rautate cum lita. %ceste consideratii) Esc(ine) ma fac oarecum sa cred ca) unand la cale acest roces) ai 'rut sa te falesti oarecum cu discursurile si 'ocea ta) nicidecum sa ceri edea sa entu 'reo fa ta rea. 1aci) Esc(ine) nu elocinta oratorului este un lucru de ret si nici tonul 'ocii sale) ci fa tul ca nutreste "anduri si sentimente aidoma cu cei multi si fa tul ca urasti si iu,esti e acei e care si cetatea ii uraste sau ii iu,este. 1el care este insufletit de astfel de sentimente) acela 'a 'or,i totdeanuna cu dra"oste entru atrie) iar cel care lin"useste e aceia din artea carora atria re'ede o rime+die entru ea) nu se s ri+ina e aceeasi ancora ca cei multi si nu astea ta sca area din acelasi loc. Eu dim otri'a ('e&i tu 2) am a'ut aceleasi interese ca si cetatenii re&enti si n-am facut nimic entru mine si nici in articular. Oare n-ai facut si tu la fel 2 Dar cum 2 4ndata du a infran"ere) tu ai lecat ca am,asador la !ili ) care in acele 'remuri era ricina nenorocirilor atriei si aceasta du a ce ai refu&at totdeauna mai inainte aceasta misiune) asa

cum toti o stiu. De altfel) cine este omul care inseala cetatea 2 Nu este acela care nu 'or,este ceea ce "andeste 2 Oare nu im otri'a lui crainicul indrea ta ,lestemele sale 2 Nu im otri'a unuia ca acesta 2 1aci ce faradele"e mai mare sar utea im uta unui orator decat ca 'or,este altfel decat "andeste 2 Tu deci teai do'edit un astfel de om. % oi tu 'or,esti si indra&nesti sa ri'esti e concetatenii tai in fata 25 Oare cre&i ca ei nu stiu cine esti) sau ca e toti ii sta aneste atat de adanc somnul si uitarea) incat nu-si amintesc de discursurile e care le tineai in tim ul ra&,oiului cand te ,lestemai si +urai) rotestand ca nu e.ista nici o le"atura intre tine si !ili ) ci ca) din ricina dusmaniei ersonale) eu iti aduc aceasta acu&are care nu este ade'arata. 0a rimele stiri sosite de e cam ul de lu ta) indata) fara sa-ti ese de ,lesteme si +uraminte tu recunosteai in c(i u,lic si-ti dadeai aere de rietenie) ca si cand ai fost in relatii de rietenie si de os etie cu !ili ) folosind aceste numiri entru 'an&area ta. 1aci din ce moti'e de e"alitate si dre tate !ili era oas ete) rieten si cunoscut cu Esc(ine) fiul Glaucot(eei) cantareata din tram,ulina. Eu nu 'ad nici unul) ci tu te 'andusesi entru a distru"e interesele concetatenilor re&enti. Dar) cu toate acestea) cand tu insuti te-ai do'edit atat de neindoios 'ino'at de tradare si cand in tim ul e'enimentelor te-ai denuntat e tine insuti) imi aduci mie insulte si e mine ma acu&i de fa te de care ai utea face ras un&ator mai de"ra,a e altii decat e mine. 1etatea) Esc(ine) datorita mie a us la cale si a sa'arsit nenumarate actiuni marete si im ortante e care le are inca 'ii in minte. 4ata do'ada 3 cand o orul tre,uia sa alea"a) indata du a aceste e'enimente) e cel care a'ea sa rosteasca elo"iul fune,ru al celor morti entru atrie) nu te-a ales e tine) desi fusesesi ro us si desi a'eai o 'oce frumoasa) n-a ales nici e Demade) nici e 7e"(emon) care nu de mult a mi+locit acea) nici e 'reun altul dintre 'oi) ci e mine. 1and tu si #=t(ocles '-ati urcat la tri,una entru a-mi aduce cu cru&ime si nerusinare) o) 6eus si toti &eii) acu&atiile e care tu mi le aduci acum si cand imi aruncati insulte) o orul m-a ales ,ucuros e mine. Tu stii ,ine moti'ul) totusi) ti-l 'oi s une si eu. 1oncetatenii nostri cunosteau doua lucruri 3 e de o arte) iu,irea mea de atrie si de'otamentul cu care eu mi-am inde linit sarcinile u,lice iar) e de alta) faradele"ea 'oastra. 0ucrurile e care le-ati ta"aduit su, restare de +uramant in 'remurile de ros eritate tot 'oi le-ati recunoscut a doua &i du a ra,usirea noastra. %tenienii credeau ca oamenii care casti"asera in nenorocirile u,lice utinta de a-si manifesta ne ede siti sentimentele) acestia fiind de multa 'reme dusmani ascunsi) de'enisera de acum dusmani e fata. % oi mai credeau ca oratorul) insarcinat cu discursul fune,ru al eroilor morti entru atrie si care a'ea sa se laude cu 'ite+ia acestora) nu se cu'ine nici sa fi locuit su, acelasi aco eramant) nici sa fi artici at la aceleasi sacrificii cu acei im otri'a carora ei lu tasera. De asemeni) credeau ca el nu tre,uie sa fie onorat in %tena) du a ce cu rile+ul nenorocirilor Greciei a artici at in Macedonia la os ete si cantari de eane) im reuna cu uci"asii com atriotilor lui si nici ca sa lan"a cu lacrimi refacute) +ucand rol de actor) nenorocirile celor morti) ci ca el sa simta durerea noastra in suflet. 1oncetatenii desco ereau aceasta durere in ei insisi si in mine) dar in 'oi nu 5 De aceea) ei m-au ales e mine si nu e 'oi. De altfel) nu numai o orul s-a urtat astfel fata de mine) ci si de arintii si fratii celor morti...$

Un alt mare orator, inscris cu majuscule in istoria retoricii, este Quintilian, insa nu ne-au ramas prea multe date despre viata lui. Quintilian a fost deosebit de apreciat de contemporani ca si de generatiile urmatoare. :: mai multe despre Marcus Fabius Quintilianus
1are este o,iectul retoricii

$-nii au afirmat ca o,iectul retoricii este discursul* e aceasta ositie sta Geor"ias) #laton. Daca termenul discurs e considerat in sensul de 'or,ire or"ani&ata asu ra unui anumit su,iect) discursul nu formea&a materia) ci o era retoricii) asa cum statuia este o era scul torului* caci discursul) intocmai ca statuia) este un rodus al artei. Daca rin acest termen intele"em cu'intele insesi) ele nu au nici o 'aloare fara idile care sustin. %ltii considera materie a retoricii ar"umentele in stare sa con'in"a* dar si acestea) la randul lor) sunt o arte din o era* caci sunt create de arta si au ne'oie de materie. -nii 'ad dre t materie c(estiunile olitice* arerea aceasta "reseste nu din unctul de 'edere al calitatii ci al e.tensiunii ei* caci c(estiunile olitice sunt intrade'ar materia retoricii) dar nu numai ele. -nii sustin ca) deoarece retorica este o 'irtute) materia retoricii este toata 'iata omului. %ltii insa) su, rete.t ca nu toata 'iata omului este o,iectul tuturor 'irtutilor) ci ca ma+oritatea 'irtutilor nu se manifesta decat in anumite arti ale 'ietii (astfel +ustitia) cura+ul) tem eranta isi au indatoririle lor s ecifice si sco ul lor ersonal)) sustin ca retorica tre,uie de asemenea restransa la o anumita arte si) in etica) ii atri,uie artea acti'a) adica ra"matica. Eu (si nu fara a ma s ri+ini e autori) consider ca materia retoricii o constituie fara deose,ire toate su,iectele asu ra carora 'a fi c(emata sa 'or,easca. Socrate) la #laton) are sa s una lui Geor"ias ca materia retoricii se afla nu in cu'inte) ci in su,iecte* iar in #(aedrus sustine desc(is ca retorica e.ista nu numai in discursuri +udiciare si olitice) dar c(iar in su,iectele articulare si de familie* de aici re&ulta clar ca aceasta a fost arerea) lui #laton insusi. 1icero considera unde'a ca materie a retoricii su,iectele care i se re&inta* el ia in consideratie) insa numai anumite su,iecte determinate. 4n alta arte) insa) el este de arere ca oratorul tre,uie sa 'or,easca des re orice su,iect si se e. rima rin aceste cu'inte3 $Totusi titlul de orator si insusi an"a+amentul de a 'or,i ,ine are sa im lice romisiunea ca 'a 'or,i des re orice su,iect ro us) intr-un stil ele"ant si ,o"at$. Si in alta arte) de asemenea3 $!iindca 'iata omului este domeniul oratorului si ea este materia e care o tratea&a) toate su,iectele ri'itoare la 'iata omului tre,uie cercetate) au&ite) citite) discutate) tratate si de&,atute de ade'aratul orator$. 1eea ce noi denumim insasi materie - adica su,iectele ro use - unii o

considera ca e ce'a nelimitat) altii ca e ce'a im ro riu entru retorica* de aceea au numit retorica o arta (oinara) su, moti' ca ea 'or,este des re orice su,iect. Este foarte usor sa-i com,atem entru ca ei recunosc ca retorica 'or,este des re orice su,iect) dar nea"a ca are o materie ro rie) su, moti' ca materia retoricii este foarte 'ariata. Dar materia ei nu este fara mar"ini) c(iar daca e 'ariata* caci si alte arte de mai mica im ortanta) au o materie 'ariata de ilda ar(itectura) al carei domeniu cu rinde de tot ce este util unei cladiri) si arta "ra'urii care lucrea&a e aur) ar"int) ,ron&) fier. Scul tura) e lan"a materiile amintite mai sus foloseste si lemnul) fildesul) marmora) sticla) ietrele retioase. De altfel) nu inseamna in mod necesar ca un su,iect oarecare nu constituie materie a retoricii) daca de el se ocu a si alta arta. 1aci) daca intre, care este materia scul torului) nu ni se 'a ras unde3 ,ron&ul* daca intre, care este materia turnatorului - e 'or,a de mestesu"ul e care "recii il denumesc arta turnarii in ,ron& - ni s-ar ras unde) la fel) ca este ,ron&ul. Totusi) 'asele se deose,esc foarte mult de statui. Medicina de asemenea nu inseamna ca nu 'a fi o arta entru moti'ul ca masa+ul ori e.ercitiile ii sunt comune cu "imnastica) ori fiindca se interesea&a de calitatea mancarurilor) materia a artinand artei culinare. O,iectia ca intra si in indatoririle filosofiei discutia asu ra notiunilor de ,un util sau dre t nu constituie o iedica* caci rin termenul $filosof$ ei intele" de ,una seama) ,ar,at moral. Deci de sa ma mir ca oratorul) e care il identific cu ,ar,atul corect) tratea&a aceeasi materie2 De altfel din cartea intai am aratat ca filosofii au ocu at aceasta latura de oratori) care) altfel) ar fi a artinut intotdeauna retoricii* deci mai curand filosofii lucrea&a in domeniul nostru. 4n sfarsit) fiindca materia dialecticii consta in discutarea su,iectelor ce i se ofera si fiindca dialectica este o forma intreru ta a artei oratorice) entru ce sa nu oata fi aceeasi si materia artei oratorice continue2 %deseori unii aduc urmatoarea o,iectie3 deci oratorul tre,uie sa cunoasca toate artele) fiindca tre,uie sa 'or,easca des re toate su,iectele. %s utea ras unde aici rin cu'intele lui 1icero) la care "asesc urmatoarele3 $Du a arerea mea) nimeni nu 'a utea de'eni orator aco erit de toata "loria) daca nu isi 'a insusi cunoasterea tuturor ro,lemelor si a tuturor artelor$. Eu ma 'oi multumi insa ca oratorul sa cunoasca su,iectul des re care 'a 'or,i* caci el nu cunoaste toate cau&ele si tre,uie sa oata 'or,i des re toate. Des re care cau&e 'a 'or,i oare2 Des re cele e care le-a studiat. 0a fel) si cu artele* 'a studia intre tim artele des re care 'a tre,ui sa 'or,easca* in felul acesta 'a 'or,i des re ro,lemele in'atate. 1um2 Nu 'a 'or,i) in acest ca&) mai ,ine un mester des re mestesu"ul lui) ori un mu&ician des re mu&ica2 Daca oratorul nu intele"e nimic din cau&a res ecti'a) fireste ca acestia 'or 'or,i mai ,ine. 1aci im ricinatul - c(iar om de la tara si fara carte - 'a 'or,i mai ,ine des re cau&a sa decat a'ocatul care nu cunoaste su,iectul rocesului* dar) fiind informat de mu&ician) de mestesu"ar) ori de im ricinat) oratorul 'a 'or,i mai ,ine decat c(iar cel care l-a informat. De fa t si mestesu"arul 'a 'or,i des re meseria sa) si mu&icianul des re mu&ica) daca 'reun anumit unct cere confirmare* in acest ca&) fara sa fie orator) 'a inde lini rolul de orator) intocmai la fel) omul necalificat cand lea"a o rana nu e doctor)

dar inde lineste rolul doctorului. Oare situatii de acest "en nu se intalnesc si intrun ane"iric) intr-un discurs deli,erati' ori +udiciar2 1and s-a us in discutie construirea ortului Ostia) oratorul n-a tre,uit oare sa-si dea ararea2 Totusi) lucrarea era de com etenta ar(itectilor. Oratorul nu 'a discuta oare daca etele sau umflaturile de e cor sunt indicii ale unei indi"estii sau otra'iri2 Totusi aceasta reocu are a artine medicinei. Nu se 'a ocu a de masuri si numere2 Sau 'om in'oca) oate) ca aceasta e trea,a "eometriei2 1red ca a roa e orice su,iect oate a+un"e) intam lator) in domeniul oratorului) daca nu se i'este oca&ia) oratorul nu 'a cerceta astfel de su,iecte. Deci si in aceste conditii am s us corect ca materia retoricii o formea&a toate su,iectele ce i se i'esc* c(iar con'or,irea o,isnuita confirma acest fa t* caci) cand am rimit un su,iect de tratat anuntam adeseori c(iar rintr-o introducere ca el ne-a fost im us. Geor"ias era intr-atat de con'ins ca oratorul tre,uie sa 'or,easca orice su,iect) incat ermitea ca in salile de curs fiecare sa-i una intre,area e care o 'oia. 7erma"oras) de asemenea) sustinand ca materia retoricii consta in cau&a si in c(estiuni) a im,ratisat toate su,iectele ro use. 4n ca& ca nea"a ca c(estiunile a artin retoricii) se deose,este de noi* dar insa) ele fac arte din retorica) suntem s ri+initi si de el* caci nu e.ista nimic care sa nu intre fie in cau&a fie in c(estiune. %ristotel) im artind oratoria in trei "enuri +udiciar) deli,erati' si demonstrati' - a lasat si el a roa e totul in com etenta oratorului* caci nu e.ista ce'a care sa nu intre in aceste trei "enuri. !oare utini au ridicat si ro,lema instrumentului retoricii. Eu denumesc instrument acel ce'a fara de care materia nu oate ca ata o forma si fara de care nu uteam reali&a ceea ce 'rem. 1red insa ca nu arta simte ne'oie de instrument) ci artistul. De fa t) nu stiinta retinde instrument* ea oate fi desa'arsita c(iar fara sa roduca ce'a3 artistul insa nu* de ilda) daltuitorul are ne'oie de dalta* ictorul de ensula. %man deci acest su,iect entru artea in care 'om 'or,i des re orator$.

1e este retorica si care este sco ul retoricii

$4nainte de toate) ce este retorica2 %ceasta arta se defineste in mod 'ariat) dar discutia se reduce la doua ro,leme) caci neintele"erea este sau in le"atura cu sensul notiunii in sine) sau in le"atura cu termenii rin care e denumita notiunea res ecti'a. #rima si cea mai im ortanta di'er"enta de areri consta in fa tul ca unii socot ca oate fi denumit orator si un om rau* altii) de a caror arere sunt si eu) 'or ca acest termen si arta de care 'or,im sa fie a ana+ul oamenilor ,uni. #rintre cei care fac deose,ire intre eloc'enta si "loria cea mai mare si mai de dorit in 'iata) unii au numit retorica o sim la forta) altii stiinta) dar nu 'irtute* unii i-au &is e.ercitiu) altii arta) e dre t) dar care nu are nimic comun cu stiinta si cu 'irtutea* altii in sfarsit au numit-o c(iar o stricare a artei) adica "ust "resit. % roa e toti au fost de acord ca menirea oratorului este sa con'in"a sau sa

'or,easca in asa fel incat sa con'in"a* in fa t) acest sco oate fi reali&at c(iar si de cine nu este un om moral. %sadar definitia cea mai ras andita este ca retorica este forta de a con'in"e. 1eea ce eu denumesc 'is (forta) multi o denumesc otestas ( utere)) sau facultas (usurinta la 'or,a)* entru ca acest termen sa nu roduca confu&ie) rin 'is eu intele" forta. %ceasta o inie isi tra"e ori"inea de la 4socrate - daca tratatul care circula su, numele sau ii a artine intr-ade'ar. Desi a fost de arte de intentia de a defaima rolul oratorului) el e. rima utin su erficial sco ul acestei arte) &icand ca retorica este fauritorul con'in"erii* caci nu mi-as in"adui sa s un medullam (madu'a con'in"erii) e. resie ce a artine lui Ennius. Si la #laton) Geor"ias) in lucrarea cu acelasi nume) se e. rima cam in aceiasi termeni* dar #laton ii atri,uie arerea lui Geor"ias) nu siesi. 1icero a scris in mai multe locuri ca datoria oratorului este $sa 'or,easca asa fel incat sa con'in"a$. 1(iar in cartile de retorica) e care) e ade'arat) el insusi nu le a recia&a) da ca sco al elocintei con'in"erea. 4nsa con'in"e si ,anul si influenta si autoritatea sau functia aceluia care 'or,este in sfarsit c(iar sim la 'edere a unor o,iecte) fara a+utorul cu'intelor) amintind meritele unei ersoane) sau 'reo e. resie care ins ira mila sau a aritia frumoasa a cui'a ot dicta o (otarare. %sa a rocedat %ntonius in a ararea lui M. %Auilius sfasiindu-i lui %Auilius 'esmintele) a aratat cicatricele ranilor rimite in ie tul care fusese scut atriei* nu s-a incre&ut in uterea discursului sau) a cutremurat adanc oc(ii o orului roman* se crede ca tocmai datorita acestei ri'elisti o orul roman a fost atat de miscat incat l-a iertat e 'ino'at. Si Ser'ius Gal,a a sca at de condamnare datorita milei e care a ins irat-o aducand in fata adunarii nu numai e ro rii sai co ii) inca mici) ci tinand in ,rate si e fiul lui Sul icius Gallus. Si #(r=ne se crede ca a sca at de ericolul condamnarii datorita nu a ararii) desi admira,ile) a lui 7i eride) ci cor ului ei) deose,it de frumos) e care ea l-a de&'elit) inlaturandu-si tunica. Daca toate aceste mi+loace ot con'in"e) ade'aratul sco al elocintei nu este acesta de care am 'or,it. Tocmai din acest moti' unele ersoane) desi am aceleasi idei des re retorica) s-au cre&ut mai a roa e de ade'ar definind elocinta dre t forta de a con'in"e rin cu'ant. %ceasta definitie o da Gor"ias in o era amintita mai sus) oarecum constrans de Socrate* T(eodectes e de aceeasi arere) in ca& ca o era intitulata Des re retorica) este intr-ade'ar a lui) nu) du a cum se crede) a lui %ristotel* in aceasta o era se s une ca sco ul retoricii este $de a conduce e oameni rin cu'ant la ceea ce doreste 'or,itorul$. Dar nici aceasta definitie nu e com leta* caci rin 'or,a ne con'in" sau ne duc unde 'or si altii) de ilda femeile de mora'uri usoare) lin"usitorii ori coru atorii. Dim otri'a) oratorul nu con'in"e intotdeauna. Sco ul acesta nu este deci ro riu intotdeauna oratorului) ci cateodata ii este comun cu al unor ersoane cu totul straine de oratorie. 1u toate acestea % olodor nu se inde artea&a mult de aceasta definitie) s unand ca rima si cea mai im ortanta datorie a unui discurs +udiciar este sa con'in"a e +udecator si sa-l (otarasca la sentinta dorita de orator* caci si % olodor) la randul sau) face e orator de endent de noroc) incat daca n-a con'ins nu-si oate mentine numele. %ltii nu au tinut seama de re&ultat* de ilda %ristotel &ice3 $>etorica este forta de a desco eri tot ceea ce intr-un discurs este in stare sa con'in"a$. %ceasta

definitie include "reseala de care am 'or,it mai sus si) in lus) nu se refera decat la in'entiune) care fara elocutiune) nu constituie un discurs. 0ui 7erma"oras) entru care sco ul retoricii sale este $de a 'or,i con'in"ator$) si a celor care e. rima aceeasi arere rin alti termeni) ro unand ca sco $sa se s una tot ce e necesar entru a con'in"e$ le-am ras uns indea+uns aratand ca uterea de con'in"ere nu a artine numai oratorului. %cestor definitii li s-au adau"at altele) de diferite feluri. De ilda au considerat ca retorica se ocu a de orice fel de ro,leme* altii) numai de cele olitice* 'oi arata) la locul re&er'at acestei ro,leme) care din aceste doua areri este mai a ro iata de ade'ar. %ristotel are ca a e.tins com etenta oratorului asu ra tuturor ro,lemelor cand a s us ca retorica este forta de a 'edea) intr-un su,iect) ceea ce oate fi con'in"ator... Geor"ias) la #laton) afirma des re sine ca este mester in arta con'in"erii) atat la tri,unale cat si in alte adunari) ca de&'olta atat su,iecte +uste cat si ne+uste* de aceea Socrate ii acorda numai uterea de a con'in"e) dar nu si e aceea de a in'ata e altii. %cei insa) care restran"eau com etenta oratorului) au recurs) cum era necesar) la distinctii mai su,tile si mai e lar" e. use. #rintre acestia amintesc e %riston) disci olul lui 1ritolaus eri ateticul* lui ii a artine urmatoarea definitie a retoricii3 $Stiinta de a intele"e si de a trata c(estiunile olitice rin discursuri care con'in" o orul$. %riston) fiind eri atetic) sustine ca retorica e stiinta) nu 'irtute) cum sustin stoicii* reducand-o) insa) la rolul de a con'in"e o orul) are o atitudine in+urioasa) c(iar fata de arta oratorica) deoarece a considerat-o inca a,ila sa con'in"a e oamenii in'atati. Des re toti aceia care considera ca oratorul se reocu a numai de c(estiuni olitice se oate afirma ca e.clud foarte multe indatoriri ro rii oratorului si in tot ca&ul e.clud toata artea laudati'a) care formea&a a treia latura a retoricii. Teodor din Gadara) ca sa 'enim) in sfarsit) la autorii care au considerat oratoria arta dar nu 'irtute) a +udecat mai rudent* caci o defineste astfel cite& te.tul dat de traducatorii sai din "receste3 $%rta de a aduna) ale"e si enunta cu infrumusetarea cu'enita) conform im ortantei) tot ce oate ser'i sa con'in"a) in materie olitica$. 0a fel se e. rima si 1ornelius 1elsus) care afirma ca sco ul retoricii este $de a 'or,i con'in"ator) in ro,leme indoielnice si de natura olitica$... E.ista alte mii de definitii) dar) fie identice) fie alcatuite din aceleasi elemente* 'om ras unde si acestora) cand 'a tre,ui sa 'or,im des re materia retoricii. -nii n-au socotit retorica nici in forta) nici stiinta) nici arta) ci) de ilda 1ritolaus o considera o ractica a 'or,irii. %t(enaeus o numeste $arta de a insela$. Ma+oritatea insa) multumindu-se sa citeasca doar cate'a e.trase din Geor"ias al lui #laton alese fara rice ere de unii redecesori) in loc sa fi studiat in intre"ime aceasta o era si alte lucrari de-ale lui #laton) au ca&ut intr-o "ra'a eroare cre&and ca #laton considera ca retorica nu e o arta) ci $o iscusinta de a fermeca si lacea$* sau) in alt loc) ca $e un simulacru de olitica marunta si al atrulea fel de inselatorie$. Socrate insa sau #laton daca 'reti s-a "andit numai la retorica e.ercitata in 'remea sa (caci o s une c(iar rin aceste cu'inte... du a

felul in care 'oi intele"eti olitica). Ei a recia&aainsa retorica onesta) conforma cu ade'arul. %ceasta se 'ede din felul cum inc(eie discutia a'uta cu Geor"ias3 este necesar ca oratorul sa fie dre t* iar omul dre t tre,uie sa 'rea sa ractice ceea ce este dre t5 1ine doreste sa de'ina un 'erita,il orator tre,uie sa fie nea arat om dre t si sa stie ce este dre tatea. %stfel e lim ede ca #laton nu considera retorica un rau) ci ca retorica ade'arata nu oate fi racticata decat de omul dre t si ,un. #laton lasa insa sa se intre'ada si mai lim ede in #(aedru ca aceasta arta nu oate fi reali&ata erfect fara cunoasterea +ustitiei si noi suntem de aceeasi arare. 4n ca& contrar) ar fi scris oare #laton a ararea lui Socrate si elo"iul lu tatorilor morti entru atrie) o ere) fara indoiala) oratorice2 4n realitate el s-a ridicat im otri'a acelui soi de oameni care foloseau rau darul lor de a 'or,i. 1aci si Socrate a cre&ut nedemn de el sa sustina discursul e care 0=sias i-l re"atise entru a se a ara) a arari e care sa le sustina im ricinatii insisi* dar in felul acesta se frauda le"ea) care inter&icea ca un altul sa sustina cau&a im ricinatului. 1(iar rofesorii de retorica ii areau lui #laton necores un&atori indatoririlor lor) entru ca ei se arau retorica de +ustitie si referau ade'arului 'erosimilul3 caci 'or,este si des re acest lucru in #(aedrus. 1ornelius 1elsus de asemenea oate lasa im resia ca era de acord cu cele e. rimate mai sus) caci cu'intele urmatoare ii a artin3 $Oratorul urmareste numai 'erosimilul$* a oi) ce'a mai de arte3 $1aci ras lata oratorului este nu o constiinta fara lata) ci 'ictoria$. Daca aceasta teorie ar fi ade'arata) numai oamenii cei mai netre,nici ar fi in stare sa dea instrumente atat de ericuloase e mana unor caractere ticaloase) si sa a+ute necinstea rin rece te. Dar sa-i lasam e aceia sa cantareasca temeinicia arerilor ce le a artin. 4n ce ne ri'este) orniti e drumul formarii oratorului erfect) e care-l 'rem in rimul rand corect) sa ne intoarcem la aceia care au o arere mai ,una des re elocinta. -nii au socotit retorica identica cu olitica* 1icero o numeste $o arte din stiinta ocarmuirii$ (or) stiinta ocarmuirii) du a el) este totuna cu intele ciunea)* altii rintre care 4socrate o considera $filo&ofie$. Definitia data de 1leante este cea mai otri'ita cu esenta retoricii3 $retorica este stiinta de a 'or,i ,ine$* aceasta definitie in"lo,ea&a atat toate calitatile discursului) cat si caracterul oratorului) entru ca nu oate 'or,i ,ine decat omul de ,ine. %celasi este si sensul cunoscutei definitii a lui 1(risi ) luata du a 1leante3 $stiinta de a 'or,i corect$. E.ista mai multe definitii date de 1(risi ) dar ele se refera mai curand la alte as ecte ale c(estiunii. %ceeasi idee o e. rima si succinta definitie $a con'in"e des re ceea ce se cu'ine$* insa aceasta su,ordonea&a arta re&ultatului. 8ine s une %reus3 $arta de a 'or,i conform calitatii e care o cere discursul$. Oamenii rai sunt e.clusi de la retorica c(iar de catre aceia care au considerat retorica stiinta indatoririlor cetatenesti) in ca&ul ca ei considera stiinta ca e o 'irtute* insa o +udeca in"ust si o restran" la c(estiuni cetatenesti. %l,utius) rofesor si c(iar autor nu li sit de renume) admite ca retorica este $stiinta de a 'or,i ,ine$* insa acatuieste rin restrictii) adau"and $si in mod con'in"ator asu ra c(estiunilor ce ri'esc e cetateni$* am,ele areri au fost de+a com,atute. Este acce ta,ila si definitia acelora care socot ca retorica urmareste $sa "andeasca si sa 'or,easca cum se cu'ine$.

1am acestea sunt definitiile cele mai im ortante si in +urul carora se discuta cel mai mult... /oi s une nu numai ce 'oi desco eri eu insumi dar ceea ce 'oi socoti corect* de ilda ca $retorica este stiinta de a 'or,i ,ine$* caci) de 'reme ce s-a "asit formula cea mai ,una) a cauta alta inseamna a cauta ce'a mai rau... Daca retorica insasi este stiinta de a 'or,i ,ine sco ul ei su rem si ultim este de a 'or,i ,ine.$

1e re"uli sa o,ser'e oratorul cand studia&a un roces

$-rmea&a metoda studierii unui roces) adica ceea ce constituie ,a&a ledoariei. 4ntr-ade'ar) nu se oate intalni a'ocat) c(iar utin talentat) care) du a ce a studiat cu staruinta tot dosarul cau&ei) sa nu fie in stare cel utin sa informe&e e +udecator. Dar la acest lucru se "andesc foarte utini. Nu 'or,esc de a'ocati ne"li+enti) e care nu-i interesea&a deloc care este unctul rinci al al rocesului) numai sa oata a'ea rile+ul sa declame des re ersoane sau des re lucruri comune) c(iar iesind din su,iect. #e unii ii ierde 'anitatea* altii rete.tand numeroase ocu atii) si a'and intotdeauna altce'a de facut mai intai) c(eama e client la ei a,ia in a+unul sau c(iar in dimineata de&,aterii si c(iar se lauda uneori ca au in'atat toata cau&a numai e ,anca a'ocatilor. -nii) entru a se mandri cu talentul lor) 'or sa ara ca au inteles ro,lema imediat. Ei mint) &icand ca au inteles-o si o stiu a roa e inainte de a fi au&it e. unerea ei* du a ce) in furtuna a lau&elor) rostesc multe si eloc'ente cu'inte) care nu interesea&a nici e +udecator nici e client) sunt condusi s re casa stra,atand forul lini de sudoare si ,ine incadrati de admiratori. Nu as utea su orta nici comoditatea acelora care incredintea&a rietenilor lor sarcina de a le studia cau&ele. Totusi) raul ar fi mai utin mare daca acesti rieteni ar studia cel utin ,ine cau&a si ar transmite corect informatiile. Dar cine o 'a studia atat de atent ca a'ocatul2 %cela caruia i s-a incredintat cercetarea) acel mi+locitor) acel talcuitor cum 'a une suflet si osteneala entru cau&e e care nu le 'a leda) cand cei care tre,uie sa lede&e nu arata nici macar atata interes ca el2... #rin urmare) inainte de toate) sa fi.am celor in cau&a tim ul si locul entru a-i asculta in ti(na* si c(iar noi sa-i insemnam sa e. una indata toate amanuntele cat mai e lar" si e'ocandu-le) sa orneasca de la un unct oricat de inde artat 'or. 1aci nu strica atat de mult sa asculti lucruri de risos) cat strica sa nu cunosti e cele esentiale. Dar de multe ori a'ocatul 'a afla si rana si remediul in amanuntele e care clientul le considera li site de interes. De asemenea) a'ocatul sa nu se increada atat de mult in memoria sa) incat sa ne"li+e&e a-si nota cele au&ite. Si sa nu se multumeasca daca le-a au&it odata. Sa-l constran"a e client sa re ete e. unerea inca o data si c(iar de mai multe ori) nu numai fiindca in rima e. unere i-au utut sca a unele date) mai ales cand e 'or,a de un om neum,lat in rocese (ceea ce se intam la adesea)) ci si ca sa stim daca

s une aceleasi lucruri. 4ntr-ade'ar) foarte multi mint si) ca si cand nu si-ar e. une cau&a ci ar leda-o) 'or,esc nu cum ar tre,ui sa 'or,easca cu a'ocatul lor) ci cu +udecatorul. De aceea) sa nu ne "ra,im sa-i credem) ci sa-i sucim in tot c(i ul) sa-i incurcam si astfel sa scoatem de la ei ade'arul. 1aci recum medicii tre,uie sa 'indece nu numai raul a arent) ci si raul e care il ascunde adeseori c(iar cel ce tre,uie 'indecat) la fel a'ocatul tre,uie sa 'ada mai multe decat i se arata. 4ntr-ade'ar) du a ce a ascultat cu suficienta ra,dare) a'ocatul tre,uie sa se trans una in alta ersoana si) luand rolul ad'ersarului) 'a aduce te&ei clientului sau toate o,iectiile osi,ile sau tot ce com orta in mod natural un astfel de liti"iu. 1lientul tre,uie intero"at si incoltit cat mai necrutator. 1aci) cercetand toate amanuntele) a+un"em la ade'ar) uneori cand ne aste tam mai utin. #e scurt) cel mai ,un a'ocat este acela care nu crede deindata e client. 1aci clientul romite totul3 ca ii 'a fi martor tot o orul) ca do'e&ile scrise sunt la indemana) ca) in sfarsit) unele uncte nu le 'a ne"a nici ad'ersarul. De aceea) tre,uie 'a&ut cu de-amanuntul tot dosarul cau&ei* dar nu e de a+uns sa-l rasfoiesti) ci tre,uie citit in intre"ime. 1aci de foarte multe ori nu cu rinde ceea ce afirma clientul) sau cu rinde mai utin sau sunt in el amestecate si lucruri care daunea&a) sau sunt unele e.a"erari care nu au credit tocmai entru ca de asesc masura... Tre,uie sa studie&i acasa cau&a) cautand cu de-amanuntul care sunt ersoanele interesate) im re+urarile) locurile) o,iceiurile) documentele) e scurt) toate elementele din care se oate scoate nu numai ar"umente numite $,a&ate e arta$) ci oti afla si care sunt martorii de temut si cum tre,uie com,atuti. De fa t) im orta foarte mult daca acu&atul e c(inuit de in'idie) ura sau dis ret entru ca in'idia e indre tata in "eneral contra celor mai mari* ura contra celor e"ali* dis retul lo'este e inferiori. Du a ce a cercetat cau&a cu de-amanuntul) du a ce a e.aminat tot ce ii oate fi util sau daunator) a'ocatul 'a lua asu ra-si un al treilea rol) al +udecatorului. 4si 'a inc(i ui ca in fata sa se de&,ate cau&a si 'a tra"e conclu&ia ca ceea ce l-ar fi con'ins e el daca ar fi +udecat) elementul acela 'a fi con'in"ator) entru oricine ar +udeca. 4n felul acesta) arareori il 'a insela re&ultatul. Daca se intam la) e din 'ina +udecatorului.$

1e tre,uie sa o,ser'e oratorul cand ia un roces

$Du a ce oratorul isi 'a do,andi suficiente uteri in tot felul de lu te) rima lui "ri+a 'a fi sa stie ce rocese sa ia. 1a om corect 'a refera de ,una seama sa a ere decat sa acu&e. Dar nu se 'a feri) totusi) de numele de acu&ator intr-atat incat nici o indatorire u,lica sau ri'ata sa nu il oate determina a c(ema la ras undere e cine'a entru felul sau de 'iata. 1aci c(iar le"ile ar fi fara 'aloare

daca nu ar fi s ri+inite de "lasul cores un&ator al a'ocatului. Si) daca n-ar fi o le"e a naturii sa ceri ede sirea crimelor) ar fi cam acelasi lucru cu a le autori&a. De asemenea) a da li,ertate de actiune celor rai inseamna a fi contra celor ,uni. De aceea) oratorul nu 'a lasa nera&,unate lan"erile aliatilor nostri) nici uciderea unui rieten sau a unei rude) nici cons iratiile ur&ite im otri'a statului. Nu entru ca ar dori cu lacomie ede sirea celor 'ino'ati) ci entru ca 'rea 'indecarea 'iciilor si indre tarea mora'urilor. 1aci cei care nu ot fi redusi rin ratiune la o utere mai ,una) numai rin frica ot fi tinuti in frau. De aceea) daca a trai din acu&ari si a denunta entru ras lata e cei 'ino'ati e un fel de tal(arie) dim otri'a) a face inofensi' e omul care traieste in stat tre,uie socotita o fa ta similara cu a ararea atriei. Din acest moti') ,ar,atii de frunte ai statului nu au refu&at sa inde lineasca aceasta latura a indatoririlor lor de oratori) ,a c(iar se credea ca rin acu&area cetatenilor rai tinerii cu renume dau statului c(e&asie de atriotism) fiindca fa tul ca ei urau e cei necinstiti si isi atra"eau rin aceasta ura) se socotea dre t do'ada a sinceritatii si a sentimentelor lor ,une. %cest lucru l-au facut 7ortensius) 0ucullii) Sul icius) 1icero) 1e&ar) multi altii si mai ales cei doi 1ato) dintre care unul a fost numit cel intele t* celalalt daca nu 'a fi considerat si el intele t* celalalt daca nu 'a fi considerat si el intele t) nu-mi ot da seama cui i se 'a otri'i acest e itet. Dar oratorul nu 'a lua a ararea oricarui* in nici un ca& nu 'a desc(ide si iratilor ortul frumos al sal'arii) adica elocinta sa) ci 'a cum ani ,ine cau&a e care o 'a a ara. !iindca) totusi un sin"ur om nu oate a ara e toti im ricinatii de ,una-credinta) care sunt desi"ur multi a'ocatul 'a tine seama si de recomandatii si de calitatea im ricinatilor) astfel incat sa nu cede&e niciodata decat unei influente foarte oneste* caci un om de ,ine nu oate a'ea rieteni decat tot un om de ,ine ca el. Dar tre,uie inlaturate cele doua cai de a a+un"e) adica oferirea s ri+inului tau ersoanelor uternice contra celor umile) sau de a leda numai entru cei mici im otri'a oamenilor sus usi* caci nu ran"ul face cau&ele dre te sau nedre te. 4n orice ca) insa) sfiala sa nu-l im iedice e orator sa renunte la un roces e care l-a rimit fiindca i se area dre t) dar) studiindu-l) a 'a&ut ca e nedre t* aceasta sa o faca numai du a ce i-a s us im ricinatului ade'arul. De fa t) daca +udec ,ine) folosul cel mai mare adus clientului e sa nu-l inselam cu s erante false. Daca nu asculta sfaturile a'ocatului) nu merita sa te ostenesti entru el. Si) in tot ca&ul) nu con'ine oratorului de care il forme& eu sa a ere o cau&a e care o stie nedrea ta. De fa t) daca 'a a ara o cau&a falsa din moti'ele enumerate mai sus) conduita sa 'a fi totusi onesta. Se oate discuta daca oratorul tre,uie sa lede&e totdeauna fara lata. Daca a'erea familiala ar retinde un su liment mai insemnat entru cele necesare traiului) oratorul) in acord cu randuielile tuturor filo&ofilor) 'a admite sa i se dea un semn de recunostinta) deoarece si lui Socrate i se duceau contri,utii entru trai. %cest "est e nu numai cu'enit) ci si necesar) entru ca insasi aceasta indeletnicire si tim ul acordat tre,urilor altora ne ra este osi,ilitatea de a casti"a in alt c(i cele necesare. Dar) si in acest ca&) tre,uie sa astram masura* si im orta foarte mult de la

cine) cat si cat tim rimim. 4nsa ractica iratereasca de a tocmi si tar"uirea res in"atoare de a fi.a ret riscurilor 'a dis lacea c(iar si oamenilor mai utin cinstiti. Mai ales ca cel care a ara oameni corecti si cau&e oneste nu are sa se teama de in"ratitudine* daca 'a intalni 'reunul de felul acesta) refera ca a"u,a sa fie a lui. Deci oratorul nu 'a 'oi sa casti"e mai mult decat e suficient* si c(iar de ar fi sarac) nu 'a lua nimic cu titlu de salar) ci numai ca un contra-ser'iciu) stiind ca el a restat mult mai mult. 1aci daca aceasta ,inefacere nu tre,uie sa se 'anda) nu inseamna ca tre,uie sa fie "ratuita. 4ntr-un cu'ant) recunostinta il ri'este indeose,i e de,itor$.

1unoasterea istoriei e si ea necesara oratorului

$Dar) in rimul rand) oratorul tre,uie sa dis una din lin de e.em le) atat 'ec(i cat si noi. Tre,uie deci sa cunoasca nu numai cele consemnate de o erele istorice) sau transmise rin traditie orala. Ori cele ce se etrec &ilnic) ci sa nu ne"li+e&e nici creatiile oetilor cele,ri. 4ntr-ade'ar) fa tele istorice sunt acce tate ca marturii sau ca recedente. Dar si creatiile oetice au credit) fie rin 'ec(imea lor) fie ca sunt considerate lasmuiri ale oamenilor mari s re a ser'i ca rece te. %sadar oratorul sa stie cat mai multe* de aceea ,atranii au mai multa autoritate) entru ca se crede ca au cunoscut si au 'a&ut mai multe decat altii) du a cum afirma si 7omer in dese randuri. Sa nu aste tam insa aceasta ultima 'arsta) deoarece studiile ne dau osi,ilitatea) in ri'inta cunoasterii fa telor) sa arem ca am trait c(iar si in secolele trecute$.
Daca retorica este o arta

$Nu as mai sfarsi daca) lasandu-ma dus de lacere) as 'rea sa ma e.tind asu ra acestei ro,leme* sa trecem) deci) la c(estiunea urmatoare3 este retorica o arta2 Nici unul din cei care au lasat rece te asu ra elocintei nu a us la indoiala acest fa t3 din insusi titlul lucrarilor lor se constata ca ei au scris des re arta retorica* 1icero s une c(iar ca $ceea ce denumim retorica este elocinta in forme artistice$. Nu numai oratorii) care ot area ca dau stralucire studiului lor) ci ma+oritatea filo&ofilor) atat stoici cat si eri atetici) sunt de aceeasi arere. 4n ce ma ri'este) marturisesc ca am e&itat sa trate& aceasta ro,lema) caci ce om este intr-atat de strain nu numai de cultura) dar de ,unul simt) incat admite ca e.ista o arta a constructiei) a tesutului sau a fa,ricarii 'aselor din lut) dar sustine ca retorica) cea mai mare si mai frumoasa o era - cum am s us mai sus - a a+uns la o culme atat de mareata fara a+utorul artei2

%ltii sustin ca retorica este un dar al firii) fara sa ne"e ca este a+utata de e.ercitiu de ilda %ntonius) in lucrarea lui 1icero) De oratore) s une ca retorica este $un fel de o,ser'atie) nu o arta$. %ceasta afirmatie nu a fost redata de 1icero ca sa o luam dre t ade'arata) ci entru a astra caracterul lui %ntonius care disimula arta. Se are ca 0=sias a'usese aceeasi arere* el aducea in s ri+inul o iniei sale fa tul ca oamenii i"noranti) ,ar,arii si scla'ii) cand 'or,esc in ro riul lor interes) folosesc un fel de e.ordiu) o'estesc) do'edesc) res in" in'inuirile si fac ru"aminti) de arca ar fi o eroratie. % oi ei adau"a in sustinerea arerilor lor cunoscutele su,tilitati* tot ce e rodus de arta nu a e.istat inaintea artei* dar oamenii au 'or,it totdeauna atat in fa'oarea lor) cat si im otri'a altora* dim otri'a) rofesori ai acestei arte au a arut tar&iu) cam in 'remea lui Tisias si 1ora.* deci elocinta a e.istat inaintea artei* rin urmare nu este o arta. Nu ma trudesc sa aflu cand a ince ut studiul elocintei* totusi la 7omer "asim e #(oeni. dand erce te de ,una urtare si de 'or,ire* sunt amintiti mai multi oratori) se intalnesc toate "enurile de elocinta la cei trei comandanti) si c(iar "asim ro use intreceri de elocinta intre tineri* ,a mai mult) e scutul lui %c(ile sunt scul tate) rintre altele) rocese si ledanti. Este de a+uns sa amintesc ca tot ce s-a erfectionat rin arta si are ince utul in natura* in ca& contrar) sa su rimam medicina) care s-a nascut din o,ser'area a ceea ce inseamna sanatate si din contrariul ei) si care) du a arerea unora) consta in intre"ime din e. erienta* caci cine'a a le"at o rana inainte ca medicina sa fi fost o arta) si a domolit fe,ra rin odi(na si a,tinere de la mancare) nu fiindca a 'a&ut ratiunea acestui fa t) ci entru ca l-a constrans insasi starea sanatatii. %r(itectura) de asemenea) sa nu mai fie considerata o arta* caci de ,una seama cei dintai oameni care au facut coli,e) le-au facut inainte de e.istenta artei* la fel) mu&ica) entru ca la toate neamurile e.ista cantece si dans. #rin urmare) daca orice fel de 'or,ire tre,uie numita retorica) recunosc ca retorica a e.istat inaintea artei. Daca) insa) consideram orator e oricine 'or,este - si in 'remea aceea ei nu 'or,eau ca niste oratori - este necesar sa recunoastem ca oratorul a fost format rin arta si ca el n-a e.istat inaintea artei. #rin aceasta res in"em si afirmatia ca nu a artine artei ceea ce se reali&ea&a fara in'atatura) dar ca oamenii stiu 'or,i) c(iar fara in'atatura. 4n s ri+inul acestei afirmatii ei citea&a e Demades) 'aslasul) si e Esc(ine) actorul ) care au fost oratori* dar nu au dre tate) caci nu oate fi orator cine n-a in'atat sa fie si e de alta arte) des re Demades si Esc(ine ar fi mai e.act sa se s una ca au in'atat arta tar&iu) nu niciodata* totusi) Esc(ine inca de la ince ut s-a initiat in literatura* tatal sau era c(iar rofesor de literatura* cat des re Demades nu este lucru cert ca nu a in'atat niciodata* de altfel) e.ercitiul continuu al cu'antului a utut fauri din el e oratorul atat de mare de mai tar&iu* caci ractica este mi+locul cel mai eficace de a in'ata. Dar e ermis sa afirmam ca ar fifost mai stralucit daca ar fi studiat* de altfel el insusi nu a indra&nit sa-si scrie discursurile) desi stim cat de mult era a reciat entru felul cum le sustinea. %ristotel) asa cum o,isnuieste de dra"ul discutiei) formulea&a in"enios in Gr=llus cate'a ar"umente im otri'a retoricii) cu a"erimea ce-l caracteri&ea&a* tot el insa a scris un tratat in trei carti des re arta oratorica si in rima carte marturiseste nu numai ca retorica e o arta) dar ii atri,uie o arte din olitica recum si din dialectica.

Se formulea&a o multime de o,iectii care se s ri+ina insa e utine ar"umente. /oi ras unde) deci) e scurt celor mai uternice dintre ele) entru ca discutia sa nu se intinda la infinit. #rima lor ar"umentare este scoasa din insusi o,iectul retoricii. Ei s un ca toate artele au o materie) ceea ce este ade'arat) dar ca retorica nu are o materie ro rie* 'oi do'edi in cele ce urmea&a ca aceasta afirmatie nu este ade'arata. % doua este o afirmatie rautacioasa* nici o arta nu se oate s ri+ini e idei false) fiindca nu se oate constitui fara o erce ere directa) care este intotdeauna ade'arata* retorica se s ri+ina e idei false) deci retorica nu este o arta. 4n ce ma ri'este) 'oi recunoaste ca retorica s une uneori lucruri false in loc de ade'ar* dar nu 'oi admite ca ea se s ri+ina e o idee falsa) fiindca este mare deose,irea intre ce "andesti tu si ce faci e altul sa "andeasca. 1(iar si un "eneral adeseori recur"e la mi+loace inselatoare) de ilda 7ani,al) incon+urat de !a,ius) a le"at de coarnele ,oilor craci su,tiri si) a rin&andu-le) a mimat turma de 'ite) in tim ul no tii) s re dealurile din artea o usa* a dat dusmanului im resia ca armata sa se retra"e* el a inselat insa numai e dusman) fiindca ersonal isi dadea foarte ,ine seama de ade'ar. De asemenea T(eo om lacedemonianul) cand a e'adat din inc(isoare mascat ca femeie sc(im,and im,racamintea cu a sotiei sale) nu s-a inselat asu ra ro riei sale ersoane) ci i-a inselat e a&nici. 0a fel oratorul) cand intre,uintea&a falsul dre t ade'ar) stie ca inseala) dar inseala e altul. Oare 1icero) cand) in rocesul lui 1luentius) s-a laudat ca i-a cufundat in intuneric e +udecatori) nici el insusi n-a 'a&ut nimic2 0a fel ictorul) cand reuseste datorita uterii sale sa faca im resia ca unele fi"uri sunt re&entate in relief) altele dim otri'a) stie ca toate sunt e un sin"ur lan. Se mai oate s une ca toate artele au un sco anumit s re care tind) dar ca in retorica sau nu e.ista nici un sco ) sau nu se atin"e sco ul e care si-l ro une. Ei sustin neade'aruri* caci noi am aratat ca e.ista un sco si care anume. Oratorul il 'a atin"e intotdeauna) caci intotdeauna 'a 'or,i ,ine. Dar aceasta o,iectie) are) oate) 'aloare im otri'a acelora entru care sco ul retoricii este con'in"erea* oratorul si arta definita de noi nu de ind de re&ultat* fara indoiala cel care 'or,este tinde s re 'ictorie3 dar) in ca& ca a 'or,it ,ine) c(iar daca nu in'in"e) a reali&at ceea ce se intele"e rin arta. 1aci si carmaciul doreste sa a+un"a in ort cu na'a neatins* daca) totusi) e o rit de furtuna) nu-si merita mai utin numele de carmaci si 'a s une cunoscutele cu'inte $numai sa tin dre t carma$* medicul doreste insanatosirea ,olna'ului* daca) fie din cau&a "ra'itatii ,olii) fie din necum atarea ,olna'ului sau din alte moti'e nu isi atin"e sco ul) el) in ca& ca a tratat acientul conform re"ulilor) nu s-a a,atut de la rostul medicinei. Tot asa entru orator) tinta este sa 'or,easca ,ine* caci arta aceasta) asa cum 'om arata ce'a mai de arte) consta in actiune) nu in efectul actiunii. Este deci fals sa se s una ca artele stiu cand si-au atins sco ul si ca retorica nu stie* caci fie are isi da seama cand 'or,este ,ine. >etorica este de asemenea acu&ata ca tra"e foloase c(iar din 'icii) ceea ce nu face nici o arta* caci ea ledea&a - s un ei - entru neade'aruri si starneste asiuni.

1and orneste dintr-o ,una intentie nu e nimic nedemn* de aceea nici nu e "reseala. 1aci c(iar intele tului ii este in"aduit sa s una o minciuna* la fel oratorul 'a fi o,li"at sa tre&easca sentimente) daca in alt fel nu 'a utea aduce e +udecator la (otararea cea drea ta* caci +udeca uneori si oameni fara cultura care tre,uie adeseori inselati tocmai ca sa nu "reseasca. Dar daca mi s-ar da +udecatori intele ti) numai adunari si consilii de intele ti) daca in'idia) influenta) arerea reconce uta si martorii falsi nu ar a'ea nici o utere) rolul elocintei ar fi redus si ar consta a roa e numai din a tre&i lacere. Daca) dim otri'a) sufletele auditorilor sunt nestatornice si ade'arul e rime+duit de atatea rele) tre,uie sa lu ti cu a+utorul artei si sa intre,uinte&i mi+loacele care-ti sunt utile* la fel cine s-a inde artat de la calea drea ta nu oate fi readus la ea decat rintr-un ocol. Dar din fa tul ca in orice roces artile 'or,esc in contradictoriu se aduc retoricii acu&atii care ar foarte intemeiate. De aici urmatoarele ar"umente3 nici o arta nu se contra&ice) e cand retorica se contra&ice* nici o arta nu distru"e ce a construit) ori retoricii i se intam la aceasta* de asemenea retorica in'ata ce tre,uie s us sau ce nu tre,uie s us* deci nu este o arta) atat entru moti'ul ca da in'ataminte des re ceea ce nu tre,uie s us) cat si entru moti'ul ca) dand rece te asu ra a ceea ce tre,uie s us) ea ne in'ata si contrariul. E lim ede ca toate aceste acu&atii ri'esc retorica straina omului si 'irtutii insasi* de altfel unde cau&a e nedrea ta nu este retorica* se intam la in 'reun ca& cu totul e.ce tional - ca un orator - intele"em om corect sa oata sustine indiferent care din cele doua uncte de 'edere o use.Totusi) nu e im osi,il ca) uneori) cau&e dre te sa duca la con'in"eri contrarii e doi intele ti* ei cred - caci asa le dictea&a ratiunea - ca tre,uie c(iar sa lu te intre ei* 'oi ras unde o,iectiilor) entru a demonstra ca aceste in'inuiri sunt neintemeiate c(iar im otri'a acelora care considera oratoria com ati,ila cu mora'urile rele. >etorica nu se contra&ice* de fa t se o une o cau&a altei cau&e) nu retorica retoricii insasi. De asemenea) daca oameni care au in'atat aceeasi disci lina lu ta intre ei) nu inseamna ca disci lina nu este o arta* altfel) nu ar e.ista nici o arta a armelor) fiindca adeseori se lu ta intre ei "ladiatori formati la acelasi rofesor) n-ar e.ista nici arta carmuirii cora,iilor) fiindca in lu tele na'ale un carmaci lu ta im otri'a altui carmaci* nici arta conducerii de osti) fiindca lu ta comandat cu comandant. De asemenea retorica nu darama o era construita de ea) caci nici oratorul nusi distru"e ro riile ar"umente si nici retorica) caci in sistemul acelora entru care sco ul retoricii este con'in"erea) daca doi oameni corecti au a+uns in conflict - asa cum am s us - se 'a cauta 'erosimilul* dar daca ce'a este mai 'erosimil nu inseamna ca altce'a nu oate fi 'erosomil. Du a cum intre al, si mai al,) intre dulce si mai dulce nu e.ista contradictie) tot astfel ce este mai ro,a,il nu se o une la aceea ce este ro,a,il. #e de alta arte) retorica nu rescrie niciodata ce nu tre,uie s us) nici contrariul a ceea ce se cade sa fie s us) ci ce tre,uie s us in fiecare cau&a. Nu intotdeauna este c(emata sa a ere ade'arul) desi acesta este ca&ul cel mai frec'ent* cateodata insa interesul "eneral ii cere sa

a ere neade'aruri. 4n cartea a doua a o erei lui 1icero De oratore sunt ridicate si urmatoarele o,iectii3 arta consta din cunoasterea recisa* oratorul se ,a&ea&a e o inie) nu e stiinta) fiindca 'or,este in fata unor oameni in necunostinta de cau&a si fiindca uneori el insusi nu cunoaste recis fa tul la care se refera. #rima o,iectie) daca +udecatorul stie des re ce e 'or,a) nu ri'este arta oratorului* tre,uie dat ras uns celeilalte3 arta resu une cunoasterea recisa. >etorica este arta de a 'or,i ,ine) iar oratorul stie sa 'or,easca ,ine. Dar) se o,iectea&a) nu stie daca este ade'arat ceea ce s une. 4nsa nu sunt mai si"uri nici cei care sustin ca ori"inea tuturor lucrurilor o constituie focul ori a a) sau cele atru elemente) sau atomii indi'i&i,ili* nu sunt mai si"uri nici in'atatii care socotesc distantele dintre astre ori dau marimea Soarelui si a #amantului* cu toate acestea) ei denumesc di lina lor arta. Daca insa metoda face ca datorita fortei ar"umentelorele sa ara nu sim le o inii) ci stiinta) aceeasi metoda oate oferi acelasi a'anta+ oratorului. Dar oratorul nu stie daca este +usta cau&a sa. Nici medicul nu stie daca intr-ade'ar il doare ca ul e acientul care se lan"e de dureri de ca * totusi il in"ri+eate) ca si cand ar fi ade'arat) iar medicina e desi"ur o arta. De altfel) retorica nu isi ro une sa s una intotdeauna cu orice ret ade'arul) ci intotdeauna 'erosimilul. Ori oratorul stie ca ceea ce s une este 'erosimil. 0a aceste o,iectii ad'ersarii adau"a fa tul ca adeseori oratorii a ara in unele rocese tocmai ceea ce au com,atut in altele. %ceasta este 'ina omului) nu a artei. %cestea sunt rinci alele in'inuiri aduse retoricii* celelalte sunt mai neinsemnate* sunt ornite in realitate tot din aceste i&'oare. De altfel) fa tul ca retorica este o arta se demonstrea&a in cate'a cu'inte. 1aci) daca arta este) cum a sustinut 1lente) o utere care se manifesta rin metoda) adica rin ordine) desi"ur toti admit ca entru a 'or,i ,ine e.ista o metoda si o ordine* daca acce tam definitia) a roa e unanim admisa) ca arta consta dintr-un ansam,lu de erce tii ade'arate care actionea&a in 'ederea unui sco util al 'ietii) noi 'om arata ca nici unul din aceste elemente nu li seste retoricii. Sa adau" fa tul ca ea consta) ca si celelalte arte) si din teorie si din ractica2 Si nu oate sa nu fie o arta din moment ce dialectica este o arta) cum se admite in "eneral) fiindca retorica se deose,este de dialectica mai mult ca s ecie decat ca "en. Sa nu omitem nici considerentul ca acolo unde unul oate roceda du a re"uli) iar altul fara re"uli e.ista o arta* si ca acolo unde reuseste mai ,ine cel instruit decat cel neinstruit e.ista o arta. Ori) in domeniul retoricii) nu numai ca cel in'atat 'a in'in"e e cel nein'atat) dar c(iar si unul mai in'atat 'a intrece e cel in'atat* astfel) retorica nu ar a'ea atatea rece te) nici atat de mari rofesori) care sa le transmita. E un ade'ar care tre,uie recunoscut de toti) cu atat mai mult de noi) care nu se aram ideaa de orator de ,ar,atul corect.$

Daca retorica este utila

$-rmea&a sa discutam ro,lema utilitatii retoricii* caci unii oameni o,isnuiesc sa o atace cu in'ersunare si) ceea ce este rusinos) folosesc entru acu&area oratoriei tocmai mi+loacele artei oratorice. Elocinta este - s un ei - aceea care sca a eraufacatori de la edea sa* datorita inselatoriei) acesteia sunt condamnati uneori oameni ,uni) se iau cele mai rele (otarari) se isca nu numai atacuri si tul,urari o ulare) dar c(iar ra&,oaie in'ersunate* in sfarsit folosirea elocintei este cu atat mai mare cu cat a+uta minciuna im otri'a raului. Si e Socrate il acu&a comicii ca in'ata e altii cum de'ine ,una o cau&a rea si des re Tisias si Geor"ias) #laton s une ca fac romisiuni asemanatoare. Si acestora li se adau"a e.em le luate de la "reci si de la romani si sunt insirati oameni) care folosind elocinta aducatoare de ieire nu numai in ca&uri articulare) dar c(iar in ro,leme u,lice) au tul,urat sau c(iar au distrus state* ei arata ca) din aceste moti'e) oratoria a fost alun"ata din statul lacedemonienilor si ca) c(iar in %tena unde oratorul este o rit sa utili&e&e ateticul) s-a redus din uterea oratoriei. 1u rationamente de "enul acesta) nici comandantii de osti nu 'or fi utili) nici ma"istratii) nici medicina) nici) in sfarsit) filo&ofia insasi* e.ista si doctori care folosesc otra'a* si rintre aceia care oarta cu ne'rednicie numele de filo&ofi adeseori au fost desco erite cele mai "ra'e nele"iuiri. Sa refu&am si (rana) caci adeseori aduce ,oala* sa nu mai intram in locuinte) caci uneori ele se ra,usesc este locatari* sa nu se mai lucre&e sa,ii entru soldati) caci aceleasi arme le oate folosi un tal(ar. 1ine nu stie ca focul) a a) fara de care nu ar utea e.ista 'iata si - entru a nu ma o ri la o,iecte de e amant - soarele si luna) cele mai de seama astre) sunt si 'atamatoare uneori2 4nsa ce 'a ne"a oare 'reodata ca 'estitul % ius 1aecus a &adarnicit) rin forta sa oratorica) acea rusinoasa oferita de #=rr(us2 Sau elocinta di'ina a lui M. Tullius n-a fost e "ustul o orului atat cand a 'or,it im otri'a le"ilor a"rare) cat si cand a &dro,it indra&neala lui 1atilina2 4n tim de ace nu i s-au adus multumiri u,lice) cinstea cea mai mare care se acorda comandantilor 'ictoriosi in ra&,oaie2 -n discurs nu alun"a oare de multe ori teama din sufletele ins aimantate ale ostasilor2 si nu in'ata e cei care au de infruntat atatea rime+dii in lu ta ca "loria este refera,ila 'ietii2 Dar lacedemonienii si atenienii nu ma im resionea&a mai mult decat o orul roman) care a a'ut un deose,it res ect entru oratori. De altfel nu cred ca intemeietorii de orase ar fi utut reusi in alt c(i sa inc(e"e in o oare acea multime ratacitoare) daca nu ar fi con'ins-o 'reun "las rice ut* nici le"iuitorii n-ar fi o,tinut - fara neintrecuta utere a elocintei - ca oamenii sa se su una de ,una'oie ro,iei le"ilor. 8a) mai mult3 insesi erce tele morale) oricat sunt de no,ile rin natura lor) totusi au mai mare utere in formatarea caracterelor cand stralucirea cu'antului une in lumina frumusetea fondului. De aceea) c(iar daca armele elocintei sunt sa,ii cu doua taisuri) nu este +ust sa consideram ca e rau ceea ce oate fi ,ine utili&at. Dar aceste c(estiuni ot constitui) e'entual) o,iect de discutie entru aceia care au redus retorica la uterea de a con'in"e. Dim otri'a) daca retorica este $stiinta de a 'or,i ,ine$ - definitie acce tata de noi - oratorul tre,uie sa fie in rimul rand un om moral in acest ca& tre,uie sa recunoastem ca si retorica este utila.

Si) e 7ercule) acel &eu) cel dintai) arinte al lucrurilor si fauritor lumii) rin nimic nu a deose,it e om de celelalte fiinte muritoare) decat rin darul "raiului. 1aci 'edem necu'antatoare cu cor uri care ne intrec rin marime) forta) ro,ustete) re&istenta ori iuteala* 'edem ca au mai utina ne'oie de a+utor 'enit din afara* ca ele stiu) din instinct) fara in'atator) sa um,le mai re ede) sa se (raneasca si sa treaca inot a ele. 1ele mai multe se a ara de fri" rin insusi in'elisul ro riului lor cor * unele sunt re'a&ute de la nastere cu arme si "asesc a roa e de-a "ata (rana* mare e insa truda oamenilor entru toate acestea3 deci e noi ne-a daruit in c(i deose,it cu ratiune si a a'ut "ri+a ca rin ea sa ne faca asemenea &eilor nemuritori. Dar ratiunea insasi nu ar fi atat de utila si nu ar fi atat de e'identa in noi) daca nu am utea reda rin cu'inte cele conce ute cu mintea* caci "raiul ne deose,este) mai mult decat inteli"enta sau "andirea) de celelalte fiinte. 4ntrade'ar) in alcatuirea de culcusuri) in im letirea de cui,uri) in cresterea si in recunoasterea ro riilor ui) ,a c(iar in stran"erea de ro'i&ii entru iarna) ori in crearea de su,stante care nu ot fi imitate de noi - cum e ceara sau mierea inter'ine) oate) contri,utia unei ratiuni oarecare) dar aceste fiinte fiind li site de "rai sunt numite mute si li site de ratiune. 4n sfarsit) e oamenii li siti de "rai ce utin ii a+uta sufletul) desi e de natura di'ina5 Deci) daca &eii ne-au (ara&it un dar mai ,un decat cu'antul) ce am utea considera mai demn de atentia si de osteneala noastra2 #rin ce am dori sa de asim e ceilalti oameni) daca nu tocmai rin ceea ce omul insusi intrece e celelalte fiinte2 %dau"ati ca nici o arta nu ras lateste mai din lin munca. %ceasta se 'ede lim ede) daca ne 'om "andi de unde a ornit arta oratoriei si ana unde s-a ridicat* si inca mai oate inainta. 1aci nu amintesc cat este de util si cat se cu'ine ca un om corect sa-si a ere rietenii) sa conduca rin sfaturi senatul) sa-si atra"a o orul) oastea* dar nu este oare frumos insusi fa tul ca dintr-o inteli"enta comuna tuturor si din cu'intele e care le folosesc toti oamenii o,tii atata lauda si "lorie incat faci im resia nu ca - 'or,esti sau lede&i ci - cum s-a s us des re #ericle - ca ful"eri si tuni2$
De ce tre,uie sa tina seama oratorul cand ledea&a

$>e"ulile care tre,uie o,ser'ate de orator in actiune au fost aratate a roa e in intrea"a o era. Totusi) 'oi atin"e cate'a uncte ro rii acestui ca itol referitoare nu atat la felul de a tine discursul) ci mau mult la indatoririle oratorului. 4nainte de toate) dorinta de renume sa nu-l a,ata e orator de la interesul cau&ei e care o a ara) lucru ce se intam la cu cei mai multi. 1omandantii de osti nu aduc armata intotdeauna este cam ii lacute ci) de cele mai multe ori) urca dealuri "reu accesi,ile) entru a cuceri cetati ase&ate e stanci a,ru te sau intarite cu imense fortificatii. 0a fel) discursul 'a folosi cu lacere oca&ia de a se desfasura mai din lin) de a lu ta cu ad'ersarul in cam desc(is s re lacerea

asistentei. Dar daca 'a fi o,li"at sa atrunda in terenul s inos al c(estiunilor +udiciare sau sa scurte&e ade'arul in ascun&isurile lui) nu-i 'a da doar tarcoale) nici nu 'a utili&a cu"etari 'ioaie si scanteietoare) ca e niste roiectile) ci 'a duce ra&,oiul rin lucrari de fortificatii) mine) curse si metode secrete. Toate aceste rocedee rimesc a lau&e nu in momentul a licarii) ci du a ce au fost a licate* de aceea) c(iar cei mai dornici de a face im resie ,una tra" mai mult folos din ele. 4ntr-ade'ar) du a ce a rasunat intre a lau&ele alor sai discursul unuia) lin de arada dar fara mie&) se 'ede ridicandu-se mai uternic "loria ade'aratelor calitati. Budecatorii arata e fata cine i-a miscat* sentimentul cunoscatorilor re'alea&a si) entru un discurs) orice lauda e 'ala,ila numai du a ce a fost terminat. 1ei 'ec(i) intr-ade'ar) o,isnuiau sa-si ascunda elocinta. M. %ntonius recomanda acest lucru ca sa se dea mai multa cre&are oratorilor si entru a face mai utin sensi,ile cursele a'ocatilor. Dar elocinta) asa cum era e 'remea aceea) utea fi disimulata* caci e atunci nu do,andise atata stralucire incat sa stra,ata toate o,stacolele ce i se aruncau in cale. De aceea e ,ine ca artificiile si lanurile noastre sa ramana ascunse) caci orice strata"ema daca e desco erita nu oate a'ea efect. %ceasta e tot ce oate ramane ascuns in elocinta. 1aci 'or,ele alese) sentintele de efect) fi"urile ele"ante sau nu e.ista in 'or,ire) sau sunt e'idente. Dar tocmai entru ca ele atra" atentia nu tre,uie sa facem arada de ele* si) daca ar de ales una din doua refer sa fie laudata cau&a decat a'ocatul. Totusi) oratorul 'a alcatui o atare inc(eiere incat sa ara ca a sustinut foarte ,ine o cau&a foarte ,una. 1aci fara indoiala nimenu nu ledea&a mai rau decat acela care lace cand cau&a dis lace* e de la sine inteles ca a luat ceea ce lace dinafara cau&ei. Oratorul nu tre,uie sa dis retuiasca redarea de cau&e mai utin im ortante) su, rete.t ca sunt su, demnitatea lui) sau ca un su,iect mai utin frumos ii diminuea&a re utatia. 1aci moti'ul cel mai +ust entru a lua un roces este fa tul ca aceasta e datoria nostra* a oi este de dorit ca rietenii nostri sa ai,a rocese cat mai neim ortante* in sfarsit a 'or,it ,ine cel care a 'or,it la ni'elul su,iectului. Dar unii) daca din intam lare au luat o cau&a care se retea&a mai utin la elocinta) o indoa a cu circumstante dinafara cau&ei) si) daca nu au altce'a la indemana) um lu "olurile ledoariei cu in'ecti'e intemeiate) daca se oate daca nu) cu in'ecti'e ima"inare. Esential este sa ai,a material unde sa-si dea frau li,er talentului si sa starneasca a lau&e cand 'or,esc. Eu consider acest rocedeu atat de incom ati,il cu oratorul desa'arsit) incat cred ca nu tre,uie sa dea curs acestor in'ecti'e nici cand sunt intemeiate) decat daca ar cere-o cau&a. Este cu ade'arat o elocinta de caine) du a e. resia lui % ius) a-ti lua sarcina de a 'or,i de rau. De altfel) cei care rocedea&a asa tre,uie sa se aste te sa fie si ei tratati astfel) si) in ca&ul cel mai ,un) clientul lateste indra&neala a'ocatului sau. Dar aceste consecinte sunt insemnate in com aratie cu 'iciul insusi) caci intre a 'or,i de rau) si de a comite raul nu este alta deose,ire decat rile+ul. E o ,ucurie +osnica) nedemna de om) si ne lacuta nici unuia dintre auditorii cinstiti* totusi o cer im ricinatii de multe ori entru ca refera sa se ra&,une decat sa se a ere. 4n tot ca&ul) si in multe alte ri'inte a'ocatul nu tre,uie sa lucre&e du a ca riciul lor. Si in ca&ul de fata ce om) in 'inele caruia cur"e san"e li,er) ar acce ta sa de'ina insolent du a ofta altuia2

-nii a'ocati se na ustesc ,ucuros si im otri'a a'ocatilor artii ad'erse. %cest rocedeu) afara de ca&ul ca l-au meritat) este neomenesc) "andindu-ne la res ectul reci roc cerut oamenilor de aceeasi rofesie. % oi) e nefolositor celui care 'or,este entru ca si cel ofensat are dre tul de a-i ras unde la fel* in sfarsit este daunator cau&ei e care o a ara) fiindca ad'ersarii ii de'in dusmani declarati si) oricat de mica le-ar fi uterea ) in+uria le-o mareste. Dar mai resus de toate) acestia isi ierd sta anirea de sine - calitate care asi"ura unui orator cea mai mare restanta si incredere - daca din om corect se sc(im,a intr-un larmuitor si urlator necontrolat) care tine seama nu de dis o&itia sufleteasca a +udecatorului) ci de arta"ul clientului sau. De multe ori referinta de a 'or,i desc(is duce la o indra&neala ericuloasa nu numai entru cau&a) ci si entru acela care 'or,este astfel. 4ntr-ade'ar) nu fara temei dorea #ericle sa nu-i 'ina in minte 'reun cu'ant cu care sa su ere o orul. 1eea ce credea #ericle des re o or eu cred des re toti auditorii) entru ca si ei ne ot face atata rau. 1aci cu'antul ce a arut cura+os cand l-ai s us este considerat rostie) daca a +i"nit. %cum) fiindca modul de a leda se deose,este in "eneral la diferitii oratori si fiindca munca este ta.ata de catre unii dre t s irit "reoi) iar la altii 'olu,ilitatea e considerata indra&neala) cred ca e nimerit sa arat care imi are mie masura +usta. 4n com unerea discursului se 'a de une cat mai multa "ri+a. 1aci a leda mai rau decat oti nu denota numai ne"li+enta) ci de-a dre tul incorectitudine) iar fata de cau&a e care ai luat-o erfidie si tradare. De aceea) a'ocatul nu tre,uie sa ia mai multe cau&e decat stie ca 'a fi ca a,il sa lede&e. /a scrie ceea ce tre,uie sa s una si) daca im re+urarea ii 'a ermite) $si le 'a inti ari$) du a e. resia lui Demostene. Dar aceasta nu 'a fi osi,il decat daca 'or,este el rimul) sau) in rocesele criminale) daca data este fi.ata cu cate'a &ile inainte. 1and insa tre,uie sa ras unda imediat) nu oate re"ati totul mai dinainte* de asemenea) cand artea ad'ersa ii face alte o,iectii decat s-a aste tat. De fa t) oamenii se inde artea&a cu re"ret de cele re"atite inainte si in tot decursul actiunii se uita si cauta daca nu ar utea smul"e ce'a din discursul scris ca sa-l insere&e in cele im ro'i&ate. 1(iar daca reusesc) artile nu se sudea&a si acest lucru se o,ser'a usor) nu numai entru ca locul unde se inserea&a re&inta fisuri) ca in orice lucrare rau inc(e"ata) ci si entru ca insusi tonul nu se otri'este. %stfel nici im ro'i&area nu-si oate lua a'ant) nici te.tul re"atit dinainte nu se oate incadra ,ine si se im iedica unul e altul* caci cele scrise tin mintea e loc) nu o urmea&a. %sadar) in aceste ledoarii tre,uie) cum &ic taranii) sa stai tot in icioare. Dar fiindca orice cau&a consta din afirmare si res in"ere) utem scrie unctul nostru de 'edere. De asemenea) entru ceea ce stim si"ur ca 'a ras unde ad'ersarul - caci cateodata stim si"ur ce 'a ras unde - ne utem scrie re lica. #entru rest e.ista o re"atire) anume sa cunoastem ,ine cau&a) iar o a doua re"atire o o,tinem c(iar in cursul rocesului) ascultand cu mare atentie ce s une ad'ersarul. E ,ine totusi sa meditam mai dinainte asu ra mai multor c(estiuni si sa fim re"atiti entru orice e'entualitate. Si acest lucru e mai si"ur decat scrisul) entru ca e mai usor sa arasesti o idee sau sa o trans ui in alta

arte. Dar fie ca tre,uie sa im ro'i&e&e entru a ras unde) fie ca il 'a constran"e altce'a) oratorul nu se 'a considera co lesit si sur rins daca cunostintele teoretice) studiul si e.ercitiile i-au dat) rintre altele) si osi,ilitatea de a 'or,i usor. 4ntotdeauna inarmat si re"atit de lu ta) nu ii 'a li si elocinta in ledoarie) intocmai cum nu ii li sesc cu'intele in con'ersatiile &ilnice si in cele casnice. Si nu se 'a sustra"e de la datorie niciodata) entru un atare moti') daca 'a a'ea tim sa studie&e cau&a* caci celelalte ii 'or sta intotdeauna la dis o&itie$.

Des re e.ordiu

$1eea ce in latineste se numeste rinci ium sau e.ordium) "recii l-au denumit rooemim) termen ce-mi are mai adec'at) caci termenii nostri dau numai ideea de $ince ut$) e cand "recii indica indea+uns de clar c aceasta arte se "aseste inaintea a,ordarii su,iectului des re care urmea&a sa se 'or,easca. Denumirea oate ro'eni de la $cantec$) si de la fa tul ca c(itaristii au denumit roemim acele mici reludii e care le canta entru a-si atra"e ,una'ointa inainte de a canta ,ucata ro riu-&isa* oratorii au ado tat si ei acelasi termen entru denumirea ince utului e care il fac cu sco ul de a casti"a fa'oarea +udecatorilor inainte de a ince e ledoaria ro riu-&isa* dar termenul oate ro'eni si de la cu'antul "rec - care are sensul de $drum$) a oi termenul a ince ut sa denumeasca si ceea ce se s une inainte de a intra in su,iect. 4n orice ca&) roemium inseamna ceea ce se oate s une cu folos in fata +udecatorului inainte de a-l informa des re fondul cau&ei* rocedam) deci) "resit in scoli) unde intotdeauna tratam e.ordiul ca si cum +udecatorul ar cunoaste de mai inainte cau&a. %ceasta ro'ine din im re+urarea ca inaintea declamatiei se e. une acea cunoscuta) as &ice) sc(ita a rocesului. 4n for) de asemenea) se oate i'i uneori rile+ul de a folosi acest "en de e.ordiu) dar numai in ledoariile secunde) niciodata in rimele) e.ce tand ca&ul cand 'or,im in fata unui +udecator care cunoaste in ade'ar dinainte) e alta cale) su,iectul. Sco ul e.ordului nu este altul decat re"atirea auditorului entru a ne fi mai fa'ora,il cand 'om e. une celelalte arti ale cu'antarii. Ma+oritatea autorilor de tratate retorice sunt de acord ca acest sco se reali&ea&a cand reusim sa facem e auditor ,ine'oitor) atent si dis us sa cunoasca fa tele) nu inseamna ca aceste trei sentimente nu tre,uie mentinute de-a lun"ul intre"ii ledoarii) ci ca ele sunt necesare indeose,i la ince ut) entru a ne atra"e ,una'ointa si atentia +udecatorului) ca) in acest fel) mai tar&iu sa-l utem cuceri. 8una'ointa) du a cum stim) se o,tine dand e.ordiului un continut fie in le"atura cu ersoanele) fie cu cau&a insasi. 4n ri'inta ersoanelor) nu e.ista

numai trei cate"orii) cum au cre&ut cei mai multi scriitori3 reclamantul) ad'ersarul si +udecatorul* caci uneori ceea ce utem s une in e.ordiu este rile+uit c(iar de a'ocatul care sustine acu&area. 4ntr-ade'ar) desi acesta 'or,este des re ersoana sa foarte utin si masurat totusi e foarte im ortant su, toate as ectele entru el daca 'a fi considerat un om de ,ine) corect. 4n acest fel) el 'a area ca aduce in roces nu staruinta interesata a a'ocatului) ci a roa e creditul moral al unui martor. De aceea) in rimul rand) doreste sa fie a reciat ca a 'enit sa sustina rocesul manta de o indatorire familiala sau de rietenie si) mai ales) daca este osi,il) ca a 'enit c(iar din interes de stat) ori entru a da un e.em lu deose,it de im ortant. 1u atat mai mult im ricinatii tre,uie sa rocede&e in asa fel incat sa ara ca au a+uns la roces dintr-un moti' im ortant si onest) sau c(iar din necesitate. Dar daca entru cel care ledea&a mi+locul rinci al de a-si casti"a autoritate consta in inde artarea oricarei ,anuieli ca ar fi luat asu ra lui rocesul entru 'reun moti' +osnic) ori din ura sau din am,itie) ne utem face un fel de recomandare tacita daca s unem noi insine ca suntem sla,i) neum,lati rin +udecati) inferiori talentului a'ocatului artii) ad'erse cum face) in "eneral) Messala) in e.ordiile sale. 1aci este fireasca atitudinea ,ine'oitoare a auditorilor fata de cei neca+oti si un +udecator constiincios asculta cu foarte multa ,una'ointa e a aratorul de care nu se teme ca 'rea sa-i insele s iritul de dre tate. %sa se e. lica) la oratorii 'ec(i) "ri+a de a-si aco eri maiestria 'or,irii) "ri+a cu totul o usa laudaroseniei din 'remea noastra. Tre,uie sa e'itam) de asemenea) de a area in+uriosi) rautaciosi) trufasi) cartitori im otri'a 'reunui om sau a 'reunei cate"orii sociale si) indeose,i im otri'a ersoanelor e care) +i"nindu-le) ne-am instraina im licit ,una'ointa +udecatorilor. Sa nu se s una nimic im otri'a +udecatorului) nu numai e fata) dar nici c(iar indirect* acest sfat n-ar a'ea rost sa dau) daca nu ar e.ista astfel de ca&uri. 1(iar si a aratorul artii ad'erse oate ins ira celui care ledea&a materie entru e.ordiu* uneori 'om 'or,i des re el cu res ect) simuland ca ne temem de elocinta si de influenta lui) entru a tre&i ,anuiala +udecatorului fata de el* alteori) 'om 'or,i des re acela cu dis ret) dar foarte rar) cum a rocedat %sinius care) ledand entru mostenitorii -r,inei) l-a re&entat e 0a,ienus) care leda entru artea ad'ersa) ca ar"ument ca este nedrea ta cau&a e care o sustine. 1ornelius 1elsus s une ca astfel de ince uturi nu sunt e.ordii) fiindca sunt in afara rocesului* eu) insa) e lan"a fa tul ca ma conduc mai ,ucuros du a autoritatea celor mai mari oratori) socot ca interesea&a tot ce ri'este ersoana a aratorului) fiindca este firesc ca +udecatorii sa dea mai usor cre&are acelora e care ii asculta mai cu lacere. 4n ri'inta ersoanei reclamantului insusi) se oate 'or,i felurit. -neori ne referim la demnitatea lui) alteori recomandam sla,iciunea lui* cateodata relatam cate ce'a des re meritele lui* 'a tre,ui sa ne e. rimam mai cu re&er'a cand e 'or,a de meritele noastre) decat cand e 'or,a de ale altora. 4m ortanta entru +ustitie sunt si se.ul) 'arsta si conditia sociala a omului* de ilda cand femeile)

,atranii sau minorii aduc in fata +udecatorului calitatea lor de co ii) arinti ori sotii. 1aci si sentimentul de mila) sin"ur) oate indu leca c(iar e +udecatorul cel mai dre t. %ceste uncte tre,uie) insa) numai atinse in e.ordiu) nu e ui&ate. #ersoana ad'ersarului este atacata de o,icei cam rin aceleasi mi+loace) 'a&ute) insa) din un"(i contrar. 1aci cei uternici nasc in'idie) cei umili si a,+ecti dis ret) cei nerusinati si rime+diosi ura* aceste trei sentimente sunt foarte uternice entru a instraina inima +udecatorului. Sim la lor enuntare nu este insa suficienta* in acel fel oate roceda un a'ocat ne rice ut* de cele mai multe ori tre,uie sa e.a"eram ori sa diminuam) du a interes* in aceasta consta arata oratorului* restul e oferit de cau&a insasi. #e +udecator il 'om atra"e nu numai elo"iindu-l) mi+loc care cere masura si de care) de altfel) u&ea&a in mod o,isnuit am,ele arti) ci le"and elo"ierea lui de interesele cau&ei noastre. De ilda) entru clientii de seama) sa a elam la demnitatea +udecatorului* entru cei umili) la simtul sau de dre tate* entru cei nenorociti) la mila lui* entru cei insultati) la se'eritatea sa) si altele de acelasi fel. %sa 'rea sa se cunoasca) daca este osi,il) si firea +udecatorului. 1aci) du a cum 'a fi as re) ,land) lacut) "ra') dur) iertator) 'a tre,ui sa in'ocam in interesul cau&ei noastre insusiri ce ii sunt e lac) ori sa atenuam e cele contrare firii lui. Se intam la) insa) uneori) ca +udecatorul sa fie dusmanul nostru sau rietenmul ad'ersarilor. %ceasta im re+urare tre,uie rele'ata de am,ele arti si) cred) indeose,i) de artea ins re care are ca inclina mai mult. 1aci e.ista) uneori) +udecatori incorecti care folosesc aceasta cale nedemna de a se ronunta im otri'a rietenilor si in fa'oarea acelora cu care oarta dusmanie si de a comite o nedre tate entru ca sa nu ara ca au comis-o. %u fost si unii +udecatori care s-au ronuntat in ro riile lor cau&e. 1aci din o era $O,ser'atii$) u,licata de Se timius) 'ad ca 1icero s-a "asit intr-o astfel de situatie* de asemenea) eu insumi am ledat entru re"ina 8erenice) in fata ei insasi. Si in acest ca& rocedeul este similar celui indicat mai sus3 ad'ersarul sustine cu tarie increderea in succesul clientului sau) a aratorul se teme de scru ulele ma"istratului. De asemenea) 'a tre,ui sa &adarnicim sau sa intarim ideea reconce uta a +udecatorului daca ne are ca a adus-o de acasa "ata formata. -neori tre,uie sa inlaturam c(iar sentimentul de teama* astfel 1icero) in #ro Milone) s-a trudit sa arate +udecatorilor ca demonstratiile militare ale lui #om ei nu erau indre tate im otri'a lor* alteori) dim otri'a) tre,uie sa o strecuram in sufletul +udecatorilor* asa a rocedat acelasi 1icero in discursul contra lui /erres. E.ista doua cai de a ins ira teama* rima) frec'enta si a"reata) este de a insinua ideea ca nu cum'a o orul roman sa-si faca o im resie rea si sa transfere rocesul la alt tri,unal* a doua cale) dura si rara - care se oate a lica mai fara rime+die intr-un com let de +udecata mai am lu (caci +udecatorii necinstiti dau indarat) iar cei ,uni se ,ucura)l nu as sfatui insa sa se foloseasca aceasta cale in fata unui sin"ur +udecator) decat in li sa de orice alt mi+loc. Daca necesitatea ne formea&a sa

ado tam acest drum) nu mai e ne'oie de arta oratorica) asa cum este ne'oie de ea cand faci recurs - desi deseori este si in acest ca& utila - sau cand acu&am e +udecator inainte de ronuntarea sentintei) caci amenintarea si denuntarea le oate face si cine nu este orator. 1and cau&a ofera osi,ilitati de atra"ere a +udecatorului) din acest fa t 'a tre,ui sa ale"em unele elemente entru e.ordiu) anume e cele care ne ar deose,it de fa'ora,ile. Nu este ca&ul sa enumar unctele fa'ora,ile noua in roces fiindca ele 'or fi e'idente odata cunoscuta natura fiecarui roces. Nici nu ot fi indicate) data fiind marea di'ersitate de cau&e. %mintim numai ca) du a cum este in interesul nostru sa "asim si sa am lificam aceste uncte) tot asa tre,uie sa res in"em total sau cel utin) sa diminuam ceea ce daunea&a. 4nteresul nostru +ustifica uneori si a elul la com atimire) aratand fie ca am suferit) fie ca suntem amenintati sa induram o mare nenorocire. Nu sunt de ararea unor autori care considera ca e.ordiul se deose,este de eroratie rin aceea ca eroratia se refera la trecut) iar e.ordiul are in 'edere ce 'a urma* du a arerea mea) diferenta consta in fa tul ca in e.ordiu tre,uie sa se una mai multa masura si re&er'a in tre&irea com atimirii +udecatorului) e cand in eroratie ne este in"aduit sa rascolim toate sentimentele) sa dam "las ersoanelor ima"inare) sa in'iem e cei morti) sa re&etam e cei dra"i acu&atului) mi+loace mai utin utili&ate in e.ordiu. Dar aceasta nu inseamna ca e.ordiul tre,uie sa aminteasca unctele indicate mai sus si sa arate ca ele nu se a lica ad'ersarului. De asemenea) este util sa cream im resia ca soarta noastra 'a tre&i com atimire daca suntem in'insi si ca ad'ersarul) 'a de'eni insolent daca 'a in'in"e. Se o,isnuieste ca e.ordiile sa se ,a&e&e si e circumstantele care au le"atura cu ersoanele si cu cau&ele in discutie. #ot a'ea le"atura nu numai cu fiintele foarte dra"i amintite mai sus) ci si cu rudele) rietenii) uneori c(iar cu tinuturile si cetatile si) in "eneral) cu orice ar suferi din ricina nenorocirii e care-l a aram. 4ncrederea in sine) manifestata direct) da adeseori im resia ne lacuta de aro"anta. 1asti"a fa'oarea +udecatorilor si unele mi+loace care) desi a roa e intotdeauna sunt comune am,elor arti) nu tre,uie ne"li+ate) fie si numai ca sa nu le foloseasca ad'ersarul. Ma "andesc la e. rimarea unei dorinte) la de&a ro,ari 'e(emente) la ru"aminti si in"ri+orare* caci in "eneral atentia +udecatorului este trea&a) daca re&inti de&,aterea dre t ce'a nou) im ortant) rime+dios) care oate crea recedent) si mai ales daca +udecatorul e con'ins ca este in +oc ro ria sa ersoana sau interesul statului* sufletul lui tre,uie deci &"uduit) tre&ind in el s eranta) teama) admonestandu-l) ru"andu-l) facand a el c(iar la 'anitatea lui) daca 'om crede util. #entru mentinerea atentiei auditorilor e foarte util sa dam im resia ca nu ii 'om retine mult si ca nu 'om 'or,i in afara cau&ei. !ara indoiala si aceasta sim la atentie il 'a dis une e +udecator sa afle cau&a. %celasi efect il are indicarea succinta si lim ede a esentei cau&ei in care tre,uie sa se ronunte (cum fac 7omer si /er"iliu in e.ordiile o erelor lor)* caci e.ordiul tre,uie sa fie construit in asa fel incat sa semene mai curand cu o enuntare decat cu o e. unere de fa t* oratorul tre,uie sa arate nu cum si ce s-a

etrecut) ci numai sa indice des re ce 'a 'or,i. Nu 'ad alt e.em lu mai ,un de dat oratorilor) decat e.ordiul din #ro %. 1luentio al lui 1icero. $%m o,ser'at) +udecatori) ca intrea"a cu'antare a acu&atorului este im artita in doua arti* una mi-a facut im resia ca se ,a&ea&a si are toata increderea in defa'oarea care a insotit de mult +udecata adusa de 4unius* cealalta) a,ia atin"e - din sim la o,isnuinta) si inca timid Si neincre&ator - c(estiunea otra'i&ii) desi entru ea s-a constituit acest com let de +udecata conform le"ii$. Totusi acest rocedeu) in toata am loarea lui) este mai otri'it entru re lica decat entru atac) fiindca in acest ultim ca& tre,uie numai sa se aminteasca) +udecatorului fa tele) e cand in ca&ul dintai tre,uie sa-i fie e. use. 4n ciuda con'in"erii unor mari autori) eu sustin ca +udecatorul tre,uie tinut tot tim ul atent si dis us sa fie informat* nu ca as i"nora moti'ul in'ocat de ei) anume ca nu ar fi in interesul unei cau&e rele sa fie clar cunoscuta de +udecator) ci fiindca li sa de cunoastere a +udecatorului se datorea&a nu atat ne"li+entei lui) cat erorii in care el a utut sa fie indus. Sa resu unem ca ad'ersarul a 'or,it si l-a con'ins) oate* noi tre,uie sa-l con'in"em de contrariul* insa nu-i 'om utea sc(im,a arerea decat daca-l 'om face ,ine'oitor si atent la ce 'om s une. 1e tre,uie deci sa facem2 Sunt de acord ca) entru a atra"e ins re noi atentia acordata de +udecator mai inainte ad'ersarului) unele uncte tre,uie atenuate) insulcite) sau aratate ca demne de dis ret. Este e'ident ca rece tele re&entate de mine 'aria&a du a felul cau&elor. Ma+oritatea retorilor au deose,it cinci "enuri de cau&e3 no,ile) umile) nesi"ure sau am,i"ue) uimitoare si o,scure. 0a aceasta se are ca e dre t se adau"a cate"oria cau&elor nedemne) e care unii le in"lo,ea&a in a celor umile) altii in a celor uimitoare. Genul cau&elor neaste tate se numeste astfel deoarece consta din cau&e la care omul nu se astea ta. 4n cau&ele am,i"ue tre,uie sa facem e +udecator deose,it de ,ine'oitor) in cau&ele o,scure) sa-l dis unem sa le cunoasca* in cele umile) atent* cat des re cau&ele no,ile) ele se recomanda rin insasi natura lor* cau&ele uimitoare si nedemne au ne'oie de aliati'e. De aceea unii distin" doua "enuri de e.ordii* ecordiul direct si e.ordiul rin insinuare* e.ordiul direct cu rinde in'ocarea directa a ,una'ointei si atentiei. !iindca in'ocarea directa nu oate a'ea loc in cau&ele nedemne) atrundem in sufletul +udecatorului rin insinuare) indeose,i cand cau&a nu se re&inta suficient de demna) fie entru ca fa ta este necinstita sau de&a ro,ata de oameni) fie ca a artenentele o de&a'anta+ea&a) sau ca tre&este re'olta cand a'em ca ad'ersar un atron sau un arinte) sau naste com atimire cand e un ,atran) un or, sau un co il. -nii retori e. un foarte e lar" mi+loacele de remediere a acestor dificultati si in'entea&a) in acest sco ) su,iecte e care le de&'olta ca e niste ledoarii* dar) fiindca diferitele situatii se nasc din cau&e) nu ot fi re'a&ute toate s eciile* daca nu le tratam in "eneral) ca&urile sunt infinite. %stfel) lanul 'a reiesi din natura fiecarei cau&e. %s da un sin"ur rece t cu caracter "eneral si anume sa fu"im de ce oate dauna si sa cautam ce ne oate fi util. Daca dificultatea se daorea&a cau&ei) recur"em la ersoana. Daca dificultatea ro'ine de la ersoana) recur"em la cau&a* daca nici una nu ne 'ine intr-a+utor) cautam ce lo'este e

ad'ersar* caci) du a cum e de dorit sa ne atra"em mai multa sim atie decat ad'ersarul) tot asa) la ne'oie) este de dorit sa se indre te mai utina ura asu ra noastra decat a lui. 1at des re fa tele care nu ot fi ne"ate) tre,uie sa ne simlim sa do'edim ca sunt e.a"erate) sau comise cu alta intentie) sau ca sunt fara le"atura cu c(estiunea de fata) sau ca ot fi iertate deoarece fa tasul se caieste) sau ca im ricinatii si-au si rimit indea+uns edea sa entru ele. Tocmai de aceea este mai usor sa lede&e a'ocatul decat im ricinatul) fiindca el oate lauda fara a area aro"ant si) uneori) oate c(iar sa critice cu folos. 1ateodata se 'a reface ca el insusi este &"uduit de in'inuirea adusa clientului sau) cum face 1icero in discursul entru >a,irius #ostumus) entru a mentine atentia auditorilor si entru a o,tine autoritatea omului care restecta ade'arul) caci in felul acesta i se 'a da mai usor a oi cre&are) cand 'a a ara sau ne"a aceleasi fa te. Deci tre,uie sa e.aminam) in rimul rand) daca 'om 'or,i ca a'ocat sau im ricinat) ori de cate ori a'em osi,ilitatea ale"erii. 4n scoala) aceasta referinta este li,era* in for) insa) rareori se intam la ca cine'a sa fie a aratorul otri'it entru ro ria sa cau&a. 4n declaratie) a'and de de&'oltat su,iecte ,a&ate indeose,i e asiuni) e natural ca ersona+ele sa 'or,easca ele insele fiindca nu ot fi communicate si nu ot fi redate cu aceeasi intensitate asiunile altuia ca ale ro riului tau suflet. Din aceleasi moti'e se are ca este necesar e.ordiul de insinuare daca ad'ersarul rin ledoaria sa a atruns in sufletul +udecatorilor sau daca suntem o,li"ati sa ledam in fata unui auditor o,osit. De rimul incon'enient 'om sca a anuntand do'esi si de reciind e ale ad'ersarului de al doilea romitand ca 'om fi concisi si folosind mi+loacele indicate entru mentinerea atentiei +udecatorului. O 'or,a de s irit la locul ei readuce) si ea) ,una dis o&itie* de asemenea orice este e "ustul +udecatorului ii alun"a lictiseala. Nu este inutil nici rocedeul re'enirii o,iectiilor) e'entuale* asa rocedea&a 1icero s unand ca stie ca unii sunt sur rinsi de fa tul ca el) care tim de atatia ani a a arat e multi si nu a atacat e nimeni) 'ine acum sa acu&e e /erres* a oi arata ca insasi aceasta acu&are este in realitate o a arare a aliatilor. %ceasta fi"ura retorica este numita role sa. 4ntrucat acest rocedeu este util uneori) unii declamatori contem orani il folosesc a roa e intotdeauna) ca si cum le-ar fi ermis sa incea a decat contrar oridnii firesti. Disci olii lui % olodor sustin ca mi+loacele de a-ti atra"e +udecatorul nu se re&uma la cele trei enuntate mai sus) ei enumera multe s ecii) de ilda) unele ro'enite din caracterul +udecatorului) altele din o inii direct le"ate cu cau&a insasi - care sunt a roa e infinite - a i altele ro'enite din elementele oricarui roces) ersoane) fa te) 'or,e) cau&e) tim ) locuri) oca&ii si altele. Marturisesc ca toate acestea sunt ade'arate) dar ele intra in cele trei cate"orii des re care am 'or,it. 1aci daca il am e +udecator ,ine'oitor) atent) dis us sa afle fa tele) nu 'ad ce ar tre,ui sa doresc mai mult de 'reme ce insasi teama - care are cea mai in afara acestor mi+loace - il face e +udecator atent si-l de&,ate de la ,una'ointa aratata ad'ersarului. 4nsa) fiindca nu este indea+uns sa aratam ele'ilor care sunt elementele e.ordiului ci tre,uie sa le e. licam si modul in care oate fi reali&at mai usor)

adau" ca oratorul tre,uie sa anali&e&e ce are de s us) in fata cui) entru cine) im otri'a cui 'or,este) in ce im re+urari) in ce loc) in ce situatie* sa ai,a in 'edere care este arerea u,licului) care are a fi arerea +udecatorului inainte de a ne asculta) in sfarsit ce dorim sau de ce ne temem. 4nsasi natura 'a indruma e orator sa stie cu ce tre,uie sa incea a. 1ontem oranii considera insa e.ordiu orice ince ut de ledoarie indiferent cum a fost intocmit si ce a 'or,it) indeose,i daca a fost enuntata o cu"etare seducatoare5 !ara indoiala) elemente din e.ordiu sunt comune si altor arti ale ledoariei* totusi nimic nu este mai ,ine s us) indiferent in ce arte) decat cea ce nu ar utea fi la fel de ,ine s us in alt loc. Este foarte a"reat e.ordiul cu su,iectul luat din actiunea artii ad'erse entru fa tul ca) nefiind alcatuit acasa) ci im ro'i&at e loc si nascut din situatia re&enta) mareste resti"iul talentului nostru) datorita usurintei cu care a fost im ro'i&at. 1and este e. us sim lu si o,isnuit) casti"a increderea) astfel incat c(iar daca restul discursului a fost de mai inainte scris si lucrat cu "ri+a are im ro'i&ata intrea"a ledoarie al carei e.ordiu nu tradea&a o re"atire reala,ila. Dar) in cele mai frec'ente ca&uri) se cu'ine ca e.ordul sa fie moderat in cu"etari) in felul cum este com us) in tonul cu care este e. rimat si oratorul insusi sa ai,a o infatisare modesta) entru ca nici c(iar in rocesul cel mai si"ur nu tre,uie sa a ara rea mult sentimentul increderii in succes. 1aci +udecatorul a roa e ca uraste si"uranta de sine a ledantului si) cum el stie ce dre turi are) retinde - fara sa o s una - res ect. 1u tot atata re'edere tre,uie sa e'itam de a de'eni sus ecti in oc(ii +udecatorului* de aceea in e.ordii nu tre,uie sa fie e'identa deloc munca de ela,orare) fiindca orice mestesu" artistic al oratorului are indre tat im otri'a +udecatorului. Or) tocmai a nu arata acest lucru constituie caracteristica cea mai inalta a artei. %cest sfat a fost recomandat) e ,una dre tate) de toti scriitorii) insa a licarea lui 'aria&a intrucat'a du a e oca* de e.em lu) acum in unele tri,unale) indeose,i in rocesele ca itale sau tinute in fata centum'irilor) +udecatorii insisi retind ledoarii lucrate cu atentie si cu mare "ri+a* se cred dis retuiti daca) in ronuntare c(iar) nu este 'i&i,ila ela,orarea* caci 'or nu numai sa fie informati ci si sa simta lacere ascultand. E "reu a astra masura intr-o astfel de situatie* totusi ea oate fi mentinuta facand im resia ca 'or,im in"ri+it) dar nu cu artificiu. Din 'ec(ile erce te raman 'ala,ile urmatoarele3 sa nu se o,ser'e in e.ordiu folosirea 'reunui cu'ant neu&ual) a 'reunei metafore rea indra&nete) ori a 'reunui ar(aism iesit com let din u&) sau a 'reunei licente oetice. 1aci insa nu am ca tat sim atia si atentia) insa roas ata) a auditorilor) ne su ra'e"(ea&a* numai du a ce sufletele lor au fost casti"ate si incal&ite) ne utem lua aceasta li,ertate) mai ales cand 'om a,orda de&'oltari a caror ,o"atie fireasca nu in"aduie - rin stralucirea ce o ras andeste - sa fie o,ser'at 'reun cu'ant indra&net. Stilul e.ordiului nu tre,uie sa fie asemanator celui e care il folosim cand ar"umentam) sau cand de&'oltam idei "enerale) sau din naratiune* in sfarsit nu tre,uie sa fie intotdeauna muncit si inflorat) ci adeseori) sa ara sim lu si

nelucrat si sa nu romita rea multe) rin cu'int sau e. resia fetei. 1aci 'or,irea in care arta este disimulata si) cum s un "recii) - (care nu se arata)) atrunde mai e nesimtite. Totul tre,uie manuit du a cum 'oiam sa modelam sufletul +udecatorilor. % a'ea un la sus de memorie sau a nu 'or,i cur"ator nu este nicaieri mai dis lacut fiindca un e.ordiu defectuos oate fi asemanat cu un o,ra& lin de cicatrice3 si) de ,una seama) cel mai rau carmaci e acela care isi i&,este de mal cora,ia tocmai... la lecarea din ort. 4ntinderea e.ordiului de inde de cau&a3 cau&ele sim le cer un e.ordiu scurt cele com licate) sus ecte si nedemne simt li sa de unul mai lun". Merita) insa) sa fie luati in ras aceia care au retins) rintr-un fel de le"e) ca toate e.ordiile sa se mar"ineasca la atru fra&e. E'ident) nu mai utin tre,uie e'itata lun"imea este masura a e.ordiului) entru ca sa nu ara ca ul mai lun" decat tru ul si ca nu cum'a tocmai artea care tre,uie sa re"ateasca atentia +udecatorului sa-l o,oseasca. -nii retori inter&ic cate"oric ca in e.ordiu sa ne adresam catre altcine'a in afara de +udecator* acestia) desi"ur) isi ,a&ea&a con'in"erea e o anumita ratiune. De fa t) tre,uie sa recunoastem ca este mult mai firesc sa ne adresam mai intai acelora e care 'rem sa ii atra"em. Totusi) uneori si e.ordiului ii este necesara o cu"etare mai rofunda* aceasta de'ine mai a"era si mai uternica daca este adresata altei ersoane decat +udecatorului. Daca asa stau lucrurile) cu ce dre t sau ce re+udecata ne oate o ri sa dam rintr-o astfel de fi"ura uteri ideii2 De altfel teoreticienii artei o resc folosirea acestei fi"uri in e.ordiu nu fiindca este cotrara re"ulilor) ci fiindca nu o socot utila. %sadar) daca utilitatea este e'identa) 'a tre,ui folosita tocmai entru ratiunea care inter&ice folosirea ei. Demostene insusi) in e.ordiu) adresea&a cu'antul nu +udecatorului) ci lui Esc(ine* M. Tullius) de asemenea) se adresea&a c(iar mai multora cand "aseste de cu'iinta) iar in #ro 0i"ario se adresea&a lui Tu,ero. De fa t) discursul ar fi fost mult mai lanced daca ar fi folosit orice alta fi"ura* s-ar con'in"e mai usor cine ar 'edea intre"ul asa+) foarte 'i"uros) redat in forma urmatoare3 $%sadar) Tul,ero) tu ai ceea ce un acu&ator tre,uie sa doreasca inainte de toate$ si celelalte. Daca s-ar adresa +udecatorului) ideea ar area intr-ade'ar nefireasca si toata 'i"oarea ar dis area) s unand3 $%sadar) Tu,ero are ceea ce un acu&ator tre,uie sa doreasca inainte de toate$. !orma rima resea&a si insista) a doua nu ar face altce'a decat sa indice fa tul. %ceeasi ar fi situatia si la Demostene) daca am sc(im,a directia data cu'intelor. Oare Salustiu) la randul sau) nu s-a adresat) in e.ordiu) direct - si inca de la ince ut - lui 1icero insusi) im otri'a caruia 'or,ea2 $Greu si cu sufletul indoit as su orta 'or,ele tale de ocara) M. Tullius$) imitand rocedeul lui 1icero im otri'a lui 1atilina3 $#ana cand) in sfarsit) 'ei a,u&a2$ Sa nu ne miram ca intalnim a ostrofa in e.ordiu) de 'reme ce acelasi 1icero) a arand e Scaurus) acu&at de am,itus - este 'or,a de discursul care se "aseste in comentariile lui 1icero (caci l-a a arat de doua ori) - introduce) intr-o roso o ee) o ersoana care 'or,este in fa'oarea acu&atului* a arand e >a,irius #ostumus si e acelasi Scaurus - acu&at de dela idare de ,ani u,lici se foloseste c(iar de e.em le* a arand e 1luentius) asa cum am aratat mai

inainte) utili&ea&a c(iar clasificarea. Totusi) fiindca aceste forme de e.ordiu sunt ,ine'enite uneori) nu tre,uie folosite fara discernamant) ci numai cand ratiunea cere incalcarea re"ulii. 0a fel3 com aratia) dar sa fie scurta* metafora si alte fi"uri - toate inter&ise de retorii recauti si meticulosi - ot fi folosite uneori) afara de ca&ul ca acea di'ina ironie din #ro 0i"ario) amintita utin mai inainte) ar dis lacea cui'a. %cesti retori au semnalat cu mai mult simt al realitatii alte 'icii ale e.ordiilor. E.ordiul care con'ine mai multor cau&e se numeste 'ul"ar. Desi e mai utin a"reat) il intre,uintam uneori cu folos* adeseori nu l-au e'itat nici marii oratori. E.ordiul e care il oate folosi si ad'ersarul se numeste comun. %cela e care ad'ersarul il oate sc(im,a in a'anta+ul sau - transferat (in afara de aceste defecte) un e.ordiu oate fi rea lun" sau contrar re"ulilor). 1ele mai multe din aceste 'icii nu sunt insa s ecifice e.ordiului) ci oricarei arti dintr-un discurs. %cestea sunt o,ser'atiile referitoare la e.ordiu) cand este necesar. 1aci e.ordiul nu este intotdeauna necesar. %stfel) este de risos cand +udecatorul este indea+uns de re"atit si fara de el) sau daca rocesul nu simte ne'oie de re"atire. %ristotel sustine c(iar ca nu este deloc necesar in fata unor +udecatori constiinciosi. -neori totusi nu-l utem utili&a c(iar de am 'oi* cand +udecatorul este ocu at) cand tim ul nu o ermite) sau cand o utere su erioara ne constran"e sa intram in su,iect. Dim otri'a) uneori se intam la ca rolul e.ordiului sa fie inde linit de alta arte din ledoarie. 1ateodata in naratiune si in ar"umentare ru"am e +udecatori sa fie atenti si ,ine'oitori - mi+loc rin care #rodicus socotea ca ii tre&im dintr-un fel de adormire. 4ata un e.em lu3 $%tunci 1. /arenus) cel care a fost ucis de scla'ii lui %nc(arius) 'a ro") +udecatori) ascultati cu atentie acest lucru$... Daca rocesul are mai multe uncte) tre,uie nea arat ca fiecare arte sa ai,a o introducere) de e..3 $ascultati acum restul$) sau3 $trec acum la unctul urmator$. Dar c(iar in do'edire) multe asa+e inde linesc rolul de e.ordiu) de e.em lu la 1icero) in #ro 1luentio) cand 'rea sa 'or,easca im otri'a cen&orilor) in #ro Murena) cand se scu&a fata de Ser'ius. %cest ca& insa este rea frec'ent ca sa tre,uiasca ilustrat rin e.em le. De altfel) ori de cate ori 'om a'ea e.ordiu) fie ca 'om trece du a aceea la naratiune) fie ca 'om trece direct la do'edire) sfarsitul e.ordiului tre,uie sa se le"e cat mai strans de ince utul artii care urmea&a. Este rece si ueril rocedeul afectat din scoli ca fiecare tran&actie sa cu rinda nea arat o cu"etare re"nanta si) rin iscusinta ei) sa stoarca a lau&e. %sa se amu&a) de o,icei) O'idiu in Metamorfo&e* el oate totusi sa fie acu&at de necesitate) fiindca inc(ea"a intr-un sin"ur tot su,iectele cele mai felurite. #e orator insa ce il o,li"a sa ascunda aceasta tran&itie si sa insele e +udecator care) dim otri'a) tre,uie indemnat) c(iar sa urmareasca mersul fa telor2 1aci rima art a e. unerii isi 'a ierde efectul daca +udecatorul inca nu stie ca am trecut la naratiune. 4ata de ce) du a cum este foarte indicat sa nu intram ,rusc in naratiune) e refera,il sa nu trecem este ea e neo,ser'ate. Daca du a e.ordiu

'a urma o e. unre mai lun"a si com licata) +udecatorul 'a tre,ui anume re"atit. %sa a facut 1icero de mai multe ori) dar indeose,i in acest loc3 $/oi e. une ce'a mai e lar" ince utul fa telor) ceea ce 'a ro") +udecatori) sa-mi in"aduiti fara a 'a su ara* caci o data ,ine cunoscut ince utul) se 'a intele"e mult mai usor sfarsitul$.

Des re ras

$O usa ateticului este calitatea care) starnind rasul +udecatorului) &adarniceste sentimentele triste) ii a,ate atentia de la fa tece ce se de&,at) uneori il reface c(iar si il in'iorea&a din lictiseala sau din o,oseala. 1at de "reu se insuseste aceasta calitate ne-o arata insusi e.em lul celor doi neintrecuti oratori) rimul in elocinta "reaca) celalalt in elocinta latina. 1aci in "eneral cei mai multi cred ca lui Demostene i-a li sit acest talent) iar lui 1icero masura lui. Dar nu utem resu une ca Demostene a e'itat acest rocedeu) entru ca un foarte mic numar de cu'inte - care) tre,uie sa recunoasten) nu cores und calitatilor lui - arata clar ca "luma nu i-a dis lacut) ci numai ca el nu a'ea acest dar. 1at des re oratorul nostru) nu numai in afara de tri,unal) dar c(iar in lrdoariile sale) era ri'it ca un om care cauta rea mult sa tre&easca rasul. 4n ce ma ri'este insa) fie ca +udec dre t) fie ca "resesc din entu&iasc nemasurat entru cel mai de seama re re&entant al elocintei noastre) eu consider ca 1icero era de o finete de s irit neintrecuta. 1aci si in con'or,irea &ilnica) si in re lici) si in intero"area martorilor era s iritual ca nimeni altul. 1(iar "lumele facute de el e seama lui /erres) ce'a mai reci) le-a atri,uit altora si le-a utili&at dre t marturii) entru ca) cu cat erau mai ras andite) cu atat sa se creada mai usor ca nu au fost in'entate de el) ci ca circulau in u,lic. Este "reu sa starnesti rasul. 4n rimul rand fiindca orice 'or,a de "luma cu rinde de o,icei ce'a neade'arat) intrucat adeseori este intentionat falsificata si niciodata nu flatea&a e cel 'i&at. De alta arte) oamenii o a reciau diferit entru ca a recierea nu se ,a&ea&a e o anumita noma) ci e o ornire s ontana a sufletului) de care nu stiu daca ne utem da seama. 4ntr-ade'ar) cred ca nimeni nu a e. licat satisfacator - desi multi au incercat - ori"inea rasului. El este ro'ocat nu numai de o fa ta sau o 'or,a ci) uneori c(iar de o atitudine a cor ului. #e lan"a aceasta rasul de cau&e diferite3 radem nu numai de ceea ce se s une si se face cu a"erime si cu s irit) ci si de ceea ce denota rostie) manie ori frica. %sadar) cau&a rasului este nesi"ura caci rasul nu e de arte de ,ataia de +oc. 4ntr-ade'ar) cum &ice 1icero3 $rasul isi are sediul intr-o diformitate fi&ica sau morala$. 1and e semnalata la altii) oarta numele de "luma su,tila - ur,anitas* daca cade asu ra celui care o s une) se numeste rostie. Desi rasul are un lucru neserios si e adeseori starnit de ,ufoni) comercianti sau c(iar de ne,uni) are o forta nu stiu daca nu c(iar atot uternica si careia nu i

te oti im otri'i. %deseori i&,ucnim in ras fara sa 'rem si nu ni-l tradea&a numai fi&ionomia si "lasul) ci ne &"uduie intre" cor ul. %lteori) asa cum am s us) sc(im,a situatiile cele mai "ra'e) incat) de ilda) foarte adeseori) infran"e si mania. Ne stau marturie acei tineri din Tarent care) criticand indelun") in tim ul unui ,anc(et) e re"ele #=rr(us) au fost c(emati sa dea seama de urtarea lor* ne utand nici sa ne"e) nici sa se a ere) au sca at rintr-o "luma ,ine'enita si rin ras. 1aci unul din ei a &is3 $6au ca daca nu s-ar fi is ra'it ,utelca) te-am fi omorat$. Ori) rin aceasta 'or,a de s irit a dis arut toata "ra'itatea 'ino'atiei lor. Oricare ar fi natura rasului) nu as indra&ni sa &ic ca rasul e cu totul li sit de arta) fiindca s-au facut asu ra lui anumite studii si e.ista rece te referitoare la acest su,iect) com use atat de "reci) cat si de latini. Totusi) afirma ca de inde indeose,i de natura omului si de rile+. %dau" ca influenta naturii se manifesta nu numai rin fa tul ca unul este mai a"er si mai iscusit in "luma (caci aceasta facultate se oate) fara indoiala) de&'olta rin in'atatura)) ci ca altii oseda un farmec s ecific in tinuta si in fi&ionomie) incat aceeasi "luma) s usa de altul) are mai utin s irituala. 4n ce ri'este rile+ul) el ne este oferit de im re+urari) a caror utere este atat de mare incat) adeseori) nu numai oameni neinstruiti) dar c(iar "rosolani 'or,esc cu (a&3 se oate "asi rile+ din 'or,ele cui'a s use anterior) caci intotdeauna este mult mai mult s irit in ri osta decat in atac. Mareste dificultatea de a ro'oca rasul fa tul ca nu e.ista e.ercitii sau rofesori entru aceasta materie. 0a mese sau in con'ersatii o,isnuite se "asesc multi oameni a,ili la 'or,a) fiindca ractica &ilnica de&'olta aceasta arta. Dim otri'a) 'or,a de s irit oratorica e rar racticata si nu re&ulta dintr-o arta ro rie) ci este im rumutata de la acest u& cotidian amintit. Nimic) de altfel) nu ne-ar im iedica sa ima"inam in scoli su,iecte de contro'ersa care retind sa fie tratate in acest sens) sau sa se ro una teme s eciale entru e.ercitarea tinerilor. 8a mai mult) e.ista acele "lume numite) dicta de care o,isnuim sa le e. unem in anume &i la sar,atori mai in"aduitoare daca acestea ar fi relucrate du a anumite re"uli sau daca li s-ar adau"a si o nota de serio&itate) ne-ar utea fi foarte utile. Dar asa cum se re&inta acum) sunt un sim lu e.ercitiu entru tineri sau entru cei care se distrea&a. 4n 'or,irea curenta folosim mai multi termeni entru acelasi lucru* totusi daca ii anali&am i&olat) fiecare 'a arata un anumit sens ro riu. 4ntr-ade'ar) rin ur,anitas se intele"e felul de e. rimare care rin cu'inte) ton si facilitate denota un anumit ,un-"ust) ro riu ca italei (ur,s) si un rafinament ce are natural) insusi din contactul cu oameni culti. 4ntr-un cu'ant) contrarul lui rusticitas necio lire. Este clar ca termenul 'enustum (a"rea,il) lacut) inseamna e. rimarea cu o anumita "ratie si ele"anta. 4n u&anta comuna) termenul salsum (sarat) se confunda cu ridiculum (care te dis une la ras). #rin natura sa nu inseamna nea arat acest lucru) desi tot ce redis une la ras tre,uie sa fie si $sarat$. 1icero) de fa t) &ice ca tot ce e $sarat$ e caracteristic aticilor) aceasta nu inseamna ca atenienii sunt dis usi in c(i s ecial la ras. 1atul) cand &ice3 $4n tot cor ul sau nu e.ista "raunte de sare$) nu intele"e ca in cor ul sau nu e nimic

care sa dis una la ras. %sadar) salsum - sarat - 'a fi ceea ce nu e sear,ad. E un fel de sim lu condiment al 'or,irii) care se erce e discret cu inteli"enta* asa cum "ustul sarii se erce e cu cerul "urii) el inalta stilul si il fereste de a fi lictisitor. 4ntr-ade'ar) "rauntele de sare) resarat e ,ucate ce'a mai darnic) dar nu fara masura) le adau"a un anumit ,un "ust s ecial. Tot asa) "rauntele de $sare$ in 'or,e are ce'a care ne face sa ascultam cu sete. Termenul facetum) de asemenea) consider ca nu se refera numai la ceea ce tre&este rasul. 1aci) daca ar fi asa) 7oratiu nu ar fi dat acest e itet talentului lui /ir"iliu. Socot ca acest termen im lica mai curand farmec si ele"anta desa'arsita. De aceea acelea sunt 'ersuri fermecatoare si delicioase cand le a rofunde&i)) ceea ce concorda cu sus omenitul 'ers (oratian* $Molle atAue facetum /er"ilio$ ($Dulceata si farmec i-au fost daruite lui /er"ilius$). #rin iocus ("luma)) intele"em contrariul termenului serium (serio&itate)* caci) uneori) din "luma simule&i) s eri sau romiti. Dicacitas (&eflemea) ro'ine) fara indoiala) de la dicere) entru ca este comun oricarui "en de "luma. Totusi) in sensul strict inseamna 'or,ire rin care cautam sa ro'ocam rasul) atacand e cine'a. De aceea s-a s us ca Demostene a fost s iritual ur,anus - nu &eflemitor - dica&. 1aracteristic temei des re care 'or,im acum este ceea ce tre&este rasul. De aceea toata aceasta discutie "recii o denumesc des re ras. 1a in tot ce se refera la 'or,ire distin"em si aici idei si cu'inte. #ractica insa recunoaste mai ales trei feluri3 rasul e care ni-l rile+uiesc altii) cel e care il rile+uim noi insine) cel care ro'ine din unele lucruri neutre. 4n ce ri'este e altii) ii criticam) ii com,atem) ii desconsideram) le ras undem atacului sau ii &adarnicim. >eferitor la noi 'or,im intr-o forma "lumeata si) entru a folosi e. resia lui 1icero) s unem uneori a,surditati. De fa t) aceleasi lucruri daca ne sca a din ne,a"are de seama sunt socotite rostii) daca ne refacen ca ne-au sca at sunt considerate 'or,e de s irit. %l treilea "en re&ulta - du a cum s une tot 1icero - din inselarea aste tarilor) din intre,uintarea in alt sens a cu'intelor si din alte mi+loace care nu ri'esc nici ersoana noastra) nici e a altuia* de aceea le-am denumit neutre. De asemenea) ot tre&i ras fa tele sau 'or,ele noastre. Din fa te se ro'oaca uneori ras dandu-le o nota de "ra'itate. De e.em lu3 consulul 4sauricus a ru t scaunul oficial al reotului M. 1aelius) iar acesta i-a oferit un altul) dar intarit in curele* a ro'ocat astfel ilaritate) entru ca se 'or,ea ca e 'remuri consulul era ,atut de tatal sau cu un ,ici de curele. %celasi lucru se oate s une des re fi&ionomia sau "estul care ro'oaca ras. %cestea au mai mult farmec cand nu lasa im resia ca urmaresc sa ro'oace rasul. 1aci nimic nu e mai nesarat decat ce este re&entat dre t lin de (a&. Desi aerul de serio&itate al celui care 'or,este da foarte mult farmec "lumei si starneste ras insusi fa tul ca cine s une "luma nu rade) totusi) uneori) oate rintr-o anumita atitudine) rin fi&ionomie) orin rin 'reun "est) sa ro'oace rasul) daca nu se de aseste masura. 1u'intele ot fi indra&nete si cu (a&) ca mai toate 'or,ele lui Ga,,a* in+urioase) cum am constatat) de curand) la iunius 8assus* as re) ca la 1assius

Se'erus* domoale ca la Domitius %fer. Este im ortant in ce im re+urare le foloseste cine'a. 1aci la masa sau in con'ersatia o,isnuita "lumele indra&nete sunt otri'ite entru ersoanele de conditie umila* cele cu (a&) entru oricine. Niciodata sa nu cautam sa +i"nim. Si sa fie de arte de noi intentia de a ierde un rieten mai curand decat o 'or,a reusita. 1(iar in lu tele oratorice din tri,unal as refera sa ot folosi "luma fina. -neori este ermis sa 'or,esti in+urios si as ru im otri'a ad'ersarilor) de 'reme ce e.ista li,ertatea de a acu&a c(iar e fata si de a cere ca ul 'ra+masului. 4nsa si in acest ca&) are de o,icei inumana insultarea nenorocirii cui'a) fie entru ca nu este 'ino'at) fie entru ca insulta se oate a,ate c(iar asu ra acelora care o rofera. #rin urmare) tre,uie sa tinem seama) in rimul rand) cine 'or,este) in ce cau&a) in fata cui) im otri'a cu si ce anume s une. Oratorului nu i se cu'in catusi de utin fi&ionomia sc(imonosita si "esturile care) 'a&ute la mimi) ro'oaca ras. De asemenea) tre,uie sa fie cat mai stranse de ersoana lui "lumele "rosolane si cele de comedii. O,scenitatea tre,uie sa fie a,senta nu numai din e. resii) dar nici sa nu fie su"erata. 1aci) daca 'reodata tre,uie re rosata) nu su, forma de "luma tre,uie com,atuta. 4n afara de acestea) daca doresc ca oratorul sa 'or,easca cu distinctie nu 'reau deloc sa faca im resia ca afectea&a. De aceea nu 'a "lumi ori de cate ori 'a utea) ci mai curand 'a ierde o 'or,a de s irit decat sa-si scada din restanta. 1aci nimeni nu 'a su orta e acu&atorul care face "lume intr-un roces care ins ira "roa&a) nici e a'ocat) intr-o cau&a care starneste mila. E.ista) de asemenea) +udecatori mai so,ri care nu admit ,ucuros "luma. Se intam la uneori ca cele s use im otri'a ad'ersarului sa se otri'easca +udecatorului sau c(iar clientului nostru. Totusi) se "asesc a'ocati care nu e'ita nici ce s-ar utea intoarce asu ra lor insile. %sa a atit 0on"us Sul icius) care) desi era el insusi foarte di&"ratios) a afirmat ca ersoana care 'oia sa de'ina om li,er si im otri'a careia leda nici macar nu are fi"ura de om li,er* Domitius %fter) re licand) l-a intre,at3 $Du a arerea ta) 0on"us) cine e urat la fata) nu e un om li,er2$ De asemenea tre,uie sa e'itam ca 'or,ele s use sa ara necu'iincioase) aro"ante) ne otri'ite cu locul si cu locul si cu im re+urarile) sau re"atite de dinainte si aduse "ata de acasa. 1aci fata de cei in nenorocire) cum am s us mai sus) a "lumi este inuman. 4nsa unii oameni au atata restanta recunoscuta) si sunt ersoane atat de demne de res ect entru toata lumea) incat 'reo necu'iinta la adresa lor a fi in stare sa daune&e tocmai celui ce o s une. 4n ce ri'este e rieteni) am dat indrumari c(iar mai inainte. Sfatul ce urmea&a nu ri'este e orator) ci e orice om3 daca ataci e cine'a care) +i"nit) de'ine rime+dios) fa asa fel incat sa nu duca la dusmanii "ra'e ori sa fii o,li"at a-i da o satisfactie care te in+oseste. De asemenea) sa e'itam de a 'or,i des re un "ru ) de a ataca o oare intre"i sau o anumita cate"orie sociala) sau o anumita rofesiune) sau ceea ce este e "ustul multora. /or,a unui om inte"ru 'a tre,ui sa astre&e intotdeauna demnitatea si decenta. 1aci rea sc(um ar fi retul rasului daca tre,uie latit cu ierderea ro,itatii noastre. Este foarte "reu de s us cum se ro'oaca rasul si care sunt i&'oarele

o,isnuite. 1aci) daca am 'oi sa-l anali&am su, toate as ectele) nu am mai termina si ne-am stradui &adarnic. 4ntr-ade'ar) nici i&'oarele lui nu sunt mai utin numeroase) nici diferite de cele din care ro'in ceea ce denumim cu"etari sententiae. 1aci si aici e.ista o in'entiune si o elocutiune si efectul elocutiunii insasi de inde fie de cu'inte) fie de fi"uri. Ma 'oi mar"ini deci sa arat ca rasul oate ro'eni din fi&icul ersoanei im otri'a careia 'or,im) din caracterul ei) care reiese fie din fa tele) fie din 'or,ele cui'a) fie din alte im re+urari. De fa t la aceste considerente se refera orice critica. Daca critica este re&entata cu "ra'itate e o critica serioasa* daca o facem cu ,una dis o&itie e "lumeata... #o'estirea fa telor (a&lii cere) in rimul rand) su,tilitate si talent oratoric. 4n felul acesta o'esteste 1icero) in #ro 1luentio) des re 1ae asius si !a,ricius) iar M. 1aelius des re cunoscuta intrecere intre D. 0aelius si cole"ul lui) care se "ra,eau sa-si ia in rimire ro'incia. Dar cum) in toate aceste o'estiri se cere ca intrea"a e. unere sa fie ele"anta si fermecatoare nimic nu e mai lacut decat ceea ce adau"a oratorul. 4ata cum a condimentat 1icero o'estirea fu"ii lui !a,ricius3 $%sadar) cre&and ca 'or,este foarte a,il) si scotand din adancurile artei aceste cu'inte im resionant de "ra'e a &is3 CD Si) du a ce a re etat de mai multe ori CD entru a da stralucire discursului) a ri'it si el. !a,ricius insa) cu ca ul lecat) arasise ,anca$. 0as la o arte celelalte adau"iri ale lui 1icero (caci asa+ul este cunoscut). 4n realitate) ade'arat era numai fa tul ca !a,ricius arasise tri,unalul. Si) 1aelius si-a alcatuit cu neintrecuta "ratie intrea"a o'estire) dar mai ales artea finala3 $0-a urmat indea roa e. Dar cum a trecut2 1u un 'as) sau cu o ,arca de escuit2 Nimeni nu stie. Sicilienii) insa) cum sunt ei "lumeti) si ,at+ocoritori) &iceau ca s-a ase&at e un delfin si ca asa a tra'ersat) ca un al doilea %rion$. 1icero considera ca in naratiune e ,ine'enita "luma fina (facetiae)) iar in atacarea ad'ersarului "luma usturatoare (dicacitas). 4n naratiune de acest fel a fost uimitor de a"rea,il %fer Domitius* in discursurile lui se "asesc inserate un mare numar. De altfel) e.ista c(iar u,licate carti cu rin&and cu'inte de s irit. %cest "en de "luma consta nu numai din ceea ce as numi +on"lerie de cu'inte) ci dintr-un fel de e. unere mai lar"a. 4n felul acesta ne o'esteste 1icero) in cartea a doua De Oratore si in alte locuri) des re 0. 1ressus) care leda im otri'a lui 8rutus. 8rutus era acu&atorul lui 1. #lancus. El do'edise cu doi martori ca 0. 1rassus) a aratorul lui #lancus) in discursul des re colonia Nar,o) a dat indemnuri contrarii celor s use de el referitor la le"ea Ser'ilia. 1rassus) la randul sau) a re&entat trei martori si le-a dat sa citeasca dialo"urile tatalui lui 8rutus. -n dialo" relata con'ersatia care a a'ut loc in domeniul de la #ri'ernum) al doilea in cel de la %l,a) iar al treilea) de la Ti,ur. 1rassus a intre,at e 8rutus unde sunt aceste domenii. 8rutus le 'anduse e toate* or) in 'remea aceea era considerata fa ta cu totul nedemna intrainarea ,unurilor ramase de la arinti. %deseori se o,tine succes e"al) inserand fa,ule sau uneori c(iar anecdote istorice. Mai 'ioaie si mai rom ta este insa conci&iunea unui s irit su,til - ur,anitas amintit mai sus. El are doua forme) atacul si ri osta) dar metoda este comuna) in arte. 1aci tot ce se oate s une in atac se oate s une si in re lica. E ade'arat) insa) ca unele sunt ro rii ri ostei si ca) in "eneral) atacul e re"atit din tim .

>i osta) de cele mai multe ori) se face e loc) fie in altercatie) fie in intero"area martorilor. 1um) insa) e.ista mai multe i&'oare care ot rile+ui 'or,e s irituale) ma 'ad o,li"at sa re et ca nu toate i&'oarele sunt otri'ite entru oratorie. De e.em lu) nu sunt otri'ite amfi,olo"iile. 1u'intele o,scene de felul celor care se folosesc in atelane) cu'intele "rosolane o,isnuite oamenilor de cea mai +oasa conditie si in care am,i"uitatea include) in "eneral) o in+urie* nici c(iar "lumele de "enul acelora care i-au sca at) uneori) lui 1icero) nu insa in ledoarii3 unui candidat) des re care se s unea ca e fiu de ,ucatar si care cerea cui'a totul de fata cu el) i-a &is3 $Eu de asemenea) te 'oi a+uta$. De aici nu deducem ca 'or,ele cu du,lu sens tre,uie e.cluse cu orice ret) ci ca rareori roduc efect) e.ce tand ca&ul cand situatia insasi le fa'ori&ea&a. 4ata de ce insasi "luma lui 1icero) facuta im otri'a aceluiasi 4sauricus) amintit mai sus) este a roa e "rosolana3 $Ma mir cum tatal tau) omul cel mai statornic) ni te-a lasat cu un caracter nestatornic$. 4nsa) urmatoarea "luma) de acelasi) este admira,ila3 acu&atorul lui Milo) entru a ar"umenta ca acesta a intins curse lui 1lodius) sustine ca Milo s-a indre tat ins re 8o'illae inainte de ceasul al noualea) ca sa aste te ana ce cate'a ori in ce moment a fost ucis 1lodius) 1icero a ras uns3 $tar&iu$. %cest sin"ur cu'ant e suficient sa ne faca sa condamnam in intre"ime cate"oria "lumelor... %s incarca o era cu e.em le si as transforma-o intr-o cule"ere alcatuita anume entru ro'ocarea rasului daca as cauta sa arat 'or,ele de s irit ale anticilor. Toate i&'oarele de ar"umente ot oca&iona "lume. De ilda) %u"ust a folosit definitia in caracteri&area celor doi actori de antomima care "esticulau unul mai mult decat altul) &icand3 $unul 'rea sa danse&e) iar celalalt il intreru e$. Ga,,a a folosit di'i&iunea) ras un&and ersoanei care ii cerea mantaua de calatorie3 $Nu loua) nu ai ne'oie de ea) daca 'a loua) imi 'a tre,ui si mie$. De asemenea) ofera material entru "luma "enul) s ecia) notele s ecifice) notele diferentiale) inrudirea) a ro rierea) consecintele) antecedentele) contrariile) cau&ele) efectele) com ararea de la e"al la e"al) de la mai mic la mai mare) de la mai mare la mai mic. 0a fel) toti tro ii3 oare) nu foarte multe "lume sunt redate rin (i er,ola2 De ilda) 1icero s une des re un om foarte inalt3 $S-a lo'it cu ca ul de ,olta arcului de triumf a lui !a,ius$. De asemenea) "luma lui #. O ius referitoare la neamul 0entulilor) unde) in mod re"ulat) co ii erau mai marunti la statura decat arintii3 $%cest neam 'a ieri rin nastere$. Dar ironia2 Nu se a ro ie) oare) de "luma c(iar cand se face cu cea mai mare serio&itate5 1u mult s irit a folosit-o %fer) &icand lui Didius Gallus) care lu tase din ras uteri sa i se dea "u'ernarea unei ro'incii) a oi) o,tinand-o) se lan"ea ca a fost constrans la aceasta3 $7aide) fa ce'a si entru stat$... Glumele ot fi redate) de asemenea) rin toate fi"urile de cu"etare. -nii retori au im artit c(iar du a aceste fi"uri diferitele s ecii de s irit. De fa t) intre,am) stam la indoiala) afirmam) amenintam) formulam dorinte. -neori re&entam in asa fel incat arem induiosati) alteori maniati. Se oate ro'oca rasul rin tot ce e) in mod e'ident) fictiune. Este foarte usor sa rele'i rostiile) caci ele starnesc rasul de la sine* insa) un lus adau"at de noi) da situatiei finete... >es in"erea consta in ne"area) in do'edirea falsitatii) in in'ocarea unei scu&e sau a unei circumstante atenuante. Manius 1urius a starnit rasul ne"and.

%cu&atorul sau il infatisase) ictat e an&a) in diferite scene3 "ol si in lanturi) a i sal'at de rieteni) du a ce fusese ruinat la +ocul cu &aruri3 $4nseamna) deci &ise el) ca nu am casti"at niciodata$. Do'edirea falsitatii se face uneori desc(is. De ilda) 1icero arata ca /i,ius 1urius a mintit cand si-a s us 'arsta. %sadar) cand declaram im reuna) tu nu erai inca nascut$... De asemenea) res in"em o minciuna rin alta minciuna3 cine'a &icea) de fata cu Ga,,a) ca a cum arat in Sicilia) latind un sin"ur 'ictoriat) o mreana lun"a de cinci icioare. Ga,,a a re licat3 $Nu-i de nici o mirare* acolo mrenele sunt atat de lun"i) incat escarii se incin" cu ele in loc de sfori$. 1ontrar ne"arii este recunoasterea simulata* si are multa finete. De e.em lu3 %fer leda im otri'a unui li,ert al im aratului 1laudius 1aesar. 1ine'a din artea ad'ersa - de aceeasi conditie cu clientul sau - i-a stri"at3 $De altfel) tu lede&i totdeauna im otri'a li,ertatilor lui 1aesar$. $%sa e) &au - si nu tra" nici un folos$ a re licat %fer. -n rocedeu in'ecinat cu acesta este de a nu ne"a o,iectia) c(iar cand este e'ident falsa. %cest rocedeu da rile+ entru ras unsuri reusite. 1atulus a ras uns lui !ili cand i-a &is $De ce latri2$ - $!iindca 'ad un (ot5$ % face "lume e ro ria-ti socoteala nu e in"aduit) in "eneral) decat ,ufonilor. 4n tot ca&ul este foarte utin recomanda,il entru un orator... Simularea si disimularea ro'oaca foarte adeseori rasul. %ceste rocedee sunt a ro iate si a roa e identice. Simularea) insa) consta in a te reface ca esti con'ins de ce'a* iar disimularea) insa) consta in a te reface ca esti con'ins de ce'a* iar disimularea in a te reface ca nu intele"i ce "andeste altul. %fer a simulat cand) intr-un roces) s-a adresat ad'ersarilor care afirmau ca 1elsina (o femeie cu restanta) are cunostinta de acel fa t3 $1ine este aceasta2$ %ici si-a ima"inat ca 1elsina era ,ar,at... !ara indoiala este foarte frec'enta "luma ce re&ulta din am,i"uitatea termenilor. De ilda) unuia care ii cerea sfatul) &icand3 $/reu sa-mi im art cu altul cora,ia$) 1ascellius i-a re licat3 $O 'ei ierde$. Dar sensul oate fi sc(im,at si in alt fel. De ilda) se inter retea&a atenuand unele fa te mai "ra'e. 4ata un e.em lu3 cine'a) intre,at ce arere are des re unul sur rins in fla"rant delict de adulter) a ras uns ca ar fi tre,uit sa se "ra,easca. %semanatoare e "luma facuta rin insinuare. -n e.em lu ne ra ortea&a 1icero3 unuia care se lan"ea ca sotia i s-a s an&urat de un smoc(in) cine'a i-a &is3 $Te rod da-mi si mie o mladita din omul acela) ca s-o altoiesc$* reiese ceea ce nu se s une fatis... Gluma ins irata din istorie denota cultura. %stfel a facut 1icero) in rocesul contra lui /erres. 4n tim ce intre,a e un martor) 7ortensius l-a intreru &icand3 $Nu rice astfel de eni"me$. 1icero i-a re licat3 $De s-ar cu'eni sa stii) de 'reme ce ai un sfin& la tine acasa$. Se stia ca 7ortensius rimise de la /erres un sfin. de ,ron& de mare ret. >as unsurile insi ide au la ,a&a simularea ne"(io,iei. Daca nu sunt simulate) sunt c(iar ne"(io,ii. 1ine'a) de ilda) a cum arat un sfesnic foarte scurt. 1um toti se mirau) le-a ras uns3 $/a fi "ata entru masa de ran&$...

1(iar +i"nind se oate face o "luma reusita. %stfel 7is o re lica acu&atorului care-i aducea in'inuiri scandaloase3 $Ma +udeci du a tine2$...

Din ce cate"orie de arte face arte

$E.ista multe cate"orii de arte3 unele se ,a&ea&a e s eculatia teoretica) se limitea&a adica la intele"erea si reci&area fa telor* asa este astrolo"ia) care nu cere o actiune fi&ica) ci se mar"ineste la intele"erea fa tului e care-l are in studiu* de aceea este denumita teoretica* altele se ,a&ea&a e actiune* aceasta le constituie sco ul si se reali&ea&a rin actiunea insasi) iar du a actiune nu lasa nici o urma* o astfel de arta e denumita ractica3 de felul acesta este dansul* altele constau intr-o reali&are concreta si isi a+un" sco ul in reali&area unei o ere e care o re&inta oc(ilor* o astfel de arta o denumim roducti'a* in felul acesta este ictura. Se are ca retorica consta in actiune) caci rin actiune isi inde lineste rolul. %sa au sustinut toti. Eu cred ca insa retorica cu rinde mult si din celelalte doua "ru uri de arte* caci uneori se oate multumi si numai cu s eculatia teoretica. De fa t) oratorul) c(iar cand nu 'or,este) oseda retorica* si c(iar de 'a inceta sa lede&e) intentionat sau im iedicat de 'reo im re+urare) nu 'a inceta a fi orator* ca medicul care) desi isi inc(eie acti'itatea) ramane medic. 1aci studiul in liniste si retra"ere isi aduce rodul* si nu stiu daca nu c(iar cel mai im ortant* si farmecul literaturii atunci este mai curat cand) sustrasa actiunii) adica ostenelii aceasta se ,ucura de ro ria sa contem lare. Dar retorica cu rinde si ce'a similar artelor roducti'e) datorita discursurilor scrise sau o erelor istorice e care) e ,una dre tate) le consideram ca e o arte a oratoriei. Daca oratoria tre,uie totusi clasificata numai intr-una din cele trei cate"orii de arte) fiindca rolul ei consta indeose,i in actiune si deoarece aici se desfasoara de cele mai multe ori) acce t sa fie denumita arta ractica sau administrati'a* caci termenii sunt sinonimi.$
4nstitutio Oratoria ( re&entare "enerala)

$E.ista multe cate"orii de arte3 unele se ,a&ea&a e s eculatia teoretica) se limitea&a adica la intele"erea si reci&area fa telor* asa este astrolo"ia) care nu cere o actiune fi&ica) ci se mar"ineste la intele"erea fa tului e care-l are in studiu* de aceea este denumita teoretica* altele se ,a&ea&a e actiune* aceasta le constituie sco ul si se reali&ea&a rin actiunea insasi) iar du a actiune nu lasa nici o urma* o astfel de arta e denumita ractica3 de felul acesta este dansul* altele constau intr-o reali&are concreta si isi a+un" sco ul in reali&area unei o ere

e care o re&inta oc(ilor* o astfel de arta o denumim roducti'a* in felul acesta este ictura. Se are ca retorica consta in actiune) caci rin actiune isi inde lineste rolul. %sa au sustinut toti. Eu cred ca insa retorica cu rinde mult si din celelalte doua "ru uri de arte* caci uneori se oate multumi si numai cu s eculatia teoretica. De fa t) oratorul) c(iar cand nu 'or,este) oseda retorica* si c(iar de 'a inceta sa lede&e) intentionat sau im iedicat de 'reo im re+urare) nu 'a inceta a fi orator* ca medicul care) desi isi inc(eie acti'itatea) ramane medic. 1aci studiul in liniste si retra"ere isi aduce rodul* si nu stiu daca nu c(iar cel mai im ortant* si farmecul literaturii atunci este mai curat cand) sustrasa actiunii) adica ostenelii aceasta se ,ucura de ro ria sa contem lare. Dar retorica cu rinde si ce'a similar artelor roducti'e) datorita discursurilor scrise sau o erelor istorice e care) e ,una dre tate) le consideram ca e o arte a oratoriei. Daca oratoria tre,uie totusi clasificata numai intr-una din cele trei cate"orii de arte) fiindca rolul ei consta indeose,i in actiune si deoarece aici se desfasoara de cele mai multe ori) acce t sa fie denumita arta ractica sau administrati'a* caci termenii sunt sinonimi.$
Natura sau studiul a+uta mai mult elocinte2

$Stiu ca se ridica de asemenea ro,lema daca insusirile naturale sau cunostintele teoretice au im ortanta mai mare entru elocinta. %ceasta c(estiune nu are nici o tan"enta cu su,iectul o erei mele* caci oratorul de'ine desa'arsit numai cu concursul amandurora* totusi consider ca este foarte im ortant sa arat cum intele" eu ca se re&inta aceasta ro,lema. Daca ar li si com let cunostintele teoretice) talentul natural 'a utea o,tine re&ultate ,une c(iar fara ele* dim otri'a) insusirile teoretice li site de talent nu 'or a'ea nici o 'aloare. Daca ele coe.ista insa in ro ortii e"ale) dar mediocre ca 'aloare) cred ca im ortanta insusirilor naturale este mai mare* consider insa ca oratorii desa'arsiti datorea&a mai mult cunostintelor teoretice decat inclinarii naturale* la fel) cel mai ,un a"ricultor nu 'a reali&a nimic intr-un amant cu totul ster * un amant roditor 'a da insa ce'a util) c(iar de nu-l culti'a nimenea* dim otri'a) dintr-un amant ,o"at munca a"ricultorului 'a o,tine mai mult decat ar da de la sine ,unatatea solului. Daca #ra.itele ar fi incercat sa scul te&e 'reo statuie din atra de moara) as refera o marmura de #aros necio lita* dar daca acelasi artist ar fi slefuit marmora) frumusetea s-ar datora mai mult mainilor lui #ra.itele decat marmurei. 4n conclu&ie) calitatile naturale sunt materie entru insusirea teoretica* insusirea teoriei ii da forma* calitatile naturale o rimesc. %rta este ine.istenta fara materie* materia are ret fara arta* arta erfecta este mai ,una decat cea mai ,una materie.$
Nu oate fi orator decat omul corect

$%sadar) oratorul conce ut de noi este acela e care M. 1ato il defineste $un om corect) rice ut in arta 'or,irii$) dar) mai ales $om corect$) calitatea enuntata de 1ato in locul intai si care) rin insasi firea lucrurilor) e mai im ortanta si mai mare. 1aci) daca frumosul talent al oratoriei ar a+un"e la dis o&itia rautatii) nimic nu ar fi mai rime+dios entru interesele u,lice si ri'ate decat elocinta* si eu insumi) care m-am silit sa contri,ui cu ce'a la formarea oratorului) as aduce cel mai rau ser'iciu omenirii daca as da aceste arme unui tal(ar) nu unui ostas. De ce 'or,esc des re mine2 Natura insasi) rin fa tul ca a fa'ori&at in mod deose,it e om si s-a se arat de celelalte 'ietuitoare) nu ar fi mama ,una) ci mastera) daca a in'entat arta oratoriei ca sa fie asociata crimelor) ad'ersara ne'ino'atiei) dusmana ade'arului. 1aci ar fost mai ,ine sa ne nastem muti si sa fim li siti de orice ratiune decat sa intoarcem aceste daruri ale ro'identei s re distru"ere reci roca. Gandirea mea tinteste mai de arte. De fa t) nu s un numai ca acela care se retinde orator tre,uie sa fie om corect) ci ca nici nu oate a+un"e orator decat omul corect. 4ntr-ade'ar) nu 'oi admite ca este inteli"ent omul care) us in fata fa telor cinstite si rele) 'a refera drumul s re cele urate) nici ca e rudent) deoarece) ne re'a&and consecintele fa telor lui) se e. une el insusi unor ede se foarte "ra'e) adeseori din artea le"ilor si intotdeauna din artea unei constiinte incarcate. 1aci daca nu numai intele tii o s un) ci in "eneral) daca s-a cre&ut intotdeauna ca nu e rau decat cine e rost) desi"ur rostul nu 'a a+un"e 'reodata orator. %dau"ati ca mintea insasi nu oate fi inclinata sa studie&e aceasta arta) cea mai frumoasa) decat li,era de orice 'iciu. 4ntai) entru ca in aceeasi inima nu ot coe.ista inclinarile oneste si cele nedemne si entru ca "andurile cele mai no,ile si cele mai imorale nu ot fi atri,utia uneia si aceleiasi dis o&itii sufletesti) la fel cum unul si acelasi om nu oate fi si ,un si rau. 4n al doilea rand) entru ca o minte atenta la un lucru atat de im ortant tre,uie sa fie li,era de orice alte reocu ari) c(iar si de cele mai ne'ino'ate. 4ntr-ade'ar) numai total li,era) fara ca ce'a sa-i im rastie sau sa-i indre te in alta arte atentia) mintea se 'a utea fi.a asu ra su,iectului e care si-l ro une. 1aci daca "ri+a e.cesi'a de o"oarele noastre) atentia e.a"erata entru a'erea familiala) lacerea de a 'ana si &ilele etrecute la s ectacole ne iau mult din tim ul destinat studiilor (caci orice tim intre,uintat entru un lucru este ierdut entru celalalt) ce credem ca 'or face ofta) a'aritia) i&ma daca "andurile i&'orate din ele nu ne dau ra"a& sa dormim si ne tul,ura c(iar 'isele din tim ul somnului2 1aci nimic nu e atat de nelinistit) atat de sc(im,ator) atat de &dro,it si de sfasiat de sentimente di'erse ca sufletul rau5 De fa t) cand intinde curse) cand se &,ate intre s eranta) "ri+a) teama) cand a reusit sa comita crima e c(inuitor. 4ntre aceste c(inuri) ce loc mai oate fi entru literatura sau entru 'reo de rindere ,una2 #e 7ercule) nu oate fi mai mult loc decat este entru (olda in amantul na adit de s ini si maracini. Mai mult inca. #entru a su orta osteneala studiilor) nu 'a fi oare necesara fru"alitatea2 Deci) ce oti aste ta de la desfrau si destra,alare2 Nu iu,irea de "lorie ne indeamna mai mult sa culti'am cu asiune literele2 1redem oare ca

celor rai le asa de "lorie2 De altfel) cine nu 'ede ca ma+oritatea discursurilor tratea&a des re dre tate si ,ine2 Oare un om rau si nedre t 'a utea 'or,i des re aceste notiuni cu demnitatea cu'enita2 4n sfarsit) entru a sim lifica c(estiunea) sa resu unem - ceea ce de altfel niciodata nu s-ar intam la - ca un foarte ,un si un altul foarte necinstit ar a'ea aceleasi inclinari firesti) aceeasi silinta la munca) aceeasi re"atire* care din ei doi 'a fi socotit mai ,un orator2 Desi"ur) acela care 'a fi mai ,un si ca om. #rin urmare) nu ot fi in acelasi tim om imoral si orator desa'arsit. 1aci nu e desa'arsit un lucru) daca e.ista ce'a mai ,un decat el. Dar entru a nu area ca - du a o,iceiul socraticilor - eu un intre,area si tot eu formule& ras unsul) sa resu unem ca cine'a e atat de inca atanat im otri'a ade'arului incat indra&neste sa sustina ca un om imoral dotat cu acelasi talent) cu aceeasi (arnicie si cu aceeasi in'atatura ca unul moral) nu 'a fi cu nimic mai sla, orator decat cel moral. /om do'edi ine tia acestuia. 4ntr-ade'ar) nimeni nu se 'a indoi ca orice discurs are ca sco sa con'in"a e +udecator de +ustetea si cinstea te&elor sustinute de el. 4l 'a con'in"e mai usor omul moral sau cel imoral2 1el moral) desi"ur) caci 'a s une mai adeseori lucruri ade'arate si cinstite. Dar c(iar daca 'reodata constrans de rolul sau (ceea ce se oate Entam la) du a cum 'om arata indata)) 'a cauta sa re&inte ca ade'arate si corecte fa te care in realitate sunt altfel) in mod necesar i se 'a acorda mai mult credit. Dim otri'a) oamenilor imorali nu le reuseste intotdeauna aceasta disimulare din cau&a dis retului lor entru o inia lumii si a i"norarii a ceea ce este corect. De aceea) te&ele lor sunt indra&nete) iar afirmatiile lor li site de decenta. -rmarea este ca sustin cu inca atanare re'oltatoare fa te e'ident im osi,ile si de un entru aceasta sfortari &adarnice. 1aci) ca in 'iata de toate &ilele) asa si in de&,aterile +udiciare ei nutresc s erante neindre tatite. De altfel) se intam la deseori ca nu li se da cre&are c(iar s unand ade'arul si ca ale"erea unui astfel de a'ocat e socotita dre t do'ada a unei cau&e nedre te. %cum tre,uie sa ma refer la o,iectiile ridicate im otri'a mea de o inia c'asi"enerala. %sadar) Demostene nu a fost orator2 Doar stim ca a fost un om necorect. Dar 1icero nu e orator2 Doar si caracterul lui a fost criticat de multi. 1e sa fac2 >as unsul meu) stiu) 'a fi rau rimit) deci tre,uie sa mena+e& e auditorii. 4n realitate) Demostene nu-mi are 'rednic de in'inuiri atat de "ra'e in ri'inta caracterului sau) incat sa cred tot ce au acumulat im otri'a lui ad'ersarii sai. 1aci citesc ca el a a'ut idei olitice foarte frumoase si un sfarsit "lorios. Nici lui M. Tullius nu 'ad sa-i fi li sit 'reodata sentimentele unui foarte ,un cetatean. Sunt marturie consulatul sau) urtat cu foarte mare demnitate) ro'incia administrata cu atata cinste) res in"erea 'i"inti'iratului si atitudinea sa in crancenele ra&,oaie ci'ile care au i&,utit in 'remea lui) deoarece nici s eranta nici teama nu l-au im iedicat sa se alature artii celei mai ,ine) anume a aratorilor statului. -nora le-a arut nu destul de cura+os* acestora le-a ras uns el insusi) afirmand ca era temator nu in fata ericolului) ci cand era 'or,a sa-l re'ada. Si acest lucru l-a ade'erit si rin moartea sa) e care a rimit-o cu atata cura+. 1(iar daca acestor oameni le-a li sit 'irtutea erfecta) celor care ma intrea,a de sunt totusi oratori) le 'oi ras unde asa cum ras und stoicii) cand sunt

intre,ati daca 6enon) daca 1leant(es) daca insusi 1(r=si au fost intele ti3 $%cesti oameni au fost intr-ade'ar mari 'enera,ili) dar totusi nu au atins culmea e care o oate a+un"e firea omeneasca$. De aceea si #ita"ora a 'oit sa fie numit nu intele t) ca inaintasii lui) ci $iu,itor de intele ciune$. Eu totusi) conform modului "eneral de a se e. rima) am afirmat adesea si 'oi afirma ca 1icero e un orator desa'arsit) asa cum &icem) de o,icei) ca rietenii nostri sunt oameni corecti si foarte luminati) desi aceste calitati nu se ot atri,ui decat ade'aratului intele t. Daca ar fi insa sa 'or,im e.act si du a le"ea stricta a ade'arului) 'oi cauta inca oratorul e care 1icero insusi il cauta... Sa admitem inca) ceea ce este a roa e incom ati,il) ca s-ar fi "asit un om imoral foarte eloc'ent* eu) totusi 'oi afirma ca acela nu este orator. 1aci nu 'oi acorda oricarui om a ri" in lu ta titlul de 'itea&) entru ca fara 'irtute nu se oate conce e 'ite+ia. Oare omul caruia ii cerem sa ne a ere cau&a nu tre,uie sa fie de o cinste e care sa nu o oata coru e lacomia) e care sa nu o a,ata de la datorie fa'orul celor uternici) nici sa o fran"a frica2 /om darui oare numele sacru de orator unui tradator) unui transfu" sau unui mincinos2 ...1aci refacatoria se tradea&a) oricat s-ar a&i. Si) oricat de mare i-ar fi cui'a usurinta de a 'or,i) se clatina) si se im iedica) ori de cate ori 'or,ele ii sunt in de&acord cu "andirea. Or) omul rau) in mod necesar) 'or,este altce'a decat ce cu"eta. #e oamenii ,uni insa niciodata nu ii 'a arasi 'or,irea cu'iincioasa si oricand le 'or 'eni in minte cele mai ,une idei (caci ei sunt si intele ti). Stilul lor) c(iar de a fi ca ti'ant) e totusi in mod firesc destul de im odo,it) caci orice cu'ant cinstit e si eloc'ent... De aceea) tineretul si c(iar orice 'arsta (caci entru a 'oi ,inele nu e niciodata tar&iu) sa tinda cu toate "andurile s re aceste calitati* s re ele sa ne straduim. #oate 'om reusi sa atin"em aceasta erfectiune. 1aci) daca natura nu ne im iedica sa fim oameni corecti sau e. erimentati in arta 'or,irii) de ce nu le-ar utea cine'a intruni e amandoua in ersoana sa2 Si de ce nu ar utea s era fiecare ca 'a de'eni el acel cine'a2 1(iar daca uterile inteli"entei noastre nu ar fi suficiente entru aceasta) totusi) in masura in care 'om ro"resa in 'irtute si in elocinta) 'om de'eni mai ,uni in am,ele. 4n tot ca&ul) sa ne scoatem cu totul din minte ideea ca lucrul cel mai frumos din lume) elocinta ar utea con'ietui cu 'iciile sufletului. Talentul oratoric) daca se intam la sa-l ai,a oameni imorali) tre,uie considerat ca un rau) caci ii face mai rai e cei carora le este (ara&it. Dar este si"ur) desi la rima 'edere are "reu de admis ca) a ararea unei cau&e) un om corect oate a'ea moti'e sa ascunda +udecatorului ade'arul. Daca cine'a se mira de aceasta enuntare a mea (desi aceasta arere in realitate nu-mi a artine) ci este a acelora e care antic(itatea i-a considerat cei mai mari filo&ofi) sa reflecte&e asu ra fa tului ca e.ista actiuni ,une sau rele nu rin ele insele) ci rin moti'ele lor... Sunt admise fa te mai "ro&a'e) cand o cere interesul u,lic. Deci) tre,uie sa consideram nu fa ta in sine) e care o a ara un om corect) ci cau&a entru care o face si in ce sens o face. Si) mai intai) tre,uie sa fie de acord toti - caci o admit c(iar cei mai se'eri stoici - ca se oate intam la ca omul corect sa fie in situatia de a s une o

minciuna) cateodata c(iar entru moti'e mai utin im ortante. De e.em lu) cand co ii ne sunt ,olna'i) entru folosul lor s unem multe ine.acte) le facem multe romisiuni e care nu intentionam sa le inde linim. 1u atat mai mult este admisi,ila) daca tre,uie sa im iedicam e un tal(ar de a ucide un om sau de a insela e un dusman) entru sal'area atriei. %stfel ceea ce este uneori de criticat la scla'i) oate fi 'rednic de lauda c(iar la un intele t... Mai este necesar sa rescriem si sa in'atam cum se tratea&a si cele ce sunt "reu de do'edit. 1aci) de multe ori) c(iar si cele mai ,une cau&e seamana cu cele rele si un acu&at ne'ino'at e a arat de multe a arente 'erosimile. 4ata de ce tre,uie a arat rin aceeasi metoda ca si cand ar fi 'ino'at. 4n lus) clau&ele dre te si clau&ele nedre te au nenumarate elemente comune3 martori) documente scrise) ,anuieli) con+uncturi. De altminteri) ceea ce e 'erosimil si ceea ce e ade'arat se do'edeste si se res in"e in acelasi fel. Din acest moti') discursul se 'a modifica du a su,iect) mentinandu-si curata intentia.$

Oratorul tre,uie sa cunoasca metodele rin care se formea&a caracterul moral

$%sadar) deoarece oratorul e om corect si deorece el nu oate fi conce ut fara 'irtute) desi 'irtutea cu rinde in sine unele im ulsuri naturale) ea tre,uie totusi desa'arsita rin in'atatura. De aceea oratorul tre,uie sa-si forme&e) inainte de toate) caracterul moral rin studii si sa-si insuseasca cunoasterea a rofundata a ceea ce e onest si +ust) fara de care nimeni nu oate fi nici om corect) nici e. erimentat in arta 'or,irii. Trec la ro,lema urmatoare3 in arta 'or,irii nu oate fi destul de a,il cel care nu si-a cunoscut temeinic uterea talentului si nu si-a format caracterul moral rin rece tele unei metode rationale. De fa t) nu in &adar 0. 1rassus) in De oratore) cartea a 444-a afirma ca toate ro,lemele relati'e la ec(itate) dre tate) ade'ar) ,ine si contrariile lor cad in atri,utiile oratorului) si ca filosofii) cand recur" la elocinta entru a le a ara) se folosesc de armele retoricii) nu de armele lor. Dar tot el recunoaste ca de acum incolo aceste idei tre,uie luate din filosofie) fiindca le socotesc a artinand domeniului filosofiei) fiindca moti'ul entru care 1icero in mai multe tratate si e istole s une ca iscusinta de a 'or,i i&'oraste din adancurile intele ciunii) si ca) de aceea) un tim anumit aceiasi oameni au ro o'aduit si morala) si oratoria. Dar indemnurile e care le dau aici nu tintesc sa faca din orator filosof) entru ca nu este alt mod de 'iata mai inde artat de tre,urile cetatenesti si de orice indeletnicire de a'ocat decat filosofia. 1aci ce filosof frec'entea&a +udecatile) sau casti"a renume in adunarile o orului2 Si a oi) care filosof a luat arte c(iar la conducerea statului) desi aceasta o recomanda ma+oritatea dintre ei2 Dar eu as 'rea ca oratorul e care il forme& sa fie un roman intele t care sa se do'edeasca un ade'arat ,ar,at olitic) dar nu in dis utele din salile de cursuri) ci in incercarile 'ietii u,lice si in ractica ei... Deoarece orice c(estiune "enerala e mai im ortanta decat o c(estiune s eciala) si fiindca artea se cu rinde in intre") in tim ce intre"ul nu oate intra

in arte) nimeni nu se oate indoi ca ro,lemele "enerale a artin in foarte mare masura acestor studii des re care 'or,im. 8a mai mult) deoarece sunt multe c(estiuni care tre,uie definite scurt si in termeni ro rii - de aceea si situatia cau&ei res ecti'e se numeste definitionala - nu 'a fi oare necesar ca oratorul sa fie instruit in aceasta arta de oamenii care i s-au consacrat indeose,i2 1um2 Orice c(estiune de dre t nu se cu rinde oare in sta,ilirea sensului e.act al cu'intelor sau in discutarea notiunii de dre tate sau in con+unctura asu ra intentiei ceea ce duce in arte la dialectica) in arte la morala2 %sadar) rin natura sa) ade'aratul discurs e intretesut cu aceste c(estiuni filosofice. 1aci 'or,aria care nu cunoaste rinci iile acestei doctrine in mod necesar rataceste) intocmai cum rataceste cine'a care nu are calau&e sau are calau&e false. !i&ica) e lan"a fa tul ca ofera entru de rinderile oratorice un cam cu atat mai ,o"at cu cat tre,uie sa se 'or,easca cu mai mult entu&iasm des re lucrurile di'ine decat des re cele umane cu rinde e de alta arte in sine si filosofia morala) de care) du a cum am do'edit) nu se oate li si nici un discurs. 4ntrade'ar) daca lumea e "u'ernata de ro'identa) si statul 'a tre,ui condus de ,ar,ati corecti. Si daca sufletele noastre au ori"ine di'ina) tre,uie sa tindem s re 'irtute) nu sa fim scla'ii lacerilor acestui cor muritor. Oare oratorul nu 'a a'ea sa trate&e in multe oca&ii des re aceste c(estiuni2 Oare nu 'a a'ea sa 'or,easca des re au"uri) des re oracole) in sfarsit des re toate ro,lemele reli"ioase c(estiuni asu ra carora s-au dus adeseori discutii foarte mari in senat - daca intrade'ar 'rea) sa fie un om olitic) asa cum il conce eu2 4n sfarsit) cum s-ar utea ima"ina elocinta unui om care i"nora ce este mai im ortant2 1(iar daca acestea nu ar fi e'idente entru ratiunea noastra) ar tre,ui totusi sa-i credem e redecesori. De e.em lu #ericle. Desi nu a a+uns ana la noi nici un discurs de-al sau) elocinta lui a'ea o forta de necre&ut. %sa s un si istoricii si autorii de comediei antici - care sunt scriitorii foarte sinceri. Or) se stie ca #ericle a audiat e fi&icianul %na.adoras. De asemenea) Demostene) fruntasul oratoriei "recesti) a fost ele' al lui #laton. 1at des re M. Tullius) el insusi marturiseste de multe ori ca nu datorea&a atat scolilor retoricesti) cat "radinilor %cademiei* si intr-ade'ar) in fiinta sa nu s-ar fi re'arsat atata ,o"atie oratorica) daca talentul sau ar fi in"radit de limitele forului si nu ar fi a'ut ca mar"ini natura insasi...$

Ori"inea retoricii

$Discutarea ori"inii retoricii nu o sa ne tina mult e loc. De fa t) entru oricine e lim de ca omul a rimit facultatea de a 'or,i de la natura) o data cu nasterea sa (caci fara indoiala aceasta este ince utul 'or,irii)) ca ne'oia l-a im ins sa o culti'e si sa o de&'olte) iar metoda si e.ercitiul i-au dat desa'arsire) nu 'ad entru ce unii considera ca "ri+a de a 'or,i ,ine se datorea&a oamenilor care) ca&uti intr-o "ra'a acu&atie) au ince ut sa 'or,easca cu o mai mare "ri+a entru a se a ara. 4n realitate nu aceasta este cau&a rima) desi mai no,ila) mai ales ca acu&area recede a ararea* de nu cum'a sustinem ca si sa,ia a fost faurita mai intai de acela care a 'rut sa se a ere) nu de acela care re"atea ieirea

semenului. Deci ince utul 'or,irii ni l-a dat natura* ince utul artei - o,ser'atia. De ilda in ca&ul medicinii) oamenii) 'a&and unele lucruri folositoare) altele daunatoare sanatatii) au faurit din o,ser'area acestora o arta* la fel) sur rin&and in 'or,ire unele rocedee utile) altele de risos) au notat ce tre,uie imitat ori e'itat si au adau"at ei insisi unele rece te in s iritul celor constatate* acestea au fost confirmate de u&* du a aceea fiecare a transmis altora cunostintele sale. E ade'arat ca 1icero a atri,uit ori"inea elocintei intemeietorilor de cetati si le"iuitorilor. Este si"ur ca ei sta aneau arta cu'antului* totusi nu intele" de ce considera el acest lucru ca ince ut al elocintei) fiindca e.ista si asta&i o ulatii nomade) fara orase si le"i) care au totusi in sanul lor oameni care inde linesc anumite solii) acu&a ori a ara) intr-un cu'ant care cred ca unul 'or,este mai ,ine decat altul.$

#artile retoricii

$%rta oratoriei) in ansam,lul ei) du a cum ne-au in'atat cei mai multi si cei mai de seama autori) consta din cinci arti3 in'entiune) dis o&itiune) elocutiune) memori&are si ro untare sau actiune - caci acesteia i se s une in am,ele feluri. 4ntr-ade'ar) orice 'or,ire care enunta o intentie cu rinde in mod necesar fond si forma. Daca enuntarea este scurta si se reali&ea&a rintr-o sin"ura ro o&itie) aceste doua elemente ot fi eficiente* o 'or,ire mai lun"a retinde insa mai multe elemente) caci) in acest ca&) nu interesea&a numai ce si cum s unem) dar si ordinea in care s unem* este deci necesara si dis o&itiunea. Dar nu utem e. rima intre" fondul si nu utem ase&a fiecare idee la locul otri'it fara a+utorul memoriei) de aceea memoria constituie artea a atra. Toate aceste insa sunt fara farmec si a roa e anulate de o e. unere ne otri'ita fie in intonatie) fie in "est. %sadar tre,uie sa acordam si ronuntarii un loc) al cincilea$.

Stiinta dre tului ci'il e necesara oratorului

$1unoasterea dre tului ci'il e de asemenea necesara oratorului nostru) recum ii este necesara si cunoasterea datinilor si a reli"iei statului) la ale caror tre,uri 'a artici a. 4ntr-ade'ar) ce sfatuitor oate fi in adunari u,lice si ri'ate omul care nu cunoaste elementele constituti'e ale statului2 Si) cum se 'a utea declara fara sa minta a arator de cau&e daca tre,uie sa im rumute de la altul ceea ce este esential intr-o cau&a2 % roa e ca nu s-ar deose,i de omul care recita 'ersurile altui oet. 1aci 'a fi ca un sim lu e.ecutant al unui mandat* si) e temeiul con'in"erii altuia) 'a sustine uncte e care o sa ceara +udecatorului sa le creada) in tim ce el) care tre,uie sa a+ute e clineti) 'a a'ea el insusi ne'oie de a+utor. %ceasta situatie oate a'ea uneori mai utine nea+unsuri. De e.em lu) cand e

'or,a de lucruri studiate) oranduite acasa si) ca intre" restul rocesului) in'atate e de rost si re&entate numai in fata +udecatorului. Dar ce 'a face in c(estiunile de dre t care) de o,icei se i'esc e neaste tate) c(iar in cursul ledoariei2 Nu se 'a intoarce rusinat sa intre,e e a'ocatii mai tineri) care stau in ,anci2 Si a oi) 'a utea oare asculta cu destula atentie ce i se s une) cand el 'a tre,ui) la randul lui) sa le s una sau sa le afirme cu con'in"ere) sa le re&inte cu si"uranta ca si cand i-ar a artine2 Sa &icem ca este osi,il in ledoarie. Dar ce 'a face in sc(im,ul de re lici) cand tre,uie necontenit sa intam ine o,iectiile ad'ersarului si nu e ra"a& entru informare2 Si daca) e'entual) nu "aseste acolo un om rice ut in ro,lemele +uridice2 Dar daca 'reunul) insuficient 'ersat in c(estiunea aceea) ii 'a s une ce'a "resit2 1aci cea mai mare nenorocire entru i"noranti sta in fa tul ca ei il considera atoatestiutor e cel care le da sfat... De fa t) orice c(estiune care e certa se ,asea&a sau e un te.t scris sau e un o,icei statornicit* daca e du,ioasa tre,uie cantarita cu ,alanta ec(itatii. 1ele scrise sau cele trecute in datina statului nu re&inta nici o dificultate) caci tre,uie stiute) nu in'entate. Dim otri'a) c(estiunile) care se lamuresc rin ras unsurile +urisconsultilor se ,a&ea&a e inter retari de cu'inte sau e distinctia dintre ,ine si rau. 4ntele"erea sensului fiecarui cu'ant a artine sau oamenilor inteli"enti) sau e ce'a ro riu oratorului* dre tatea e cunoscuta foarte ,ine oricarui om moral. 4n ce ma ri'este) eu socot e orator inainte de toate moral si inteli"ent* fiindca si-a luat dre t norma ceea ce in c(i firesc este foarte ,un) nu se 'a tul,ura daca un +urist 'a fi in de&acord cu el) mai ales ca se o,isnuieste ca +uratii sa sustina areri o use. 1(iar daca ar 'oi sa cunoasca arerea fiecarui autor) nu ar a'ea decat sa citeasca* or aceasta e artea cea mai usoara a studiilor. 1aci daca cei mai multi s-au dedicat studiului dre tului nu s erau sa de'ina ledanti) cat de usor ii 'a fi o eratorului sa stie ceea ce in'ata oamenii care - du a ro ria lor marturisire - nu ot fi oratori. Dar M. 1ato a fost e atat de distins in oratorie) e cat de e. ert in dre t* lui Scae'ola si lui Ser'ius Sul icius li s-a recunoscut si talentul oratoric. 4n ce-l ri'este e M. Tullius) nu numai ca nu i-a li sit niciodata stiinta dre tului) dar ince use c(iar sa scrie ce'a relati' la aceasta disci lina) fa t care demonstrea&a ca oratorul oate a'ea tim nu numai sa in'ete el insusi) ci c(iar sa instruiasca e altii$.

M%>1-S T-004-S 141E>O (<;F - 43 i.e.n.) Marcus Tullius 1icero a fost cel mai mare orator al >omei antice. % e.celat ca a'ocat) om olitic) si ersonalitate de mare cultura* a fost un titan al romo'arii si afirmarii retoricii. 1atilinara 4 De si"nis (Des re statui)

!ili ica a 44-a #ro Se.to >oscio %merino (fra"mente) 1atilinara 4

4m otri'a lui 1atilina) 1icero a rostit atru discursuri (4n 1atilinam orationes Auattuor) rin care a demascat le"alitatile acestuia si care au contri,uit la inlaturarea lui) entru totdeauna) din 'iata olitica a >omei. 0ucius Ser"ius 1atilina) a fost locotenent al lui S=lla si a ro iat al lui 1e&ar si 1rassus) crud si saneros) a'ea am,itia sa a+un"a) cuorice rGt) in ma"istratura su rema-consulatul. 4nfrant in ale"erile din anii F4 si F3 i.e.n.) une la cale un com lot entru a-i inlatura rin 'iolenta e alesii le"itimi ai o orului roman si a une mana e utere. -nii istorici au scris ca aceasta tentati'a de lo'itura de stat ar fi tre,uit sa fie denumita con+uratia lui 1rassus ('iitorul trium'ir). 4n afara de el) din com lot faceau arte c(iar si 1e&ar) S=lla si 1al urnus #iso) cole"ul de consulat al lui 1icero. 1icero este informat de com lot si rin masurile luate roiectul de rascoala 'a fi &adarnicit. El a con'ocat Senatul entru a se lua masuri ur"ente im otri'a cons iratorului. Situatia era com licata entru ca nu ei.stau ro,e suficiente) iar 1atilina nu fusese declarat $ dusman u,lic $ ((ostis) si) rin urmare) nu se uteau lua masuri im otri'a lui. 1rassus si 1e&ar il sustineau) iar #om ei ( rietenul re u,licii si al lui 1icero)) cu armata era de arte. 4n aceste conditii) 1icero nu utea face alce'a decat sa-i alarme&e e senatori) de&'aluindu-le ro ortiile com lotului si urmarile lui) sa-l intimide&e e 1atilina ca sa fu"a din >oma) o,li"andu-l astfel la o actiune fatisa. 1ele,rul discurs) caracteri&at rintr-o 'e(ementa iesit adin comun) este cunoscut su, denumirea de 1atilinara 4. % stra,atut mileniile si s-a im us definiti' succesiunea de intero"atii) cu care 1icero a ince ut acest discurs 3 $ #ana cand) in sfarsit 1atilina) 'ei a,u&a de ra,darea noastra 2 1at tim ne,unia asta a ta isi 'a mai ,ate +oc de noi 2 #ana unde se 'a de&lantui indra&enala ta neinfranata 2 $ Si discursul a continuat 3 $ Nu te-au miscat oare nici "arda de noa te a #alatinului) nici sta+ile orasului) nici teamam o orului) nici adunarea "ra,nica a tuturor oamenilor de ,ine) nici acest loc foarte a arat destinat sedintei senatului) nici c(i urile si ri'irile senatorilor 2 Nu intele"i ca lanurile tale sunt date e fata 2 Nu 'e&i tu ca) du a ce toata lumea a aflat-o) cons iratia ta e ironita in lanturi 2 1are dintre noi cre&i ca nu stie ce-ai facut a&i-noa te) ce-ai facut noa tea trecuta) unde ai fost) e cine ai con'ocat) ce (otarari ai luat 2 O) tim uri 5 O) mora'uri 5 Senatul cunoaste aceste lucruri) consulul le 'ede* 1atilina totusi traieste. Traieste 2 8a mai mult) 'ine c(iar in senat) ia arte la consfatuirea o,steasca) notea&a si indica din oc(i) s re a fi ucis) e fiecare dintre noi. Noua insa) ,ar,ati cura+osi) ni se are ca facem destul entru re u,lica daca e'itam furia si armele acestui om. De mult ar fi tre,uit) 1atilina) sa fii trimis la moarte din ordinul consulului * asu ra ta ar fi tre,uit sa cada aceasta nenorocire e care o ui mult la cale im otri'a noastra a tuturor.

4ntr-ade'ar) #. Sci io) un ,ar,at foarte insemnat) mare ontif) l-a ucis) ca sim lu articular) e Ti,erius Gracc(us) care rime+duia destul de utin situatia re u,licii) si noi) consulii) il 'om tolera e 1atilina) care doreste sa ustiasca amantul intre" rin macel si incendii 2 1aci las la o arte lucrurile rea 'ec(i) anume ca 1. Ser'ilius %(ala l-a ucis cu mana lui e S urius Maelius) care doar nutrea "anduri de rasturnare a ordinii. % e.istat) a e.istat cand'a in re u,lica noastra aceasta 'irtute 3 ,ar,atii cura+osi ii ede seau cu ede se mai as re e cetatenii rime+diosi decat e dusmanul cel mai crud. %'em un decret al senatului im otri'a ta) 1atilina) as ru si "ra' * nu-i li seste re u,licii nici intele ciunea) si nici autoritatea senatului * noi) noi) consulii) o s un e fata) li sim de la datorie. Senatul a decretat cand'a ca 0. O timus) consulul) sa ia masuri ca re u,lica s anu fie e. usa nici ueni rime+dii* n-a trecut du a aceea nici o noa te* din cau&a unor ,anuieli de rascoala) a fost ucis) im reuna cu co iii lui) Marcus !ul'ius) fost consul... 4ar noi de doua&eci de &ile in"aduim sa se toceasca ascun&isul autoritatii acestor senatori. 1aci a'em o deci&ie a senatului de acest fel) insa inc(isa in ar(i'a) intocmai ca o sa,ie 'arata in teaca * du a aceasta deci&ie a senatului) sar fi cu'enit) 1atalina) sa fii ucis e data. Tu traiesti 5 si traiesti nu entru a-ti arasi indra&neala) ci entru a o s ori. Doresc) senatori) sa fiu in"aduitor * doresc ca in mi+locul acestor atat de mari ericole ale re u,licii sa nu ar ne asator) dar de e acum ma "asesc 'ino'at eu insumi de inertie si inca acitate. s-a ridicat in italia) in stramtorile Etruriei) o ta,ara indre tata im otri'a o orului roman * numarul dusmanilor creste in fiecare &i * iar e comandantul acestei ta,ere) e conducatorul dusmanilor) il 'edem intre &idurile >omei si c(iar in senat) uneltind in fiecare &i 'reun ericol intern im otri'a re u,licii. Daca 'oi orunci) 1atalina) sa fii arestat) daca 'oi oruncis fii ucis) cred ca 'a tre,ui sa ma tem mai de"ra,a ca toti cetatenii de trea,a 'or s une ca am facut acest lucru rea tar&iu decat ca am rocedat cu rea multa cru&ime. 4nsa) dintr-un anumit moti') nu sunt inca (otarat sa fac ceea ce s-ar fi cu'enit sa fac insa de mult. %tunci) in sfarsit) 'ei fi ucis) cand nu se 'a utea "asi nici un om atat de necinstit) atat de ticalos) atat de asemanator tie incat sa declare ca acest lucru a fost facut e dre t. 1at tim 'a e.ista cine'a care sa indra&neasca sa te a ere) 'ei trai si 'ei trai asa cum traiesti) incon+urat de "ar&ile mele multe si uternice) ca sa nu te oti misca im otri'a re u,licii. %fara de aceasta) oc(ii si urec(ile multora) cum au facut si ana acum) te 'or andi si te 'or a&i) fara ca tu sa-ti dai seama. Ei ,ine) 1atilina) ce mai ai de ase tat acum) daca nici noa tea) cu intunericul ei) nu oate ascunde intrunirile tale nele"iuite) nici o casa articulara nu oateinc(ide intre eretii ei "lasurile cons iratiei tale 2 Daca toate sunt data e fata) daca toate ies la lumina 2 Muta-ti "andul acesta) crede-ma * uita de ucideri si de incendii. Esti incon+urat din toate artile * toate lanurile tale sunt entru

noi mai lim e&i decat lumina &ilei) e care) oti sa le rememore&i im reuna cu mine. 4ti amintesti oare ca in &iua a douas re&ecea inaintea calendelor lui noiem,rie am s us in senat ca slu+itorul si unealta indra&nelii tale. 1aius Manilus) 'a fi su, arme intr-o &i anumita) adica in &iua a sasea inaintea calendelor lui noiem,rie 2 Oare m-am inselat) 1atilina) nu numai in ri'inta unui lucru atat de mare) atat de "roa&nic) atat de necre&ut) darm ceea ce e si atat de mirare) in ri'inta &ilei 2 Tot eu am s us in senat ca ai amanat mascrul no,ililor entru &iua a cincea inaintea calendelor lui noiem,rie) atunci cand multi fruntasi ai cetatii au fu"it din >oma nu atat entru a se sal'a cat entrua-si &adarnici alnurile. Oare oti sa ne"i ca) incon+urat c(iar in acea &i de "ar&ile mele) de su ra'e"(erea mea) n-ai utut sa te ridici im otri' are u,licii) cand tu s uneai ca) du a lecarea celorlalti) esti multumit totusi cu moartea mea) care ramaseseam e loc 2 1e 2 1and erai con'ins ca 'ei ocu a orasul #raeneste rintr-un atac de noa te) c(iar la calendele lui noiem,rie) oare n-ai simtit ca acea colonie este a arata din orunca mea) de tru ele mele) de "ar&ile mele) de stra+ile mele 2 Nu faci nimic) nu uneltesti nimic) fara ca eu nu numai sa aflu) dar c(iar sa 'ad si sa intele" lim ede totul. %minteste-ti) in sfarsit) im reuna cu mine) noa tea trecuta 3 'ei intele"e ca eu 'e"(e& cu mult mai strasnic la sal'area re u,licii decat tu la distru"erea ei. %firm ca a&i-noa te ai 'enit instrada mesterilor de coase (nu 'oi 'or,i in'aluit)) in casa lui Marcus 0aeca * tot acolo s-au adunat mai multi com lici ai aceleiasi ne,unii criminale. 4ndra&nesti oare sa ne"i 2 De ce taci 2 Te 'oi con'in"e) daca ne"i. De fa t) 'ad ca aici) in senat) sunt unii care au fost im reuna cu tine. O) &ei nemuritori 5 4n ce tara ne aflam 2 4n ce oras traim 2 1e fel de re u,lica a'em 2 %ici) senatori) aici) intre noi) in cea mai sfanta si cea mai im ortanta adunare de e su rafata amantului) sunt unii oameni in stare sa "andeasca la uciderea noastra a tuturor) la ieirea acestui oras si c(iar a lumii intre"i. Eu) consulul) ii 'ad si le cer arerea des re tre,urile statului * oameni care ar fi tre,uit sa fie ucisi cu sa,ia) e acestia eu nu-i ranesc macar cu 'or,a. %i fost) asadar) la 0aeca in noa tea aceea) 1atilina * ai im artit 4talia e re"iuni) ai (otarat unde tre,uia sa lece fiecare * ai ales e cine sa lasi la >oma si e cine sa duci cu tine * ai (otarat cartierele orasului in care tre,uia sa se una foc * ai afirmat ca si esti "ata de lecare * ai s us ca mai &a,o'esti utin) fiindca eu traiesc. S-au "asit doi ca'aleri romani care sa te eli,ere&e de aceasta "ri+a si sa romita ca ma 'or ucide in atul meu c(iar in acea noa te) utin inainte de re'arsatul &orilor. %m aflat toate aceste lucruri du a ce adunarea 'oastra de-a,ia se im rastiase. Mi-am fortificat si mi-am intarit casa rin "ar&i mai uternice * nu i-am rimit e cei e care tu ii trimisesesi sa ma salute dimineata) deoarece 'enisera c(iar cei des re care s usesem mai inainte multor ,ar,ati foarte im ortanti ca 'or 'eni atunci la mine.

!iindca lucrurile stau asa) 1atilina) mer"i mai de arte e drumul e ai care ai ornit * iesi odata din oras * ortile sunt desc(ise * leaca. De rea mult tim te astea ta sa-i fii "eneral acea ta,ara a ta conduas de Manlius. Du-i cu tine si e toti ai tai * daca nu e toti) cat mai multi * curata orasul. Ma 'ei li,era de-o mare teama) numai sa e.iste intre mine si tine &idul cetatii. De-acum incolo nu mai oti trai im reuna cu noi * nu 'oi tolera) nu 'oi su orta) nu 'oi in"adui... 1at tim ) 1atilina) mi-ai intins curse cat eram consul desemnat) m-am a arat nu cu a+utorul u,lic)ci rin "ri+a mea articulara. 1and) la ultimele ale"eri de consuli) ai 'rut sa ma uci&i in 1am ul lui Marte e mune) consul in functiune) si e concurentii tai) am re rimat incercarile tale nele"iuite cu a+utorul si fortele rietenilor) fara a c(ema oficial e cetateni la arme. 4n sfarsit) ori de cate ori mai atacat) m-am im otri'it rin ro riile mele uteri) desi 'edeam ca ieirea mea e le"ata de o mare nenorocire entru re u,lica. %cum ataci e fata intrea"a re u,lica *'rei sa aduci la distru"ere si ruina tem lele &eilor nemuritori) casele orasului) 'iata tuturor cetatenilor ) toata 4talia. De aceea) fiindca nu indra&nesc inca sa fac ceea ce ar tre,ui facut mai inainte de orice si ceea ce este otri'it cu uterea e care mi-a dat-o senatul si ilda stramosilor) 'oi roceda mai ,liand decat o cere se'eritatea) dar mai folositor entru sal'area tuturor. 1aci daca 'oi orunci sa fii omorat) 'a ramane in 'iata u,licacealalta ,anda de cons iratori * daca insa 'ei iesi din >oma)ceea ce te indemna de mult tim ) dro+dia "roasa si erisuloasa entru re u,lica a to'arasilor tai ca dis area din oras. 1e este) 1atalina 2 Stai oare la indoiala sa faci) entru ca-tiordon eu) ceea ce erai sa faci de ,una 'oia ta 2 1onsulul orunceste ca dusmanul sa iasa din oras. Ma intre,i 3 $ #entru a mer"e in e.il 2 $Nu-ti oruncesc) dar) daca-mi ceri sfatul) te intemn. 4ntrade'ar) 1atalina) ce te mai oate incanta in acest oras in care nu e.ista nimeni) in afara de aceasta con+uratie de oameni eirduti) care sa nu se teama de tine) nimeni care sa nu te urasca 2 ce sti"mat al infamiei in 'iata familiara nu este im artit cu fierul rosu in 'iata ta 2 1e nele"iuire) in tre,ile articulare) nu e le"ata de faima ta 2 1e atima a fost 'reodata straina de oc(ii tai) ce crima de mainile tale) ce ticalosie de toata fiinta ta 2 1arui tinerel) e care l-ai inlantuit rin farmecele coru tiei) nu i-ai intins fierul entru crima sau nu i-ai luminat calea s re desfrau 2 Dar ce 2 de curnad) du a ce rin moartea rimei tale sotii ti-ai "olit casa in 'ederea noii casatorii) n-ai us oare 'arf acestei crime rintr-o alta crima de necre&ut 2 0as la o arte acest lucru si in"adui cu usurinta sa fie trecut su, tacere) ca sa nu se ara ca in acest oras a e.istat "ro&a'ia unei crime atat de mari sau ca ea n-a fost ede sita. 0as la o arte ruina a'erii tale * trec la acele lucruri care ri'esc nu rusinoasele tale 'icii) nu incurcaturile tale ,anesti si necinstea casei tale) ci interesul su rem al re u,licii) 'iata si sal'area noastra a tuturor. %ceasta lumina a &ilei) 1atilina) sau aerul acestui cer ot ele oare sa-ti fie lacute) cand stii ca nu e nici unul dintre noi care sa nu fi aflat ca in a+unul calendelor lui ianuarie) in tim ul consulilor 0e idus si Tullus) ai stat in for inarmat

cu un umnal 2 1a ai re"atit o ,anda entru a-i omori e consuli si e fruntasii cetatii 2 1a nu 'reun "and intele t sau teama ta) ci ca norocul o orului roman s-a o us crimei si ne,uniei tale 2 Dar las la o arte acum acele fa te * caci ele sunt cunoscute si multe altele au fost sa'arsite de tine du a aceea. De cate ori ai incercat sa ma omori) cand eram consul desemnat) de cate ori de cand sunt consul 5 De cate atacuri ale tale) indre tate asu ra mea asa incat areau ca nu ot fi e'itate) n-am sca at eu cor ului 5 Nu a+un"i la mine si totusi nu incerci a incerca si de-a 'oi. De cate ori nu ti-a fost smuls din maini acest umnal 5 De cateori nu ti-a ca&ut rintr-o intam lare oarecare si nu ti-a alunecat la amant 5 4ntr-ade'ar) nu stiu carui cult reli"ios i-a fost inc(inat si dedicat acest umnal) de socotesti ca tre,uie sa-l infin"i in cor ul consulului. %cum insa ce fel de 'iata este asta a ta 2 1aci acum 'or,aesc cu tine astfel incat sa nu ar miscat de ura) cum ar tre,ui sa fiu) ci de mila) la care n-ai nicidecum dre tul. %i 'enit utin mai inainte in senat. 1ine din aceasta multime atat de mare) dintre atatia rieteni si intimi ai tai) te-a salutat 2 Daca acest lucru nu i s-a intam lat nimanui) de cand isi amintesc oamenii) aste ti insulta cu'intelor) cand esti co lesit de +udecata mult mai "ra'a a tacerii2 1e sa mai s un de fa tul ca) la sosirea ta) aceste ,anci s-au "olit 2 1a toti fostii consuli) e care foarte adesea i-ai destinta mortii) de indata ce te-ai ase&at lan"a ei) au lasat "oala artea aceasta de ,anci 2 4n sfarsit) cu ce inima socotesti tu ca tre,uie sa su orti aceasta 2 #e 7ercule 5 Daca scla'ii mei s-ar teme de mine asa cum se tem de tine toti concetatenii tai) as socoti ca tre,uie sa-mi arasesc casa * tu nu cre&i ca tre,uie sa arasesti orasul 2 Si) daca e unde'a) m-as 'edea atat de "ra' ,anuit si ofensat de catre concetatenii mei) as refera sa ma li sesc de 'ederea lor decat sa fiu ri'it de oc(ii dusmanosi ai tuturor * tu) desi constient de crimele tale) recunosti ca fiind drea ta si datorita tie de mult ura tuturor) mai stai l aindoiala sa e'iti ri'irile si re&enta acelora ale caror minti si simturi le ranesti 2 Daca arintii tai s-ar teme de tine si te-ar uri) si n-ai utea sa-i im aci in nici un c(i ) ai leca) imi inc(i ui) unde'a de arte de oc(ii lor) acum atria) care e mama noastra a tuturor) te uraste si se teme de tine) si crede ca de mult tim nu te "andesti la nimic altce'a decat la uciderea ei. Nu-i 'ei res ecta autoritatea) nu te 'ei su une (otararii ei) nu te 'ei teme de uterea ei 2 Ea sta de 'or,a cu tine astfel) 1atilina) si) desi n-are "las) iti s une oarecum asa 3 $ Nici o nele"iuire n-a e.istat de cati'a ani decat tine * nici o ticalosie fara tine * entur tine sin"ur au ramas ne ede site uciderea multor cetateni) ersecutarea si +efuirea aliatilor. %i fost in stare nu numai s nu tii seama de le"i si de +udecati) dar c(iar sa le rastorni si sa le nimicesti. %m su ortat totusi cum am utut fa tele anterioare) cu toate ca nu erau de su ortat) acum insa nu mai e de suferit ca eu) in toata fiinta mea) sa fiu cu rinsa de teama numai din cau&a ta * orice &"omot s-ar roduce) sa ma tem de 1atilina * sa se ara ca nici un lan nu se oate ur&i im otri'a mea fara sa fie strain de ornirile tale criminale. De aceea leaca si sca a-ma de aceasta frica * daca este indre tatita) sa nu fiu &dro,ita * daca este inc(i uita) sa incete& odata de-a ma mai teme $.

Daca atria ar 'or,i cu tine asa cum am s us) n-ar tre,ui sa o,tina ce-ti cere) c(iar daca n-ar utea folosi forta 2 1e sa mai s un de fa tul ca te-ai dat sin"ur in a&a +ustitiei 2 De fa tul ca) s re a inlatura orice ,anuiala) ai s us ca 'rei sa locuiesti la Manius 0e idus 2 Nefiind rimit de acesta) ai indra&nit sa 'ii c(iar la mine si m-ai ru"at sa te a&esc acasa la mine. Dua ce-ai rimit si de la mine ras unsul ca in nici un c(i nu ot sa fiu in si"uranta intre aceiasi ereti cu tine) ca unul care eram in mare ericol numai entru ca ne aflam im reuna intre aceleasi &iduri ale cetatii) te-ai dus la retorul Huintus Metellus. !iind res ins si de acesta) ai lecat la to'arasul tau Marcus Matelus)un ,ar,at foarte de trea,a) e care) 'e&i ,ine) l-ai socotit foarte &elos sa te a&easca) foarte iscusit sa-ti iscodeasca "andurile si foarte cura+o s sa te ede seasca. Dar cat de de arte are ca tre,uie sa fie de inc(isoare si de lanturi cel care sin"ur s-a socotit ,un de a fi su, a&a 2 Deoarece asa stau lucrurile) catilina) mai stai la indoiala) daca nu te oti resemna sa mori) sa leci e alte melea"uri si sa incredinte&i e.ilului si sin"uratatii 'iata ta smulsa din multe c(inuri dre te si meritate 2 $ >a ortea&a ca&ul senatului $) &ici tu) caci acest lucru il ceri) si) daca acest cor 'a (otari sa leci in e.il) s ui ca te 'ei su une. Nu 'oi ra orta) ceea ce nu se otri'este cu felul meu de a fi) si totusi te 'oi face sa intele"i ce cred senatorii des re tine. 4esi din oras) 1atilina * sca a re u,lica de teama * leaca in e.il) daca aste ti acest cu'ant. 1e este) 1atilina 2 1e mai aste ti 2 O,ser'i oare tacerea senatorilor2 Su orta. Tac. De ce aste ti (otararea oficiala e. rimata rin cu'inte) cand intele"i lim ede ce 'or rin tacerea lor2... 4nsa) in ce te ri'este) 1atilina) cand stu linistit) a ro,a * cand ra,da ce s un) (otarasc * cand tac) stri"a. Si nu numai acestia) a caror (otarare iti este) 'e&i ,ine) scum a) e cand 'iata) fara nici un rGt) dar c(iar acei ca'aleri romani) ,ar,ati foarte onora,ili si foarte ,uni) si ceilalti cetateni lini de cura+ care incon+oara senatul) a caror multime ai utut-o 'edea) ale caror sentimente le-ai utut intele"e si ale caror "lasuri le-ai utut au&i clar cu utin inainte. #e acesti oameni ale caror maini si arme de mult tim de-a,ia le tin de arte de tine) ii 'oi con'in"e mai usor sa te insoteasca ana la ortile orasului) cand 'ei arasi aceste locuri e care de mult tim doresti sa le ustiesti. Dar ce 'or,esc eu 2 E cu utinta sa te indu lece ce'a 2 Sa te indre ti 'reodata 2 Sa-ti faci 'reun lan de fu"a 2 Sa te "andesti cum'a la e.il 2 O) de ti-ar da &eii nemuritori "andul asta 5 Si totusi 'ad ce furtuna de ura ma ameninta) daca nu acum) fiinda amenintarea crimelor tale e inca 'ie) dar desi"ur in 'iitor) daca infricosat de cu'intele mele) te 'ei (otari sa leci in e.il. Daca merita s-o infrunt) numai sa fie acesta nenorocire doar a mea si sa nu une in ericol re u,lica. Dar nu-ti ot cere) 1atilina) sa fii im resionat de 'iciile tale) sa te in"ro&esti de ede sele le"ilor) sa te leci in fata situatiei critice a statului. 1aci nu esti tu) 1atilina) omul e care rusinea sa-l fi retinut 'reodata de la ticalosie) teama de la rime+die sau ratiunea de la ne,unie. De aceea) cum am mais us adesea) leaca * si) daca 'rei) du a cum declari) sa atati ura im otri'a mea) dusmanul tau) leaca de-a dre tul in e.il * de-a,ia 'oi su orta criticile oamenilor) daca 'ei face aceasta * iar daca 'ei leca in eil din

ordinul consulului) de-a,ia 'oi sustine o'ara acestei uri. Daca insa referi sa te ui in slu+,a laudei si "loriei mele) leaca im reuna cu ,anda ta ericuloasa de criminali) du-te la Manlius) atata-i e cetatenii ierduti) des arte-te de oamenii cumsecade) orneste ra&,oi im otri'a atriei) ,ucura-te ne,uneste de aceasta tal(arie nele"iuita) incat sa se 'ada ,ine ca ai lecat nu alun"at de mine la niste straini) ci in'itat la ai tai. Dar de ce sa te in'it eu) cand stiu ca ai si trimis ianinte oameni care sa te aste te inarmati a roa e de forul lui %urelius) cand stiu ca teai inteles cu Manlius si ati (otarat im reuna &iua intalnirii 2 1and stiu ca ai trimis inainte si acea 'estita ac'ila de ar"int) care sunt con'ins c ate 'a duce la ieire si la nenorocire e tine si e toti ai tai si careia i-ai ridicat un sanctuar acasa la tine 2 %i mai utea tu sa te li sesti de acea ac'ila) e care o,isnuiai sa o 'enere&i cand lecai la 'reun omor) si de la altarul careia) ai indre tat adesea s re uciderea cetatenilor drea ta-ti nele"iuita 2 Te 'ei duce in sfarsit odata acolo unde te tara de mult atima ta neinfrinata si ne,una. Si de fa t acest lucru nu-ti aduce durere) ci un fel de lacere de necre&ut. #entru aceasta ne,unie te-a creat natura) te-a calit 'ointa) te-a astrat soarta. N-ai dorit niciodata nu &ic acea) dar nici macar ra&,oiul) daca nu era unul nele"iuit. Ti-ai "asit o ,anda de ticalosi) alcatuita din oameni ierduti) li siti nu numai de orice a'ere) dar si de orice nade+de. 0a acestia cat de incantat 'ei fi) cum 'ei mai tresalta d e,ucurie) de ce lacere ne,una te 'ei im,ata) cand in multimea atat de mare a to'arasilor tai) nu 'ei au&i si nu 'ei 'edea nici un om cumsecade 5... %cum) senatori) ca sa inde arte& de la mine) rin marturii si ru"aminti) o lan"ere oarecum +usta a atriei) ascultati) 'a ro" cu atentie cele ce 'oi s une si inti ariti-le adanc in sufletele si cu"etele 'oastre. 4ntr-ade'ar) daca atria) care mi-e cu mult mai dra"a decat 'iata) daca intrea"a 4talie) daca toata re u,lica ar 'or,i cu mine astfel 3 $ O) Marcus Tullius) ce faci 2 4n"adui-'ei oare sa iasa din oras cel e care l-ai desco erit ca e dusman) e care il 'e&i ca 'a fi conducatorul ra&,oiului de sre care iti dai seama ca este aste tat ca "eneral in ta,ara dusmanilor) autorul crimei) ca etenia con+uratiei) atatatorul scla'ilor si al cetatenilor ierduti) incat sa ara ca n-a fost alun"at de tine din oras) ci c(emat im otri'a orasului 2 Nu 'ei orunci oare sa fie us in lanturi) sa fie tarat la moarte) sa fie ede sit cu cele mai "roa&nice c(inuri 2 4n sfarsit) ce te im iedica 2 Oare o,iceiul stramosilor 2 Dar foarte adesea in re u,lica noastra c(iar sim li articulari 4-au ede sit cu moartea e cetatenii rime+diosi. Sau le"ile care au fost romul"ate cu ri'ire la ede sirea cetatenilor romani2 Dar niciodata in acest oras cei care au traudat interesele statului nu si-au astrat dre turile de cetateni. Sau te temi de ura osteritatii 2 4ntr-ade'ar) frumoasa recunostinta arati tu o orului roman) car e e tine) om ridicat rin ro riile tale merite) fara nici o recomandare a stramosilor) te-a inaltat atat de re ede) rin toate tre tele onorurilor) la cea mai mare demnitate) daca din cau&a urii sau de teama 'reunui ericol nu iei in seama sal'area concetatenilor tai.

Dar) daca te temi cum'a de ura) tre,uie oare sa te temi mai mult de ura starnita de se'eritate si de cura+ decat de cea ricinuita de li sa de ener"ie si de lasitate 2 Dar) cand 4talia 'a fi ustiita de ra&,oi) cand orasele 'or fi radate) cand casele 'or arde) nu cre&i ca te 'ei mistui si tu in locul urii 2 $... Eu) senatori) daca as crede ca e cel mai ,un lucru de facut e sa-l ede sesc cu moartea e 1atilina) n-as fi in"aduit acestui "ladiator sa se ,ucure de 'iata nici macar o ora. 4ntr-ade'ar) daca ,ar,ati foarte insemnati si cetateni foarte straluciti nu numai ca nu s-au man+it rin san"ele lui Saturninus) al Gracc(ilor) al lui !laccus si al mai multor altora dinaintea lor) dar c(iar si-au facut o cinste dintr-asta) desi"ur n-ar fi tre,uit sa me tem ca) daca acest uci"as alcetatenilor 'a fi omorat) se 'a re'arsa asu ra mea 'reo ura in 'iitor. Dar daca aceasta ura ma 'a ameninta cu toata o'ara ei) am fost intotdeauna inclinat sa socotesc ura e care ti-o atra"i rin 'irtute) nu ura) ci "lorie. 1u toate acestea) sunt rintre senatori unii care sau nu 'ad ce ne ameninta) sau se refac ca nu 'ad ceea ce 'ad * acestia au intretinut s eranta lui 1atilina rin areri timide si) necre&and in e.istenta ei) au intarit con+uratia cand de-a,ia ince ea * ,i&uindu-se e autoritatea acestora) multi) nu numai necinstiti) dar si ne rice uti) ar fi s us ca am rocedat ca un tiran crud) daca as fi luat masuri im otri'a lui 1atilina. %cum) dim otri'a) daca acesta 'a a+un"e in ta,ara lui Manlius) s re care se indrea ta) sunt si"ur ca nu 'a mai fi nimeni atat de ne,un incat sa nu 'ada ca a fost usa la cale o con+uratie) nimeni atat de necinstit incat sa n-o marturiseasca. 4nsa) daca 'a fi ucis numai 1atilina) imi dau seama ca aceasta acoste a re u,licii ar utea fi sta'ilita cat'a tim ) nu inna,usita entur totdeauna. Daca 'a leca de la sine) daca-i 'a duce cu el e ai sai si daca 'a aduna in acelasi loc e celilalti naufra"iati stransi din toate artile) se 'a stin"e cu desa'arsire si 'a fi nimicita nu numai aceasta molima a re u,licii atat de rime+dioasa) dar c(iar radacina si samanta tuturor relelor. 4ntr-ade'ar) senatori) traim de mult in mi+locul acestor rime+dii si curse ale con+uratiei) dar) nu stiu cum) 'iolenta tuturor crimelor) a 'ec(ii ne,unii si indra&neli) a i&,ucint tocmai in 'remea consulatului meu. Dar daca dintr-o ,anda atat de mare de tal(ari 'a fi su rimat numai 1atilina) 'a area oate ca am sca at de "ri+a si de teama entru un oarecare tim ericolul insa 'a ramane si 'a fi inc(is adanc in 'inele si in maruntaiele statului. Du a cum) adeseori) oamenii ,olna'i de-o ,oala "re) cand sunt scuturati de fri"uri si de calduri) ar mai intai ca se usurea&a daca ,eau a a rece) iar a oi se c(inuie cu mult mai "reu si mai amarnic) tot asa si aceasta ,oala de care sufera statul) usurata rin ede sirea acestuia) se 'a a"ra'a si mai tare) daca ceilalti 'or ramane in 'iata. De aceea) senatori) sa lece ticalosii * sa se des arta de oamenii de trea,a * sa se adune intr-un sin"ur loc * sa fie des artiti) si in sfarsit) de noi rin &idul orasului) asa cum am mai s us adesea * sa incete&e de-a mai intinde curse consulului c(air acasa la el) de-a mai im resura tri,una retorului retorului ur,an) de-a mai ataca cu armele cladirea senatului) de-a mai re"ati sa"eti incendiare si torte entru a da foc orasului * s astea scris) in sfarsit) e fruntea

fiecaruia ce "andeste des re re u,lica. /a romit) senatori) ca noi) consulii) ne 'om da atat de mult silinta) ca 'oi) senatorii) 'eti a'ea atat de mare autoritate) iar ca'alerii romani atat de mult cura+) ca toti cetatenii de trea,a 'or fi atat de uniti) incat 'eti 'edea ca) du a lecarea lui 1atilina) toate sunt date e fata) do'edite) inna,usite) ede site. 1u toate aceste aus icii) 1atilina) leaca la ra&,oiul nele"iuit si criminal) entru su rema sal'are a re u,licii) s re nenorocirea si ieirea ta si s r enimicirea celor ce s-au unit cu tine rin tot felul de crime si rin artid. 4ar tu) Bu iter) care ai fost statornicit de >omulus su, aceleasi aus icii ca si acest oras) e care te numim) e dre t cu'ant) stra+uitorul >omei si al im eriului) il 'a inde arta e acest om si e com licii lui de tem lele tale si ale celorlalti &ei) de casele si de &idurile orasului) de 'iata si de ,unurile tuturor cetatenilor) si-i 'ei ede si cu c(inuri 'esnice) in 'iata si du a moarte) e dusmanii oamenilor ,uni) e inamicii atriei) e tal(arii 4taliei) uniti intre ei rintr-un act criminal si rintro alianta nele"iuita. $
De si"nis (Des re statui)

$ Trec acum la atima acestui om) cum o numeste c(iar el) ,oala si ne,unie) cum ii s un rietenii lui) tal(arie) cum ii &ic sicilienii. 1u ce anume s-o numesc) eu nu stiu. Eu 'a 'oi infatisa fa tele * 'oi sa le cantariti du a "reutatea lor) nu du a numele ce li se da. 1unoasteti-le mai intai in insasi natura lor * a oi oate nu 'a 'a fi "reu sa "asiti ci ce nume tre,uie s-o numiti. %firm ca in toata Sicilia) ro'incie atat de ,o"ata) de atata tim cucerita) cu atatea orase) cu atatea familii line de a'utii) n-a e.istat nici un 'as de ar"int) nici unul de 1orint sau de Delos) nici o iatra retioasa sau erla) nimic lucrat in aur sau in fildes) nici o statuie de arama) de marmora sau de fildes) afirm ca n-a e.istat nici o ictura e lemn) nici 'reo ta iserie e care el sa nu le fi cautat) sa nu le fi cercetat si) daca i-au lacut) sa nu le fi furat. Se are ca s un un lucru e.traordinar * ,a"ati de seama si cum il s un. 1aci nu infatise& toate acestea ca sa s un 'or,e umflate sau ca sa a"ra'e& in'inuirea. 1and afirm ca /erres n-a lasat in toata ro'incia nici un lucru de acest fel) sa stiti ca s un ade'arul ade'arat) nu 'or,esc cu atima unui acu&ator. Si mai lamurit c(iar 3 omul acesta n-a lasat nimic in casa nimanui) nici macar in aceea a unui oas ete) nimic in locurile u,lice) nici macar in tem le) nimic la 'reun sicilian) nimic la 'reun cetatean roman) in sfarsit) nici un lucru care sa-i fi ca&ut su, oc(i sau sa-i fi 'enit in minte) fie el articular sau u,lic) rofan sau sacru) e tot intinsul Sicilei... 1. 7eius (toti cei care au trecut rin Mesina recunosc usor acest lucru) este in toate ri'intele mamertinul cel mai ,o"at din acest oras. 1asa lui e oate cea mai insemnata din Mesina si fara indoiala cea mai 'estita) cea mai desc(isa concetatenilor nostri si cea mai rimitoare. %ceasta casa inaintea 'enirii lui /erres era atat de frumoasa incat si entru oras era o odoa,a. 1aci Mesina ca atare) desi frumoasa rin ase&are) rin &idurile ce-o im re+muiesc si rin ortul ei) e cu totul saraca si li sita de lucrurile cu care se desfata /erres. Se afla in casa lui 7eius un foarte 'ec(i sanctuar lasat in mare cinste acolo de stramosi) in care erau atru statui foarte frumoase) de-o desa'arsita arta) de-o

faima fara erec(e) in stare sa desfete nu numai e omul acesta in&estrat si rice ut dar c(iar e oricine dintre noi) e care el ne numeste rofani * una de marmora) a lui 1u idon) de #ra.iteles ( recum se 'ede am in'atat) facand cercetari aus ra acestuui om) ana si numele artistilor) * acelasi artist) cred) a facut si acel 1u idon lucrat la fel care se afla la T(es iae si entru care e 'i&itat T(es iae * caci alt moti' de a-l 'i&ita nu ai. #ana si 'estitul 0. Mummius) desi a ridicat de acolo T(es iadele) care sunt acum in Tem lul !ericirii) si celelalte statui rofane din acea cetate) nu s-a atins de acest 1u idon de marmora) fiindca era consacrat &eilor. Dar) ca sa ma intorc la acest sanctuar) era acolo aceasta statuie de marmora a lui 1u idon de care 'or,esc. De cealalta arte) un 7ercule cu maiestrie lucrat in arama. Des re acesta se s unea) cred) si desi"ur) asa e) ca este a lui M=ron. Mai erau in fata acestor &ei niste mici altare) care ar fi utut arata oricui sfintenia sanctuarului * erau e lan"a acesta doua statui de arama nu rea mari) insa de-o aleasa frumusete) cu infatisare si 'esmant de fata) care) cu mainile ridicate) tineau anumite lucruri sfinte use e ca du a o,iceiul fetelor ateniene. 0or li se s unea canefore. Toate statuile des re care am 'or,it) +udecatori) le-a furat /erres de la 7eius din sanctuar3 n-a lasat &ic) nici una dintre ele) sau) ca sa fiu si mai lamurit) nimic altce'a decat una de lemn 'ec(e de tot * e aceasta /erres na 'rut s-o ai,a acasa la el. #e numele &eilor si al oamenilor 5 1e este aceasta 2 1e fel de roces este acesta 2 1e inseamna aceasta nerusinare 2 4nainte ca tu sa fi furat statuile des re care 'or,esc) nimeni n-a 'enit la Mesina) in'estit cu uterea su rema) fara sa le fi 'a&ut. %tatia retori) atatia consuli au fost in Sicilia si in tim de ace) dar mai ales in tim de ra&,oi) atatia oameni de tot felul (nu 'or,esc de cei cinstiti) de cei cumsecade) de cei res ectuosi fata de &ei)) atatia lacomi) atatia necinstiti) atatia indra&neti) dar nici unul dintre ei nu si-a inc(i uit ca este atat de strasnic) atat de uternic) atat de renumit) incat sa indra&neasca sa ceara) sa ia sau sa se atin"a de ce'a din acel sanctuar. /a lua /erres ce 'a fi mai frumos este tot 2 Nimanui afara de el nu-i 'a fi in"aduit sa ai,a nimic 2 1asa acestui om) ea sin"ura) 'a cu rinde ,o"atiile de ret ale atator case 2 De aceea oare nu s-a atins de ele nici unul din inaintasii lui) ca sa le rade el 2 1. 1laudius #ulc(er a adus ina oi ce luase numai entru ca 1. /erres sa oata fura 2 Dar na'ea ne'oie acel 1u idon de casa unui desfranat si nici de stiinta unei curte&ane * se simtea ,ine in acel sanctuar stramosesc * stia ca a fost lasat lui 7eius de catre stramosi ca o mostenire sfanta * nu um,la du a mostenitroul unei curte&ane. Dar de ce ma ornesc cu atata in'ersunare 2 1u un sin"ur cu'ant 'oi fi redus la tacere 3 $ %m cum arat $) &ice el. O &ei) nemuritori) stralucita a arare 5 %m trimis in ro'incie un ne"ustor in'estit cu uterea su rema si cu dre tul de 'iata si de moarte) ca sa cum ere toate statuile) icturile si toata ar"intaria) tot aurul) tot fildesul) ietrele retioase) sa nu lase nimanui nimic 5 1aci aceasta a arare) se are) mi se une in fata la orice in'inuire 3 a cum arat. Mai intai) daca) asa cum doresti) 'oi recunoaste im reuna cu tine ca ai cum arat - fiindca in toata aceasta arte a acu&atiei numai de o astfel de a arare ai de "and sa te folosesti - te intre, 3 ce fel de tri,unale socotesti tu ca sunt la >oma) daca-ti inc(i ui ca cine'a te 'a crede ca in tim ul returii si al conducerii tale ai cum arat din toata

ro'incia atatea lucruri asa de retioase) intr-un cu'ant toate lucrurile care s-au 'adit de oarecare ret 2 /edeti) "ri+a intelea ta a stramosilor nostri) care nu ,anuiau nimic inca din a,aterile de felul acesta) insa re'edeau totusi ce se utea intam la in tre,urile articulare. Ei au socotit ca nici un ma"istrat care ar fi lecat intr-o ro'incie in'estit cu uterea administrati'a sau ca le"at) nu 'a fi atat de ne,un incat sa cum ere ar"intarie (caci i se dadea din 'isteria statului)) sau co'oare (caci ele i se uneau la dis o&itie e temeiul le"ilor) * un scla' insa) de care ne folosim cu totii si care nu e de o or) au "andit ca oate cum ara) dar au (otarat ca nimeni sa nu-l cum ere decat in locul unuia care ar fi murit. Daca un scla' ar fi murit la >oma 2 8a nu) daca ar fi murit c(iar acolo. 1aci ei n-au 'rut sa-ti instale&i casa ta in ro'incie) ci sa im lineasca o ne'oie a "u'ernatorului in ro'incia sa. Din ce ricina ne-au im iedicat cu atata "ri+a de la cum arari in ro'incii 2 De aceea) +udecatori) fiindca socoteau ca e furt) nu cum arare) atunci cand 'an&atorului nu-i este in"aduit sa 'anda in toata li,ertatea. 4si dadeau seama ca in ro'incii) daca cel in'estit cu comandamentul su rem si cu uterea administrati'a ar 'rea sa cum ere ce este in casa fiecarui om si daca acest lucru i-ar fi ermis) fiecare ma"istrat ar lua ce-ar 'oi) fie c-ar fi de 'an&are) fie ca nu) si cu orice ret ar 'rea. /a s une cine'a 3 $ Nu-l in'inui in c(i ul acesta e /erres) nu-i cerceta fa tele cu as rimea scru ulelor de altadata * admite ca a cum arat fara a fi fost o rit de le"e) numai sa fi cum arat cinstit) sa nu-si fi insusit nimic a,u&and de uterea lui) nimic fara 'oia ro rietarului) nimic e nedre t $. %sa 'oi face. Daca 7eius a a'ut ce'a de 'an&are) daca a 'andut lucrul cu cat il retuia) nu te mai intre, de ce l-ai cum arat. %sadar ce tre,uie sa facem 2 Tre,uie oare sa recur"em la do'e&i intr-o asemenea c(estiune 2 Tre,uie) cred eu) sa cercetam daca 7eius a a'ut datorii) daca a 'andut ce'a la licitatie. Daca a facut-o) sa ne intre,am daca s-a "asit intr-o atat de mare incurcatura ,aneasca) daca l-au co lesit o atat de mare li sa si atata stramtoare incat sa-si +efuiasca sanctuarul) incat sa-si 'anda &eii mosteniti de la stramosi. Dar eu constat ca omul n-a facut nici o licitatie) ca n-a 'andut niciodata nimic afara de roadele sale si nu numai ca nu-i dator nimanui) dar are si a a'ut intodeauna ,ani din ,elsu". 1(iar daca toate acestea ar fi altfel decat le s un) tot n-ar fi 'andut lucruri care de atatia ani se aflau in familia sa si in sanctuarul stramosilor sai. $ Dar daca a fost indemnat de 'reo suma mare de ,ani 2 $ Nu-i de cre&ut ca omul acela atat de ,o"at) atat de 'rednic de cinste) sa fi us ,anii mai resus de ietatea sa si de amintirile de la stramosi. $ %sa este * si totusi oamenii sunt a,atuti uneori c(iar si de la rinci iile lor de o suma mare de ,ani $. Sa 'edem cat de mare a fost suma de ,ani care a utut sa-l inde arte&e e 7eius) un om foarte ,o"at) fara ic de lacomie) de la omenia lui) de la res ectul fata de stramosi) de la 'eneratia fata de &ei. Tu i-ai oruncit) mi se are) sa inscrie c(iar el in condicile sale ca toate aceste statui de #ra.iteles) M=ron) #ol=clet) i-au fost 'andute lui /erres cu sase mii cinci sute de sesterti. %sa a trecut in ele... Ma ,ucura ca aceste stralucite nume de artisti) e care cunoscatorii le ridica in sla'i) au ca&ut atat de +os du a a recierea facuta de /erres. -n 1u idon de

#ra.iteles o mie sase sute de sesterti 5 De ,una seama) de aici a iesit 'or,a 3 mai ,ine cum ar decat sa im rumut. /a s une cine'a 3 $ 1e 2 tu retuiesti lucrurile astea atat de mult 2 $ Eu) credeti-ma) nu le retuiesc in le"atura cu mine si cu tre,uintele mele. 1red totusi ca daca ele tre,uie sa fie retuite de 'oi la atat cat sunt retuite du a +udecata acelora care sunt asionati de asemenea lucruri) la atat cat se 'and de o,icei) la retu lcu care s-ar utea 'inde c(iar acestea des re care-i 'or,a) daca s-ar 'inde fatis li,er si) in sfarsit) la atat cat le retuieste insusi /erres. 1aci niciodata) daca ar fi socotit ace) 1u idon numai la atru sute de dinari) nu s-ar fi e. us sa a+un"a din cau&a lui in "ura oamenilor si sa-si atra"a atata critica. 4n sfarsit) cine dintre 'oi nu stie la cat se retuiesc lucrurile acestea 2 N-am a'&ut la o licitatie 'an&andu-se cu atru&eci de mii se sesterti o statuie de arama nu rea mare 2 1e 2 Daca asa 'rea sa numesc oameni care n-au cum arat mai ieftin sau au cum arat c(iar mai scum ) oar en-as utea 2 De fa t) in aceste lucruri masura 'alorii e in ro ortie cu asiunea e care o ai entru ele. E "reu sa ui limita retului) daca n-ai limitat asiunea. %sadar) eu 'ad ca 7eius n-a fost im ins nici de 'ointa sa) nici de 'reo stramtoare ,aneasca de moment) nici de marimea sumei oferite sa 'anda aceste statui) ci ca tu) rin aceasta cum arare simulata) rin 'iolenta) rin intimidare) rin uterea ta oficiala si rin fascele calailor tai le-ai smuls si le-ai ra it de la un om e care o orul roman il incredintase im reuna cu ceilalti aliati nu numai uterii tale su reme) dar si onestitatii tale. 1e-as utea dori mai mult) +udecatori) in le"atura cu aceasta acu&atie) decat ca 7eius sa s una si el tot aceleasi lucruri 2 Nimic) desi"ur) dar sa nu cerem lucruri re "rele. 7eius e mamertin. Orasul mamertin il lauda le /erres in mod oficial ca urmare a unei (otarari comune. Tuturor celorlalti sicilieni omul acesta le este urat) numai mamertinii il iu,esc. 4ar conducatorul dele"atiei care a fost trimisa sa-i aduca laude lui /erres este 7eius (intr-ade'ar) e cel dintai in orasul sau)) entru ca) inde linindu-si insarcinarea u,lica rimita) sa nu 'or,easca des re nedre tatile sa'arsite im otri'a lui ca articular. Desi stiam acestea si ma "andeam la ele) am a'ut incredere in 7eius) +udecatori* l-am adus al a rima arte a rocesului si n-am facut totusi acest lucru cu riscul 'reunui ericol. 1aci ce ar utea ras unde 7eius) daca ar fi fost necinstit) daca n-ar fi fost cine este 2 1a acele statui erau la el acasa) ca nu erau la /erres 2 1um ar fi utut s une asa ce'a 2 Sa &icem ca ar fi omul cel mai nedemn si ar minti cu cea mai mare nerusinare) * atunci ar fi utut s une ca acele lucruri le-a a'ut de 'an&are si ca le-a 'andut cu retul dorit de el. Omul acesta foarte 'estit in orasul sau) care dorea nes us de mult ca 'oi sa a'eti o arere +usta des re res ectul sau fata de &ei si des re demnitatea sa) a s us mai intai ca el aduce laude lui /erres) in numele orasului) fiindca asa i se daduse insarcinarea) a oi ca el n-a'ea acele lucruri de 'an&are) nici n-ar fi utut fi con'ins 'reodata cu nici un rGt) de i s-ar fiin"aduit sa (otarasca ce anume 'rea) sa 'anda acele lucruri care fusesera lasate in sanctuar si incredintate familiei de stramosii sai. De ce stai asa) /erres 2 1e aste ti 2 De ce &ici ca esti ri"onit si atacat de orasele 1enturi a) 1atania) 7alaesa) T=ndaris) 7enna) %"=rium si de celelalte

orase ale Siciliei 2 Mesina) a doua ta atrie) cum s uneai de o,icei) te (artuieste) Mesina ta) &ic) s ri+initoarea crimelor tale) martora desfranarilor) tainiuitoarea ra&ilor si furturilor tale. 4ata) este aici ,ar,atul cel mai de seama din acest oras) trimis din tara sa ca re re&entant in acest roces) conducatorul celor ce-ti aduc laude) care te lauda in numele orasului. 1aci asa i s-a dat insarcinare si asa i s-a ordonat. Totusi) intre,at des re cora,ie) tineti minte ce-a ras uns3 ca ea a fost construita de lucratori an"a+ati si latiti de oras si ca la construirea ei a 'e"(eat oficial un senator mamertin. %celasi om recur"e la 'oi) +udecatori) ca articular * el se foloseste de aceasta le"e) s ri+in comun al aliatilor) in 'irtutea careia se tine acest roces. Desi le"ea este in le"atura cu reclamarea ,anilor furati) a caror li sa n-o resimte rea mult) ceea ce reclama) &ice el) sunt odoarele sfinte ale stramosilor sai) &eii casei lasati de stramosi ii cere el ina oi. %i oare 'reo rusine) 'reun res ect fata de &ei) /erres) 'reo teama 2 %i locuit la 7eius) la Mesina * l-ai 'a&ut a roa e in fiecare &i aducand rinoase acestor &ei in sanctuarul sau * el nu-si ,ate ca ul cu ,anii * in sfarsit) nu cere ina oi lucrurile care au fost folosite nunai ca odoa,a * astrea&a-ti caneforele) da-i ina oi statuile &eilor. !iindca a s us acestea) fiindca atunci cand i s-a i'it rile+ul) ca aliat si rieten al o orului roman) s-a alns cu'iincios inaintea 'oastra) fiindca a ascultat mai mult decat de orice de constiinta sa) nu numai cand si-a reclamat &eii arintesti) dar si in marturia sa) facuta e ,a&a de +uramant) aflati ca a fost trimis la Mesina de catre /erres unul dintre dele"ati) si tocmai acela care a 'e"(eat oficial la construirea cora,iei lui) s re a cere senatului ca 7eius sa fie infierat cu edea sa infamiei... %cum merita osteneala sa aflati) +udecatori) cum cauta si cum scotocea el de o,icei toate aceste lcururi. Sunt niste frati din 1i,=ra) Tle olemus si 7ieron) dintre care unul cred ca se indeletnicea o,isnuit cu modelatul in ceara) celalalt e ictor. %cestia) daca nu ma insel) fiindca la 1i,=ra erau ,anuiti de concetatenii lor ca +efuisera tem lul lui % olo) temandu-se de un roces si de edea sa le"ii) au fu"it de la ei de-acasa. 1um il stiau e /erres asionat de arta lor de e cand acesta - lucru e care l-ati aflat de la martori - 'enise la 1i,=ra cu inscrisuri fara 'aloare) fu"ind din atria lor) s-au dus la el ca e.ilati ( e cand /erres se afla in %sia). El i-a tinut e lan"a sine in tim ul acela si) in ra&ile si furturile sa'arsite ca le"at) s-a folosit mult de ser'iciile si de sfaturile lor. %cestia sunt cei des re care Huintus Tadius mentionea&a in re"istrele sale ca $ din ordinul lui /erres le-a dat ,ani ictorilor "reci $. #e acestia) fiindca ii cunoscuse ,ine si-i do'edise rice uti la trea,am i-a dus cu el in Sicilia. Du a ce-au a+uns acolo) cu o uimitoare iscusinta (le-ai fi utut s une caini de 'anatoare)) adulmecau toate o,iectele de arta si le luau urma as cu as in asa fel incat "aseau rin anumite mi+loace unde se afla fiecare. -n lucru il desco ereau rin amenintari) altul rin romisiuni) unul rin scla'i) altul rin oameni li,eri) rintr-un rieten unul) altul rintr-un dusman * tot ce le lacea tre,uia socotit ierdut. 1ei carora li se cerea ar"intarie ci&elata nu doreau nimic altce'a decat ca aceasta sa nu fie e lacul lui 7ieron si al lui Tle olemus. Este ade'arat) fiti si"uri) +udecatori) fa tul e care 'i-l 'oi o'esti. 4mi aminstesc ca #am (ilus lil=,etanul) rietenul si oas etele meu) om de 'a&a) mi-a o'estit ca) du a ce acesta ii luase rin a,u& de utere un ulcior facut de mana lui 8oet(os de o minunata lucratura si de o mare "reutate) s-a intors acasa este masura de trist si de tul,urat) fiindca un 'as ca acela) care ii fusese lasat de tatal

si de stramosii sai si de care se folosea de o,icei la &ilele de sar,atoare si lasosirea oas etilor) ii fusese furat. $ #e cand sedeam trist) &ice el) 'ine in "ra,a un scla' din tem lul /enerei * imi orunceste sa duc e data la retor cu ele mele im odo,ite cu c(i uri in relief. %m fost adanc tul,urat) &ice * a'eam doua * oruncesc sa fie scoase amandoua) ca sa nu mi se intam le ce'a si mai rau) si sa fie duse odata cu mine la alatul "u'ernatorului. 1and a+un" acolo) retorul se odi(nea * fratii aceia ci,=rati se lim,au rin casa. %cestia) cum m-au 'a&ut) &ic 3 $ -nde sunt cu ele) #am (ile 2 $ 0e arat intristat * ei le lauda. 4nce sa ma lan" ca nu 'oi mai a'ea nimic care sa fie de 'reun rGt) daca mi se 'or lua si cu ele. %tunci aceia) cand ma 'ad a,atut 3 $ 1at 'rei sa ne dai) ca sa nu ti se ia 2 $ 1a sa n-o mai lun"esc) &ice el) mi-au cerut o mie de sesterti. %m s us ca le 'oi da. 4ntre tim il c(ema retorul * le cere cu ele. $ %tunci ei ince sa s una retorului ca au cre&ut) du a cum au&isera) ca-s cu ele lui #am (ilus sunt de oarecare rGt) dar ca sunt niste lucruri de nimic) nedemne sa le ai,a /erres in ar"intaria sa. #am (ilus isi ia ina oi minunatele sale cu e... Dar) ca sa ne intoarcem la 0il=,aeum) de care cu'antarea noastra s-a inde artat) este acolo un anume Diocles) su ranumit #o ilius) "inerele lui #am (ilus) cel caruia i s-a luat ulciorul. De la acesta /erres a furat toate 'asele de e un ,ufet indata ce au fost scoase la 'edere. S-ar utea sa s una ca le-a cum arat* intr-ade'ar) de data aceasta) din cau&a unui furt atat de mare) au fost facute) cred) acte de 'an&are. El a oruncit lui Timarc(ides sa e'alue&e ar"intaria la retul cel mai mic sta,ilit de cine'a 'reodata entru darurile facute actorilor... Se ima"inea&a o roasta a arare s unandu-se ca retorul a cum arat toata aceasta ar"intarie. Totusi tocmai acest lucru nu oate fi do'edit din re"istre. Daca in aceste re"istre e car ele re&inti nu e scris cum ai cum arat ceea ce ai) iar e tim ul cand s ui cele mai multelucruri) nu aduci nici macar urma de re"istru) nu urmea&a ca tre,uie sa fii condamnat si du a re"istrele re&entate) si du a cele ne re&entate 2 %i furat la 0il=,aeum de la M. 1aelius) ca'aler roman) un tanar foarte dsitins) tot ce ai 'rut * n-ai so'ait sa furi toata mo,ila lui 1. 1acurius) om acti') intre rin&ator si deose,it de sim ati&at * ai furat la 0il=,aeum in 'a&u&l tuturor o masa foarte mare sifoarte frumoasa din lemn de cedru de la H. 0utatius Diodorus) care) rin mi+locirea lui H. 1atulus) a fost facut cetatean roman de catre 0. S=lla. Nu te tin de rau ca e-un omcare merita din lin sa fie 'ictima a ucaturilor tale) e % ollonius) fiul lui Nico) din Dre anum) care acum se numeste %. 1lodius) l-ai +efuit si l-ai radat de toata ar"intaria lui minunat lucrata... Diodorus) care a de us inainte ca martor in fata 'oastra) e din Malta. El locuieste la 0il=,aeum de mai multi ani) om 'estit in tara lui) stralucit si cu trecere entru meritele sale la acela unde s-a stramutat. Des re acesta i se s une lui /erres ca are foarte ,une 'ase de ar"int ci&elate) intre care niste cu e numite tericleene) lucrate de mana lui Mentor cu o arta desa'arsita. 4ndata ce /erres a au&it aceasta) s-a a rins atat de tare nu numai de dorinta de-a le 'edea) dar) c(iar de-a i le lua) incat a c(emat e Diodorus la el si i le-a cerut. %cela) care tinea mult la ele) a ras uns ca nu le are la 0il=,aeum) ca le-a lasat la Malta la o ruda a sa. %tunci /erres trimite numaidecat oameni de incredere la Malta * scrie unor malte&i sa caute este tot acele 'ase * cere lui Diodorus sa

trimita o scrisoare rudei sale. 4 se area ca tim ul trece nes us de incet ana sa 'ada acea ar"intarie. Diodorus) om cum atat si curtator) care 'oia sa-si astre&e a'erea) scrie rudei sale sa ras unda celor care 'enisera de la /erres ca trimisese ar"intaria la 0il=,aeum cu utine &ile inainte. 4ntre tim dis are si el din ro'incie * a referat sa lu seasca utindin tara decat sa iarda) ramanand acolo) acea ar"intarie minunat lucrata. 1and /erres a au&it acestea) a fost atat de tul,urat incat tuturor li se area 'adit ca si-a ierdut mintile) ca a tur,at de manie. !iindca nu-i utuse sustra"e ar"intaria) s unea ca 'asele minunat lucrare ii fusesera furate lui de catre Diodorus * ameninta intr-una e Diodorus in li sa) ti a in "ura mare in fata lumii) uneori de-a,ia isi tinea lacrimile. %m aflat din iesele de teatru ca Eri (=la era sta anita de-o dorinta atat de atimasa incat) 'a&and un colan de aur si ietre retioase) are-mi-se) inflacarata de frumusetea lui) a sacrificat 'iata ,ar,atului sau. 0acomia lui /erres e la fel cu a ei) ,a c(iar mai a ri"a si mai ne,una) entur ca aceea cel utin dorea ce 'a&use) e cand oftele acestui om erau atatate nu numai de ce 'edea) ci si de ce au&ea. El orunceste ca Diodorus sa fie cautat in toata ro'incia. %cela isi si mutase ta,ara din Sicilia si-si luase cu el 'asele. 1a sa-l rec(eme in 'reun c(i in ro'incie) omul nostru nascoceste un lan c(i,&uit) daca asa ce'a tre,uie mai de"ra,a numit c(i,&uinta decat ne,unie. #une e unul din co oii lui sa s una ca 'rea sa-l acu&e de cri ma e Diodorus din Malta. 0a ince ut tuturor li se area uimitor ca e acu&at Diodorus) omul cel mai asnic) cel mai in afara de orice ,anuiala nu numai de crima) dar c(iar si de 'reo "reseala oricat de mica * e urma se 'a&u ,ine ca toate uneltirile acelea se datorau ar"intariei. /erres nu e&ita sa dea ordin cca numele lui Diodorus sa fie trecut e lista acu&atilor si atunci a rimit el entru rima oara) cred o acu&atie im otri'a unui a,sent. S-a aflat in toata Sicilia ca se fac acu&atii de crima din a tima entur ar"intarie ci&elata) si nu numai ca se fac astfel de acu&atii) dar sunt acu&ati c(iar cei a,senti. 0a >oma) in 'esminte cernite) Diodorus aler"a necontenit e la rotectorii si oas etii sai) le o'estea tuturor atania. 0ui /erres i se trimit scrisori line de manie de catre tatal sau) recum si de catre rieteni) cu indemnul sa ,a"e de seama ce face cu Diodorus si ana unde im in"e lucrurile 3 o'estea e cunoscuta si-l une intr-o lumina urata * e ne,un * se 'a ierde rin aceasta sin"ura acu&atie) daca nu 'a fi rudent. /erres inca isi mai retuia tatal) daca nu ca e un arinte) cel utin ca e un om * entru coru erea +udecatorilor nu se im,o"atise inca destul * era rimul sau an de conducere si inca nu era) ca in ca&ul St(enius) lin de ,ani. Si astfel ne,unia lui a fost intrucat'a tinuta in frau nu de rusine) ci de teama si de frica. Nu indra&neste sa-l condamne in li sa e Diodorus * il scoate de e lista acu&atilor) in acest tim ) Diodorus) cat a fost retor amul acesta) a roa e trei ani) a tre,uit sa stea de arte de ro'incia si de casa lui. Nu nuami ceilalti sicilieni) dar ana si cetatenii riomani si-au &is ca) de 'reme ce /erres mer"e atat de de arte cu lacomia lui) nu mai e c(i sa creada cine'a ca ar utea sal'a sau tine acasa la el un lucru care i-ar lacea ce'a mai mult acestui om. %tunci fura /erres de la 1n. 1alidius) un ca'aler roman de seama si cu trecere) des re al carui fiu stia ca e senator al o orului roman si +udecator) niste 'estite 'ase de ar"int im odo,ite cu ca ete de caisori care fusesera ale lui H. Ma.imus. !ara sa-mi dau seama) aici am nimerit-o rau) +udecatori * caci le-a cum arat) nu le-a furat * mai ,ine n-as fi s us-o * se 'a lauda si-si 'a +uca in

'oie acesti caisori. $ %m cum arat) am dat ,ani$. $1red$. $Se 'or aduce aici c(iar si re"istrele$. $Merita osteneala) arata re"istrele. S ul,era cel utin aceasta acu&atie in le"atura cu 1alidius) numai sa ot 'edea si eu re"istrele $. 4nsa de ce se lan"ea 1alidius la >oma) ca desi facea comert in Sicilia de atatia ani) numai de tine a fost atat de dis retuit) cu atata trufie ri'it) incat a fost +efuit la fel ca si ceilalti sicilieni 2 Daca cum arasesi) de ce sustinea ca-ti 'a reclama in +ustitie ar"intaria) de 'reme ce ti-o 'anduse de ,una'oie 2 % oi) ai fi utut sa nu i-o dai ina oi lui 1n. 1alidius) mai ales cand acesta e in le"aturi de rietenie atat de stranse cu 0. Sisenna) a aratorul tau) si cand le-ai redat-o celorlalti rieteni ai lui Sisenna 5... 0ui 1n. 1alidius) ca'aler roman) i s-a in"aduit de catre toti ceilalti retorisa ai,a ar"intarie frumos lucrata) i s-a in"aduit sa-si oata im odo,i si re"ati os atul cu ,o"atiile casei sale) cand ar fi in'itat la el un ma"istrat sau 'reun ersona+ mai de seama. 4n casa lui 1n. 1alidius au fost multi ma"istrati in'estiti cu uterea ci'ila si militara 3 nu s-a "asit nimeni atat de ne,un incat sa-i sustra"a aceas ar"intarie atat de stralucita si atat de 'estita) nimeni atat de indran&net incat sa i-o ceara) nimeni atat de nerusinat incat incat sa-i retinda sa i-o 'anda. 4ntr-ade'ar) e o trufie) +udecatori si o trufie de neta"aduit ca un retor sa s una in ro'incia sa unui om demn de stima) ,o"at) de mare 'a&a 3 $ /inde-mi 'asele tale ci&elate $. 1aci asta inseamna ca &ici 3 $ Tu nu esti 'rednic sa ai lucruri care au fost atat de desa'arsit facute 3 acestea sunt otri'ite entru demnitatea mea $. Tu) /erres) mai demn decat 1alidius 2 Tu) care (ca sa nu com ar 'iata) nici re utatia ta cu a aceluia) caci nu tre,uie com arate * 'oi com ara numai ran"ul rin care iti inc(i ui ca esti mai resus decat el)) fiindca ai dat a"entilor electorali trei sute de mii de sesterti) ca sa fii roclamat retor) si trei sute de mii acu&atorului) ca sa nu-ti incurce socotelile) entru acest moti' dis retuiesti ordinul ca'alerilor si-l ri'esti de sus 2 #entru aceasta ti s-a a rut nedemn ca un lucru care iti lacea sa fie mai de"ra,a a lui 1alidius decat al tau 2 Trec acum nu la un furt) nu la un ca& de lacomie sau act de asiune) cu la o astfel de crima incat mi se are ca in ea sunt cu rinse si se inmanunc(e toate nele"iuirile) sunt an"ariti &eii nemuritori) sla,ite re utatia si resti"iul uterii o orului roman) +efuite si tradate le"aturile de os italitate) instrainati de noi rin ticalosia acestui om toti re"ii cu totul de'otati noua si toate o oarele care se afla su, conducerea si su, sta anirea lor. Stiti) nu-i asa) ca rintii Siriei) tinerii fii ai re"elui %ntioc(us) au fost de curand la >oma. Ei 'enisera nu entru domnia Siriei (caci e acesta o a'eau fara discutie cum o rimisera de la tatal si de la stramosii lor)) dar socoteau ca re"atul E"i tului le a artine lor si mamei lor Selene. %cestia) du a ce) im iedicati de "reutatile rin care trecea re u,lica) n-au utut o,tine rin senat ceea ce 'oisera) au lecat in Siria) in re"atul arintesc. -nul dintre ei) anume %ntioc(us) a 'rut sa faca o calatorie rin Sicilia) si asa a 'enit la Siracu&a e cand acesta era retor. /erres a socotit atunci ca a dat norocul este el) entru a a+unsese in re"atul si in uterea lui un om des re care au&ise multe si totodata ,anuia ca are cu sine multe lucruri deose,it de frumoase. El trimite omului destul de multe daruri entru tre,uintele casei) untdelemn si 'in cat credea el otri'it) c(iar si "rau atat cat sa-i fie de a+uns) din di+mele rimite. % oi il c(ema si e rint la

masa. 4m odo,este ,o"at si stralucit sala de mancare * une e masa foarte multe si foarte frumoase 'ase de ar"int) dincare a'ea destule (caci e acestea de aur nu le facuse inca) si se in"ri+este ca os atul sa fie randuit si re"atit cu de toate. 1e sa mai s un 2 #rintul a lecat de acolo cu con'in"erea ca /erres este un om foarte ,o"at si ca el a fost rimit cu toate onorurile. % oi el insusi il c(ema la masa e retor * une e mas toate ,o"atiile sale) multa ar"intarie) c(iar si destule cu e de aur) care) du a cum e o,iceiul la re"i si mai ales in Siria) erau im odo,ite cu ietre retioase foarte stralucitoare. Maiera acolo un 'as de scos 'in) taiat intr-o sin"ura iatra retioasa foarte mare) in forma de lin"ura) cu coada de aur) des re care) cred) l-ati au&it 'or,ind e H. Minucius) un martor destul de com etent si destul de serios. /erres lua in maini fiecare 'as in arte) il lauda) il admira. #rintul se ,ucura ca masa aceea e destul de lacuta si de retuita de catre un retor al o orului roman. % oi) du a ce sau des artit) /erres nu s-a mai "andit la nimic altce'a) ceea ce insesi fa tele au aratat lim ede) decat cum sa-l faca e rint sa lece din ro'incie +efuit si radat. Trimite sa ceara 'asele cele mai frumoase e care le 'a&use la rint * s une ca 'rea sa le arate mesterilor sai. #rintrul) ca unul care nu-l cunostea) le dadu cu cea mai mare lacere) fara a ,anui nimic. Trimite sa ceara si lin"ura taiata in ietra retioasa * ar 'rea) &icea el) s-o cercete&e mai atent. 4 se trimite si aceasta. %scultati acum cu atentie) +udecatori) restul intam larii des re care ati au&it si 'oi) e care o orul roman il 'a au&i nu acum entur intaia oara si des re care s-a dus 'estea si la neamurile straine ana la ca atul amantului. #rintii des re care 'or,esc) aducand la >oma) ca sa-l una in 1a itoliu) un candela,ru im odo,it intr-o maiestrita lucratura cu ietre retioase scanteietoare) fiindca "asisera tem lul inca neterminat) n-au utut nici sa-l lase acolo) nici n-au 'rut sa-l arate si sa-l scoata in fata multimii) entru ca el sa a ara si mai maret cand 'a fi ase&at la tim ul otri'it in sanctuarul lui 4u iter O timus Ma.imus) si mai stralucit cand frumusetea lui 'a a+un"e roas ata si neatinsa de 'reo ri'ire su, oc(ii oamenilor. %u (otarat sa-l duca cu ei ina oi in Siria) entru ca) atunci cand 'or au&i ca statuia lui 4u iter O timus Ma.imus a fost inau"urata) s atrimita soli care) im reuna cu celelalte ofrande) sa aduca in 1a itoliu si acel dar ales si deose,it de frumos. !a tul a a+uns) nu stiu cum) la urec(ile lui /erres. 1aci rintul 'oise sau a'ea 'reo ,anuiala) ci ca nu cum'a multi altii sa 'ada candela,rul mai inaintea o orului roman. Omul acesta cere re"elui si il roa"a cu staruinta sa i-l trimita * s une ca doreste sa-l cercete&e de a roa e si ca nu 'a lasa e nimeni altul sa-l 'ada. %ntioc(us) care a'ea un suflet curat de co il) de-o no,lete re"easca) n-a ,anuit nimic des re necinstea lui /erres. El orunceste oamenilor sai sa-l duca in'elit la alatul retorului) in cat mai mare taina. Du a ce l-au dus acolo) si) inde artand an&ele de e el) l-au ase&at in fata retorului) acesta a ince ut sa stri"e ca lucrarea era demna de re"atul Siriei) demna de un dar re"esc) demna de 1a itoliu. 4ntr-ade'ar) a'ea acea stralucire e care tre,uia sa i-o dea ietrele sale retioase scanteietoare si foarte frumoase) era de-o astfel de 'arietate in lucrarile maiestrite de amanunt incat arta area ca se ia la intrecere cu ,o"atia materiei) de-o astfel de marime incat se utea lesne intele"e ca fusese facut nu entru lu.ul oamenilor) ci entru im odo,irea unui tem lu maret. 1and se area ca-l ri'ise de a+uns) ser'itorii se a uca sa-l ridice) ca sa-l duca ina oi. /erres &ice ca 'rea sa-l mai ri'easca o data si inca o data) ca nu s-

a saturat inca de frumusetea lui. 0e orunceste sa lece si sa lase candela,rul acolo. 4ata cum oamenii aceia se intorc atunci la %ntioc(us cu mainile "oale. 0a ince ut rintul nu se teme de nimic) nu ,anuia nimic. O &i) doua) mai multe * nu i se aduce ina oi. %tunci trimite oameni cu ru"amintea) daca ,ine'oieste) sa i-l dea ina oi. /erres le s une sa re'ina mai tar&iu. #rinturlui lucrul acesta i se aru curios. Trimite din nou 3 nu i se restituie. Se duce el insusi sa 'or,easca cu omul nostru 3 il roa"a sa i-l dea ina oi. 4nc(i uiti-'a o,ra&ul omului ai nemai omenita lui nerusinare. Desi stia) fiindca au&ise c(air de la rint) ca acest candela,ru tre,uie us in 1a itoliu) desi 'edea ca e astrat entru 4u iter O timus Ma.imus si entru o orul roman) a ince ut sa-l rao"e si sa-i ceara foarte staruitor sa i-l daruiasca. S unand rintul ca este im iedicat de la aceasta de la"amantul sfant fata de 4u iter 1a itolius si de arerea oamenilor des re el) fiindca multe o oare erau martore ca acea o era este un dar (ara&it di'initatii. /erres a ince ut sa-l ameninte cu cea mai mare in'ersunare. /a&and ca amanintarile nu-l misca mai mult decat ru"amintile) ii orunceste e neaste tate sa lece din ro'incie) inainte de caderea no tii* &ice ca a aflat ca niste irati din re"atul lui 'or 'eni s re Sicilia. 4ntr-o foarte numeroasa adunare in forul din Siracu&a (sa nu creada cine'a din intam lare ca aduc o acu&atie necunoscuta si ca nascocesc o lan"ere du a sim le ,anuieli de-ale oamenilor)) in forul din Siracu&a) &ic) lan"and si luand dre t martori &eii si oamenii) rintul a ince ut sa stri"e ca 1. /erres i-a furat un candela,ru im odo,it cu ietre retioase e care a'ea de "and sa-l trimita in 1a itoliu si e care ar fi 'rut ca o orul roman sa-l ai,a) in tem lul cel mai stralucit) amintire a aliantei si rieteniei sale * de celelalte lucrari de arta in aur si ietre retioase care) desi ale sale) se "asesc in mainile lui /erres nu e rea intristat 3 dar ca i se ra este aceasta o era e o nenorocire si o ticalosie. 1u toate ca inca dinainte in inima si in cu"etul sau si al fratelui sau) acest candela,ru a fost consacrat di'initatii) totusi atunci) in acea adunare de cetateni romani) el il da) il daruieste) il dedica si consacra lui 4u iter O timus Ma.imus si-l ia e insusi 4u iter dre t martor al 'ointei sale si al le"amantului sau. 1e 'oce) ce almani) ce forta ar utea sustine lan"erea ri'itoare la aceasta sin"ura 'ina 2 #rintul %ntioc(us care a trait la >oma su, oc(ii nostri ai tuturora) a roa e doi ani cu alaiul si stralucirea unui re"e) desi era rieten si aliat al o orului roman) descendent dintr-un tata) dintr-un ,unic) din stramosi foarte ,uni rieteni cu noi) re"i foarte 'ec(i si foarte straluciti) dintr-un re"at foarte ,o"at si foarte intins) a fost i&"onit 'al-'arte+ dintr-o ro'incie a o orului roman. Te-ai "andit oare la arerea e care a'eau sa si- afaca des re aceasta oo arele straine) la 'al'a ce 'a starni 'estea acestei fa te a tale in re"atele altora si in tarile cele mai inde artate) cand a'eau sa auda ca un rint a fost +i"nit) ca un oas ete a fost +efuit) ca un aliat si un rieten al o orului roman a fost alun"at de catre un retor al o orului roman in ro'incia sa 2 Sa stiti ca numele 'ostru si al o orului roman 'a fi entru o oarele straine) +udecatori) tinta unei uri in'ersunate) daca aceasta cum lita nedre tate a lui /erres 'a ramane ne ede sita. %sadar) toti 'or "andi) mai ales ca 'estea des re lacomia si oftele oamenilor nostri s-a ras andit este tot ca aceasta nu e numai crima lui) ci si a acelora care au incu'iintat-o. multi re"i) multe orase li,ere) multi articulari ,o"ati si uternici se "andesc fara indoiala sa im odo,easca 1a itoliu asa cum cer demnitatea tem lului si renumele statului nostru. %cestia) daca 'or

'edea ca sunteti adanc ma(niti de furtul acestui dar re"esc) 'or socoti ca iu,irea si darurile lor sunt lacute 'oua si o orului roman* daca) dim otri'a) 'or au&i ca ati trecut fara sa 'a ese este aceasta ticalosie) desi e 'or,a de un re"e atat de 'estit) de un lucru atat de retios) de o nedre tate atat de "roa&nica) nu 'or fi atat de ne,uni incat sa c(eltuiasca osteneala) "ri+a si ,ani entru niste lucruri des re care nu cred ca 'a 'or fi lacute... 4ar 'oua) +udecatori) ce 'i se oate area mai nedemn sau mai intolera,il decat acest lucru 2 Oare /erres 'a tine acasa la el candela,rul lui 4u iter (lucrat din ietre sum e si din aur) 2 %cest candela,ru de ful"erarile caruia tre,uie sa straluceasca si sa fie luminat tem lul lui 4u iter O timus Ma.imus 'a fi ase&at in casa lui /erres la os ete) in care 'a arde flacara desfraurilor lui ticaloase 2 4n casa acestui codos de&"ustator este masura) laolalta cu celelalte odoa,e mostenite de la 1(elidon) 'or fi use odoa,ele 1a itoliului 2... %cum ma adrese& tie) Sci io) tie &ic) tanar lin de distinctie si de mari insusiri * tie iti cer si e lan"a tine starui cu tarie sa-ti inde linesti datoria fata de neamul si de numele tau. De ce lu ti entru omul acesta) care a +efuit "loaria si cinstea familiei 'oastre) de ce 'rei sa fie a arat) de ce iau eu asu ra-mi rolul tau) de ce inde linesc eu indatorirea ta) de ce M. Tullius cere ina oi monumentele lui #. %fricanus) iar #. Sci io il a ara e cel care le-a furat 2 1and e datina lasata din stra,uni sa-si a ere fiecare monumentele stramosilor in asa fel incat sa nu in"aduie nici macar sa fie im odo,ite in numele altora) tu 'ei a ara e omul acela) care n-a adus o a"u,a neinsemnata monumentului lui #. Sci io) ci l-a dat +os din temelii si l-a facut sa dis ara. %sadar) e &eii nemuritori) cine oare 'a a arar amintirea lui #. Sci io du a moartea lui) cine monumentele care marturisesc des re 'irtutea lui) daca tu nu tii seama de ele si le arasesti si daca induri nu numai fa tul ca au fost +efuite) dar c(iar il a eri e +efuitorul si rofanatorul lor 2... 1e oti a ara) Sci io) maretia "loriei tale stramosesti) oti intr-ade'ar) ai toate insusirile e care soarta sau natura le im arte cu darnicie oamenilor * eu nu-ti ra esc meritul unei indatoriri ro rii * nu-mi doresc "loria altuia * nu se otri'este cu discretia mea ca) atunci cand e 'iu si ne'atamat #. Sci io) un tanar in lina utere) sa ma dau dre t rotector si a arator al monumentelor lui #. Sci io. De aceea) daca iei asu ra ta a ararea "loriei tale stramosesti) 'a tre,ui nu numai sa nu s un nimic des re monumentele 'oastre) dar c(iar sa ma ,ucur ca #. %fricanus are du a moarte norocul deose,it ca onoarea lui sa fie a arata de cei care sunt din aceeasi familie) fara a a'ea ne'oie de 'reun a+utor strain. Daca insa te im iedica rietenia entru acest om) daca ceea ce cer de la tine 'ei socoti ca nu e datoria ta) te 'oi inlocui eu in sarcina ce-ti re'ine si-mi 'oi insusi un rol des re care credem ca este al altuia. 4ti cer ina oi) /erres) monumentul lui #. %fricanus * las la o arte rocesul sicilienilor e care l-am luat asu ra mea * sa nu se +udece acum reclamatia ri'itoare la restituirea ,anilor luati e nedre t * sa nu se tina seama de nedre tatile facute se"estanilor * sa fie insa us la loc soclul lui #. Sci io) sa se "ra'e&e e el numele nein'insului "eneral * sa fie re usa la locul ei foarte frumoasa statuie cucerita la 1arta"ina. %cestea ti le cere nu a aratorul

sicilienilor) nu acu&atorul tau) nu se"estanii) ci "loria lui #. %fricanus. Nu ma tem ca +udecatorul #. Ser'ilius nu 'a retui sarcina ce mi-am luat) el care) fiindca a sa'arsit fa te foarte stralucite si mai ales fiindca ridica c(iar acum monumente inc(inate fa telor sale de "lorie) ocu andu-se staruitor de ele) 'a dori fara indoiala sa le incredinte&e nu numai urmasilor sai) ci si tuturor ,ar,atilor ,ra'i si ,unilor cetateni s re a fi a arate) iar nu celor ticalosi s re a fi +efuite. Nu ma tem ca tie) H. 1atule) al carui monument e cel mai insemnat si cel mai stralucit din lume) nu-ti 'a fi e lac ca a&itorii monumentelor sa fie cati mai multi cu utinta si ca toti cei ,uni sa socoteasca dre t o dtorie alor a ararea "loriei altora. De fa t) de celelalte furturi si ticalosii ale lui /erres sunt tul,urat fara indoiala numai incat socotesc ca ele tre,uie sa fie infierate * in ca&ul acesta insa sunt c(inuit de o durere atat de mare incat nimic intr-atat nu mi se are mai nedemn) nimic mai de nein"aduit. /a im odo,i /erres cu monumentele %fricanului casa lui) cloaca de desfrau) de infamie si de de&onoare 2 /a ase&a /erres monumentul celui mai cum atat si celui mai ne ri(anit ,ar,at) statuia Dianei fecioare) in casa in care 'iermuiesc fara incetare ticalosiile rosituatelor si ale ro.enetilor 2 %cest furt in ld"atura cu Mercur t=ndaritanul are un sin"ur ca de acu&are si este infatisat de mine dre t unul sin"ur * de fa t sunt aci mai multe) dar nu stiu cum le-as utea deose,i si des arti unele de altele. Mai intai este un furt) fiindca a furat de la niste aliati o statuie de mare rGt * este un +af din a'utul statului) fiindca n-a stat la indoiala sa instraine&e o statuie a artinand o orului roman) luata din rada dusmanilor si ridicata in numele unui "eneral al nostru* este o crima de le&ma+estate) fiindca a indra&nit sa darame si inde arte&e amintirile sta anirii noastre) ale "loriei fa telor noastre ra&,oinice * este un sacrile"iu) fiindca a calcat in icioare cele mai sfinte sentimente reli"ioase * este un act de cru&ime) fiindca im otri'a unui om ne'ino'at) im otri'a unui aliat si rieten al nostru) a nascocit un fel de c(in nemaiau&it si unic... %flati acum) +udecatori) si des re lacomia) indra&neala si ne,unia lui fara seaman) mai ales cand a an"arit acele lucruri sfinte care nu numai ca n-ar fi fost in"aduit sa fie atinse cu mainile) ar nici macar rofanate in "and. E.ista la catanieni un ssnctuar al &eitei 1eres) cinstit cu aceeasi 'eneratie ca si la >oma) ca si in celelalte locuri) ca si a roa e e intre" amantul. 4n fundul acestui sanctuar era o statuie stra'ec(e a &eitei 1eres) des re care ,ar,atii nu numai ca nu stiau cum arat) dar nici macar ca se afla acolo. 1aci ,ar,atii n-au 'oie sa intre in sanctuar * e o,iceiul ca femei si fecioare sa faca ceremoniile. Noa tea) e ascuns) scla'ii lui /erres au ridicat statuia din acel loc adanc 'enerat si foarte 'ec(i. % doua &i reotesele &eitei 1eres si conducatoarele acelui tem lu) femei in 'arsta res ectate si cunoscute) aduc fa ta in fata ma"istratilor lor. Tuturor lucrul li se area "roa&nic) nedemn) intr-un cu'ant) un ade'arat doliu. %tunci /erres) tul,urat de "ro&a'ia fa tei ca sa inde arte&e de la sine ,anuiala ueni astfel de crime) insarcinea&a e-un oas ete al sau sa "aseasca e cine'a e care sa-l acu&e ca a sa'arsit ticalosia si sa faca totul a acela sa fie condamnat entru aceasta crima) s re a nu fi in'inuit el insusi. 0ucrul nu se amana nici macar cu o &i. 1aci du a ce /erres a lecat din 1atania) e denuntat un anumit scal' * acesta e acu&at) im otri'a lui se aduc martori mincinosi. #ricina o +udeca intre"ul senat otri'it le"ilor catanienilor. Sunt c(emate reotesele* li se cere sa

s una in sedinta secreta a senatului ce cred ca s-a intam lat si cum a fost furata statuia. Ele ras und ca in lacas au fost 'a&uti scal'ii retorului. 0ucrul) care nici inainte nu era "reu de inteles) datorita marturiei reoteselor a ince ut sa fie lim ede ca lacrima. Se trece la 'ot. Scla'ul ne'ino'at e ac(itat in unanimitate) entru ca 'oi sa-l uteti condamna si mai usor) rintr-un 'ot unanim) e acest om. 4ntr-ade'ar) ce ceri tu) /erres 2 1e s reti 2 1e aste ti 2 1e &eu sau ce om socotesti ca te 'a a+uta 2 %colo unde oamenilor li,eri nu le era in"aduit s intre nici macar entru a se ru"a) tu ai indra&nit sa trimiti scla'i s re a +efui un tem lu 2 N-ai so'ait s an"aresti acele lucruri de la care le"ile sacre te o,li"au sa intorci ana si ri'irile 2 Totusi in aceasta crima atat de ticaloasa si de nele"iuita n-ai ca&ut nici macar ademenit de oc(ii tai. 1aci ai dorit cu atima ceea ce nu 'a&usesi niciodata) te-ai indra"ostit) &ic) de ceea ce nici nu &arisesi mai inainte. Numai din au&ite te-ai a rins de-o dorinta atat de mare incat nici teama) nici res ectul reli"ios) nici uterea &eilor) nici o inia oamenilor n-au infranat-o... #e &eii nemuritori 5 1e fel de om acu& eu 2 1e fel de om urmaresc) a arand in numele le"ii dre turile aliatilor nostri 2 %su ra cui 'eti ronunta sentinta 'oastra rin 'ot secret2 Dele"atii malte&i declara in mod oficial ca tem lul 4unonei a fost radat ca acest om n-a lasat nimic in sanctuarul 'enerat cu adanca reli"io&itate* acolo unde flotele dusmanilor au acostat adesea) unde iratii o,isnuiesc sa ierne&e a roa e in fiecare an) lacasul sfant) e care nici un irat nu l-a an"arit mai inainte si nici un dusman nu l-a atins 'reodata) a fost +efuit de /erres sin"ur atat de cum lit incat n-a ramas acolo a,solut nimci. 4n asemenea conditii) 'a fi numit acum omul acesta un acu&at) eu un acu&ator si 'oi un tri,unal 2 El este) 'e&i ,ine) tinta unor acu&atii neintemeiate si e tarat in +udecata e sim le ,anuieli 5 E 'adit ca au fost furati &ei) de'astate tem le) +efuite orase. /erres sia taiat orice mi+loc de a ta"adui 'reuna din aceste crime si utinta de a se de&'ino'ati. 4n toate ri'intele e do'edit 'ino'at de mine) e &dro,it de martori) e co lesit de ro ria-i marturisire) e inlantuit in ticalosiile lui 'adite) dar sta inca e loc) si fara a rosti un cu'ant) isi trece in re'ista fa tele im reuna cu mine. Mi se are ca struiesc rea mult intr-unul si acelasi fel de acu&atii * imi dau seama) +udecatori) ca tre,uie sa reintam in o,oseala e car eurec(ile si s iritele 'oastre o incearca. De aceea 'oi trece cu 'ederea multe lucruri * insa entru ceea ce am de "and sa 'a s un) in'iorati-'a atentia) 'a ro") +udecatori) e &eii nemuritori) aceasi &ei des re a caror 'eneratie 'or,im acum de-atata tim ) ana cand 'oi aminti si 'oi infatisa o ticalosie a acestui om de care s-a cutremurat toata ro'incia... n-am sa 'a mai o,osesc. 4ntr-ade'ar) inca de mult ma tem ca 'or,irea mea sa nu ara ca n-are nimic a face cu ractica o,isnuit a tri,unalelor si cu "enul folosit &ilnic in discursurile +udiciare. Numai atata s un) ca insasi aceasta 1eres) cea mai 'ec(e) cea mai 'enerata) stra,una tuturor ceremoniilor reli"ioase care se cele,rea&a la toate o oarele si neamurile) a fost ra ita de catre 1. /erres din tem lul si salasul ei. 1ei care ati a+uns la 7enna ati 'a&ut o statuie de marmora a &eitei 1eres si) intr-un alt tem lu) una a 0i,erei. Ele sunt foarte mari si foarte frumoase) ins nu atat de 'ec(i. Mai era acolo una de arama) de marime o,isnuita si lucrata cu neasemuita maiestrie) cu facle) foarte 'ec(e) cu mult cea mai 'ec(e

dintre toate care se afla in acel sanctuar. #e aceasta a furat-o si totusi n-a fost multumit cu atat. 4n fata tem lului &eitei 1eres) intr-o iata desc(isa si foarte intinsa) sunt doua statui) una a &eitei 1eres) cealalta a lui Tri tolem) foarte frumoase si foarte mari. !rumusetea le-a us in rime+die) marimea lor le-a sal'at) caci co,orarea de e iedestal si trans ortarea lor areau din cale-afara de ane'oioase. 4n mana dre ata a &eitei 1eres era o statuie mare a /ictoriei) foarte frumos lucrata. /erres a a'ut "ri+a ca ea sa fie smulsa din statuia &eitei 1eres si dusa la el. 1e inima mai are omul acesta acum cand i se reamintesc nele"iuirile) de 'reme ce c(iar eu) amintindu-le) sunt nu numai tul,urat ana in adancul sufletului) dar c(iar ma cutremur in toata fiinta mea 2 1aci imi amintesc de tem lul) de locul) de cultul acela * se erinda rin fata oc(ilor mei toate * &iua aceea in care) du a ce 'enisem la 7enna) reotesele &eitei 1eres mi-au iesit inainte cu an"lici si cu ramuri sfinte * multimea locuitorilor si colonia romana in care) e cand 'or,eam) i&,ucneau lansete si "emete atat de uternice incat +alea cea mai amara area ca sta aneste tot orasul. Nu de di+mele im use rin silnicie) nu de +efuirea ,unurilor) nu de +udecatile nedre te) nu de desfraurile ,rutale ale acestui om) nu de 'iolenta) nici de insultele cu care fusesera c(inuiti si stri'iti se lan"eau toti oamenii fara erec(e sa fie ra&,unate di'initatea &eitei 1eres) cultul ei 'ec(i) sfintenia tem ului ei * toate celelalte suferinte s uneau ca le ra,da si nu le iau in seama. %ceasta durere era atat de mare incat area ca /erres a 'enit la 7enna ca un al doilea #luto si ca a dus de acolo nu e #roser ina) ci ca a ra it-o e insasi 1eres. 4ntr-ade'ar) orasul acela are a fi nu un oras) ci sanctuarul &eitei 1eres. 0ocuitorii din 7enna cred ca 1eres locuieste la ei) asa incat ei imi ar a nu fi cetatenii acelui oras) ci toti reoti) toti slu+itorii si ontifi ai &eitei 1eres. Din 7enna indra&neai tu sa iei statuia &eitei 1eres) din 7enna te-ai silit tu sa ra esti /ictoria din mana &eitei 1eres) smul"and o &eita alteia &eite 2... 1e mi+loc de-a sca a de condamnare ii mai ramane asadar aceluia care rin +osnicia sentimentelor i-a intrecut e scla'i) rin cute&anta e fu"ari) rin crima e ,ar,ari) rin cru&ime e dusmani 2 i-ati au&ut e T(eodorus) e Numenius si e Nicasio) dele"ati din 7enna) declarand oficial ca au de la concetatenii lor insarcinarea sa se duca la /erres si sa-i ceara ina oi statuia &eitei 1eres si e cea a /ictoriei * daca le 'or o,tine) atunci sa res ecte 'ec(iul o,icei al locuitorilor din 7enna si) desi /erres ustiise Sicilia) totusi) fiindca ei rimisera aceasta re"ula de urtare de la stramosi) sa nu faca nici o de o&itie oficiala im otri'a lui) daca insa nu le 'a da ina oi) atunci sa se infatise&e la tri,unal si sa arate +udecatorilor nedre tatile lui /erres) dar mai cu seama sa se lan"a de rofanarea reli"iei. #e &eii nemuritori) nu nesocotiti) nu dis retuiti si nu ri'iti cu ne asare) +udecatori) aceste lan"eri ale lor. E 'or,a de nedre tati im otri'a aliatilor) e 'or,a de uterea le"ilor) e 'or,a de ,unul nume si de im artialitatea tri,uanlelor. Toate aceste lucruri sunt de foarte mare interes) insa cel mai insemnat e urmatorul 3 de-o atat de mare 'eneratie e sta anita toata ro'incia) o su erstitie atat de uternica) starnita de fa ta lui /erres) a cu rins mintile tuturor

sicilienilor) incat orice nenorocire s-ar intam la) in 'iata u,lica sau articulara ar area ca 'ine din cau&a crimei acestui om. %ti au&it e centuri ini) e a"=rieni) e catanieni) e etneni) e (er,iteni si e mai multi altii o'estind oficial ce ustietate e e o"oare) ce ara"ina) ce ri,e"ie a lu"arilor) cat de ustii) cat de sal,aticite) cat de lasate in arasire sunt toate. Desi acestea s-au intam lat din ricina multelor si feluritelor nedre tati ale lui /erres) totusi in credinta sicilienilor cea mai mare insemnatate o are aceasta sin"ura cau&a 3 ci sunt de arere ca rin rofanarea &eitei 1eres orice cultura si orice roade ale amantului su ierit in aceste locuri. /indecati rofanarile suferite de reli"ia aliatilor nostri) +udecatori) a arati-o e a 'oastra. 1aci aceasta reli"ie nu 'a e nici straina) nici indiferenta. 4ar daca ar fi asa) daca n-ati 'rea s-o ado tati) ar tre,ui totusi sa doriti ede sirea celui care a rofanat-o. Dim otri'a insa) cand e 'or,a de o reli"ie comuna tuturor o oarelor si de ceremonii reli"ioase e care stramosii nostri) im rumutandu-le si c(iar aducandu-le da la neamuri straine) le-au culti'at cu ietate) cult e care) du a cum de fa t si era) au 'rut sa-l numeasca "recesc) cum am utea ramane) c(iar daca am dori-o) ne"li+enti si ne asatori 2... %ti aud&it adesea ca Siracu&a e cel mai mar esi cel mai frumos dintre toate orasele "recesti. %cest oras este atat de intins) incat s-ar s une ca e alcatuit din atru orase foarte mari. %cum 'oi re'eni la Marcellus) ca sa nu ara ca am amintit aceste lucruri fara moti'. Du a ce-a cucerit rin forta armelor un oras atat de stralucit) n-a socotit ca e de folos entru "loria o orului roman sa ruine&e si sa nimiceasca aceasta minune de frumusete) mai ales ca dins re artea ei nu se arata nici o rime+die. De aceea a crutat cu atata "ri+a cladirile u,lice si articulare) e cele sfinte si e cele rofane) de arca ar fi 'enit cu armata sa le a ere) nu sa le cucereasca. 1at ri'este odoa,ele orasului) a tinut socoteala si de dre turile 'ictoriei si de datoriile omeniei. 1redea ca este un dre t al 'ictoriei sa duca la >oma ulte lucruri care uteau sa im odo,easca orasul) insa o datorie de omenie sa nu +efuiasca de tot un oras e care) cu deose,ire) dorise sa-l crute. 4n aceasta im artire a odoa,elor) 'ictoria lui Marcellus n-a cautat sa ia entur o orul roman mai mult decat a astrat omenia lui entru siracu&ani. 1ele ce au fost duse la >oma le 'edem lan"a tem lul Onoarei si al /irtutii) recum si in alte locuri sfinte. N-a us nimic in locuinta sa) nimic in "radinile sale) nimic in ro rietatea sa de lan"a >oma * a socotit ca)daca nu 'a duce acasa la el odoa,ele cu'enite >omei) casa lui 'a fi o odoa,a entru oras. 4ar la Siracu&a a lasat foarte multe lucruri alese) n-a rofanat nici un &eu) nu s-a atins de nici unul. #uneti-l alaturea e /erres) nu ca sa com arati un om cu un alt om) fiindca sar aduce +i"nire du a moarte unui astfel de ,ar,at) ci ca sa com arati o erioada de ace si o 'reme de ra&,oi) le"ile cu forta) adminsitrarea dre tatii cu folosirea sa,iei si a armelor) sosirea corte"iului lui /erres cu intrarea armatei 'ictorioase a lui Marcellus. 4n 4nsula) des re care am 'or,it maiinainte) e.ista un tem lu al Miner'ei. Marcellus nu s-a atins de el) ci l-a lasat lin de odoa,e. %cesta a fost +efuit si

radat de /erres intr-atat incat are ca a fost ustiit nu de 'reun dusman o,isnuit) care totusi ar fi res ectat c(iar si in ra&,oi sfintenia reli"iei si o,iceiul amantului) ci de niste tal(ari ,ar,ari. Era acolo o lu ta de ca'alerie a re"elui %"atocle minunat ictata in ta,louri) iar cu aceste ta,louri erau im,racati eretii sanctuarului. Nu era nimic mai 'estit decat acea ictura) nimic in Siracu&a care sa fie socotit mai 'rednic de 'a&ut M. Marcellus) desi cele,ra lui 'ictorie transformase totul in lucruri rofane) totusi) reinut de-un scru ul reli"ios) nu s-a atins de aceste ta,louri. /erres cu toate ca din cau&a unei aci indelun"ate si a fidelitatii o orului siracu&an le rimise ca e niste lucruri sfinte si demne de 'eneratie) a furat toate aceste ta,louri * eretii ale caror odoa,e dainuisera atatea secole si sca asera de atatea ra&,oaie) i-au lasat "oi si urati. Si Marcellus) care romisese) ca daca 'a cuceri Siracu&a) 'a inc(ina doua tem le la >oma) n-a 'rut sa im odo,easca ce-si usese in "and sa cladeasca cu lucrurile e care le cucerise * /erres) ca unul care era dator sa inde lineasca romisiuni facute nu Onoarei si /irtutii ca acela) cu /enerei si lui 1u idon) si-a dat toata silinta sa +efuiasca tem lul Miner'ei. %cela n-a 'rut sa im odo,easca &eii cu ra&i luate de la &ei) acesta a dus odoa,ele fecioarei Miner'a in casa unei curte&ane. %fara de asta) a mai ridicat din acelasi tem lu doua&eci si sa te de ta,louri foarte frumos ictate) in care erau ortretele re"ilor si tiranilor Siciliei si care incantau nu numai rin maiestria ictorilor) ci si rin darul de-a e'oca ersona+ele si de-a le face cunoscute trasaturile. Si 'edeti cu cat mai crud decat de toti inaintasii sai a fost entru siracu&ani acest tiran) de 'reme ce aceia au im odo,it totusi tem lele &eilor nemuritori) iar /erres le-a furat c(iar monumentele si odoa,ele. Din artea mea sa te laude acum mamertinii) fiindca) din toata ro'incia) sunt sin"urii care doresc sa sca i ne'atamat) sa te laude si totusi asa incat sa te oata a+uta 7eius) care e conducatorul del"atiei) sa te laude asa incat sa fie re"atiti sa-mi ras unda la cele ce 'or fi intre,ati. Si ca sa nu fie luati de mine e neaste tate) ii fac atenti ca am de "and sa-i intre, daca datorea&a o cora,ie o orului roman 3 'or recunoaste acest lucru * daca au dat-o in tim ul uterii lui /erres * 'or s une ca nu * daca au construit e socoteala cetatii lor o cora,ie de trans ort foarte mare e care au dat-o lui /erres * nu 'or utea s une ca nu * daca 1. /erres a luat "rau de la ei) ca sa-l trimita o orului roman) la fel ca inaintasii lui 3 'or s une ca nu * cati sodati sau cati cora,ieri au dat tim de trei ani 3 'or s une ca n-au dat nici unul. Nu 'or utea s une ca Mesina n-a fost tainuitoarea tuturor furturilor si ra&ilor acestui om. /or recunoaste ca foarte multe lucruri au fost duse de acolo e mult ecora,ii) ca) in sfarsit) aceasta cora,ie foarte mare data de mamertini a lecat incarcata im reuna cu /erres. De aceea din artea mea astrea&a-ti acesta lauda a mamertinilor. 1at des re orasul Siracu&a) unde au fost su rimate ana si sar,atorile scandaloase in cinstea lui /erres) 'edem ca nutreste fata de tine sentimente otri'ite suferintelor e care i le-ai ricinuit. 4ntr-ade'ar) nu se cu'enea sa i se aduca onorurile &eilor celui care furase statuile &eilor. Si) e 7ercule) siracu&anii ar fi tinut de rau e ,una dre tate daca) dua ce au inde artat din calendarul lr o &i de sar,atoare foarte 'estita si foarte sfanta) a fost cucerita de Marcellus) tot ei ar cele,ra o &i de sar,atoare in umele lui /erres) desi acesta a ra it de la siracu&ani ceea ce acea &i nenorocita le lasase. Si 'edeti) +udecatori) nerusinarea si trufia unui om care nu numai ca instituit acele rusinoase si ridicole ser,ari ale lui /erres din ,anii lui 7eraclius) dar c(iar a oruncit sa fie desfiintte si cele ale lui Marcellus) astfel incat sa-l sar,atoreasca in fiecare an e cel datorita caruia isi

ierdusera ceremoniile anuale si &eii stramosesti si sa su rime &ilele de sar,atoare ale familiei cu a+utorul careia recasti"asera toate celelalte &ile de sar,atoare. $

!ili ica a 44-a

$1um se face) care-i e. licatia) senatori) ca de doua&eci de ani incoace n-a e.istat dusman al re u,licii care in acelasi tim sa nu-mi fi declarat mie ra&,oi 2 Nu-i ne'oie s anuemsc e nimeni) 'i-i aduceti 'oi sin"uri aminte. Ei au fost ede siti mai as ru decat doream eu. Ma mir insa de tine) %ntonius) care le imiti fa tele fara sa te in"ro&esti de sfarsitul ce l-au a'ut 5 De ei ma mir mai utin) diindca nici unul dintre dansii nu mi-a fist dusman din ro ria lui 'ointa) ci eu iam atacat s re ,inele statului. Tu insa nu ai fost +i"nit nici macar cu o 'or,a) iar acum te do'edesti mai indra&net decat 0ucius 1atilina si mai furios decat #u,lius 1lodius. Tu m-ai atacat cel dintai) m-ai calomniat si ai socotit ca aceasta le adare de mine iti 'a ser'i dre t recomandare in fata cetatenilor nele"iuiti. 1e sa cred 2 1a am fost dis retuit 2 Nu 'ad insa) in 'iata mea) in re utatia mea) in actiunile mele) in utinatatea talentului meu ce-ar utea sa nu-4 laca lui %ntonius. % cre&ut el oare ca ma aote in+osi atat de usor in fata Senatului2 Dar daca senatorii au recunoscut multor ,ar,ati de seama ca s-au do'edit administratori destoinci) mie mi-au atri,uit sal'area statului. Sau a 'oit oatesa se intreaca cu mine in darul 'or,irii 2 %ceasta este) ce-i dre t) o facoare e care mi-o fac. 1aci ce oate fi mai cu riint si mai rodnic decat a 'or,i entru mine si im otri'a lui %ntonius 2 0ucrurile s-au intam lat) cu si"uranta) astfel 3 el a socotit ca nu oate do'edi celor asemenea siesi ca nu este dusmanul atriei daca nu mi-ar fi si mie dusman. Maiinainte de a-i ras unde la celelalte acu&atii) 'oi 'or,i e scurt des re rietenia e care m-a in'inuit ca n-am res ectat-o) in'inuire ce o socot foarte "ra'a. S-a lans) ca) nu stiu cand) m-am im otri'it intereselor sale. Dar uteam oare sa nu ma im otri'esc unui strain cand era 'or,a des re un rieten intim) sa nu ma im otri'esc re utatiei ca atate nu rin merite) ci datorita 'arstei) sa nu ma imotri'esc ueni nedre tati sa'arsite rin mi+locirea celui mai nedre t c(e&as) si nu rin dre tul "arantat de retor 2 Socot ca de aceea ai referat insulta) ca sa te recoman&i celor +osnici) ca sa-si aduca toti aminte ca ai fost "inerele unui li,ert si co ii taisunt ne otii lui Huintus !adius) un li,ert si el. Te-ai su us insa felului meu de a 'edea (caci asa ai declarat)) cand 'eneai mereu in casa la mine. Daca ai facut-o cu ade'arat ti-ar fi ser'it de mult faimei si cinstei tale. N-ai facuto) si) c(iar daca doreai s-o faci) nu te-ar fi lasat 1urio. %i s us ca) entru mine) ai renuntat sa candide&i ca au"ur. /ai) ce indra&neala de necre&ut) ce nerusinare) care tre,uie data in 'ilea" lumii intre"i 5

#e 'remea lui 1neius #om eius si Huintus 7ortensius m-au desemnat au"ir (nu se utea face ro unerea de mai multi) desi fusesem dorit de intre"ul cole"iu)) tu inca nu-ti ac(itasesi datoriile si credeai ca nu 'ei utea sca a de ele in alt c(i decat rasturnand re"imul re u,lican. M-am folosit oare 'reodata de 'reo ,inefacere a ta 2 1e ,inefacere 2 1u toate ca am luat au ra-mi totdeauna c(iar e aceea e care mi-a amintesti. %m referat sa marturisesc ca-ti sunt dator cu ce'a) decat sa ar ca nu sunt destul de recunoscator.) c(iar fata de cel mai utin rudent. De care ,inefacere insa 'or,esti 2 1a nu m-ai ucis la 8rundisium 2 %i fi ucis tu e cel ce insusi era in'in"ator) care cum te falesti... cum te falesti tu mereu iti acordase...iti acordase conducerea ,andei de +efuitori si ai fi 'oit ca el sa fie sal'at si-ti oruncise sa 'ii in 4talia 2 Sa &icem ca m-ai fi utut ucide. 1are alta este) senatori) ,inefacerea fa tuita de ,anditi decat sa oata declara ca au dat 'iata acelora carora nu le-au ra it-o 2 Daca aceasta ar fi ,inefacere) nicodata aceia care au omorat e cel care i-a sal'at - tu insuti ii numesti e acestia ,ar,ati de seama - n-ar fi casti"at o atat de mare "lorie. 1e ,inefacere este ca te-ai retinut de la o crima nele"iuita 2 De altminteri) nici nu utea sa ma ,ucure atat de mult fa tul ca n-am fost ucis de tine) ca mai mult m-am intristat ca ai fi utut sa'arsi ne ede sit aceasta crima. Dar s-o numim ,inefacere. Mai mult decat atata nu se uta o,tine de la un (ot. 0a ce anume te "andesti cand s ui ca iti sunt nerecunscator 2 nu tre,uia oare sa ma lan" de nimicirea re u,licii) ca sa nu ar nerecunoscator fata de tine 2 Dar in acea lan"ere trista si +alnica) insa folositoare mie entru acest ran" la care m-au inaltat Senatul si o orul roman) ce o'ara) ce 'or,a nelalocul ei dusmanoasa &ic ei ca am rostit 2 4ntr-ade'ar) cat de cum atat tre,uie sa fie %ntonius) cel care) lan"and) se a,tine totusi de la +i"niri 2 Mai ales atunci cand tu risi isesi tot ce-a mai ramas din a'erea statului) cand acasa la tine toate erau de 'an&are) su use celei mai rusinoase tar"uieli) cand te s ri+ineai e le"i care inca nu erau romul"ate) cand inlaturasesi aus iciile in calitatea ta de au"ur si dre tul de inter elare in calitate de consul) cand in c(i ul ei cel mai +osnic te incon+urasesi de oameni inarmati) cand &ilnic comiteai marsa'ii in casa-ti rau famata) inecat in 'in si destra,alari. 4ata-ma dar acum in aceasta situatie) de arca ar fi in (arta cu Marcus 1rassus) cu car eam a'ut multe si mari rafuieli) si nu cu un nemernic "aldiator - cum te-as numi des re care n-am omenit nimic cand m-am lans ce soarta e (ara&ita re u,licii. %sadar) asta&i il 'oi lamuri de cata ,inefacere a a'ut el arte de la mine atunci. %cest necio lit a citit scrisoarea e care &icea el ca am trimis-o eu. 1ine) dintre cei care cunosc catusi de utin com ortarea oamenilor de trea,a) iscanduse 'reo su arare intre dansul si 'reun rieten) a dat 'reodata e fata si a citit altora o scrisoare trimisa lui de acel rieten 2 1e este aceasta decat renuntarea in 'iata la insesi le"aturile dintre oameni) renuntarea la contactul cu rietenii care nu sunt de fata2 1ate "lume nu "asim adesea in scrisori) care daca ar fi date e fata) ar area nesarate) si cate fa te serioase care nu tre,uie di'ul"ate in nici un c(i 2 %tat fie &is des re neomenia ta. 0uati seama insa la ne,unia-i nemaiau&ita 5 1e ai sa-mi re rose&i. $ oratorule $) ca sa te asemeni cu Mustella Seianul sau cu Tiro Numidul 2 1aci ei c(iar si in acest moment stau cu s adele scoase in fata Senatului. %tunci te 'oi considera si eu eloc'ent cand imi 'ei

demonstra in ce c(i ai sa te a eri) aflandu-te intre acesti cutitari. Si) in fine) ceai utea o,iecta) daca as ne"a ca ti-am trimis 'reodata o scrisoare) cu ce ro,a m-ai utea con'in"e 2 Oare cu scrisul) in care ai o rice ere ce-ti aduce foloase 2 1um ai sa oti una ca asta2 1aci scrisoarea e scrisa de mana co istului meu. Detest acum e rofesorul tau care - in sc(im,ul unei lati atat de mari) cata 'oi arata indata - nu te-a in'atat sa fii rice ut. 1e este insa mai +osnic) nu entru un orator) ci entru orice om) decat sa aduca ad'ersarului o in'inuire e care) daca acesta ar res in"e-o) cel care l-a in'inuit nu si-ar mai utea continua cu'antarea 2 Eu nu ne") ci dim otri'a) te in'inuiesc nu numai de neomenie) dar c(iar ca esti ne,un. 1are cu'ant din aceasta scrisoare nu este lin de res ect) indatorire si ,una-cu'iinta 2 Toata in'inuirea ta ar fi ca eu nu "andesc rau des re tine in aceasta e istola) scriu ca unui cetatean) ca unui om de trea,a) nu ca unui ticalos) ca unui crimina. Eu nu 'oi da in 'ilea" scrisoarea ta - desi eram indre tatit s-o fac) fiindca m-ai +i"nit - scrisoare in care-mi ceri sa te las sa rec(emi e cine'a din e.il) sa-ti dau a+utorul) si te +urai ca nu-l 'ei rec(ema fara 'oia mea. %i o,tinut ermisiunea mea. De ce sa ma im otri'esc indra&nelii tale) e care n-o oate sta ani nici autoritatea acestui Senat) nici res ectul datorat o orului) nici 'reo le"e 2 Si de ce ma ru"aidaca cel entru care ma im lorai fusese rec(emat rintr-o le"e data de 1ae&ar 2 E lim ede ca el a 'oit ermisiunea mea entru ca incu'iintarea lui %ntonius nu utea sa fie 'ala,ila) intrucat e.ista o le"e in aceasta ri'inta. Tre,uind) senatori) sa s un doar cate'a cu'inte des re mine si mai multe im otri'a lui %ntonius) 'a ro" sa ma ascultati cu ,una'ointa cand 'oi 'or,i des re mine) iar cand ma 'oi ronunta im otri'a lui %ntonius 'oi face-o astfel incat sa-mi dati atentia cu'enita. /a mai ro") fiindca cunoasteti sfiala si modestia mea atat in cu'antari) cat si in intra"a mea 'iata) sa nu "anditi ca asta&i am uitat de mine) cand m-am (otarat sa-i ras und la ro'ocarea lui. Nu-l 'oi considera consul) du a cum nici el nu mi-a dat consideratia datorata unui fost consul. El insa nu este consul nici rin felul sau de a trai) nici rin com ortarea sa fata de stat) e cand eu) fara utinta de ta"ada) sunt un fost consul. %sadar) ca sa intele"eti ce fel de consul s une el ca este) aflati ca a atacat consulatul meu. 1onsulat care) senatori) a fost al meu doar cu numele) cand de dre t a fost al 'ostru) in interesul tuturor. Oare ce an (otarat eu) ce am s'arsit) ce alta am inde linit decat ceea ce-mi cereau sfaturile si autoritatea ordinului senatorial 2 Tu) om rice ut) nu numai eloc'ent) ai indra&nit sa critici aceste fa te c(iar in fata acelora du a al caror lan si (otarare au fost sa'arsite 2 1ine insa s-a mai "asit sa critice consualtul meu) in afara de tine si de 1lodius 2 Soarta lui 1lodius iti este re&er'ata si tie) ca si lui 1urio de altfel) deoarece si asu ra casei tale lanea&a fatalitatea care s-a a,atut asu ra unuia si asu ra celuilalt. Deci) lui %ntonius nu-i lace consulatul meu. % lacut insa lui Ser'ilius care muri deuna&i) ca sa-l numesc e el mai intai dintre consularii acelei 'remi * i-a lacut si lui H. 1atulus) al carui resti"iu 'a trai 'esnic in re u,lica noastra) a lacut si celor doi 0uculli) lui 7ortensius) lui 1urio) lui #iso) lui Gla,rio) lui 0e idus) lui /ocatius) lui !i"ulus) lui Silanus si lui Murena) care e atunci erau consuli desemnati * a alcut de asemenea fostului consul Marcus 1ato) a multe re'a&atorul cand a lecat din 'iata) dar n-a a ucat sa te 'ada e tine consul 5 1a sa nu mai 'or,esc de 1neius #om eius care a ro,a intru totul acti'itatea mea ca consul. %cesta) cand a dat cu oc(ii de mine) la intoarcerea lui din Siria) mi-a recunoscut meritele de fata cu

toti) m-a im,ratisat) felicitandu-ma si &icandu-mi ca datorita mie isi utea re'edea atria. Dar de ce amintesc numai e unii 2 4ntre"ului Senat i-a lacut atat de mult consulatul meu) incat n-a e.istat senator care sa nu-mi aduca multumiri ca unui ade'arat arinte si sa nu s una ca si-a reca atat ade'arata 'iata) a'erea) co iii datorita mie... %ntonius nu co,oara asta&i in oras... #entru ce 2 4si ser,ea&a in "radina &iua de nastere. 1ine da os atul 2 Nu 'oi numi e nimeni 3 "anditi-'a la un !ormio) la un Gnat(o si c(iar la un 8allio. O) rusinoasa marsa'ie omeneasca 5 O) nerusinare 5 O) destra,alare5 O) ofte +osnice5 1and ai atat de a roa e de tine un senator fruntas) un cetatean distins) sa nu-i ceri sfatul in tre,urile re u,licii si sa-l ceri acelora care n-au nici un fel de stare) ci o irosesc e a ta 2 E lim ede 3 consulatul tau a fost sal'ator iar al meu rime+dios 5 Oare ana intr-atata ti-ai ierdut res ectul si cinstea incat ai indra&nit sa rostesti asemenea cu'inte c(ia rin tem lul in care eu consultam Senatul) senat care e 'remuri) e cand era in floare) statea in fruntea intre"ului uni'ers 2 4n incinta acestuia ai cute&at sa ase&i e cei mai ierduti oameni) inarmati cu s ade. %i indra&nit de asemenea (dar ce nu indra&nesti tu 2) sa &ici ca) e 'remea cand eram eu consul) 1a itoliul a fost ticsit de scla'i inarmati. Desi"ur) ii constran"eam e senatori) ca sa aduca la inde linire niste (otarari nele"iuite. %cele fa te isi sunt sau nu cunoscute) o miselule (caci tu n-ai cunostinta de nimic ,un)) daca le-ai rostit cu atata nerusinare in fata celor mai de seama oameni 2 Dar care dintre ca'alerii romani) care tanar no,il in afara de tine) care om din orice clasa sociala) neuitand ca este cetatean) n-a fost e colina 1a itoliului cand senatul se afla in acest tem lu) sau cine nu si-a s us numele - si nu erau nici destui scri,i sau destule re"istre ca sa oata cu rinde numele tuturora 2 Erai insa asa de &a acit) ca te lu tai sin"ur cu tine in tot tim ul discursului tau. Nu numai ca 'or,ele e care le rosteai nu a'eau nici o le"atura intre ele) dar erau c(iar fara rost si se ,ateau ca in ca ) incat erai in (arta mai mult cu tine decat cu mine. S uneai ca tatal tau 'itre" a alunecat intr-o crima "roa&nica si te lan"eai ca a fost ede sit. %i laudat astfel ceea ce este numai al meu si ai criticat intra"a actiune a Senatului. Omul $ eloc'ent $ nu intele"e insa ca acela im otri'a caruia isi ridica "lasul este laudat de dansul) iar criticati sunt cei entru care ledea&a. Dar ce este aceasta fa ta) nu-i &ic indra&neala (desi el doreste sa fie numit indra&net)) aceasta ne,unie (des re care nu 'rea sa se 'or,easca si in care ii intrece e toti)) ne,unia de a omeni des re colina 1a itoliului) cand forfoteau incoace si incolo) rintre ,ancile noastre) oameni inarmati) cand) o) &ei nemuritori) in acest tem lu al 1oncordiei - in care e 'remea cand eram eu consul au fsot rostite decrete sal'atoare) su, im eriul carora am trait ana acum - asta& stau adunati oameni cu sa,iile scoase 2 %cu&a Senatul) ii acu&a e ca'aleri) care) e atunci) erau una cu Senatul) acu&a toate clasele sociale) e toti cetatenii si marturiseste ca) c(iar in aceasta cli a) ordinul nostru senatorial este incon+urat de itirieni. Tu rostesti cu'intele cu atata nerusinare nu datorita indra&nelii tale) ci entru ca nu 'e&i colosala ne otri'ire al fa telor. 1u si"uranta ca nu rice i nimic * caci ce este mai de lasat decat a im uta altuia) ca foloseste arme entru sal'area statului) cand tu le ai e cele care tintesc nimicirea acestuia 2 -nde'a) in cu'antarea ta) ai a'ut c(iar sa fii s iritual. O) &ei

,inefacatori) nu ti se cu'enea decat aceasta "luma) in care consta 'ina ta. %i fi utut im rumuta utin s irit de la sotia ta) comediana. $ %rmele sa faca loc ,inefacerilor acii $. Oare atunci armele n-au cedat locul acii 2 4ar mai a oi acea a dat locul armelor tale. Sa cercetam dar ce a fost mai ,ine 3 sa se dea arme criminalilor sau sa se astre&e li,ertatea 2 1at des re 'ersurile mele) nu mai 'or,esc * 'oi s une doar e scurt ca tu n-ai cunoscut nicicand 'ersurile sau literatura * eufatra a ma de arta 'reodata de acti'itatea olitica sau de rieteni) m-am indeletnicit totusi ) in ceasurile de ra"a&) cu toate "enurile literare) astfel ca 'e"(erile si scrierile mele sa aduca si ce'a folos tinerimii si lauda numelui de roman. Dar acestea n-au rost in cli a de fata * sa 'edem ce s un fa tele) care sunt cu mult mai im ortante. %i afirmat ca am lanuit uciderea lui #u,lius 1lodius. 1e-ar fi &is lumea daca el ar fi fost ucis atuncicand tu l-ai urmarit rin iata cu sa,ia scoasa) in 'a&ul o orului roman 2 %i fi dus oare ana la ca at crima) daca el nu s-ar fi re e&it e scarile unui li,rar) dosindu-se) &adarnicindu-ti astfel atacul 2 Marturisesc ca) in aceasta im re+urare) te-am artinit intr-atat cat nici tu nu 'rei sa s ui. #e Milo ins n-am utut sa-l ocrotesc) deoarece a is ra'it mai inainte ca cine'a sa ,anuiasca ce 'a sa'arsi. 0-am indemnat eu oare la crima 2 %dica un astfel de suflet a'ea Milo incat sa nu oata fi de folos re u,licii) fara un sfatuitor 2 Sau mam ,ucurat eu cum'a 2 Tre,uia) oare) ca eu sin"ur sa fiu ma(nit) cand intrea"a cetate clocotea de 'eselie 2 1u toate ca cercetarea mortii lui 1lodius nu s-a facut cu destula rudenta) caci de ce tre,uia sa se cercete&e du a o noua le"e uciderea unui om) cand se sta,ilise totul) cand totul se cercetase conform rocedurii le"ale 2 Si cand nimeni n-a s us ce'a contra mea du a ce s-a de&,atut rocesul) te-ai "asit tu sa s ui acum du a atatia ani 2 8a) mai mult) ai mai mai mult) ai mai indra&nit sa &ici) rintr-o multime de 'or,a ca) la inter'entia mea) #om eius s-a le adat de rietenia ci 1aesar. Si din aceasta cau&a) din 'ina mea) s-a iscat ra&,oiul ci'il. %ici te-ai inselat nu numai asu ra intam larii in totalitatea ei) dar) ceea ce este mai im ortant) ai incurcat si data. Su, consulatul readistinsului cetatean Marcus 8i,ulus) eu n-am trecut nimic cu 'ederea * toate ur&elile mele n-au reusit decat sa-l inde arte&e e #om eius de unirea cu 1aesar. 4n aceasta ri'inta) 1aesar a fost mult mai norocos) caci el a reusit sa-l inde arte&e e #om eius de la intimitatea cu mine. Mai tar&iu insa) cand #om eius se ali ise cu totul de 1aesar) &adarnic as mai fi incercat sa-i des art. Era o ne,unie a nada+dui si a da sfaturi. totusi) au e.istat doua momente in care eu l-am sfatuit e #om eius im otri'a lui 1aesar. %s 'rea sa 'ad daca esti in stare sa afli si aici 'reun cusur 3 intai l-am sfatuit sa nu se relun"easca comanda su rema a lui 1aesar e inca cinci ani) si al doilea) sa nu se ermita romul"area le"ii) sa se tina seama ca-i a,sent. De l-as fi utut con'in"e macar in ri'inta uneia din aceste c(estiuni) noi n-am fi ca&ut nicicand in nenorocirile re&ente. De asemeni) cand #om eius smulsese lui 1aesar toate rero"ati'ele) atat e cele ersonale cat si e cele ale o orului roman) si du a ce) mai tar&iu) a ince ut sa simta ceea ce eu re'a&usem cu mult inainte) caci 'edem ca se declara atriei un ra&,oi nele"iuit) n-am re"etat o cli a de a fi slu+itorul acii) al ,ueni-intele"eri si al linistii. Multora le sunt inca ,inecunoscute urmatoarele cu'inte ale mele 3 $ O) #om eius) ce ,ine-ar fi fost sa nu fi facut niciodata alianta cu 1aesar) ori) daca ai facut-o) sa n-o fi ru t nicodata 5 %i fi dat

astfel do'ada de demnitate si re'edere $. %cestea) o) %ntonius) au fost intotdeauna arerile mele si des re #om eius) si des re re u,lica) iar daca aceste areri ale mele ar fi fost ascultate) re u,lica ar fi si asta&i in icioare) in tim ce tu ai fi ca&ut) rin ro riile tale nele"iuiri) in mi&erie si defaimare. %cestea sunt insa in'inuiri 'ec(i) cea mai roas ata fiind ca 1aesar a fost ucis du a lanul ur&it de mine. Ma tem acum) senatorilor) sa nu credeti cum'a ca miam asi"urat un com lice) care sa nu se mar"ineasca numai la a ma im odo,i cu ro riile mele laude) dar sa ma co leseasca c(iar cu altele straine) ceea ce entru mine este cu mult mai rusinos. Dar cine a au&it omenindu-se numele meu ca artas la sa'arsirea acestei fa te cunoscute de toti 2 Sau e.ista 'reunul dintre asociati al carui nume sa nu se cunoasca 2 Sa nu se cunoasca) am &is 2 Sa nu fi fost inca di'ul"at 2 Mai curand as &ice ca unii se lauda ca s-ar numara rintre com lotisti - desi nu s-au numarat - decat ca 'reunul dintre com lotisti sa ne"e ca a facut arte dintre acestia. 1at de utin ade'arat are fa tul ca) intre atatia oameni - arte necunoscuti in o or) arte rea tineri si care) deci) n-ar fi trecut e nimeni su, tacere - numele meu sa fi utut fi ascuns 5 1aci daca entru eli,erarea atriei ar dori fa tuitori) eu as im in"e e cei asemeni lui 8rutus) care &i de &i nu a'eau oc(i decat entru ortretul lui 0ucius 8rutus sau entru al lui %(alla 5 Dar oamenii cu astfel de stramosi cer mai de"ra,a sfaturi de la straini decat de la ai lor) mai ,ine dinafara decat din casa 5 Mi s-ar da oare cre&are daca as afirma ca ,ar,atul nascut dintr-o astfel de familie) care nu utea suferi nici dominatia) nici sta anirea cui'a) acest ,ar,at) e nume 1aius 1assius) mi-ar fi cerut sfatul 2 El) care) fara a cere sfatul ,ar,atilor de seama) ar fi comis macelul in 1ilicia) la "urile 1=dnus) daca 1aesar s-ar fi o rit numai e tarmul de dincoace si n-ar fi de,arcat) din re'edere) e malul celalalt 2 Oare trecerea de care ma ,ucur l-a utut influenta e 1neuis Domitius) care) entru rascum ararea li,ertatii) n-a fost miscat nici de uciderea tatalui sau) un ,ar,at distins in toate ri'intele) nici de omorarea ,unicului sau) nici de ierderea ro riei sale demnitati 2 Sau am con'ins eu e 1aius Tre,onius) caruia n-as fi cute&at nici sa-i dau sfaturi 2 Si aceasta) deoarece re u,lica ii datorea&a recunostinta) ca unuia ce a considerat li,ertatea o orului mai resus de rietenia cu o sin"ura ersoana) referand sa fie distru"ator al tiraniei decat artasul ei. % urmat oare lanul meu 0ucius Tilius 1im,er) ,eti'ul) e care l-am a reciat mai de"ra,a entru cura+ul de a fi retins ca a sa'arsit acest omor) decat sa-l fi socotit 'rednic de a-l sa'arsi. 0am a reciat entru ca uitase ,inefacerile de care s-a ,ucurat) amintindu-si numai de atrie. De ce nu s une acelasi lucru des re cei doi Ser'ilii) des re 1asca) ori des re %(ala 2 Mai esti totusi de arere ca acestia au fost influentati de autoritatea mea mai mult decat de dra"ostea lor de atrie 2 E lun" sirul celorlalti) al oamenilor de trea,a) ca sa-l ot urmari aici * si cu cat sirul lor este mai mare) cu atat aceasta e mai demn de statul nostru si mai "lorios entru ei insisi. %mintiti-'a numai in ce c(i m-a in'inuit omul acesta iscusit. $ 4ndata du a uciderea lui 1aesar) &icea dansul) Marcus 8rutus a rostiti numele lui 1icero si) ridicand in sus umnalul insan"erat) l-a felicitat entru restaurarea li,ertatii. $ De ce m-a felicitat tocmai e mine 2 !iindca cunosteam realitatea 2 4a seama) se rea oate ca moti'ul entru care m-a numit sa nu fi fost acela ca 8rutus) conducand o actiune asemanatoare cu cea infa tuita de mine altadata) a cre&ut foarte nimerit sa ma ia e mine c(e&as) el de'enind astfel ri'alul laudelor mele.

Numai tu) cel mai ne,un dintre ne,uni) nu intele"i ca) daca este o 'ina de uciderea lui 1aesar) fa t de care ma in'inuiesti) 'ina este si fa tul ca m-am ,ucurat de uciderea lui 1aesar 2 1aci este oare 'reo deose,ire intre autorul moral si fa tas 2 Sau una este ca am dorit sa se comita si alta sa ma ,ucur de crima comisa 2 Este oare 'reunul) in afara de cei care doreau cu tot dinadinsul ca 1aesar as domneasca) este 'reunul care sa nu fi 'oit sa se sa'arseasca acest lucru) sau) du a sa'arsirea lui) sa nu-l fi a ro,at 2 Deci toti sunt 'ino'ati) caci toti oamenii cinstiti l-au ucis e 1aesar) fiecare cum si cat a utut) unora le-a li sit initiati'a) altora cura+ul) altora oca&ia nimerita) dar 'ointa de a-l inlatura n-a li sit nimanui. Dar asculati numai marsa'ia acestui om) e care mai curand l-as numi 'ita. El &ice 3 $ Marcus 8rutus) e care-l dau ilda entru cinstea lui) tinand sus in mana umnalul san"erand) a rostit numele lui 1icero * tre,uie inteles ca aici 1icero s-a aflat rintre com lici $. Deci) tu ma numesti criminal numai entru ca ,anuiesti ca am stiut ce'a) iar cel care a'ea in mana umnalul icurand de san"e este aratat de tine ca model de cinste 2 !ie) ramana aceasta marsa'ie numai in 'or,ele tale) nu si in fa te) unde marsa'ia mi se are ca este si mai mare. 7otaraste odata) tu) consule) cum 'rei sa fie socotita cau&a 8rutilor) a lui 1aius 1assius) a lui 1neius Domitius) a lui 1aius Tre,onius) si a celorlalti. Nu mai du(ni a dro+die) destea tate din ,etie 5 Tre,uie oare sa te atin"em cu un car,une a rins) ca sa te oti tre&i) sa nu mai dormi cand se de&,ate o cau&a atat de im ortanta 2 Oare nu intele"i ca tre,uie sa (otarasti daca oamenii care ausa'arsit aceasta fa ta sunt uci"asi) sau a aratori ai li,ertatii 2 Da-mi un ic de ascultare si im artaseste-te o cli a de cu"etara unui om trea&. Eu) care sunt rietenul lor intim * du a cum insumi marturisesc) iar du a cum ma in'inuiesti tu) sunt com licele lor) eu ta"aduiesc aceasta si afirm cu (otarare ca) daca acestia nu sunt eli,eratorii o orului roman) nici conser'atorii re u,licii) atunci) o s un ras icat) sunt mai multe decat niste cutitari) mai mult decat niste uci"asi) mai mult decat niste arici&i) caci) ce-i dre t) e mai crud sa uci&i e arintele atriei decat e ro riul tau arinte. Tu) cel intele t si lin de demnitate) ce &ici 2 Daca sunt uci"asi de atrie) atunci de ce ii numesti oameni onora,ili) cetateni cinstiti) in Senat ca si in fata o orului roman 2 #entru ce M. 8rutus a fost scutit) la ro unerea ta) de as rimea le"ilor) ca sa oata li si din oras mai mult de &ece &ile 2 entru ce au fost sar,atorite de Marcus 8rutus +ocurile a olinare cu o solemnitate nemai omenita 2 #entruce au fost fi.ate ro'incii lui 8rutus si 1assius 2 #entru ce le-au fost atasati c(estori 2 entru ce li s-a marit numarul dele"atilor 2 1aci toate aceste acte au fost sa'arsite rin mi+locirea ta. #rin urmare) acestia nu sunt uci"asi. Du a socoteala ta) ei tre,uie sa considerati eli,eratori) deoarece a treia osi,ilitate nu e.ista. Te su ar cum'a 2 Sau nu intele"i 'or,ele ce-ti sunt adresate cu atata claritate 2 %cestea sunt unctele cele mai de seama ale conclu&iei mele) anume ca tu i-ai socotit ca foarte otri'iti entrumari remii) deoarece au fost eli,erati de orice in'inuire d ecrima) tot rin tine. De aceea com,at ceea ce am sustinut 3 osa lescris ca) daca din intam lare o sa-i intre,e cine'a care e ade'arul asu ra in'inuirii ce mi-ai adus) ei) stiindu-l) sa nu-l ta"aduiasca. 1aci mi-e teama sa nu le ar necinstit ca am fost aco erit sau ca) oftit fiind) nu m-am re&entat) ceea ce) entru mine) ar fi destul de rusinos. Dar) o) reasfinte 4u iter) ce fa ta mai mare) mai "lorioasa)

mai 'rednica de amintirea eterna a oamenilor s-a sa'arsit 'reodata) nu numai in orasul nostru) dar in oricare alta cetate de e fata amantului 2 Tu ma numeri rintre com licii acestui lan) rintre ca ii lui) tocmai cum de-a 'alma au fost ,a"ati ostasi romani in calul troian. Nu-ti aduc nici o mustrare) ci mai de"ra,a-ti multumesc si te felicit entrucura+ulcu care inde lineste acestea. !a ta este atat de mare) incat ura ce 'rei sa indre ti asu ra-mi n-o 'oi aemui nici cand cu "loria. 1aci ce mai ramane ,un entru cei e care te lau&i ca i-ai e.ilat 2 1e loc este atat de ustiu si nelocuit de oameni) incat sa ara ca n-o sa-i rimeasca ori n-o sa-i doreasca 2 1e ,ar,ati 'or fi atat de "rosolani) incat sa nu socoata ca s-au ,ucurat de cea mai mare fa'oare in 'iata numai &arindu-i 2 1e urmasi 'or fi atat de nerecunoscatori) ce scrieri atat de in"rate ca sa nu treaca in nemurire "loria acestora 2 4nscrie-ma atunci si e mine rintre acestia. -nsin"ur lucru ma tem ca n-ai utea sa-l faci de cre&ut 3 nu cum'a sa nu te a ro,e nimeni. 1aci de-as fi fost rintre ei) n-as fi inlaturat din re u,lcia numai e tiran) ci si tirania) si daca) recum se s une) aceasta ar fi fost o era mea) atunci n-as fi +ucat numai un act) ci iesa intrea"a. Desi) daca este o 'ina sa fi dorit ca 1aesar sa fie ucis) ia seama) ro"u-te) o) %ntonius) la ceea ce se 'a intam la cu tine) care ai ur&it lanul uciderii im reuna cu Tre,onius) in orausl Nar,ona) lucru ce 'ad ca-i ,inecunoscut. Din ricina ade&iunii tale la acest lan) ai fost c(emat deo arte de Tre,onius) c(iar in momentul in care ucideau e 1aesar. Eu insa te laud ca ai utut cu"eta cand'a de ,ine (o,ser'a cat de rietenos iti 'or,esc)) iti multumesc ca n-ai di'ul"at fa ta) te iert ca n-ai sa'arsit-o. -ciderea cerea un ,ar,at. Daca cine'a te-ar c(ema in fata +udecatii si) folosind dictonul lui 1assius) te-ar intre,a 3 $ 4n folosulcui s-a sa'arsit fa ta 2 $ 4a seama atunci sa nu te incursi. Desi s ui ca acea fa ta s-a comis s re ,inele tuturor celor ce nu mai 'oiau sa fie scla'i) ea a fost sa'arsita mai ales s re ,inele tau ersonal) care nu numai ca nu esti scla') dar c(iar domnesti si te-a sca at de o insemnata datorie ,aneasca) e care ai aco etit-o furand din te&aurul &eitei O s o suma insemanta) falsificand re"istrele) atunci cand in acel tem lu au fost aduse sumedenie de ,o"atii din casa lui 1aesar) casa ce era o masina care roducea din lin comentarii si re"istre false) atri,uiri rusinoase de o"oare) conduceri de orase) ,anc(ete) ,iruri... 1e alta te-ar fi utut a+uta sa sca i de datorii) decat omorarea lui 1aesar 2 Nu rice de ce ari tul,urat 2 Te in"ro&esti oare la "andul ca nu cum'a sa se intre'ada ca 'ina te 'i&ea&a e tine 2 Te sca eu de teama 3 nimeni nu 'a crede 'reodata ca nu este in firea ta sa aduci ser'icii atriei. >e u,lica are) entru aceasta reafrumoasa fa ta) ,ar,ati de seama) ilustri * iti s un acestea numai ca sa te ,ucuri. Nu te in'inuiesc ca ai sa'arsit-o. %m ras uns ana acum la in'inuirile cele mai "ra'e) la cele de crima * ramane sa ras und la celelalte. Mi-ai re rosat intre"ul tim etrecut in ta,ara lui #om eius. 4ntr-ade'ar) asa ar fi daca) recum am aratat) in acea 'reme) asa au cerut lanul us la cale si autoritatea mea) asta&i ti ai fi sarac) iar noi li,eri si statul n-ar fi ierdut atatia comandanti si atatea tru e. Marturisesc insa ca am fost atat de ma(nit) caci re'edeam cele ce s-au intam lat) cum ar fi fost si ceilalti cetateni cumsecade daca ar fi re'a&ut acelasi lucru. Ma durea) ma durea cum lit) o) senatori) ca re u,lica) sal'ata odinioara rin lanurile 'oastre si ale mele) a'a sa fie nimicita

atat de re ede. Si nu eram atat de neinformat sau necunoscator al fa telor incat sa-mi fran" sufletul din dorinta de a ramane in 'iata - care 'iata) ramanandu-mi) ma incarca de amaruri) iar ier&and-o) sca am de toate neca&urile. Doream sa traiasca fruntasii) fala re u,licii) atatia fosti consuli) atatia fosti retori) onora,ili senatori) si e lan"a acestia toata floarea tinerimii) e atunci armata celor mai ,uni cetateni) care) dac-ar mai trai c(iar in conditii de ace nedrea ta (si mie orice conditii de ace cu cetatenii tarii mi se areau mai utile decat un ra&,oi ci'il)) am a'ea si asta&i re u,lica. Daca arerea mea ar fi fost luata in seama si nu mi s-ar fi im otri'it) manati de nade+dea 'ictoriei) mai ales aceia a caror 'iata am a arat-o) ca sa las la o arte altele) tu) de ,una seama) n-ai mai fi fost in acest ordin senatorial) ,a n-ai mai fi ramas nici macar in orasul nostru. Ma mai in'inuiesti ca discursul meu imi instraina ,unele sentimente ale lui #om eius. Dar oare e cine a indra"it el cel mai mult 2 1u cine a'ut-a el mai des intalniri si consfatuiri 2 1eea ce era intr-ade'ar im ortant) ori de cate ori nu ne intele"eam in ro,lemele de seama ale re u,licii) este ca tocmai atunci ersistam in acea stransa rietenie. Si el stia ce simteam si "andeam eu) entru sau contra) si eu stiam ce "andea si simtea el. Eu ma "andeam in rimul rand la si"uranta cetatenilor) ca sa ne utem "andi a oi la demnitatea lor) el se "andea mai intai la demnitatea re&enta decat la si"uranta. 1um fiecare dintre noi stia ce urmarea celalalt) tocmai de aceea neintele"erea dintre noi era su orta,ila. O stiu rea ,ine cei ce l-au urmat in retra"erea de la (arsalos la #a (os. El n-a omenit niciodata de mine decat cu cinste si cea mai rietenoasa afectiune) su,liniind) rin aceasta) ca eu am 'a&ut mai clar si el a a'ut o tinta mai inalta. Si tu indra&nesti sa ma tot urmaresti in numele acestui ,ar,at) caruia marturisesti sin"ur ca eu i-am fost rieten) iar tu uci"as 2 Dar sa nu mai 'or,im des re acel ra&,oi) in care tu ai fost rea norocos. Nu-ti 'oi 'or,i nici des re "lumele de care ai amintit ca m-am folosit in ta,ara lui #om eius. Era) ce-i dre t) foarte multa in"ri+orare in acea ta,ara) dar oamenii) cu toate ca sunt uenori in situatii tul,uri) totusi) oameni fiind) isi mai desfata cateodata inima. 1riticandu-mi e de o arte intristarea) iar e de alta "luma) aduci un ar"ument uternic ca am fost cum atat si intr-na si in cealalta... 1a sa aduni laolalta toate acestea) om smintit ce esti) ai declamat &ile intre"i de-a randul intr-o 'ila straina 2 Desi tu te indeletnicesti cu declamatia) du a cum confirma cei mai a ro iati rieteni ai tai) ca sa-alun"i mirosul 'inului) nu ca sa-ti erfectione&i talentul. Dar tu ai si un rofesor de "lume) un om cum nu se aote mai s iritual) numit) du a c(i,&uinta ta si a to'arasilor tai de ,autura) retor) caruia ii in"adui sa s una orice im otri'a ta 5 Este insa usuratic a s une "lume contra ta si alor tai. /e&i ce deose,ire este intre tine si ,unicul tau * el 'or,ea cat se oate de calculat) ceea ce folosea cau&ei lui) iar tu rostesti din "oana 'or,e ce nu se otri'esc de fel cau&ei tale... /rei oare sa ince em a ne s iona c(iar din 'arsta co ilariei 2 Ma in'oiesc si cu asta * deci) sa ince em cu ince utul ince utului. Mai tii minte ca te ruinasesi inca de co il 2 $ %sta-i 'ina tatei $) 'ei s une. Da) fie)caci a ararea-ti este este lina de ietate. 1u indra&neala ta) ai stat intre cele <4 siruri de ,anci) in loc sa te fi

ase&at alaturi de cei ruinati) in locurile fi.ate du a le"ea lui >oscia) c(iar daca acestia deca&usera din 'ina sortii si nu dintr-a lor. %i im,racat a oi to"a 'irila) e care in scurt tim ai sc(im,at-o cu (aina femeilor usoare. 0a ince ut au fost o curte&ana de rand) cu o lata fi.a entru desfranare - nu mica. 1urand a inter'enit insa 1urio) te-a smuls din ,alaceala cu desfranatele si te-a us in randul oamenilor ase&ati) im,racandu-te in asa-&isa (aina a matroanelor cinstite) rintr-o casatorie statornica. Nici un co il de casa) cum arat entru lacere) n-a fost cand'a atat de su us sta anului sau cum ai fost tu 1urio. De cate ori te-a a&'arlit taica-sau afara din casa) de cate ori n-a us scla'i de a&a ca sa nu-i treci ra"ul si totusi) tu) fa'ori&at de intuneric si indemnat de ofte) lacom de casti") atrundeai in casa rin aco eris. Dar casa n- utut su orta multa 'reme aceste destra,alari. Stii oare ca 'or,esc de fa te e care le cunosc erfect 2 %minteste-ti de tim ul cand tatal lui 1urio &acea in at +elindu-se) si fiul sau) ca&andu-mi la icioare) ma ru"a cu lacrimi) recomandandu-mi-te) sa te a ar im otri'a tatalui sau) daca i-ar cere cei F;;.;;; sesterti) cat s unea ca a us "a+ entru tine. % rins de dra"oste entru tine) &icea ca e "ata sa orneasca in e.il) entru ca n-ar utea su orta des artirea de tine. 4n acea 'reme) eu am otolit) ,a c(iar am inlaturat) marile neca&uri ale acestei familii deose,it de infloritoare. 0-am con'ins e tata sa ac(ite datoria fiului) sa readuca e calea cea ,una) rin mi+locirea a'erii sale) e tanarul care romitea 'ioiciune si talent) iar rin uterea si dre tul sau de arinte sa-l o reasca nu numai de la intimitatea) dar c(iar de la orice intalnire cu tine. 1and iti aminteai erfect ca acestea sunt fa tele sa'arsite de mine) ai mai fi indra&nit sa ma ro'oci cu ocari) daca nu te-ai fi ,i&uit e sa,iile care le 'edem 2 Sa lasam acum desfranarile si destra,alarile tale) caci sunt unele e care eu nu cute& nici macar sa le rostesc. #e cat esti de o,ra&nic) nu su orti sa u&i de la un dusman) fie el cat de lin de cu'iinta) cele ce ai facut tu. Dar (aisa 'edeti alta latura a 'ietii sale) e care o 'oi de&'alui in treacat. 1aci ma &oreste "andul la cele ce a fa tuit in 'remea ra&,oiului ci'il) cand asu ra statului s-au a,atut cele mai crancene nenorociri) si la cele ce fa tuiesti &ilnic. Desi aceste fa te 'a sunt mai cunoscute decat mie) eu 'a cer totusi sa ma ascultati cu atentie) ceea ca 'ad ca si faceti. 1aci in astfel de ca&uri este necesara cunoasterea amanuntita a fa telor) entur ca ana si omenirea lor sa &"uduie sufletele) desi eu as &ice sa trecem este inter'alul dintre co ilarie si adolescenta) ca sa nu a+un"em rea tar&iu la 'arsta maturitatii. 4n 'remea tri,unalului) %ntonius) torta tuturor incendiilor) care aminteste ,inefacerile sale fata de mine) era cel mai a ro iat rieten al lui 1lodius) in casa caruia se uneltea e ascuns. El intele"e foarte ,ine ce o sa s un. Du a aceea a ornit s re %le.andria) fara 'oia Senatului) im otri'a 'ointei re u,licii) imotri'a aus iciilr. El a'ea) in sc(im,) conducator militar e Ga,inius) cu care lesne utea sa'arsi orice. 1and si in ce c(i s-a intrors acasa din %le.andria 2 Din E"i t a referat sa se indre te s re inde artata Gallie decat s re >oma. Dar unde acasa 2 1aci) e cand fiecare isi a'ea casa lui) a ta nu era nicaieri. Dar ce 'or,esc eu de casa 2 Se afla e amant alt locsor unde sa-ti ui iciorul ca la tine acasa) in afara de unul sin"ur) la Misenum) e care-l tineai cu a+utorul to'arasilor sai) asa cum tin s aniolii orasul industrial Sisa one. Din Galia ai 'enit la >oma ca sa candide&i la c(estura. 4ndra&neste sa s ui ca ai 'enit mai intai la maica-ta si a oi la mine. #rimisem mai inainte o scrisoare de

la 1aesar) ca sa-ti in"adui sa-mi dai satisfactie * de aceea nici macar n-am ermis sa-mi 'or,esti de im acare. Du a aceea) am fost res ectat de tine si tu ai fost in atentia mea entru ca atare c(esturii. 4n aceasta 'reme) in for) ai incercat sa-l uci&i e #u,lius 1lodius cu a ro,area o orului roman si) e cand incercai sa sa'arsesti aceasta fa ta fara sa te sileasca nimeni) nici eu) totusi te tot faleai ca nu ma 'ei im aca altfel entru in+uriile tale) decat omorandu-l e 1lodius. Si tare ma mir de ce s ui acuma ca Milo ar fi sa'arsit crima la indemnul meu) cand e tine) care te laudai cu aceasta) nu te-am indemnat niciodata. Daca ai fi staruit) eu referam sa atri,ui fa ta ,ra'uriitale) si nu recunostintei fata de mine. 1umai a+uns c(estor) e data ai dat fu"a la 1aesar) fara 'reun decret senatorial) fara tra"ere la sorti) fara le"e. 1aci socoteai ca acesta este unicul refu"iu) unica osi,ilitate de a sca a de saracie) de datorie) de ne'olnicie a celor care si-au irdut ratiunea de a trai. De acolo) du a ce te-ai saturat de ofertele lui si de +afurile sa'arsite de tine - te-ai "ra,it sa a+un"i la tri,unal) ca sa oti) in aceasta ma"istratura) sa fii asemeni lui 1urio) ,ar,atul tau. %cum ascultati) ro"u-'a) atat marsa'iile si nele"iuirile sa'arsite contra lui insusi si contra demnitatii lui de om) cat si e cele comise in c(i +osnic si fara masur acontra noastra) a ,unurilor noastre si c(iar contra intre"ii re u,lici. 1aci 'eti afla ca ince utul tuturor relelor se tra"e din crima lui %ntonius. #e cand 'oi) senatori) doreati) la calendele lui ianuarie) e 'remea consulilor 0ucius 0entius si 1aius Marcellus) sa s ri+initi re u,lica ce aluneca s re cadere si 'oiati sa-l sfatuiti de ,ine c(iar e 1aius 4ulius 1aesar) daca ar fi a'ut mintea intrea"a) atunci acest %ntonius o use lanurilor 'oastre un tri,unal 'andut si incredintat lui 1aesar) isi su use "atul securii lui) de care au ca&ut multi oameni cu "reseli mai mici. Nefiind inca stinse toate luminile) intre"ul Senat a 'otat decretul im otri'a ta) o) %ntonius) recum se o,isnuieste) du a datina stramoseasca) a se decreta im otri'a unui dusman care a im,racat strai de ace. Si tu ai indra&nit) in fata sentorilor) sa ridici "lasul im otri'a mea si sa socoti dusmanul re u,licii) cand acestia ma considerau sal'atorul ei 2 #omenirea acelei crime s-a stins) dar memoria nu a fost distrusa. De aceasta nenorocita inter'entie a ta se 'a omeni cat 'a dainui neamul omenesc) cat 'a dainui numele o orului roman - care 'a fi cu ade'arat 'esnic) daca tu il 'ei lasa in ace. Nu ai in"aduit macar sa se 'or,easca cu tine des re autoritatea Senatului) des re ceea ce Senatul lucra cu dra"oste si (otarare) cand tu sin"ur) ,ra,at tanar fiind) ai im iedicat intre"ul ordin senatorial sa dea decrete entru esal'area re u,licii - si nu numai o data) de mai multe ori. Dar ce alta se de&,atea in Senat) decat ca tu sa nu-ti inde linesti sco ul de a nimici ori rasturna din temelie re u,lica 2 1and e tine nu te-au utut clinti dintr-o (otarare 'anduta si instrainata nici ca ii cetatii ru"andu-te) nici cei mai in 'arsta sfatuindu-te) nici intre"ul Senat (otarand) atunci) du a ce se incercasera multe mai inainte) ai fost insemnat cu fierul cum utini fusesera mai inainte si dintre care nu sca ase nici unul cu 'iata. %tunci Senatul a dat consulilor si celorlalte uteri si autoritati arme im otri'a ta - si n-ai fi sca at de ele daca n-ai fi dat fu"a in la"arul lui 1aesar. Tu) tu) ti-o s un) o) %ntonius) ai dat cel dintai oca&ia lui 1aesar sa orneasca ra&,oiul im otri'a atriei) lui 1aesar) care 'oia sa tul,ure toate. 1aci ce altce'a se s unea) ce rete.t aducea lanul sau ne,unesc) decat ca o o&itia ta nu fusese

luata in seama) ca dre turile ce le a'eau tri,unii fusesera calcate ca %ntonius fusese in"radit de senat 2 0as la o arte aceste false si usuratice moti'e) toata lumea stiind ca nimeni nu oate a'ea moti' intemeiat a lua aarmele contra atriei sale. Dar sa-l lasam in ace e 1aesar. Tie tre,uie sa-ti atri,uim) fara indoiala) 'ina unui ra&,oi care a adus atatea nenorociri. 1au&a n-a fost alta decat ersoana ta. O) nefericite) daca intele"i acestea) si cu atat mai nefericit dca nu intele"i ca ele 'or fi scrise s re a fi transmise tuturor 'eacurilor) ca nu cum'a osteritatea sa uite aceasta fa ta * consulii au fost alun"ati din 4talia si cu ei 1neius #om eius) odoa,a luminoasa a o orului roman) au fost mai e. ul&ati toti consularii carora sanatatea le in"aduia sa ia calea lu tei sau a fu"ii) au mai fost alun"ati retorii) fostii retori) tri,unii o orului) o mare arte din senatori) toata floarea tinerimii) intr-un cu'ant toata re u,lica a fost e. ul&ata si inde artata de la ase&amintele ei. Du a cum ori"inea ar,orilro se afla in seminte) tot asa tu ai fost samanta acestui ra&,oi lin de +ale. #lan"eti ca in trei randuriau fost nimicite armatele o orului roman 3 %ntonius le-a nimicit. #lan"eti e cei mai de seama cetateni * %ntonius ni i-a ra it. %utoritatea acestui ordin senatorial a fost stir,ita 3 %ntonius a stir,ito. Toate) in fine) e care le 'edem du a acest ra ad - si ce ra ad am 'a&ut 5daca 'om c(i,&ui cu dre tate) 'om afla ca toate s-au intam lat din 'ina lui %ntonius. Du a cum Elena a fost cau&a nimicirii Troiei) asa si acesta a fost cau&a ra&,oiului) acostea statului si cau&a nimicirii re u,licii. 1elalalt tim al tri,unatului sau este asemanator ince utului. El a facut tot ceea ce Senatul luase masura sa nu oata fi facut atata tim cat re u,lica mai e.ista inca. 1autati totusi crima lui intr-o crima... 1riticarea celorlalte fa te ale sale) o) senatori) este "rea si rime+dioasa. S-a erfectionat in lu ta) s-a indestulat cu sin"ele cetatenilor) care intru nimic nu semanau cu el * a fost fericit) daca oate e.ista fericire in 'reo crima. Dar entru ca 'reau sa fiu atent cu 'eteranii care te-au urmat cand cautai un comandat desi cau&a soldatilor este cu totul alta decat a ta nu 'oi s une totusi nimic des re felul acestri ra&,oi) ca sa nu starnesc in'idie. Din Tesalia te-ai intors 'ictorios cu le"iunile) la 8rundisium. %colo nu m-ai ucis. Mare ,inefacere) caci recunosc ca uteai sa ma uci&i. 1u toate ca nici unul dintre cei care se aflau astunci cu tine nu era de alta arere decat ca tre,uie sa fiu crutat. #entru ca dra"ostea de atriei este atat de uternica) incat eram socitit sacru c(iar si de catre le"iunile tale) care isi aminteau ,ine ca eu sal'asem re u,lica. %dmite insa ca mi-ai dat 'iata e care nu mi-ai luat-o si ca asta&i o am de la tine) entru ca n-a fost ra ita de tine. 4mi era ermis oare) fata de insultele ce mi-ai adresat) sa mai consider aceasta o ,inefacere) asa cum o consideram) mai ales cand stiam ca tu 'ei au&i aceasta 2... Dar sa lasam la o aerte aceste nele"iuiri) care sunt de o neinc(i uita indra&neala. Sa 'or,im mai de"ra,a des re c(i ul cel mai +osnic in care si-a 'adit usurinta. Tu om cu astfel de "atle+) cu astfel de coaste si o utere fi&ica de "ladiator) ai in"(itit) la nunta 7i iei) atata 'in) incat a doua &i 'arsai in fata norodului. O) ce fa ta ori,ila - nu de 'a&ut) dar c(iar numai de au&it. 1ine n-ar fi socotit rusinoasa

aceasta fa ta) c(iar de s-ar fi intam lat sa fie numai la masa ta o,isnuita) intre cu ele-ti uriase 2 Dar tu) comandantul ca'aleriei la o adunare a o orului roman) inde linind un ser'iciu u,lic) la care i-ar sedea urat c(iar numai sa ra"aie) tu iti um lusesi ie tul si intre"ul cort cu resturi de mancare im,i,ate cu 'in. 1um) insa) el sin"ur recunoaste ca acestea sunt murdariile sale) sa trecem acum la fa tele-i mai frumoase. 1aersar se intorcea fericit din %le.andria) du a cum i se area lui * du a socoteala mea insa) cine este dusmanul re u,licii nu oate fi fericit. %dunandu-se lumea in fata tem lului lui Bu iter Stator) ,unurile materiale ale lui 1neius #om eius - o) nenorocitul de mine) caci nu mai am lacrimi ) iar durerea imi sta infi ta adanc in inima - ,unurile) &ic) ale marelui #om eius au fost scoase la me&at si stri"ate e rand de "lasul "roa&nic al crainicului. 4n aceasta situatie cum n-a mai fost alta) cetatea) uitand de su unere) a "emut adanc. % "emut) cu toate ca inimile erau inro,ite. Desi "roa&a domnea retutindeni) totusi "eamatul de +ale al o orului roman a fost li,er. 4n 'remea aceastatoti aste tau) curiosi sa afle care 'a fi omul de nele"iuit) atat de ne,un) atat de in'ra+,it cu &eii si cu oamneii) incat sa indra&neasca sa se a ro ie de aceAa criminala licitatie. 4n afara de %ntonius nu s-a "asit nimeni dintre cei care stateau in +urullancii ... #rin urmare) indata ce in"(itise la re e&eala ,unurileacestui ,ar,at) sarea de ,ucurie ca un comediant * sarac li it ana atunci) a a+uns e neaste tate ,o"at. Dar) du a cum &ice 'ersul nu stiu careui oet 3 a'erea lesne casti"ata) lesne se iroseste $. Este de necre&ut) a roa e ca are o o'este cum a utut risi i atat de mlte ,o"atii) numai in cate'a luni) ci in cate'a &ile. 1e nu se afla in aceasta casa 2 O insemnata cantitate de 'in) o si mai mare cantitate de ar"intarie de rima calitate) 'esminte scum e) multa sei aleasa mo,ila din multe locuri adusa) ca in casa unui om nicidecum risi itor) ci instarit.1e 1ari,da a fost mai lacoma 2 1ari,da s un) care) daca a e.istat 'reodata) a oi a fost un ,alaur 3 un ocean nu cred ca ar fi utut sa in"(ita cu atata re e&iciunea'eri atat de im rastiate) ase&ate in locuri atat de inde artate. Nimic nu era incuiat) nimic nu era su, si"iliu) nimic nu era in'entariat. #i'nite intre"i au fost daruite celor mai nemercini oameni * e unele le +efuiaru comediantii) e altele comendienele * casa era ticsita de +ucatori cu &arul si de oameni ,eti * &ilede-a randul se ,ea) si in mai multe casedeodata. Deseori se mai adau"au si ierderile la +oc) caci +oculnu-i totdeauna norocos. De-ai fi 'a&ut cum cu'erturile de ur ura ale lui 1neius #om eius a+unsesera in odaile scla'ilor 5... Sa nu 'a mirati deci ca acele a'utii au fost irosite atat de re ede. O asemenea nemernicie ar fi utut sfasia) in "ra,a) orase sau re"ate intre"i) ce sa mai s un des re in+"(e,area unui sin"ur om) oricat de mare ar fi fost. Tot el i-a ra it si casele si "radinile. O) indra&neala fara mar"ini 5 1um ai cute&at sa atrun&i si sa traiesti in casa) in sacra inca ere a aceluia) si sa infatise&i enatilor fi"ura ta murdara2 Nu te rusine&i ca de atata 'reme te ser'esti de aceasta casa) e care odinioara nimeni nu utea sa o ri'easca) sa treaca e lan"a ea fara lacrimi) casa in care nimic nu oate sa-ti fie lacut) oricat de nesimtitor ai fi2 Te uteai ama"i oare ca intri in casa ta) c(iar cand in sala de intrare dadeai cu oc(ii de tri,unele si trofeele adunate acolo 2 E cu ne utinta 5 Desi fara minte si fara simtire cum esti) te cunosti totusi e tine insuti) iti

cunosti fa tele si e ai tai) si niciodata) cred) trea& sau dormind) nu te oti o ri de la un "and ,un. Oricat de 'iolent si furios ai fi - si esti destul5 - ar tre,ui ca) atunci cand ti se infatisea&a c(i ul acestui ,ar,at unic) sa sari din somn in"ro&it) iar daca esti trea&) sa te infricose&i. Mie mi-e mila ana si de eretii si de aco erisul acelei case. 1aci ce alta a 'a&ut 'reodata aceasta casa decat cinste) res ect) o,iceiuri curate si disci lina cea mai drea ta2 1aci a fost acel ,ar,at) o) senatori) du a cum stiti) e cat de stralucit in 'iata u,lica) e atat de admirat in casa si nu tre,uie sa fie laudat mai mult cu fa tele lui u,lice decat cu cele ri'ate. %cum) in locuinta lui) in camerele de culcare sunt sta,ilimente) in salile de mese sunt tara,e. %ntonius o nea"a acum. Nu-l mai intre,ati3 a de'enit cum atat. 0uandu-i c(eile) du a le"ea celor douas re&ece ta,le) %ntonius a oruncit comendianei sale sa-si ia ce-i al sau si sa lece. 1e cetatean res ectat si res ecta,il) in 'iata caruia nu se "aseste altce'a decat di'ortul sau de comediana5 Si ce des rosteste el 'or,ele consul si %ntonius. %r tre,ui sa &ica3 consul si desfranat) consul si ticalos. 1aci ce alta este %ntonius2 Daca demnitatea s-ar ilustra rin nume) atunci cred ca unc(iul tau ar utea &ice3 $eu am fost odata consul si %ntonius$... Dar las la o arte "reselile care nu sunt ro rii acelora im reuna cu care ai &druncinat re u,lica. Ma intorc la rolul tau) adica la ra&,oiul ci'il) care s-a iscat) s-a a rins si s-a de&lantuit datorita uneltirilor sale. Desi n-ai luat arte la acest ra&,oi) din cau&a lasitatii sau) oate) din cau&a desfranarilor tale) caci "ustasesi san"e de cetatean roman) sau mai de"ra,a il sor,isesi) cand ai fost in ,atalia de la #(arsalos lu tand inaintea ste"arilor. -cisesesi acolo e 0. Domitius) cel mai stralucit si cel mai de seama ,ar,at) si e lan"a acesta) e multi altii care fu"isera din ,atalie) si macelarisesi in c(i ul cel mai crud) urmarind e unii e care 1aesar i-ar fi iertat) cum o mai facuse si alta data. 1are a fost atunci moti'ul ca) du a asemenea ,ra'uri) nu l-ai urmat e 1aesar in %frica) mai cu seama ca ra&,oiul inca nu se terminase2 Si ce ran" ai o,tinut) c(iar su, uterea lui 1aesar) du a intoarcerea lui din %frica2 #rintre ce oameni te-i numarat2 Tu) care fusesesi c(estorul acestui "eneral) comandantul ca'alerilor aceluiasi dictator) cam ionul ra&,oiului) autorul cru&imilor) to'aras de rada cu el) care fusesesi fiul sau rin testament) asa cum sin"ur s uneai) ai fost dat in +udecata de 1aesar entru ,anii im rumutati la casa) la "radinile ce i le datorai rin confiscare. De la ince ut ai ras uns de-a dre tul furios si) ca sa nu &ici ca sunt ornit im otri'a-ti) ii s uneai 'or,e oarecum si anume3 $1aesar cere ,ani de la mine2 De ce sa nu cer eu de la el2 % casti"at el 'ictoria fara mine2 1u si"uranta ca n-ar fi utut. Eu i-am oferit rete.tul ra&,oiului ci'il) eu am romul"at le"ile rime+dioase) eu am indre tat armele im otri'a consulilor si "eneralilor o orului roman) im otri'a Senatului si o orului roman) im otri'a &eilor stramosesti) a altarelor si caminelor) a atriei c(iar. % in'ins oare numai entru dansul2 Daca fa ta criminala este comuna) de se sa nu fie comuna si rada2$ Tu-ti cereai dre tul) dar ce are a face2 El a'ea mai multa utere. Si astfel) fara sa ia in seama 'or,ele tale) 1aesar trimise ostasi si la tine) si la ,unurile tale) cand) e neaste tate) ai adus acel 'estit re"istru-in'entar. 1e ras a fost cand oamenii au 'a&ut un re"istru atat de mare) cu o sesiuni atat de multe si de 'ariate) din care cel ce le-ar fi cum arat n-ar fi utut &ice ce-i al sau decat o arte din Misenum) incolo nimic. %s ectul acelui me&at era detesta,il3 cate'a din

(ainele lui #om eius ) si acelea atate) cate'a cio,uri din ar"intarie) niste scla'i &drentarosi) incat ma durea inima la 'ederea a aceea ce mai ramasese. #rintr-un decret al lui 1aesar) mostenitorii lui 0ucius >u,rius au o rit aceasta 'an&are la me&at. 8uimacul (%ntonius) ramase inte enit) nu mai a'ea incotro s-o ia. 8a inca se s unea ca) in acele cli e c(iar) a fost rins acasa la 1aesar un uci"as cu umnalul in mana) trimis de el (de %ntonius)* des re care fa ta 1aesar s-a lans in Senat) in'inuindu-te e fata. #lecand 1aesar in S ania) iti acorda) din cau&a saraciei tale) un ra"a& de cate'a &ile ca sa latesti. Nici macar atunci nu l-ai urmat. Tu "ladiator atat de incercat) asa de re ede ai a+uns la ,aston2 Sa se mai ins aimante cine'a de acest om) care a fost asa de las cu artidul sau si cu a'erile sale5... Dar) o senatori) entru ca discursul meu sa nu treaca cu 'ederea cum'a cea mai stralucita din numeroasele fa te de arme ale lui %ntonius) sa ne o rim la 0u ercalii. Nu se reface) o) senatori) se 'ede lim ede ca e miscat) asuda) s-a facut "al,en la fata. 0a urma urmei) faca orice ofteste) numai sa nu 'erse) asa cum a facut in "radina Minucia. E.ista ce'a ce oate fi in'ocat in a ararea unei marsa'ii atat de mari2 /reu sa-l ascult) ca sa 'ad rolul latii uriase acordate mascariciului. 1ole"ul tau se afla se afla la tri,una) ase&at e un tron de aur) im,racat in to"a de ur ura) cu cununa de ca . Te-ai urcat si tu la tri,una) te-ai a ro iat de un scaun si ai infatisat o coroana (erai ca un 0u ercus-actor la ser,arile licentioase)) desi se cu'enea sa-ti amintesti ca esti consul. -n "eamat s-a ras andit in tot forul. De unde coroana2 1aci n-o ridicasesi ca e un o,iect ierdut de e +os) ci o adusesesi de acasa entru 'reo crima indelun" remeditata. Tu ase&ai coroana e ca ul lui 1aesar) in lansetele o orului) iar cand el o res in"ea) o orul a lauda. Deci tu sin"ur te-ai "asit) ticalosule) sa fii ade tul re"alitatii si 'oiai sa-l ai sta an e cel e care-l a'eai cole" de consulat si) rin aceasta) incercai sa 'e&i cat oate ra,da o orul roman. 4ncercai c(iar sa do,andesti mila lui 1aesar) te aruncai ru"ator la icioarele lui) cerandu-i - ce2 Sa fii scal'2 #uteai s-o ceri numai entru tine) care iti duceai astfel traiul de co il) ca sa oti slu+i si sa induri toate cu usurinta* nu rimisesi insa aceasta insarcinare din artea noastra si a o orului roman. O) ce stralucita a fost cu'antarea ta) atunci cand) "ol-"olut) ai 'or,it o orului5 1e oate fi mai murdar) mai de&"ustator si mai 'rednic de cea mai "rea edea sa decat o asemenea cu'antare2 Oare aste tai sa te stra un"a cu sa,ia2 Daca in fiinta ta se mai "aseste un ic de simtire) atunci acest discurs tre,uia sa te sfasie) sa te raneasca de moarte. Desi ma tem sa nu stir,esc "loria celor mai de seama ,ar,ati) 'oi s une totusi ceea ce am de s us co lesit de durere. 1aci ce oate fi mai de"radant decat fa tul ca cel care a ase&at coroana traieste) cand toti marturisesc ca e dre t a fost ucis) cel care a aruncat-o2 %ntonius insusi a oruncit sa se scrie in analele festi'e) la 0u ercalii) ca) din ordinul o orului) consulul Marcus %ntonius a redat re"atul dictatorului 1. 1aesar) dictator e 'ecie) si ca 1aesar l-a refu&at2 %cum) acum nu ma mai mir catusi de utin ca te nelinisteste ra"a&ul de ace) ca urasti nu numai >oma) dar c(iar si 'iata ei) ca traiesti alaturi de cei mai nemernici (oti) nu numai din &ori si ana seara) ci si de seara ana in &ori. 1aci unde oti tu sa te ase&i in ace2 1e loc oti a'ea tu in limita le"ilor) le"i e care ai facut tot ce-ai utut ca sa le nimicesti rin instaurarea sta anirii re"esti2 De aceea oare a fost i&"onit 0ucius TarAuinius) au fost ucisi S urius 1asius) S urius Maelius si Marcus Manlius) ca acum) du a

atatea 'eacuri) Marcus %ntonius sa una iarasi un re"e in fruntea >omei2... Dar sa ne intoarcem la raita e care ai dat-o rin 4talia... %i ase&at o colonie la 1asilin) unde mai infiintase una si 1aesar. 1and mi-ai cerut sfatul rintr-o scrisoare) daca ai dre tul sa infiinte&i o colonie noua la 1a ua) unde e.ista de+a o colonie) ti-am ras uns ca si in ri'inta celei de la 1asilin. %nume) ti-am s us ca) du a le"e) nu se oate infiinta o colonie noua acolo unde e.ista una ne'atamata) intemeiata in urma re'estirilor* ti-am ras uns insa in scris ca se ot infiinta noi colonii acolo unde nu sunt de loc. Dar tu) nemai inca andu-ti in iele de atata o,ra&nicie) calcand orice dre t al re'estirilor) ai infiintat o colonie la 1asilin) unde mai e.ista una) intemeiata cu utini ani mai inainte) numai ca sa inalti un stea" si sa insemni o"orul) incon+urandu-l cu lu"ul) al carui ,ra&dar a roa e ca a taiat oarta 1a uei) si sa micsore&i astfel teritoriul unei infloritoare colonii. De la aceasta incalcare a le"ilor sacre ai aler"at in &,or la 1asina.) mosia lui /arro) cel mai de trea,a si mai cinstit ,ar,at. 1u ce dre t2 1u ce o,ra&2 1u acelasi) 'ei ras unde) cu care te-ai na ustit asu ra ,unurilor mostenitorilor lui 0ucius >u,ruis sau ai lui 0ucuis Turselius) sau asu ra atator si atator osesiuni ale altora. 4ar daca sunt luate de la lance) sa ai,a 'aloare licitatia) sa ai,a tarie re"istrele) ale lui 1aesar) nu ale tale) in care esti inscris ca datornic sau esti eli,erat de datorii. Dar cine &ice ca a 'andut o"orul lui /arro de la 1asina2 1ine a 'a&ut lancea folosita la acea 'an&are2 1ine a au&it "lasul crainicului2 Tu &ici ca ai trimis e cine'a la %le.andria ca sa-l cum ere de la 1aesar) caci - ce e dre t era lucru mare sa-l aste ti c(iar e el. Dar cine a au&it-a 'reodata sa fi fost roscrisa 'reo arte din a'erea lui /arro2 Sal'area unuia nu i-a interesat e mai multi. 1um2 Daca insusi 1aesar ti-a scris sa le dai ina oi) ce cu'inte se ot "asi) ce se oate s une des re o asemenea nerusinare2 Da utin la o arte sa,iile e care le 'edem si 'ei rice e ca alta este cau&a licitatiei facute de 1aesar) si alta increderea si indra&neala ta. 1aci din acea locuinta nu numai ro rietarul te 'a alun"a) dar c(iar orice rieten) orice 'ecin) orice oas ete) orice rocurator care in"ri+este de ,unul altuia. Si cate &ile in sir a ,enc(etuit intr-un c(i de&"ustator in acea 'ila5 De e al noualea ceas al &ilei ince eau sa ,ea) sa +oace) sa 'erse. O) sarmana casa) cat de utin semeni cu sta anul tau5 1u toate ca nu aflam c(i sa &icem ca si aceasta ar fi un sta an) atat de mare este deose,irea. /arro dorise ca acea casa sa fie un loc entru studiile sale) nu entru oftele detracatilor. 1e cu'inte marete se rosteau altadata in acea 'ila5 1u cu"etari5 1e scrieri se com uneau3 le"ile o orului roman) memoria stramosilor) intrea"a cu"etare filo&ofica) temeiurile oricarei disci line. De cand tu erai c(iriasul) nu ro rietarul casei) toate salile rasunau de "lasurile ,eti'ilor) odelele inotau in 'in) eretii icurau) ,astar&ii stateau alaturi de co ii le"itimi) femei +osnice intre mame serioase... /a sa &ica tu res ecti memoria lui 1aesar si-l iu,esti numai mort2 1aci ce onoare mai mare a ca atat el decat aceea de a a'ea un altar sacru) o statuie) un tem lu) un slu+itor2 Deci) du a cum cate un reot a'eau si 4u iter) si Marte) si Huirinus) tot asa si di'ul 4ulius-1aesar are acum un reot) e %ntonius. 1e mai stai2 #entru ce nu faci inau"urarea2 4a-ti o &i) ale"e e cine'a sa-ti faca inau"urarea. Suntem cole"i) nimeni nu 'a refu&a. Or) de doua ori ,lestemat) o data ca esti reotul unui tiran) a doua oara ca esti reotul unui mort5 Te mai

intre, o data3 oare nu stii ce &i e asta&i2 Nu stii ca ieri a fost) in circ) a atra &i a +ocurilor romane2 Nu stii ca tu insuti ai adus o orului 'estea ca se 'a adau"a acestora a cincea &i) entru 1aesar2 %tunci) cum de nu ne-am im,racat in (aina de sar,atoare2 #entru ce nu in"aduim sa se acorde lui 1aesar onoarea (otarata de tine) rin le"ea ta2 %i in"aduit sa se an"areasca &iua rin adau"area altor ru"aciuni u,lice si n-ai mai 'rut sa an"aresti altarele de +ertfa2 Sau inlatura de tot 'enerarea) sau astrea&a-i-o intrea"a. Ma intre,i daca mi-ar lacea sa am altare) tem le si un slu+itor sacru. Mie nu-mi lace nimic din toate acestea. Dar tu) care retin&i ca a eri fa tele lui 1aesar) cum se face ca e unele le a eri) iar e altele nici nu-ti asa2 Doar nu 'ei fi 'rand sa s ui ca toate sunt cantarite du a cum ai lanuit tu si nu du a cum cere resti"iul lui 1aesar2 Ei ,ine) ce ai de &is la toate acestea2 1aci eu aste t cu'antarea ta. 0-am cunoscut e unc(iul tau ca e un orator de frunte) e tine insa te stiu sarac in darul 'or,irii. -nc(iul tau n-a 'or,it niciodata de&,racat in fata adunarii) ie tul tau "ol insa l-am 'a&ut. /ei ras unde oare la toate acestea) sau nu 'ei indra&ni nici macar sa desc(i&i "ura2 4n cu'antarea mea atat de lun"a 'ei "asi macar un sin"ur cu'ant caruia sa cre&i ca esti in stare sa-i ras un&i2 Dar sa lasam la o arte fa tele trecute. % ara) daca oti) o sin"ura &i) una macar) &iua de asta&i) aceasta cli a in care-ti 'or,esc. #entru ce alatul Senatului este in"radit cu cununa de ostasi) entru ce slu+itorii tai ma asculta cu sa,iile scoase2 #entru ce nu stau desc(ise ortile tem lului 1oncordiei2 #entru ce co,ori in for oameni din toate "intile) ,ar,ari si itirieni cu sulite2 El &ice ca face aceasta entru ro ria sa rotectie. Dar nu-i oare de o mie de ori mai ,ine sa ieri decat sa nu oti trai in cetatea ta fara rotectia "ar&ii inaintate2 1rede-ma) nu-i ,una de nimic aceasta a'a&a. Tre,uie sa fii in"radit de dra"ostea) de ,una'ointa cetatenilor) nu de arme. #o orul iti 'a smul"e aceste arme si le 'a intoarce im otri'a ta) atunci) o) cand 'om fi sal'ati5 Dar oricum ai roceda cu noi) nu oti 'esnic i&,andi) crede-ma) cu lanurile e care le nutresti acum. 1aci sotia ta) e care o &u"ra'esc fara a a'ea catusi de utin intentia s-o insult) nu este deloc &"arcita* rea de multa 'reme ia a treia ensie din sudoarea o orului. %re insa o orul roman cui sa dea carmuirea re u,licii. %colo unde se "asesc cei 'rednici) acolo este si toata rotectia statului sau c(iar intrea"a re u,lica) care ana acum doar s-a ra&,unat) dar n-a intrat inca in dre turile sale. >e u,lica are cu si"uranta tineri alesi si re"atiti a aratori. Sa se ,ucure de acest ra"a&* 'or fi c(emati de re u,lica atunci cand 'or fi necesari. Dulce si salutar este numele acii) este insa mare distanta de la ace la scla'ie. #acea este o li,ertate fara "ri+a) e cand scla'ia este cel mai mare dintre toate relele) care rau tre,uie inlaturat nu numai cu ra&,oi) dar c(iar rin moarte. %minteste-ti) asadar) %ntonius) de &iua in care ai inlaturat dictatura si adu-ti inaintea oc(ilor ,ucuria de atunci a Senatului si a o orului roman. 1om ar-o cu lacomia ta de ,ani si a alor tai. %tunci a,ia 'ei intele"e ce deose,ire este intre aca arare si lauda. Dar du a cum din cau&a unei rea indelun"ate ,oli simturile se atrofia&a de nu mai simti "ustul mancarii) tot asa si desfranatii) &"arcitii si criminalii nu mai simt ade'arata lauda. Daca insa "loria nu te oate face sa actione&i dre t) nici macar teama nu te oate de arta de la fa tele cele mai +osnice2 De +udecati nu te mai temi. Nu stiu insa daca din ricina inocentei sau a 'iolentei nu intele"i de ce ar tre,ui sa se teama cel ce nu se teme de +udecati2

1aci daca n-ai teama de ,ar,ati otentati) de cetatenii de frunte) entru ca sunt o riti cu armele sa se atin"a de tine) crede-ma ca ana si ai tai nu te 'or ra,da mult tim . 1e 'iata este insa aceasta) sa te temi de ai tai &i si noa te2 Daca nu cum'a ii 'ei fi a'and o,li"ati rin ,inefaceri mai mari decat i-a a'ut 1aesar e unii dintre aceia de catre care a fost ucis* sau cre&i ca daca tre,uie sa te com aram cu 1aesar in ri'inta 'reunei fa te2 El a a'ut talent) drea ta +udecata) memorie) insusiri literare) ra'na) cu"etare) sar"uinta* sa'arsise in ra&,oi fa te de arme care) desi aducatoare de nenorociri entru re u,lica) sunt totusi mari. S-a "andit multi ani la re"at si cu mare stradanie) cu mari rime+dii a infa tuit cele ce "andise. 4ndu lecase multimea ne rice uta rin darnicie im artire de ,ani) os ete) e ai sai cu remii) iar e dusmani ii su usese rin a artenenta ,landetii. Dar la ce ,un sa mai insir atatea2 %dusese in li,era cetate o,isnuinta inro,irii) rin teama ins irata sau rin ra,darea cetatenilor. Eu nu ot sa te com ar cu 1aesar numai in ofta de a domni) dar in celelalte fa te nu) in nici un c(i nu oti fi com arat. 4ntre multele altele rele) inti arite de 1aesar cu fierul rosu e s atele re u,licii) este totusi ce'a ,un) in'atat acuma de o or. %nume) increderea ce tre,uie s-o ai,a in fiecare) cu cine sa conlucre&e) de cine sa se a&easca. Tu nu cu"eti la acestea) nu intele"i ca este destul entru ,ar,atii de stat ca au aflat ce frumoasa fa ta) ce lacuta ,inefacere) ce faima "lorioasa este a ucide un tiran2 Oare cre&i ca oamenii care nu l-au su ortat e 1aesar te 'or su orta e tine2 1rede-ma) 'or aler"a e intrecute la trea,a asta si nu 'or mai &a,o'i aste tand oca&ia nimerita. #ri'este) ro"u-te) ina oi) Marcus %ntonius) la re u,lica si a recia&a e cei din care te-ai nascut) nu e cei cu care traiesti. 1u mine oarta-te cum 'ei 'rea) intoarce-ti insa atentia catre re u,lica. /e&i-ti de tine insuti) caci eu 'oi marturisi des re mine insumi. Tanar) am a arat re u,lica) ,atran) nu o 'oi arasi* am dis retuit sa,iiile lui 1atilina) nu ma tem de ale tale. Mi-as da) cu multa lacere) c(iar 'iata) daca rin moartea mea ar utea fi resta,ilita li,ertatea >omei) entru ca durerea o orului roman sa faca o data ce de mult se ca&nea sa infa tuiasca. 1aci) daca acum a roa e doua&eci de ani am s us) c(iar) in acest tem lu) ca nu oate fi rematura moartea unui fost consul) cu atat mai 'artos 'oi ne"a acum ca ,atran. %cum) ce-i dre t) o) senatori) du a ce mi-am facut datoria) tre,uie sa doresc moartea. Din doua moti'e o doresc3 intai ca) murind) sa las o orul li,er - mai mult nu mi se oate acorda nici din artea &eilor nemuritori - al doilea) ca fiecaruia sa i se intam le du a cum 'a ,inemerita de la atrie$.

#ro Se.to >oscio %merino (fra"mente)

$ 1red ca 'a mirati) +udecatori) de ce) atunci cand atatia oratori si oamenii cei mai de seama sed locului) m-am ridicat eu mai de"ra,a) care nici rin 'arsta) nici rin talent) nici rin autoritate nu ma ot com ara cu cei care sed. Toti acestia e care-i 'edeti ca-l asista in acest roces e acu&at socotesc ca nedre tatea usa la cale rintr-o crima nemai omenita tre,uie sa fie im iedicata) dar s-o

im iedice ei insasi nu indra&nesc din cau&a 'itre"iei 'remurilor. %sa se face ca asista) fiindca asculta de datoria lor) dar tac) fiindca se a&esc de rime+die. 1um oare 2 Sa fiu eu cel mai indra&net dintre toti2 Nicidecum. Sa fiu eu oare mai saritor la ne'oie decat ceilalti 2 Nici de aceasta lauda nu sunt doritor) incat sa 'reau a o ra i altora. %tunci ce moti' m-a indemnat mai mult decat e ceilalti sa iau asu ra-mi cau&a lui Se.tus >oscius 2 %cesta * daca unul dintre cei e care ii 'edeti ca asista ar fi 'or,it ) daca 'reunul din cei care au mare autoritate si foarte mare resti"iu ar fi s us un cu'ant des re tre,urile u,lice) ceea ce in acest roces e necesar) s-ar fi socotit ca a s us mai multe decat a s us. Eu insa) c(iar daca 'oi s une li,er tot ce am de s us) cu'intele mele nu 'or utea totusi in nici un c(i sa iasa de aici si sa se ras andeasca in u,lic la fel ca ale lor. % oi) 'or,a celorlati nici nu oate ramane necunoscuta din cau&a o&itiei lor sociale si resti"iul lor si nici nu li se oate scu&a) din cau&a 'arstei si intele ciunii lor) 'reo 'or,a la intam lare. Daca eu 'oi s une 'reun cu'ant mai li,er) el sau 'a utea ramane necunoscut) fiindca n-am intrat inca in cariera olitica sau 'a utea fi iertat din cau&a tineretii mele. Desi din statul nostru a dis arut acum nu numai o,iceiul de a ierta) ci si o,iceiul de a mai cerceta o ricina. Se mai adau"a si moti'ul ca celorlalti) oate) li s-a cerut sa ia cu'antul in asa fel incat sa considere ca ot sa faca cum 'or) fara a incalca 'reo o,li"atie. #e lan"a mine au staruit oameni care atat rin rietenia lor cat si rin ,inele facut mie si rin numele lor au mare ret in oc(ii mei * ,una'ointa lor fata de mine eram dator sa n-o uit) autoritatea lor sa n-o nesocotesc) dorinta lor sa n-o trec cu 'ederea. Din aceste moti'e m-am infatisat eu ca a arator in acest roces) nu fiindca am fost ales ca sin"urul care ar fi utut 'or,i cu cel mai mare talent) ci fiindca am ramas sin"urul care utea 'or,i cu cea mai mica rime+die) si nu entru ca Se.. >oscius sa fie a arat rintr-un a+utor suficient de uternic) ci ca sa nu fie de-a dre tul arasit. #oate ca ma intre,ati de ce aceasta "roa&a) de ce aceasta frica atat de mare care ar im iedica atatia si astfel de oameni sa a ere) asa cum o,isnuiesc) ersoana si a'erea altuia. Nu-i de mirare ca n-o stiti) fiindca acu&atorii anume nau facut nici o mentiune la ricina care a us in miscare acest roces. 1are este aceasta ricina 2 8unurile tatalui lui Se.. >oscius acesta) in 'aloare de sase milioane de sesterti) e care tanarul cel mai uternic) oate din orasul nostru in acest tim ) 0. 1ornelius 1(r=so"onus) &ice ca le-a cum arat cu doua mii de sesterti de la ,ar,atul cel mai cura+os si cel mai ilustru) 0. S=lla) e al carui nume il rostesc cu tot res ectul. El 'a cere) +udecatori) ca) de 'reme ce a intrat fara nici un dre t in a'erea atat de ,o"ata si frumoasa a altuia si de 'reme ce 'iata lui Se.. >oscius i se are ca-l im iedica si-l stin"(ereste in folosirea ei) sa-i scoateti din suflet orice indoiala si temere * atata tim cat >oscius este in 'iata) nu crede ca oate astra ro rietatea atat de mare si de ,o"ata a acestui ne'ino'at * daca el ar fi condamnat si i&"onit) s era ca ar utea risi i in desfrau ceea ce a do,andit rin crima. G(im ele acesta) care-l sacaie si-l c(inuie &iua si noa tea) cere el sa i-l

scoateti din suflet si sa 'a declarati a+utoarele lui la aceasta rada a sa atat de ticaloasa. Daca 'i se are drea ta si cinstita aceasta cerere) +udecatori) eu 'a re&int la randu-mi o cerere scurta si) du a con'in"erea mea) utin mai drea ta. Mai intai) ii cer lui 1(r=so"onus sa se multumeasca cu a'erea si ,unurile noastre) dar sa nu ne ceara san"ele si 'iata. % oi) 'a cer 'oua) +udecatori) sa re&istati crimei celor indra&neti) sa usurati nenorocirea celor ne'ino'ati si sa inalturati rin rocesul lui Se.. >oscius o rime+die care e indre tata im otri'a tuturor. 4ar daca se 'a "asi 'reun moti' de acu&are) sau ,anuiala 'reunei fa te) sau 'reun lucru oricat de mic entru care sa se creada ca ei au a'ut 'reun temei in desc(iderea acestui roces) in sfarsit) daca in afara de aceasta rada de care am 'or,it 'eti "asi 'reun alt moti') nu ne o unem ca 'iata lui Se.. >oscius sa fie lasata rada oftei lor. Dar daca nu e 'or,a de nimic altce'a decat ca acelora carora nimic nu le e de a+uns sa nu le li seasca nimic) daca in acest moment ,atalia se da numai ca la acea "rasa si de omina radaciune sa se adau"e) ca o incoronare) condamnarea lui >oscius) oare intre multele ticalosii nu e cea mai mare aceea ca tocmai 'oi ati fost intre oamenii otri'iti ca ei sa do,andeasca) rin (otararile si +uramantul 'ostru) ceea ce mai inainte o,isnuiau sa do,andeasca sin"uri) rin crima si sa,ie 2 E oare cu utinta ca niste asasini si niste "ladiatori sa 'a ceara 'oua) care ati fost alesi dintre cetateni in senat si dintre senatori in acest consiliu datorita se'eritatii 'ietii 'oastre) nu numai de a inceta sa se mai teama de 'oi entru ticalosiile lor si sa se in"ro&easca) dar c(iar sa iasa din acest roces incarcati si im,o"atiti cu ra&ile lor 2 Des re aceste fa te atat de "ra'e si de "ro&a'e intele" ca nu ot nici sa 'or,esc destul de usor) nici sa ma lan" destul de tare) nici sa stri" destul de li,er. 1aci usurintei 'or,irii ii une sta'ila li sa talentului meu) 'e(ementa 'arstei) li,ertatii 'remurilor. 0a aceasta se adau"a temerea mea e.traordinara) e care mi-o im une timiditatea firii mele) resti"iul 'ostru) forta ad'ersarilor si rime+diile care il ameninta e Se.. >oscius. De aceea) 'a ro" si 'a im lor) +udecatori) sa ascultati cu atentie si cu ,ine'oitoare indul"enta cu'intele mele. 8i&uindu-ma e ,una-credinta si e intele ciunea 'oastra) imi dau seama ca am luat asu ra mea o o'ara mai mare decat ot duce. %ceasta o'ara) daca mi-o 'eti usura intrucat'a) o 'oi urta cum 'oi utea) cu tot &elul si cu toata ra'na) +udecatori. Dar daca) ceea ce nu cred) 'oi fi arasit de 'oi) n-am sa ma descura+e& si 'oi urta mai de arte sarcina ce am luat asu ra-mi) atat cat o 'oi utea duce) iar daca n-o 'oi mai utea duce) refer sa cad su, o'ara datoriei sa a&'arl din rea credinta sau sa las +os din sla,iciune de suflet ceea ce mi s-a us o data e umeri cu incredere. #e tine) M. !annius) te ro" mult de asemeni sa te arati in acest moment) si fata de noi) si fata de o orul roman) asa cum te aratai si mai inainte fata de interesul u,lic) cand re&idai ca +udecator rocese de acest fel. /e&i cata lume s-a adunat la acest roces * iti dai seama care sunt aste tarile

tuturor oamenilor) cat de mare e dorinta lor de-a se da sentinte neindu lecate si as re. Du a o lun"a trecere de 'reme) acesta e rimul roces de asasinat) cand in acest tim ) s-au comis cele mai ticaloase si cele mai mari omoruri * toti s era ca aceata cercetare asu ra unor ticalosii e'idente si a san"elui &ilnic 'arsat 'a fi in totul demna de retura ta. 4n acest moment) noi care 'or,imin a arare folosim acelasi stri"at de indi"nare de care se folosesc de o,icei acu&atorii in celelalte rocese. 4ti cerem) M. !annius) si 'a cerem 'oua) +udecatori) sa ede siti cat mai as ru ticalosiile) sa re&istati cat mai ,ar,ateste celor mai indra&neti oameni si sa 'a "anditi ca) daca in acest roces nu 'eti arata care e atitudinea 'oastra) ofta de a'eri) crima si indra&neala oamenilor se 'or de&lantui ana acolo incat nu numai intr-un ascuns) dar si aici) in for) inaintea tri,unalului tau) M. !annius) la un as de 'oi) +udecatori) rintre ,ancile acestea e care stati) se 'or sa'arsi omoruri... Si ca sa uteti intele"e mai usor ca fa tele care s-au intam lat sunt mai ticaloase decat cum 'i le infatise& eu) 'a 'oi e. une cum s-au etrecut de la ince ut lucrurile) ca rin aceasta sa uteti cunoaste mai usor si nenorocirile acestui om cu totul ne'ino'at) si is ra'ile indra&nete ale acelora) si nefericirea re u,licii. Se.. >oscius) tatal clientului meu) a fost cetatean al munici iului %meria. Era fara indoiala si rin neamul lui) si rin renumele lui) si rin a'erea lui) omul cel mai de frunte nu numai din orasul sau) dar si din im re+urimi) si in acelasi tim se ,ucura de mare trecere si a'ea relatii cu cel mai de seama lucru) sau a'erea) luata cu forta) i-o sta anesc niste (oti din neamul lui * numele si 'iata ne'ino'atului sunt a arate de oas etii si de rietenii tatalui... %'ea o 'ec(e dusmanie cu doi >oscii din %meria) dintre care e unul il 'ad se&and e ,anca acu&atorilor) des re celalalt cred ca sta aneste trei ro rietati la tara de-ale acestuia) dusmanie care) daca s-ar fi utut a&i tot e-atata cat se temea de o,icei) acum ar fi in 'iata. Si de fa t nu se temea de"ea,a) +udecatori. 1aci acesti doi T. >oscii) dintre care unul are orecla de 1a ito) iar acesta care e re&ent se numeste Ma"nus) sunt oameni de aceeasi s eta 3 unul e socotit 'ec(i si 'estit "ladiator) care a re utat foarte multe 'ictorii) iar cel de fata frec'entea&a de curand scoala de "ladiatori * inainte de aceasta lu ta era) e cat stiu) un ince ator* acum l-a intrecut lesne e maestrul sau rin crima si indra&enala. 4ntr-ade'ar) e cand acest Se.. >oscius se afla in %meria) iar acest T. >oscius la >oma) e cand fiul era tot tim ul e mosie) caci se dedicase) du a 'oia tatalui sau) "os odariei si 'ietii de la tara) iar acesta era adesea la >oma) iata ca Se.. >oscius a omorat a roa e de 8aia #alacina) cand se intorcea de la o cina. S er ca din insusi acest fa t e clar s re cine se indre ata ,anuiala ticalosiei. Dar daca fa tele insesi nu 'or face sa fie clar ceea ce ana acum e doar o ,anuiala) socotiti-l la sfarsit e clientul meu 'ino'at. Du a uciderea lui Se.. >oscius) cel dintai care aduce 'estea la %meria este un oarecare Mallius Glaucia) un om sarac) li,ert) client si o,isnuit al casei acestui T.

>oscius * si aduce 'estea nu la casa fiului) ci a lui T. 1a ito) dusmanul * desi >oscius fusese omorat du a rima ora a no tii) in &orii &ilei 'estea aceasta a a+uns la %meria * tim de &ece ore de noa te) Glaucia a stra,atut in &,or cu o telea"a @F.;;; de asi entru ca nu numai sa aduca el cel dintai dusmanului 'estea mult dorita) dar sa-i arate san"ele roas at- roas at al "ruma&ului si arma smulsa cu utin mai inainte din cor ul lui. % atra &i du a ce s-au intam lat acestea) fa tele sunt aduse la cunostinta lui 1(r=so"onus in la"arul de la /olaterrae * i se arata marimea a'erii * i se atra"e atentia asu ra calitatii amanturilor. >oscius a lasat <3 ro rietati) care a roa e toate dau s re Ti,ru) asu ra li sei de mi+loace si i&olarii fiului * iti s un ca) de 'reme ce tatal lui) Se.. >oscius) un om cu atata 'a&a si trecere) fusese omorat fara nici o "reutate) e foarte usor ca omul asta) care nu se a&este) care traieste la tara si e necunoscut la >oma) sa dis ara. 0a trea,a aceasta romit ca-si 'or da concursul. 1a sa nu starui rea mult) +udecatori) in'oiala se inc(eie. #e cand nu se mai 'or,ea de nici o roscri tie) e cand c(iar si cei care se temusera mai inainte se reintorceau acasa si socoteau ca au sca at de rime+dii) se trece e listele de roscri tii numele lui Se.. >oscius) sustinatorul cel mai infocat al no,ilimii * ad+udecarea ,unurilor lui se face in fa'oarea lui 1(r=so"onus * trei ro rietati) cele mai frumoase c(iar) sunt date in de lina ro rietate lui 1a ito) e care el le si sta aneste asta&i * asu ra celorlate a'eri se arunca acest T. >oscius in numele lui 1(r=so"onus) cum declara el insusi. %'erile acestea au fost cum arate cu 2;;; de sesterti. Stiu ,ine ca toate acestea s-au facut fara stirea lui 0. S=lla... 4ntre tim ) acest T. >oscius) om foarte cumsecade) mandatarul lui 1(r=so"onus) 'ine la %meria) intra in ro rietatile lui Se.. >oscius si-l alun"a "ol afara din casa) i&"onindu-l de arte de 'atra arinteasca si de enatii caminului e care acest nefericit) co lesit de +ale) care inca nu im linise cele cerute de datina la moartea tatalui sau) e cand dansul se face sta an e-o a'ere imensa. -n ins li sit de toate celea cat traise dintr-ale sale de'enise) cum se intam la de o,icei) fara nici o masura 3 cara acasa la el multime de lucruri su, oc(ii tuturor) unea la o arte e furis si mai multe) dadea o multime a+utoarelor lui) din lin si la toti din +ur * ce mai ramanea scotea la licitatie si 'indea. %ceste fa te li s-au arut amerienilor atat de urate ca in tot orasul era numai lans si "emete. 4ntr-ade'ar) multe le treceau rin fata oc(ilor 3 moartea na rasnica a unui om in toata uterea) mi&eria cea mai re'oltatoare a fiului lui) caruia dintr-atata a'ere acest tal(ar ,lestemat nu-i lasase nici macar o oteca de trecere la mormantul tatalui lui) cum ararea scandaloasa a ,unurilor) sta anirea lor) furturile) +afurile) darurile. Nu era om care sa nu refere a infrunta totul decat sa 'ada e T. >oscius lafaindu-se in a'erea lui Se.. >oscius) omul cel mai ,un si cel mai cinstit) si sta anind-o. %sadar) se da e data o deci&ie a decurionilor ca rimii &ece sa lece la S=lla si sa-l informe&e ce fel de om a fost Se.. >oscius sa se lan"a de crima si nedre tatile acestora) sa-l roa"e sa (otarasca a fi res ectate faima celui mort) si a'erea fiului ne'ino'at. 0uati) 'a ro") cunostinta de decretul insusi 3 Decretul

decurionilor. Dele"atii a+un" la ta,ara. Se intele"e) +udecatori) ceea ce am s us si mai inainte) ca aceste crime si ticalosii s-au facut fara stirea lui 0. S=lla. 1aci imediat 1(r=so"onus in ersoana ii intam ina si insarcinea&a e deasu ra cati'a oameni de 'a&a sa le ceara sa nu se re&inte lui S=lla si sa le romita ca 1(r=so"onus 'a face tot ce 'or dori. Se temuse ana intr-atata incat ar fi refereat sa moara decat ca aceste lucruri sa a+un"a la urec(ile lui S=lla. %cesti oameni din alte 'remuri) care si-i inc(i uiau si e altii du a ei) deoarece 1(r=so"onus ii asi"ura ca 'a ster"e numele lui Se.. >oscius din listele de roscri tii si ca 'a restitui fiului sau amanturile in de lina ro rietate) si deoarece T. >oscius 1a ito) care era rintre cei &ece dele"ati) "aranta ca se 'a face asa) l-au cre&ut. S-au intors la %meria fara sa mai re&inte reclamatia. Mai intai oamenii acestia au ince ut sa intar&ie lucrurile si sa le amane de e o &i e alta) a oi) rocedand ce'a mai incet sa nu faca nimic si sa insele cu romisiuni * in cele din urma) ceea ce s-a inteles usor) ince ura sa intinda curse 'ietii acestui Se.. >oscius si sa se con'in"a ca nu ot sta ani o a'ere straina) daca ro rietarul ei e 'iu si ne'atamat. De indata ce acesta si-a dat seama de cele use la cale) s-a refu"iat) du a sfatul rietenilor si rudelor) la >oma si s-a dus la 1aecilia - e al carei nume il ronunt in semn de res ect - cu care tatal sau era in cele mai ,une relatii * la aceasta femeie staruie si acum) +udecatori) du a socotinta neclintita a tuturor) ca un e.em lu entru noi) urmele 'ec(ilor indatoriri. Ea l-a rimit in casa ei e Se.. >oscius) li sit de orice mi+loace) &'arlit din casa lui) alun"at din a'erea lui) si i-a dat a+utor oas etelui o,i+duit) care nu mai a'ea) du a arerea tuturor) nici o s eranta. #rin ,ra'ura ei) rin cinstea si rin straduinta ei) s-a a+uns ca acesta sa a ara mai de"ra,a 'iu rintre acu&ati decat ucis rintre roscrisi. 1aci du a ce acestia au inteles ca 'iata lui Se.. >oscius e a&ita cu cea mai mare strasnicie si ca nu mai dis un de nici o osi,ilitate de a comite crima) au facut lanul criminal si indra&net sa-l denunte ca uci"as al tatalui sau) sa "aseasca entru acesta un acu&ator rutinat) care sa oata s une ce'a des re o fa ta care nu se intemeia e nici o ,anuiala) in sfarsit) fiindca de arma acu&arii nu utea u&a) sa u&e&e dre t arma de im re+urarile olitice. Oamenii nostri isi s uneau asa 3 $ !iindca de atata 'reme nu s-au mai tinut rocese) acu&atul care 'a fi adus rimul in fata +udecatii are sa fie nea arat condamnat e de alta arte) datorita trecerii lui 1(r=so"onus) el nu 'a a'ea a aratori) nimeni nu 'a s une o 'or,a des re 'an&area a'erilor si des re aceasta cardasie * insasi acu&atia de atricid si atrocitatea in'inuirii 'or face ca acest >oscius sa fie inde artat fara nici o "reutate) fiindca nu 'a fi a arat de nimeni $... 4ndemnati de acest "and) mai ,ine &is de aceasta ne,unie) '-au dat 'oua sa in+un"(iati un om e care) desi au dorit-o) nu l-au utut ucide ei. 1e sa de lan" mai intai) +udecatori) sau de unde sa ince mai intai) sau ce a+utor) sau de la cine sa cer a+utor 2 Sa im lor s ri+inul &eilor nemuritori) sau e al o orului roman) sau e al 'ostru) care in aceasta im re+urare a'eti uterea su rema 2 Tatal a fost ucis miseleste) casa im resurata de dusmani) ,unurile luate) u&ur ate) radate) 'iata fiului rime+duita si adeseori e. usa lo'iturilor cu arma sau curselor. 1e crima are ca a ramas neincercata du a atatea ticalosii 2 Totusi ei le un 'arf rin alta nele"iuire si le s oresc) in'entea&a o acu&atie de

necre&ut) isi rocura martori si acu&atori cu ,anii acestui Se.. >oscius) creea&a acestui nefericit o asemenea situatie incat sa n-ai,a de ales decat sau sa-si intinda "atul lo'iturilor acestui T. >oscius) sau sa-si iarda in c(i ul cel mai rusinos 'iata) cusut intr-un sac. %u cre&ut ca-i 'or li si a aratorii) si ei li sesc * dar un om care sa 'or,easca li,er) care sa-l a ere cinstit) ceea ce in acest roces e de-a+uns) nu li seste) fiti si"uri) +udecatori) de 'reme ce eu mi-am luat aceasta indatorire... $ 4ntr-ade'ar) cine e atat de las ca sa oata tacea si trece cu 'ederea aceste fa te odata ce le-a 'a&ut 2 #e tatal meu l-ati omorat) desi nu fusese roscris* du a ce l-ati omorat) l-ati trecut in randul roscrisilor * e mine m-ati "onit cu forta din casa mea * a'erea mea o sta aniti. 1e mai 'reti 2 %ti 'enit inarmati ana si s re aceste ,anci ale +udecatorilor) ca sa in+un"(iati aici) ori sa-l condamnati e Se.. >oscius 2 Trei sunt o,stacolele) care) e cat ot +udeca eu) stau in acest moment in fata lui Se.. >oscius 3 acu&atia ad'ersarilor) indra&neala lor si uterea lor. 1u lasmuirea in'inuirii s-a insarcinat acu&atorul Erucius) indrea&enala e re re&entata la cererea lor) de >oscii) iar 1(r=so"onus) cel care oate cel mai mult) lu ta rin uterea de care dis une. 4mi dau seama ca tre,uie sa 'or,esc des re toate lucrurile acestea. 1e urmea&a de aici 2 Nu 'oi 'or,i des re toate in aceeasi masura) entru fa tul ca rimul tine de o,li"atia mea) e celelalte doua insa o orul roman 'i le-a im us 'oua * eu tre,uie sa risi esc in'inuirea) 'oi sunteti datori) e de o arte) sa tineti ie t indra&nelii) e de alta) sa stin"eti si sa inna,usiti cat mai re ede a,u&ul de utere rime+dios si intolera,il al unor oameni de acest soi. Se.. >oscius e acu&at ca si-a omorat tatal. 1riminala si nele"iuita fa ta) &ei nemuritori) si atat de "ro&a'a incat se are ca o sin"ura ticalosie cu rinde intrinsa toate crimele 5 4ntr-ade'ar) daca ietatea e ranita) recum se s une de catre intele ti adeseori numai cu ri'irea) ce edea sa destul de strasnica se 'a "asi entru acela care-si 'a fi ucis arintele) entru care le"ile di'ine si omenesti il o,li"a sa moara el insusi) daca ar fi ne'oie. Se.. >oscius si-a ucis tatal. 1e fel de om este el 2 E 'reun tinerel coru t) im ins la rele de oameni stricati 2 %re mai mult de atru&eci de ani. Sa fie atunci un 'ec(i asasin) un om indra&net si trait rintre crime 2 Dar acest lucru nu l-ati au&it s unandu-se nici macar de catre acu&ator. %tunci e acest om l-au dus la crima) fara indoiala) desfraul) marile im rumuturi facute) atimile lui ne otolite. Des re desfrau l-a de&'ino'atit Erucius) cand a s us ca n-a luat a roa e nicodata arte la 'reo etrecere. Datorii) a oi) n-a a'ut niciodata. 1e atimi) in sfarsit) oate sa ai,a un om care) asa cum acu&atorul insusi il in'ino'ateste) a locuit mereu la tara si a trait ocu andu-se cu a"ricultura 5 %cest fel de 'iata e indeose,i straina de atimi si le"ata de indatoriri. 1e moti' l-a indemnat atunci e Se.. >oscius la aceasta ne,unie "ro&a'a 2 $ Taica-sau nu-l iu,ea $) &ice Erucius. Taica-sau nu-l iu,ea 2 Din ce cau&a 2 Tre,uie sa fi fost) intr-ade'ar) o cau&a indre tatita) uternica si 'adita. 1aci asa

cum e de necre&ut ca fiul sa-si fi omorat tatal fara foarte multe si foarte uternice moti'e) tot astfel e ne'erosimil ca fiul sa fi fost urat de tatal lui fara moti'e numeroase) uternice si im use de im re+urari. 4ti inc(i ui oare cu ce asiune si cu ce rice ere se ocu a acest Se.. >oscius de tre,urile cam ului 2 Du a cum aud de la acesti 'ecini ai lui) oameni cumsecade) tu nu esti mai mester in meseria ta de acu&ator ca el intr-a sa. Dar fiindca asta e 'oia lui 1(r=so"onus) care nu i-a lasat nici o ro rietate) n-are decat sa uite aceasta rofesiune si sa renunte la ocu atia lui de redilectie. Desi asta e o nefericire si o rusine) o 'a su orta linistit) daca ar utea cu a+utorul 'ostru sa-si astre&e 'iata si re utatia. 1eea ce insa nu se oate su orta e ca) daca a ca&ut in aceasta nenorocire din cau&a calitatii amanturilor) a numarului lor si a fa tului ca le-a culti'at cu asiune) aceasta tocmai sa fie a"u,a lui) ca si cum ar fi rea mica nefericirea ca le-a culti'at entru altii si nu entru el) daca nu i s-ar face o crima din fa tul insusi ca le-a culti'at. Desi"ur) Erucius) ca ai fost un acu&ator ridicul) daca te-ai fi nascut in acele 'remi cand unii erau c(emati de la coarnele lu"ului ca sa fie facuti consuli. 4ntrade'ar) daca socotesti ca este o rusine ca cine'a sa conduca muncile cam ului) desi"ur ca ai socoti ca e-un om foarte ne'rednic si de rand e acel %tilius) e care trimisii senatului l-au "asit semanandu-si cam ul cu mana lui. Dar) e 7ercule) stramosii nostri "andeau cu totul altfel des re acela) si des re ceilalti ,ar,ati asemenea lui) si astfel) dintr-un stat atat de mic si atat de sla,) ei ne-au lasat noua statul cel mai mare si mai infloritor. 1aci ei isi culti'au cu ra'na o"oarele) nu cautau cu lacomie sa una sta anire e ale altora * rin aceasta ei au marit statul) acest im eriu si faima o orului roman) so rindu-l cu amanturi) cu orase) cu neamuri. Nu s un aceste lucruri fiindca ele ar fi de com arat cu ceea ce cercetam noi acum) ci ca sa se intelea"a ca) daca e 'remea stramosilor nostri oamenii cei mai mari si cei mai 'estiti) care tre,uiau sa stea tot tim ul la carma statului) isi c(eltuiau ce'a din munca si tim ul lor cu lucrarile cam ului) ar tre,ui sa i se ierte aceasta unui om care declara ca e a"ricultor) de 'reme ce a trait tot tim ul la tara) de 'reme ce) mai ales) nimic nu-l ,ucura mai mult e tatal sau) nimic nu-i era lui insusi mai lacut si) de fa t) nimic mai de lauda n-ar fi utut face. %sadar) Erucius) ura in'ersunata ana la culme a tatalui fata de fiul lui se arata din fa tul ca-l lasa sa traiasca la tara. Mai ai ce'a de s us 2 $ %m desi"ur) &ice el caci tatal a'ea intentia sa-l de&mosteneasca $ . Te ascult * acum s ui ce'a care e in le"atura cu de&,aterea) caci cele s use mai inainte) cred ca admiti tu insuti) sunt fara im ortanta si fara rost. $ Nu mer"ea cu tatal sau la os ete $ . De ,una seama) deoarece nici la oras nu 'enea decat foarte rar. % roa e nimeni nu-l in'ita acasa la el. Nu-i de mirare) deoarece nu locuia in oras si n-a'ea cum sa in'ite si el la randul lui... Dar rimesc sa treci este lucruri e care) de 'reme ce le tii su, tacere) admiti ca nu e.ista. 1el utin acest lucru esti dator sa-l lim e&esti 3 ca a 'rut sa-l de&mosteneasca. 1e do'ada aduci rin care sa credem ca a e.istat aceasta intentie 2 De fa t) nu oti s une nimic. 4ma"inea&a cel utin ce'a otri'it) ca sa

nu se 'ada ca faci ceea ce si faci e fata 3 ca-ti ,ati +oc $ % 'rut sa-si de&mosteneasca fiul $ Din ce cau&a 2 $ Nu stiu $. 0-a de&mostenit 2 $ Nu $. 1ine la im iedicat 2 $ %'ea de "and 2 $ 1ui i-a s us 2 $Nimanui$. 1e altce'a inseamna a a,u&a de instanta de +udecata) de le"i si de autoritatea 'oastra entru asi"urarea unui rofit si satisfacerea oftelor) decat sa acu&i in acest mod si nu numai sa arunci o in'inuire e care n-o oti do'edi) dar nici macar sa incerci a o face 2 Nu e nimeni dintre noi) Erucius) care sa nu stie ca nu orti nici o dusmanie lui Se.. >oscius. Toti 'ad din ce moti' te re&inti aici ca ad'ersar al lui. Ei stiu ca ai fost adus aici cu ,anii lui. 1e mai utem s une 2 Tre,uie totusi ca) oricat de lacom esti de casti") sa tii seama ca atat arerea acestor +udecatori cat si le"ea >emmia tre,uie sa ai,a 'reo 'aloare. E util sa e.iste in stat acu&atori multi) entru ca indrea&neala sa fie infranta rin teama. Dar e util de asemenea ca totusi sa nu fim ,ataia de +oc a acu&atorilor. -n om e ne'ino'at) dar desi e in afara de orice 'ina) nu e totusi in afara de ,anuiala. Si desi aceasta e o nenorocire) totusi l-as utea intrucat'a ierta e cel care acu&a. Daca ar a'ea de s us ce'a care sa aduca macar a 'ina si a ,anuiala) n-ar area ca-si ,ate +oc e fata si calomnia&a cu ,una stiinta. Moti'ul entru care noi toti in"aduim cu usurinta sa e.iste cat mai multi acu&atori este ca) daca un ne'ino'at este acu&at) el oate fi ac(itat) iar daca un 'ino'at nu este acu&at) nu oate fi condamnat. Dar e mai ,ine ca un ne'ino'at sa fie ac(itat decat ca un 'ino'at sa nu fie c(emat in fata +udecatii. Gastelor li se da de mancare e s e&ele tuturor si cainii sunt (raniti in 1a itoliu) ca sa dea de 'este daca 'in (otii. Dar aceste animale nu ot distin"e daca sunt (oti * ele dau numai de 'este daca cine'a a intrat noa tea in 1a itoliu si) fiindca aceasta de de ,anuit) desi sunt animale) totusi "resesc mai de"ra,a din rea mare re'edere. Daca insa cainii latra in tim ul &ilei) atunci cand cine'a 'ine sa se inc(ine &eilor) cred ca li se ru icioarele) fiindca sunt a ri"i c(iar si atunci cand nu e.ista nici o ,anuiala. E.act la fel se intam la si cu acu&atorii. -nii dintre 'oi sunteti "aste care ti a numai) dar nu ot face rau * altii sunt caini care ot sa si latre) si sa muste. /edem ca 'i se da de mancare * 'oi insa tre,uie sa 'a re e&iti mai ales la cei care merita. %cesta este indeose,i lucrul cel mai alcut o orului. % oi) daca 'reti) latrati c(iar si atunci cand este ro,a,il ca cine'a a comis 'reun rau) cand ,anuiti ce'a. Si asta se oate admite. Dar daca 'eti a+un"e sa acu&ati e cine'a ca si-a ucis tatal si nu 'eti utea s une de ce si in ce mod) si 'eti latra numai fara nici un moti' de ,anuiala) desi"ur nu 'a 'a ru e nimeni icioarele) dar) daca-i cunosc ,ine e acesti +udecatori) litera aceea e care o urati cu totii intr-atata incat urati c(iar si numele de ?alende 'a 'or a lica-o atat de tare e frunte incat du a aceea nu 'eti utea au&i decat nenorocul 'ostru... !ace) +udecatori) daca ati fost atenti) sa o,ser'ati ne asarea acestuia in acu&area lui. 1red ca atunci cand a 'a&ut e oamenii acestia ase&ati e ,ancile a ararii) s-a intre,at daca cutare sau cutare 'a a ara* e mine nici macar nu ma ,anuit) fiindca ana acum n-am ledat in nici o cau&a u,lica. Du a ce a aflat

ca nu 'a 'or,i nimeni dintre cei care ot si o,isnuiesc sa lede&e) a ince ut sa fie atat de ne asator incat se ase&a oricand ii trecea rin minte) se lim,a a oi incoace si incolo) uneori isi comanda scla'ul ca sa-i comande ro,a,il cina) intrun cu'ant se arata fara nici o +ena fata de lenul 'ostru si fata de acest u,lic) ca si cum ar fi fost in de lina sin"uratate. 4n sfarsit) si-a facut inc(eierea) s-a ase&at * m-am ridicat eu. S-a arut ca res ira usurat) fiindca nu 'or,ea altcine'a. %m ince ut sa 'or,esc. %m o,ser'at) +udecatori) ca mai inainte si ana in momentul in care am rostit numele lui 1(r=so"onus) omul nostru s-a ridicat deodata si a arut mirat. %m inteles ce-l i&,ise. 0-am numit a doua si a treia oara. Du a aceea oamenii lor nu mai conteneau sa aler"e incoace si incolo) ca sa-l anunte) cred) e 1r=so"onus ca este unul in orasul nostru care indra&neste sa 'or,easca contra 'ointei aceluia) ca rocesul se desfasoara altfel decat a cre&ut el) ca se da e fata cum ararea a'erilor) ca clica e foarte rau atacata) ca trecerea si uterea lui nu sunt luate in seama) ca +udecatorii asculta atent) ca u,licului fa ta i se are o ticalosie. !iindca ai fost de&ama"it) Erucius) si fiindca 'e&i ca toate s-au rasturnat) ca rocesul in a ararea lui Se.. >oscius e ledat) daca nu destul de ,ine) macar in mod li,er) fiindca iti dai seama ca e cel e care il socoteai arasit si 'e&i ca cei care s erai ca-l 'or da e mana ta il +udeca) arata-ne din nou acea reacunoscuta a,ilitate si rice ere a ta) marturiseste ca ai 'enit aici s erand si socotind ca 'a fi 'or,a de-o actiune ,anditeasca) nu de-o +udecata. E 'or,a de un roces de atricid * de catre acu&ator nu s-a indicat nici un moti' entru care fiul si-ar fi omorat tatal 5 4n delictele de foarte mica im ortanta si des re 'ini mai usoare) care sunt atat de dese si a roa e &ilnice) se cercetea&a mai cu seama si in rimul rand care a fost cau&a delictului. 0a o crima de ucidere a arintelui) Erucius socoteste ca aceasta nu tre,uie sa fie cercetata. 0a o astfel de crima) +udecatori) c(iar atunci cand multe cau&e duc la aceeasi conclu&ie si arca se acorda intre ele) totusi nu se da or,este cre&are fa telor) nici nu se cantaresc fara resu uneri) fara temei) nu se ia in seama un martor nesi"ur) nici nu se +udeca in'inuirea du a talentul acu&atorului. E ne'oie sa se arate) e de o arte) nemeroase ticalosii comise mai inainte de acu&at) 'iata cu totul de ra'ata a insului * e de alta) indra&neala lui e.traordinara) si nu numai indra&eneala) dar furia nemasurata si ne,unia lui. Si c(iar daca toate acestea se do'edesc) tre,uie sa e.iste urme 'adite de crima 3 unde) in ce c(i ) cu a+utorul cui) in ce moment ticalosia a fost comisa. Daca nu e.ista multe si e'idente ro,e de acest fel) o fa ta atat de criminala) atat de cruda) atat de nele"iuita) nu este de cre&ut. 1aci forta sentimentelor de omenie e foarte mare * le"aturile de san"e au mare utere) insasi firea rotestea&a in contra ,anuielilor de acest fel * este o re'estire de rau neindoielnica si o monstruo&itate sa e.iste 'reo fiinta cu infatisare si c(i de om care sa intreaca ana intr-atata in cru&ime fiarele incat sa ra easca in c(i ul cel mai ticalos &ilele acelora datorita carora el a 'a&ut dulcea lumina a &ilei) cand si fiarele sunt unite intre ele rin le"aturi im use de nastere) de cresterea lor si de firea lor insasi...

Nu 'edeti oare ca e cei des re care oetii ne s un ca si-au ede sit mama) ca sa-si ra&,une tatal) ii muncesc !uriile) care nu-i lasa sa stea o cli a locului) fiindca nu s-au utut astra ne atati de crima) desi se s une ca au facut-o din orunca si du a oracolele &eilor nemuritori2 %sa este) +udecatori 3 san"ele mamei si al tatalui constituie o le"atura uternica) im usa de fire si sfanta. 1ine se atea&a cu o icatura dintr-insul nu numai ca nu se oate s ala) dar aceasta ata atrunde ana in adancul sufletului lui si-l duce la furie nemasurata si la ierderea mintilor. Sa nu credeti ca cei care au comis 'reo ticalosie sau 'reo crima ar fi c(inuiti si in"ro&iti de !urii cu faclii ar&atoare) asa cum 'edeti adesea in iesele de teatru. Miselia si "roa&a de sine c(inuie mai mult e fiecare) crima lui il uimeste si il inne,uneste) "andurile lui 'ino'ate si constiinta raului il in"ro&esc. %cestea sunt entru nele"iuiti !uriile care nu se de&li esc de ei si de casa lor 3 ele cer &i si noa te fiilor celor mai criminali sa-si is aseasca 'ina uciderii arintilor. %ceasta "ro&a'ie a nele"iuirii face ca ea sa nu oata fi cre&uta) daca omorul nu se infatisea&a ca un lucru al a,il) daca nu se arata tineretea imorala a fa tasului) 'iata lui atata de toate ticalosiile) ,anii risi iti cu nerusinare si in dis retul lumii) indra&enala lui nesta'ilita si un cura+ or,esc) care nu e de arte de ne,unie. Tre,uie sa se mai adau"e la aceasta ura fata de arinte) teama de edea sa din artea lui) rietenii ticalosi) scla'ii com lici) un moment otri'it) un loc ,ine ales in acest sco * as &ice ca +udecatorii tre,uie sa 'ada mainile stro ite de san"ele arintelui ca ei sa oata crede ca s-a facut o atat de "ro&a'a si de cruda crima. De aceea) cu cat o asemenea fa ta e mai utin de cre&ut) daca nu se arata in mod clar) cu atat mai as ru tre,uie sa fie ede sita daca se do'edeste ca a fost comisa. Daca) rin urmare) din multe lucruri se oate 'edea ca stramosii nostri au intrecut celelalte neamuri nu numai rin uterea armelor) dar si rin c(i,&uiala si intele ciune) a oi aceasta se arata indeose,i rin fa tul ca au "asit im otri'a nele"iuitilor o edea sa unica. 4n aceasta ri'inta 'a ro" sa luati seama cat de mult i-au intrecut ei rin intele ciune e cei care sunt considerati de altii ca cei mai intele ti oameni. 1ea mai intelea ta cetate) atata tim cat a a'ut su rematia asu ra altora) se &ice ca a fost %tena * a oi cel mai intele t om din aceasta cetate se &ice ca a fost Solon) cel care a dat atenienilor le"ile de care se folosesc si a&i. %cesta) fiind intre,at entru ce n-a sta,ilit nici o edea sa in contra celui ce si-ar fi omorat arintele) a ras uns ca el a socotit ca nimeni n-are sa faca o asemenea fa ta. Se &ice ca a rocedat intele t) ne(otarand nimic des re o crima care nu se mai fa tuise 'reodata) ca sa nu ara ca mai mult da o idee cui'a decat ca o inter&ice. 1u mult mai intele t au rocedat stramosii nostri. %cestia) dandu-si seama ca nu e.ista nimic) oricat de sfant ar fi) care sa nu fie 'reodata an"arit rin indra&neala) au nascocit o edea sa fara seaman im otri'a arici&ilor) entru ca) daca unii n-ar fi utut fi tinuti de firea lor insasi in mar"inile indatoririlor) sa fie im iedicati de la sa'arsirea ticalosiei rin "ro&a'ia ede sei. %u (otarat ca 'ino'atul sa fie 'arat intr-un sac de iele cusut la "ura) si asa sa fie afundat intr-

o a a. Minunata intele ciune) +udecatori 5 Nu 'i se are oare ca ei au e.clus si au inde artat din natura e omul caruia i-au ra it cerul) soarele) a a si amantul) asa incat cel ce si-a omorat arintele din care s-a nascut sa fie li sit de toate elementele din care se &ice ca s-au creat toate lucrurile 2 Ei n-au 'rut sa le arunce tru ul rada animalelor) entru ca nici macar ele) atin"andu-se de o asemenea crima) sa nu se faca mai crude * nu i-au aruncat asa) "oi) in a a) ca nu cum'a) du a ce-ar fi fost dusi in mare) sa an"areasca elementul care se crede ca urifica tocmai tot ce a fost an"arit * in sfarsit) nu le-au lasat o articica macar din ce e mai fara de ret si mai de rand. 4ntr-ade'ar) ce este atat de comun ca aerul de res irat entru cei 'ii) amantul nostru entru morti) marea entru tru urile ,atute de 'aluri) tarmul entru cele aruncate la mal 2 Ei traiesc) cat ot sa mai traiasca) fara sa oata sor,i din 'a&du( o "ura de aer si mor fara ca amantul sa le atin"a oasele * sunt ,atuti de 'aluri fara ca a a sa-i s ele 'reodata * sunt aruncati e tarm fara ca du a moarte sa-si "aseasca linistea fie si e stanci... Nu te intre, de ce Se.. >oscius si-a omorat tatal) te intre, in ce c(i l-a omorat 2 %tat te intre,) 1. Erucius) in ce c(i 2 1um l-a omorat 2 0-a i&,it el insusi sau a us e altii sa-l ucida 2 Daca sustii ca el insusi) el nu era la >oma. Daca &ici ca a facut-o rin mi+locirea altora) intre, care sunt acestia 2 Scla'i sau oameni li,eri2 Daca au fost oameni li,eri) care au fost ei 2 De acolo din %meria) care sunt acestia 2 De ce nu sunt numiti2 Daca din >oma) de unde ii cunostea >oscius) care de multi ani nu mai 'enise la >oma si niciodata n-a stat aici mai mult de trei &ile 2 -nde i-a intalnit 2 1um s-a inteles cu ei2 1um i-a con'ins2 $0e-a dat ,ani $. 1ui i-a dat) rin cine i-a dat 2 De unde sau cat a dat 2 Oare nu rin astfel de urme ale unei crime se a+un"e de o,icei la 'ino'atul rinci al al delictului 2 4n acelasi tim ) reaminteste-ti cum ai &u"ra'it 'iata acestui om3 &iceai ca era un sal,atic si un ,adaran) ca n-a 'or,it niciodata cu nimeni) ca n-a locuit niciodata in oras. Trec cu 'ederea ceea ce in aceasta descriere a ta ar fi utut fi entru mine cel mai uternic ar"ument s re do'edirea ne'ino'atiei lui >oscius) anume ca in climatul moral al taranilor) cu traiul lor sim lu si cu aceasta 'iata as ra si nerafinata a lor) nu se intam la de o,icei asemenea ticalosii. %sa cum n-ai utea "asi orice fel de cereale si orice fel de ar,ore e orice teren) tot astfel nu orice crima se i'este indiferent de felul de 'iata. 0a oras a are de&matul) din de&mat e firesc sa se nasca lacomia) din lacomie sa ia a'ant indra&neala) dintr-aceasta se nasc toate crimele si ticalosiile * in sc(im, 'iata la tara) e care tu o numesti rudimentara) e o lectie de economie) de (arnicie si de dre tate... Ma intorc la tine acum) Erucius. Tre,uie sa fim intelesi 3 daca aceasta ticalosie il ri'este e >oscius) ea a fost sa'arsita cu mana lui) ceea ce tu ne"i) fie rin mi+lcirea unor oameni li,eri sau a unor scla'i. Oameni li,eri 2 Tu nu oti arata nici cum i-a utut "asi) nici cum i-a utut determina la aceasta) nici unde) nici rin cine) nici ce s erante sau ce ,ani le-a dat. Eu) dim otri'a) arat nu numai ca Se.. >oscius n-a facut nimic din toate acestea dar nici macar nu utea face fiindca de multi ani nu mai fusese la >oma si nici nu si-a arasit 'reodata

amanturile fara 'reun rost. Nu-ti ramane) se are) decat sa dai 'ina e scla'i) si rin aceasta sa te refu"ie&i ca intr-un ort) du a ce ai esuat cu celelalte incercari de a crea sus iciuni * aici insa te i&,esti de o astfel de stanca incat 'e&i nu numai ca acu&atia ta este de arte de a-l atin"e e >oscius) dar iti dai seama ca toata ,anuila cade asu ra 'oastra... Ma tem sa nu 'a lictisesc) +udecatori) sau sa ar ca n-am incredere in uterea 'oastra de atrundere) 'or,ind rea mult des re lucruri atat de e'idente. %cu&atia lui Erucius a fost) cred) in intre"ime &dro,ita) afara de ca&ul ca aste tati sa risi esc acele afirmatii des re instrainarea de ,unuri u,lice si des re alte lucruri de acelasi fel) necunoscute si noi ana in acest moment entru noi) nascocite de cei care ne in'ino'atesc. Mi s-a arut ca Erucius le declama) luandu-le din alt discurs) e care il re"ateste im otri'a altui acu&at) in asa masura nu se otri'eau nici cu acu&atia de aricid) nici cu ersoana celui care se a ara. #entru ca el nu a facut decat afirmatii) e suficient sa le res in" si eu) ta"aduind doar. Daca isi mai re&er'a ce'a de s us cand se 'or audia martorii) ma 'a "asi si atunci) ca si in restul rocesului) mai re"atit decat credea... Sa incetam odata a mai cerceta 'or,e "oale 3 sa cautam crima acolo unde ea se afla si se oate desco eri. /ei intele"e atunci) Erucius) e cate ,anuieli tre,uie sa se s ri+ine o or"ani&atie intemeiata) desi eu n-am sa 'or,esc des re toate) ci 'oi atin"e usor e fiecare. Si de fa t nici acest lucru nu l-as face) daca n-ar fi necesar. Do'ada ca o fac fara 'oia mea 'a fi ca nu 'oi starui mai mult decat o cer sal'area lui >oscius si o,li"atia e care mi-am luat-o. Tu nu "aseai nici un moti' la Se.. >oscius. 4n sc(im,) eu "asesc la T. >oscius) de 'reme ce te infatise&i si declari e fata ca ne esti ad'ersar. Des re 1a ito 'om 'edea mai tar&iu daca) recum aflu ca s-a re"atit) se 'a infatisa ca martor * atunci 'a afla si des re alte 'ite+ii de-ale sale) des re care nici macar nu ,anuieste ca am au&it. /estitul 0. 1assius) e care u,licul roman il socotea cel mai dre t si mai intele t +udecator) a'ea o,iceiul ca) la rocese) sa una necontenit intre,area 3 $ 1ui i-a folosit 2 $ %sa sunt oamenii 3 nimeni nu incearca sa comita o crima fara o s eranta de casti". 1ei care se 'edeau rime+duiti fu"eau si se temeau "ro&a' de acest anc(etator si +udecator) entru ca) desi era iu,itor de ade'ar) totusi rin firea lui area ca e mai a lecat s re se'eritate decat s re mila. Eu) desi instanta noastra are in frunte e omul cel mai ener"ic in infruntarea indra&nelii si e cel mai omenos fata de ne'ino'atie) as su orta totusi cu usurinta sa 'or,esc des re >oscius) fie in fata acelui +udecator) care anc(eta cu cea mai mare as rime) fie in fata unor +udecatori du a modelul lui 1assius) de numele carora se infricosea&a si asta&i cei care tre,uie sa lede&e. 1and in acest roces ar 'edea ca cei acu&atori sunt sta anii unei imense ,o"atii) e cand acest >oscius traieste in cea mai mare mi&erie) n-ar mai une desi"ur faimoasa intre,are 3 $ 1ui i-a folosit 2 $) ci) c(estiunea fiindu-le clara) ar insoti ,anuiala de crima mai de"ra,a cu radaciunea decat cu mi&eria) ce sa s un) daca - se mai adau"a ca mai inainte erai un om sarac) ca esti un lacom) ca esti un om indra&net) ca ai fost cel mai mare dusman al celui ucis 2 Mai tre,uie oare sa se cercete&e moti'ul care te-a indemnat la o asemenea crima 2 1e se oate oare ne"a din cele s use de mine 2 Saracia insului este de asa fel ca nu se

oate aco eri) ,a c(iar cu cat se ascunde mai mult) cu atat se arata mai clara. 0acomia ti-o arati rin fa tul ca ai intrat in cardasie cu un om cu totul strain) de dra"ul a'erilor cui'a din acelasi oras si ruda cu tine. 1at este de indra&net - ca sa trec este alte fa te - oate sa 'ada toata lumea dintr-aceea ca din toata asociatia) adica dintre toti asasinii) numai tu te-ai "asit sa te infatise&i aici im reuna cu acu&atorii) si numai sa-ti arati fata) daar s-o e. ui ri'irilor. 1a ai fost in dusmanie cu Se.. >oscius si ca ai a'ut cu el mari neintele"eri in ri'inta a'erii) asta nu oti sa n-o recunosti. >amane) +udecatori) sa ne intre,am care din doi a ucis e Se.. >oscius 3 cel care rin moartea acestuia s-a um lut de ,o"atii sau cel care a a+uns in saracie 2 1el care mai inainte de aceasta era sarac) sau cel care du a aceea a a+uns cel mai sarman om 2 1el care) a rins de lacomie) se na usteste dusmanos in contra alor sai) sau cel care a trait intotdeauna asa incat n-a cunoscut nici un fel de rofit) ci numai ras lata do,andita rin munca lui 2 1el care este cel mai indra&net dintre toti licitatorii de ,unuri) sau cel care din neo,isnuinta cu forul si cu +udecatile se teme nu numai de ,ancile acestea) dar de orasul insusi. 4n sfarsit) +udecatori) ceea ce du a arerea mea ri'este indeose,i rocesul nostru) l-a ucis mai de"ra,a dusmanul lui) sau fiul lui 2 Daca tu) Erucius) ai fi utut "asi la acu&at atatea si atat de uternice moti'e) cat de mult ai mai 'or,i 5 1um te-ai mai fali 5 #e 7ercule) ti-ar li si mai mult tim ul decat cu'intele... /ad) rin urmare) ca sunt foarte multe moti'ele care uteau sa-l determine e acest om la crima. Sa 'edem acum ce osi,ilitati de-a o infa tui a'ea 2 -nde a fost ucis Se.. >oscius2 0a >oma... Dar ce are a face. Erau multi altii acolo. 1a si cum ar fi 'or,a sa stim acum cine dintr-o multime atat de mare a ucis si ca si cum inte,area n-ar fi fost aceasta 3 de catre cine oare e mai 'erosimil sa fi fost ucis cel care a fost ucis la >oma) de cel care se afla mereu la >oma in aceasta 'reme) sau de cel care de multi ani nu mai fusese la >oma 2 7aide acum sa anali&am si celelalte osi,ilitati. Erau e atunci) asa cum ne-a s us Erucius) o multime de ,anditi) si oamenii erau ucisi fara teama de edea sa. Ei ,ine 5 Multimea aceasta din cine se com unea 2 8anuiesc ca sau din cei care um,alu du a a'erile altora) sau din cei care erau tocmiti de catre acestia ca sa ucida e cine'a. Daca te "andesti la cei care ra'neau la a'erile altora) atunci tu) care te-ai im,o"atit din a'erea noastra) esti rintre ei * daca te "andesti la aceia carora cu un nume mai ,land li se s une $ ercusori $) cauta sa 'e&i su, rotectia cui si in clientela cui sunt ei 3 'ei "asi) crede-ma) un ins din "asca ta. Tot ce tu 'ei "asi de s us in contra noastra) une fata in fata cu a ararea noastra 3 astfel cau&a lui Se.. >oscius 'a fi foarte usor com arata cu a ta. %i sa s ui 3 $ Ei si) ce daca eram adesea la >oma 2 $ 4ti 'oi ras unde 3 $ Dar eu n-am fost deloc. $) $ Marturisesc ca am fost licitator de a'eri) dar si multi altii erau $. $ Dar eu) cum tu sin"ur sustii) sunt culti'ator de amant si om de la tara $. $ Nu urmea&a ca) daca am fost in slea(ta cutitarilor) sunt un cutitar$. $Dar eu) care nici macar n-am cunoscut 'reun cutitar) sunt de arte) 'e&i ,ine) de asemenea acu&atie $. Se ot s une multe lucruri din care sa se 'ada ca tu ai a'ut osi,ilitatea sa'arsirii crimei) dar trec este ele) nu numai fiindca nu te acu& cu

lacere) dar mai ales fiindca) daca as 'oi sa 'or,esc des re acele crime care s-au sa'arsit in acelasi mod cu cea rin care Se.. >oscius a fost ucis) ma tem ca discursul meu sa nu ara ca ri'este e multi altii. Sa 'edem acum e scurt) cum am 'or,it si des re celelalte fa tele e care leai sa'arsit tu) T. >oscius) du a moartea lui Se.. >oscius. Ele sunt atat de 'adite si de lim e&i) +udecatori) incat) e le"ea mea) 'or,esc des re ele fara sa 'reau. 1aci ma tem) T. >oscius) sa nu ar ca) oricat de ticalos esti) am 'rut in asa masura sa sal'e& e clientul meu incat nu te-am crutat deloc. Dar daca ma tem de aceasta si daca doresc sa te crut) in masura in care as utea-o face fara sa-mi calc cu'antul) ma intorc din nou si-mi sc(im, "andul) caci imi a are in minte nerusinarea ta. E cu utinta) atunci cand ceilalti com lici ai tai fu"eau si se ascundeau) s re a se crede ca acest roces nu ri'este radaciunea lor) ci crima de care este acu&at acest om) ca tu sa fi cerut sa ti se incredinte&e rolul de a a area la roces si de a sta alaturi de acu&ator 2 #rin aceasta nu 'ei casti"a nimic altce'a decat indra&neala si nerusinarea ta 'or fi cunoscute de toata lumea. Du a uciderea lui Se.. >oscius) cine aduce rimul 'estea in %meria 2 Mallius Glaucia) e care l-am omenit mai inainte) clientul si omul tau de casa. 1e rost a'ea ca el cel dintai sa aduca 'estea) fiindca) daca nu facusesi un lan des re moartea si a'erea aceluia si daca nu te in'oisesi cu nimeni in ri'inta crimei si ras latirii ei) e tine aceasta te ri'ea mai utin decat e oricare. $ Mallius a adus 'estea din initiati'a lui $. 4ntre, 3 1e interes a'ea 2 #oate ca) 'enind la %meria entru un alt moti' decat acesta) a fost o intam lare ca el anuntase rimul ce au&ise la >oma 2 De ce 'enise la %meria 2 $ Nu ot sa "(icesc $) &ice T. >oscius. %m sa aduc astfel lucrurile incat n-are sa fie ne'oie de "(icit. De ce l-a anuntat mai intai e T. >oscius 1a ito 2 1and la %meria erau casa lui Se.. >oscius sotia si co ii lui) 'ecini si rude cu care traia foarte ,ine) cum se face ca acest client al tau) 'estitorul crimei tale) l-a anuntat mai intai e T. >oscius 1a ito 2 % fost omorat e cand se intorcea de la cina * nu se lumina de &iua si s-a aflat la %meria. 1e inseamna aceasta "oana e.traordinara * aceasta iuteala si "ra,a atat de mare 2 Nu intre, cine l-a lo'it * n-ai de ce te teme) Glaucia * nu te caut sa 'ad daca ai a'ut asu ra ta umnalul) nu te socotesc 3 cred ca asta nu e datoria mea 3 fiindca stiu din indemnul cui a fost ucis) nu ma interesea&a sa stiu cu mana cui. >etin doar un sin"ur lucru) e care mi-l ofera crima ta neindoioasa si e'identa fa telor. -nde si de la cine a aflat Glaucia 2 1um a stiut atat de re ede 2 Sa &icem ca a au&it imediat 3 ce l-a silit sa ,ata atata drum intr-o sin"ura noa te 2 1e ne'oie atat de mare il "onea) entru ca daca se ducea la %meria de 'oia lui) sa lece din >oma la acel ceeas si sa nu se odi(neasca o cli a toata noa tea 2 Oare tre,uie sa cautam ar"umente si sa facem resu uneri c(iar si atunci cand fa tele sunt atat de e'idente 2 Nu 'i se are oare) +udecatori) ca 'edeti cu oc(ii 'ostri ceea ce ati au&it 2 Nu 'edeti e acel nefericit) nestiutor ce-l aste ta) care se intorcea de la o cina 2 Nu 'edeti cursele intinse) atacul ne re'a&ut 2 Nu 'a a are in fata oc(ilor Glaucia sa'arsind omorul 2 0an"a el sta acest T. >oscius 2 Nu urca el cu mana lui in car e acest %utomedon) 'estitorul celei mai infioratoare crime si al celei mai nele"iuite 'ictorii 2 Nu-l roa"a el sa nu doarma

in noa tea aceea) sa se sileasca de (atarul lui sa-l anunte cat mai de"ra,a e 1a ito 2 #entru ce 'oia ca cel dintai sa afle 1a ito 2 Nu stiu. /ad doar ca acest 1a ito este artas cu el la a'erea lui >oscius. /ad ca) din cele treis re&ece ro rietati) el sta anete trei) si e cele mai frumoase. %flu e lan"a aceasta ca nu e rima data cand o ,anuiala asemanatoare cade asu ra lui 1a ito * multe sunt cununile infame ale 'ictoriilor lui) totusi cea dintai cununa im odo,ita cu an"lici este aceasta care i se aduce de la >oma * nu e.ista metoda de-a omori un om cu care el sa nu fi omorat cati'a) e multi cu umnalul) e multi altii rin otra'a. #ot c(iar sa arat e cine'a care n-a'ea F; de ani) e care el) im otri'a o,iceiului stramosesc) l-a aruncat de e od in Ti,ru. Daca el se 'a infatisa aici) sau mai ,ine &is cand se 'a infatisa - caci...stiu ,ine ca se 'a infatisa - 'a au&i...toate aceste lucruri. -nul a trimis) indata du a omor) un 'estitor inari at la %meria) la to'arasul) mai ,ine &is) la maestrul sau) entur ca) c(iar daca toti ar fi dorit sa se refaca ca nu stiu cui a artine ticalosia) totusi sa una el insusi crima sa neindoioasa su, oc(ii tuturor. 1elalalt) daca s-a mai omenit asa ce'a) are de "and sa de una marturie contra lui Se.. >oscius) ca si cum ar fi 'or,a ca noi sa tre,uiasca sa credem ce a s us el) si sa nu ede sim ce-a facut el. Du a o traditie din ,atrani) s-a re'a&ut ca si oamenii cei mai de 'a&a) c(iar si in c(estiunile foarte marunte) sa nu de una marturie intr-o c(estiune ersonala. Sci io %fricanul) care ana si rin numele sau ne arata ca a su us a treime din su rafata amantului) n-ar fi de us totusi marturie) daca ar fi fost 'or,a de-o c(estiune ersonala) caci - imi 'ine..."reu sa s un aceasta des re un astfel de ,ar,at - daca ar fi...'or,it) n-ar fi fost cre&ut. #ri'iti acum cat de mult s-au rasturnat toate si s-au sc(im,at in rau * desi e 'or,a des re a'eri si des re un omor) licitatorul ,unurilor si criminalul) adica acela care este c(iar cum artorul si osesorul acestor ,unuri des re care este 'or,a si in acelasi tim a us la cale omorarea omului des re a carui moarte se face cercetarea) are de "and sa se re&inte ca martor. Ei ,ine) ce ai de s us tu) omule cel mai cumsecade 2 %sculta-ma 3 'e&i sa nu dai de ,ucluc 5 E 'or,a de interesul cel mai mare al tau. %i facut multe crime) multe acte de indra&neala) multe ticalosii) dar si o rostie foarte mare - desi"ur du a ca ul tau) nu du a ideea lui Erucius 3 n-a'eai ne'oie sa te infatise&i aici. 1aci nimeni nu foloseste un acu&ator mut sau un martor care se ridica de e ,anca acu&atorului. #e lan"a aceasta) ornirea 'oastra atimasa ar fi fost totusi utin mai ascunsa si mai in'aluita. %cum ce ar dori sa afle cine'a de la 'oi) cand cele ca faceti sunt asa incat se are ca le faceti ca si cum noi ne-am stradui sa le faceti contra 'oastra insi'a 2 Sa 'edem acum) +udecatori) ce a urmat indata du a aceea. Moartea lui Se.. >oscius este adusa la cunostinta lui 1(r=so"onus la /olaterrae) in ta,ara lui 0. S=lla) a atra &i du a ce acela a fost ucis. Ne mai intre,am si acum cine a trimis e 'estitor 2 Nu este oare lim ede ca acelasi ins care l-a trimis la %meria 2 1(r=so"onus ia masuri ca ,unurile aceluia sa fie imediat use in 'an&are * nu cunostea nici omul) nici a'erea lui. %tunci cum i-a 'enit ideea sa una mana e ro rietatile unui om necunoscut) e care nu-l

'a&use a,solut niciodata 2 1and au&iti de 'reun asemenea lucru) de o,icei 'oi) +udecatori) 'a s uneti imediat 3 $ Tre,uie sa-l fi anuntat 'reun locuitor din acelasi orasel) sau 'reun 'ecin) caci acestia de cele mai multe ori dau informatii) rin ei cei mai multi se desco era $. %ci n-a'eti de ce sa 'a folositi de resu uneri. 1aci eu n-am sa fac o discutie in felul urmator 3 $ Este 'erosimil ca >oscii au re&entat lui 1(r=so"onus c(estiunea) caci) ei erau si mai inainte in relatii de rietenie cu 1(r=so"onus * desi >oscii a'eau 'ec(i atroni si ra orturi de os italitate mostenite de la stramosii lor) au incetat sa-i mai culti'e si sa-i mai onore&e e toti acestia si s-au us su, rotectia si in situatia de clienti ai lui 1(r=so"onus $. #e dre t cu'ant as utea s une toate acestea) dar in aceasta cau&a nu e ne'oie de resu uneri * stiu si"ur ca ei nu ta"aduiesc ca 1(r=so"onus a a+uns la aceste ,unuri rin indemnul lor. Daca 'edeti cu oc(ii 'ostri e cel care a rimit artea cu'enita denuntatorului) mai uteti oare sa 'a intre,ati) +udecatori) cine a fost denuntatorul 2 1ine sunt asadar cei carora 1(r=so"onus le-a dat o arte din aceste ,unuri 2 1ei doi >oscii. Mai este oare cine'a afara de ei 2 Nu este nimeni) +udecatori. %sadar) mai este 'reo indoiala ca cei care au o,tinut din artea lui 1(r=so"onus o arte din rada sunt cei care i-au oferit aceasta rada 2 Sa e.aminam acum fa ta >osciilor du a felul de a +udeca al lui 1(r=so"onus. Daca in aceasta ,atalie >oscii n-au facut nimic de seama) de ce au fost recom ensati cu atat de mari ras lati 2 Daca n-au facut nimic altce'a decat ca iau adus la cunostinta intam larea) oare nu era destul sa le multumeasca) si in fine) ca sa fie foarte "eneros) sa le arate o cinstire oarecare 2 #entru ce i se dau imediat lui 1a ito trei domenii atat de renta,ile 2 #entru ce e toate celelalte le sta aneste acest T. >oscius in to'arasie cu 1(r=so"onus 2 Oare nu e lim ede) +udecatori) ca 1(r=so"onus a acordat >osciilor aceste ra&i de ra&,oi in de lina cunostinta de cau&a 2 #rinte cei &ece decurioni 'ine ca dele"at in ta,ara 1a ito. 1unoasteti-i intrea"a 'iata) firea si mora'urile din c(iar atitudinea lui in aceasta dele"atie. Daca nu 'eti fi inteles) +udecatori) ca nu e.ista indatorire) ca nu e.ista le"e) oricat de sfanta si neintinata) e care ticalosia si erfidia lui sa n-o fi an"arit si sa n-o fi &druncinat) atunci socotiti-l dre t omul cel mai cumsecade. El isi da silinta la S=lla sa nu fie informat des re aceste lucruri) comunica lui 1(r=so"onus lanurile si intentia celorlalti dele"ati) il sfatuieste sa ia seama ca afacerea sa nu iasa la lumina) ii arata ca) daca 'an&area ,unurilor 'a fi anulata) 1(r=so"onus 'a ierde o mare a'ere) iar el risca sa-si iarda 'iata. #e acela il atata) e acestia) care fusesera trimisi im reuna cu el) ii insela * e acela il sfatuia sa se a&easca) acestora le dadea erfid s erante false * cu acela facea lanuri contra acelora) lanurile acestora le comunica aceluia * cu acela se in'oia des re artea de casti") acestora le taia orice utinta de a a+un"e la S=lla) folosind cutare sau cutare moti' de intar&iere. 4n sfarsit) din indemnul) rin influenta) rin inter'entia lui) dele"atii nu s-au mai re&entat la S=lla. %ma"iti rin cu'antul dat sau mai ,ine &is rin li sa de cu'ant a acestuia) ceea ce 'eti utea cunoaste c(iar de la dansii) in ca& ca acu&atorul) 'a 'oi sa-i c(eme ca martori) in loc de un re&ultat si"ur) ei s-au intors acasa cu s erante desarte. Daca in c(estiunile articulare cine'a im linea un mandat nu numai cu rea-credinta) entru rofitul sau interesul sau) ci c(iar mai ne"li+ent decat se cade) stramosii nostri socoteau

ca s-a incarcat de cea mai mare rusine. De aceea actiunea ri'itoare la un mandat nu e mai utin infamata ca cea ri'itoare la furt) entru ca socotesc eu) in c(estiunile la care nu uteam artici a in ersoana) in locul actiunii ro rii noi recur"em la ,una-credinta a rietenilor. #e care cine o 'iolea&a acela ataca mi+locul de a arare comun tuturora si) e cat e in uterea lui) tul,ura con'ietuirea in societate. 1aci noi nu utem face totul rin noi insine) unul este mai folositor in cate o ri'inta) altul intr-alta. De aceea se lea"a rieteniile) entru ca interesul comun sa se asi"ure rin ser'icii reci roce. #entru ce-ti iei o insarcinare) daca ai de "and s-o ne"li+e&i sau s-o intorci s re interesul tau 2 #entru ce te oferi si) refacandu-te ca ma ser'esti) ma stin"(eresti si ma im iedici 2 Nu te amesteca * am sa recur" la altcine'a. 4ti iei sarcina unui ser'iciu e care cre&i ca-l oti inde lini 3 acest lucru are foarte "reu acelora care nu sunt ei insisi neseriosi. De aceea) rin urmare) aceasta 'ina este infamata) entru ca ea 'iolea&a doua lucruri si cele mai sfinte 3 rietenia si ,una credinta. 1aci a roa e nimeni nu da o insarcinare altcui'a decat unui rieten si nu se increde decat in acela e care-l crede de ,una credinta. %sdar) este o foarte mare ticalosie sa ru i rietenia si sa inseli e cine'a care n-ar fi fost a"u,it) daca nu s-ar fi incre&ut. 1um adica 2 1ine in lucrurile cele mai neinsemnate isi uita indatorirea tre,uie sa fie condamnat rintr-o sentinta cu totul infamanta) iar intr-o c(estiune atat de "ra'a cand cel caruia i s-au incredintat si i s-au dat in a&a re utatia unui om mort si a'erile unui om 'iu atea&a numele mortului si duce in mi&erie e cel 'iu) un asemenea om se mai oate oare numara rintre oamenii cinstiti si macar rintre oameni 2 4n c(estiunile cele mai neinsemnate si articulare) c(iar si ne"li+enta in inde linirea unui mandat constituie moti' de 'ina si actiune infamanta) entru aceea ca) daca +udeci ,ine) oate sa fie ne"li+ent cel care a incredintat mandatul) nu cel care l-a rimit 3 intr-o atat de im ortanta actiune) incredintata de catre o autoritate u,lica) cel care nu din ne"li+enta a adus a"u,a 'reunui interes articular) ci a rofanat din erfidie caracterul sacru al dele"atiunii insesi si a an"arit-o) oare cu ce edea sa 'a fi) in sfarsit) ede sit sau rin ce sentinta 'a fi condamnat 2 Daca Se.. >oscius i-ar fi dat cu titlu ersonal mandatul sa trate&e cu 1(r=so"onus aceasta c(estiune si s-o transe&e) si daca) rimind aceasta insarcinare) 1a ito si-ar fi us in +oc) considerand ca este necesar) cu'antul lui de onoare) oare daca el si-ar fi facut un cat de mic rofit din aceasta afacere) nar fi condamnat rin deci&ia ar,itrului sa restituie suma si nu si-ar ierdc orice cinste 2 %cum nu Se.. >oscius i-a dat mandat asu ra acestei c(estiuni) ci lucru mult mai "ra') insasi ersoana lui Se.. >oscius) re utatia lui) 'iata si a'erile lui au fost incredintate rintr-un mandat de catre decurioni) rin deci&ie u,lica) lui T. >oscius * si dintr-acestea T. >oscius nu a tras nu stiu ce neisemnat rofit) ci l-a i&"onit cu totul din a'erea lui e acest >oscius) si-a re&er'at el sin"ur trei domenii) a tinut cont de 'ointa decurionilor si a tuturor cetatenilor munici iului tot atat de utin ca si de cu'antul sau de onoare. /edeti du a aceea si celelalte fa te ale lui) +udecatori) ca sa intele"eti ca nu se

oate inc(i ui 'reo ticalosie cu care acesta sa nu se fi an"arit... Dar T. >oscius n-a inselat un to'aras intr-o afacere de ,ani) ceea ce) desi ar fi "ra') totusi se are ca s-ar mai utea su orta in 'reun fel) ci a indus in eroare) a ama"it) a de&ertat de la datorie) a redat ad'ersarilor si a inselat rin tot felul de inselaciuni si erfidie noua oameni foarte onora,ili) to'arasi cu aceeasi misiune) in aceeasi dele"atie) cu aceleasi o,li"atii si insarcinari. %cestia) ne utand ,anui ce'a des re ticalosia lui) n-au a'ut de ce se teme de-un to'aras cu aceleasi o,li"atii) n-au 'a&ut er'ersitatea lui si au dat cre&are 'or,elor lui desarte. 4ata de ce acei oameni foarte cisntiti sunt socotiti acum ca au fost rea utin re'a&atori si "ri+ulii) iar acesta) care mai intai a fost un tradator si a oi un de&ertor) care mai intai a destainuit ad'ersarilor lanurile to'arasilor lui si a oi a intrat c(iar in cardasie cu ei) ne mai si infricosea&a si ne ameninta) du a ce s-a ales cu trei ro rietati) recom ense ale crimei sale. 4ntr-o asemenea 'iata) rintre atatea si atat de mari ticalosii) 'eti "asi) +udecatori) si crima care se cercetea&a acum... Si fiindca ati cunoscut ,una credinta a maestrului) aflati acum des re s iritul de dre tate al disci olului. %m s us mai inainte ca de mai multe ori li s-au cerut doi scla'i ca sa fie su usi la cercetari. Tu) T. >oscius) ai refu&at tot tim ul. Te intre, 3 $ Oare cei care-ti cereau nu erau 'rednici sa o,tina aceasta) sau cel entru care cereau nu te interesa) sau lucrul insusi ti se area nedre t 22 $ 1ereau oamenii cei mai de 'a&a si cei mai corecti din orasul nostru) e care i-am si numit mai inainte * ei au trait in asa fel si sunt astfel considerati de catre toata lumea incat nu e nimeni care sa creada ca un lucru e care-l s un ei nu este dre t. 1ereau a oi entru omul cel mai nenorocit si cel mai nefericit) care ar fi dorit sa fie el insusi su us la c(inuri numai sa se faca cercetari des re moartea tatalui sau. 4n sfarsit) ti se cerea un aaemenea lucru incat intre a-l refu&a si a recunoaste crima nu era nici o deose,ire. Daca este asa) te intre,) din ce cau&a ai refu&at 2 4n momentul uciderii lui Se.. >oscius au fost acolo. 4n ce ma ri'este) nici nu-i acu&) nici nu-i de&'ino'atesc e scla'i. /ad insa ca 'a o uneti ca ei sa fie cercetati) si aceasta imi are sus ect * daca ei sunt la atata ret in oc(ii 'ostri) tre,uie cu si"uranta sa stie ceea ce ar fi rime+dios entru 'oi) daca ar 'or,i. $ Este nedre t ca scla'ii sa fie anc(etati) sa de una contra sta anilor lor. $ Dar nici nu se anc(etea&a s re a o,tine declaratii in contra sta anilor) caci &iceti ca 'oi sunteti sta anii. $ Sunt e lan"a 1(r=so"onus $. %sa mai cred. 1(r=so"onus este atat de incantat de cultura lor literara si de distinctia lor incat) rintre tinerii lui scla'i) 'ersati in toate lacerile si in toate rafinamentele si alesi din cele mai ele"ante case) 'rea sa traiasca si oamenii acestia) niste sala(ori a roa e) care nu stiu decat ce-au in'atat si ei la %meria de la un "os odar de la tara... 1um asa 2 1(r=so"onus nu 'rea ca scal'ii sa fie su usi cercetarilor) ca sa-si ascunda crima lui 2 Nu) nicidecum) +udecatori. Nu cred ca toate se otri'esc tuturor. Eu) in ce ma ri'este nu-l ,anuiesc de asa ce'a e 1(r=so"onus. Si acest lucru nu acum entru rima data m-am "andit sa-l s un. /a amintiti ca de la ince ut mi-am im artit ledoaria astfel 3 a) im otri'a acu&atiei a carei intrea"a ar"umentare a fost lasata in sarcina lui Erucius si ,) im otri'a indra&nelii) rol care a fost re arti&at >osciilor. Tot ce ri'este ticalosia) crima) omorul 'a fi

numai e seama >osciilor. Des re trecerea si uterea lui 1(r=so"onus nu s un decat ca ea ne sta im otri'a) ca nu se oate in nici un c(i tolera si ca 'oi) deoarece 'i s-a dat utinta) sunteti datori nu numai s-o anulati) ci si s-o ede siti. #arerea mea este ca cine 'rea sa se faca cercetari asu ra acelora des re care se stie si"ur ca au fost de fata atunci cand s-a sa'arsit omorul) acela doreste sa se afle ade'arul 3 iar cine refu&a acest lucru) acela) desi nu indra&neste sa-si marturiseasca rin cu'inte fa ta ticaloasa) in realitate o marturiseste. /in acum la acel nume de aur al lui 1(r=so"onus) nume su, care s-a ascuns toata ,anda. Des re el) +udecatori) nu stiu nici cum sa 'or,esc) nici cum sa tac. 4ntr-ade'ar) daca tac) las la o arte ce e mai im ortant) iar daca 'or,esc) ma tem ca nu numai el se 'a socoti atacat) ceea ce nu ma interesea&a) dar si altii) mult mai multi. Desi) in realitate) mi se are ca nu tre,uie sa 'or,esc rea mult des re cau&a comuna licitatorilor de ,unuri. 1aci cau&a aceasta a noastra e de fa t noua si s eciala) cum aratorul ,unurilor lui Se.. >oscius este 1(r=so"onus. Mai intai sa 'edem su, ce moti' au fost 'andute a'erile acestui om) sau in ce c(i au utut fi 'andute. Nu un aceasta intre,are ca sa s un ca re'oltator e ca a'erile unui om ne'ino'at sa fie 'andute - daca se 'or au&i aceste 'or,e si daca 'om 'or,i desc(is) Se.. >oscius n-a fost un om atat de im ortant in orasul nostru ca sa fie el cel mai lans dar cu aceasta intre, 3 1um au utut fi 'andute aceste ,unuri c(iar du a aceasta le"e des re roscri iuni - fie le"ea /aleria) fie le"ea 1ornelia) caci nu le cunosc si nu le stiu) dar du a aceasta le"e 2 Se s une ca acolo sta scris 3 sa fie 'andute fie ,unurile acelora care au fost roscrisi rintre care Se.. >oscius nu se afla - fie ale acelora care au fost ucisi in formatiile militare ale ad'ersarilor. %tata tim cat au e.istat formatii militare) el a fost in randurile lui S=lla. Du a ce am renuntat la lu te) el a fost ucis in de lina ace) la >oma) e cand se intorcea de la cina. Daca a fost ucis du a le"e) recunosc ca si ,unurile lui au fost 'andute du a le"e. Dar daca e do'edit ca a fost ucis im otri'a tuturor le"ilor) nu numai cele 'ec(i) dar c(iar si cele noi) intre, cu ce dre t) in ce c(i sau du a ce le"e au fost 'andute ,unurile 2 Ma intre,i) Erucius) in contra cui s un acestea 2 Nu im otri'a cui 'rei si cre&i tu. 1aci e S=lla cu'antarea mea l-a scos din cau&a de la ince ut) iar 'irtutile lui e.ce tionale) totdeauna. Eu afirm ca toate acestea le-a facut 1(r=so"onus * a mintit) a nascocit ca Se.. >oscius a fost un rau cetatean) a s us ca el a fost omorat in randurile ad'ersarilor) n-a ermis ca 0. S=lla sa fie informat des re aceste lucruri de catre dele"atii din %meria. 4n sfarsit) ,anuiesc c(iar ca aceste ,unuri n-au fost deloc 'andute) ceea ce) daca-mi 'eti ermite) se 'a 'edea du a aceea) +udecatori. 1red ca in le"e se fi.ea&a data ana la care sa se faca roscri tiuni si 'an&ari3 < iunie) fara indoiala. Ni se s une ca omul nostru a fost ucis si ca a'erile lui au fost 'andute cate'a &ile du a aceasta. Desi"ur ca aceste ,unuri sau n-au fost deloc trecute) re"istrele u,lice au fost falsificate in 'reun fel) caci este clar ca) du a le"e cel utin) ,unurile nu uteau fi 'andute. 4ata ce-l intre, eu e 1(r=so"onus) in numele meu) lasand la o arte e Se..

>oscius 3 mai intai de ce au fost 'andute a'erile acestui om care nici roscris n-a fost) nici n-a fost ucis in randurile ad'ersarilor) de 'reme ce le"ea numai im otri'a acestora a fost facuta * a oi de ce au fost 'andute la cat'a tim du a termen) termen care a fost dinainte fi.at rin le"e * a oi entru ce au fost 'andute e un ret atat de mic 2 Daca) recum fac de o,icei li,ertii necinstiti si rai) 'a 'oi sa una toate aceste e seama atronului sau) nu 'a reusi nimic. Nu e.ista om care sa nu stie ca multi au sa'arsit fa te) unele fara a ro,area) altele fara stirea lui 0. S=lla) din cau&a ocu atiilor lui im ortante... 1ei care-si au casa in re"iunea salentinilor si in 8ruttium) de unde a,ia ot afla 'reo 'este de trei ori e an) socotesc ca au o casa otri'ita si ,ine oranduita. 1elalalt co,oara din alatul >omei) si e lan"a aceasta mai multe ro rietati) toate foarte frumoase si in a ro iere. 1asa ii este lina de 'ase de 1orint si de Delos) rintre care se afla faimosul cu tor automat) e care l-a cum arat mai deuna&i cu atatia ,ani incat trecatorii care-l au&eau e crainic e'aluandu-l credeau ca se 'inde o mosie. #e lan"a aceasta) cata ar"intarie) ci&elata) cate co'oare) cate ta,louri) cate statuete) cata marmora credeti ca are 2 Desi"ur) atata cat se oate in"ramadi intr-o sin"ura casa in 'reme de tul,urari si radaciuni de la multe si alese familii. 1e sa mai s un cati scla'i de casa are si cat de felurite le sunt indeletnicirile 2 0as la o arte meseriile o,isnuite) ,ucatarii) leticarii) ,rutarii * entru desfatare a sufletului si au&ului are atatia oameni incat tot locul din +ur (uieste &iua de cantec de "lasuri) de coarde si de flaute) noa tea de &"omotul os etelor. 1u o asemenea 'iata) +udecatori) ce c(eltuieli &ilnice credeti ca se fac) ce risi a si ce os ete 5 /e&i ,ine) os ete alese ca la o asemenea casa) daca aceasta tre,uie sa fie socotita) casa si nu mai de"ra,a o oficina a coru tiei si o locanta a tuturor ticalosiilor. 4ar e el) +udecatori) il 'edeti cum &,oara retutindeni rin for) cu arul frumos aran+at si omadat) insotit de o mare multime de cetateni in to"a * 'edeti cum ri'este de sus e toata lumea) cum crede ca e lan"a el nimeni nu e om) cum se crede sin"urul fericit) sin"urul uternic. Daca as 'rea) +udecatori) sa amintesc ce face si ce incearca el) ma tem ca cine'a mai nestiutor sa nu creada ca am 'rut sa atac artidul no,ilimii si 'ictoria lui. Desi am dre tul sa ot critica) daca nu-mi lace ce'a la acest artid) caci nu ma tem ca cine'a sa creada ca am a'ut sentimente ostile fata de cau&a no,ilimii... Se.. >oscius socoteste ca nimic dintr-acestea nu e re'oltator) nu acu&a e nimeni) nu se lan"e intru nimic de ra irea a'erii lui. Necunoscator al mora'urilor actuale) culti'ator de amant) om de la tara) el crede ca tot cea ce 'oi &iceti ca s-a intam lat datorita lui S=lla) s-a facut du a o,icei) du a le"e) du a dre tul "intilor. Nu doreste decat sa lece de aici ac(itat de 'ina si eli,erat de o acu&atie nele"iuita. Daca ar fi scutit de aceasta "roa&nica ,anuiala) declara ca se li seste cu sufletul linistit de toate ,unurile lui. El iti cere si te roa"a) 1(r=so"onus) ca) daca din marea a'ere arinteasca n-a trecut nimic e seama lui) daca nu te-a fraudat cu nimic) daca ti-a numarat si ti-a cantarit totul) daca tia dat si (aina de e el si inelul din de"et) daca din toata a'erea lui nu s-a sal'at decat e sine insusi) "ol) si nimic altce'a e deasu ra) te roa"a &ic) sa faci sa i se in"aduie unui ne'ino'at sa-si duca 'iata in saracie) din a+utoarele rietenilor.

#amanturile mele le sta anesti tu) eu traiesc din mila altora 3 admit) deoarece m-am im acat cu acest "and si fiindca este necesar. 1asa mea iti sta desc(isa) entru mine este inc(isa 3 su ort. De scla'ii mei de acasa - foarte multi - te folosesti tu) eu n-am nici un scla'3 indur si cred ca tre,uie sa indur. 1e 'rei mai mult2 De ce ma urmaresti2 De ce ma ataci2 #rin ce socotesti ca 'ointa ta e +i"nita2 #rin ce stau eu in calea intereselor tale2 0a ce ma o un2 Daca 'rei sa omori un om ca sa-l +efuiesti) l-ai +efuit. 1e 'rei mai mult2 Daca 'rei sa-l omori din dusmanie) ce dusmanie 'rei sa oti sa ai fata de cel caruia i-ai luat in sta anire amanturile mai inainte de a-l cunoaste2 Daca 'rei sa-l omori de frica) oare ti-e frica de ce'a din artea unui om e care-l 'e&i ca nu oate sa inlature o atat de "ro&a'a nedre tate2 Dar daca) entru ca ,unurile care au a artinut lui Se.. >oscius au de'enit ale tale) de aceea 'rei sa-l distru"i e acest fiu al lui) oare nu arati ca te temi de un lucru de care tu mai utin decat toti ceilalti ar tre,ui sa te temi 3 sa nu se dea odata ina oi co iilor ,unurile roscrisilor2... Dar daca nu o,tinem de la 1(r=so"onus) +udecatori) sa se multumeasca cu a'erea noastra) dar sa nu ne ceara 'iata) daca nu oate fi indu lecata) du a ce ne-a luat tot ce era al nostru) sa nu doreasca a ne ra i si aceasta lumina a &ilei care este a tuturor) daca nu-i de a+uns sa-si otoleasca lacomia cu a'erea noastra decat daca cru&imii lui i se ofera si san"ele nostru) lui Se. >oscius) ca si re u,licii) nu-i mai ramane decat un sin"ur refu"iu) o sin"ura s eranta 3 ,unastarea 'oastra de altadata si indurarea. Daca acestea mai e.ista) utem fi inca sal'ati. Dar daca aceasta cru&ime) care s-a 'a&ut in aceasta 'reme in 'iata u,lica) a sc(im,at sufletele 'oastre - ceea ce ... desi"ur nu este osi,il facandule mai as re si mai neindu lecate) s-a terminat) +udecatori * ar fi mai ,ine sa ne ducem &ilele rintre fiare decat sa traim in mi+locul unor "ro&a'ii atat de mari. Oare entru aceasta ati fost sal'at) entru aceasta ati fost oare alesi +udecatori) ca sa-i condamnati e cei care licitatorii si uci"asii nu i-au utut in+un"(ia2 1and dau o ,atalie) ,unii comandanti de osti fac de o,icei asa 3 asea&a soldatii in locul rin care cred ca 'or fu"i dusmanii) entru ca) daca unii ar fu"i intr-acolo din linia de lu ta * ei sa cada asu ra lor e neaste tate. Desi"ur) acesti cum aratori ai a'erilor cred la fel 3 ca 'oi) astfel de ,ar,ati) sedeti aici ca sa-i rindeti e cei care le-au sca at din mana. !ereasca &eii) +udecatori) ca acest consiliu de +udecata) e care stramosii au (otarat sa-l numeasca consiliu u,lic) sa fie socotit o fortareata a licitatorilor. Nu intele"eti oare) +udecatori) ca nu e 'or,a de nimic altce'a decat ca fii celor roscrisi sa fie in orice mod inlaturati si ca se cauta ince utul acestui lucru sa se faca rin calcarea +uramantului 'ostru de credinta si rin rime+duirea lui Se.. >oscius 2 Mai e.ista 'reo indoiala asu ra crimei) cand de o arte 'edeti un licitator) un dusman) un cutitar) care in acelasi tim e si acu&ator) iar de cealalta) un om li sit de toate) un fiu iu,it de-ai sai) caruia nu numai ca nu i s-a utut "asi 'reo 'ina) dar nici macar ce'a ce-ar fi dat de ,anuit 2 1e altce'a oare 'edeti ca sta in calea 'ietii lui >osicus decat ca a'erile tatalui sau au fost 'andute 2... Se cu'ine ca oamenii intele ti care dis un de aceasta autoritate de utere de

care dis uneti 'oi sa 'indece in rimul rand relele de care statul suferea mai mult. Nu e nimeni dintre 'oi care sa nu stie ca o orul roman) considerat alta data ca cel mai ,land fata de dusmani) sufera asta&i de cru&imea care se e.ercita asu ra ro riilor fii. 4nde artati aceasta cru&ime din 'iata u,lica) +udecatori) nu in"aduiti sa mai dainuiasca in aceasta re u,lica. Nenorocirea este nu numai ca ea a nimicit in c(i ul cel mai sal,atic atatia cetateni) dar ca) rin o,isnuinta cu nenorocirile) a luat si celor mai ,lan&i oameni sentimentul de mila. 1aci atunci cand 'edem sau au&im ca in fiecare ceas se intam la 'reo sal,aticie) c(iar si cei care suntem mai ,lan&i alun"am din sufletele noastre) din cau&a necontenitelor nenorociri) orice simt de omenie $.

N41O0%E 4O>G% (<89< - <:4;) -na din cele mai stralucite ersonalitati ale tarii noastre - istoric si scriitor) rofesor si orator) om olitic si ,ar,at de stat - a fost Nicolae 4or"a. Nicolae 4or"a a fost considerat $astrul culturii noastre$) un $luceafar al culturii romanesti$ si unul dintre cei mai uternici oratori ai natiei romane$. :: mai multe des re Nicolae 4or"a $#entru a ca ata dre tul nostru intre"...$ $/eacul acesta este 'eacul democratiei...$ 1um se scrie istoria2 0ectie de desc(idere (<8:8)) tinuta la -ni'ersitatea din 8ucuresti $#entru a ca ata dre tul nostru intre"...$

Onorata 1amera) as fi dorit sa infatise& in alta atmosfera) o atmosfera de liniste si de ace) de im,ar,atare) lucrurile e care am intentia sa le s un cat de sincere si) intrucat este in uterea mea) de folositoare. S-au s us 'or,e foarte "rele in utinele &ile ale acestei sesiuni* nu 'oi sa re et nimic din 'or,ele "rele cari s-au s us) nici sa adau" cele tot asa de "rele care s-ar mai utea s une. 4n criticile aduse inaintea d-'oastre) au fost unele e care o 'iata intrea"a leam facut si eu) din toata con'in"erea sufletului meu) fara un sin"ur interes olitic ci numai cu "andul ca s-ar utea atra"e din tim atentiunea unei societati intre"i asu ra marelui ericol catre care mer"em. 4m re+urarile au facut aceasta instiintare nu si-a atins sco ul. Nu &ic ca a fost rea 'ointa. 4n acesti cincis re&ece-doua&eci de ani) de cand durea&a rostul 'ietii mele u,lice) stau in mi+locul unor oameni cari a recia&a ne'oile noastre oate tot asa ca si mine) dar sunt le"ati de lucruri de care eu) din fericire) nu eram le"at. 4n acesti ani de lun"a) o,ositoare si dureroasa ro a"anda 'ana) in mi+locul uneia din cele mai inteli"ente societati olitice) am a'ut o sin"ura arere de rau e care o 'oi urta

ana la sfarsitul &ilelor mele) una care nu se oate indre ta rin in'inuiri im otri'a nimanui) ci 'a ramane ca un sentiment ce 'a roade numai adancul inimii mele* ca nu am a'ut destula rice ere) destula utere de munca) destul talent de a casti"a oameni im re+urul meu) ca sa fiu mai folositor de cum am fost in re'enirea lucrurilor "ro&a'e care credeam ca se 'or intam la) si e care as fi dorit sa nu le 'ad cu oc(ii. Nu 'oi re eta cele ce am s us o 'iata intrea"a. I...J %sta&i) cand la s atele nostru sta suferinta tarii) cand strainul este e amantul nostru) nu as aduce nici una din in'inuirile e care le-am adus alta data. Ele s-au co,orat in sufletul fiecaruia si acolo fac o o era fecunda. Si ,lestemat ar fi omul in sufletul caruia cu'intele care au &,urat odinioara in &adar nu s-ar reface in uterea care intinereste si insanatosea&a si care une e fiecare la dis o&itia) nu a rietenilor sai olitici) ci a neamului si a tarii sale. Nu le 'oi aduce aceste in'inuiri si din doua alte uncte de 'edere) e lan"a acela care este mai mult de ordine sentimentala. Nu 'oi aduce inainte nici o in'inuire) entru ca in arerea mea nu este 'or,a de "reseli mici) indi'iduale sau a artinand unei "ru ari) care sa sustina +udecata) sa fie condamnate* este 'or,a de drumul "resit al unui intre" re"im) care se is ra'este) e care noi am fi 'oit sa-l 'edem i&,a'indu-ne rin cainta noastra si e care il 'edem &dro,it su, as ra lo'itura a unei fatalitati) care 'ine asu ra-ne. -n nou re"im ince e3 el nu inlatura nici o ,una'ointa) nici un atriotism) nici un ideal) dar inlatura (otarat toate ratacirile si toate acatele trecutului. 4n ce ri'este 'ec(iul re"im) nici o adunare deli,erati'a de e lume nu-l oate +udeca asta&i sau maine. 1a toate re"imele care se is ra'esc el se "aseste asta&i in aste tarea +udecatii "eneratiunilor cari 'or a recia o era lui. Si nu este tim ul entru istoric a cerceta) a fi.a) cine este mai 'ino'at si cine mai utin 'ino'at5 1red ca sentinta aceasta 'enind foarte tar&iu) nici unul dintre noi nu 'a fi in 'iata in cli a (otararii de line asu ra +umatatii de 'eac care a recedat nenorocirea de asta&i. /om fi murit toti cand aceasta sentinta se 'a rosti. Doresc insa sa nu se ,ucure in mormantul lor acei cari au mai utina 'ino'atie) ci doresc numai ca acei care sunt mai 'ino'ati c(iar) sa ai,a tarana lor mai usoara decat acatele e care 'remea le-a "ramadit e umerii lor. Si cu nici un ret nu as consimti sa anali&e& aceste "reseli ale unui neam intre" si din alt unct de 'edere. Dintr-un unct de 'edere ce ar utea sa mire e multi) cari nu au urmarit de a roa e si nu au a reciat cu dre tate acti'itatea ce am incercat sa desfasor. 4n aceasta tara au li sit doua lucruri - o li sa care ne-a adus aci - si tocmai acele doua lucruri care sunt indis ensa,ili intr-o societate omeneasca. %m 'oit noi sa li seasca) toti) ana la ale"atorul cel din urma) care nu si-a facut datoria si care utea sa si-o faca. %ceste doua lucruri mari sunt3 li,ertatea si autoritatea. %m trait un re"im constitutional fara li,ertate +os si fara autoritate sus) lucruri cu totul nea arate) fiindca nu oate sa e.iste o autoritate e care sa nu o recunoasca) sa nu o aclame +os li,ertatea) si nu oate sa e.iste li,ertate e care sa nu o coordone&e) sa nu o intre,uinte&e s re un sco folositor o orului) s re o

sin"ura tinta nationala) autoritatea. Ne 'om con'in"e tot mai mult de ade'arul acesta. %u fost oameni de is ra'a in tara aceasta ana in momentul c(iar cand nu am utut-o sca a de ce am fi dorit sa o sca am. Sunt si aici si in afara de incinta #arlamentului. 1unosc tara aceasta e care ca un drumet sarac am stra,atut-o de atatea ori. #oate la utine o oare e.ista atatia oameni cinstiti) cati e.ista in acest o or roman. %m fost insa in fata rime+diei firul de nisi ) in loc sa fim "ranitul e care sa nu-l oata nimic sfarama) fiindca ne-a li sit li,ertatea) care da numai elementele uterii) si fiindca ne-a li sit si autoritatea) care oate sa stran"a aceste elemente in forma im osi,il de sfaramat. Tre,uie sa ne unem la lucru. 1ei de sus) oamenii cari au a'ut contact cu autoritatea) 'or a'ea o mare datorie3 aceea de a nu cere res ect fata de o autoritate care s-a facut totdeauna res ecta,ila si care este intru ata in ersoane a caror c(emare entru anumite situatiuni sa fie indiscuta,ila I...J. !iecare om la locul lui5 Sunt con'ins ca) daca astfel utini se 'or co,ori mult mai +os) atatia se 'or ridica) in aceasta tara) li,erata si curatita de straini) mult mai sus. 4ar noi) care am framantat 'iata morala a acestui o or si carora ne are rau ca im re+urarile ne-au rins rea re ede) ca o era nu a fost dusa atat de de arte cum se utea duce in alte im re+urari) 'om mer"e +os) nu entru a ras andi critica la ca atul careia nu este in fiecare moment o ers ecti'a catre indre tare) ci acel indemn er etuu catre su,ordonarea li,ertatii la autoritatea le"itima si res ecta,ila. Si cand lucrurile sunt asa) de ce sa insistam asu ra unei situatii a carei durere nu se oate cu rinde in cu'inte) si care ar fi rofanata atunci c(iar cand am cauta cu'intele rin care credem ca s-ar utea e. rima2 Sa ne con'in"em de un lucru3 'or,ind multe aici) utem sa sta,ilim le"atura intre ersoana sau intre "ru area noastra si aceasta suferinta) dar suferinta) ea insasi) desfid sa se "aseasca un om care sa fie in stare a o intru a rin "rai. Sa ne "andim si la aceea ca) in momentele acestea) nu ne 'edem numai noi e noi) desi oate ne dam aceasta ilu&iune) ci ri'irile multora se indrea ta catre aceasta %dunare. 1ine ar crede ca in aceste ri'iri este numai neca&) numai rautatea care cauta sa osandeasca) si nu) in acelasi tim ) si un duios oc(i de frate) care se indrea ta catre aceia care i-au fost ca etenii) cerand un sfat in momentul cand inima fiecaruia se ru e si mintea nu "aseste drumul e care tre,uie sa se mear"a entru indre tare) s-ar insela. Se uita) de fa t) multi cu incredere) cu dorinta sa fim mai ,uni* se uita toti cu credinta ca) daca 'om 'oi) suntem in stare sa fim mai ,uni. Si atunci tre,uie sa ne "andim la ei toti) la acei care astea ta de la noi un ras uns) la acele sute de mii de oameni aco eriti in nenorocirea cu laurii "loriei) recum e. loatatorii desco eririlor industriale de retutindeni) aca aratorii lor sunt aco eriti de rusine entru insesi mi+loacele rin cari si-au casti"at ,iruinta. Nici o ,iruinta omeneasca nu 'aloroasa) in ade'ar) decat rin doua elemente*

rin cat suflet a fost us intr-insa si rin cat suflet se aduce de la dansa ina oi acasa) si deci e. loatatorii de masini 'or 'edea ce le 'a aduce la urma e.ecutia care le-a dat ilu&ia ca au su us +umatate din nenorocita Euro a. Se indrea ta catre noi in acelasi tim ri'irile line de o ru"aciune tacuta ale unui o or sfios) care 'eacuri intre"i n-a "asit atat de adeseori cu'inte mari entru suferintele lui) dar care le-a simtit cu atat mai adanc) cu toata "ura sa muta. Se mai indrea ta insa asu ra noastra oc(iul de ura al strainului) care 'rea sa stie cum suferim de rana e care a facut-o) si acestui strain) la urma) tre,uie sa-i ras undem. Tre,uie sa-i ras undem ca) oriunde am fi) oricum am fi) suntem (otarati sa mer"em ana la ca at) in credinta ca) daca s-a ridicat 'reodata o reli"ie e lume) daca s-a 'or,it de dre tate si ideal) nu se oate cu nici un c(i ca) si inaintea celei mai sal,atice forte or"ani&ate) sa iara dre turile unui o or de a trai e amantul in care nu este un fir de tarana care sa nu fie aco erit de cel mai no,il san"e. I...J D-lor) s re noi se uita asta&i o ostire) ostirea >omaniei) care este moraliceste intrea"a) este mai mare c(iar decat in momentul cand intaiul detasament a sfaramat cu atul ustii iatra de nedre tate la "ranita. %tunci) om 'iu lan"a om 'iu) ea re re&enta numai uterea fi&ica si increderea in ,iruinta* asta&i cei 'ii aduc cu dansii mostenirea sufleteasca a celor cari au murit e cam ul de lu ta. #recum noi lasam la altii a'erea si numele nostru) aceia cari cad entru tara si 'iitorul neamului isi lasa sufletul intre") atat de mare cum era in momentul sacrificiului lor) acelora in mi+locul carora cad. Tot sufletul ostirii romanesti se "aseste in acei cari se intorc asta&i co lesiti de numar) cum au fost co lesiti soldatii lui Stefan stra,unul) si "ata ca si dansii sa se intoarca asu ra ,iruitorilor. 1el din urma soldat cu (aina sfasiata de suferintele si ra,darile indelun"ate fata de as rimea naturii si de cru&imea dusmanului aduce in fa tura lui morala e toti aceia e cari nu-i 'om mai 'edea ae'ea niciodata. Si niciodata stea"ul romanesc n-a fost mai mandru decat in momentul cand a aratat celei mai su er,e alcatuiri militare din Euro a ca ot mer"e tarani fara scoala) fara arme moderne inaintea ostirilor in&estrate cu tot ce o cultura "ro&a'a si in'ersunata da scla'ilor inarmati cari o re re&inta. I...J Nu am intrat in acest ra&,oi cu retentiunea de a do'edi su, ra ortul militar mai multa forta decat altii. %m intrat in ra&,oi cu (otararea de a da tot ce a'em in acest moment entru a ca ata dre tul nostru intre". #entru atat) si entru mai mult nu. Si daca in cursul acestui ra&,oi am do'edit inca o data e atatea locuri ale cam ului de lu ta ca sufletul omenesc ramane totdeauna su erior mi+loacelor e care intam larea oate sa le una la dis o&itie) am scris nu numai un ca itol in istoria ra&,oaielor) ci unul in de&'oltarea moralitatii omenesti. Si) daca sunt tim uri imorale) este im osi,il ca omenirea sa nu-si 'ina in fire si sa nu fi.e&e entru fiecare acea +udecata care se cu'in de'otamentului) sacrificiului) +ertfei de sine) de care fiecare a fost ca a,il.

1ine 'a fi utut s une sau scrie ca armata noastra) oricate nea+unsuri i-au 'enit din artea unor elemente entru care ea insasi nu este ras un&atoare) ca aceasta sfanta armata nu si-a inde linit datoria ei) nu numai fata de tara) de tara de acum dar fata de una din cele mai "lorioase mosteniri si fata de "eneratiile cari ne astea ta entru a ne +udeca) cine 'a s une ca taranul roman a sca&ut catusi de utin fata de stralucita 'ite+ie care i-a fi.at in "eneratiile recedente un ran" intre natiuni) aceia nu numai ca sa'arsesc un act de ne atriotism) dar si un act de nedre tate fata de artea cea mai sanatoasa) mai lica de fa"aduieli si de 'iitor a neamului nostru. %rmata noastra in im re+urarile de fata re re&inta un o or intre". 4n afara de cei care se lu ta) de cei care ii a+uta) fiecare cu tot ce oate) in afara de acei cari into'arasesc fiecare lu ta cu suferinta lor) cu adanca 'i,ratiune a fiintei lor intre"i) in afara de ei toti nu e.ista o or romanesc. #o orul romanesc se cu rinde in cei cari tin arma in mana) in cei cari le dau tot s ri+inul entru a o utea intoarce im otri'a dusmanului si in acei cari traiesc numai s re a admire acest eroism) a-i cule"e roadele entru o or si a da mana de a+utor care este tre,uitoare entru a "aranta 'ictoria. 4n acest o or artea cea mai 'rednica de iu,ire si artea cea mai utin indre tatita este taranul nostru. Din "ura re"elui am au&it o fa"aduiala) care este a treia fa"aduiala) - a atra nu se oate3 du a a treia 'ine fa ta. %m au&it deci entru a treia oara din "ura su'eranului I...J fa"aduiala ca taranimea romana nu 'a fi straina e amantul e care san"ele celor mai de a roa e alor sai l-au sfintit din nou rin sacrificiul lor. Nu se oate ca soarta sa fi cola,orat intr-un c(i mai 'i&i,il entru dre tatea taranului decat in acest ra&,oi. Daca ra&,oiul nostru s-ar fi urtat numai e laiurile %rdealului) nu ar fi fost din nou) cum este acum) din cel mai de artat colt al Olteniei ana in a ro ierea noastra) o noua framantare a acestei tarane si a acestui san"e. Nu am fi 'rednici de tot ce s-a facut entru noi daca entru a usura destul de "reaua 'ino'atie e care o a'em cu totii) maine c(iar nu am rimi e soldatii nostri) du a ,iruinta o erei de dre tate) du a eli,erarea teritoriului nostru) du a intre"irea teritoriului neamului nostru) nu numai cu florile culese in acest amant) ci si cu darul insusi al amantului (ranitor e care ei il muncesc. Sa-mi dati 'oie acum sa ma "andesc la acei cari ne urmaresc) de de arte) sau de a roa e - caci) c(iar daca sunt de arte) ne 'ad totusi rin mi+loacele lor destul de a roa e - la cei cari 'or sa constate) cum am s us) ceas de ceas) inraurirea ,iruintei lor asu ra sufletului nostru. Sa ne "andim la aceia cari) fara a fi ro'ocati in interesele lor olitice sau c(iar economice) au aler"at in numele culturii si ci'ili&atiei omenirii din fundul Germaniei stramtorate entru ca) rin (oardele turcesti) rin ,ul"ari) rin 'iolenta na'ala ma"(iara nu numai sa a ere nedre tatea unde se "aseste) e amantul de ro,ie si lacrimi a %rdealului) dar sa im lante aceeasi suferinta) aceeasi durere) aceeasi umilinta e amantul acelora cari s-au ridicat ca sa inlature dincolo nedre tatea. S-au strecurat e lume multe

cuceriri) dar nici una n-a indra&nit sa orneasca fara sa ai,a constiinta ca ser'este un dre t si ca urmareste ridicarea omenirii. Sa leci insa de acasa tul,urand lumea intrea"a) ca sa ai o mai mare arte la reda materiala a amantului) sa nu te multumesti cu aceasta cand arunci &eci de milioane de tineri ne'ino'ati) lini de ,unatate) de iu,ire) de ener"ie in sufletul lor) intr-un mormant e care toata mi&era,ila resa de +ustificare care ar urma du a ra&,oi nu 'a fi in stare sa-l inc(ida) sa cule"i tot ce omenirea are mai a,+ect ca ori"ine) mai de"radat ca 'icii) mai ra ace si mai calator de orice simtaminte omenesti) entru a le arunca e acest ,un amant os italier) care a fost +umatate de mie de ani &id de a arare entru crestinatate si cultura a arute cu tru uri romanesti ana asta&i) este unul din acele acte de ne,unie istorica de e care cea mai rafinata filo&ofie olitica nu oate curati ecetea de san"e inc(e"at a crimei neis asite. /ictoria criminalilor are in ea insa si sanctiunea ei) ori daca este un om) ori daca este o natiune) cea din urma cautatura a +ertfei este si cea mai cruda osanda a uci"asului. /or utea sa se ,ucure de tara noastra distrusa ana la Milco' asta&i* 'or utea sa se ,ucure de ieirea onestei o ere de ci'ili&atie e care am inde linit-o in Do,ro"ea* I...J 'or utea sa se ,ucure de soldatii nostri) co,orati in amantul care ii incon+ura asta&i cu toata calda lui iu,ire arinteasca* 'or utea sa se ,ucure de stea"urile noastre tarate in noroiul cru&imii lor infame* 'or utea sa se ,ucure de sta anirea este acele rude) frati) rieteni de a roa e cari sunt smulsi) de o ,ucata de 'reme) nu numai de la a+utorul nostru) dar de la insasi) cunoasterea suferintelor lor) e cari nu le utem 'edea. De un sin"ur lucru nu tre,uie sa se ,ucure* nu tre,uie sa se ,ucure ca au utut scadea cu catusi de utin ener"ia noastra sufleteasca. Domnilor de utati) in trecutul nostru multi oameni au suferit. Daca suntem ce'a) nu suntem rin ,iruinta stramosilor nostri) ci suntem ce'a numai rin suferinta lor. Toate uterile noastre nu sunt altce'a decat +ertfa lor) stransa laolalta si refacuta in ener"ie. Si unul dintre acesti stramosi) mare) fiindca a fost nenorocit si el) intr-o cli a de su rema restriste) cand i se &icea3 lasa tara si dute su, +u") el) G(eor"(e Stefan) din artile unde lu ta ostasii nostri la Oitu&) a stri"at3 decat sa lec entru totdeauna de aici) $mai ,ine sa ma manance cainii amantului acestuia$. %u trecut trei 'eacuri de la <F@;) cand G(eor"(e /oda Stefan s unea celor 'ec(i aceasta (otarare a sa si fata de care nici noi nu uteam s une altce'a decat3 $sa ne manance cainii amantului acestuia mai curand decat sa "asim fericirea) linistea si ,inele din "ratia strainului dusman. I...J 4n coltul acesta unde ne-am strans) sa astram cu scum atate samanta de credinta) si 'om 'edea si noi la randul nostru) dis arand ne"ura sta anirii straine si 'om utea &ice ca #etru >ares) fiul lui Stefan) ca $'om fi iarasi ce am fost) si mai mult decat atata$.
$/eacul acesta este 'eacul democratiei...$

Onorata 1amera) n-am intentia sa tin un discurs) mare sau mic) si-mi dau eu seama ca) cu cat mai re ede se 'a 'ota le"ea) cu atat mai re ede se 'a aduce un ,ine o oratiei rurale) care astea ta foarte multe de la noi si e ,ine sa-i dam macar ce'a.

#rin urmare) nu dorinta de a iesi din nou la i'eala ma face sa iau cu'antul) ci o fac entru a scoate la lumina cate'a uncte cari mi s-au arut ca nu au fost scoase la lumina ana acum si) daca 'or,esc) este numai entru a da aceste lamuriri su,sidiare) iar nu entru a relun"i de&,aterea aceasta si nu entru a face ca le"ea) care cu rinde o suma de arti ,une) sa se 'ote&e o cli a mai tar&iu de cum ar tre,ui. D-lor) de la ince ut tre,uie sa s un ca nu-mi fac ideea e care si-au facut-o cati'a din redecesorii mei la aceasta tri,una) cu ri'ire la 'aloarea istorica a momentului acestuia si la 'aloarea su erioara a le"ii e care o a'em inaintea noastra. Se face "reseala de a se une alaturi im re+urarile acestea din <:;9) cu im re+urarile din <8F4 si de a se introduce din nou in de&,aterea de asta&i anumite elemente cari fi"urau si in de&,aterile de acum atru&eci de ani. 4n <8F4 s-a re&ol'at) cu multa 'ite+ie entru im re+urarile de atunci) cri&a a"ricola. Solutiunea c(estiunii rurale era atunci un moment istoric in cel mai de lin inteles al cu'antului. Tim de trei ani de &ile) nu cele doua artide) entru ca nu e.istau e atunci) dar cele doua curente forma asu ra le"ii rurale) care tre,uia sa se 'ote&e) se lu tau si) ne utand sa se intelea"a) s-a a+uns la lo'itura de stat ro usa de ?o"alniceanu si decretata de /oda 1u&a. 0a <8F4 c(estia rurala era usa in intre"imea ei. #ana la aceasta data) multumita indoitului a,u& e care-l re&entau deose,ite ordonante domnesti mai 'ec(i si >e"ulamentul Or"anic) multumita acestor a,u&uri) s-a a+uns la urmatoarea situatie3 ro rietarul a'ea asu ra mosiei lui un dre t care nu semana cu ro rietatea a,soluta) un dre t care in"aduia inca taranului sa lucre&e un amant otri'it cu uterile sale de munca) in"aduia deci taranului sa se ,ucure e de lin de dre tul sau de folosinta. Taranul cere sfaramarea clacii si o im,unatatire a situatiei lui. 0a cererea in c(i nelamurit) cum le-a cerut si asta&i. Sta anul) din artea-i) ar fi dorit ca sa ca ete un dre t de ro rietate formata e restul mosiei lui. %u re&ultat de&,ateri indelun"ate intre anii <8F2 si <8F4. Din de&,aterile acestea a iesit o le"e) care nu este ,una in intre"imea ei* nu era o le"e care sa indrume&e e taran entru 'iitor* nu o le"e care sa-i ermita o de&'oltare mai de arte* nu o le"e care sa intemeie&e o ro rietate taraneasca mica) si mai utin una care sa faca a se naste ro rietatea mi+locie) ci era numai o le"e ,etea"a) cum sunt toate le"ile care au fost decretate in im re+urarile in cari a fost decretata le"ea de la <8F4. Dar in <8F4 s-a discutat c(estia rurala in intre"ul ei* in <8F4 s-a refacut dre tul de ser'itute al taranului intr-un dre t de ro rietate de lina asu ra unei ,ucati de amant . #e de alta arte) ceea ce a ramas ro rietarului a ramas fara sarcini si a a+uns ro rietatea lui nu in sens $roman$) cum s-a &is) ci in sensul

o,isnuit in a usul Euro ei. O "eneratie intrea"a) inflacarata de cu'antul de li,ertate) caci e atunci li,ertatea se credea a fi mai resus decat ,una stare economica si si"uranta 'ietii materiale) acea "eneratie s-a lu tat de e la <84; ana la <8F4) si ea a dat aceasta lu ta mare intre <8F2 si <8F4) si ea a i&,utit sa im una unctul ei de 'edere. Deci) a 'or,it de +i"nirea marii ro rietatii ca un moti' care tre,uie sa ne im iedice in momentul de fata de a lua masuri ener"ice in ce ri'este resta,ilirea unei ro ortii mai normale intre casti"ul uneia si al celeilalte clase) care artici a la 'iata noastra a"ricola) aceasta mi se are o foarte mare "reseala. /edeti) nu fac a ararea roiectelor "u'ernului. %u fost foarte ,ine a arate si fara mine. Dar) daca insist asu ra acestor lucruri) este entru ca intre'ad o alta lu ta olitica in 'iitor) lu ta mai indra&neata) care sa aduca in ade'ar o atin"ere marii ro rietati. Si in felul cum se re&inta aceasta mare ro rietate in momentul de fata) ea nu-mi ro'oaca in "enere nici sim atia si nici res ectul. S-a adus inainte a oi ar"umentul calcarii 1onstitutiei. %r"umentul acesta a ser'it si ca ,a&a a tran&actiilor care s-au facut intre amandoua artidele. S-a cautat a se e'ita orice a arenta ca s-ar calca 1onstitutia) si s-a cetit cu acest rile+ rea adesea din articolele 1onstitutiei) acela care consfinteste ro rietatea. Toata lumea stie insa ce inseamna 1onstitutia noastra* toata lumea stie ca aceasta 1onstitutie nu re&ulta dintr-o lun"a lu ta e care sa o fi urtat inaintasii nostri) ca aceasta 1onstitutie nu re&ulta dintr-o de&'oltare ro rie) nu este un rodus al solului si neamului acestuia. Si nu este nici macar o inalta o era de intele ciune olitica. %m adus aceasta 1onstitutie im reuna cu alte lucruri din strainatate intr-un moment de incarcatura olitica) intr-un moment de sc(im,are de re"im. Ne-a tre,uit o 1onstitutie ,unisoara in cel mai scurt termen) si stie toata lumea ca am luat una straina) ca ea s-a tradus) si) adau"am) s-a tradus rau) si ca aceasta este 1onstitutie e care o a'em acum. De o arte si de alta se "aseau re re&entanti 'i"urosi ai celor doua areri. De o arte ?o"alniceanu) cea mai lim ede minte olitica ce a e.istat la noi tara) im odo,it cu toate cunostintele teoretice si c(iar cele ractice. 0ucru rar asta&i... 1aci unul din acatele tim ului nostru este ca oamenii de teorie se "asesc de o arte si oamenii de ractica de alta. ?o"alniceanu era mare istoric) cu mare scriitor in ,eletristica) cu toate ca) ea este mai utin cunoscuta decat o era lui de istorie. Dar el era si un ro rietar de mosie) care cunostea erfect mosia lui) care a'ea) rin urmare) aceleasi cunostinte ca si cel mai ,un a"ricultor din tara noastra e 'remea aceia. El a mai fost si unul din ince atorii industriei noastre si) in sfarsit) el a'ea) din sederea-i in strainatate) cunostinta erfecta a im re+urarilor a"rare a usene. #etrecuse in Germania nu numai in calitate de student) dar si in aceea de om matur la minte) care a mers la fata locului ca sa 'ada cum s-a facut de&ro,irea taranului in

#rusia. #e de o arte) deci) entru reforma era ?o"alniceanu. 1ontra reformei era ro rietarul mare efecti') care 'enea de la mosie de-a dre tul) care stia ce inseamna o sta anire de amant) nu numai entru casti") dar si entru suflet si inima. Si ro rietarii aceia urtau frumoase nume domnesti. -nul era fiul lui /oda G(ica) intaiul domn national din Tara >omaneasca) la <822) Dimitrie G(ica* iar celalalt) fiul lui Mi(ail Stur&a) acel e.celent "os odar) care) in conditiuni olitice mai ,une sau mai rele) a sta anit Moldo'a mai multi ani de &ile. #rin urmare) de o arte Gr. M. Stur&a) fiul lui /oda Stur&a) iar e alta arte D. G(ica) alt fiu de domn) - acestia urtau atuncea lu ta entru ro rietate. Si 'a s un ca lu ta s-a dat cu toata serio&itatea) in unele moment s-a dat c(iar cu toata in'ersunarea) si sunt a"ini "lorioase in analele eloc'entei arlamentare acelea in cari se cu rind cu'antarile tinute de o arte si de alta. I...J #rin urmare) sa nu confundam 'remurile de la <8F4 cu cele de acum. Nu este un lucru in+ositor cand o "eneratie se recunoaste de acum. Nu este un lucru in+ositor cand o "eneratie se recunoaste a fi mai mica decat alta "eneratie. %sa s-a intam lat* im re+urarile au fost asa. #oate entru ca a&i cresterea noastra e mei formalista... 4n sfarsit) in ultimele "eneratii nu se a+un"e la inaltimea e care o a'ea "eneratia de la <8F4.Si re&ultatul se 'ede. 0e"ea de la <8F4 era un as imens fata cu im re+urarile de atunci) fata cu taria marilor ro rietari din acele momente) oameni cari re re&entau o clasa) ce dis uneau de toate mi+loacele de actiune din aceasta tara. 4ar cand noi) in <:;9) 'enim numai cu le"e de tocmeli a"ricole) care im iedica a,u&urile cu o le"e care) sa s unem cu'antul) se indrea ta im otri'a ,ar,ariei elementare) care este in momentul de fata norma intre ro rietari si tarani) n-a'em a face cu o le"e de ino'atie) ci numai cu o le"e olitieneasca. 4nsa cand a'em a face numai cu o le"e care asi"ura) in conditii foarte otri'ite si entru interesele ro rietarilor) imasuri entru tarani si inc(ide rin urmare o ortita catre rascoale 'iitoare) cu o le"e care asi"ura e sateni contra oarecaror dre turi medie'ale) care au iesit e usa si au intrat e fereastra) - au iesit e usa rin le"ea de la <8F4 si au intrat e fereastra din cau&a conditiilor im use si e urma 'ietii economice si taranului) cand a'em a face numai cu o astfel de le"e) care aduce o oarecare usurare) in ceea ce ri'este traiul material sateanului) tre,uie sa ri'im mai modest lucrarile la cari cola,oram in acest moment. Nu e ,ine niciodata sa intre,uintam nume rea mari entru lucruri cari nu le cores und) entru ca) recum &icea un scriitor en"le&) daca numele acelea mari le-am c(eltuit entru ce'a mai mic) nu mai stim ce cu'inte sa mai intre,uintam cand lucrurile mari a ar la randul lor. Dar) desi felul cum e usa ro,lema a&i este fara indoiala inferior acelui din <8F4 desi ca italul de 'i+elie e care-l au lu tatorii de asta&i este un ca ital mai mic decat cel de atunci) totusi o arte din ar"umentele de la <8F4 s-au intors si acum) si este de mirare cum se mai intre,uintea&a ar"umentele acelea.

Este foarte natural sa se intre,uinte&e atunci) fiindca c(estiunea se re&enta in mod lar") ca o lu ta de clase. #e cand acuma a'em de a face cu doua artide cari re re&inta amandoua clasa ro rietarilor) clasa arendasilor) clasa functionarilor) clasa intelectualilor) clasa celor cari stau mai ,ine) si nu re re&inta clasele sarace din aceasta tara. Si ca do'ada ca este asa) e ca aceste doua artide au stat de 'or,a) s-au inteles c(iar asu ra unor arti din le"e) ceea ce ar fi fost cu totul im osi,il daca ele ar fi re re&entat clase sociale deose,ite) cu traditii se arate fiecare. 1aci) cand un artid cores unde unei realitati) el are un ro"ram) si acest ro"ram se e.ecuta in masura im re+urarilor si el nu oate) in nici un ca& sa fie cedat ad'ersarilor. E foarte frumos sa se a+un"a la armonie a,soluta) nimeni nu &ice nu. Dar asa sunt facute lucrurile omenesti) incat intele"eti ca o armonie ca aceasta nu se oate face decat in dauna c(estiunii de care este 'or,a. #rin urmare intele") fara sa-l a ro, insa) $acordul$. %sta&i cele doua directii) re re&entand aceleasi clase sociale si aceleasi cate"orii actuale) se intele"e foarte ,ine cum s-au utut intele"e amandoua artidele. Dar la <8F4 lucrul acesta ar fi fost a,solut e.clus. %tunci lu ta care era o lu ta foarte fireasca si foarte inas rita) o lu ta in care nu uteau sa inter'ie nici acorduri) nici tran&actii. %re un caracter in ade'ar tra"ic lu ta aceia de la <8F4) si se utea) deci) sa se amestece in discutie si anumite uncte de 'edere cari a&i nu au acelasi rost. Nu este de mirare) astfel) ca) la <8F4) in acu&atiile e cari le aduceau reactionarii fata de ideea reformelor) se intre,uintau ar"umentele cele mai ieftine3 ale reactionarismului sau ale socialismului. /edeti) tot ceea ce s-a s us des re aceasta in 1amera in cursul discutiei) cu ri'ire la roiectul de fata) toate aceste lucruri s-au s us si in <8F4* numai ca atunci s-au s us cu mai multa dre tate. 4ata) in acea discutie) cutare &ice3 $4nflacaratele insti"atii$* un altul cere sa se res ecte $ actul social$* al treilea ronunta cu'antul de $socialist$) ,a c(iar de $comunist$) cu'ant care nu s-a intre,uintat asta&i3 $stilul si tendintele comuniste$* un al atrulea stri"a ca este 'or,a de $e. ro rierea ro rietatii$ si asa mai de arte. Si) e de alta arte) la <8F4 era lucru fireasca sa se 'or,easca in teorie "enerala de marea ro rietate) sa se arate reforma ca un atac im otri'a acelei mari ro rietati cu toate ca) recum s uneam) atunci marea ro rietate) in ade'aratul inteles al cu'antului) nu e.ista inca. %cum insa cred ca nu utem orni de la arerea ca se ataca marea ro rietate. %tunci era o ilu&ie in +urul careia s-a lu ta* cred insa ca acum ilu&iunea aceasta nu mai dainuieste. 1e inseamna) in ade'ar) a 'or,i de un atac im otri'a marii ro rietati2 1e inseamna c(iar marea ro rietate2 Marea ro rietate este un sin"ur lucru) ori

re re&inta lucruri deose,ite2 E.ista o mare ro rietate de cultura nationala) e.ista o mare ro rietate re&ultata din munca) o mare ro rietate care interesea&a neamul intre". E.ista o mare ro rietate "os odareasca care sta la mosie) care intre,uintea&a uterile taranilor) dar cruta uterile lor* e.ista o mare ro rietate care re re&inta forma cea mai fireasca entru asocierea lor si entru astrarea taranimii. Ei ,ine) de aceasta mare ro rietate fara indoiala ca nu ar tre,ui sa se stin"a nimeni. 4nsa stim foarte ,ine ca in momentul de fata a'em a face mai ales cu alta mare ro rietate) care nu re&ulta totdeauna dintr-o munca indaratnica si nu aduce ser'icii ser'icii reale) nationale) "enerale. 4ata) in !ranta e o mare ro rietate creata du a <98:) cand s-au facut confiscari cari au creat mica ro rietate) si din lu ta intre micii ro rietari noi) a re&ultat o noua ro rietate mare I...J. #ro rietatea noastra are o indoita ori"ine. Sau e ro rietate de mostenire) intam latoare) sau de cum arat. Si cea din urma e creata in im re+urari cari nu sunt totdeauna normale) ea deri'a deseori din arendasie) iar in ce ri'este arendasia) 'oi cita cu'intele unui om care o caracteri&a foarte lastic) acum atru&eci de ani) 'or,ind de cutare strain care) 'enit aici cu un ,etisor in mana) de'enea arendas) in im re+urari destul de du,ioase. #rin urmare) aceasta e o mare ro rietate care e cu mult mai utin sim atica si res ecta,ila decat ro rietatea cealalta. Mai e si o mare deose,ire intre ro rietatea mare efecti'a si ro rietatea mare ficti'a. 1ea efecti'a) care e cum am descris-o) e si aceea e care o intalnesti in cele mai multe din tarile a usene. % noastra e re re&entata) ca si in ori"inea ei artiala) si in manifestarea-i &ilnica) in mod deose,it rin arendasie) si ra ace care au comerciali&at solul si au adus astfel efectele cele mai de&astruoase. 1and marea ro rietate se re&inta in asemenea conditiuni nu e) deci) de a+uns ar"umentul ca se lo'este in marea ro rietate entru a im iedica o reforma care) de fa t) nici nu lo'este in aceasta mare ro rietate. Dar se aduce aminte si ar"umentul ca marea ro rietate romaneasca asi"ura un e. ort mare in strainatate si ca) rin urmare) nu tre,uie sa se atin"a cine'a de aceasta mare ro rietate) entru ca se ericlitea&a e. ortul nostru) ,o"atia noastra. Ei ,ine) nu este 'or,a numai de cantitatea "ranelor trimise este "ranita* nu este 'or,a numai de retul ca atat entru aceste "rane) ci este 'or,a si de intre,uintarea care se da ,anilor acestui ret. !ara indoiala ca marea ro rietate nu intre,uintea&a cea mai mare arte din retul ca atat entru 'an&area "ranelor in tot cu rinsul tarii si intr-un fel care sa fie folositor ,o"atiei noastre nationale. Se stie ca o arte din ,anii acestia se c(eltuiesc in calatorii rin strainatate) in etreceri indelun"ate e alte melea"uri de catre ro rietari care sunt a,senteisti de referinta sau a,senteisti de rofesie. Se stie) iarasi) ca o

mare arte din ,anii cari se iau e "rane se c(eltuieste) in ade'ar) aci in tara) dar nu e c(eltuiala folositoare o orului si a'utiei nationale) ci c(eltuielile se fac cu lucruri de lu.) se rocura in cea mai mare masura din strainatate) si mer" rin urmare) sa alimente&e e. ortul nostru de&astruos fata de tarile industriale din a us. Se &ice d-lor) ca si unii din ,ar,ati cari au cola,orat la alcatuirea 1onstitutiei in <8FF au aratat in re etate randuri in cu'inte foarte utin arlamentare) li sa de res ect fata de acest $ act fundamental$. #rin urmare) cu atat mai de "ra,a este in"aduit cui'a care nu face arte din "eneratia de atunci) care nu face arte din "eneratia de atunci) care n-a asistat la roclamarea 1onstitutiei) care n-a fost de fata la momentele de ,ucurie entru ca a+unsesem si noi in randurile neamurilor constitutionale* - este in"aduit) &ic) cui'a din "eneratia de asta&i sa nu ai,a un deose,it res ect entru 1onstitutia de la <8FF. /edeti) o 1onstitutie este (aina e care si-o ia un o or intr-un anume moment) sau e care i-o da clasa conducatoare in momentul acela. Nu urmea&a) insa) ca ea tre,uie sa ramaie 'esnica si) in ca&ul nostru) deoarece (aina s-a otri'it) de ,ine de rau) la <8FF) sa se otri'easca si la <:;9. 4n alte tari stie toata lumea cum se rocedea&a3 o 1onstitutie se re'i&uieste) de e.em lu) cand este 'or,a de o sc(im,are a cole"iilor electorale - si a noastra s-a re'i&uit din acest unct de 'edere* o 1onstitutie se re'i&uieste cand se aduce o sc(im,are uterilor statului. Dar nu se re'i&uieste cand se aduce o sc(im,are uterilor statului. Dar nu se re'i&uieste entru anume erce te de metafi&ica olitica) ce se "asesc cu rinse in 1onstitutie. Ei ,ine) in fiecare 1onstitutie e.ista si rescri tii ur teoretice) cari sunt) in ultima esenta) im rumutate din metafi&ica olitica a oamenilor 'eacului al K/444-lea. Si un articol de metafi&ica olitica care) desi"ur) si acela de care s-a lo'it #artidul li,eral - e.a"erandu-se lo'itura - acum cand era 'or,a de reformare. #entru aceea el a intins mana ad'ersarilor si s-au facut tocmeli asu ra tocmelilor) entru ca sa se a+un"a in urma la un acord de care sunteti c(emati a 'a ,ucura acuma. Nu numai ca 1onstitutia nu formea&a o iedica entru ce ni se re&inta asta&i) dar) n-a'eti "ri+a) ea nu e o iedica serioasa nici entru refaceri mult mai lar"i si in sens mult mai democratic decat acela cari s-au ro us acum) ca o icatura de usurare ce s-ar une e ,u&ele arse de sete ale taranilor. Si) iarasi) nu ot sa lec in discutarea le"ii din unctul de 'edere al li,ertatii tocmelilor sau al oricarei alte li,ertati. $0i,ertatea$ face arte si ea din atrimoniul 'eacului al K/444-lea. Oamenii din acel 'eac au a'ut aceasta ilu&ie ca li,ertatea este su remul ,ine. Odata ce o tara isi ca ata li,ertatea) ea sta minunat in toate ri'intele... Si un rasunet din aceasta teorie) rasunet mai mult sau mai utin sincer) l-am au&it in cursul discutiei de asta&i c(iar* la <8F4 s-a &is3 taranul si-a ca atat li,ertatea si demnitatea ersonala. Si de atunci nu-i mai tre,uie nimic.

4i este sete2 Sa ,ea li,ertate. 4i este foame2 Sa manance demnitate ersonala. 1aci) d-lor) indata ce are li,ertate ersonala si demnitate) ,ietul roman are tot ce-i tre,uie. %sa ar fi) d-lor) daca taranul ar fi un animal metafi&ic. 4nsa) din nenorocire) el este un animal real) foarte ,land in unele ca&uri) si foarte infricosator uneori) cand te face sa 'ii cu le"i fara sa 'rei. 0e dai nu-i 'or,a mai utine decat era 'or,a) dar tot tre,uie sa le dai. Deci) d-lor) sa nu mai 'or,im) intre alte lucruri 'ec(i) de li,ertate si de... demnitate. Nici un cu"etator sau ,ar,at olitic din Euro a intrea"a nu mai 'or,este in acest sens de li,ertatea tocmelilor) 1aci nu este li,ertate intre un indi'id inarmat ana in dinti si o ,iata fiinta care nici uterea ,ratelor n-o are entru a se a ara. /edeti) d-lor) este asa de mare uterea aturii su ra use) care se ra&ima e ,o"atie I...J este asa de mare deose,irea intre lutocratia de sus si intre nenorocitul de la tara) incat acest nenorocit are dre tul) im otri'a tuturor teoriilor de li,ertate sa fie a+utat (si am 'a&ut ca s-au intre,uintat inca de altii cu'intele si mai utin no,ile) si mai lastice decat acesta)) el are dre tul de a fi dadacit de acest stat roman) care s-a intemeiat e munca lui si care nu rin munca lui multumita oate sa fie sustinut si mai de arte. Sa faca ,ine deci) 0i,ertatea sa se duca in tara de unde a lecat. Sa se duca sa intam ine acolo alte teorii si alte resturi ale trecutului) sa calatoreasca ina oi s re 'eacuri strecurate. /eacul acesta nu este un 'eac de formalism si de idei metafi&ice) umanitare) filo&ofice. /eacul este 'eacul democratiei) al democratiei re&emate e realitate) si de la aceasta tre,uie sa lece intotdeauna. Si e'ident ca im otri'a realitatii ce stri"a) toata li,ertatea de e lume si cea mai inalta conce tie filo&ofica a ro rietatii si cea mai feriseica teorie a 1onstitutiei si orice alte re"uli a,stracte n-au ret. %stfel) sa-mi dati 'oie sa lec de la aceasta realitate) sa cule" in'ataminte e cari ni le-a dat realitatea cu ri'ire la c(estia taraneasca. I...J 4ata) de e.em lu3 s-a s us de la aceasta tri,una ca taranimea noastra) du a datele statistice) mer"e foarte ,ine. Este foarte im,ucurator daca e asa in ade'ar si taranul inoata in fericire* nu ramane atunci decat sa facem sc(im, cu el* sa-l lasam sa treaca in locul nostru) iar noi sa luam locul lui. S-a &is) tot cu statistica) si ca recrutarea da re&ultate tot mai im,ucuratoare. 1um nu5 4nsa as ectul armatei noastre de la un tim incoace nu rea este in s ri+inul acestei areri. Soldatii nostri sunt 'adit atinsi de anumite ,oli ale mi&eriei) de anumite din acele ,oli "ro&a'e ce se intalnesc numai in tarile unde nu e.ista o i"iena u,lica) decretata de stat) in folosul clasei celei numeroase. Si aceste ,oli sunt e'idente) nu numai in as ectul taranimii in "enere) ci si in as ectul celui mai 'i"uros element al taranimii) acel element ce se ale"e entru oaste. %semanati) 'a ro") un re"iment de soldati de ai nostri cu unul din ostile

'ecine) si 'eti 'edea deose,irea intre 'i"oarea si fata lina de sanatate a acestora din urma si intre tru urile si fi"urile de im aludati sau de candidati de ela"ra ale soldatilor nostri. Si) oricum) statisticile nu tre,uiesc in'ocate entru a ascunde o stare nenorocita. Ele sunt ,une entru altce'a3 entru a cule"e elementele tre,uincioase indre tarii) nu entru a tra"e erdeaua ilu&iei sau lasitatii in ceea ce ri'este situatia reala si masurile de luat. Dar n-a'em ne'oie de toate ar"umentele acestea. Este unul si ,un entru "roa&nica mi&erie de a&i3 rascoalele din <:;9. D-lor) taranimea noastra nu are oate rea multe alte insusiri) dar una o are in "radul cel mai inalt. Taranimea... Deci) rascoalele acelea din martie au us in e'identa starea taranimii. Si sa nu mi se s una ca aceasta unere in e'identa rin rascoala nu are 'aloare. #entru ca nu e.ista taran in Euro a) care sa fie mai cu minte si mai sfios) decat cum sunt taranii nostri. 4n alte re"iuni) taranii au alte insusiri* ei sunt dar+i) sunt c(iar ,rutali. Si nu a'eti decat sa 'a uitati la caricaturile france&e si "ermane) cari) atunci cand infatisea&a e tarani) ii re&inta totdeauna su, o infatisare 'iolenta) as ra. #e taranul nostru il stim ,ine ca nu este asa. -n taran) care de secole intre"i sufera o im ilare sistematica) e'ident ca) ,ietul) numai dar& si o,ra&nic nu este si ca este dre turile lui nu trece. I...J Si daca taranul acesta ,un si ,land) taranul acesta care leaca fruntea inaintea oricarei uteri le"iuite si nele"iuite) se (otaraste sa faca ceea ce a facut asta rima'ara) aceasta inseamna mare lucru. Mie nu-mi tre,uiesc nici statistici) nici teorii* am inaintea mea fa tul atent ca s-a sculat cel mai su us om de e fata amantului. Si aceasta inseamna ca tre,uie sa-i dai dre tatea toata omului acesta su us) si anume otri'it cu +ertfa sa si cu indelun"ata sa suferinta. Si) iata) eu le"ea d-'oastra o 'ote& in rinci iu) o sa 'ote& luarea in considerare) o sa 'ote& si multe uncte* mi-ar fi lacut sa o ot 'ota in intre"ime. Se are c(iar ca aceasta le"e este deose,it de atra"atoare rin fa tul ca 'ine de la doua artide* 'edeti) este un monstru in domeniul le"ilor3 un co il cu doi arinti) cu doi tati. Deci) le"ea d-'oastre e foarte interesanta si rin aceasta caracteristica ,i aternala. 4nsa e necontestat) e de alta arte) ea) casti"and inca un arinte) ea a ierdut anumite caractere esentiale. Eu &ic3 aceasta le"e e utin* d-'oastre sin"uri stiti cat uteti da. #e mine insa nu m-a multumit) si e tarani nu-i 'a utea multumi. Si arca re'edeti aceasta cand &iceti3 Dam acum atat) si) daca se 'or mai o,ra&nici) 'om scoate tunul. /a s un ca nu a'eti dre tate. 0e"ea aceasta oate fi acce tata) daca e un

unct de lecare) daca faceti o anumita e. erienta si daca sunteti (otarati a mer"e mai de arte) daca 'oiti a inau"ura unul din lar"ile ca itole ce sunt c(emate a forma marea noastra olitica a"rara) care ana acum ne-a li sit) si totusi e a,solut necesara entru conser'area si de&'oltarea tarii. Do'ada a fost facuta. S-a rasculat oaia noastra si a san"erat) si in unele sate a curs si san"ele mielului) acolo unde se distrau anumite ersoane cu sal'e de usti cari lo'eau co ii ne'arstnici si ne'ino'ati. % curs destul san"e entru ca acum sa li se dea cat de mult) si mai ales) entru ca sa nu se i'easca nici o rotestare in sensul de3 mai utin5 1aci ceea ce ar fi dat in ade'ar nota morala a 'remii) era sa nu se fi "asit nimeni care sa nu s una3 dati mai mult5 %m constatat o realitate. Sa trecem la o alta realitate) aceea de la 'ecini) care si ea tre,uie sa ne reocu e. 1and) d-lor) intr-o arte atmosfera e ce'a mai deasa si in alta arte ce'a mai rara) se creea&a un curent ,land) care se oate asemana cu im rumuturile firesti e care un o or le tra"e de la un alt o or. Dar cand deose,irea aceasta e rea mare intr-o arte si alta a atmosferei) atunci 'in curentele furtunoase) 'in acele 'i+elii) cari sunt in stare sa de&radacine&e un neam intre". #rin urmare) cand (otaram cu ri'ire la c(estia taraneasca) nu tre,uie sa ne ins iram numai de la mi&eria de aci) de la mi&eria animalica si africana de la noi) da) animalica si africana) fiindca noi a'em ,oalele testamentului 'ec(i) ,oalele sal,atice si rimiti'e) a'em e cei 4;.;;; de ela"rosi. (o 'oce3 <@8.;;;5) #ersoanele cari sunt de arere ca se da rea mult) ar merita sa 'ada) 'enind aci in dealul Mitro oliei) de utatiunea ela"rosilor romani) cari sa-si e. rime si ei unctul lor de 'edere. #rin urmare) nu tre,uie sa lecam numai de la aceasta realitate de sal,aticie) ci sa lecam si de la situatia 'ecinilor. Ne deose,im de ei rin rostul marei ro rietati. D-lor) noi am a'ut ,oieri odinioara. % fost un moment cand Stefan cel Mare sa ,atut si cu ,ratul ,oierilor) dar nu numai cu ,oierii. Si am au&it) mai ieri) in culoare) s unandu-se un lucru fals in aceasta ri'inta) 'edeti) d-lor) s unandu-se un lucru fals in aceasta ri'inta) 'edeti) d-lor) sunt aci si ca sa rectific erorile istorice. Se s unea ca fara ro rietate mare un o or nu se oate a ara si mentine. >a&,oaiele lui Stefan cel Mare n-au fost urtate insa) cum am &is) numai cu ,oieri) ci au fost urtate si cu taranii. Si cand Stefan cel Mare a fost ,atut la >a&,oieni) a fost ,atut fiindca ramasese numai cu cei dintai. Este ade'arat ca ,oierii acestia au fost niste s lendi&i ostasi) cari au ierit ana la unul in lunca de

la /alea %l,a. Dar) iata) cand n-au fost taranii) a 'enit infran"erea. 1and la #odul 4nalt insa au lu tat si taranii lan"a Stefan cel Mare) el a iesit in'in"ator. % oi) s-a ridicat in domnia lui un alt rand de ,oieri din tara moldo'eneasca) dar ana atunci amantul acesta romanesc al Moldo'ei a fost a arat si mai de arte) nu cu fortele ,oieresti sla,ite) ci) inainte de toate) cu 'irtutea indaratnica a taranilor) a taranilor ro rietari de amant. 1aci cu ro rietatea de amant a taranului ince e e oca de 'ite+ie la noi. 4ar cu ieirea ro rietatii mici a taranului ince e rusinea si umilinta noastra. %cesta este ade'arul istoric. %stfel) nu e marea ro rietate sin"ura se oate ra&ima de&'oltarea unui neam) ci ea se ra&ima mai ales e ,una stare si fericirea stratului celui mai numeros si mai muncitor din o oratia tarii. #e aceasta) si nu e altce'a. E'ident ca anumite clase su erioare ot sa ai,a stralucirea care li seste claselor o orului. Dar numai cu aceasta nu se face nimic. Nu numai cu coiful stralucitor al eroului se casti"a ,ataliile) ci cu tru ul 'an+os care oarta e ca ul sau acest coif stralucitor. I...J Noi am a'ut) deci) ,oierii nostri. 8oierii acestia ne"resit ca nu au fost domni de amant in sensul a usean al cu'antului. E a,solut fals ca noi am a'ut o feudalitate si ca feudalitatea ar fi 'enit din cucerire. D-lor) mandria noastra e aceasta) ca e amantul romanesc nu s-a facut o cucerire din care sa re&ulte toate lucrarile urmatoare. 0a noi im re+urarile au fost de fa t acestea3 Sate traind slo,ode. Toti cati locuiesc intr-un sat se tra" din acelasi stramos. Statul e +udecat de un ,atran) care se c(eama $+ude$. Si o 'ale intrea"a se aduna la ra&,oi su, un /oie'od. /iata mai frumoasa si mai ,una decat aceasta nici nu se oate inc(i ui. #e urma s-au intemeiat #rinci atele) Domniile. O sa 'edeti ca nu fac istorie) deci numai un moment) ca sa se intelea"a mai ,ine anumite uncte. %u 'enit deci Domnii. I...J Ei au inter'enit in 'iata aceasta de sate fericite de la ince ut. %u inter'enit) insa in ce sens2 4n sensul acela ca au dat unora dintre to'arasii lor de lu ta doar dre tul e care Domnul insusi il a'ea asu ra fiecarui sat. Domnul insa n-a'ea decat dre tul e care il a'usese inainte /oie'odul conducator si a arator.

Dre tul acesta consista in di+ma) in oarecare locoane) consista de asemenea in trimiterea unor dre"atori) de e.. entru +udecati etc. (1atre 4. 8ratianu) care intreru e)3 ...1re&i ca mi-ar fi arut rau a fi si eu in comisiune2 #oate ca as fi utut si eu fi de folos cu sfaturile mele) desi fara indoiala ca n-as fi lucrat intr-o comisiunea care a'ea 'oie numai atat sa lucre&e si nu mai mult. #rin urmare) nu arerea de rau ca n-am fost si eu us in comisiune ma face sa s un ceea ce s un acum. %s fi fost ,ucuros sa laud o mare si lar"a o era de reforme) care si fara artici area mea sa intemeie&e tara noastra) cum &ic) entru toate tim urile. Deci) daca nu 'ote& mesa+ul entru artea care este relati'a la reformele a"rare) am e. us in arte moti'ele. Dar mai sunt si altele. 4n 'remea tul,urarilor taranesti) cand domnea s aima aceea) care mi se are in mare arte co ilaroasa) ca 'or intra in 8ucuresti taranii si se 'or uni cu ma(ala"ii ca sa dea foc cutaror cladiri - fara indoiala ca s ectacolul e care l-au dat atunci orasele a fost de cel mai mare ridicol) caci fara indoiala rime+dia era cu mult mai mica) iar felul a il isit cum s-a manifestat aceasta s aima 'a constitui) cand se 'a scrie istoria acestor tim uri) un foarte curios si ridicol ca itol - atunci cand in incinta acestei 1amere sefii deose,itelor artide si-au ca&ut de "at si si-au lans in +iletca) recunoscadu-si acatele (ma intre, daca le-ar mai recunoaste acum si daca nu le este rusine ca le-au recunoscut atunci si daca) recunoscandu-si acatele su, influenta s aimei) n-au facut o mare "reseala olitica)) s-a cre&ut de ne'oie sa se dea un manifest catre tara in numele re"elui) e "arantia su'eranului. 0ucru e contrar 1onstitutiunei) dar de natura sa ,ucure e toti aceia care doresc li,ertatea clasei taranesti din lantul de acum) fiindca taranul n-ar fi cre&ut asi"urarea facuta numai de un artid sau altul. 1eea ce a sal'at intrucat'a situatiunea a fost numele acesta al re"elui) us in +osul manifestului) fiindca) 'edeti) taranul a cerut in toti tim ii un sta anitor care sa sta aneasca* 'asa&ica) daca in im re+urarile acelea s-a dat manifestul lar" din martie trecut) curand) desi"ur) ca acei cari au us sa-l afise&e s-au cait de o arte din lucrurile cu rinse intr-altul si au 'a&ut ca este im osi,il ca sa refaca in roiecte de le"i toate indrumarile cu rinse in manifestul re"al. Si do'ada am a'ut-o) caci manifestul re"al cu rinde in sine mai mult fa"aduieli decat cu rinde inde liniri de fa"aduieli roiectele de le"i cari au fost infatisate - s-au infatisat sase - si du a aceea) cand ne-am adunat din nou si aste tam ca su'eranul sa enunte toate roiectele de le"i care fusesera re&intate cemisiunii entru studierea reformelor) ne-am tre&it ca in cea mai mare arte nu sunt numite si ni se fa"aduiesc numai doua roiecte) acela asu ra in'oielilor a"ricole si acela asu ra casei rurale. #rin urmare) d-lor) atata) fara indoiala) nu este de natura sa mula multumeasca e cine'a care 'rea ,inele intre" si desa'arsit) reali&at fie si rin mi+loace eroice. %ceasta este o retra"ere) aceasta este o ciuntire a unei arti din ro"ram) aceasta este o arasire a unei o ere le"islati'e inde linite ana la un oarecare unct) si daca 'om da numai doua roiecte de reforma si anumite

im re+urari 'or im iedica de a se da celelalte) se oate &ice ca n-am facut mult. #roiectele acestea sunt asa de le"ate intre ele si deose,itele ca itole ale reformei sunt asa de strans unite unele cu altele) incat nu oate cine'a sa dea casa rurala si in'oielile a"ricole fara sa inde lineasca in acelasi tim rin le"e toate celelalte fa"aduieli cu rinse in manifestul re"al. #e urma inca ce'a3 le"ile acestea au fost atacate imediat) cum era firesc intr-o tara in care se creea&a le"i entru sco urile s eciale ale unui artid im otri'a celuilalt artid. #rin urmare) era natural ca aceste le"i sa fie atacate de artidul o us. O le"e re&entata de li,erali tre,uie nea arat sa fie o le"e rea entru conser'atori) recum o le"e re&entata de conser'atori tre,uie sa fie rin insusi fa tul acesta rea entru li,erali. %cesta este un 'ec(i o,icei) care a cau&at toate nenorocirile si care 'a mai cau&a si altele. #e ce se rea&ima ro rietatea d-'oastra) care ne sileste a&i la fel de fel de ama"iri) la fel de fel de sla,iciuni si la fel de fel de ama"iri) la fel de fel de sla,iciuni si la fel de fel de otri'iri marunte) e ce se rea&ima) decat e aceste 2 acte* e unul care leaca de la ?iseleff) fiind o e. ro riere a taranilor) si e a doua e. ro riere) care este im usa de un domn ce a fost scos din domnie du a cate'a luni de &ile tocmai entru $u&ur area aceasta de utere$2 Dar se oate sa acce tam noi acest unct de 'edere al le"alitatii2 D-lor) ceea ce nu-mi lace in aceasta le"e) e mai intai) li sa unui rinci iu nou. 0e"ea cu rinde masuri ,une) desi"ur) si daca se 'a a lica in artile osi,ile) 'a roduce si re&ultate fericite. Nu mer" asa de de arte incat sa s un) ca un orator care m-a recedat) ca de aici incolo nu 'or mai fi rascoale. Numai Dumne&eu stie ce se 'a mai etrece in mintea acelor fiinte nedre tatite si intunecate. Garantii de acestea nu se ot da. Sunt insa in le"e - o s un - si masuri ,une. Dar acatul cel mai mare) e cum am mai afirmat) ca le"ea nu leaca de la un rinci iu nou) ci tot de la moti'ele 'ec(i3 de o ortunitate si de omana. 0e"ea nu &ice altce'a decat ceea ce se &ice in recedentele in'oieli a"ricole) facute tot e aceasta tema3 $sa nu lasam ca omul sa iara* sa facem asa incat ea sa oata trai de a&i e maine$. %ceasta insa nu e un rinci iu) ci tre,uie un rinci iu nou) care sa ser'easca de ,a&a unei noi le"islatii a"rare. (O 'oce3 1asa rurala). Nici 1asa rurala nu introduce un rinci iu suficient. Sa cautam deci aiurea. #ro rietatea cea efecti'a oate fi sfanta) dar numai cea efecti'a. Nu-mi tre,uie ro rietatea mare re re&entata rin arendasi) nici ro rietate mare re re&entata rin stat) care nu stie sa faca "os odarie ,una) nici cea re re&entata rin

sta,ilimentele de ,inefacere) care se conduc in felul e care il stim) si folosesc ,olna'ilor) dar si unor ersoane cari nu sunt ,olna'e deloc. 0as la o arte c(estia domeniilor 1oroanei) dar sunt societatile de asi"urare) cari nu au dre tul sa sta aneasca si totusi sta anesc. Si mai intre,a cine'a) cu toata durerea de inima) cand 'or,ea de reforme3 toate ,une) dar de unde iei ,ani2 8anii se iau din dis oni,ilitati) si toate acestea sunt dis oni,ilitati. Dar mai sunt si altele. #ro rietarul care isi mananca ,anii in strainatate) care nu inde lineste nici un rol la mosia lui) care are olite in ,u&unarele tuturor ,anc(erilor din Moldo'a) nu tre,uie sa fie crutat entru moti'ul ca arata credinta catre un anume artid olitic. Ori sa lateasca ce datoreste) ori sa nu mai incurce lumea de"ea,a) si mosia lui sa fie scoasa in 'an&are si 'anduta acelora cari muncesc amantul si au dre tul sa &ica ca din aceasta munca re&ulta entru dansii un dre t. D-lor) eu intele" tur,urarea din acest an ca o strasnica furtuna de rima'ara. Stiti care este efectul unei &a e&i de martie. %cela care este 'oinic) mer"e si mai dar& rin &a ada aceasta noua) care se 'a to i in curand) dar acatosul care este menit sa nu traiasca) tuseste cate'a sa tamani isi moare. Ei ,ine) sa nu tinem in 'iata astfel de creaturi fara 'aloare economica) cari) de altminterea) toata 'iata lor si-au consacrat-o entru a-si "ati o moarte rematura. Sa-i lasam sa moara) sa le facem c(iar caritatea de a-i a+uta in aceasta) stiti) o usoara in+ectie de somatie de la 1redit) care i-ar face sa treaca mai curand intr-o lume mai ,una. Deci) e de o arte) intre,uintea&a dis oni,ilitatile si) e de alta arte) inlatura inutilitatile5 Si atunci) intre,uintand dis oni,ilitatile si inlaturand inutilitatile) ai ,ani ca element rim entru olitica aceasta a"rara lar"a. Sc(im,ari ca acestea s-au facut si in alte tari si tre,uie sa se faca si la noi. Si) d-lor) 'a 'oi s une un lucru. Taranul cere ce'a in momentul de fata. 1aci tre,uie sa lecam si de la ce cere el. Stiti cum tre,uie sa fie entru noi taranul2 1a un co il ,olna'. Si cand are cine'a un co il ,olna') care i se a ro ie de moarte) o sa caute) o sa cautati d-'oastre) cand '-o cere un lucru) si cand stiti ca) dandu-i acel lucru s-ar utea insanatosi) sa 'edeti de este ,ine sau nu entru educatia lui a i se da acel lucru2 Dar i-ati da tot ce 'rea) numai sa sca e5 #rin urmare) noi tre,uie sa lecam si de la ceea ce taranul doreste in sufletul lui. 1aci in reforme nu se lucrea&a numai cu ara"rafe de le"i) si mai ales in tim urile noastre) cari sunt tim uri de 'iata) nu de formule. Sa lecam iarasi) deci) de la realitate* taranimea sa fie tratata si asa cum cere ea sa fie tratata. 1e cere taranul2 El &ice3 $dati-mi amant$. 1ere amantul nu numai decat ro rietate de lina) ci asa cum oraseanul cere functia* caci) recum entru orasan mi+locul de trai este e"al cu3 functie) tot asa entru taran mi+locul de trai este e"al cu3 amant. 4n aceasta ri'inta este cunoscuta anecdota unui

olitician moldo'ean) care s-a re&entat rimului ministru de e 'remuri) ca sa i se dea o functie. Stiti ce i s-a s us3 nu a'em nici o functie decat aceea de medic de lasa. Si el) care era ca itan in re&er'a3 $daca n-a'eti alta) o rimesc si e asta$ (4laritate). 1aci nu-i ardea de cutare sau cutare functie) ci de leafa) de ,ani) de aine. Ei ,ine) d-lor) in 'remurile cele 'ec(i) cari au fost asa de cate"orisite de la inaltimea acestei tri,une si asu ra carora s-a cautat a se inc(ide inca o data ca acul de iatra al mormantului 'esnic) in 'remurile acele 'ec(i se recunostea) intre alte dre turi) taranilor si acela ca) atunci cand ro rietarul nu utea sa-si caute sin"ur de mosie si o arenda) in randul intai sa se infatise&e o,stea locuitorilor. Si erau oameni asa de si"uri de dre tul lor) incat in momentul acela cand isi dadeau seama ca mosia a fost arendata) se infatisau si scoteau afara e arendas. Si sunt acte ti arite in colectiunea e care ati im artit-o d-'oastre) care do'edesc ca in mi+locul anului a"ricol taranii 'eneau si i&"oneau e arendas. Si a tre,uit ca domnul sa le s una ca) desi au dre tate) insa sa faca ,ine a cere dre tul lor inainte de Sf. G(eor"(e) inainte de a se ince e in ade'ar munca a"ricola. Nici in tim ul de asta&i sa nu se oata 'eni cu o le"e de acest fel) care ar fi drea ta si efecti'a2 1aci taranul lateste) d-lor* am 'or,it adesea cu atatia mari ro rietari) si toti mi-au s us ca nu cunosc mai ,un latnici decat taranii) si mai cinstiti. #rin urmare) nu este acum 'remea sa se (otarasca odata c(estiunea aceasta a arendei in acest sens2 Si nu in altul. 1aci) iata) eu stateam e ,anca aceea si admiram usurinta 'or,ei) de rinderea de a infrunta furtunile 1amerei) ale unui orator im,atranit in aceasta cariera. Si) d-lor) e incetul "lasul era asa de dulce) incat le"ana si a roa e te adormea. 0a un anume moment insa ma ridicai3 mi s-a arut ca s-a etrecut ce'a neo,isnuit) ca s-au s us 'or,e de acelea inaintea carora te re'olti fara sa 'rei. 1e era2 Se facea aici elo"iul arendasiei. -n lucru asa de neinc(i uit5 Orice tara care are arendasie cata sa sca e de dansa) iar noi sa ne ra adim du a arendasi2 Noi sa s unem ca oamenii mari de-ai nostri au iesit din arendasi2 #oate ca altfel fiul arendasului nar fi fost nici oet) nici mu&ician5 Si deci n-ai decat sa te faci arendas ca sa fii si"ur ca fiul tau) are sa fie om de talent2 Dar) entru numele lui Dumne&eu) unde a mai "asit si conce tia aceasta2 Socot ca arendasia este inutila in momentul de fata. I...J Si noi sa facem elo"ii arendasiei) s-o cantam) sa scriem $%rendasia$ romana2 #entru numele lui Dumne&eu5 %cesta era insa momentul cand uteam sa cerem arendasilor astfel de conditiuni) asa incat aceasta clasa sa nu se mai ridice si) rin urmare) sa stea deo arte3 taranul ,un "os odar si) de alta arte) ro rietarul ,un "os odar sin"uri. D-lor) am s us ca le"ea aceasta "reseste fiindca nu leaca de la un rici iu nou) si adau" ca ea mi se are "resita si in ceea ce ri'este unele arti esentiale ale ei.

4ata anume ce nu-mi lace mai mult3 Nu-mi lace ca sunt doua re"imuri) unul entru ro rietar si altul entru taran. Taranul) entru anume calcari) mer"e la temnita) $fara circumstante atenuante$ inca) iar ro rietarul) entru calcari de acelasi fel) latea la ince ut @;; lei. #e urma s-a sc(im,at si s-a sta,ilit ca el 'a lati de la 2;; la @;; lei. 4n al doilea rand) nu ma ot im aca cu forma cea noua care s-a sta,ilit in ceea ce ri'este i&la&urile) forma in care se in"aduie a se refu&a i&la&ul unor anume cate"orii de tarani si se lasa la ama,ilitatea si filantro ia ro rietarului) fara nici o sanctiune reala) oferta "ratioasa a i&la&ului ce oate 'inde in conditii nes us de fa'ora,ile. I...J Nu tre,uie sa 'a ascundeti) ci sa s uneti deslusit ca introduceti un re"im de ma.imum si minimum. El a fost de altminterea) si in alte 'remuri. 1ine'a &icea ca l-a "asit numai e 'remea re'olutiei france&e si ca atunci nu a dat re&ultate ,une. Dar) d-lor) 4m eriul ,i&antin) 4m eriul turcesc au trait cu acest re"im* noi am us ma.imum si minimum de cate ori am 'rut si) daca in tim ul re'olutiei france&e) masura nu a tinut mai mult) este ca nu mai era nici un interes ca ea sa se mentina in im re+urari normale. 1eea ce nu-mi lace mie in acest re"im nou este insa ca se ia ca ,a&a tocmai retul anilor din urma. 4nsa se stie ca acesti ani din urma) mai ales in Moldo'a) au fost ani de s oliatiune. %cestia se 'esnicesc acum5 % oi) d-lor) eu intele" o le"e) care) in a licarea ei) sa se ra&ime e or"ane noua si reale) ca a,ile de a aduce o indre tare. 0e"ea aceasta insa) care cu rinde o multime de lucruri ,une) in seama cui cade cand e 'or,a sa se a lice2 4ntai "asim e rimar. Daca 'eti face) 'eti in'enta sau crea alti rimari) - da. Sa in'entati) sa creati deci mii de rimari) cati sunt de ne'oie. /i-i oate da le"ea cea noua) comunala) e care o re"atiti2 Dar cu acestia nu) caci eu sunt o ade'arata nenorocire) iar e alocuri ade'arate ,rute.

%l doilea3 secretarul comunal. Dar acesta este rin multe locuri un ,iet nenorocit) care nu s-a utut lasa la oras si care 'ine la sat ca un e. lorator. Dar mai ieri c(iar am rimit o lan"ere de la niste tarani) cari imi s uneau ca in satul lor se lateste tim,ru de 2 si 3 lei entru fiecare declaratiune de nastere si moarte. 4ndi'idul acesta este c(emat sa a lice le"ea25 Mai de arte) +udecatorul de ocol. Noi suntem insa) d-lor) o tara de oli"ar(ie. Stiti cat de sla, este +udecatorul in aceasta rima trea ta a lui fata de toate maririle oli"ar(iei5 O sa ai,a el utere sa re&iste unui latifundiar) care sta aneste mosii in doua-trei +udete si care conduce in mare arte olitica acestei tari2 Dar omul se 'a face mic de tot inaintea lui...

4ata) c(iar noi) oameni cu cultura moderna) cu simt de c(emarea si demnitatea noastra) si arca nu am cute&a sa ne ducem la astfel de satra u latifundiari) ca sa-i unem in urmarire... Se 'or,este) in al atrulea rand) in le"e) de ins ectorii a"ricoli. Nu stiu conditiile in care 'or fi numiti acesti ins ectori a"ricoli. Dar nu intele" un ins ector a"ricol in afara de or"ani&atia a"ricola cea mare I...J. Sa fie ins ectorii oameni cari nu se leaca du a 'antul influentei olitice) oameni carora nu le oti ,ate din icior si carora nu oti sa le strecori ,acsisul in ,u&unar2 Dar tre,uie atunci conditii si "arantii recise5 /ine la rand acum comisiunea re"ionala... Ea este formata din doi tarani) doi ro rietari si ins ectorul a"ricol. 4n ins ectorul a"ricol nu am nici o incredere) iar ro rietarii 'or ser'i interesele lor) fara indoiala. 1ei doi tarani2 % oi) d-lor) daca am &ice sase) si tot nu 'or fi in stare sa e.iste resiunii celor doi ro rietari sau numai unui sin"ur ro rietar. Si in aceasta comisiune nu 'or intra ro rietarii cei mici tot cei mari) cei uternici) cari stiu cum ot sa in'arteasca e altii. Si) in sfarsit) #arlamentul d-'oastre a"ricol) 1asatia) 1ontenciosul d-'oastre a"ricol de la 8ucuresti. %m constatat ca mem,rii acestui nou #arlament au lefuri foarte frumoase. Se 'or "asi) fara indoiala) atatia candidati entru asemenea lefuri) cu care oamenii 'or fi asi"urati entru multi ani de &ile. 1aci) c(iar daca e unul il lo'este dam,laua in e.ercitiul functiunii sale) el ramane ana la sfarsit* nu e nici un moti' sa fie scos inainte de numarul de ani fi.at) oricat de ra adit ar a+un"e. 8un5 Dar) intre,) du a ce criterii se 'or numi aceste ersoane2 %lta c(estie - asa e2 -) si) ana ce c(estia nu este re&ol'ata) ana atunci am durerea - si stiu ca durerea mea nu face a"u,a nimanui) - am durerea ca nu cred nici in 1ontenciosul d-'oastre de la 8ucuresti. %ceasta nu insemnea&a ca doresc ca le"ea sa ramana rea) cum se doreste de ad'ersarii artidului d-'oastre. Eu as fi dorit ca le"ea sa fie e &ece arti mai ,una de cum este. Si doar d-'oastra le uteti face si mai ,une) caci sunteti in masura a face le"i) din nenorocire) nu le ot face acum (ilaritate)) iar ad'ersarii d-'oastre au facut o le"e si mai rea decat a d-'oastre. Deci) cu dra"a inima as fi rimit o le"e lar"a din mainile d-'oastra) cu dra"a inima) desi am asu ra d-'oastre un mare neca& 'ec(i) entru c(i ul sal,atec cum ati facut re resiunea rascoalelor... Dar le"ea nu e de lina. D-'oastre insa 'eti mai sta ani tara) ani de &ile. Ei ,ine) 'a doresc sa faceti e. erienta cu le"ea neindestulatoare de a&i si 'a doresc ca tot d-'oastre) a oi) in cursul anilor de sta anire ce 'eti mai fi a'and) sa ince eti olitica a"rara cea noua) intemeiata e alte rinci ii si care sa dea o noua 'iata economica >omaniei.

1um se scrie istoria2 0ectie de desc(idere (<8:8)) tinuta la -ni'ersitatea din 8ucuresti

%ceasta e o intre,are care ar tre,ui sa reocu e indeose,i e ascultatorii cursurilor de istorie) daca in'atamantul nostru su erior ar fi c(emat sa roduca cercetatori ori"inali. #ana acuma) de ade'arat) nu s-a rea cre&ut ca acesta e sco ul !acultatii de litere. >e"ulamentele si ro"ramele tintesc la desa'arsirea culturii "enerale ca atate in licee) la inmultirea numarului celor care oseda o i"noranta omniscienta. 1u aceasta directie s-au format rofesori secundari de o mediocritate con'ena,ila* cu durere) insa) e silit cine'a sa constate ca numarul lucratorilor stiintifici iesiti din uni'ersitatile noastre e cu totul fara insemnatate. Daca nu e toate terenurile) in istorie) desi"ur) re"resul fata de ceea ce se roducea alta data e incontesta,il. %utodidactii entu&iasti de odinioara) ducanduse) nu lasa decat locuri "oale. %r fi o co ilarie sa se una macar intre,area daca aceasta indre tare a studiilor su erioare aduce 'reun folos) afara numai daca s-ar socoti astfel lasarea mai usoara) ca atuirea mai "ra,nica a unui licentiat "ata sa rimeasca leafa oricariei catedre. E ade'arat ca) in tim urile din urma) im artirea facultatii in trei sectii3 filolo"ica) filosofica si istorica) a desc(is - intr-un c(i nedi,aci si necom let osi,ilitatea unor studii mai utin intinse) dar mai intensi'e) a indrumat lucrurile s re acea s eciali&are care sin"ura ermite munca inde endenta. #ana la desa'arsirea lucrului) desa'arsire e care tre,uie sa o doreasca din toata inima cel mult) o cetire de&ordonata si de&orientatoare sunt acestui o or) un lucru se oate face) c(iar in acest conditii. %nume3 a se inti ari in mintea studentului ca sta anirea manualelor) di,acia eda"o"ica si) cel mult) o cetire de&ordonata si de&orientatoare sunt un sco ne'rednic entru 'iata unui om de cultura uni'ersitara* a i se recomanda necurmat o munca ersonala) care e im linirea unei datorii si un i&'or de laceri intelectuale* a-l de rinde ( e cat se oate entru un student asa de ocu at) cu metoda si a-i indre ta astfel cei dintai asi de cercetator. 4ata de ce am cre&ut de cu'iinta sa 'or,esc in intaia lectie a acestui an des re felul cum se scrie istoria. Nu e destainuirea unui mare secret) dar calea aceasta sim la nu se desco ere de la sine. #entru un om din lumea 'ec(e ras unsul era usor. 4nainte de toate) se cere istoricului talent literar. 1el ce oseda acest talent se 'a adresa la cate'a i&'oare) al caror numar atarna de la "radul de de&'oltare al constiintei sale) le 'a su une criticei) daca "aseste de cu'iinta) si 'a turna acest material intr-o forma artistica. 1um 'edeti) multe din cerintele istorio"rafiei moderne se "asesc in "eneralitatea lor si aici* deose,irea insa sta intr-aceea ca insemnatatea literara a o erei rimea&a) ca insusirile celelalte se recomanda) dar nu sunt indis ensa,ile) ca li sa lor nu determina nulitatea istorica a lucrarii. #entru a lamuri lucrul rintr-un e.em lu) antic(itatea refera e Tit-0i'iu lui #oli,iu) si aceasta ar insemna asta&i sa ui com ilatia fara 'aloarea a lui 0amartine) de ilda $7istoire

de la TurAuie$ inaintea o erelor istorice ,ine documentate si de o critica se'era ale lui 6inLeisen si 7ammer) fiindca acestea nu sunt frumoase si cealalta e $numai$ frumoasa. %mestecata cu o alta tendinta) cea morala) inau"urata de #lutar() aceasta directie a sta anit istoria ana in ra"ul secolului nostru) e tot tim ul influentei fara (otare a s iritului antic) us la moda de >enastere. 4storicii artisti si moralistii istorici ocu a locurile de frunte* ei roduc o erele care se cetesc) ei re re&inta "enul. Eruditii) cari "ramadesc materialele istoriei ce se scrie asta&i) nu ies din o,scuritate) si re&ultatele lor atrund numai falsificate de li sa de critica si studiul su erficial al celor entru care se re&er'a titlul de istorie. 1u secolul nostru de realism in actiune si cu"etare) lucrul s-a sc(im,at cu desa'arsire. Talentul literar e util - de conclu&iile morali&atoare nu mai e 'or,a) nici de $demnitatea istoriei$ -) ade'arul e indis ensa,il. #e cand alta data intre,area3 $1um se scrie istoria$ insemna in randul intai $1um se face o o era istorica frumoasa$ sau $1um tre,uie re&entate fa tele entru a roduce un efect morali&ator$* acuma rintr-insa se intele"e3 $1um se oate face istoria ade'arata sau cat se oate de ade'arata2 1um se ot &u"ra'i lucrurile asa cum au fost) intrucat reconstituirea e iertata istoricului2$ 0ucrurile ce se etrec in natura si 'iata omeneasca) in afara de fa tele istorice) au acest caracter ca sunt necontenit o,ser'a,ile. 8otanistul oate studia oricand de&'oltarea unei lante* fi&icul) de unerea de roua. Nu doar ca e.ista o lanta ti ) ca roua se de une intotdeauna cu aceleasi amanunte. Dar e cercetatorul in stiintele naturale nu-l interesea&a articularitatile sc(im,atoare ale fa tului) ci "eneralitatea lui $fenomenul$ a,stract. 4storicul nu oate desco eri asemenea "eneralitati in fa tele istorice) si daca s-ar utea rinde c(iar) ele nu-l interesea&a. 1um s-ar utea determina si studia o cate"orie stiintifica numita3 re'olutie) de&'oltare de dinastie etc.2 Si ce interes ar a'ea) din unctul lui de 'edere) sa faca acest studiu) care e sociolo"ic2 El 'rea sa stie cum a fost >e'olutia france&a din <98: sau cea en"le&a din <F42) cum s-a de&'oltat dinastia caroli"iana sau cea ca etiana. Dar acesta e un fa t unic) care $a fost$ si nu oate fi adus din nou entru o,ser'are su, oc(ii in'atatului. !a tele istorice) a s us Sc(lo&er) se intam la si se ierd iarasi) ca ,ra&dele e care o cora,ie le taie in mare. Nu cu totul. Nici e'enimentele naturale o,isnuite nu dis ar in ade'ar fara de urma. Dar acest efect nu se oate anali&a cu o asa de mare reci&ie si si"uranta) incat artea fiecarui fa t marunt sa se oata urmari in re&ultatul total. Deci ele nu ot fi studiate in c(i inducti') rin cercetarea acestui re&ultat. !a tele istorice lasa insa) in arte) o urma sau urme) care se ot o,ser'a si direct. Omenirea) care a trait) a lasat $monumente$ de tot felul3 cladiri) statui) ta,louri) monede) 'ase) ustensile) morminte) in sfarsit $urme scrise$. #entru a ne a ro ia deci de cunoasterea unui e'eniment istoric) sta anim tot com le.ul de urme e care l-a lasat acel e'eniment. O cunoastere insuficienta a materialului da un ade'ar necom let) si cartea care cu rinde un asa fel de ade'ar e o carte fara durata. 4ar acela care intre rinde o era fara re"atirea aceasta) ane'oioasa) dar indis ensa,ila) acatuieste sau rin inconstienta sau) si

acesta e mai arareori ca&ul) rin neonestitate. 1um se ot afla aceste urme2 O arte dintr-o stiinta mai 'asta) $,i,lio"rafia$) se insarcinea&a cu rocurarea mi+loacelor de informatie. $8i,lio"rafia istorica$ are ca tinta sa deie cercetatorilor) intr-o ordine metodica) insirarea $i&'oarelor$) a urmelor directe ale e'enimentelor adeca) recum si a cartilor scrise e ,a&a acestor i&'oare si a lucrarilor care tratea&a des re monumentele nescrise) e care le studia&a stiintele au.iliare ale istoriei. E.ista ,i,lio"rafii istorice nenumarate) de la ,i,lio"rafiile istorice "enerale ana la cele mai s eciale si mar"inite. -nele cu rind critica) altele sunt ure cataloa"e. 8i,lio"rafii ale ,i,lio"rafiilor dau) in sfarsit) lista) stiintific ordonata) a deose,itelor re ertorii. %sa oate sti cine'a insa numai o arte din ce s-a scris asu ra su,iectului. 8i,lio"rafiile istorice sunt necom lete din doua cau&e3 intai) ele nu cu rind o ,una arte din literatura istorica* articolele) comunicatiile si notitele care nu formea&a lucrari inde endente) unitati ,i,lio"rafice in sensul ordinar al cu'antului. % oi ele lasa de-o arte i&'oarele neti arite) de care uneori sunt line ,i,liotecile si ar(i'ele) de o&itele adeca unde se astrea&a cartile si actele inedite. #entru a se informa asu ra lucrarilor stiintifice care n-au a arut deose,it sau numai deose,it) se a+uta) cine'a de ta,lele anuale) AuinAuenale etc.) ale re'istelor mai ras andite. -nele din acestea dau a oi in fiecare numar indicatia articolelor a arute in o arte din celelalte) asa ca re&uma ana la un unct literatura eriodica a istoriei. 4n sfarsit s-au incercat ,i,lio"rafii anuale ale eriodicelor. #entru i&'oarele inedite e.ista uneori indre tare) nea arat necom lete. %stfel cartile lui Oesterle=) entru intrea"a literatura istorica) notitele din #ott(ast) entru 'eacul de mi+loc) u,licatia lui 0an"lois si Stein) entru istoria !ranciei. 1alau&e entru ,i,lioteci si ar(i'e cu rind notite mai mult sau mai utin recise asu ra fondurilor ce cu rind. 4n sfarsit) unele ar(i'e italiene (/enetia) #eru"ia) 0ucca) Nea ole) au cataloa"e de multe ori amanuntite) ale des artirilor sau c(iar ieselor ce astrea&a. 4ar) cat des re ,i,lioteci) cele mai im ortante din lumea intrea"a si-au u,licat cataloa"ele. 0ucrarea de informatie cere multa ra,dare si staruinta. Toate aceste i&'oare tre,uie 'a&ute) notite se iau e foi) care se asea&a e urma metodic (la o munca stiintifica serioasa) cu i&'oarele inaintea sa) nu e de "andit) caci ele sunt rea multe). Eruditul are acum tot materialul adunat. 1e-i ramane2 Du a o era de munca) 'ine acum o era de inteli"enta. %cest 'or,este in c(i uri deose,ite asu ra aceluiasi fa t* el e mai intotdeauna necom let. Tre,uie deci unificat) im acat rin critica. Se fi.ea&a un ran" intre i&'oare* cele nesemnificati'e se eliminea&a. Se tine seama) entru fiecare din ele) de cau&ele care au utut modifica ade'arul intr-insele) de "reselile co istilor (critica aleo"rafica)) de articularitatile lim,ii si de colorarea e care o are un anumit cu'ant) o anumita e. resie la cutare cronicar (critica filolo"ica). !iindca nu dorinta de a transmite ade'arul a insufletit in total) si numaidecat. -nul a 'rut sa inalte e un rotector sau un rieten) sa creasca "loria o orului sau.

4n'in"atorul dintr-un i&'or de'ine in'insul din altul* nu stim cum 'or fi 'or,it. #ersii de Marat(on si Salamina) si istoricii un"uri fac din ,atalia de la 8aia o 'ictorie entru re"ele Matias. !alsificatia ade'arului atin"e actul di lomatic ca si cronica3 daca entru istoria relatiilor dintre %n"lia si !ranta ar fi ramas numai unele acte oficiale ale 1urtii en"le&e) s-ar fi utut crede ca re"ii %n"liei au domnit si dincolo de canal ana in secolul trecut. -n retendent la 1oroana 8osniei se intitula re"e al 8osniei si /ala(iei. Dar afara de minciuna constienta) e.ista "reseala. 1utare a fost rau informat) cutare n-a rice ut informatia3 li suri de stiinta si li suri de inteli"enta destule. 1(iar la oamenii cari au fost in aceeasi situatie fata cu e'enimentul) ramane influenta ersonalitatii ro rii de eliminat entru critic. E acelasi ta,lou cu alte colori. 1ritica e facuta) istoricul are credinta sa asu ra fa tului) si-a format con'in"erea. >amane s-o s uie) si aici ince e o era de arta si de talent. Munca) inteli"enta si talent* toate trei tre,uie sa le ai,a ade'aratul istoric. Dar insusirea s eciala a istoricului) de insusirea e.clusi'a a lui) cum cred sau 'oiesc sa creada unii "enerali&atori) de $memorie$) nu 'a 'eti mira ca nu 'or,esc* caci rostia e o utere im otri'a careia) a &is un oet) si &eii lu ta in &adar. 4n orice o era de arta a artinand literaturii se deose,esc doua elemente) care amandoua tre,uie sa infatise&e un as ect armonic. E.ista o armonie estetica a su,iectului e lan"a armonia estetica a stilului) a formei. -n stil frumos) nu da sin"ur o erei e care o im,raca caracterul de frumusete estetica) recum frescele sau statuile nu formea&a sin"ure frumusetea unei cladiri. #entru ca o o era istorica sa im lineasca conditia frumusetii) autorul ei tre,uie sa-si unifice) sa-si intre"easca materialul adunat si cernut rin critica. 4&'oarele nu dau tot* din ceea ce dau ele) insa) istoricul isi oate re re&enta) mai mult sau mai utin adec'at) fa tul intre". %ceia a caror 'iata constituie cu rinsul istoriei) au fost oameni si din cunoasterea felului de a cu"eta si simti al omului) fel care nu s-a sc(im,at atata cum se crede de unii in decursul 'eacurilor) se desa'arsesc si se luminea&a datele i&'oarelor. E'enimente similare a+uta si ele la intele"erea lucrului etrecut. %ntecedentele urmarite) fa tele concomitente roiectea&a a oi lumina lor asu ra-i. >a&imat e toate aceste ade'aruri) istoricul ade'arat isi infatisea&a fa tul) il creea&a din nou) $in sine$) rin $fante&ie$. 4n aceasta recreare a trecutului) el tre,uie sa fie insa cu multa a&a. Daca) recum am s us) mecanismul "andirii si "eneralitatea sentimentelor nu se rea sc(im,a) e ocile isi au fiecare deose,ite medii intelectuale) se misca in atmosfere deose,ite de idei. #e urma) o identitate a,soluta a sentimentelor in doua tim uri n-a fost niciodata. 1u dre t cu'ant s-a im utat istorio"rafiei secolelor recedente $li sa de simt istoric$) dis o&itia de a 'edea in toata istoria moti'e analoa"e cu acelea care determinau 'iata omenirii in tim ul cand se scriau o erele. %stfel) entru 7erodot) de ilda) 'iata ,ar,arilor era numai un "rad inferios al 'ietii elenice) si nu o 'iata cu totul deose,ita. #entru un om din 'eacul al K/444-lea) ince uturile entu&iaste ale reli"iilor) sectarismul fer'ent si sincer al neofitilor era confundat cu setea de laceri si de dominatie) cu i ocri&ia cucernica de care erau insufletiti in acel 'eac re re&entantii lui Dumne&eu e amant. %cel mare cu'ant de credinta al cruciadelor) acea indi"nare a omului con'ins de ade'arurile crestinismului im otri'a celor ce rofanau rin sta anirea lor Mormantul Mantuitorului erau niste farse inscenate de calu"ari sarlatani.

%danci "reseli) care fac din cetirea lucrarilor e care le deformea&a o sarcina ne lacuta si iritanta. !ara o facultate de com re(ensiune lar"a si toleranta nu oate e.ista un istoric 'rednic de acest nume si) deci s iritele in"uste) oricat de uternice ar fi ele) nu sunt otri'ite niciodata entru studii de aceasta natura. %cuma) cand istoricul are fa tul inaintea oc(ilor) intre" si nefalsificat rin reminiscente de ale re&entului) ii ramane sa-l comunice altora rin scris. Stilul in istorie a suferit dese 'ariatii. #entru a 'or,i numai de tim uri mai a ro iate) secolul trecut atri,uia acestui stil insusiri anumite de $demnitate$) care nu se mai cer de multa 'reme. 4storia era inca numai &u"ra'itoarea eroilor) si acestia a areau cu conturul nea arat e scena. %manuntele care determina si colorea&a fi"ura ersona"iilor erau inlaturate fara de mila. /ec(ea istorie nu cunostea decat "eneralitatile maiestoase) caracteristicile solemne) declamatiile "ra'e si stilul con'ena,il. 1u totul astfel asta&i. Se refera stilul ner'os) im,racand fa te multi le) care tre,uie sa fie inainte de toate caracteristice. Traditia retorica s-a astrat numai in unele tari ca 4talia sau S ania. -mflatura se intalneste aiurea numai in lucrarile unor diletanti. Stilul e so,ru) dar 'ioi) caracteri&area ,o"ata si indra&neata. 1um 'edeti) multe sunt conditiile e care tre,uie sa le intruneasca istoricul) si e "reu sa le intalnesti reunite la acelasi om. De aceea nu toti cei ce scriu istoria sunt istorici. #e lan"a acestia sunt diletantii si o ulari&atorii care n-au ,a&a materiala de ne'oie sau nu su un la critica $ ro rie$ i&'oarele. O erele lor n-au decat o insemnatate ersonala entru cei dintai) educati'a entru ceilalti. Dim otri'a) raman foarte utile lucrarile acelora cari) li siti de facultatea artistica) oseda insusirile ce raman. %cestia sunt eruditii) lucratorii (arnici) de a caror munca re"atitoare u,licul intins nu-si da macar seama. Ei a+uta sarcina 'iitorului istoric) rin temeliile o,scure ale cladirii ce se 'a inalta mai tar&iu de catre istoric) care si el) la randul lui) nu oate fi com let) dar nu e insusi un erudit5 4n randurile rare ale istoricilor nu oate atrunde orisicine. O folositoare 'iata intelectuala de erudit o ot trai insa toti cei ce au inteli"enta si-i simt dorinta de lucru. De-ar iesi multi ca aceia si dintre domniile 'oastre5

N41O0%E T4T-0ES1- (<882 - <:4<) 1el mai de seama di lomat roman s-a nascut la 4 martie <882 la 1raio'a. Tatal sau) 4on Titulescu) a'ocat) s-a numarat rintre re re&entantii autoritatilor din 1raio'a fiind) rand e rand) refectul +ud. Dol+) resedintele 1urtii de % el din 1etatea 8aniei si de utat in arlament su, "u'ernul lui 4on 8ratianu. Din acate) el moare cand fiul sau a,ia im linise un an si +umatate. :: mai multe des re Nicolae Titulescu

$Dinamica #acii$ #ro"resul ideii de ace

$Dinamica #acii$

4n interesanta lucrare a lui Moolf $4nternational Go'ernment$) a aruta in tim ul ra&,oiului) inainte de constituirea Societatii Natiunilor) e.ista un asa+ de care imi amintesc mereu si e care) in"aduiti-mi) sa-l redau e scurt3 $!iecare din noi s-a nascut sa fie $realist$) fie un $idealist insu orta,il$ cei din urma fiind usor de recunoscut du a manifestarile lor ciudate$. $4n rima cate"orie 'om cu rinde) e lan"a acei domni care scriu articole de fond din &iarele noastre) e Trasimac) 1leon) #ilat din #ont si altii. 4n a doua cate"orie se situea&a Socrate) #laton) /oltaire et id "enus omne. #e lan"a aceasta mai constatam un fa t interesant si anume ca realistul de maine ledea&a a roa e intotdeauna entru un tel entru care idealistul de asta&i este luat in ras sau s an&urat$. M-am intre,at adesea dacs acestor doua cate"orii nu ar tre,ui sa li se mai adau"e o a treia) aceea a $idealistilor infa tuitori$. 4ntele" rin acestia e acei ,ar,ati care) asemeni "anditorilor uri) tind s re a,solut) dar sunt) in acelasi tim ) siliti) sa-si asume ras underea unor insarcinari olitice. Ei tre,uie sa recunoasca) de aceea) ca desi orice ideal este in sine o realitate in de'enire) trans unerea sa in materia se oate infa tui numai tinand seama de toate elementele de endente care conditionea&a comunitatea umana la un moment dat si sa recunoasca) totodata) ca le"ea triumfului oricarui ideal este le"atura sa constanta cu tim ul. /a marturisesc ca ras unsul meu la aceasta intre,are este cu totul afirmati'. %stfel n-as utea intele"e cum de nu s-ar utea disci lina fortele anta"oniste care actionea&a in lume. /a marturisesc de asemenea ca credinta mea in e.istenta acestei a treia "ru e de care omeneam - si in care cu rind) asa cum ,anuiti d'.) e creatorii actualei or"ani&atii a acii - este confirmata de fa tul ca ii 'ad e acestia e. usi la atacuri atat din artea idealistilor cat si din artea realistilor de asta&i. #rimii ii acu&a ca n-au reali&at nimic) entru ca raman in ermanenta le"ati de mentalitatea din trecut) iar ceilalti le im uta ca ar fi 'i&ionari si ca su,stituie realitatilor olitice cu'inte condamnate entru totdeauna sa ramana fara re&ultat. %ceste atacuri atat de diferite su, ra ortul cau&elor si totusi atat de concordante su, ra ortul telurilor si conclu&iilor) mi se are ca n-ar tre,ui sa roduca in nici un ca& un sentiment de confu&ie) ci mai de"ra,a un sentiment de ec(ili,ru) deoarece ele confirma ideea ca omenirea mer"e inainte fara sa incerce a'entura) ci in as lent ca sa lase tim "andirii sa cunoasca atat miscarea cat si tendinta conditiilor. #oate ca in lume nu e inca ace) insa omenirea mer"e in intam inarea ei.

#acea este in realitate un fenomen de miscare. Ea este ce'a 'iu care se infa tuieste tre tat. #acea nu este nici odi(na) nici delasare. #acea este numai un sco ) o directie5 Dar) in directia aceasta reali&area este de+a conturata iar drumul ca si arcurs) de indata ce s-a ornit e el. Totul de inde de fa tul ca ritmul ro"resului sa fie asi"urat. Daca am 'rea sa miscam un o,iect catre un unct determinat) fara sa-l &druncinam) de ce factori ar tre,ui sa tinem seama2 De atru3 <) re&istenta la frecare* 2) forta care da nastere miscarii* 3) eliminarea oricarei forte care ar utea im iedica miscarea* 4) tim ul. Dinamica acii este su usa acelorasi le"i. >e&istentei la frecare ii cores unde or"ani&area acii rin le"ile internationale* fortei care im rima miscarea) ii cores unde cea mai mare forta a lumii) adica "andirea* eliminarii fortei contrare care ar utea im iedica miscarea initiala) ii cores unde necesitatea de a situa le"ea internationala recunoscuta) deasu ra oricarei necesitati su,iecti'e) oricare ar fi forma e care ar im,raca-o aceasta* ramane) in sfarsit) tim ul) factor comun) care sin"ur) in sistemul ritmului 'a utea aduce conto irea intereselor contrarii care caracteri&ea&a e'olutia. E.ista) in actuala situatie din lume elemente care ar utea asi"ura un ro"res normal al relatiilor dintre oameni s re acel stadiu in care forta ,rutala isi 'a ierde din ce in ce mai mult re onderenta in re"lementarea conflictelor dintre natiuni2 Sincer) cred ca da) insa cu conditia de a ne atrunde de semnificatia - as s une de 'aloare sim,olica - a reali&arilor do,andite) si de a ne su une marilor o,li"atii e care ele ni le im un. De la ra&,oiul cel mare incoace) ne com lacem rea mult in si(olo"ia fauritorilor de lumi noi. Suntem rea dis usi sa consideram reali&arile de ace din ultimii &ece ani ca lucrari care) in sine) re re&inta si ince utul si sfarsitul. 1a urmare a acestei intele"eri artiale a situatiei ne "asim adesea neinarmati in fata 'alului crescand al sce ticismului nimicitor) daca consideram ca nu-i uteam o une acestuia decat fra"ilitatea unor creatii ri ite) mai mult sau mai utin artificiale. Orice am s une) nici Societatea Natiunilor) nici actul ?ello"") nici 'reun alt act similar) nu re re&inta ince utuL unei noi randuieli a lumii sau sfarsitul celei care a fost. Ele sunt re&ultatul unei lun"i e'olutii si) in consecinta) ince utul uneia noi. #e lan olitic ele re re&inta or"ani&atia +uridica a unei comunitati internationale cum a e.istat si inainte in domeniul cultural) economic si social. Esti de-a dre tul sur rins sa constati cat de mult) initiati'a celor interesati) a internationali&at lumea care a ornit ra&,oiul cel mare. %corduri in cele mai 'ariate ro,leme* or"ani&atii ermanente de e. ort) care acti'ea&a in arte alaturi de administratiile de stat) in arte inde endent de

acestea su, forma de 1on"rese sau 1onferinte) stau marturie a infa tuirilor recise si foarte inaintate a unei multilaterale si acti'e comunitati internationale. %ceasta comunitate a+unsese atat de lo&inca ei3 $1a italul) fiind international) nu 'a in"adui ra&,oiul$) ne-a adormit intr-o multumire de lina. 4nsa e'enimentele ne-au ra it ,rusc aceasta ilu&ie. 1e inseamna aceasta2 1a ne-am inselat cu ri'ire la orientarea acestei miscari2 Nicidecum5 Ne-am inselat doar asu ra resu unerii ca o astfel de comunitate internationala si-ar fi utut asi"ura sin"ura e.istenta) daca cel mai im ortant factor si(olo"ic) factorul olitic) ii sca a de su, influenta. Din unct de 'edere olitic) la i&,ucnirea ra&,oiului) care era situatia in lumea internationali&ata in atat de multe ri'inte2 0umea care nu mai recunostea frontierele) in dorinta de a efectua sc(im,uri de marfuri cat mai numeroase) era im artita in state considerate niste uteri a,solute si nelimitate) constiente de sine) cu constitutii si "u'erne ro rii. %ceasta conce tie era totusi o 'ictorie a li,ertatii fata de atot uternicia feudalismului) cu atat mai mult cu cat se infa tuise se ararea dintre stat si ,iserica. Na&uinta catre centrali&are cores undea unei mari necesitati) mai ales entru ca ea asi"ura statului o de lina inde endenta fata de acele cor oratii autonome rin care fortele re rimate ale trecutului ar fi utut sa mai a ara. #e de alta arte) nu este mai utin ade'arat ca ri'ita din unct de 'edere international) aceasta conce tie asu ra statului aduce cu sine dre tul de a urta ra&,oaie) ca un atri,ut nelimitat al su'eranitatii. %stfel a luat fiinta) in &ilele noastre si su, oc(ii nostri) o contradictie i&,itoare intre realitatea social-economica si conce tia olitica. Din aceasta contradictie a iesit ra&,oiul cel mare. Or"ani&atia internationala a acii) e care si-a dat-o lumea in ultimii &ece ani) urmareste sa una ca at acestei contradictii. Daca ri'im lucrurile su, acest as ect) suntem in masura sa intele"em mai ,ine) critica e care au ro'ocat-o noile le"i. Din acest unct de 'edere utem fi linistiti si in ri'inta com letarii e care o reclama aceasta or"ani&atie3 de indata ce ra&,oiul a fost in"radit ca institutie le"ala) lumea ca ata mai multe ers ecti'e entru ea insasi si manata de o crescanda comunitate de interese) "aseste in creatiile +uridice si a,stracte) su,stanta 'ie care sa um le "olurile ramase. #entru a im iedica ra&,oiul ca fenomen social) tre,uie sa ince em rin a-l desfiinta ca institutie le"ala. S re acest rim ideal tre,uie sa tinda noile le"i internationale des re ace. 4n ce masura a fost atins acest sco ) ana acum2 #entru a ne da seama de aceasta sa cercetam deo otri'a critica realistilor de

asta&i) si e cea a idealistilor. /om cita numai cele mai im ortante ar"umente) asa cum au fost e. use de cei mai ,uni 'or,itori. Sa le anali&am afirmatiile. Este o metoda mai si"ura decat de a ne asculta e noi insine. 4n felul acesta 'om intele"e mai usor si mai e.act necesitatea reluarii 'ec(iului roces rin care lumea contem orana se "ra,este sa considere ca ce'a terminat) ceea ce ar utea sa re re&inte numai o reali&are istorica. #resu un ca latura te(nica a ro,lemei este cunoscuta si de aceea ma 'oi multumi sa amintesc doar ca orice liti"iu care ameninta sa ru a le"aturile dintre doua state) tre,uie su us s re +udecare in mod o,li"atoriu rin intermediul Societatii Natiunilor) fie unei comisii de ar,itra+) fie 1onsiliului Societatii Natiunilor. %ceasta din urma 'a incerca sa mi+loceasca o intele"ere intre cele doua arti. 4n orice ca&) nici un stat nu oate recur"e la ra&,oi mai inainte de trei luni de la data u,licarii ra ortului. %ceasta este esenta #actului Societatii Natiunilor. Statele declara solemn in numele o oarelor lor ca condamna ra&,oiul ca metoda de re&ol'are a conflictelor internationale si renunta la el atat tim cat el re re&inta un instrument de olitica nationala in relatiile dintre ele. %ceasta este esenta tratatului care s-a semnat la #aris la 29 au"ust <:28 si care este cunoscut su, numele de #actul ?ello"") #actul 8riand-?ello"" sau 1on'entia de la #aris. 1e s un realistii de asta&i des re aceasta noua or"ani&are2 #rimul as ect im ortant este ca recunosc ca re&ol'area ro,lemei ra&,oiului ca institutie le"ala) oate influenta ra&,oiul ca fenomen social si ca le"islatia internationala) in anumite conditii e. rese) e care se silesc sa le indice cu reci&ie) oate ser'i ca ,a&a entru o ace dura,ila. %l doilea as ect interesant e care tre,uie sa-l semnalam este ca actul Societatii Natiunilor este mai ,ine 'a&ut de ei decat actul ?ello"". %ceasta realitate este interesanta insa e. licatia si(olo"ica este mai im ortanta. Societatea Natiunilor are la acti'ul sau o acti'itate de este <; ani. 6ece ani nu insemnea&a nimic intr-un roces de de&'oltare. Si totusi utem s une ca <; ani de ractica sunt suficienti entru a ermite o a reciere mai ,una decat aceea e care o formulam des re lucruri care au o 'ec(ime de numai cate'a luni. !actorul tim +oaca un rol atat de uternic - si aici ma refer la cei mai se'eri dintre criticii realisti - incat acestia nu numai ca recunosc ca crearea unei comisii ermanente de ar,itra+ international) le"ata de sistemul de acorduri) micsorea&a simtitor ericolul de ra&,oi) dar mer" ana intr-acolo incat amintesc in mod elo"ios de actul din <:24 care are si el o 'ec(ime de @ ani. Si aceasta in ciuda "reutatilor i'ite cu definirea notiunii de a"resor. 4n acelasi tim se admite ca meritul ne ieritor al acestei incercari - in'ec(ita asta&i - se ,a&ea&a e fa tul de a fi sta,ilit un unct de 'edere a carui autoritate se 'a im une oricarei actiuni 'iitoare) de la care nu se 'a utea a,ate nimeni. #e de alta arte) nimeni nu este inclinat sa acorde #actului ?ello""

circumstante atenuante si nimeni nu se sfieste sa considere aceasta noua incercare dre t un act a carei 'aloare nu 'a de asi niciodata caracterul unei ,una'ointe si care) ractic 'or,ind) nu oate fi considerat un ro"res. Deoarece entru moment) re et) ro,lema consta in a desfiinta ra&,oiul ca institutie le"ala) imi ermit sa 'a e. un) in aceasta ri'inta) o arere diametral o usa. 1ritica e care realistii de asta&i o aduc Societatii Natiunilor se oate "ru a in doua uncte rinci ale3 #actul in"reunea&a i&,ucnirea ra&,oiului) dar nu e.clude ra&,oiul ca institutie le"ala in cadrul dre tului "intilor* actul nu contine o solutie o,li"atorie entru re&ol'area liti"iilor internationale) si nici 'reo solutie entru orice liti"iu) fara deose,ire. #rin 1on'entia de la #aris s-a remediat rima "reseala care se im uta Societatii Natiunilor. #actul Societatii Natiunilor nu e.clude ra&,oiul in toate ca&urile. Du a arerea +uristilor) atru &unt ca&urile in care ra&,oiul continua sa e.iste ca institutie le"ala3 rimul este acela in care un stat declara ra&,oi in temeiul unui ar,itra+) al unei (otararia 1onsiliului sau al unui ra ort unanim a acestuia (sau al unei re&olutii 'otate de %dunarea "enerala a Societatii Natiunilor) cu ma+oritate necesara im otri'a unuia sau a mai multor state) care nu s-ar su une (otararilor luate). Dar aceasta du a e. irarea unui termen de trei luni. %l doilea ca& este acela al unui stat care recur"e la ra&,oi) deoarece 1onsiliul n-a utut a+un"e la o (otarare ado tata in unanimitate sau %dunarea n-a 'otat o re&olutie cu ma+oritatea necesara. 4n acest ca& actul re'ede ca statele isi re&er'a dre tul sa actione&e asa cum 'or crede de cu'iinta entru mentinerea dre tului si +ustitiei. %l treilea ca& se roduce cand $un diferend intre arti este considerat de una din ele ca a artinand dre tului sau intern si este confirmat de 1onsiliu) ca atare$* intr-un asemenea ca& 1onsiliul nu inter'ine iar actul nu inter&ice ra&,oiul. %l atrulea ca& este acela al unui conflict intre un stat mem,ru al Societatii Natiunilor si un stat nemem,ru) care nu acce ta sa su una liti"iul (otararii Societatii Natiunilor. 4n acest ca& statul mem,ru este li,er sa alea"a calea ra&,oiului. %cestea sunt ceea ce s-ar utea numi carentele actului Societatii Natiunilor. Ele sunt atat de numeroase si de asemenea am loare ca in curand se 'a constata ca este foarte redus domeniul in care ra&,oiul este cu ade'arat desfiintat rin act. Daca retinem toate acestea utem mai ,ine a recia ce ar insemna din unct de 'edere ractic si +uridic nu actul 8riand-?ello"" sau actul Societatii Natiunilor) luate se arat) ci alaturarea si su ra unerea acestor doua intele"eri.

#entru marea ma+oritate a Natiunilor care sunt in acelasi tim si semnatarele celor doua acte) 1on'entia de la #aris insemnea&a nici mai mult nici mai utin decat renuntarea la ra&,oi in cele atru ca&uri entru care ana acum a e.istat o re"lementare le"ala. #actul ?ello"" oate fi deci in'ocat inaintea 1onsiliului Societatilor Natiunilor sau a %r,itra+ului de la 7a"a ca sa se com,ata dre tul le"al la ra&,oi) asa cum re&ulta el din re'ederile #actului Societatii Natiunilor. %cest torent de 'or,e de o uimitoare sim litate cum este considerat de unii #actul de la #aris) insemnea&a) tradus in lim,a+ul dre tului international) urmatoarele o,iecti'e ractice3 a) 4nter&icerea ra&,oiului entru mem,rii Societatii Natiunilor in cele atru ca&uri) in care actul din <:<: n-a reusit sa limite&e dre tul le"al la ra&,oi. ,) E.tinderea renuntarii la dre tul le"al de a urta ra&,oi si la statele care nu sunt mem,re ale Societatii Natiunilor. c) O,li"atia de a nu se o une in 'iitor masurilor luate de Societatea Natiunilor entru e'itarea ra&,oiului* caci daca e.ista o solidaritate le"al or"ani&ata in 'ederea unei actiuni) asa cum o re'ede art.<F al #actului) atunci e.ista cel utin si o solidaritate din artea tuturor semnatarilor #actului ?ello"" de a nu se o une rimei o,li"atii) care nu este altce'a decat reali&area celei de-a doua. Si aceasta nu e tim limitat) ci entru totdeauna) deoarece atat retra"erea cat si denuntarea nu sunt re'a&ute in #actul ?ello"". Tre,uie sa recunoastem ca in ciuda actului ?ello"") ra&,oiul mai este osi,il in trei ca&uri3 le"itima a arare* 'iolarea tratatelor de una sau mai multe din uterile semnatare si) in sfarsit) necesitatea de a se acorda mai multa autoritate re'ederilor art.<F din #act. 4n cadrul acestor limite) ra&,oiul ramane 'ala,il fie in ca&ul le"itimei a arari) care e de o arte nu a fost desfiintata nici in 'iata indi'idului i&olat) fie ca o sanctiune a colecti'itatii im otri'a acelora care au incalcat le"ile recunoscute) si care re re&inta) du a arerea multora) cel mai eficace mi+loc de a le asi"ura res ectarea a licarii. %cum <; ani) comunitatea internationala aducand entru rima data in discutie) su, forma unei actiuni olitice a tuturor statelor) fara deose,ire) ro,lema dre tului de a declara ra&,oi) a tratat destul de timid aceasta ro,lema. Ea s-a limitat atunci numai la osi,ilitatea de a in"reuna i&,ucnirea ra&,oiului) nea'and cura+ul sa-l declare nele"al. 1inci ani mai tar&iu) "ratie eforturilor care au dus la inc(eierea rotocolului din <:24) s-a a+uns la calificarea ra&,oiului de a"resiune) dre t crima. 4ar du a &ece ani ra&,oiul este us in afara le"ii. Nu) nu sunt cu'inte "oale si rasunatoare) cu'intele e care le-au adresat omenirii semnatarii actului de la #aris. Ele sunt realitati 'ii care inc(id un ciclu din care se 'a forma un altul mai nou si mai lar".

#e de alta arte) este ade'arat ca #actul ?ello"") nu sc(im,a cu nimic re"lementarea asnica a conflictelor internationale asa cum a fost sta,ilita rin #actul Societatii Natiunilor. Dar daca #actul ?ello"") a com letat in mod fericit #actul Societatii Natiunilor) in ri'inta renuntarii la dre tul le"al de a urta ra&,oi) el tre,uie com letat la randul lui) in ri'inta a lanarii asnice a conflictelor) cu toate le"ile internationale e care le-a randuit omenirea in temeiul actului Societatii Natiunilor si in urma acti'itatii neo,osite a acesteia. Este o satisfactie sa constati ca ro unerile comitetului de securitate si ar(i,ra+) asa cum s-a (otarat intr-a noua %dunare "enerala) au fost rimite fa'ora,il si sunt considerate ca un ro"res efecti' fata de #rotocolul din <:24. Dar) se s une3 nu e.ista re&ol'are o,li"atorie si le"ala entru toate ro,lemele +uridice) tinand seama de osi,ilitatea si de +ocul re&er'elor si nu e.ista o instanta recunoscuta entru a lanarea conflictelor de natura olitica. 4n ri'inta rimei o,iectii) sunt de acord sa recunosc) ca) entru moment) ro,lema re&er'elor oate stan+eni sistemul de ar,itra+ international in ri'inta c(estiunilor de natura +uridica. #reci&e& $ entru un moment$) deoarece) conform le"ii e'olutiei) notiunea de ar,itra+ in relatiile internationale isi croieste un drum din ce in ce mai lar". De altfel si criticii recunoscuti) care formulea&a astfel de o,iectiuni) sunt de acord ca) rin noi eforturi) se 'a a+un"e) e calea ar,itra+ului) la a lanarea e cale asnica a tuturor ro,lemelor +uridice si la e.ecutarea a roa e sin"ura a deci&iilor ronuntate. Eu nu ot sa admit ca nu e.ista o instanta recunoscuta entru a lanarea conflictelor de natura olitica. Dim otri'a) sustin ca nu oate e.ista un conflict) nici acum) nici in 'iitor) nici in realitate) nici inc(i uit) ca nu e.ista un conflict latent sau unul desc(is) care sa nu-si "aseasca +udecatorul e ,a&a unei le"i internationale) recunoscute si e.ercitata de marea ma+oritate a statelor) care alcatuiesc Societatea Natiunilor. Sunt insa critici care se ridica c(iar im otri'a acesteia3 ca ar fi inca a,ila sa a lane&e conflictele si) mai utin inca) de a le im iedica* ca in toate ca&urile ar fi stin"(erita din cau&a calitatii necores un&atoare a dre tului e care este ne'oita sa-l a lice. -nde am a+un"e daca fiecare din noi ar su,stitui +udecatorul fi.at de comunitatea internationala) rin +udecatorul e care il refera sau daca ar inlocui dre tul sta,ilit de comunitatea internationala cu ro iul sau dre t2 De arte de mine "andul de a com,ate critica formulata im otri'a ermanentei e'olutii) e care o re re&inta institutia de la Gene'a* ea n-are ne'oie de a ararea mea. /oi s une doar atat3 1(iar daca Societatea Natiunilor ar a'ea toate li surile care i se re rosea&a tot n-am utea s-o inlocuim cu altce'a. Ea este re&ultatul unei intele"eri intre @4 de state. Or"ani&area ei nu tre,uie adusa mereu in discutie) caci riscam sa ierdem

si utinul care s-a o,tinut. 1a sa ase&am relatiile internationale e ,a&e +uste si folositoare asa cum este de dorit) tre,uie sa actionam in interesul Societatii Natiunilor si in limitele normelor ei constituti'e. Numai in cadrul Societatii Natiunilor si in cadrul le"ilor ei se oate reali&a dinamica miscarii. 4n afara Societatii Natiunilor si im otri'a ei se reali&ea&a numai dinamica ra,usirii. 4ntre o or"ani&are defectuoasa entru mentinerea acii si ra&,oi) eu ale" e rima. Da la semnarea 1on'entiei de la #aris) nu mai este osi,ila o alta ale"ere. Daca s un aceasta) nu ma multumesc sa re et u,lic o o,li"atie asumata le"al. 4mi e. rim rofunda con'in"ere ca ra&,oiul niciodata) dar a,solut niciodata) nu 'a mai insemna re&ol'area unui conflict. 4n cel mai ,un ca&) intr-un ra&,oi 'ictorios) se 'or sc(im,a numai datrele ro,lemei* nemultumitul de maine este su,stituit nemultumitului de a&i. -nui ra&,oi urtat in numele dre tatii) ii 'a urma un alt ra&,oi in numele dre tatii. Si asa mereu) fara sfarsit. 1u ce ret2 1u un ret neinc(i uit de mare e care tre,uie sa-l lateasca toata omenirea entru interesele ersonale ale unuia sau mai multor dintre mem,rii ei. Daca com ar o era ractica a or"ani&atorilor de a&i ai acii cu critica e care realistii de a&i o aduc acestei o ere) constat ca cei dintai un acea mai resus de orice si) totodata) lasa in seama tim ului sa reci&e&e conditiile +ustitiei o,iecti'e. 1ei din urma un +ustitia su,iecti'a mai resus de toate si) cre&and ca slu+esc acea ca niste realisti) creea&a conditiile si(olo"ice entru un nou ra&,oi) care le oate aduce) tot atat de ,ine) 'ictoria sau ruina. Daca insa realistii de asta&i recunosc) cel utin) ca ra&,oiul oate fi influentat rin le"ile internationale) intocmite) ,ine inteles) conform conce tiei lor) ce sa mai s unem des re idealistii de asta&i) care nea"a orice eficacitate or"ani&atiei actuale) entru ca nu desfiintea&a su'eranitatea fiecarui stat si nu alun"a sentimentul national2 1at tim nu se re"lementea&a aceste ro,leme fundamentale) se are ca suntem condamnati sa ne consumam asiunile entru inc(eierea de tratate im otri'a ra&,oiului si 'eniturile entru re"atiri de ra&,oi. %m nutrit intotdeauna o rofunda sim atie entru idealisti si recunosc cu lacere ca in formulele lor "eneroase se o"lindeste realitatea de maine s re care na&uim noi toti) mai mult sau mai utin constient. 0a un moment dat cand miscarea inaintea&a atat de incet incat ai im resia ca ,ate asul e loc) idealistii se e. un ericolului unic de a fi sustinuti sau atacati entru ideile e care le sustin. 4ar atunci cand ti se are ca traieste din lin) entru idealisti e.ista un alt ericol acela de a fi intre,ati asu ra osi,ilitatii de a licare ractica a ideilor lor) asu ra metodelor rin care intele" sa le reali&e&e. Nici cel mai intele t reformator nu este decat un indi'id) in"radit de tim si s atiu iar materia) asu ra careia isi e.ercita influenta) constituie o lume concreta) asa cum a faurit-o istoria* aceasta inseamna ca sunt oameni in care se er etuea&a fortele trecutului si in care se de&'olta lent fortele care re"atesc

'iitorul. Sa fie oare su'eranitatea statelor o iedica in calea acii2 S-ar utea intam la) deoarece ra&,oiul) c(iar daca o recunoastem sau nu) este re&ultatul unei certe structuri social- olitice. 4nsa a recomanda in conditiile actuale a,olirea inde endentei nationale dre t leac entru acea 'esnica) inseamna nu numai sa recoman&i o reteta) inadmisi,ila) ci sa arunci lumea in (aos si anar(ie) daca s-ar orni e un asemenea drum* entru ca nu cunoastem noua or"ani&atie) care ar tre,ui sa sta aneasca atunci) nici ca o realitate) nici macar su, forma de roiect. Sa fie oare sentimentul national o iedica in calea acii2 Si asta este osi,il) deoarece reactiile e care le roduce) sunt leac entru o ace 'esnica) distru"erea sentimentului national) nu este numai o im osi,ilitate) ci si a li si e om de cel mai insemnat su ort al indi'idualitatii lui actuale. #rin urmare) daca inde endenta statelor si sentimentul national nu ot si nu tre,uie sa fie a,olite) ele ot fi diri+ate in asa fel incat sa ai,a con+uctura actuala) o artici are folositoare) fara e.a"erari) care sa constituie o amenintare entru ace. 0e"ile internationale create entru or"ani&area acii ras und acestei directi'e. 0u ta culturala tre,uie sa slu+easca acestui sco ) care este menit sa modifice si(olo"ia umana) rin introducerea tre tata in constiinta a instinctelor sufletesti) inca insuficient de conturate. Desi"ur ca aceasta lu ta culturala ne 'a de&'alui sla,iciunile) conditiile si limitele rimelor succese ale comunitatii internationale) in lu sa ei entru ace. Dar a face lumea sa creada) ca de <; ani) este urtata cu 'or,a) a re&enta lumii dre t un mira+ ceea ce s-a o,tinut rin eforturi comune ale tuturor statelor) fara deose,ire) nu este numai ericulos) dar si ine.act. 1e au de'enit) in realitate) in ultimul tim notiunile clasice de su'eranitate si inde endenta a statelor) mai ales su, influenta ultimei le"islatii entru or"ani&area acii2 #entru acel care 'rea numai sa auda) ele stau la fel de neclintite ca din totdeauna. Dar entru cel care oate sa 'ada) ele si-au lecat ca etele. De fa t) nimic nu este mai interesant decat eforturile de use entru a se "asi o te(nica adec'ata dre tului international) de cand 'ec(ile notiuni se ciocnesc cu realitatile) e care le re re&inta noile le"i de or"ani&are a acii. Buristii) mai inde endenti decat oliticienii isi dau toata silinta sa-si ada te&e stiinta lor noilor realitati. Nu este in intentia mea sa comente& reocu area +uristilor din sec. al KK-lea care tre,uie sa "aseasca o alta formula entru a inlocui constructia +uridica a relatiilor internationale asa cum a fi.at-o Grotius la ince utul secolului al K/44lea. O era isi continua drumul si se 'a inc(eia atunci cand toate consecintele marelui ra&,oi - si nu numai o arte din ele - 'or fi fost infa tuite. Su'eranitatea statelor) care altadata era inteleasa ca o utere a,soluta) incat unele minti se credeau indre tatite sa ne"e) in "eneral) e.istenta unui ade'arat

dre t international) este asta&i indeo,ste considerata ca o 'ointa care se autolimitea&a in 'irtutea ro riei sale inde endente. Nu 'reau sa ma o resc la o,iectiunile e care o astfel de conce tie le tre&esc +uristilor ro"resisti entru care su'eranitatea re re&inta doar autoritatea de a se utea misca li,er in limitele fi.ate de dre t) adica o oarecare com etenta ro rie "u'ernelor in ,a&a dre tului international. %s dori) dim otri'a) sa reci&e& conce tia e care o au cei mai multi dintre oliticienii de asta&i. 1ele trei elemente care caracteri&ea&a comunitatile sociale) si care au do,andit ersonalitate de lina) sunt3 le"ea) autoritatea) uterea. %sta&i ele toate) se intemeia&a e notiunea de stat. #rin mi+locirea statului) aceste trei elemente se roiectea&a e arena internationala. 4nlauntrul actualei or"ani&atii a comunitatii internationale) nu e.ista loc entru un su rastat. %cesta este inlocuit rintr-o asociere 'oluntara a statelor inde endente) care-si iau o,li"atia de a se su une le"ilor sta,ilite de ele insile) in 'irtutea ro riei lor su'eranitati. Este interesant de remarcat ca actuala notiune de comunitate internationala se aseamana in unele ri'inte cu notiunea e care o defineste ?ant in lucrarea sa $Eseuri asu ra acii 'esnice$ in care demonstrea&a ca acea nu se oate s ri+ini e un sin"ur stat) ci numai e o asociatie de state. De aceea dre tul international a are asta&i) entru toti) mai ales o le"e de coordonare) nu de su,ordonare) iar o&itia fiecarui stat in arte) fata de celelalte state o o&itie de inde endenta) nu de de endenta. 0e"islatia care carmuieste asta&i statele se oate im arti in doua sfere distincte dar unite totusi intre ele3 dre tul intern) ca e. resie a uterii statului fata de su usii sai* dre tul international ca e. resie a unei intele"eri intre uteri li,ere si e"ale. %m,ele "ru e au un continut diferit) dar dre tul international manifesta tendinta crescanda de a se e.tinde la domenii care initial a artineau dre tului intern. %ceasta este o conce tie indeo,ste recunoscuta. Sa recunoastem cel utin) ca momentul este rau ales. Mi se 'a ras unde) insa) ca ra&,oiul nu se oate in"radi facand le"i im otri'a lui) ci inlaturand cau&ele care ii dau nastere. Desi"ur) cau&ele ra&,oiului tre,uie studiate cu "ri+a si cautate masuri eficace de a arare. Dar ar fi o ciudata eroare de metoda sa se creada ca studierea cau&elor ra&,oiului ar tre,ui sa receada a,olirea acestuia ca stare ile"ala in sine) oricare i-ar fi cau&ele sau sco ul. 4n interiorul statelor crima a fost star ita nu rin studii de criminolo"ie) care

a'eau ca sco sa una in e'identa cau&ele crimei) ci rin le"i care ede sesc crima ca atare. 4ntotdeauna si in toate formele societatii) codul enal a recedat studiul crimei ca fenomen social. !ara indoiala una este le"ata de cealalta dar intotdeauna le"islatia a a'ut intaietatea. 4nsa) mai de arte) mi se 'a ras unde3 1um oate le"ea) in conditiile actuale) sa lu te im otri'a re'enirii ra&,oiului) oricat ar fi ea de se'era2 4n fond) aici este 'or,a de 'aloarea le"ilor internationale. Desi"ur ca nimeni nu-si inc(i uie ca o ace 'esnica se oate asi"ura e amant numai rin aceea ce s-a infa tuit ana acum. %ceasta ar insemna sa cre&i ca sarcina) e care omenirea este c(emata sa o inde lineasca in decurs de cati'a ani) a fost infa tuita rin niste sim le iscalituri. #e de alta arte s-ar utea contesta ca le"islatia internationala este cel mai im ortant factor in reali&area sco ului urmarit2 4nainte de a se trece la o alta intre,are) tre,uie sa ras unda clar si cate"oric la aceasta. Daca le"islatia internationala nu-si 'a inde lini misiunea de a asi"ura acea) atunci la ce alta metoda s-ar utea recur"e) in afara de forta. 4nsa daca aceasta din urma tre,uie e.clusa ca inadmisi,ila) ce alta le"e internationala ar tre,ui creata) daca nu aceea care desfiintea&a dre tul la ra&,oi ca institutie le"ala2 Desi"ur) tre,uie create le"i in diferite domenii3 economic) cultural) financiar) militar) olitic. !iecare din aceste le"i are conditii recise de care de inde reali&area. Dar ca re"ula "enerala) toate aceste le"i ot fi ela,orate numai intr-o colecti'itate care crede in ace. 1um ot ele sa de'ina realitate) daca increderea in le"ea fundamentala) care ser'este de ,a&a tuturor celorlalte e care le dorim) este sistematic su,minata2 1um ar utea ele sa de'ina osi,ile) daca noi ne"am eficacitatea le"ii internationale ca atare. Suntem antrenati intr-un infernal cerc 'icios din care utem sca a numai rintr-un act al ratiunii sau rintr-o catastrofa. 1e se re rosea&a le"islatiei internationale2 #osi,ilitatea de a fi incalcata2 Dar care le"e nu oate fi incalcata2 Si de cand isi ierde o le"e caracterul ei ca atare) daca a fost 'iolata2 0i sa de sanctiuni2 De ce fel de sanctiuni este 'or,a2 Sanctiuni a licate rin forta2 %cestea sunt) desi"ur) cele mai eficiente si in 'ederea unor anumite sco uri ele sunt de neinlaturat. Nu se oate s une ca nu e.ista dintre acestea. Este ade'arat ca ele nu au caracterul unei inter'entii automate) asa cum se etrece in interiorul unui stat. Dar s-ar utea a+un"e fara intar&iere) su rastatul) du a modelul statelor nationale. E osi,il asa ce'a2 Dar asta&i nu ar fi el creat rin le"i internationale) care sufera de aceleasi li suri care se re rosea&a le"ilor de+a e.istente2

4ntrucat a licarea sanctiunilor du a modelul 'ietii interne al unui stat) nu este osi,ila sau ar utea fi a licate numai rin le"i care ar suferi aceleasi erori or"anice ca si le"ile de+a e.istente) a+un"em la conclu&ia nu numai ca nu s-a infa tuit nimic) dar ca nu se oate intre rinde nimic e cale asnica) nici a&i) nici maine) niciodata. Nu cunosc o eroare mai rime+dioasa sau o influenta mai nefasta decat su raestimarea uterii ma"ice a eficacitatii le"islatiei interne) si trans unerea ei in domeniul le"islatiei internationale) entru a +ustifica cele mai inselatoare conclu&ii. %ceasta inseamna o su erficialitate antro omorfa dusa ana la cel mai inalt "rad. Nu) nici macar in 'iata interna a unui stat le"ea nu-si ,a&ea&a autoritatea si eficienta e a licarea ,rutala a fortei ci e solidaritatea creata de necesitatile sociale comune care in momentul cand de'ine constienta) se e. rima su, forma de le"i. 1ei interesati se su un la ceea ce se numeste le"e din momentul cand a+un" la con'in"erea ca este in interesul lor sa o faca) entru ca daca nu s-ar su une) s iritele ar reactiona) ceea ce le-ar dauna mai mult decat su unerea in fata le"ilor. %ceasta reactie se manifesta diferit de la ca& la ca&) si deose,it entru fiecare artici ant si care nu oate fi) nicidecum) confundata cu reactia rin forta) constituie sanctiunea. %tat dre tul intern cat si dre tul international au) asadar) o sursa unica3 constiinta +uridica a o oarelor) care acorda caracter o,li"atoriu re"ulilor i&'orate din solidaritatea lor. 0e"ile interne) o,iceiurile) tratate nu sunt decat do'ada unui dre t ree.istent. 1omunitatea internationala este la randul ei si o societate concreta care se misca intr-un ritm mai lent decat un stat de sine statator. Ea nu are inca o ersonalitate de lina) care se de&'olta ca orice alta "ru a sociala) e de o arte rin inmultirea relatiilor care-i stau la ,a&a) e de alta arte) rin cristali&area celor care e.ista intr-o forma le"ala. 0e"ile internationale nu sunt deci structural deose,ite de cele interne* ele sunt sim le realitati sociale trans use in stadiul de constiinta. Eficacitatea unei le"i oarecare) ori de unde am luat-o) nu se ,a&ea&a e.clusi' e sanctiunea rin forta. E.ista o utere care sta mai resus de forta si aceasta este constiinta solidaritatii umane. % sustine aceasta nu inseamna a te +uca cu cu'intele) ci inseamna a lua contact cu unica realitate 'ie care e.ista si care) este considerata ine.istenta) entru ca se crede ca oate fi incalcata fara nici un ericol* entru ca nu i s-au anali&at consecintele cate"orice* entru ca ea ramane ascunsa tuturor celor care cred ca 'iata consta numai din lucruri care ot fi numarate) masurate sau cantarite. %ceasta este unctul (otarator care determina dinamica acii) limitele si

mecanismul ei care ii ermite sa se de&'olte ana la infinit rin reali&ari succesi'e. 4n o era actualilor or"ani&atori ai acii este e. rimat a ro.imati' tot ce a a+uns la stadiul de maturitate) in constiinta u,lica de a&i. Din aceasta cau&a o era re&ista cu succes tuturor criticilor care i se aduc atat dintr-o arte cat si din alta. 1onducatorii statelor nu si-ar fi inde linit misiunea daca n-ar fi recunoscut re"ulile e care constiinta u,lica le-a cerut cu (otarare. Dar ei si-ar incalca si mai mult datoria daca s-ar stradui sa cree&e re"uli care inca nu e.ista) sau mai ales care sunt in contradictie cu sentimentul "eneral* noile norme tre,uie re"atite cu ra,dare) in sensul indicat de re"ulile care au fost acce tate ana acum. 0umea are in fata ei osi,ilitati nelimitate. Dar nimic nu oate fi efecti' reali&at atat tim cat nu 'om recunoaste semnificatia de lina a tot ce am reali&at ana asta&i si atat tim cat nu suntem atrunsi de im ortanta le"ii fundamentale a dinamicii acii. $#rudenta fata de reali&arile noi) credinta ferma in tot ce s-a reali&at$. Gandirea are sarcina sa reali&e&e tot ce e.ista) sa (otarasca tot ce mai oate fi facut) sa re'ada ce 'a fi. Tre,uie sa retinem ca dinamica "andirii are un ritm mai lent decat dinamica sentimentului. #entru ca e'olutia se infa tuieste rin mase) nu rin indi'i&i. 0umea 'rea ace5 Dar 'rem sa fim sinceri3 atat tim cat omenirea se "andeste la ace) ea se si intrea,a daca aceasta dorinta 'a utea de'eni 'reodata o realitate dura,ila. Dar) tocmai in momentul cand ne dam seama ca acea oate fi o,tinuta numai rintr-o le"islatie internationala* in momentul cand recunoastem ca aceasta nu re re&inta altce'a decat fa te sociale trans use in constiinta* in momentul cand a'em ne'oie in cel mai inalt "rad de fortele care au desco erit aceste fa te si care lucrea&a la fi.area lor in constiinta) constatam ca "andirea a ramas ce'a mai in urma. De ce ramane "andirea in urma2 #entru ca ea este in"radita de tot ce a inradacinat adanc in ea) un trecut indelun"at. Si totusi "andului ii re'ine o,li"atia de a inde arta din aceasta mostenire care tre&este in noi sentimente contradictoriica s eranta si teama) s aima si insufletirea) tot ceea ce nu mer"e in as cu ratiunea. Este ra&,oiul de temut entru ca are unora cel mai si"ur mi+loc de a o,tine a'anta+e su,iecti'e2 Gandirii ii re'ine sarcina de a do'edi ca in realitate este 'or,a de o ama"ire) ca dintre toate indeletnicirile roaste) ra&,oiul este cea mai roasta indeletnicire. Este ra&,oiul de temut) deoarece diferite moti'e il fac de neinlaturat2

Gandirea este aceea care tre,uie sa faca si e olitician si e omul de stiinta sasi uneasca mainile in aceasta cruciada im otri'a raului. Este ra&,oiul de temut) deoarece el ramane) orice am incerca un destin de neinlaturat2 Gandirea tre,uie sa cercete&e de ce ar tre,ui sa fie asa. 1ine oate sa ne do'edeasca aceasta2 4storia. 1are este temeiul2 Natura umana a carei le"e este lu ta. 4storia e. une doar sim la le"atura dintre conflict si solutionarea lor e calea armelor* din aceasta nu se oate formula o le"e a naturii. 4n ceea ce ri'este lu ta insasi) este ade'arat ca ea re re&inta o le"e a naturii. /iata intrea"a este o lu ta* lu ta cu sine) lu ta cu semenul tau) in sanul colecti'itatii) sau in cadrul statului. Dar lu ta nu reclama cu necesitate distru"erea fi&ica a a roa elui. Si ce cam de ,atalie mai ,un s-ar utea ima"ina) entru a satisface inclinatia naturala a omului s re lu ta) decat o cam anie im otri'a tuturor re+udecatilor) a tuturor su erstitiilor) a tuturor ere&iilor care ne tul,ura sufletele) entru a utea desco eri a oi du a fiecare ,atalie) in domeniul nelimitat al lu tei entru idei) nu moartea) ci noi ratiuni de 'iata. /iitorul tre,uie sa fie o era noastra5 #entru a utea infa tui aceasta) omul tre,uie sa-si inde lineasca misiunea care ii re'ine) aceea de a nu ramane inacti' la ceea ce i-a fost destinat de natura. !ie ca omul olitic sa-l asculte e nemuritorul oet) care s une3 lasati-ne sa ne incercam osi,ilitatile sa arcur"em cu ratiunea) in sens in'ers) drumul e care ne conduce natura* lasati-ne sa transformam o era de necesitate) intr-o o era a 'ointei li,ere* lasati-ne sa ridicam necesitatea fi&ica la ran" de necesitate morala.
#ro"resul ideii de ace

1um as utea sa 'a e. rim mai ,ine) domnule >ector) recunostinta mea entru cu'intele rea ,ine'oitoare cu care m-ati re&entat acestei distinse adunari si cum as utea sa 'a multumesc mai ,ine) doamnelor si domnilor) entru calduroasa d'. rimire decat ince and conferinta mea rintr-un act de sinceritate) rintr-o ade'arata marturisire2 Marturisesc ca am a'ut e&itari sa rimesc ama,ila in'itatiune de a 'or,i a&i in fata d'.

/a 'oi s une numai doua din ratiunile care m-au facut sa e&it. #rima deri'a din fa tul ca sunt c(emat sa fac) tim de o ora in lim,a en"le&a o conferinta in stil uni'ersitar. Grea incercare entru cine'a care acum cati'a ani nu cunostea o 'or,a din lim,a lui S(aLes eare si risca sa moara de sete entru ca nu stia cum se cere) e en"le&este) un a(ar cu a a5 #entru a in'in"e aceasta e&itatie si a-mi da cura+ m-am "andit la multe lucruri incura+atoare. 4ntre altele) mi-am s us3 la 1am,rid"e lumea tre,uie sa ai,a s iritul international5 Ei 'or fi 'oiosi sa im una urec(ilor lor un sacrificiu e"al cu cel ce im un eu "urii mele si astfel) ca ,uni oameni de stiinta) sa ai,a satisfactia de a constata ca) o data mai mult) le"ea com ensatiunii uni'ersale a o erat5 % doua ratiune de e&itare este de un ordin mai su,stantial. %m 'or,it in multe tari) indeose,i in tara d's.) am 'or,it in multe mediuri) dar n-am 'or,it niciodata la 1am,rid"e. 1um tre,uie sa 'or,easca cine'a la 1am,rid"e2 4ata o c(estiune care m-a torturat mult inainte de a 'eni aici5 Desi"ur) nu tre,uie sa 'or,esc ca un di lomat* aceasta am reali&at-o imediat. Si n-as utea sa o fac deoarece nu sunt unul din natura5 Dar cum tre,uie 'or,it la 1am,rid"e2 Si du a multa ras"andire mi-am s us3 in care din acti'itatile mele am ramas mai mult eu insumi) daca nu in aceea de rofesor uni'ersitar2 Ei ,ine) 'oi 'or,i la 1am,rid"e asa cum as 'or,i studentilor mei la 8ucuresti.1er iertare eminentilor rofesori aici re&enti) daca le s un ca ei imi ins ira mai utina teama decat studentii5 #rofesorii au e. erienta 'ietii3 ei sunt indul"enti5 Studentii) dim otri'a) in as iratia lor catre a,solut) sunt in toate tarile cei mai teri,ili +udecatori5 De aceea) stiu ,ine ca entru aceasta conferinta ras lata care mi-ar face cea mai mare lacere e un lucru "reu) foarte "reu de o,tinut. Ea ar consista in certitudinea entru mine de a sti ca o data conferinta terminata) studentii de la 1am,rid"e nu 'or s une altora3 $Ministrul >omaniei a 'oit sa ne 'or,easca ca un rofesor. !oarte ,ine5 Din fericire) entru noi) el este insa rofesor la 8ucuresti) iar nu rofesor la 1am,rid"e$. Dar daca am a'ut e&itari de a 'eni sa 'a 'or,esc asta-seara nu am nici una entru a 'a ras unde la intre,area care face o,iectul re&entei conferinte3 $% ro"resat realmente acea in ultimii ani si) daca da) rin ce mi+loace2$ 4n ciuda a arentelor) in ciuda actualei fra"ilitati) acea a ro"resat in ultimii &ece ani) si aceasta datorita e.clusi' actiunii constante a Societatii Natiunilor. %ceasta este un cre& entru mine. -n cre& fara de care n-as utea re&ista "reutatilor 'ietii. Dar nu e un cre& or,. El e rodusul im,inarii a doua facultati3 instinctul) rofet al 'iitorului si ratiunea) calau&a a re&entului. 1um am a+uns la acest cre&2 %ceasta as dori sa 'a e. lic. 1e este acea2 Este ea un cu'ant2 4n asemenea ca&) asistam la triumful acii) caci niciodata

nu s-a 'or,it asa de mult de ace) ca de la marele ra&,oi incoace. S-a 'or,it c(iat atat de mult de ea) incat unele s irite critice au asemanat acea cu sanatatea3 nu 'or,esti de ea decat cand esti e unctul sa o ier&i5 Este acea) dim otri'a o sim la or"ani&are le"ala contra ra&,oiului2 Si in acest ca& asistam la o ade'arata ascensiune a acii or"ani&ate. Este insa acea) mai resus de toate) o stare de s irit2 4n asemenea ca&) tre,uie sa recunoastem in de lina sinceritate ca s iritul acific nu a inaintat cu acelasi as accelerat ca or"ani&area le"ala a acii) ,a tre,uie c(iar sa recunoastem ca de cat'a tim asistam la un re"res al s iritului acific. Ei ,ine) daca acea) 'a&uta rin risma eternitatii) este si nu oate fi altce'a decat o stare de s irit) ea este a&i) e taramul reali&arii ractice) in acelasi tim ) toate cele trei lucruri de care '-am 'or,it. 4n ade'ar) acea este a&i o stare de s irit ca sco ) o or"ani&are le"ala ca instrument si un stri"at al inimii) adica o e. resie rin cu'ant) ca mi+loc de a im lanta in constiinta uni'ersala im erioasele ei comandamente. 1um s-ar utea cladi edificiul acii fara s ri+inul maselor2 Si cum oti con'in"e masele daca nu rin cu'ant2 O doctrina - istoria o do'edeste - nu se oate im une decat rin s ada sau cu'ant5 Eu) unul) refer cu'antul. 4roniile ot sa continue asu ra $'or,ariei inutile de la Gene'a$. Sa nu uite domnii realisti ca atata 'reme cat o oarele isi 'or,esc unele altora) ele nu recur" la arme5 Daca n-ar fi decat aceasta) si tot e un casti". Din momentce sco ul ce urmarim este acea in inima oamenilor) sa ne intre,am care sunt cau&ele insta,ilitatii s iritului acific) ce o,ser'am actualmente2 1(estiunea este im ortanta nu numai entru ca) daca cunoastem cau&ele) a'em o indrumare entru a remedia defectele) dar si entru ca) e.aminandu-le de a roa e) utem intele"e de ce considera,ilul ro"res al acii din ultimul tim n-a fost erce ut. Nelinistea actuala datorita unor cau&e s eciale roduce o ecli sa mintala tem orara) de natura de a ne im iedica sa 'edem ro"resele reale ale acii. 1are sunt cau&ele care im iedica a&i ca acea sa domneasca in s irite2 #entru mine) ele sunt atru la numar. #rima cau&a o constituie li sa de intele"ere intre fostii aliati entru a re&ol'a anumite c(estiuni s eciale. %ceasta creea&a nu numai incredere de am,ele arti) dar face ca statele care au iesit din ra&,oi cu mari ierderi teritoriale sa-si intoarca ri'irile catre una sau alta din marile uteri cu s eranta de a crea) rin su ra unerea reclamatiunilor reci roce) un fel de alianta naturala.

% doua cau&a o constituie consecintele si(olo"ice ale ra&,oiului. Nu tre,uie sa uitam ca cei e care-i numeam ana ieri si e care nu-i mai numim a&i) astfel3 $in'insii$ sunt natiuni uternice si mandre. Ele nu se ot consola de fa tul ca au ierdut ra&,oiul. Suferintele lor tre,uiesc rice ute. Eele e. lica multe din reactiunile fostilor in'insi. 1el mai mare oma"iu ce ot aduce acestor natiuni consta in a le s une) im reuna cu oetul latin Terentiu3 $ni(il (umanum a me alienum uto$. Dar tin sa adau" ca daca suferinta oate e. lica) ea nu oate si +ustifica o reactiune ericuloasa. Necesitatile acii tre,uiesc use mai resus de toate5 % treia cau&a re&ida din fa tulo ca de la ra&,oi incoace Euro a nu mai re&inta o unitate din unct de 'edere al doctrinei sociale. 4nainte de ra&,oi erau frontiere) dar toate statele erau ,a&ate e ro rietatea indi'iduala si e res ectul contractului. Desi"ur) orice natiune are dre tul sa se or"ani&e&e) la ea acasa) asa cum 'rea. Nu e insa mai utin ade'arat ca din unctul de 'edere al dre tului constitutional si al ordinii sociale Euro a re re&inta asta&i a,ia +umatate din ceea ce era inainte de ra&,oi. Nu e mai utin ade'arat ca aceasta +u.ta unere) e acelasi continent) a doua doctrine sociale) care se im aca intre ele ca a a si focul) este o cau&a de neliniste) de frictiuni si de re"reta,ile interferente. 4n fine) a atra cau&a) care e. lica du a mine re"resul s iritului acific) este cri&a economica. %ceasta cri&a e teri,ila si "enerala. De unde ro'ine2 >as unsul e sim lu. Marele ra&,oi a fost o ne,unie. Marele ra&,oi a fost o crima contra umanitatii. 1um ne-am utea deci aste ta ca du a &ece ani de la incetarea lui lucrurile sa intre in ordine2 %cum) le"ile economice e care le-am 'iolat fara incetare atatia ani in sir se ra&,una si) la randul lor) ar a nu se reocu a rea mult de su,redele noastre constructiuni olitice. -n rete.t de des erare) entru unii5 O mare lectie de intele ciune) entru altii5 Sa fim rintre acestia din urma. Dar cum2 !acand toate sfortarile osi,ile entru a rice e. O,ser'ati) mai intai) ca cri&a economica ce datea&a de la ra&,oi) desi n-a de'enit 'i&i,ila in ultimul tim ) im lica si o cri&a a statului... Mai mult ca oricand) e oca ce traim e un amestec de ade'aruri 'ec(i) destinate sa moara) si de ade'aruri noi) inca neindea+uns de clare. 1a sa 'or,esc numai de notiunea de stat de ilda) noi nu stim ,ine a&i daca statul tre,uie sa ramana statul-+andarm dinainte de ra&,oi) cu o sin"ura atri,utiune3 mentinerea ordinii* daca el tre,uie sa continue a fi statul tuturor) cum a fost in tim ul ra&,oiului) sau daca el tre,uie sa de'ina un com romis intre aceste doua conce tii) si daca e asa) ce fel de com romis ractic si concret2

>o" a o,ser'a) a oi) ca rintre trei cau&e ce am mentionat ca e.em lificand actualul re"res al s iritului acific) roiectate e actuala cri&a economica) dau nastere la o stare de lucruri cu ade'arat in"ri+oratoare. %cei care au ierdut ra&,oiul si au a'ut sa incerce suferintele cri&ei economice) au numai un stri"at3 $Suferim din cau&a mutilarii tarilor noastre entru ca nu mai constituim unitati economice) ca inainte de ra&,oi) >estituiti-ne teritoriile5 %nulati datoriile din tratate5 >e'i&uirea tratatelor) statu Auo ante,ellum) iata ce ne tre,uie$5 %ceia care) asa &is au casti"at si incearca aceleasi suferinte ca cei care l-au ierdut) ras und3 $Niciodata5 Daca ierdem ceea ce ororile ra&,oiului ne-au adus) de ce ne-am ,atut2$ Si e deasu ra acestui tumult de reclamatiuni si contrareclamatiuni) acei care au o doctrina olitica sau sociala contrarie acelei a ma+oritatii statelor euro ene) nu incetea&a de a declara3 $Tot raul ro'ine din alcatuirea ordinei 'oastre olitice si sociale5 Sc(im,ati-o5 4ata remediul$. Ta,loul e intunecat) o marturisesc. 1u cat intrati mai mult in detalii) cu atat a are mai intunecat. 1u cat 'eti adanci mai mult articularismele nationale) cu atat situatiunea a are mai im osi,ila. Si atunci 'a intre,3 4n intunericul in care lumea are cufundata) care este lumina) oricat de sla,a ar fi ea) care tine a&i 'ie flacara s erantei) daca nu lumina de la Gene'a2 De"ea,a 'eti cauta-o aiurea) n-o 'eti "asi5 Si 'a s un acestea) nu in 'irtutea unui misticism care se satisface usor cu o ilu&ie. /a s un aceasta e ,a&a unei con'in"eri casti"ata in numerosii ani cat am lucrat la Societatea Natiunilor. %m a'ut onoarea sa re re&int tara mea la %dunarile Societatii Natiunilor) am fost mem,ru al conciliului si recent s-a facut tarii mele cinstea ca sa fie ales resedinte al adunarii. 1red ca ot dar 'or,i de Societatea Natiunilor ca de o arte a ro riei mele 'ieti. Stiu ,ine ca re re&int numai o tara asa-&is) $mica$ - eu refer sa &ic3 inca tanara5 Dar daca tarile nu sunt e"ale in utere si in e. erienta) oamenii olitici ot fi e"ali in dra"ostea si "ri+a lor entru ace. Si toate tarile asa-&ise mici cunosc mai ,ine e.i"entele acii ca tarile mari) entru ca ele se tem mai mult de ra&,oi si sunt mai e. use. 0a Gene'a am reali&at doua con'in"eri adanci. #rima este ca nu e.ista dificultate deri'and din relatiunile intre oameni care sa oata re&ista unirii si coo eratiei internationale. % doua este ca nicaieri nu am 'a&ut coo eratia internationala lucrand mai eficient ca la Societatea Natiunilor. 4n ade'ar) daca acea este inainte de toate o stare de s irit) care este semnul 'i&i,il al reali&arii ei) daca nu asociatia intre o oare cu interese o use entru atin"erea unui tel comun2 Daca o asemenea asociatie intre o oare cu interese o use nu este facuta in cadrul "eneral al Societatilor Natiunilor) ea oate ser'i alte sco uri decat acea. %liantele intre in'in"atori si in'insi facute in afara de Societatea Natiunilor ot da de "andit) caci istoria ne do'edeste ca ra&,oiul nu

im iedica e e.-inamici de a de'eni aliati) in 'ederea unui nou ra&,oi. I...J $O stare de s irit are o 'aloare in masura in care e s ri+inita de ratiune. 1and este contra&isa de ratiune) o stare de s irit oate constitui un ericol3 ea nu se oate insa niciodata transforma intr-un i&'or de dre t$. #rintre cele atru cau&e ce am mentionat si care e. lica du a mine re"resul actual al s iritului acific) cri&a economica ocu a locul intai. !oamea oate aduce relele* foamea nu oate aduce acea in inimile omenesti. 1um se re&inta situatia actuala a lumii2 De o arte) statele industriale) care sufera de soma+ din li sa de de,useuri. De alta) statele a"ricole) li site de utila+ul economic necesar si cun un standard de trei foarte redus. 1e im iedica e cele dintai sa lucre&e entru cel de-al doilea2 0i sa de credit2 1e e. lica li sa de credit2 0i sa de incredere. $%tata 'reme cat aceasta ro,lema nu e re&ol'ata) atata 'reme cat toate statele nu 'or une in comun du a un lan rational) ca acitatile lor reci roce de roductie si de consumatie) acea 'a fi in constant ericol$. Nu 'eti reali&a niciodata ce im resie de descura+are aduce cand se intoarce la el acasa acel care) lecat dintr-o tara unde ca italul li seste) 'ine in tarile unde ca italul e atat de a,undent incat de'ine steril5 De ce sa indic rin nume ro rii tarile din occidentul Euro ei) unde a,undenta de ca ital e asa de mare) incat el roduce numai <N e an sau nimic5 -rcati-'a in tren si faceti cca o mie de mile s re rasarit. /eti "asi tari unde ,anul e asa de rar) incat do,anda e.a"erata de <; la suta ar fi considerata de de,itori ca o ,ine'cu'antare. Si toate acestea din li sa de incredere5 >o" sa reali&ati) dar sa reali&ati ,ine) ca acela care in Occident isi inc(ide ,anul din li sa de incredere) face cea mai rea socoteala) caci nu numai nu-l transforma in ca ital roducti') dar il astrea&a entru a-l astra ulterior) in im o&ite) in ca&ul unui nou ra&,oi) sau in contri,utie fortata) in ca& de tul,urari sociale. 1aci ce oate aduce mi&eria economica daca nu ra&,oiul sau de&ordinea2 >o" sa reali&ati) dar sa reali&ati ,ine) ca creditul fata de cel care-l merita) nu este a&i numai un i&'or de rofit3 $el este un i&'or de ace5$ #ro,lema e "rea) dar e de arte de a fi insolu,ila. 1ine merita credit2 Budecati d'. sin"uri) statele care il cer) din unct de 'edere al ,o"atiilor lor nationale ,ineinteles) dar mai ales din unct de 'edere al uterii lor de lucru) al so,rietatii si al sco urilor roducti'e ce urmaresc.

Stiu inca ca aci) in Marea 8ritanie) a'eti un fel de timiditate de a +udeca sin"uri acesti factori) 4n sc(im,) cand acesti factori sunt certificati de Societatea Natiunilor) o credeti e cu'ant. Ei ,ine) Societatea Natiunilor oate +uca un mare rol in re&ol'area cri&ei economice. Daca li sa de credit se e. lica rin li sa de incredere) a artine Societatii Natiunilor sa e.amine&e la cererea statelor interesate) care e situatiunea lor reala) sa recomande ce tre,uie sa faca ele entru a une lucrurile in ordine) sa certifice ca cutare stat) entru cutare sco roducti' ce 'rea sa atin"a) merita increderea. 4mediat ca italul) a&i steril) de'ine roducti') si statul care l-a rimit isi restaurea&a 'iata lui economica. Trecutul Societatii Natiunilor) in materie economica si financiara) ma autori&a sa cred ca daca ser'iciile Societatii Natiunilor sunt utili&ate) $dar la tim $) multe din "reutatile actuale 'or dis are. De altfel) c(estiunile economice au fost e rimul lan al discutiunilor adunarii a K4-a si c(estiunea re&ol'arii cri&ei a"ricole a fost de a roa e cercetata. Din unct de 'edere al cri&ei economice a'em dar si o solutie3 coo eratia internationala si instrumentul ade'arat3 Societatea Natiunilor. >aman celelalte moti'e de neliniste. Ele ot fi toate re&umate in formula3 intar&ierea de a se da o solutie la ro,lema de un lun" sir de ani cercetata de or"anele internationale. Doua din ele interesea&a indeose,i o inia u,lica internationala3 ro,lema de&armarii si ro,lema unerii in armonie a #actului Societatii Natiunilor si o,li"atiunile #actului ?ello"". 1um aceste ro,leme au multe laturi te(nice) cum solutionarea lor) e dre t) a intar&iat) nimic mai natural ca lumea sa s una3 nu se face nimic entru ace) uitand de altfel tot ce s-a facut.

8%>8- STE!%NES1- DE0%/>%N1E% (<8@8 - <:<8) 8. St. Dela'rancea a fost nu numai un scriitor ,inecunoscut) un ro&ator si dramatur" de 'aloare) ci si un +urist si a'ocat de e.ce tie) un olitician renumit si un orator eminent) oate cel mai mare orator roman. :: mai multe des re 8ar,u Stefanescu Dela'rancea 1um influentea&a studiile clasice si filosofice cere,ratiunea unui ele' si cum influentea&a stiintele o&iti'e2 1um influentea&a studiile clasice si filosofice cere,ratiunea unui ele' si cum influentea&a stiintele o&iti'e2 #ledoaria lui Dela'rancea inaintea 1urtii de Burati din +udetul 4lfo'

1um influentea&a studiile clasice si filosofice cere,ratiunea unui ele' si cum influentea&a stiintele o&iti'e2 1um influentea&a studiile clasice si filosofice cere,ratiunea unui ele' si cum influentea&a stiintele o&iti'e2

Discurs rostit in 1amera la 4 fe,ruarie <8:8) la >eforma 4n'atamantului (fra"mente)

D-lor de utati) se discuta de atatea &ile Oi nu ne miram Oi nu ne o,osim* cu totii ne dam seama de e.traordinara im ortanta a roiectului de le"e in discutie. 1and reforme&i in'atamantul unui o or) (otarasti din re&ent des re 'iitorul lui) si esti de e acum ras un&ator de ceea ce re'e&i ca se 'a intam la) ca o serie de urmari ale unei reforme discuta,ile. Ne dam seama de marea noastra ras undere) iaca de ce se discuta cu atata serio&itate Oi se asculta cu atata cu'iinta. D-lor) de la <8F4 si ana asta&i toti am crescut su, im eriul aceleiasi le"i) modificata utin) nea licata in arte. %cestei le"i datoram cultura) conttiinta) demnitatea si onoarea de a 'or,i in #arlament (% lau&e). Da) acestei le"i) s iritului ei si a'antului autorilor ei suntem datori recunostinta) toti Gir,o'iceni) 8ienii) Sa'enii) toti cari) ca si mine) am ,eneficiat de institutiile culturale ale 'remii. Si daca socotiti ca a sosit ceasul ca sa inmormantam aceasta mare le"e) sa ne des artim de ea cu solemnitatea cu'enita) cu onorurile meritate de uterea ei de odinioara) cu ietatea unei "eneratiuni care "aseste in sufletul ei no,letea recunostintei si conce tia de lina a unei inalte +ustitii. 1(iar de suferintele ce ne-a cau&at aceasta le"e sa ne amintim cu seninatate daca nu cu lacere. %m suferit de &iduri umede) de ,rutalitatea unor rofesori i"noranti si rai - a unora) caci multi au fost si intele ti si in'atati - am suferit de carti "resite) de atmosfera im,acsita in toate sferele ei) dar de le"ea aceasta am rofitat) in'in"and o,stacole mari cu unelte inferioare Oi am a+uns sa a'em dre tul de a (otari) noi) de soarta ei si a culturii neamului romanesc. (% lau&e) Suferintele noastre sa fie ,inele noilor "eneratiuni) sa le crutam lor ceea ce a tre,uit sa induram noi) sa in"ri+im de sanatatea lor) noi) sla,ano"ii unei educatiuni "resite) sa rascum aram entru tara "reselile ce s-au comis cu noi) rin "ri+ea) mintea si dra"ostea cu care sa-i re aram s erantele ei 'iitoare. (% lau&e) !ireste) tim ul cere o le"e mai ,una. 1onditiile actuale im un un as inainte.

Dar - o rima indoiala - nu 'i se are d's. ca trecerea de la le"ea din F4 la o alta asa de deose,ita este o trecere ,rusca) re'olutionara2 Sa cum anim cu'antul) ce are rea "reu. Sunt re'olutiuni morale) fara nici un fel de manifestare concreta) re'olutiuni linistite) cari adeseori roduc in omenire efecte mai mari si mai dura,ile decat cele mai san"eroase re'olutiuni. #rimele sunt atrunse de uterea noastra de +udecata) cel din urma e.cita sentimentalitatea si tul,ura) "ra' uneori) ima"inatiunea noastra. 4n fond) si unele si altele sunt cau&ate de uternici cari se o un d-a recunoaste cuceririle s iritului uman sau) cari im un forme si institutiuni de cari s iritul uman este inca de arte. Mi se are ca trecerea de la le"ea din F4 la cea de asta&i este 'iolenta) re'olutionara) mi se are ca a&'arliti uterea intelectuala a tarii dintr-o cale intralta cu alta directiune) mi se are ca ru eti firul unei culturi entru a ince e altul) fara moti'e de o ordine rea su erioara. S-a oi) n-ar fi tre,uit ce'a mai indelun"ate si mai adanci meditatiuni inainte de a lua o (otarare asa de "ra'a2 1ultura o dorim) o 'roiam nu ca sco ) ci ca mi+loc de e.istenta) cu o mare s eranta cu cultura ne 'a dre tul ti utinta unei e.istente indefinite si mai norocoase decat cea e care a a'ut-o ana acum o orul roman. Si nu e 'or,a d-a re&ista in ra&,oaie si d-a e.ista rin 'ictorii san"eroase. Sunt alte ra&,oaie ascunse) continui) adanci) daca nu s-ar fi com romis cu'antul) as fi &is $oculte$ (rasete)) ra&,oaiele economice si intelectuale) cari sur a e.istenta unui o or) entru ca in cele din urma) ne"asind in el destula ener"ie morala) sa-l stear"a din (arta si amintirea lumii. Si cum or"ani&am ener"ia morala ti intelectuala) aceasta su rema forta de re&istenta ti e.istenta a o orului) firette ca atarna de la reforma in'atamantului u,lic si de la ,una intre,uintare a tim ului. Tim ul e cel mai mare reformator. % rofita de fiece cli a a tim ului) a nu ramane in urma lui) a sti sa com,ini ceea ce este a lui cu ceea ce este al unui o or) au fost reocu arile oamenilor cari au condus cu succes destinele o oarelor. 4n afara de noi) tim ul) in concordanta cu le"ile naturii) darama inaltimile) um le "olurile) resc(im,a tot) a,ia lasand urme din maririle trecute) sla,e amintiri din ceea ce odinioara smul"ea admiratiunea unei lumi dis arute. %sta&i sa'antii) co rinsi de asiunea ade'arului) se duc in ustiuri entru a descifra "loria atator uimitoare cetati in cate'a ietre) in cate'a coloane sfaramate) sin"urele urme a ceea ce a fost si n-are sa mai fie. (% lau&e) 1eea ce facem asta&i determina ceea ce 'om fi intr-un 'iitor de artat) si daca o era noastra este "resita) tim ul 'a s ori "reteala noastra fundamentala) entru a ne ede si ca e niste indra&neti ce n-am tinut socoteala de natura omeneasca si de ade'aratele noastre ro,leme intelectuale. 0asand la o arte reocu arile de scoala ro riu-&is) ar tre,ui sa 'edem ca sunt "ri+i de o ordine su erioara) cari ne un e "anduri si ne dau dre tul de a su une #arlamentului meditatiunile si con'in"erile noastre.

D-lor) reforma in'atamantului secundar si su erior constat cu lacere ca se s ri+ina e doi stal i uternici) e doi stal i ce ar necesari3 omul de stiinta o&iti'a) ministrul) si omul de conce tiune filo&ofica si sociolo"ica) ra ortorul. 4n urma unei asemenea constatari) criticile mele 'or a'ea forma indoielii si) mai corect) sunt entru mine con'in"eri) adanci) sa fie entru d's. indoieli serioase. Nu forma oratorica nici mai utin fineta oratorica. Din co ilaria noastra) d. ministru al instructiunii u,lice a fost o ilu&ie) o frumoasa ilu&ie de liceu) si asta&i nu este o de&ilu&ie de #arlament. #e d. ra ortor l-am cunoscut intr-un moment "reu entru artidul national-li,eral. Se cerea 'aloare) ener"ie) de'otament) +ertfa. 0-am cunoscut la <888) si cu d-sa am intrat in focul cel mai 'iu) in'atand a lu ta cu un om re arat de a in'in"e. 4ntele"eti) dar) ca res ectul si consideratiunea ce sincer ort si unuia si altuia imi 'or da moderatiunea cu'enita intr-o discutiune care) rin o,iectul ei) oate su orta orice asiune de idei) dar nu orice atima ersonala. I ... J D-lor) ce conce tiune a'em noi des re misiunea liceului2 1redeti ca din liceu un tanar de <: ani tre,uie sa iasa sa'ant in lim,ile clasice si filolo"ice) in filo&ofie sau in stiinte fi&ice) naturale si matematici2 Daca asa ce'a credeti) atunci uteti ,ifurca si multi lica mai de arte ramurile liceale) si in'atati din liceu nu 'eti i&,uti sa scoateti. /eti scoate) 'oind de tim uriu) edanti la 'arsta ilu&iilor si inca a,ili entru toata 'iata de a conce e e.istenta intr-o sinte&a de oameni cu minte. (% lau&e) Misiunea liceului este alta* sa dea o tinerime cu o cultura inte"rala) cu toate facultatile) in ec(ili,ru rin studiile 'ariate ale clasicismului si ale stiintelor o&iti'e) re arati de a se s eciali&a in uni'ersitate) cu atat mai ,ine cu cat au sosit acolo oameni com lecti rintr-o educatie com lecta. Sosesc) d-lor) la o intre,are de o e.ce tionala insemnatate. 1um influentea&a studiile clasice si filo&ofice cere,ratiunea unui ele' si cum influentea&a stiintele o&iti'e2 1e rol au unele si ce rol au cele din urma asu ra re aratiunii si formarii intelectuale2 Stiintele) atat cat se ot reda in liceu) in ,una arte se reduc la o nomenclatura destul de ne lacuta) la o enumerare de fenomene constatate de altii) clasificate de altii. Ele'ul tre,uie sa le retina asa cum au fost determinate de altii. De la el) nimic. Tot ceea ce i se cere e sa le intelea"a) mai adeseori le 'a in'ata) fara intelesul lor ade'arat si com lect. 1onstatarile stiintifice se im un inteli"entei ele'ului cel utin cu aceeasi neindurare ca si suratele $1oranului$ unui ,un ma(omedan. Discutia fa telor si a fenomenelor2 1e sa discute2 1eea ce nu e discuta,il2 4n liceu nu se ot reda marile ro,leme stiintifice) marile i ote&e) nici istoria si e'olutiunea s iritului uman) in conce tia "enerala ti filo&ofica a naturii. D-lor) c(iar in stiintele matematice) a face o demonstratie de "eometrie) de e.em lu) nu 'a sa &ica a une in actiune uterea de roducere a inteli"entei) ci

tot uterea de retinere. 4ntr-o demonstratiune nu ratione&i...(4ntreru eri). /a ro") aste tati* surasul cator'a sa'anti de aici este usor de in'ins. 4ntr-o demonstratiune nu ratione&i tu) ele'ul) ci re roduci un rationament alcatuit de altul) si e care adeseori omenirea il re eta de secole) de multe secole) fara a-l utea sc(im,a intru nimic. De la Euclid si ana asta&i) aceleasi teoreme fi.ate intr-o forma admira,ila) intr-o dialectica deducti'a) de o claritate uimitoare) fata de care nu-ti este iertat altce'a decat a le re eta recis) cu o sin"ura conditie) sa le intele"i in aceasta re etitie) rin care omenirea iti arata necontenit admiratiunea sa nemar"inita entru su,lima antic(itate. (Gr. M. Sturd&a. Dar a licarea acestor le"i) ce &ici2) Da) da) Maria-ta) eu am citit $le"ile fundamentale ale uni'ersului$) datorite mariei-tale. Dar cand se ridica cine'a la aceasta filo&ofie rofunda a uni'ersului2 %tunci cand a al,it in s eculatiuni de inalta Otiinta) Oi maria-ta ai al,it ana ai a+uns la sinte&a lumei... (4laritate. % lau&e). >ecunosc o deose,ire intre stiintele fi&ice si naturale si intre matematici. 1ele dintai) oricat de fermecator le-ar e. une un rofesor) memoria 'a +uca rolul rinci al in de rinderea lor* entru matematici ti se cere mai mult rice erea decat memoria. 4nsa Oi fata de unele) Oi fata de celelalte) facultatile intelectuale ale ele'ului sunt tinute intr-un fel de $ asi'itate$) caci ori tre,uie sa re ete o constatare de fa t) ori se mar"ineste a re eta un rationament ,ine determinat de altii) care nu oate fi intru nimic sc(im,at) nici in forma lui "enerala) nici in desfasurarea fatal lo"ica Oi Otiintifica. Pi nu aO utea reci&a daca rationamentul unui co il s-ar de&'olta rea mult rin re etarea stricta a rationamentului altuia) dar sunt si"ur) con'ins de ultimele e. eriente si(olo"ice) ca memoria) memoria mecanica) aceea cu cari tre,uie sa retii intrea"a masa de nume ro rii) de date) de cifre) de clasificatii o,ositoare) aceasta memorie scade rin e.ercitii mecanice. 1e influenta au) cum lucrea&a studiile clasice) literare si filo&ofice asu ra creierului unui ele') si anume) care arte sufleteasca se de&'olta mai mult rin aceste s eculatiuni intelectuale2 D-lor) nu ta"aduiesc ca o arte din studiul lim,ilor asa &ise moarte une la contri,utie memoria si adeseori o,oseste mintea co iilor) dat fiind metoda intre,uintata) metoda insuficienta si in'ec(ita. 0a noi) ma "ra,esc a adao"a ca dificultatile cresc rin fa tul ca nu a'em) in "eneral) un cor rofesoral destul de re arat. Gramatica) cu formele ei multe) nesfartitul sir de e.ce tiuni ce se dau s re memori&are) sinta.a de multe ori sur rin&atoare entru cei de rinti cu o disci lina mai utin se'era si mai utin com licata a lim,ilor 'ii) toate acestea sunt dificultati mari de in'ins. Dar nu aceasta "imnastica a mintei este artea im ortanta de clasicism. 1eea ce (otaraste des re imensa im ortanta a

clasicitatei este acel frumos) senin) inalt) de o intelectualitate incom ara,ila) in ra ort cu cele mai desa'arsite creatiuni moderne) in care sentimentalitatea) de multe ori nemasurata) +oaca rolul dominant. Si a oi) in fata unei a"ini frumoase) in fata unui ade'ar moral si etern) sufletul nostru este li,er* nimeni nu-l oate determina serios si de mai inainte modul de a intele"e si felul de a admira. #uterea noastra intelectuala are o am litudine indefinita de a se miOca Oi de&'olta. Simtim cum utem noi) intele"em in felul nostru de a cere,ra) ne a'antam) du a uterile si tendintele noastre) dar si simtirea) si inteli"enta) si a'antul nostru do,andesc calitati si forte noi nu entru a uita realitatea) ci entru a o ri'i de la acele inaltimi cari te re ara entru 'iitoarele sinte&e cand 'ei a+un"e om desa'arsit. !acultatile noastre sufletesti sunt li,ere) iar nu incatusate intr-un rationament determinat in forma "enerala si de desfasurarea lui inmuta,ila) facultatile noastre sunt atatate la o $acti'itate$ intima. Sufletul nostru de co il inca in studiile clasice si filo&ofice este li,er) acti') as utea &ice ca se de rinde cu acele o eratiuni intime cari intra in sfera creatiunilor. 4ntre un fenomen natural e care-l afirma ele'ii) fiindca l-au constatat altii) intre un rationament de matematici e care-l transcriu ele'ii fiindca l-au determinat altii) si intre cea mai usoara incercare literara) ,unaoara descrierea satului natal) este o mare deose,ire. %ceasta sim la ro,a din urma face e ele' sa se adrese&e constiintei lui) sa-ti una in miscare si in ordine im resiile lui) erce tiunile lui) intrea"a lui masina intelectuala in de lina ei ersonalitate. 4ata de ce cei mai ilustri cu"etatori au a+uns la deose,irea urmatoare3 in'atamantul Otiintific) utilitar - 'or,esc des re ceea ce se oate reda intr-un liceu - de&'olta si disci linea&a inteli"enta) restran"and-o insa la $ asi'itate$* studiile clasice literare si filo&ofice atata si de&'olta $acti'itatea$ intelectului) re arand $ ersonalitatea$ fiecaruia. Sa nu se &ica3 'oi da in traduceri cele mai insemnate o ere ale antic(itatii. 1reatiunile lumei 'ec(i nu se ot citi ca niste romante moderne. 1and te o resti o sa tamana e o a"ina in ori"inal entru a intele"e) in aceea munca necesara ne a ro iem de ins iratiunea lumei dis arute) atrundem misterele unor "anduri fara de seaman) desco erim misterele marelui ec(ili,ru intre forma si fond) ne re aram astfel forta noastra de a crea in lim,a noastra ro rie. (% lau&e). S-a sustinut aici) de catre sim aticul si tanarul nostru cole") d. Sa'eanu) un rofesor distins si care a de,utat ata de ,ine in #arlament) ca antic(itatea) frumoasa antic(itate) nu ne de rinde cu metoda intuiti'a) caci ea nu cunoaste decat e cea deducti'a. O nedre tate. 0umea antica a cunoscut si e una) si e cealalta. 1once tiunea stiintifica a lui Democrit se ade'ereste asta&i. Galien a licase de+a 'i'isectiunea. 1e li sea) ca metode) celei mai marete %cademii) scoalei din %le.andria2 O,ser'atia cea mai se'era) a+utata de instrumentele cu'enite) e. erienta cu tendinta actuala de a 'erifica si e. lica fenomenele naturale) deductia si inductia) tot "asim in acest 'ast la,oratoriu al inteli"entei) al constiintei umane.

%m ascultat cu lacere elo"iul stiintei facut de d. Sa'eanu. %O fi 'oit sa stiu daca ar fi i&,utit sa faca un astfel de elo"iu) fara o cultura clasica si filo&ofica. Miam adus aminte de idealul stiintei) de 'isul fericit al ei din discursul marelui 8ert(elot. Dar cine e contra stiintei2 Nu) eu nu sunt contra stiintei) dar nu ot consimti ca) entru util) sa se stin"a rea de tim uriu idealul) no,ilul ideal) din sufletele fra"ede ale "eneratiunilor 'iitoare. (% lau&e). Nu ma re'olt contra stiintei) sunt insa re'oltat contra ornirii rea utilitariste) contra unei im,atraniri "ra,nice) co'arsita de reocu ari mici si e"oiste. (% lau&e). Suntem o societate tanara) si in re edea noastra de&'oltare ne-am moli sit de unele cusururi) a'em cusururile unei societati care a ar'enit intr-o cli a de tim . (% lau&e). Nu) eu nu atin" e cei trecuti) e marii nostri oameni. Mi-e sufletul lin de admiratiune si de ietate entru dansii) si nu-i in'oc decat numai in s ri+inul ideilor mari si "eneroase. 0e datoram lor e.istenta noastra) ridicarea noastra in randul o oarelor ci'ili&ate. >e ede tre,uia sa a+un"em si re ede am a+uns) de aici o serie de nea+unsuri de cari nu ei sunt ras un&atori) ei) entu&iasti si ins irati. %m insa dre tul de a 'a s une3 de 'eti creste oameni care sa se "ra,easca in triumf) 'eti creste niste oameni fara ideal. (% lau&e). 4a "anditi-'a la fi"ura care domina secolul nostru. 1e) 4on 8ratianu era un utilitarist2 1reatiunea lui se s ri+ina mai mult e acel realism modern sau stiintific) ori mai toata se e. lica rin forta su ranaturala e care el o "asea in ideal2 D-lor) eu m-am silit a-l intele"e la distanta. 1el mai mare noroc e sa lucre&i su, conducerea oamenilor mari. 4nca de ce ar fi uman sa nu ni se mai aminteasca rea des norocul de a fi lucrat cu 4on 8ratianu) caci rea ni se re eta nenorocul nostru. (% lau&e). Da) eu cred ca in toate ro,lemele 'ietii noastre nationale 4on 8ratianu a'ea cu'enita arte de idealitate. >ealitatea se mladia su, idealitatea lui. (% lau&e). #rimele cu'inte e cari le-am au&it din "ura lui - si nu le 'oi uita niciodata - au fost urmatoarele3 $mare +ertfa faci intrand in 'iata u,lica* te 'ei co,ori in fiecare &i din no,ila lume a idealului intr-alta as ra) neindurata si in"usta) dar entru nimic in lume sa nu-ti a,andone&i entru totdeauna lumea ta ideala. Sa nu cre&i ca e osi,il fericirea unui o or numai cu mi+loace ractice. 1and te 'ei simti o,osit si de&"ustat) sa te ridici iarasi in 'iata cea "rea cu forte noi de lu ta$. (% lau&e relun"ite). Dar in aceasta lume) i&'or de ener"ie) sin"ura care re ara frumusetea morala) e "reu sa te ridici fara a+utorul clasicitatii si a s iritului filo&ofic.

Nu) nu este de a+uns literatura si filo&ofia) mai ales etica moderna. /iata moderna este com le.a) o erele ei sunt mai confu&e. Sentimentalismul e rea intins. !rumusetea) ,inele si ade'arul c(iar) intru ate in creatiuni artistice si filo&ofice) nu a ar asa de neted) asa de clar) asa de ma+estuos ca in creatiunile antice. 1onfu&iunea unei 'ieti de o com le.itate ne,anuita de antici c(iar sunt torturate. Bertfile noastre n-au acele trasaturi mari. /oiti sa cresteti eroi2 %ntic(itatea e cea mai ,una scoala. /oiti 'irtutea) frumusetea si cura+ul2 Moartea lui Socrate este e.em lu care se im une umanitatei. El ,ea de ,una 'oie otra'a) cand utea sa sca e. El) entru a se su une le"ilor atriei) iti e.ecuta sin"ur o sentinta nedrea ta. El) entru a in'ata cum oti muri entru o idee) isi aco era fata murind) ca cei din +urul lui sa nu 'ada con'ulsiile suferintei) sa nu 'ada decat frumusetea mortei. (% lau&e). Si noi care ne simtim asa de mici ne utand citi in ori"inal autorii antici) in ramasitele acestei antic(itati - sla,e amintiri din cele mai di'ine o ere - "asim cele mai norocoase ins iratiuni ale noastre. (% lau&e). D-lor) constiinta noastra are doua domenii3 unul de care ea isi da ,ine seama) o osesiune directa si e.ercita,ila continuu) desi succesi') celalt) oate cel mai intins) domeniul inconstiintei din intunecimea careia a ar adeseori lumini sur rin&atoare) cari trec in domeniul constiintei. -n e.em lu entru a ilustra acest ade'ar a,stract. -n calator o,osit de un lun" drum) insetat de miscare si de arsita soarelui se o reste emotionat in fata unui si ot lim ede si racoritor. De unde 'ine aceasta fasie de a a2 Deasu ra ei se ridica o anta aco erita cu un codru secular) rin care 'ederea nu oate stra,ate. Mai sus de codru) un munte "i"antic. De unde 'ine2 4ntunericul codrului) "reutatea muntelui) si nimic altce'a. De unde 'ine2 Din intunericul codrului) de su, "reutatea na ra&nica a uriasei inaltimi. %sa a ar unele lumini ce trec rin constiinta noastra) din intunericul ne atruns) dintr-un domeniu 'ast incomensura,il. %i crede la rima im resie) ca icaturile a ei se scutura din ,u&a malului ru t) ca unele ins iratiuni leaca din cu rinsul constiintei) e cand ele ne sosesc din de artari misterioase. (% lau&e). D-lor) se uita o lim,a antica daca nu o citesti necontenit* da) se uita) ca si o teorema de "eometrie) dar urmele lor raman) in domeniul inconstiintei) si din acest domeniu a ar) mai tar&iu) cele mai "eneroase idei) e cari omul le oate inc(ina umanitatii. (% lau&e). Si su, acest ra ort eu cred ca in'atamantul inte"ral se im une) mai ales cand este do'edit ca clasicismul si filo&ofia de&'olta ersonalitatea intelectuala a omului. Din liceu sa iasa oameni ca a,ili de a de'eni ce'a in orice directiune. Numai cu studiile stiintifice nu este re arat entru a se ridica la inaltimile stiintelor de mai tar&iu) cand se 'a s eciali&a.

4nsemnatul fi&ician en"le& T=nd(al a scris un 'olum cele,ru* si-a us in minte ca rin acest 'olum sa faca e scolarul cel mai mediocru ca a,il de a re roduce toate e. erientele de electricitate. 1u rea utin material si cu o minte destul de ordinara) orice co il) cu 'olumul lui T=nd(al) i&,uteste e de lin. %s 'rea sa stiu ce carte ar fi in stare sa faca un scolar ca a,il d-a face o ,una com o&itie literara2 Nu) entru aceasta se cere un studiu re"ulat) metodic) indelun") fireste) e lan"a a titudinile naturale. /oiti un e.em lu mai "eneral2 4ndata ce 'or,esti cu un tanar de este 1ar ati) simti ca-i li seste ce'a* si recunosc ca li sa e din cau&a artii stiintifice. !ratii nostri sunt mai iuti) mai animati) mai re"atiti entru o infier,antare ideala) ca sunt ... dar sa nu tur,ur monar(ia 'ecina...(4laritate). /edeti) d-lor) ca eu sunt entru in'atamantul inte"ral. 1u sentimentul d's. 'eti scoate oameni de stiinta fara inclinari de a filo&ofa si literati si filo&ofi fara s irit stiintific. -n rau ca si celalalt) adica doua rele deo otri'a de 'atamatoare culturei "enerale a tarei. S-a in'ocat aiurea surmena+ul. %iurea as mai intele"e sa se insele. /-am s us ce studii e.cesi'e de latineste si de "receste se facea in !rancia si in Germania. Dar la noi2 O) Doamne5 Dar am fost) si ro,a,il continuam de a fi) asa de sireti) incat nu ne-am ra adit cu firea din cau&a rea multelor studii. De mici am intre'a&ut si a licat $di'i&iunea tra'aliului$. -nii re aram ro,lemele) iar altii traducerile) si la te&ele in scris era un sc(im, reci roc3 latineste entru matematici) si 'ice'ersa. %m aici un cole" cu care am in'atat liceul) un cole" entru care am o deose,ita dra"oste si stima) d. Mi(ail G(im a. 0a 8acalaureat eram in aceeasi serie. D-sa a facut te&a latineasca entru toti) si eu artea stiintifica... (4laritate). Si nu surmena+ul ne o,li"a la acest mi+loc co ilaresc) ci altce'a. Nici "reutatea studiilor. 1i li sa de carti) metodele "resite si unii rofesori ce-mi areau trimesi entru a ne tortura ,ietele noastre tinereti. Generatia noastra a suferit de doua nenorocuri3 nu am a ucat nici entu&iasmul celor ,atrani) nici re aratiunea mai com leta a rofesorilor de asta&i. Si de aceea recunostinta noastra e cu atat mai 'ie entru acele e.ce tiuni "ratie carora am utut lu ta cu c(inurile celor mai multi. 1red) si raman nestramutat in aceasta credinta) ca o mare reforma s-ar utea face in in'atamantul nostru secundar rintr-o ,una alcatuire a ro"ramelor analitice. (% lau&e). Sa se retina din stiintele fi&ice si naturale artea "enerala si sa se reduca ceea ce se adresea&a numai memoriei) ceea ce este si nefolositor) si o,ositor) nomenclatura care te de&"usta ana s-o in'eti si nu te face mai cult du a ce ai in'atat-o e dinafara. Sa se reduca din "eo"rafie si istorie amanuntimele fara 'aloare. Sa se com,ine mai ,ine studiile matematice) in cari domina inca o metoda ar(iconser'atoare. De la elementele lui Euclid si ana asta&i nu s-a mai re'i&uit "eometria. Sa&i se demonstrea&a e'idente cu o nai'itate "ra'a si im unatoare. %ceasta o sustinem cu oarecare succes fata de un sa'ant in"iner roman. -n e.em lu) unul numai) desi '-as utea da o serie intrea"a. 4n "eometrie admiti ade'arul incontesta,il ca drumul cel mai scurt intre doua uncte este linia drea ta. 1u toate acestea este o teorema) a arte) cu o serioasa demonstratie) entru a a+un"e la urmatorul ade'ar3 suma a doua laturi dintr-un triun"(i este mai mare decat cea de-a treia latura. Dar) d-lor) acest

ade'ar este o e'identa ce naste din rimul ade'ar. !ireste) cele doua laturi din cari isi face suma este un drum la cele doua uncte cari determina linia cea de a treia. Este alt drum5 Nu este linia cea drea ta. Nefiind linia cea drea ta) e un drum mai lun" decat cea de a treia latura) sin"ura linie drea ta intre cele doua uncte. (% lau&e). %ceeasi o,ser'atie "enerala si la lim,ile clasice. #entru ce atatea re"uli e dinafara2 #entru ce atatea sute de cu'inte in'atate in sir2 #entru ce tendinta) sco ul de a scrie latineste2 Nu) d-lor) scoala este rea conser'atoare in metode. S-ar utea trata lim,ile 'ec(i ca si lim,ile 'ii. Si unicul sco al metodei sa fie3 utinta de a ceti si intele"e) in ori"inal o erele celor 'ec(i* atat si nimic mai mult. (% lau&e). 1red ca astfel am i&,utit sa a'em ,une licee cu studii com lete) si clasice) si stiintifice. I...J
#ledoaria lui Dela'rancea inaintea 1urtii de Burati din +udetul 4lfo'

Domnule #resedinte) Onorata 1urte) 1a&ul e care il +udecati do'edeste) din nenorocire) ca o natura rea nu se indrea ta de in'atatura) ca in'atamatul umanitar si uni'ersitar uneori inmulteste naturilor er'erse indeletnicirile de&onorante. #rin calomnie) se oate 'atama un om in onoarea lui) se oate &druncina in mi+loacele lui de e.istenta) dar se oate) cand ura nu mai are mar"ini) sa i&,easca in onoarea) in mi+loacele de e.istenta si in ratiunea de a fi a cui'a. Sunt nuante* sunt "rade de 'ino'atie) du a cum 'ino'atul a cu rins o arte sau intrea"a ersonalitate a 'ictimei) in intre,uintarea u,lica a calomniei. %taci e un ro rietar in modul de a u&a de ro rietatea lui) afirmand rin u,licitate) ca in casele lui se etrec scene de o toleranta imorala. %i calomniat) atin"andu-i e lan"a onoare si mi+loacele de e.istenta. 4&,esti e un ofiter) e un om de arme) in cura+ul lui) acu&andu-l ca e las. E e'ident3 calomnia ii atin"e ratiunea de a fi* o mai mare ofensa) un mai mare discredit) nu s-ar fi utut rasfran"e asu ra aceluia care isi re ara) o 'iata intrea"a) sentimentul de +ertfa entru un moment de rime+die si de "lorie. #e un ,anc(er oti sa-l micsore&i in ,ra'ura sau in stiinta* 'a ridica din umeri) 'a surade) caci ii sunt indiferente toate insusirile care nu sunt in le"atura cu creditul ,anesc. %ici sa nu-l i&,esti. -nui +udecator sa nu-i calomnie&i seninatatea si de&interesarea) caracterul esential al rolului lui social) caci in aceasta i ote&a) ii distru"i insusi ratiunea lui de a fi. #e un 1ara"iale) care si-a inc(inat 'iata intrea"a dramatur"iei nationale) a-l acu&a ca a furat ca etele lui de o era) 'a sa &ica a-i ata onoarea lui) a-i im utina mi+loacele lui de e.istenta) a-i s ul,era c(iar si ratiunea lui de a fi fost ana asta&i si de a fi de asta&i inainte. 1e-i mai ramane din onoare) cand ii

ra este ,unul renume2 1e 'or mai roduce o erele teatrale cand le ta"aduiesti atractiunea ori"inalitatei lor2 Si ce semnificare ar mai a'ea o asemenea e.istenta entru el insusi si entru ceilalti) daca i&,utesti - fie rin calomnie - sa con'in"i o inia u,lica ca credinta ei in dramatur"ul ei a fost o trista ilu&ie si o lun"a inselaciune2 1ara"iale utea fi criticat. Dar ori care ar fi fost forma criticii) rautatea ar fi fost ,oanta si ura fara efect. 1e i-ar fi asat autorului "lorificat de un o or de atacuri) fie si nedemne) de alu&iuni) fie si in'eninate de atimile oar,e) fie si desfranate2 1eea ce se do,andeste cu stiinta) cu ra,dare) cu munca si cu talent) nu se clatina de furia celui dintai 'enit) si nici de un dusman de 'aloare cand asiunea este sin"urul mo,il al lu tei intre rinse. 1(iar daca) trecand mar"inile destul de desfranate ale olemicilor noastre) 1ara"iale ar fi fost acu&at - mi-e "reu sa ronunt cu'antul ar fi fost acu&at ca $a furat$) - c(iar daca ne-ar fi fost dat) cum din neno rocire sa intam lat) sa-l 'edem us intr-o >e'ista) alaturea de 6drelea si Maruntelul) cu nerusinata conclu&ie3 $6drelea si Maruntelul si-au luat edea sa) iar 1ara"iale este sar,atorit de o inia u,lica) entru +afurile sale literare$) - c(iar in aceasta re'oltatoare i ote&a as fi sfatuit e amicul meu sa taca) sa nu scrie) sa nu se lan"a +ustitiei) lasand ca o inia u,lica sa 'este+easca e calomniator. Oricat de mi&era,ila ar fi fost tentati'a) acu&atiunea rin indra&neala ei imorala si rin usurinta scandaloasa a acu&atorului) ne-ar fi a arat de orice ,anuiala. #acatul nar fi "asit nici credit ) nici crutare. 1and insa 1aion trece si aceasta masura si la&mueste a arente care ot insela e marea ma+oritate a cititorilor) cand nu mai e 'or,a de o acu&atiune de cea mai mare "ra'itate) ci de niste fa te materiale) in 'irtutea carora deocamdata 1ara"iale este &u"ra'it ca un la"iator) ca un autor fara scru ul) ca un furt ordinar) ca un +efuitor al muncii si al talentului unui autor strain... ro,lema se sc(im,a. 1ara"iale nu se mai utea ,i&ui e ori"inalitatea lui recunoscuta) e talentul lui enorm. !ireste) domnilor) ca tre,uia sa nu se mai ,i&ue e creditul lui literar) caci e mai multe coloane sta o era lui $4st'an ?emen=$) drama $Nenorocul$ tradusa la <848 de %l. 8o"dan si im rimata la 8raso') iar in fata ei) e acelasi numar de coloane sta in'inuita o era lui 1ara"iale) drama $Na asta$ 5 Tri'ialitatea atacului inceta de a mai +uca 'reun rol in (otararea noastra* calificarea fa tului im utat se inlatura ca un lucru fara 'aloare* dar fa tul ,rutal) aralele) documentul) domnilor) se infatisa u,licului &dro,itor entru 1ara"iale. 1ati mai ramasesera neclintiti in con'in"erea lor ca c(iar a"inile lui ?emen= nu do'edisera la"iatul) furtul5 6ece) cincis re&ece) cel mult* adica numai aceia care cunosteau rofund) in toata com le.itatea lui sufleteasca) e incom ara,ilul nostru dramatur". Dar ceilalti2 Dar miile de lectori2 Dar masa... mandria lui si ec(i'alentul 'alorii lui actuale ce 'a fi "andit2 1e ot "andi oamenii in fata fa telor concrete) in fata ro,elor materiale) in fata documentelor2 %cestei multimi se cu'enea o ro,a contrarie) tot asa de materiala) ca si ro,a acu&atiunei) astfel calomniatul ar fi fost in'ins) e nedre t) dar in'ins. Domnilor) un 1aion si-a dat ,ine seama de micimea lui si monstruo&itatea acu&atiunei. Si nu din tinerete &'a aiata) ci din socoteala rece) din er'esitate

recoce) a inteles ca entru a rani e un 1ara"iale a'ea ne'oie de niste a arente al a,ile) de niste ro,e de fa t care sca a de su, uterea ar"umentelor o,isnuite. 4nca de mai inainte de a calomnia a comis un alt delict) a in'entat un autor si a re arat niste foi. #entru a i&,uti in calomnie a sa'arsit un fals. Niciodata 1urtea cu +urati n-a +udecat o calomnie mai cute&atoare) o calomnie ca tusita cu un alt delict tot ata de de&onorant ca si delictul rinci al. N-as utea com ara) mai otri'it acatul delinc'entului decat ca urmatorul ca&. -n er'ers) miscat de a,+ectul sentiment de ura) urmareste o ra&,unare contra unui ad'ersar. %r 'roi sa-l im lice intr-un furt. 4i tre,uie o do'ada &dro,itoare. Si nu "aseste altce'a mai otri'it urii sale decat fa tul de a-i imita scrisul si iscalitura. 4ntrade'ar) du a o truda calculata) rece in ferocitatea ei) i&,uteste sa alcatuiasca o scrisoare aidoma ca si cum ar fi scrisa de acela e care-l ri"oneste) si o iscaleste asa de ,ine ca si cum 'ictima lui ar fi iscalit-o. % oi) denuntul rin u,licitate si la arc(et) iar ro,a lasmuirea) falsul) scrisoarea. !ireste ca ana se 'a desco eri falsul) ad'ersarul e nimicit de o inia u,lica. %ti utea ima"ina o calomnie mai infioratoare2 %ti utea conce e o er'ersitate mai mare2 Ei ,ine) domnilor) acest 1aion a calomniat intocmai e 1ara"iale. % in'entat un autor) a in'entat un traducator) a la&muit cate'a a"ini e cari le-a si ti arit cu litere Lirilice) si s-a incercat) astfel armat de ro,e materiale) sa &"uduie si sa distru"a o fala nationala. 4nca de ce &iceam ca n-ati mai +udecat o asemenea s eta) in care e de ede sit nu numai o sfruntata calomnie) dar si un fals uimitor5 Domnilor) o rima do'ada 'i s-a facut rin de o&itiile d-lui Stoenescu. D-sa a re"retat calomnia adusa lui 1ara"iale rin $>e'ista 0iterara$. Sa nu se creada) d. Stoenescu) micsorat de re"retele e. rimate. >e"retele onorea&a o constiinta sur rinsa si re ara "resala care fara de 'oie a comis-o. D-sa '-a marturisit ca indata ce a au&it ca amicul meu 1ara"iale a intentat actiunea in calomnie) a cerut do'e&ile acu&atiunei cola,oratorului si rimului sau redactor. - Eu s er ca d. Stoenescu re"reta si ca a a'ut un asemenea rim-redactor. - Si do'e&ile ce i sau adus au fost aceste doua foi) ti arite cu litere Lirilice) a"ina cu titlul retinsei o ere a lui ?emen= si a"inile 94 si 9@) ca si cum ar fi fost ru te de e la mi+locul o erei e care afirma) acest 1aion) ca o oseda ca un e.em lar rar) daca nu si unic. D. Stoenescu '-a s us de ce a"inile acestea n-au re&istat la rima cercetare) si) ca urmare nea arata) d-sa a sus endat e falsificator din atri,utiile de rim-redactor al $>e'istei 0iterare$) ana ce +ustitia se 'a ronunta. D-sa a si u,licat in fruntea >e'istei aceasta (otarare. %r fi destul) in li sa incul atului) sa 'a atra" atentia asu ra documentului fals) si sa 'a cerem osandirea lui le"ala si e de lin meritata. Totusi) domnilor) sa-mi ermiteti a 'a da toate do'e&ile acestei re'oltatoare calomnii) ca d-'oastra sa ronuntati deci&iunea cu'enita) intemeiati mai mult e ro,ele ce 'om desfasura decat e fa tul ca indra&netul calomniator n-a a'ut res ectul) datorat +ustitiei) de a se re&enta inaintea d'oastra. Sa ince cu artea finala a calomniilor. 1u a doua calomnie ce ni s-a adus in fata +uratilor si a u,licului din aceasta sala) cand indra&netul acu&at a afirmat ca furtul literar s-a sa'arsit din o era lui Tolstoi $0a uissance des tQnc,res$.

De aceasta noua calomnie nu ne-am lans +ustitiei. %m utea sa trecem este noua do'ada de er'ersitate si sa ne o rim numai la rimele articole u,licate in $>e'ista 0iterara$. Dar nu) domnilor) 'oim sa s ul,eram toate cle'etirile) toate acu&atiunile) toate calomniile) entru ca deci&iunea ce 'eti ronunta sa fie intemeiata nu atat e im rudenta e'identa a acu&atului) cat e do'e&ile noastre &dro,itoare. %m fi utut sa ne restran"em la rima calomnie) entru care fusese adus inaintea +ustitiei) dar referam intre"ul cam de calomnii) fiind con'insi ca nimic nu 'a re&ista desa'arsitei noastre dre tati. %cest 1aion - afland - si nu-i era im osi,il - ca d. 1ara"iale du a doua luni de munca a strans toate do'e&ile le"ale si stiintifice cu care sa con'in"a +ustitia si o inia u,lica ca o drama un"ureasca $Nenorocul$ este in'entie) ca traducatorul 8o"dan nu e.ista) ca un"urii n-au a'ut un autor dramatic 4st'an ?emen=) si ca documentele u,licate sunt un fals... de s aima... a sc(im,at tactica. % scos o re'ista $>odica$ numai in 'ederea rocesului - si fiti si"uri ca 'a inceta du a re&ol'area rocesului - si in aceasta re'ista a recunoscut) su, ro ria sa iscalitura) ca ?emen= este o in'entie) ca tot ce a la&muit ar fi o cursa intinsa lui 1ara"iale) de teama ca la orice alt fel de critica 1ara"iale n-ar fi ras uns. O cursa2... 1e fel de cursa2... Si de ce o cursa2... 1ursa... ?emen=2 1ursa... 8o"dan2 1ursa... o era $Nenorocul$) du a care ar fi la"iat 1ara"iale2 Dar in sfarsit) cum ar e. lica documentul cu litere Lirilice2... %ceasta cursa... cui fusese intinsa2... D-lui Stoenescu2 Nu) domnilor) nu e ne'oie des re o cursa) ci des re un fals) in sco de a calomnia si 'este+i rin mi+loace necinstite) e una din cele mai luminoase fi"uri literare. 4n ornirea lui de lora,ila a com,inat toate mi+loacele) toate a arentele) - si ura si in'idia decre itului moral fatal au a+uns la cel din urma "rad de er'ersitate* la conce tia unui 'olum im rimat cu litere Lirilice. 1and si-a 'a&ut insa toata cladirea infamiei s ul,erata de do'e&ile noastre) ameteala 'ino'atului rins l-a facut sa declare) in sedinta trecuta) ca Tolstoi a scris o o era su, seudonimul de ?emen=) ca ?emen= e Tolstoi) ca $Nenorocul$ este $0a uissance des tQnc,res$) ca $Na asta$ lui 1ara"iale este... re"ret ca tre,uie sa ronunt cu'antul... furata du a $0a uissance des tQnc,res$. Din sedinta trecuta) au&ind o asemenea in rudenta a arare) am fi utut sa nu consimtim la amanarea rocesului* am fi utut sa in'ocam art. 2:F din 1odul enal) si sa im unem acu&atorului ro,ele re'a&ute im erios de le"e - sin"urele ermise - (otarari +udecatoresti) acte autentice) inscrisuri scrise si su,scrise ce ar emana de la 1ara"iale) - dar am renuntat la acest dre t al nostru si am de&le"at e acu&at de aceasta o,li"atiune le"ala consimtind) in interesul unei lar"i si luminoase +ustitii) sa aduca $0a uissance des tQnc,res$ tradusa si le"ali&ata de Ministerul de e.terne. %m rimit tot. Nu am 'oit sa-l stran"em in as rimea drea ta a le"ii. Dar eram si"uri ca asta&i nu 'a 'eni cu traducerea) ,anuiam c(iar ca 'a 'a trimite un certificat medical) rin care sa se constate ca sufera de $influenta$ cu re ercutari ner'oase. Nu-l utem im iedica de a se ,olna'i) dar ceea ce ne-a stat rin utinta am facut3 am tradus noi drama lui Tolstoi si am le"ali&at traducerea la Ministerul de e.terne. 4ncredintam 1urtei te.tul france&) traducerea romaneasca si drama lui 1ara"iale.

De la ince ut facem o declaratie. Nu ne 'om ser'i in de&,ateri de e.em le ilustre. Nu 'om in'oca nici ceea ce s-a in'ocat ,unaoara entru o "lorie a !rantei) entru MoliQre) relati' la drama sa $Don Buan$) ins irata din su,iectul similar tratat de S anioli si de 4talieni. Nu simtim ne'oia nici unei ilde istorice. #rimim ca sa ne +udece) 1urtea din com aratia se'era a acestor doua o ere. 4n su,iect nici o asemanare osi,ila) in s iritul "eneral) afirm ca acessi autori) Tolstoi si 1ara"iale) ornesc de la doua ins iratiuni care se e.clud una e alta. 0ume deose,ita - desi tarani si tarani3 suflete deose,ite) contrarii* orniri rofunde) dar diametral o use. $0a uissance des tQne,res5$ infioratoare utere a intunecimii5 1onstiinte distruse) ,i"otism or,) a,is al ,e&nii5 1redinta) crima) cru&ime) nesimtire) lacrimi... si nimeni nu-si da seama de ce face) de ce 'rea3 crimele se sa'arsesc de cei care nu 'or sa le sa'arseasca* si cei care 'or crimele nu le-ar sa'arsi. 4n aceasta "enial monstruoasa e o ee a crimei) se in'oca ima"inea di'ina a lui 1(rist si crucea se une de uci"asi e ie tul 'ictimelor. >eli"ie si nele"iuire5 1e asemanare ar fi osi,ila cu drama lui 1ara"iale. Nici una. 1ara"iale nu se ocu a de intunecimea mintii. %ici o femeie de o 'ointa e.traordinara in ser'iciul dre tatii) 'rea) cu orice ret sa desco ere si sa ede seasca e asasinul rimului sau ,ar,at. %nca e toata drama. 4n in'ersunarea ei de a desco eri crima) consimte sa se marite cu acela e care-l ,anuia ca e uci"assl) in sco de a desco eri teri,ilul ade'ar. 1onflictul si(olo"ic) de o emotie rofund tra"ica) nu urmareste) de la ince ut si ana la is ra'it decat un sco 3 +ustitia5 Sa anali&am mai de a roa e ti urile) caracterele) din aceste doua drame. !emeile. 4n drama lui Tolstoi sunt trei femei care contri,uie la incordarea dramatica3 %nissia) Matrena si %Lulina. Marina) orfana) n-are nici o im ortanta. %r utea li si din drama. %nissia nu oate suferi e ,ar,atul sau) un ,atran ,olna' si su aracios) a'ar si osandit sa iara. %nissia traieste intr-ascuns cu NiLita) o slu"a a lor. E fericita traind astfel) dar Matrena) mama lui NiLita) urmarind rico sirea fiului si ,una ei stare) o indu leca) cu "reu) sa dea ,ar,atului ,olna' doua feluri de rafuri. %nissia ar aste ta ,ucuroasa ceasul firesc) moartea naturala) ca sa se marite cu NiLita si sa $stear"a acatele) otri'it le"ii$. 1and Matrena ii arata rafurile) ea tresare3 $7o5 (o5 si daca e 're-o rime+die5$ Matrena staruie3 $tot o sa moara5$ Matrena o ridideste. %nissia cedea&a) +eluindu-se $o(5 ,ietul meu ca 5$ Si du a ce-si ota'este ,ar,atul) au&indu-l cum "eme) ii &ice Matrenii3 $Mai ,ine ar fi fost sa moara de moarte ,una5 De ce mi-ai dat acele rafuri5$ 1e femeie este aceasta2 4i e frica de le"e) s aima de acat) si totusi) mecanic) isi ota'este ,ar,atul) autosu"estionata de Matrena. 4"natici moare. %nissia ii fura ,anii si ii da lui NiLita. E aici 'reo 'ointa2 E aici 'reo constiinta2 %nissia e o fiinta rea sau ,una2 Nu. 1riminala fara sa 'rea) ,a inca 'oind sa nu fie. 4aca rimul monstru al inconstientii) al intunecimii) in care or,ecaiesc toti ceilalti nefericiti eroi ai dramei tolstoiene. Matrena) mama lui NiLita) e culmea credintei si a nesimtirii. 1rede in Dumne&eu) in cruce) in 4sus) dar credinta ei e un a,is in care crimele cad fara s-o emotione&e. -n animal) ramas animal) cu idei reli"ioase. O a,surditate feroce) o

nele"iuita trista) o fiara care nu cli este in fata celei mai sfasietoare dureri. #e 'iitoarea sa nora) e %nissia) o con'in"e sa-si ucida ,ar,atul si sa-i fure ,anii) e fiul sau NiLita il face sa araseasca e Marina) o orfana e care o ,at+ocorise* in sfarsit) ca sa nu se afle ca fiul sau) - acum ,ar,atul %nissei) - a trait cu %Lulina) fiica 'itre"a a %nissiei) il indeamna sa-si ucida co ilul) indata ce %Lulina 'a naste. %Lulina e intr-un (am,ar. Se aud "emetele facerei. % nascut. Matrena s erie e NiLita ca Starostea 'a afla de acest concu,ina+) si-l torturea&a) facandu-l sa nu 'ada alta sca are decat runcuciderea. Mama indeamna e fiu-sau sa isi ucida co ilul5 NiLita) ametit de alcool) de incest) de tradari stu ide si in'oluntare) de frica si de crima e care n-o comisese contra lui 4"natici) dar de care rofitase) asa scos din fire) si tot re&ista si-i s une masii) Matrenei3 $Dar nu e "luma) e un suflet 'iu5$ Si Matrena) cu o liniste care trece este conce tiunea dramatica a antic(itatii) a e'ului mediu si a tim urilor moderne) ii ras unde3 $Ei5 suflet 'iu5 1e e2 -n suflet care a,ia se tine de tru 5$ 4n momentul crimei nu uita sa faca cruce co ilasului si simte o ,ucurie ori,ila ca de aici inainte 'a trai ,ine si linistita in casa asasinului sau fiu... Du a ce NiLita ucide si este s aimantat si ri"onit de crima) Matrena se co,oara in i'nita si nete&este amantul este cadra'ul co ilasului turtit. 4n actul final e fericita si ,ea. #ana asta&i nimeni nu sia inc(i uit o astfel de mama) un astfel de monstru. 1ele mai uternice tra"edii ale lui S(aLes eare sunt idilice e lan"a fiarele care ,a+,ie in intunecimea din $0a uissance des tQne,res$. %Lulina e o toanta. Stie de crima si de furtul mamei sale 'itre"e* dintr-un 'a" sentiment de ra&,unare si de sen&atii ,rutal-or"anice se da tatalui sau 'itre") lui NiLita) care se de&"ustase de %nissia indata ce aflase) de la mama sa) de crima %nissiei. 1e asemanare osi,ila ar fi) domnilor) intre aceste trei femei din drama lui Tolstoi si %nca) sin"ura femeie din drama lui 1ara"iale2 %nca iu,ea e Dumitru) rimul ei ,ar,at) si il lan"e intrea"a 'iata) si toata 'iata ei nu urmareste altce'a decat desco erirea si ede sirea asasinului. %nca e o ener"ie curata) un suflet eroic) o 'ointa e.traordinara) o constiinta lim ede) si une le"ea si dre tatea de e amant mai resus de ideea reli"ioasa. %nca nu comite nici o crima) ci face su rema +ertfa de a se marita cu Dra"omir) ca sa-l c(inuiasca ana 'a marturisi si is asi crima. E e'ident) domnilor) ca de la %nissia) Matrena) si %Lulina) trei fiare inconstiente) trei monstri ai intunecimei) nu oti nici sa te ins iri) darmite sa imiti) - ca sa a+un"i la conce tia %nc(ii. E e'ident. E do'edit. Sa com aram ,ar,atii din Tolstoi cu ,ar,atii din 1ara"iale. 4n $Na asta$) Dumitru) 'ictima) nu e.ista. 0a ridicarea cortinei fusese ucis de : ani. Dra"omir) al doilea ,ar,at al %nc(ii) din dra"oste si "elo&ie) andise e Dumitru in adurea de la 1or,eni si-l ucisese. O crima din iu,ire. Se insoara cu femeia entru care de'enise uci"as) si ar fi fost fericit) daca %nca) in tim de : ani) nu l-ar fi ri'it cu niste oc(i taiosi) nu l-ar fi ars cu un "las de foc) nu l-ar fi turtit cu cu'intele ei) in anumit sco ) si nu i-ar fi rascolit sufletul ana ce) a+utata si de 4on) nu l-ar fi rins in marturisirea acatului. Dra"omir n-ar fi a'ut

remuscare. /iata ii lace. !ara 'oia lui) cu de-a sila) se duce sa e. ie&e o crima e care n-o comisese) in locul crimei sale) entru care fusese na astuit un ne'ino'at. 1u cine s-ar asemana) fie si e de arte) Dra"omir2 1u 4"natici) rimul ,ar,at al %nissiei2 Dar 4"natici e un ,atran) un ,olna') un a'ar si moare otra'it de %nissia. 4"natici e 'ictima) Dra"omir este uci"asul. Nici un fel de asemanare in firea lor) in caracterul lor) si nici in rolul e care-l +oaca in dramele de care ne ocu am. NiLita2 NiLita este indicat de Tolstoi ca un $coA de 'illa"e$. -n sensual fara 'ointa* un usuratec fara scru ul* un nestatornic care nu iu,este serios e nici o femeie. % inselat e Marina. % etrecut cu ea si a arasit-o. E slu"a la 4"natici. Sotia acestuia) %nissia) se amorea&a de el. 4n sfarsit ii e sila de %nissia si traieste cu %Lulina) fata 'itre"a a sotiei sale. %metit in laceri) se da la c(efuri. Nu ,ea ca sa-si uite 'reo crima) caci nu sa'arsise nici una) ci de ofta) de lacere. Si desi are oroare de sotia sa) de %nissia) indata ce afla ca si-a otra'it e rimul ei ,ar,at) comite) din sla,iciune) din frica) din li sa de ener"ie si de 'ointa) o crima cum lita3 isi ucide co ilul ca sa nu afle Starostea si satul ca l-a facut cu %Lulina. Si cum il ucide2 4ntr-o ,uimacie stu ida) il arunca +os) ii une dEa lun"ul o scandura este care se tranteste cu toata "reutatea tru ului. -n ti at. Oasele fra"ede ale 'ictimei tro&nesc5 Si intr-o cli a il a uca furia remuscarii. Se re ede e "arliciul i'nitei3 a ucat de s asmuri) stri"a in fata masii $ lan"e) n-au&i cum lan"e5 Si cum tro&neau su, mine oasele lui5$ 1ine nusi aduce aminte de MaL,et( si de stri"atul lui de remuscare cand isi 'ede mainile line de san"e2 $Toata a a oceanului n-ar fi in stare sa s ele etele acestea5$ 4n acest moment su rem si(olo"ic) o erfecta asemanare intre Tolstoi si S(aLes eare) numai ca remuscarea lui MaL,et( se etrece in alat si cea din $0a uissance des tQnc,res$ in coli,a. NiLita) &dro,it) lan"e in ,ratele masii3 $Maica) maiculita) nu mai ot) nu mai ot... a(5 fie-'a mila de mine5$ Si ma-sa ii ras unde3 $O(5 dra"ul mamii) ce frica ti-e5 Du-te de ,ea ca sa rin&i inima) ,ea nitica 'otca$. NiLita e o 'ictima. Ori,ila lui crima) in fond) nu stie de ce a comiso. El nu mai oate trai cu acest "ro&a' acat in fundul constiintei. Nu e ne,un) nu) domnilor) ci) in cli a in care si-a ucis co ilul) un ful"er ii luminea&a sufletul. E un iluminat) un ocait) un nefericit) (otarat sa marturiseasca lumii si sa is aseasca in fata le"ii si a lui Dumne&eu "ro&a'ul sau acat. %u 'enit nuntasii3 ,eau si etrec* %Lulina se marita* NiLita a dis arut din mi+locul 'eseliei. S-a dus intr-un "ra+d) s-a aruncat e un maldar de aie) si-a us un strean" de "at* ri'este la un om inalt. Sa se s an&ure5 Nu. Nu oate) tre,uie sa marturiseasca. %nissia) Matrena) il c(eama sa dea ,inecu'antare asa %Lulinei. Dar cum sa uie el mana e icoana2 % are in mi+locul multimei) in fata tatalui sau) ,atranul %Lim) dar descult si cu ca ul "ol. Matrena tresare. 8anuieste. /rea sa-l de arte&e) ,a c(iar sa-l faca ne,un. NiLita cade in "enunc(i. #ri'este e MarinLa si &ice cu "las tare3 $MarinLa) 'ino'at sunt. Ti-am fa"aduit sa te iau de ne'asta) te-am inselat) te-am arasit. 4arta-ma in numele lui 4sus5$ % oi s re %Lulina3 $%scultati mir ortodo.. %Lulina) sunt un nele"iuit) 'ino'at sunt inaintea ta. Tatal tau n-a murit de moarte ,una) ci otra'it. Eu l-am otra'it. 4arta-ma in numele lui 7ristos5 %Lulina) te-am inselat) si ti-am ucis co ilul) co ilul tau si al meu. Si oasele lui trosneau... a oi l-am in"ro at. Eu) eu sin"ur am fa tuit acestea... $Si inc(inandu-se in fata ,atranului sau tata3 $4arta-ma) tata. Nu te-am ascultat) caine ce sunt) si toate s-au intam lat du a cum ai s us tu. 4arta-ma in numele lui 4sus5$ 1u cine domnilor s-ar asemana NiLita2 1u Dra"omir5 Dar stiti ca Dra"omir a comis o crima din iu,ire) ca e un (otarat) ca n-ar marturisi nimic) ca

nu din remuscarea lui) ci torturat de %nca este rins) du a : ani de &,ucium. 1u G(eor"(e) in'atatorul5 Dar G(eor"(e curtea&a e %nca fara nici un succes) si e un mititel mediocru) care nu e in stare de nimic. Si intr-ade'ar nimic nu i se intam la* nici 'reo is ra'a) nici 'reo fa a rea. Din drama lui Tolstoi) domnilor) ne mai ramane de anali&at ,atranul %Lim) ,ar,atul Matrenei si tatal lui NiLita. %Lim e un ,atran tutuit) rost) in ne utiinta de a le"a doua cu'inte) in"anandu-se stu id in 'or,a fara sens $ta-i-e$. %Lim insa crede in Dumne&eu) nu ,ea alcool si nu fumea&a. 4n acest sim lu ana la crestinism e toata reli"ia marelui rus) care a s us de atatea ori ca intr-un a(ar de rac(iu si o lulea de tutun stau otential doua crime. %Lim nu oate 'or,i) ,ai"uieste) si totusi) dand cand in cand) din "ura lui se aud cele mai sfinte in'ataturi3 $lacrimile ofensatei nu cad alaturea) ci este ca ul ofensatorului$. 4n aceasta ,ruta) cele mai no,ile re'olte. /ine la fiu-sau. %,ia si-a scos o,ielele si a ince ut sa se incal&easca la so,a cand) 'a&and e fiul sau intorcandu-se ,eat de la tar") se ridica amenintator* il acu&a ca traieste in acate si leaca noa tea si e "er) stri"and lui NiLita3 $0asama) nu ot sa mai stau5 Mai ,ine sa etrec noa tea lan"a un "ard decat in casa ta scar,oasa5$ 4ar cand fiu-sau marturiseste crimele in fata Starostii si a satului) %Lim il incura+ea&a asa3 $/or,este) fiul meu) s une tot si te 'ei usura. Desc(idete inaintea lui Dumne&eu) nu te sfii de oameni5$ Tolstoi a ales e %Lim ca sa-si ro o'aduiasca ins iratiunea lui de rofet. 4ntr-o ,ruta si-a us toata adancimea lui reli"ioasa) tot "eniul lui) de credincios. %Lim este intelesul) te&a) ro,lema dramei. 4n %cLim triumfa Tolstoi. -nde e reocu area rofetica in drama lui 1ara"iale2 4on) ne,unul si ne'ino'atul) are (alucinatiuni) 'ede e Maica Domnului) dar nu stie ce 'rea) nu stie de ce sufera) si se ucide) fiindca asa ii orunceste lui in accesul de furie aceea e care o 'ede in inaltimea cerului. E aici 'reo asemanare2 Desi"ur) nici un fel de a ro iere nu este cu utinta. S-a &is) domnilor) de unii atimasi3 drama tolstoiana re re&inta triumful dre tatii si in drama lui 1ara"iale tot dre tatea triumfa. Ei si2 S-ar fi utut sa fie asa. 4n mii de drame triumfa dre tatea si nu din cau&a aceasta s-a facut 'reo asemanare intre ele. Dar este asa in ca&ul nostru2 Triumfa dre tatea in $0a uissance des tQnc,res$2 NiLita marturiseste din remuscare. NiLita e ade'aratul criminal. NiLita a omorat e 4"natici2 Nu) %nissia. Si NiLita ia asu ra lui crima. NiLita a 'oit sa-si ucida co ilul2 NiLita a luat co ilul de lan"a %Lulina2 Nu. Matrena si %nissia il un cu de-a sila sa ucida) %nissia ii arunca co ilul in i'nita. Matrena aco era cu amant 'ictima. Si NiLita ia asu ra lui toate crimele. E aici triumful dre tatii2 Dar %nissia) otra'itroarea) sca a de edea sa. E triumful dre tatii2 Matrena) fiara intunecimii) ea care da otra'a %nissiei si o indeamna sasi ucida ,ar,atul si sa-l fure) care rin s aima face e fiul sau sa-si ucida co ilul) in sco de a trai ,ine si linistita) ea nu marturiseste si nu e ,anuita) si nu-si ia edea sa. E aici triumful dre tatii2 0a 1ara"iale) da) triumfa dre tatea si triumfa com let. O crima s-a comis) Dra"omir du a : ani isi ia edea sa. Si era natural sa fie asa. Tolstoi si-a ro us sa do'edeasca) in infioratoarea lui drama) uterea

intunecimii si triumful credintei sim le si rofunde in %Lim) care crede) si nu ,ea) si nu fumea&a. 1ara"iale a creat un caracter) e %nca) si rin %nca triumfa dre tatea omeneasca. 4n Tolstoi lumea e 'anturata in 'arte+ul intunecimii) al inconstientei) in 'alurile ,i"otismului) ale credintei) ale sen&ualitatii) - si miscata de tre,uinte materiale) asocia&a fara sa-si dea seama) crima cu reli"ia. Taranii lui 1ara"iale sunt constienti) a"eri la minte) stiu ce fac) stiu ce 'or) si rin ca ul nici unuia nu i-ar trece ideea sa-si inc(ine 'ictima sau sa-i uie crucea e ie t du a ce ar fi do,orat-o su, lo'iturile de cutit. 0a Tolstoi) 'a"ul) confu&iunea) intr-o e o ee "randioasa. 0a 1ara"iale) lumina erfecta intr-o drama rofund emotionanta.

Domnilor) am sfarsit cu rima arte a ledoariei mele) si sunt incredintat ca am do'edit desa'arsit cum aceasta noua acu&atiune ce s-a adus lui 1ara"iale este o noua calomnie. %m fi utut sa trecem este ea. Sa cerem osanda cu'enita calomniatorului entru rima calomnie) dar n-am 'oit ca +uratii) u,licul) si indeose,i) asta&i d-'oastra) domnilor ma"istrati) sa 'a ronuntati deci&iunea cu indoiala ca) daca 1ara"iale n-a la"iat e ?emen=) ar fi utut sa la"ie&e e Tolstoi.

Domnilor +udecatori) trec la rima calomnie entru care am ornit rocesul de asta&i. %cest 1aion in $>e'ista 0iterara$) din < si 2; Decem,rie <:;<) a afirmat su, ro ria sa semnatura ca d. 1ara"iale si-a furat drama $Na asta$ du a drama $Nenorocul$ a unui autor 4st'an ?emen=) tradusa de %le.andru 8o"dan si im rimata cu litere Lirilice la 8raso') in anul <848. 1ara"iale a furat2 %cest 1aion une in aralele e mai multe coloane) scene din $Na asta$ lui 1ara"iale si scene din $Nenorocul$ lui ?emen=. Si scenele sunt a,solut identice. 4aca de ce 1ara"iale a ornit actiunea de fata. 1aion nu a a arut asta&i in fata +ustitiei. Sa do'edim noi) e lan"a afirmarea lui 1aion) ca ?emen= nu e.ista) ca %le.andru 8o"dan) traducatorul $Nenorocului$) nu a e.istat) ca drama aceasta este o in'entie si ca documentele u,licate de 1aion constituiesc un fals. %m fost la 8raso') am fost la 8uda esta. 1ara"iale a aler"at in toate artile* s-a trudit* a c(eltuit* s-a adresat la toate autoritatile com etente* si asta&i osedam un lun" sir de do'e&i des re er'ersitatea calomniatorului si des re falsurile la&muite. 4n rimul rand) domnilor) 'a re&entam un catalo" de tot ce s-a ti arit la 8raso') de la <@3@ si ana la <88F) lucrare datorata lui Bulius Gross) rofesor si ,i,liotecar. 4n acest ?ronstaedler DrucLe nu "asim nici e dramatur"ul 4st'an ?emen=) nici e traducatorul %le.andru 8o"dan) si nici drama $Nenorocul$. 0a 8uda esta am dat este o u,licatie decisi'a in care se oate 'edea daca a fost sau nu 'reun dramatur" cu numele de ?emen=) de 4st'an ?emen=) si daca s-a scris si s-a im rimat 'reodata o drama cu numele $Nenorocul$) o o era e care 1ar"iale ar fi utut s-o la"ie&e. 4ata lucrarea e.traordinara cu titlul de $Ma"=ar 4roL) Elete Qs MunLai$) adica $/iata si o erele scriitorilor ma"(iari$)

alcatuita) du a o munca de 4; ani) de catre sa'antul S&inn=ei Bosef) din insarcinarea $%cademiei de stiinte$ din 8uda esta. 4n ,rosura 4F este acea arte a literei L in care se "aseste numele de ?emen=. De la a"ina <4<< si ana la a"ina <4@4 sunt trecuti toti ?emen= care au im rimat ce'a in -n"aria. %m tradus tot ce se afla in aceste a"ini si am le"ali&at traducerea rin consulatul ma"(iar. D-'oastra 'eti e.amina aceste documente. 4aca d-lor ce "asim in 'asta lucrare a lui S&inn=ei3 sunt 33 de ?emen=) si nici un 4st'an ?emen= dramatur") si nici o o era dramatica cu titlul de $Nenorocul$. Si entru a 'a con'in"e de scru ulo&itatea acestei o ere) 'a 'oi cita cate'a nume) si 'a 'eti incredinta ca un autor dramatic care sa fi scris o drama in mai multe acte) ar fi fost cu ne utinta sa sca e neconsemnat in lucrarea lui S&inn=iei. $?emen= %nna Maria a tradus doua iese teatrale3 #a a"alul) iesa sentimentala) in @ acte) du a %u"ust ?ot&e,ue) si #raedicatum) comedie in 3 acte) du a ,aron Ge,ler.$ - $?emQn= 8ela +unior) racticant de a'ocat si su,locotenent ce&arore"esc in re&er'a. % murit la <883) Se tem,rie 28) in #o&son=) in etate de 23 de ani. % fost cola,orator la &iarele din #o&son=$. $?emen= 4anos$) redicator e'an"(elico-reformat la S&il'as. El a scris salmul <94 in $Noua carte de cantece$. 1and dar se catalo"(ea&a astfel de traducatori) de cola,oratori e la &iarele dintr-un orasel de ro'incie) si nu se sca a nici un reot care a scris un salm intr-o carte de cantece) ar fi fost im osi,il sa'antului un"ur sa treaca cu 'ederea un autor dramatic ori"inal. Si cu toate acestea) noi am dus mai de arte cercetarile noastre. Ne-am adresat la rofesori) la literati) la sa'anti) si le-am cerut arerea lor in scris. D. 4. 8unea) roman) rofesor de lim,a si literatura ma"(iara la liceul din 8raso') ne scrie urmatoarele3 $#rofesorul dr. 4ancso 8enedeL mi-a ras uns la e istola mea. El imi scrie ca in literatura ma"(iara nu e.ista 'reo drama cu su,iect analo" celui din Na asta$. S re o mai ferma asi"urare s-a adresat cu $o ru"are catre cole"ul sau dr. 8a=er 4o&se+. %cest domn e cel mai c(emat a-si s une arerea in c(estiuni de literatura dramatica ma"(iara. 4n cate'a &ile 'a rimi 4ancso ras unsul acestei autoritati asu ra fa tului daca cum'a e.ista 'reo drama ma"(iara care sa trate&e su,iectul dramei d-'oastra$. Domnilor) 4ancso 8enedeL e rofesor de literatura ma"(iara la liceul clasic de stat din 8uda esta) directorul ser'iciului nationalitatilor si stie erfect romaneste. 8a=er 4o&sef este rofesor de literatura ma"(iara la -ni'ersitatea din 8uda esta si autorul $4storiei dramei ma"(iare$.

4n a doua scrisoare d. 8unea ne comunica3 $4n &ilele acestea am rimit e istola d-lui 4ancso) insotita de scrisoarea d-lui 8a=er) care se ronunta definiti' in c(estiunea care ne reocu a. %ceste scrisori recum si e istola anterioara a dlui 4ancso 'i le trimit in ori"inal) cat si in traducere romaneasca. Din aceste e istole 'a uteti con'in"e e de lin des re aceea) ceea ce si alt cum stiam) ca 1aion 'or,este neade'aruri. #u,licatiunea lui S&inne=ei e mai resus de orice ,anuiala a serio&itatii si caracterul ei stiintific nu are li sa de nici o confirmare. S&inn=ei e un scriitor ma"(iar de ran"ul rim si u,licatiunea aceasta a lui trece de cea mai ra"matica si stiintifica e terenul ,io-,i,lio"rafic ma"(iar. Scriitorii

ma"(iari se ro'oaca la ea ca la cel mai e.act si corect i&'or de date ,io,i,lio"rafice. E e.clusa osi,ilitatea ca S&nn=ei sa fi trecut cu 'ederea e 'reun dramatic cu numele ?emQn= 4st'an si o confirmare a e.actitatii datelor cu rinse in aceasta u,licatiune este su erflua$. - 4aca) domnilor) si cele doua scrisori ale lui 4ancso 8enedeL) recum si scrisoarea lui 8a=er 4o&sef) in ori"inal si in traduceri le"ali&ate de consul. 4ancso 8enedeL catre 8unea3 $%m citit $Na asta$ ana la ca at si am cautat nu cum'a aflu ce'a asemanator acesteia in literatura dramatica ma"(iara 'ec(e sau noua2 1u desa'arsire stire n-am aflat. %tat insa nu m-a multumit. %m ela,orat din iesa un escer t detaliat) e care l-am redat cole"ului nmeu dr. 4osif 8a=er) autorul istoricului dramei ma"(iare) ru"andu-l sa 'ada nu cum'a afla intre multele roduse ale literaturii dramatice ma"(iare 'reunul care sa fie asemenea $Na astei$. 1ole"ul meu 8a=er) care e terenul acesta e s ecialist de ran"ul rim) mi-a romis cu multa afa,ilitate ca-mi 'a im lini ru"area. Natural ca re&ultatul numai in 8 - <; &ile 'oi utea comunica. Te ro" sa fii ana atunci cu acienta. - du a arerea mea 1aion e dator sa do'edeasca. El ar fi fost dator sa cite&e si sa indice o ul dim reuna cu autorul lui) locul si anii editiei) comunicand aralel si te.tul ma"(iar. 1el utin in toata lumea astfel se intam la) de cate ori e 'or,a de al"iare. Nici fa,ula) nici caracterul $Na astei$) nu le-a utut lua d. 1ara"iale din literatura ma"(iara) cu atat mai utin dintr-o drama scrisa inainte de <848) deoarece o era e cu desa'arsire si(olo"ica-moderna. O astfel de drama nu s-a scris e atunci nicaieri) cu atat mai utin in literatura ma"(iara. Se oate inc(i ui 'reun scriitor ma"(iar care sa fi utut crea caracterul %nc(ii2 %nca e un ti curat al tarancei romane. O astfel de taranca ma"(iara nu e.ista.$ Si in a doua scrisoare a d-lui 4ancso 8enedeL catre d. 8unea se comunica re&ultatul cercetarilor d-rului 8a=er in urmatoarele cu'inte3 $%m onoare a-ti transmite e istola dr. 8a=er. El) rima autoritate in istoria dramei ma"(iare) e lan"a cea mai intensi'a cercetare) cu desa'arsire n-a aflat nici un su,iect care sa semene cel utin cu acela al $Na astei$. 4aca in sfarsit si scrisoarea lui 8a=er 4o&sef catre 4ancso 8enedeL3 n-am 'oit sa mai a,u&e& de ra,darea d-tale) desi) durere) nu iti ot comunica altce'a decat ca cercetarea a fost fara succes. %m studiat o serie de su,iecte dramatice si titlurile de drame) dar n-am dat de 'reo drama asemanatoare. Nu cunosc nici un scriitor dramatic ma"(iar cu numele de ?emen= 4st'an. #oate e traducator si c(estionatul su,iect dramatic se ascunde cu totul su, alta titula de drama* oate ca e scriitor ori"inal) dar atunci drama sa sta ascunsa ca manuscris in 'reo oarecare ar(i'a. %re insa lucrul si o alta arte. 1el ce acu&a e dator sa do'edeasca. Nu acu&ati aduc ro,e ca n-au furat) ci acu&atorul do'edeste furtul. Sunt con'ins domnilor) ca toate aceste autoritati) sa'anti de rima ordine in literatura dramatica ma"(iara) ca toate aceste afirmatiuni stiintifice si de&interesate) ca toate aceste 'olume s eciale si scrisori) au desa'arsit do'ada calomniei e care eram datori sa o facem) dar am facut-o ca sa nu a arem in fata d-'oastra) miscati de sentimentul ra&,unarii) ci de adanca noastra con'in"ere in dre tatea e care o cerem) in re aratiunea le"itima ce ni se datoreste in 'irtutea le"ii si a celor mai elementare rinci ii de demnitate si de ordine sociala. #ana aici am cautat ade'arul si am reci&at calomnia. Sa 'edem omul.

Sa ne o rim utin asu ra falsului) asu ra intentiunei) asu ra relei credinte si a er'ersitatii fara erec(e in asemenea materie.

4aca) d-lor) ma"istrati) - (d. Dela'rancea arata cele doua foi im rimate cu litere Lirilice) - la ce sco,oara ura e un om fara scru ul. E destul sa ri'iti) acum mai ales cand '-ati con'ins ca nu e.ista un autor dramatic ma"(iar cu numele de ?emen=) un traducator 8o"dan si o drama $Nenorocul$) - aceste doua foi. Ele sunt im rimate cu litere Lirilice. Tre,uia falsul sa incea a cu aceasta. %tat nu ar fi fost destul. !oile tre,uiau sa ai,a caracterul de 'ec(ime) ca de la <848. Si (artia moderna a fost su usa la tortura* a fost artificial in"al,enita* flacara la care au fost e. use foile a ars o ,ucata din ele. % lanuit) a com,inat) a facut tot ce i-a trecut rin minte ca sa dea as ectul 'ec(imei de acum o +umatate de secol. % 'oit ca falsul sa ai,a intrea"a a arenta a realitatiei) a ade'arului* n-a uitat nimic) nu s-a sfiit de nimic3 nu s-a rusinat de nimic* si desi"ur ca ar fi a+uns la un 'olum intre") daca n-ar fi fost sa osedam toate do'e&ile calomniei si a re'oltatoarei in'entiuni. -nde se 'a o ri acest er'ers) daca le"ea nu-i 'a taia e.ce tionalul a'ant entru fals si escroc(erie2 Sa nu credeti ca acest domnisor este la rima is ra'a in asemenea orniri. %2 nu5 Trecutul sau e ilustru) ca toata tineretea. Nu e nici la ince utul si cred ca nici la is ra'itul acestei stralucite cariere. 1ola,ora) ca ince ator) la un &iar din 1a itala. 4ntr-o &i re&inta directorului) ca ince ator) la un &iar din 1a itala. 4ntr-o &i retinsa directorului o serie de nu'ele) retin&and ca le-a tradus dintr-un 'olum al ilustrului 4,sen. Nu'elele se u,lica. -n cititor une in 'ederea directorului ca o erele sunt rea sla,e entru 4,sen) afirmandu-i in acelasi tim ca 4,sen n-a scris nu'ele. Directorul ii cere 'olumul lui 4,sen. 1aion fa"aduieste ca-l 'a aduce a doua &i. Din ceasul acela n-a mai dat e la redactie. 4ntr-un alt &iar u,lica o nu'ela ca si cum ar fi a sa. 0uare admira,ila) dar in cele din urma se desco era ca e la"iata du a Gu= de Mau assant. %m,itia acestui tanar e rea mare ca sa ramana in domeniul literaturii ure. /ru sa ara un cercetator se'er) un om de stiinta) un sa'ant. Si de ce nu2 E asa de usor sa ari ceea ce nu esti) daca esti fara constiinta onesta. %cu&atul i&,uti sa u,lice in $Noua >e'ista >omana$ de la < Decem,rie <:;<) o notita de o im ortanta istorica e.ce tionala) referitoare la Mircea cel Mare. 1eea ce nu deslusisera istoricii nostri) 1aion lim e&i "ratie unei scrisori a a ei 8onifaciu al K4-lea5 %scultati) domnilor) ce scrie acest nou istoric) menit sa im rastie intunericul de e e'enimentele din cel mai de artat trecut al >omanilor. $4ntr-o colectiune de documente ri'itoare la istoria noastra) se afla u,licat un ra ort din 1reta) datat cu anul <4;<) rin care se s une ca un anume Emanuel 1ano din Enes) intorcandu-se rin Tesalonic) a intalnit trei turci care iau s us ca fac arte din ramasitele unei oaste de FF de mii de turci) care au de'astat -n"aria si intorcandu-se rin /alac(ia) Mircea /ala(ul a ucis o mare arte din armata turca) sca and cu 'iata numai 3;;; de turci. Mircea /ala(ul e fara indoiala Mircea-/oda. Se naste insa intre,area3 cand a a'ut loc ra&,oiul acesta in <4;; sau <3::2 Si mai de arte3 - $Du a d. Tocilescu lu ta aceasta n-a a'ut nici o insemnatate. D. Keno ol asemenea nu ne 'or,este nimic des re lu ta aceasta din <4;; sau

<3::. Du a cat stiu) d. Onciul une acest ra&,oi in <4;; si admite in totul s usa ra ortului sus citat. -n document retios - iar un document) un nou document du a documentul cu litere Lirilice de la 8raso'* si 'eti 'edea ce retios este acesta - ...-n document retios $care sa lamureasca aceasta ro,lema* n-a fost un ra&,oi) ci o sim la incursiune de ,ande turcesti in <3::) iar nu in <4;;) du a cum lasa a se intele"e ra ortul din 1reta. 4n (artiile ra osatul M"r. 7ulst) s-a "asit si multe documente) rin care o serie de scrisori de la feluriti a i. -na din aceste scrisori e a lui a a 8onifaciu al K4-lea si datata din <4 Decem,rie <3::) document interesant entru istoria noastra si inedit ana acum. 4l ot u,lica a&i in arte) "ratie unui ne ot al ra osatului Monsi"neur dE7urst. Documentul e scris in lim,a latina. >e roduc din el) artea care ne interesea&a) in traductie romaneasca. 1at des re autenticitatea lui) istoricii se 'or con'in"e curand) cand acest document) im reuna cu altele) 'or fi im rimate in facsimile$. 4aca) domnilor) si fra"mentul) u,licat de domnisorul acesta) din faimosul document3 - $4n anul <3:: in luna cea calda a lui 4ulie) ,ande numeroase de (oti turci radara -n"aria dunareana si arte din Tara /ala(iei) cea udata de Dunare. -n "eneral /ala() MirLe) a ,atut e ,anditi$. - 4mediat du a u,licarea acestui nou document oamenii de stiinta au ,anuit falsul. Noi ne-am adresat d-lui rofesor Onciul) un istoric de mare 'aloare) reocu at indeose,i de e oca lui Mircea) si i-am cerut arerea sa des re aceasta comunicare. 4aca ras unsul d-lui rofesor Onciul3 - $Stimate amice) imi ceri arerea comunicarii facute de 1.%. 4onescu (1aion)) in noua $>e'ista >omaana$ Nr.4@ su, titlul* $-n ra&,oi al lui Mircea in <3:: (-n document nou)$. %sa cum se re&inta aceasta comunicare nare nici o 'aloare stiintifica. !ra"mentul u,licat din un retins document al a ei 8onifaciu K4 (n-au fost decat noua a i cu numele de 8onifaciu) iar in <3:: era a a 8onifaciu 4K) este) din toate unctele de 'edere) mai mult sus ect. - <). Nu se arata daca documentul se afla in ori"inal sau in co ie) cui si care cau&a a fost li,erat si ce le"atura cu restul se face acea mentiune des re Mircea. - 2). Data <4 Decem,rie <3:: este im osi,ila ca datare ori"inala* caci documentele a ale din acel tim ) se datau du a anii ontificatului) cu &ilele lunilor du a calendarul roman. (E.em lu de la 8onifaciu 4K* $Datum >omae) il Nonas Martii anno decimo$ F Martie <3::). 3) Data din te.tul documentului3 $4n <3::) in luna cea calda a lui 4ulie$ este a,solut falsa ca forma* iar celelalte amanunte) recum3 $-n"aria Dunareana$) - arte din Tara /ala(iei cea udata de Dunare$ - $un "eneral 'ala( MirLe$ sunt cel utin sus ecte. - %sa fiind) din fra"mentul u,licat nu ramane nimica ce ar a'ea infatisarea unei marturii autentice. 8anuind o falsificatie) am inter elat e autor asu ra documentului in c(estiune) la seminarul meu de istoria romana) la care lua arte ca student. Dansul a s us atunci ca in 'ara urmatoare 'a aduce lamuririle cerute) iar de atunci (era e la ince utul lui Dec.) nu s-a mai aratat la seminar) la care ana la acea data luase arte foarte re"ulat - Mai este de notat ca) in comunicarea u,licata) autorul romitea a u,lica $curand$ documentul intre" in facsimile) care insa ana asta&i (Martie <:;2) n-a iesit la lumina - Din acestea mi-am format con'in"erea ca a'em a face cu un falsificat "rosolan) rin care se mistifica u,licul) cum si re'ista ce cu rea in"aduitoare li,ertate desc(ide coloanele sale entru asemenea Note si discutiuni$. 4aca omul) domnilor ma"istrati) e care-l +udecati. E com let felul lui. Nu se

sfieste de nimic. -raste e 1ara"iale2 4l calomnia&a si calomnia si-o de,itea&a in termeni infioratori de murdari. Dar ca sa oata calomnia) el) 1aion) e un 1ara"iale) simte tre,uinta de a in'enta oameni si o ere2 4n'entea&a. Dar atat nu-i e dea+uns2 Simte si tre,uinta de a fa,rica documente false2 0e fa,rica si le u,lica. Si-a satisfacut atima. /rea sa se ilustre&e ca istoric2 Nu re&ista de-a minti o Tara intrea"a asu ra e'enimentelor ei. 4n'entea&a un document din $luna calda a lui 4ulie$. Si-a satisfacut 'anitatea5 4n sfarsit) domnilor) acest 1aion comite un alt fals) de asa natura ca ni-l &u"ra'este erfect de ,ine ca un suflet mic si er'ers) animat de o imensa desartaciune. %m aici o ,rosurica de <8 a"ini) e care o da u,licului cu titlul de 4sus. Du a atatea mii de 'olume scrise des re 4sus sa 'ie 1aion cu <8 a"ini2 Sar area o co ilarie. Nu) nu este o cooilarie. 8rosura o u,lica nu entru cu rinsul ei) ci entru co erta de la sfarsitul ei. %ici in cate'a randuri - un nou fals - nai'itatea lui trece orice masura inc(i uita.. 4ata ce citim e aceasta co erta finala3 Din lucrarile lui 1onst. %l. 4onescu. Si ce lucrari credeti ca anunta2 Mici incercari2 8rosuri2 Nu) domnilor) 'olume in lim,a france&a. % "asit si editor5 E un scriitor cele,ru) care a trecut (otarele tarii inca de la <8::. Sa citim3 $Essais sur la dQcadence romaine$ #aris <8::) >etau. freres Qditeurs. #retul 3 lei si @; ,ani - $Etudes (istoriAues$ #aris <8::. >etau. freres editeurs. < leu si @; de ,ani - $0e culte de 8ac(us$ <:;<. >etau. freres) li,raires-Qditeurs. #retul 3 lei si @; de ,ani. 0a 2; de ani si la 23 de ani sa u,lici de+a 'olume de sute de a"ini) in lim,i straine) si sa "asesti la asa 'arsta si entru asa studii 'oluminoase) li,rari) editori in #aris2 Nu e asa ca e e.traordinar2 Si totusi in ca&ul nostru nu e de loc e.traordinar. %cest domnisor n-a u,licat nici un 'olum din cele anuntate. -n fals cu care sa acaleasca e credulii din >omania. %m scris li,rarului /ictor >etau.) caci asta&i firma >etau. freres a ramas numai /ictor >etau.. Si iaca ras unsul editorului d-lui 1aion3 $domnilor) ca ras uns la scrisoarea d-'oastra din @ curent) am onoarea de a 'a trimite catalo"ul meu si de a 'a informa ca nu sunt editorul u,licatiunilor d-lui 4onescu$. Si sa nu se in'oce tineretea. %r fi ofensa adusa tineretii si tinerimii. Tineretea e "ratioasa) e "eneroasa) e entu&iasta. Greselile unui tanar se resimt de inocenta si de&interesare) iar nu de calcul) de ura si de er'ersitate. 1o ilarie e... sa intente&i un autor) o drama si un traducator in sco de a in+osi e un scriitor ilustru2 1o ilarie e.. sa fa,rici documente) sa le in"al,enesti la lumanare) sa le im rimi cu litere Lirilice) si sa afirmi ca le-ai ru t dintr-un 'olum e care-l ose&i) fa"aduind a-l darui %cademiei2... 1o ilarie e... sa in'ente&i documente istorice2... 1o ilarie e... sa anunti ca ai u,licat de+a trei 'olume in lim,a france&a2 ...1o ilaria ar fi cel utin desinteresata5 0a calomniatorul 1aion in tot ce-a facut... interes) er'ersitate atima si e"oism5 %re interes e'ident sa ara sa'ant. 4nsala $Noua >e'ista >omana$. %re interes e'ident sa ara de+a un scriitor insemnat. #u,lica e co erta unei ,rosuri o serie de o ere ima"inare) ca si cum ar fi editate de un li,rar din #aris. Daca ar fi i&,utit sa insele - si aceasta a 'oit - o inia u,lica) si-ar fi saturat

'anitatea si ar fi crescut enorm in consideratia lumii. !alsurile lui dar) au lo"ica er'ersului) iar nu ca riciile inocente ale tineretii. >enumele lui 1ara"iale) o erele lui 1ara"iale) s iritul lui 1ara"iale il ri"onesc) ii rascolesc ura. Simte un mi&era,il interes de a-si otoli aceasta ura) aceasta in'idie. %re un interes. Si nu co ilareste cauta sa si-l satisfaca) caci nu se o reste la critica) oricat de rea) de murdara si de in'ersunata ar fi fost ea. Domnilor) se oate face o critica) drea ta sau nu) atimasa) au senina) o critica filolo"ica) o critica estetica. Se oate sa urmaresti intr-un autor e lan"a estetica lui si etica lui) si sa te ridici la o critica filo&ofica. Mai mult) e lan"a toate aceste ra orturi) se oate sa studie&i e oca omului) ca e lan"a omul in sine) sa stran"i de a roa e toate cau&ele care au determinat idealitatea autorului si natura intima a o erelor) ca si cum ai face un ca itol din istoria nationala. %stfel) s-ar infatisa critica cu as ectul) cam retentios) de critica stiintifica. Oricare fel de critica s-ar fi incumetat acu&atul sa incerce in contra lui 1ara"iale) si oricat 'enin de mititel ne utincios si rau) ar fi 'arsat in cadrul incercarii sale) 1ara"iale ar fi ramas senin) ar fi suras) cel mult oate ar fi aruncat 'reo scanteie de s irit) daca ar fi cre&ut ca atima ad'ersarului merita o scanteie din s iritul sau. Dar nimeni) domnilor) nici in >omania) nici aiurea nu oate fi asa de mare) incat un fals) com,inat cu documente) cu ro,e de fa t) si us e doua coloane) sa nu fie e. us la discredit si la dis retul u,licului. !ata de documente din care reiese furtul) de orice natura ar fi el) numai +ustitia te oate a ara) daca documentele sunt false si tu ne'ino'at. >as unsul lui 1ara"iale n-ar fi rasturnat fa tele concrete) ,a ar fi contri,uit la de&onoarea lui. Numai +ustitia este in stare sa sal'e&e onoarea cui'a) cand calomnia si falsurile sunt do'edite. 4n olitica) - uneori confruntandu-se cu calomnia) - ura si in'ersunarea) au e. licatiunea lor daca nu c(iar scu&a. -n om insemnat) in&estrat cu un tem erament ro,ust si cu un real talent) in olitica nu re re&inta numai 'ointa lui) sentimentalitatea lui) as iratiunile lui) credintele lui* ci in el se insumea&a ornirile tuturor arti&anilor. El e o suma de 'ointe) de sentimente) de as iratiuni) de credinte. Si atimile de retutindenea cu intrea"a suma a im ulsi'itatilor se concentrea&a in acest cam ion. 4n fata lui un ad'ersar identic de co'arsit de toate ener"iile sufletesti ale coreli"iorarilor sai. Din aceasta cau&a uneori se intam la descarcari de o 'iolenta e.traordinara. 4n asemenea descarcari) in confu&iunea asiunilor) uneori sca ara si calomnia. Si totusi +ustitia tre,uie sa-si faca datoria) caci astfel su, rete.t de atimi olitice) mora'urile sar co,ori si mai mult) iar 'iata u,lica s-ar de&onora ana la sal,aticie. Dar in arta) in literatura) ce e. licatiune usuratoare ar a'ea calomnia2... -ra ersonala a unui in'idios2... Da) stiu ca stralucitul talent a lui 1ara"iale a starnit in cati'a erniciosi) asiuni oar,e. 0umina lui stin"e acele sla,ute licariri) sla,ute ca fosforescentele c(i,riturilor trase e un erete. >enumele lui fara 'oia lui) roiectea&a o um,ra "roasa este unele nume care nu merita sa traiasca. %ceasta este cau&a calomniei si a falsurilor. 1um) domnilor2... -n o or intre" admira e 1ara"iale... %dmiratiunea trece este 1ar ati. 8unul lui nume trece este (otarele neamului romanesc. Si e

acest om sa-l acu&i) s ri+init de falsuri) ca o erele sunt +afuri literare2 Dar asta inseamna a i&,i in credinta) in admiratiunea si in fata romanilor5 Si ce s-ar fi intam lat daca criticul im ostor n-ar fi fost sur rins2 1e s-ar fi intam lat daca nu adunam noi aceasta multime de ro,e2 O mandrie a tarii ar fi fost 'este+ita) nu numai 1ara"iale infierat5 Si ce idee si-ar fi facut strainii de noi romanii2 1a suntem un o or) care ne sar,atorim un"asii) ca "loriile noastre se intemeia&a e +af) ca "eniul nostru este o rusine) ca nu a'em nici constiinta) nici demnitate2 Si cand ma "andesc ca omul acesta a 'e"(eat +umatate din no tile sale entru a ne crea o dramatur"ie ori"inala... cu cat talentul lui e mai mare) si osteneala mai co'arsitoare... cu atat calomnia e mai odioasa si incercarea mai demna de as rimea le"ilor5 %5 Stiu) cunosc acu&atiunile uerile ce s-au adus lui 1ara"iale. $%i atacat li,ertatile u,lice5$ - $ai ,at+ocorit 1onstitutia5$ - $%i &eflemisit E"alitatea5$ - $%i one"rit Democratia5$. Nu) domnilor) s iritul rofund si ascutit a lui 1ara"iale a denuntat sarlatania si usurinta) a rec(emat la realitate e nai'ii &'a aiati) a &u"ra'it &a aceala si denaturarea s iritului national. >olul lui a fost de a contri,ui in arte la insanatosirea 'ietii noastre u,lice. Si in fond) in dramatur"ia lui) nu e rautate ci iu,ire. 1ara"iale nu uraste e 1ata'encu) e Dandanac(e) e 4 in"escu) e conu 0eonida. El nu isi calomnia&a nici ersona+ele creiate de el. #arca il 'ad retras intr-un colt) scanteindu-i ri'irea de atrundere) sura&and de sincera si ,una lacere3 isi asculta eroii retutindenea) cu dra"oste si ii ia&a) ii rotun+este in mintea lui) ii descarca de artea ,anal-indiferenta si ii reduce la sufletul lor real-estetic) etern-real. %sa si-a studiat ti urile* si animat si de alta dra"oste) de enorma dra"oste de lim,a romaneasca) s-a +ertfit ei) framantand-o entru a-i s ori 'iata) uterea si farmecul. % munci din "reu* si-a ro,it tot talentul si toata intelin"enta lui entru fala noastra a tuturora* si traind din "reu) n-a intins mana nimanui si nu s-a lans niciodata de in"ratitudinea acelora de care a de ins soarta o orului roman) nici de ratacirea multora care n-au inteles ca 'iata unui o or atarna nu numai de de&'oltarea lui materiala) ci si inaltarea "eniului lui. Si cand 1ara"iale sta resemnat la o arte) si traieste din munca as ra) cinstita si demna... sa-l i&,im) sa-l atam... sa-l infatisam lumii ca e un furt ordinar...2 4i roduce ce'a teatrul) - teatrul lui care a in'eselit si insanatosit) - sa-l calomniem... sa comitem falsuri... sa-l +ecmanim si de acest 'enit) entru care si-a +ertfit 'iata intrea"a5 ...1ara"iale a re&entat c(iar in anul acesta) un 'olum la %cademie... e el5... sa con'in"em e toti ca e un scriitor de contra,anda... Dar termin) domnilor) ru"andu-'a sa nu ierdeti din unct de 'edere cine e calomniatorul si cine e calomniatul* sa 'a "anditi la mi+loacele intre,uintate de calomniator entru a i ai ,ine "radul lui de er'ersitate3 sa 'a inc(i uiti suferintele morale ale calomniatului) calatoriile si c(eltuielile e care a tre,uit sa le faca cu adunarea ro,elor) entru ca e lan"a osanda ce se cu'ine 'ino'atului) sa acordati des a"u,irile ce se cu'in ne'ino'atului) si e care le-am formulat in scris in lan"erea noastra.

S-ar putea să vă placă și