Mitul este o ncercare de a istorisi o ntreag experien uman avnd un scop prea profund, care merge pn n adncimile sufletului

i i ale sngelui, printr-o descriere sau o explicaie mental. (D.H. La rence)

1. Noiuni generale 2.Periodizarea mitologiei romneti 3.Tipuri de toteme 4.Structura mitologiei romneti a.mitologia sorii b.mitologia morii c.demonologia 5. iturile !undamentale romneti. itul "bur#torului $.%oncluzie &.'ibliogra!ie

MIT !onceptul c"eie al orecarei mitologii generale #i al orecarei etnomitologii a fost #i rmne mitul.Lmurirea lui n perspectiva #tin$ei teoretice a miturilor contri%uie la lamurirea conceptelor derevate de la el& s'stem de mituri #i mitologie. Mitul este un element esential al civili(atiei omenesti, explica gene(a lumii sau fenomenele naturii, miturile motivea(a aspiratiile si idealurile umane) el e un produs al spiritului care se reinoieste in permanenta. Mitul confera expresie la ceea ce ratiunea nu poate exprima) el ne pune in contact cu misterul naturii. !onceptul de mit poate fi lmurit prin mai multe ci analitice& a.prin elementele lui constitutive %.prin motivele fa%ula$iei #i anecdoticii c.prin tipologia lui stadial-istoric d.prin logicitate #i veridicitate e.prin polivalen$a,polisemia #i poliglosia mitului Mircea *liade sus$ine +c este greu de dat o defini$ie mitului care s fie acceptat de toti savan$ii #i n acela#i timp accesi%il nespeciali#tilor,fiindc este imposi%il ca o singur defini$ie s fie n stare s m%rati#e(e toate tipurile #i toate func$iunile mitului,n toate societ$ile ar"aice #i tradi$ionale.Mitul este o realitate culturala extrem de complex,care poate fi a%ordat #i interceptat n perspective multiple #i complementare.,n concep$ia lui mitul este povestea unei faceri,unei gene(e,a unui nceput care relatea( istoria sacr a unor fiin$e supranaturale care au creat totul,de aceea exprim un model exeplar al tuturor activit$ilor omene#ti.*l de(vluie deci istoria sacr a nceputurilor gndirii omene#ti.-i n conclu'ie Mircea *liade sus$ine c n civili(a$iile primitive mitul exprim,scoate n relief #i codific credin$ele,salvagradea( #i impune princiipiile morale,garantea( eficacitatea ceremoniilor rituale #i ofer reguli practice ce urme( s fie folosite de om.
Identitatea cultural a fiecrui popor poate fi reflectat de miturile i legendele care l-au nsoit pe tot parcursul dezvoltrii lui. De aceea, este foarte important s cunoatem literatura de natur popular, s cunoatem miturile i legendele care au circulat odinioar.

Mitul este o povestire fabuloas care cuprinde credin ele popoarelor (antice) despre originea universului (cosmogenez) i a fenomenelor naturii, desprezei i eroi legendari. Mitul implic fiinte spirituale, precum Dumnezeu, nger sau demoni, si persona e fantastice ca de e!emplu" oameni-animale, precum i e!istena unei alte lumi. #ncerc$nd s defineasc mitul, %liade arat c acesta &povestete o istorie sacr' el relateaz un eveniment care a avut loc n timpul primordial, timpul fabulos al (nceputurilor). *ltfel zis, mitul povestete cum, mulumit isprvilor fiinelor supranaturale, o realitate s-a nscut, fie c e vorba de realitatea total, +osmosul, sau numai de un fragment" o insul, o specie vegetal, o comportare uman, o institu ie. % aadar ntotdeauna povestea unei (faceri)" ni se povestete cum a fost produs ceva, cum a nceput (s fie). Mitul nu vorbe te dec$t despre ceea ce s-a nt$mplat (realmente), despre ceea ce s-a nt$mplat pe deplin,. -ens particular" .ilosofii epocii post-mitice, precum /rotagoras, %mpedocle i /latonfolosesc mitul ca pe o punere n scen alegoric cu scopul de a- i face neleas opera. De e!emplu, /laton creeaz mituri originale (cum ar fi mitul peterii), sau readapteaz miturile anterioare. a) Mitul este o povestire fabuloas care cuprinde credin ele popoarelor (antice) despre originea universului i a fenomenelor naturii, despre zei i eroi legendari, etc. b) Mitul este o poveste, o legend, un basm.Dic ionarul %!plicativ al 0imbii 1om$ne, %diia a II-a, 2nivers %nciclopedic, 3ucureti, 4556. 7araiune alegoric sau legend despre zei i eroi care personific fore ale naturii sau ale societii. *v$nd o factur folcloric i transmi$ndu-se oral, mitul multor popoare au fost culese la un moment dat i transformate n epopei, care reprezint adevrate monumente ale vec8ilor culturi i fac parte din tezaurul culturii universale (e!. epopeele 8omerice, indice, etc.). Miturile au o tipologie variat i o sfer tematic foarte larg. *stfel, miturile teogonice (e!. Teogonia lui 9esiod) povestesc cum au aprut zeii sau cum iau mprit acetia atributele' miturile cosmogonice (e!. cele din 2pani ade i din 3iblie), povestesc cum a aprut lumea' miturile etiologice se refer la originea unor fenomene, ritualuri, institu ii, etc. (e!. mitul /andorei, care ncearc sa e!plice originea rului). 1apsoziin populari i ulterior artitii culi s-au abtut adeseori de la spiritul mistic, religios, ls$nd s se reflecte n mituri tendin e care n esen sunt profane (e!. mitul lui /romoteu). 2nele dintre cele mai frumoase mituri c$nt sentimente etern umane" dragostea nermurit (e!. mitul lui :rfeu i %uridice), prietenia (mitul lui :reste i /ilade), dorul nemplinit (mitul lui %ros i /s;c8e), etc. Datorit caracterului lor simbolic comple! i unor elemente general-umane, miturile au constituit o surs permanent de inspira ie pentru creatorii din toate domeniile artei.Dic ionar %nciclopedic 1om$n, <ol. III, = - /, %ditura /olitic, 3ucure ti, 456>. Mitul (definiie e!tern, perspectiv e!tern asupra acestuia) este o povestire fabuloas de origine popular i necugetat, n care ageni impersonali, cel mai adesea fore ale naturii, sunt prezentate sub form de fiine personale ale cror aciuni i aventuri au un sens simbolic.De la certitudine la dubiu - .ilozofie i raionalitate, 1obert /aradis, ?eorges :uellet, /ierre 3ordeleau, %.1./.I., @AA4, cu citare din B<ocabular te8nic i critic al filozofieiB, *ndrC 0alande, /aris, /.2..., 456D. Mitul (definiie intern" mitul este e!plicat din punctul de vedere al mitului nsu i) este o poveste oral sau scris prin care un grup uman ilustreaz sensul care l d valorilor sale, leg$ndu-le de un moment fondator, anume acela al originii. *ceast poveste anga eaz membrii grupului s acioneze n sensul valorilor pe care ea le ve8iculeaz. De e!emplu, mitul biblic al pcatului originar, e!plic cum

gesturi fcute la origine devin fondatoare ale realitii umane prezente. %l arat de ce oamenii de azi sufer i cum se pot ei insera n procesul de m$ntuire propus de ctre religia cre tinE4F Mitul este o poveste care relateaz evenimentele situate la origine, n timpurile fr seamn ale nceputurilor" apari ia cosmosului, a omului, a plantelor i animalelor, emergena vieii. %ste timpul fondator al credinei omului ntr-o divinitate sau un singur Dumnezeu. -ensul miturilor variaz de la o epoc la alta. Dou curente de interpretare au e!istat dintotdeauna. /rimul ne spune c mitul este o poveste fabuloas, inventat, imaginar. +ellalt curent e!plic c mitul este o poveste care traduce realitatea sub o form simbolic. 0imba ul mitic uzeaz aadar de cuvinte care sunt simboluri, adic de cuvinte cu sensuri aparente, n spatele crora se ascund alte sensuri. /entru cercettori ca Mircea %liade, mitul este e!presia unui mesa codat cruia trebuie s-i gsim c8eia de decodare. Mitul este o poveste a originilor omului i n acelai timp mrturisete i modul n care trebuie s concepem originea zeilor, adic a religiei. *stfel, un mit egiptean nu are un acelai sens cu unul 8indus. .orma narativ este identic, dar modurile fiecruia dintre ele de a concepe lumea sunt diferite.-piritualiti i religii, -;lvie 3arna;, .rance 0oisirs, @AAG.

Mitul este o relatare narativ, fabuloas, care pune n scen fiin e ce ncarneaz sub form simbolic fore ale naturii sau aspecte ale condiiei umane. B-imbolulB este un obiect sau eveniment care trimite la altceva dec$t la ceea ce indic m mod direct, care posed deci un sens BsecundB mai profund dec$t cel BprimarB sau BliteralB. %l este e!presia unui lucru pe care n-am tii s-l definim de-o manier mai clar, mai precis. -imbolul consist deci n transformarea unui obiect, unui gest sau unui cuv$nt n ceva diferit, care devine astfel semnul unei realiti considerate mai nalte, mai cuprinztoare. *stfel, pentru patriot, o bucat de c$rp se transform n drapel pentru c el reprezint ata amentul su pentru grupul naional de la care se revendic. 7-am nelege nimic din comportamentul su dac n-am asocia acestei buci de c$rp o valoare care o depete. /atriotul este invadat de un sentiment n prezena drapelului i doar acest sentiment conteaz pentru el. Mitul nu este deci n primul r$nd Bo poveste pentru cei slabi cu du8ulB, ci o relatare al crui sens trebuie descoperit i a crei descoperire d sens unei e!periene sau unei viei. Mitul religios este e!presia simbolic a unei atitudini, anume a credin ei. B1olul simbolurilor religioase este de a da un sens vieii oamenilor. Indienii /ueblos se cred fii BTatlui -oareB, i aceast credin a lor confer vieii acestora o dimensiune superioar i un scop care depete cu mult e!istena lor limitat. -oarta lor este infinit mai satisfctoare dec$t aceea a omului propriei noastre civilizaii care tie c este (i va rm$ne) un nimic insignifiant (Bun moins Hue rienB n original), a crei via n-are un sens spiritual. %!act acest sentiment c viaa are un sens mai vast dec$t simpla e!isten individual, permite omului s se ridice deasupra mecanismului care l reduce la agent de c$ tig i de c8eltuial. Dac acest sentiment i lipsete, omul este pierdut, mizerabilI Dac -f$ntul /avel ar fi fost convins c nu este dec$t un estor ambulant, cu siguran n-ar fi devenit omul care a fost. <iaa lui i trgea sensul din faptul c era convins c este mesagerul lui Dumnezeu. /utem s-l acuzm de megalomanie, ns aceast opinie n-are greutate n faa udecatei generaiilor care i-au urmat.B E@F /utem, alturi de +arl Jung, s acceptm c grandoarea istoric a -f$ntului /avel st n certitudinea lui c este mesagerul Domnului. Dar putem de asemenea s ne punem ntrebarea dac acest Dumnezeu e!ist i n alt parte dec$t capul -f$ntului /avel i a celor ca el. +8estiunea care se

pune deci n faa filozofului este aceea dac ideea de Dumnezeu corespunde unei realit i e!terioare spiritului uman. Dac Dumnezeu l-a creat pe om ca imagine a sa, sau omul l-a creat pe Dumnezeu ca imagine a lui. i aceast ntrebare este posibil tocmai pentru c cele dou curente de interpretri ale mitului nu se e!clud reciproc. EKF

/rimele societi umane au privilegiat discursul mitico-religios n a lor cutare a adevrului. -ociet ile moderne, impregnate de reuita tiinei, au tendina de a considera ca depit, citete inutil, acest tip de discurs mitico-religios. i cu toate astea, mituri i religii, contra oricrei ateptri, sunt pe punctul s cunoasc un retur, prin miile de persoane care merg n nt$mpinarea /apei la fiecare cltorie a acestuia, la noile secte, la apetitul pentru religiozitatea e!trem-oriental sau pentru curentul neL age. -unt aceti adepi ai neL age-ului, amatori i consumatori ai BterapiilorB de toate felurile, responsabilii pentru faptul c raioanele librriilor noastre sunt umplute mai mult cu cri dedicate ngerilor i e!trateretrilor, dec$t cu cri de filozofieM *cest apetit imens pentru discursul mitic i religios oblig la o refle!ie asupra raporturilor pe care le ntre ine cu adevrul. /roblema este c discursul mitico-religios se prezint ca deintor al adevrului, cer$ndu-ne s-l acceptm pe simpla baz a credin ei, ori, bunul sim refuz o astfel de pretenie. Trebuie s respectm oamenii i imensa valoare pe care acetia o acord credinelor lor, ns n acelai timp trebuie s ne ntrebm asupra acestui tip de discurs nainte de a-i da asentimentul nostru. +8estiunea fundamental care se pune vis N vis de pretenia de adevr a mitului i religiei, este deci aceasta" 2n discurs este adevrat doar pentru c i acordm o mare valoareOEGF %vident c nu, cci, cum e!plic DurP8eim, Bsentimentul este obiect al tiinei, nu criteriu de adevr.B (1egulile metodei sociologice)E>F Discursul mitic a aprut la origine n societile de v$ntori-culegtori de acum @> AAA de ani, n societi fr scriere, deci care i asigurau transmiterea culturii lor de manier oral. Transmisia discursului mitico-religios, care le pstra vie memoria evenimentelor importante pentru comunitate, se baza doar pe memoria individual a poe ilor i amanilor. Miturile variau n timp i spaiu considerabil din aceast cauz. :dat cu apariia scrierii, n mod natural, prima gri a comunitii a fost unificarea versiunilor ntr-o unic form, care a devenit repede BoficialB. Marile mituri religiloase puteau atunci s se nasc. 3iblia, care se afl la confluena tradiiilor iudaice i cretine, este un astfel de e!emplu. :dat ce miturile au fost fi!ate n scris, incoerenele interne i acelea dintre versiuni au devenit vizibile, cite te ocante. +eea ce cuv$ntul camufla, te!tul revela... 7oiunea nsi de BmitB este asociat, nc din *ntic8itate, aceleia de BminciunB, BeroareB sau BiluzieB. /rin ns i etimologia termenului (de origine greac), mitul este lovit de o not de derizoriu, a a cum i azi, n cri, n mass media, mitul este sinonim cu o povestire mincinoas sau iluzorie de care trebuie s ne debarasm pentru a percepe adevrul. *stfel, Bm;t8osB nseamn n greac Bcuv$ntB sau BpovesteB, ns un cuv$nt sau poveste care nu este msurat, ra ionat, aa cum este cazul sinonimului su BlogosB. #n limba vec8ilor greci, recunoscu i ca raionaliti, Bcuv$ntul care povesteteB n-are aceeai valoare cu Bcuv$ntul care demonstreazBM *ristotel spunea" B Dar subtilitile mitologice nu merit s fi supuse la un e!amen serios. - ne ndreptm mai degrab atenia spre cei care g$ndesc pe baza demonstraiei.BE6F Mai aproape de timpul nostru, %. 3. Ta;lor, unul dintre fondatorii antropologiei, spunea c mitul este o form de demen a umanitii primitive, pe care ar trebuie s-o e!tirpm din civilizaiile superioare. BTrebuieB, spune el, Bs lucrm pentru a destina aceste supersti ii unei mori sigure. *ceast munc, dei nu agreabil, rm$ne cel puin indispensabil bun-strii umanitii.B EQF Renofan din +olofon este unul dintre filozofii greci

care vor declana polemica at$t de vec8e asupra discursului mitic. %l se mira c zeii sunt adesea descri i sub form uman (antropomorfism)" B:mul i nc8ipuie zeii dup c8ipul i asemnnarea lui, iar dac boii, caii i leii i-ar face i ei zeiti, le-ar concepe dup c8ipul lor.B <oia $nd frecvent n Mediterana, el i-a dat seama de multiplicitatea religiilor, pun$ndu-i ntrebarea de ce ar merita zeii grecilor mai degrab titlul de Bzei adevraiB dec$t cei ai celorlalte culturi. : ntrebarea la care nu e!ist rspuns, pentru c fiecare crede c dumenzeii lui sunt cei adevra i. +ritica lui Renofan pune n eviden limitele credinei i a credincioilor. %l spunea c credincioilor le scap adevrul n mod radical" B7-a e!istat i nici nu va e!ista un om care s aib o cunotin sigur despre zei.B Dac este evident c valoarea mitului st nu n calitatea sa de adevr, ci n aceea de efect pe care l produce, anume crearea unei uniti de sens care este fondatoare a valorilor unei societ i prin proiecia acestor valori asupra unui moment fondator, se pune totui problema dac acesta are totui vreo valoare de adevr. /urttor de sens, daM, dar purttor de adevrO *ceast ntrebare rm$ne pentru orice persoan care analizeaz credin a" ea merge drept n miezul discursului mitic, acesta din urm fiind esenialmente nc8is asupra lui nsui n c8estiunea preteniei lui la statutul de adevr. +laude 0Cvi--trauss pune n eviden de manier e!celent acest fapt, anume imposibilitatea discursului mitic de a- i gsi un punct de spri in n afara lui nsui pentru a dovedi c e!prim un adevr, atunci c$nd spunea c B /m$ntul mitologiei este rotundB. *ltfel spus, nu putem ustifica veracitatea mitului dec$t apel$nd la un alt mit sau acord$nd o valoare important evenimentelor pe care le relateaz. .apt care ne readuce la ntrebarea asta" 2n discurs este adevrat doar pentru c i acordm o mare importan O Discursul mitic, ca manier tradiional de g$ndire, a reprezentat pentru mult timp unicul mod de a n elege i a e!plica lumea. 0a un moment dat, undeva n %uropa, mai precis n ?recia secolului al I<-lea .e.n., lucrurile s-au sc8imbat. --au fcut atunci remarcate noi capaciti intelectuale propice apariiei filozofiei i tiinei. 7oua manier de g$ndire n-a dus la dispariia g$ndirii mitice, ns aceasta a izgonit-o, lent, foarte lent, din poziia ei dominant. B/entru ca discursul uman asupra naturii s nu se prbu easc, ruinat de la interior de maniera vec8ilor mituri, nu este suficient ca dumnezeii s fie lsa i la poart' trebuie ca g$ndirea s fie complet transparent pentru ea nsi, s nu comporte nici cea mai mic incoeren sau umbr a unei contradicii interne.B EDF

?$ndirea mitic implic o cutare de ordine" mitul organizeaz realitatea trit de ctre fiin ele umane fc$nd apel la un timp i un spaiu care i sunt proprii' el ierar8izeaz fiinele i valorile, cu referin la sacru i profan' el face semnificativ ceea ce iniial poate prea absurd, anume naterea, moartea, se!ualitatea, etc. #n mitul tradiional, fiine supranaturale acioneaz n lumea noastr, cre$nd lucruri, creaia desfur$ndu-se ntr-un trecut care este acela al :riginilor. %l nu relateaz dec$t ceea ce intereseaz n cel mai nalt grad fiina uman, ceea ce l b$ntuie, ceea ce i pune probleme" moartea, se!ualitatea, via a n societate. Mitul face apel aadar la o logic anume, aceea a imaginarului, fapt care i asigur de altfel puterea de evocare. #n acest sens, mitul este e!trem de puternic i plin de semnificaii, posed$nd deci o for e!plicativ. #n sc8imb, aceast for este limitat, cci acesta nu poate demonstra raional absolut nimic, i nu poate face obiectul unei discuii. Mitul e!plic misterul, spun$ndu-l. *derm la acesta ascult$ndu-l i repet$ndu-l. #n contrast cu acesta, e!plicaia raional nlocuiete Bimaginea evocatoareB a mitului cu BconceptulB. E5F

#n mituri, totul este posibil, totul se poate nt$mpla, i totui miturile de pretutindeni i din toate timpurile se aseamn. *cest fapt nseamn c iraionalitatea lor aparent ascunde structuri logice permanente. Mitul traduce, n opinia lui +laude 0Cv;-trauss, aporiile logice ale dualitii acelai-altul.E4AF

*specte ale miturilor Mitul nareaz o istorie sacr, sugestiv pentru cel care face parte din cultura care a creat respectivul mit i care ader necritic la aceasta. Mitul poate relata nu numai originea lumii, a animalelor, a plantelor i a omului, ci i toate evenimentele primordiale n urma crora omul a devenit ceea ce el este astzi, adic o fiin organizat n societate, obligat s munceasc pentru a tri i trind dup anumite reguli. *stfel, mitul este istoria fabuloas a omului revelat i narat de el nsui' mitul este o poveste imaginat de om despre tot ce acesta ignor, adic despre tot ce a avut loc naintea lui i va avea loc dup el. i pentru c o astfel de poveste s capete o valoare veridic i convingtoare, el este atribuit divinitilor supraomeneti i eterne. Doar astfel i este conferit mitului fora i autoritatea necesar pentru ca n afar de valoarea sa estetic, acesta s capete i o valoare educativ, o valoare de mesa i de crez.E44F Mitul se deruleaz ntr-un timp primordial i ndeprtat, un timp n afara istoriei. 1ecitarea miturilor repeta, simbolic, o re-creare a lumii prin ritual. Mitul nu era recitat oric$nd i oriunde, ci cu ocazia unei ceremonii" natere, iniiere, cstorie, moarte, deci cu ocazia unui nceput sau a unei transformri. #n accep iunea lui Mircea %liade mitul nu mai este considerat o simpl &fabul,, o &ficiune,, ci, ca i n lumea strvec8e, ar8aic, se consider a fi pentru cei care cred n el &o (istorie adevrat) i preioas, fiindc este sacr, e!emplar i semnificativ sau o tradiie sacr, relevaie primordial, model e!emplar,. #n ?recia lui 9omer m8;tos-ul avea o valoare religioas imetafizic, opun$ndu-se logos-ului i lui 8istorica, iar de la Renofan ncoace a nceput s desemneze tot &ce nu poate e!ista cu adevrat,. *ceasta este ns o interpretare incomplet, care nu ine cont de veritabila funcie a mitului, anume aceea dttoare de sens, mitul nfi$nd &modele pentru comportarea omeneasc i prin nsi aceasta confer e!istenei semnificaie i valoare,. +ategorii de mituri Miturile memoriale sunt pstrtoarele faptelor ancestrale i se poate presupune c ele au nregistrat fie psi8oze colective provocate de evenimente de mari proportii cu caracter insolit (cunoa terea focului, revoluia agrara), fie ncercarea empiric de a e!plica diverse fapte neobinuite, petrecute de obicei la confluena e!istenial a dou populaii de nivel spiritual foarte diferit. %!emple" omul primordial, invenia uneltelor, modificrile condiiei umane (revoluia agrar,), rzboaiele cereti, potopul i reconstrucia universului. Miturile fenomenologice privesc fenomele de nivel cosmic, alctuind naraiuni e!plicative n urul marilor ntrebri omeneti asupra e!istenei omului i a cadrului su vizibil i nevzut"

(a) actul cosmogonic ( facerea lumii mai ales din 8aosul primordial, adesea acvatic, sau din nt$lnirea principiului feminin cu cel masculin, sau prin pornirea timpului inert)' (b) antropologia (crearea omului, ca perec8e ar8etipal sincronic sau diacronica, printr-un singur act definitiv sau n c$teva etape e!perimentale' (c) escatologia (viz$nd ideea de moarte)' (d) repetiia manifestrilor naturii (succesiunea zilelor i a nopilor, anotimpurilor, erelor terestre si cosmice)' (e) regnurile fabuloase' (f) cadrul astral (astrele fiind, n concepia mitologic, nu corpuri cereti ci ,,lumintori dependeni de voina patronal a anumitor zei, locuine divine, iar uneori c8iar formele vizibile de ntruc8ipare a zeilor)' g) elementele (apa, focul, aerul, eterul). Miturile cosmografice includ ntregul cadru divin, adic pe zei i locuinele lor universale " (a) teogonia (poate cel mai straniu dintre actele mitice, ntruc$t zeii in ii se autocreeaz sau sunt creai' (b) panteonul (sau totalitatea)' (c) lumile coe!istente (de obicei trei fundamentale" cerul, pam$ntul i subpm$ntul, adic lumea divin, cea uman i cea demonic). Miturile transcedentale, consacrate de omul primitiv elucidrii contradic iilor e!isteniale aparente, pe care el nu le accepta decat ideal" (a) eroul ar8etipal' (b) suprastructura demonologic' (c) destinul (ca lege n sine sau sistem de legi implacabile i ntreptrunse, supunandu-i ntregul univers, p$n la detalii, omul, omenirea i c8iar zeii)' (d) universul dual (conceptul diviziunii lumii in principii antagonice, care completeaz n mod general ntregul" lumin-intuneric, caldurfrig, micare-repaos, viata-moarte, bine-rau)' (e) simbolurile conditiei umane (aspiraia omului de a-i depi condiia S mitul lui Icar)' (f) viaa i moartea' (g) aria timpului.

M./0L012*

: mitologie este un ansamblu relativ coerent de mituri, nt$mplri care descriu o anumit religie sau un sistem de valori. +uv$ntul BmitologieB provine dinlimba greac (TUVWXWYZ[), din fuziunea cuvintelor Bm;t8osB (BpovesteB sau BlegendB) i BlogosB (Bcuv$ntB). #n general, miturile sunt opere literare narative tradiionale care au rolul de a e!plica diferite fenomene ale naturii, originea omului i a animalelor, etc. De obicei, miturile implic prezen a unui element sacru, a unor zeiti, a unor fore fabuloase, supraomeneti. Miturile se suprapun adeseori cu legendele, diferenele dintre acestea fiind c legendele au un s$mbure de adevr, n timp ce miturile sunt complet imaginare. %ventual,termenul BmitologieB poate include totalitatea miturilor dintr-o cultur sau o religie (de e!emplu" mitologie greac, mitologie egiptean, mitologie nordic) sau o tiin care se ocup cu reconstruirea, studiul i interpretarea miturilor. Mitologia ca sistem general este elaborat ncep$nd din stadiul culturii primitive, p$n n momentul apari iei civilizaiei te8nice timpurii i a formelor ei de g$ndire teoretic, adic p$n atunci c$nd mitologia - ca sistem integral - este absorbit i codificat - integral sau n parte - de religie. Definit dinuntrul ei, subiectiv, mitologia este o ncercare global de cunoa tere absolut a universului, deci o filosofie care include demersul mistic i o tiin general care e!clude e!perimentul i care se constituie n orice cultur primitiv. Marile mitologii se formeaz - pentru fiecare grup uman n parte - ntre mezolitic i sf$ritul neoliticului, adic atunci c$nd oamenii i nlesnesc e!istena printr-un mod de viaa nou, cu oarecare comfort asigurat, fa de riscurile traiului precedent, peregrin i aleator, din civilizaia cinegetic i pescreasc. #n acest cadru au nceput s se compun epic i primele mituri coerente, a cror datare cronologic este imposibil(Bdar important e s nu confundm \\ v$rsta ]] unei concep ii religioase cu data primului document care o atestB - Mircea %liade, Istoria credinelor i ideilor religioase, I, +uv$nt nainte, 45Q6). Mitologiile naionale au caracteristic specifice care reflect concep ia sau viziunea etnic despre relaiile vizibile i invizibile dintre om i univers. Ma oritatea mitologiilor ar8aice, antice sau primitive, care au con inut concepiile din epoca formativ a miturilor, au a uns p$n la generaiile care dispuneau de mi loace te8nologic de conservare cultural sub form de transcrip ii literare (epopeile lui 9omer, T8eogonia lui 9esiod, Ma8^b8^rata), teologice (3iblia, *vesta), istorice (/opol <u8, =o iPi, 9uainan zia lui 0iu *n), folcloristice (%dda <ec8e, =alevala), filosofice (<eda, ciclul 2paniad), sau etnografice. Datorit acestor transmisii, fiecare mitologie s-a reorganizat treptat, influentat de copiti, traductori, poei, istorici, filosofi, etnografi i folcloriti i mai puin teologi.

+oninutul mitologic a fost determinat de operaii complicate de triere, interpolare, replicare filosofic, resistematizare istoric, restilizare poetic (cu filtrarea naraiunii mitice prin alegorie) i eventual includerea n ideile religioase. Interveniile i influenele reciproce au creat mitologii care pot include diferite surse i concepte.

+lasificri ale miturilor De-a lungul timpului s-au evideniat diferite tipuri de mituri. Miturile rituale e!plic eficiena unei anumite practici religioase sau sunt legate de un templu sau de un sanctuar. Miturile originii e!plic nceperea unui obicei sau apariia unui obiect sau a unui nume. Miturile

unui cult sunt cele ce redau importana i semnificaiile unui ritual dedicat unei anumite zeiti. Miturile de prestigiu sunt asociate
adesea unui erou, unui ora sau unor oameni, alei i spri inii de o divinitate. Miturile escatologice descriu un eveniment catastrofal care de obicei pune capt lumii oamenilor, sau c8iar ntregului univers. Miturile sociale ntresc, ustific sau apr nite valori morale i practicile unei societi. %!emple de mitologii Mitologie rom$neasc

.iine fabuloase 3alaur +pcun Iele 0uceafr Moroi

Muma /durii /ricolici -amca -$nziana (sau Drgaic) -$nicoar -corpie -piridu -olomonar -tafie -trigoi 2ria 2rsitoare <asilisc <$rcolac _$n _gripsor _meu _oril %roi 3aba Doc8ia .t-.rumos ?reuceanu Ileana +os$nzeana /cal -f$nta Duminic -rbtori i ritualuri Dragobete Mrior

/aparude

3istemul de mituri
4rintr-un sistem de mituri intelegem un numar definit de mituri sau de specii etnologice purtatoare de mituri, de reminiscente mitice si relicte mitice,care se gasesc in corelatie si interdependenta tematica si stilistica.3istemul de mituri in dialectica lui include astfel toate raspunsurile date intre%arilor incitante,nedumeririlor,curio(itatilor spiritului uman in varianta lui etnica..ntrun sistem mitic +numarul miturilor corespunde numarului de fenomene pe care incearca sa le explice.!um acest numar este infinit,este natural ca numarul miturilor sa fie si el infinit.0rice experienta avind punctul ei de plecare in ceea ce este cunoscut,este logic ca toate miturile sa-si ai%a radacinile in experienta umana.3istemul de mituri releva din plin trei aspecte esentiale ale continutului lui& -capacitatea de creatie mitica a unui popor &aptitudinile si vocatia creatoare) -fondul de mituri,alcatuit din ar"imituri,mituri,neomituri,mitologumene si mitoide. -sursele energetice ale unei mitologii etnice. 3istemul de mituri este in permanenta stare de autoreglare polivalenta,polisemica si poliglosica.4rin autoreglare se reste%eleste mereu ec"ili%rul dinamic dintre ralen$ele spirituale ale miturilor ce intr n sistem.5ec"ili%rarea marc"eau. De fapt, caracterul de ela%orat istoric al spiritualit$ii,continuitatea efectiv a unui sistem de mituri n dicontinuitatea lui aparent.6stfel sistemul de mituri s7ar pulveri(a n tot attea pseudosisteme sau infrasisteme de mituri..storicitatea unui sistem de mituri se remarc n adaptrile continue la via$,n felul cum creativitatea mitica activea( pe o latur sau alta a vie$ii,cum este influen$at sau cum influen$ea( #a rindul ei./ransmiterea sistemuli de mituri are loc n mod o%i#nuit prin cutume,datini si tradi$ii,n parte ncorporate n fondul genuin #i conservate n documente de oralitate,referitoare la rituri #i ceremonii,la sr%tori calendaristice sau oca(ionale.3elec$ia miturilor ntr7un sistem poate fi natural sau colectiv.3pontevitatea #i reiteravitatea lui se datoresc con#tiin$ei etnice,n deplintatea exerci$iului func$iunilor ei culturale.3elece$ia sistemelor poate fi nsa #i individual sau deli%erat n opera oamenilor de #tin$.,n acest ca( se datore#te investiga$iilor #i ela%orrilor teoretice sau tematice ale omului de #tin$,care pune de cele mai multe ori accentul pe ipote(e de lucru sau teorii de documente.

.Dintre categoriile ontologice care au capatat in mitologia romana un rol prioritar,pentru ca fara ele nu pot fi explicate continutul,extensiunea si valoarea altor categorii,fac parte&spatiul,timpul,cau(alitatea si finalitatea..ntre aceste patru categorii de ontologie mitica exista diferente de adnolatie,conolatie si semnificatie gnoseologica,logica,epistemological si axiological,diferente care se mentin la nivele diferite,paralele sau comunicante,de interpretare stiintifica..n conceptia si vi(iunea mitologiei romane,ea de altfel a mai tuturor etnomitologiilor,categoriile ontologice de spatiu ,timp,cau(alitate si finalitate se impun o data cu cosmi(area.Haosului si se mentin istoriceste atita timp cit oamenii continua sa cugete mitic. 8.3patiul mitic.5estringind conceptual de spatiu mitic de la !osmos la /erra si de la /erra la teritoriul 5omaniei,desprindem citeva caractere esentiale. 3patiul mitic este ocumena ar"etipala,cosmici(ata pe /erra,conceputa si figurata de folclorul mitic al oricarei mitologii intr-o forma restrinsa la cosmici(area pamintului auto"ton.Dimensiunile spatiului mitic pendulea(a deci intre infinit,indefinite si finit. *l se creea(a si recreea(a mereu in constiinta mitologica a romanului prin activitatea diferitelor fapturi sacre sau consecrate,prin teofanii partiale,miti(ari,rituali(ari si ceremonii.3patiul mitic este descoperit ca sacru dupa anumite semen caracteristice lui,ca loc maret de evenimente considerate mitice.4aminturile sacre sint cele in care imaginatia auto"tonilor se releva din preistorie in nenumarate "ie rofanii %ogate locurile unde au desc"is si calatorit pepamint 9artatul si :efartatul ,pentru a crea in continuare ,pentru a controla pe oameni,unde s-au aratat in plina (i um%rele disperate ale unor divinitati principale in su%ordinea celor genuine sau unde au desc"is mai apoi in evul mediu sfintii populari (sf..lie,3f.1"eorg"e sau sfintii si sfintele meteorologice etc.;.3patii sacre sint considerate locurile unde se afla ar%orele cosmic sau derivatele lui&ar%orele cerului si ar%orele vietii,cu su%stitutele lor&ar%orele de nastere ,de nunta ,fertili(ator,de <udecata,funerar etc.,sau unde se inalta coloana cerului cu succedaneleei,stilpii ciclului vietii,de <udecata ,profilactici,ca si simularele coloanei cerului&troitele de sat,de drum,de mormint etc.

!omun la toate ramurile poporului roman,spatiul sacru este ,in al doilea rind&mosia satului si vatra satului)mosia straina si satul matca de pe mosie. Mosia satului,care face uneori corp comun cu vatra satului,repre(inta o categorie a spatiului sacru pe care o omologam mitic cu vatra satului..n structura ei particulara mosia satului,desi adesea incon<oara vatra satului-malca,pre(inta o individualitatea mitica distincta.6re un centru vital- vatra satului =si limite naturale-marginele satului..n structura ei stravec"e si vec"e ,mosia satului tre%uia sa cuprinda toate elementele necesare traiului comunitar (de tip fratrocratic sau in devaimasie;&padure,pasune,ogoare,gradini,stine,conace sau cringuri (in sens de ase(ari temporare;,ape si "otare.4arti considerate sacre,pe linga centrul satului(cu incinta sacra in mi<locul careia se afla ar%orele cerului sau coloana cerului;,mai erau mormintele stramosilor,"otarele si rascrucile.La "otare aveau loc rituri magico-mitologice extreme de diverse.Dintre acestea mentionam citeva mai caracteristice,si anume rituri de alungare a demonilor unor %oli(camasa ciumii;)de aparare impottriva strigoilor care %intuian noptile intre cintatori)de legamint solemn in <ocurile de 5usalii ale calusarilor. .storiografia Mitologiei 5omane >.!riterii de studiu&nivele si i(voare mitologice.Mitologia romana pre(inta trei nivele de cugetare mitica concreti(ate in trei straturi de creatie istorica (a mitologiei auto"tone;& -nivelul su%stratului mitic ce tine,in general,de comuna primitive) -nivelul a%stratului mitic ce tine de evul mediu si-nivelul stratului mitic ce tine de perioada moderna si contemporana. .n aceasta perspectiva istorica,impartim i(voarele istorice ale mitologie romane in trei grupe distincte,insa interdependente prin continutul lor tematic si pro%lematic,in& -i(voare referitoare la a%stratul mitologiei romane (sec.?.i.e.n. pina in sec.al @-lea al e.n;) -i(voare referitoare la a%stratul mitologiei romane(sec..A-?.A ale e.n.;) -i(voare referitoare la stratul mitologice romane(sec.?A-?? ale e.n.;.

4rimul nivel de cugetare mitica il constituie su%stratul mitologiei romane ,care pre(inta perioada cea mai lunga de ela%orare tematica si pro%lematica..n esenta lui,su%stratul mitologiei stravec"i auto"tone poseda la rindul lui sedimentarii proprii,peste care s-au adaugat aluviuni preindo-europene si indo-europene,aluviuni sarmatice,celtice,seitice,iliro-trace si 1reco-latine. 6l doilea nivel de cugetare mitica il constituie adstratul mitologiei,care pre(inta perioada medieval de ela%orare..n adstratul mitologiei romane intra intii toate contaminarile si calc"ierile mitice re(ultate din migratii si convietuiri cu unele popoare alogene,apoi intra toate aculturatiile unilaterale sau reciproce,in care un rol important l-au <uBat, pe de-o parte,popoarele dominante si,pe de alta parte,crestinismul ortodox.6cum patrund sporadic elemente de mitologie germanica sis lava in corpul mitologiei romane,pentru a ingrosa sau dilua su%stanta ideativa si pondera expresia plastic a stravec"ilor mituri auto"tone.Cltimul nivel de cugetare mitica,cel mai scurt si mai ela%orate su% raport artistic si est"etic,este stratul mitologiei romane,precipitat in ultimele trei secole in procesul renasterii culturale,cind constatam trei mitologii romane paralele&una populara sateasca,una crestina si una literara . 8.3u%stratul mitologie romane.Mitologia auto"tona pre(inta doua aspect istorice,relative distincte,insa independente&unul istoric anterior si altul ulterior etnogene(ei romane.6spectul istoric anterior etnogene(ei romane se refera la perioada dintre antropogene(aa si etnogene(a propriu-(isa si cel istoric ulterior referitor la perioada dintre etnogene(a romana si renasterea culturii romane. 6spectul anterior este relevant partial de i(voare ar"eologice si tot odata de i(voarele literaturii clasice 1reco-latine. a;i(voarele ar"eologice referitoare la materiale de ordin mitologic descoperite pe teritoriul 5omaniei actuale scot in evidenta straturi de ase(are apartinind epocilor primare&paleotica ,neolitica ,a %ron(ului si fierului . :ivelurile stratigrafice si ori(onturile culturale corespun(atoare epocilor preistorice si istorice atesta existent unei gindiri mitice auto"tone in formatie,totodata contradictorie si polivalenta,cu cri(e de crestere si tul%urari de expresie plastic. .(voarele ar"eologice scot in evidenta elemente si aspecte ale activitatii magico-mitologice,a scenariilor rituale si cultice ale mitologiilor locale pre-dace.3apaturile effectuate,indeose%i in sec.al ??-lea,au relevant resturi de civili(atie paleolitica,neolitica,a %ron(ului si a fierului,pentru grupele si populatiile entice indigene.4rintre descoperirile ar"eologice mentionam &vetre de ase(ari si locuinte ,neeropole,incinte sacre,o%iecte(unelte si artifacte;,insemne ritual etc.3tudiul comparativ al cronologiei(stratigrafice ,tematice si pro%lematice;,al morfologiei (reale sau presupuse;si al semnificatiei(intrinseci sau extrinseci;ne destainuie structure

de sisteme em%lematico-magice si "eraldico-mitologiei de tip totemic,create si utili(ate de auto"toni.!ele mai vec"i indicatii mitologice din aceste epoci indepartate ni le pre(inta cercetarile asupra asa-(iselor DEculturi ar"eologiceEE,restrinse la citeva profiluri stratigrafice.Dintre aceste DEculturi ar"eologiceEE mentionam !ultura !ris ,in care s-a constatat pre(enta de figurine feminine care sim%oli(au fecunditatea.De asemenea cultura ceramicii liniare,cultura Ainea /urdas,cultura vadastra. La Aadastra sau descoperit si figurine mascate,care au sugerat pre(enta unor mituri criptice folosite de magicieni si credinciosi. @.6dstratul mitologiei romane.6dstratul mitologiei romane s-a format in perioada dintre procesul etnogene(ei romane si renasterea culturii romane,aproximativ din sec.al ...-lea,avind ca centru de gravitatea culturala evul mediu,adica perioada propriu-(isa de initiere a culturogene(ei romane,pina in sec.al ?A...-lea. 6l doilea nivel de gindire mitica al mitologiei auto"tone l-a constituit adstratul mitic,adica indelungul process feudal de influente ,contaminari si de cale"ieri si culturale ssi implicit mitice alogene in corpul omogen al mitologiei romane. .n acesta perioada de migratii si convietuiri cu unele popoare alogene a avut loc un vast process de aculturatie,in care un rol important l-au <ucat intii popoarele dominante si apoi crestinismul ortodox. 6r"eologia a adus putine marturii medieval referitoare la material mitologice&in Do%rogea,pentru primele secole in coloniile grecesti si unele ase(ari fortificate ale cetatilor romane au fost descoperite incinte sacre,altare onorifice,statuete,resturi de statui si stele cu figurarea ospatului funcrar si eroul caleret,monumente votive eu !valerii dansu%ieni,monede istoriote gravate cu delfini sacri,apoi te(aurul de la /omiscu (eita 9ortuna si (eul 4ontus si sarpele fantastic 1l'Bon,monumental triump"al /riopaeum /raiani de la 6damFiissi-cu unle em%leme si sim%oluri sacre etc..n restul provinciilor daco-romane,numite mai tir(iu Moldova,/transilvania,Muntenia,au fost descoperite unele incinte in cetati pro%a%il sacre,sau urme de incinte pe dealuri si munti ,unele stinei modelare de natura sau de mina indigiena,locuri de pelerina< in i(voare considerate sacre,si constructii de cult,ea si va"le de interior de palate,cu sulfide,cer%i cu stele in frunte,feti-frumosi. La sfirsitul evului mediu se exercita influenta reciproca romana-germana in /ransilvania intre romana si sasi,iar in Gucovina intre romani si austrieci.6ceasta du%la influentata reciproca este consemnata in lucrari care amintesc de credinte,datini si traditii populare romanesti si germanice intrate in impact mitologie. .n ceea ce priveste impactul etnic intre romani si slavi (tot un popor indo-european;,migrate pe teritoriul Daciei postromane ,s-a soldat si el prin influente mitologice reciproce in perioada convietuirii si prin incorporarea unor credinte in perioada asimilarii

slavilor de romani.6tit influentele,cit si incorporariile mitice re(ultate din asimilarea slavilor nu au alterat fondul auto"ton al mitologiei romane,pentru motivul ca erau de aeeasi facture indo-europeana. !ert este insa ca influenta slava asupra mitologiei romane s-a exercitat in domeniul demonologiei mitice,in care slavii excelau..r din partea romanilor s-au exercitat influente lingvistice si influente mitice la slavii din sudul Dunarii,in domeniul semidivinitatilor agrare si pastorale.*tnogene(a romanilor,inceputa in sec... ale.n.,se continua si se cristali(a(ea in sec..A-A. e.n.4rimele i(voare feudale care consemnea(a aspectele esentiale ale acestei mitologii auto"tone din perioada etnogene(ei sint documentele de lim%a,referitoare la viata spirituala si la o%iceiuri ,superstitii si credinte,urmatoarele sint documentele de traditie (etnografice,folclorice si de arta populara;referitoare la procesul complex al civili(atiei si culturii protoromane.6m%ele categorii de documente s-au pastrat pina tir(iu inepoca feudala in descompunere,su% forma de reliete etnografice si reminiscente folclorice si d earta populara. Dintre lucrarile manuscrise din evul mediu care ar putea pre(enta interes pentru mitologia romana este si !odexul eriptic numit 5o"one(i ,redactat dupa 6riton Aranciu DE.n Aalaa"ia in sec ?..-?...,in latina populara si reali(at cu caracterele scrierii daciceEE

H. 3tratul mitologiei romne. = 4artea cea mai ela%orat a mitologiei romne este aceea care se reflect din plin pe toate planurile creaiei,de la creaia poporan pn la creaia cult i paralel la creaia tiinific asupra mitologiei romne. 6ceast parte am numit-o 3/56/CL M0D*5: i !0:/*4056: 6L M./0L01.*. 50MI:* . .(voarele acestuia strat sint de asemenea ar"eologice (%ineinteles descoperiri privitoare la trecutul mitologie al auto"tonilor;,etnologice(cercetari de teren,ar"ive si mu(ee,comparativ istorice in sud-estul *uropei; si literare(de cancelarie domneasca,%oiereasca si manastireasca,de cronicari,calatori straini in tarile romanesti etc.;. Dupa consemnarile lui Dimitrie !antemir a trecut o %una %ucata de timp in secolele ?.?-lea,cind interesul mitologiei romanesti incepe sa creasca din nou. 6cum mitologia populara romana intra in or%ita intereselor literaturii culte,careia ii devine sursa de inspiratie si de prelucrare pentru marii scriitori romani. 6ceasta vrea sa spuna ca in stratul propriu-(is constatam trei nivele de creatie paralela& un nivel mitologic natural,de ordin popular si traditional,un nivel mitologic crestin-ortodox si un nivel mitologic artificial,de ordin literar cult. De la inceputul secolului al ?.?-lea s-a pastrat in manuscris !ondica lim%ii romanesti de vornicul .ordac"i 1olescu,!ondica fiind de fapt un dictionar ce cuprinde o %una parte din paremiotologie romana(pilde,povatuiri,cuvintevcu c"eie si povesti;,populare(%re(aia,calusarii,colindele,dragaica,paparuda,urarile etc.;. .n intregul secol al ?.?-lea sa repun %a(ele culegerii datinilor mitice si redactarii unor mitografii mai mult sau mai putin consistente. 1".6sac"i preconi(ea(a o mitologie poetica,din care pu%lica in lim%a france(a DoJuie et /raian,legend

populaire(>KHL;,Mosii,legeda populara (f.a.;. .n legatura cu Ga%a Doc"ia din !ea"lau,executa citeva desene mitice in excursiile lui documentare de teren. !a si 1".6sac"i, .on Heliade 5adulescu militea(a pentru o mitologie poetica = din care scrie citeva poeme in versuri & M%uratorul(>KH@;, !'clopele tristei figure,/antaliada sau /indala si 4acoala(>KNH; si epopeea Mi"aiada(>KHH->KOP;. 3tudiile de mitologie romana incep a fi ela%orate acum din punct de vedere istoric si liagvistice. G . 4. Hasdeu desc"ide calea anali(elor filologice si a sinte(elor lexicografice.*xege(ele intreprinse recent asupra operei lui G . 4. Hasdeu ne releva in ce constau preocuparile lui mitologice. .ntre >KNL->KNH redactea(a in ruseste citeva studii ramase in manuscris& Mitologia dacilor,care s-a pierdut,si despre Meita muma,Meita Doc"ia si Ga%ele de piatra) 3ta"ia. .n prima <umatate a secolului al ??-lea citeva folcloristi de catedra universitara se ocupa cu studiul mitologiei romane.6cestia parasesc po(itia mitografica,depasesc stadiul demonologiei domestic,pentru a se avinta in lumea fante(iei mitice controlate de metodele si te"nicile stiintelor socialistorice contemporane secolului al ??-lea. .n aceasta epoca 4etru !araman pu%lica un studiu analitic despre mitologia crestina a *uropei orientale intitulat& 3u%stratul mitologic al sar%atorilor de iarna la romani si slavi(.asi,>P@>;. .n fond lucrarea lui pre(inta o paralela comparative-istorica,de-o parte,a ciclului sar%atorilor de iarna la romani& !raciunul,6nul :ou ,*pifania si !arnavalul. 6stfel ,pune la evidnta,dupa datele folclorice mitic special al romanilor,sursele contaminarile,analogiile frapante si influentele suferite de sar%atorile studiate si importanta lor lor pentru studiul mitologiei romane. Dupa 4entru !araman,!raciunul releva numeroase reminiscente folclorice de ordin mitologic,doarece este sinte(a tuturor solemnitatilor,cutumelor,superstitiile si riturilor ciclului pagin al sar%atorilor de iarna,consecrate cultului soarelui si, totodata ,cultului mortilor. La rindul sau !arnavalul releva numeroase reminiscente folclorice de ordin 1reco-trac consecrate lui Dion'sos si cele%rarilor lui insotite de acoliti mascati. .nfluentele,contaminarile si reminiscentele la care se refera 4etru !araman nu tre%uie sa ne faca sa atri%uim originea acestor sar%atori de iarna exclusiv numai unei mosteniri commune,caci traditiile specifice fiecarui popor au contri%uit din plin la formarea si la transformarea continutului si formelor acestor sar%atori ..n acest ca(, mostinirea mitologica a romanilor se amestica in tranditiile mitologice mediteraneene 1reco-romane si traco-grecesti pentru a supravietui presiunii crestinismului oriental.!ea mai profunda si complexa contri%utie la studiul mitologiei romane a fost adusa de Mircea *liade. 6ceasta contri%utie este difu(a in intreaga lui opera consacrata filo(ofiei si istoriei religiilor . 5eferintele asupra folclorului mitic roman le concentrea(a in citeva studii nucleare care polari(ea(a,in <urul lor,pro%leme ma<ore ale mitologiei romane. .n studiile lui relative la mituri,in particular,si la mitolog,in general& Le m't"e et lEeternelretour (>PHP;,.mages et s'm%ols (>PN8;,M't"es,reces et m'steres(>POQ;,6spects du m't"e(>PO@;,La sacre et le profane(>PON;etc.,Mircea *liade se ocupa de %a(ele teoretice ale conceptiei sale generale in acest domeniu si implicit de floclorul mitic si mitologia romane. /oate acestea studii se gasesc sc"itate sintetic si programate in /raite dE"istoire des religions(>PQL;. .n anali(a consacrata structurii si morfologiei sacrului,Mircea *liade porneste de la "ierofaniile elementare la "ierofaniile superioare de tip monoteist,pentru a explica evolutia fenomenului magico-religios,cit si modalitatile integra%ile si integrante ale sacrului cu sim%olurile,riturile,miturile si ideogramele pe care le "iposta(ia(a.!u propriile lui

cuvinte,sustine ca ,,la dialectiJue de lE"ierorop"anie suppos(R;un sentiment am%ivalent Jue provoJue constemment la suereEE. .n ca(ul acesta,conceptia sa asupra mitologiei populare romane emana organic din conceptia mitologica expusa in /ratatul sau de istorie a religiilor si,totodata,se resoar%e in contextul ideativ al tratatului sau. !oloana cerului (>PQ8;,o mitologie %otanica,reconstituim forma initiala si totodata fondul s'm%olic ale unuia dintre motivele mitice cele mai vec"i si,in censecinta,cele mai semnificative ale culturii populare romane,mitul coloanei cerului.6cesta se refera la conceptia,reali(area si valorile artistice pe care le sim%oli(ea(a pentru ca se impune ca un produs specific auto"ton in contextual mitologic al creatiei culturale general umane.

N. De la mitologia literaturi(ata la mitologia literara. = 4aralel cu cercetarile folclorice de teren si cu tentativele de redactare a unei mitologii a%stracte,seaca,stiintifica,se de(volta o mitologie literaturi(ata.4rin mitologie literaturi(ata intelegem eforturile unor carturari romani de a inviora literatura culta prelucrind fragmentele de mituri,legindu-le intre ele intr-o lucrare mai mult sau mai putin unitara si accesi%ila marelui pu%lic..ar printr-o mitologie literara intelegem o mitologie creata,in spiritul perenitatii mitice de care am vor%it in .ntroducere..n secolului al ?.?-lea scriitorii romani,in patriotismul lor entu(iast ,si-au propus sa ela%ore(e o mitologie literara romana,complexa si grandioasa,care in context universal sa rivali(e(e,in continut si forma cu poemele mitologiei antice greco-romane. 6sa se face ca la inceputul secolului al ?.?-lea se de(volta pe plan literar,facind a%stractie de la un scriitor la altul,patru mituri nationale (mitul lui /raian si al Doc"iei,mitul Mioritei,mitul Mesterului Manole si mitul M%uratorului;care,in esenta lor,dupa 1eorge !alinescu,merele critic si istoric literar roman, ,,repre(entau cele patru pro%leme fundamentale & nasterea poporului roma,situatia cosmica a omului,pro%lema creatiei(culturale;si sexualitateaEE si aveau tendinta sa polari(e(e in <urul lor orice efort mitologic sustinut. Din acestea mituri fundamentale se inspira ,in acest secol inca romantic& 1"eorg"e 6sac"i,Dimitrie Golintineanu,Aasile 6lecsandri si Mi"ai *minescu,pentru a sc"ita o mitologie literara auto"tona.3e intelege ca fiecare scriitor si-a pus in valoare capacitatea de creatie si rivna de a da maximum de randament. 9iecare scriitor a conceput si redactat o tematica,fa%ulatie si anecdotica mitica proprie predilectiilor proprii. .n conceptia artistica a scriitorilor animate de acest ideal literar national,mitologia pierduta a dacilor tre%uia sa fie reconstituita,tinind cont de corespondentele si similitudinile tematice cu marile mitologii antice ale *uropei,pentru a a<unge la miturile atri%uite culturii trace nord-dunarene si la stadiul lor maxim de expresie artistica. 4rima tentativa a unei mitologii literare reduse la unele produse ale genului apartine lui 1".6sac"i. .n citeva poeme (Doc"ia si /raian,>KHL& Galade si legend,>KH>;1".6sac"i foloseste folclorul si toponimia mitica traditionala pentru a infatisa persona<e divine,fara vigoarea imaginatiei necesare unei transpuneri poetice a mitologiei. .nsa cel care manifesta dorinta cie de a ela%ora o mitologie literara auto"tona,cu un elan romantic *uropean original si

cu o te"nica poetica superioara,ramine inegala%ilul poet roman Mi"ai *minescu .*l a conceput o mitologie literara daca,fara egal la antecesori si a redactat citeva poeme mirifice din aceasta mitologie asupra panteonului dac. :e referim mai ales la & 5ugaciunea unui dac,in care pre(inta divi(area Daciei,inco<urata de divinitati (oomorfe-%i(onii carpatici- purtind astrii in coarnele lor&tritonii al%i, iesind din apele 4ontului *uxin pentru a lupta impotriva dusmanilor antidaci cu sufletele lor pline de miasma& 1enaia, un poem care povesteste miturile creatiei pamintului romanesc&cosmogonia stravec"ilor Mume ale pamintului,ploii,vintului etc.,originea astrala a omului si originea divina a sufletului&Memento mori,iesind de asemenea din 4outul *uxin cu cortegiul lui de divinitati trace pentru a infrunta pe Meus cu acolitii lui divini&3armis san :unta lui Grig-Gelu cu principesa /omiris,logodnica fratelui lui 3armis,care %lestema aceasta infamie,si alaiul (eilor daci care au participat la nunta& Horiadele,e epopee nationala axata pe mitul sacrificiului tuturor celor care au luptat pentru li%ertatea tarii su% protectia semidivinitatilor (oomorfe,%ourii carpatici. Cn rol tot mai evident in studiul mitologiei romane a inceput sa <oace imagologia mitica,disciplina care a%ordea(a intr-o sinte(a paralela modul cum un popor considera propria lui mitologie si cum o considera popoarele straine,vecine sau apropiate. .n aceasta privinta imagologia mitica romana %eneficia(a de o impresionanta autocontri%utie si "eterocontri%utie& aportul istoricilor,filologilor,psi"ologilor,sociologilor ,etnologilor si literatilor si studii (:..orga,..9.Guricescu,Maria Hol%an,6dolf 6rm%ruster etc.;. :u tre%uie uitata nici contri%utia impresionanta a studiilor despre specificul national(!onstantin 5adulescuMotru,Lucian Glaga,Mi"ai 5alea,0vidia 4apadima,Mircea Aulcanescu,6t. So<a etc.;. .n expresia ei populara mitologia romana se spri<ina si pe valorificarea imagologiei mitice comparate,ca si pe specifietatea nationala a personalitatii creatoare de cultura a poporului roman. .n aceste conditii,istoriografia mitologiei romane ne releva in general,etapele de de(voltare ale culturogene(ei auto"tone permanente si,in particular,aspectele mitogene(ei auto"tone in evolutia spiritualitatii romane,dimensiunile axiologice mitice romane,asa cum acestea emerg din existent istorica a poporului roman.

.deile de totem #i totenism snt concepte corelare care deocamdata definesc #i explic aproximativ unele activit$i spirituale ce nu pot fi cugetate altfel.!onceptele de totem #i totetism nu snt solu%ile n esen$a lor logic #i epistemologic.4entru a n$elege #i

valorifica mitologic tre%uie luate n considera$ie particularit$ile lor dialecte-polimorfismul,poliglotia #i polivalen$a istoricocultural./otemele snt produsele unei logici disimulate de imagina$ia difluent #i ale unor ecua$ii epistemologice particulare,cu mai multe necunoscute,situa$ie care nu poate fi re(olvat simplist,unilateral #i accidental,indiferent de natura sistemului de cugetare #tiin$ific care recurge la ele./otemul mai poate fi numit tautologie logic,em%lem sim%olic,icoan formal,imagerie formal./otemul #i totetismul explic corela$ia om-natur #i om-comunitate material.*l este o pareexplica$ie,du%lat de o implica$ie,n sine #i pentru sine.*xpresia sim%olic posed un supranume (epitet sacru; dat unui o%iect,fpturi,familii.!nd supranumele se transform n nume atunci totemul devine o etnitate sacr,pe o tem creia se %rodea( un mit #i se constituie un rit.4rin totemurile atestate de sursele documentare stiin$ific se ntrevd fitotemuri,(ootemuri #i astrotemuri. 9itotemuri ,n procesul domesticirii unor ar%ori sl%atici,localnicii au urmarit ndeose%i calit$ile ar%oricole reale,la care au mai adugat alte calit$i fantastice& de repre(entare vegetal a unor for$e supranaturale,de crea$ie mitopeic,de rudenie de rang vegetal cu omul.Din transgresarea calit$ilor pre(umitive sau fantastice se ela%orea( conceptele de ar%ore totem.Din seria ar%orilor totemici carpatici,proveni$i din ar%ori sacri de origine preistoric am putea men$iona&%radul,ste<arul,plopul,salcia,alunul.Din categoria care consemnea(a pre(enta totemurilor (oomorfe si a suprevietuirilor lor ca relicte etnologice fac parte cele consacrate mastilor polulare.3i (oototemurile si fitotemurile reflecta animale sal%atice ,domestice si fantastice.Moototemurile sal%atice si domestice sint tipice in perioada preistorica,pentru ca repre(inta modalitati %iotopice din fauna carpatica..n sc"im%,(oototemurile fantastice sint atipice,pentru ca nu sint comune intregului ev primitiv, ci se intilnesc ici si colo,in timplu si spatiul carpatic&unele provenind din fanta(area asupra (oototemurilor sal%atice si domestice si altele provenind din influente,cantaminarile si calculle re(ultate din impactul cu unle popaare migratoare pe teritoriul Daciei preistorice. +! a animal sacru , daco-getii aveau %ourul sau (im%rul, pe care-l gasim ca punct central pe invelisul de fier al unui scut aflat la 4iatra 5osie.Gourul era un animal raspindit in padurile Daciei si /raciei si se %ucura ,ca si taurul,de o speciala cinstire religioasa la dacogeti.4rintre (oototemurile locale tre%uie mentionat sarpele, in forma lui naturala sa u in aceea fantastica de %alaur.3arpele in forma naturala a fost sesi(at ca sim%ol tri%al pe scuturi si vase..ar sarpele fantastic,ca imagine exacer%ata serpentimorfa, a fost considerat de ar"eologi ,inca din Hallstat ,un animal sim%olic al localnicilor din !arpati. /otemul calului este intilnit ca em%lema a capeteniei ,a sefului de tri%,in sceptrul de piatra cu efifie de cap de cal si,pro%a%il, in sacrificiile animale,aduse inceputurilor cultului solar. Dintre astrotemurile indigene mentionam pe cel al soarelui si lunei.

3oarele si luna sunt doi principali protagonisti ai mitului astral,referitor la dragostea carnala,proscrisa si atit de temuta in istoria si cultura popoarelor lumii,care este incestul dintre frate si sora..n aria romineasca, un aspect masculin in are cornul de luna noua( craiul nou; despre care se spune ca poate fura fetele pamintene ,pentru a le duce la curtile sale.3uprematia insa o detine luna plina (femenina;, care e tratata in popor ca o adevarata divinitate.

/rin structura mitologiei rom$ne n`elegem calitatea ntrinsec de fond ai form care e!prim viabilitatea ai continuitatea acestei mitologii n conte!tul culturii rom$ne. +eea ce caracterizeaz structura general a mitologiei rom$ne ca atare snt cteva note specifice deosebite gradului de ale altor mitologii na`ionale" organitatea global, interdependen`a pr`ilor, finalitatea intern, dinamismul cultural, adic tot ceea ce d unitate, autentitate, originalitate ai valoare specific etnoculturii unei mitologii. #n aceast interpretare teoretic n`elegem s prezentm structura mitologiei rom$ne dintr-o dubl perspectiv creatoare" una generativ ai alta integrativ. /rocesul apari`iei ai formrii ar8etipurilor mitice din care genereaz sau deriv genealogic cu necesitate toate celelalte forme de mituri istorice constituite pentru orice cercetare de acest gen nceputul nceputurilor oricrei mitologii auto8tone. #n aceast aventur tematic a mitologiei rom$ne vom investiga primele forme de gndire mitic ar8aic la antecesori ai apoi la poporul rom$n. #n trecerea de la ar8etipuri la tipurile mitice,de la & gndirea n mituri ai vorbirea n poezieb, cum spune M.%minescu, vom ntrevedea laitmotivele mitologieie rom$ne, mitogeneza general ai mitogoniile par`iale, mitopeismul viu ai remitificarea continu. Mitologia rom$n, n prefigurrile ei dace, daco-romane ai, binen`eles, rom$ne, reflect ecosistemult cultural carpatic,n toat amploarea lui sistematic ai n toat dialectica lui istoric. Mitogeneratorii, ndeosebi din zonele de munte, alctuiesc nucleul vital al ecosistemului cultural carpatic. 0a nceputul comunei primitive s-au format anumite ar8etipuri ai ar8erituri care au format substratul aluviunilor mitopeice indigente ai de migra`ie indo-europene. 9omo carpat8icus, conceput ca factor de cultur ai civiliza`ie, este creator de mitologie auto8ton, diferen`iat de a popoarelor vecine din 8interlandul +arpa`ilor. *cest tip de om a fost ai nc este un erou polivalent care ai-a pus pecetea pe mediul lui ambiant ai noosfera local. +osmo-geografic, 9omo carpat8icus gndeate n acest spa`iu istoric concret, de miacare intern a pstoritului rom$nesc, pe care 0ucian 3laga l-a numit sombolic spa`iul mioritic. Dar trieate ai ntr-un timp istoric concret, pe care noi l-am numit cndva, tot simbolic timpul 8oral, vrnd s n`elegem prin aceast coordonat noologic istoria mitic de la substrat la adstrat ai la strat, n care se desfaoar credin`ele, datinile ai tradi`iile auto8tone ale rom$nilor. -tructura generativ, prin con`inutul ai stilul ei particular, e!prim rolul +arpa`ilor, ca spa`iu montan concret dispus n amfiteatru

enrom, cu scenariu lor intern ai e!tern, cu clima, vegeta`ia ai animalele, cu timpul 8oral, cu paiingenezia ritmurior etnoistorice, ipostazele ideale ale ineitrii imagina`iei creatoare ale unor mitogonii lente, ale unei mitopeism ponderent ai ale unei mitificri permanente, cnd desacralizate, cnd resacralizate. -tructura germinativ a sistemului de ar8emituri proprii rom$nilor populseaz prin con`inutul ei cteva mitologii ar8aice emergente (mitologia mor`ii, gerontomitologia, mitologia destinului ai sistemul mitogoniilor) care constituie infrastructura mitologiei generale rom$ne. -tudiul structurii generative dezvluie problemele ma ore ale mitologiei rom$ne ca pr`i integrante ale spiritualit`ii rom$ne ai prin ele miracolui mitologiei rom$ne.

Mitologia -or`ii
4./ree!isten`, e!isten` ai poste!isten`' predeterminism,determinism ai postdeterminism. --oarta face parte integrant din credin`ele predeterminisme indo-europene ai reflect cultul corespunztor acestor credin`e. %volu`ia cultului etno-mitologic al sor`ii ne relev viziunea particular a credin`elor predeterministe ale concep`iei despre via` la fiecare popor luat n parte. -oarta ai e!ercita puterea asupra pree!isten`ei, e!isten`ei implicit umane (a comunit`ilor etnice sau familiale ai a individului luat n parte) ai poste!isten`ei cosmice (ceruri, pmnt, ai subpamnt) cu o rigurizitate constant ai implacabil. +onform unor cren`e mitologice la rom$ni, ordinea cosmic ai uman este supraveg8eat de -oart. %a are puteri descre`itoare pentru men`inerea ec8ilibrului prestabilit n cosmos, capacitatea de a interveni direct n rosturile acestui ec8ilibru sau indirect, prin interpre`ii ai ascoli`ii ei. %a `ine cumpna dreptei rinduieli a celor divine, ceea ce nseamn c prezideaz, alturi de demiurgi, la ntreaga via` material a cosmosului ai la ntreaga via` spiritual a omului. Datorit acestei activit`i polivalente, mitologia rom$n multiplic la rindul ei reprezentrile mitice ale -or`ii n cteva pseudodivinit`i similare su%ordinate ei care activea( numai n spiritul unor atri%ute divine

ale ei sau care ac$ionea( pe cont propriu n limitele acestor atri%ute.Dintre aceste pseudodivinit$i ne referim la acele care ac$ionea( direct sau indirect evenimentele principale #i desf#urarea lor n via$a omului( na#tere,nunta,moartea; ca fptur cosmic #i etnoistoric.Dac predestinarea ne este cunoscut direct din opera demiurgilor #i destinarea din opera semidivinit$ilor ce $in ntii de 3oart #i apoi de divinit$ile ce fac parte din panteonul lim%ii romne,postdestinarea plute#te n vaguitatea misterului implaca%il nemarturisit al destinului glo%al al cosmosului #i implicit al umanit$ii.

Dintre aceste pseudodivinit`i ne referim la cele care prefigureaz direct sau indirect evenimentele principale ai desfaurarea lor n via`a omului (naaterea, nunta,moartea), ca faptur cosmic ai faptur etnocosmic. Dac predistinarea ne este cunoscut direct din opere demiurgilor ai destinarea din opera semidivinit`ilor ce `in ntii de -oart ai apoi de divinit`ile ce fac parte din panteonul mitologiei rom$ne, postdestinarea pluteate n vaguitatea misterului implecabil nemrturisit al destinului global al cosmosului ai implicit al umanita`ii. #n aceast privin` -oarta urmreate cu persecven` drumul integrarii omului pe pmnt ai al reintegrrii lui n cosmos, pe ci previzibile n imprevizibilitate. 2neori soarta este confundat cu fatalitatea. 7u trebuie uitat c ac`iunea denumit fatalitate introduce o not negativ n aprecierea vie`ii, o abondanare fr reac`ii n fa`a greut`ilor ai nepriviziunilor vie`ii. @. Dualismul teacosmic ai -oarta. 2rsitori ai ursitoare" ciobani ai ciobni`e. -oarta ac`ioneaz n numele dimurgilor gemelari, al dualismului teacosmic ai al deplinei libert`i de ac`iune n cadrul ai limitele bunei ncadrri cosmice ai atropocosmice. *utoritatea ei e plenar, decezia ei, deai fr apel sau fr recurs, rom$nii o accept uneori cu resemnare, alteori cu eroism moral. 1om$nul obianuieate s spun" & aaa i-a fost scrisb, &cum e omul ai soarta luib, &dac ai noroc po`i s fii azvrlit n focb, &sor`ii i place omul cura osb etc. 3inen`eles. 7efrtatul unelteate mereu ai ncearc s saboteze 8otrrile nestrmutate ale acestei divinit`i, numai cu aanse reduse de aicanare, dedeviere de moment, de ntrzieri apro!imative ai far rost. #n aceast privin` cei care urmresc s prentmpine ursita nefericit pentru descenden`ii lor apeleaz la serviciile magiei negre, la cele ale magiei albe ai c8ear la serviciile religiei. #n perioada de culminare a agro-pstoritului ai apoi de separare a agriculturii de pstorit, a nceput s creasc rolul femeii n gospodrie ai, paralel, n activitatea magico-mitic a comunit`ii etno-culturale. #n aceast perioad se impune la tracii nord-dunreni ai sud-dunreni zei`a 3endis, care corespunde zei`ei *rtemis la greci ai 9ecate la romani. /rintre alte atribute, zei`a 3endis de`ine ai pe cele ale destinului etnic al dacilor. *aa se face c ursele ca acoli`i ai zei`ei 3endis sufer n Dacia roman influen`a mitic a /arcelor latine. #n ansamblul ei, -oarta ac`ioneaz ai prin dou categoriide fpturi mitice" imputernici`ii ai acoli`ii ei divini. Din prima categorie de fapturi fac parte ursitorii sau ursitoarele. 2rsitoarele, dupa credinta rom$nilor din cele mai multe parti sunt trei fete mari, sau mai bine zis trei z$ne surori care ursesc viata si croiesc soarta fiecarui prunc nou nascut. /e l$nga numirea colectiva de &ursitoare,, fiecare din aceste trei fete fecioare curate, nepatate, pe umatate sfinte si nemuritoare, mai are nca c$te o numire a sa proprie si anume " cea mai mare &ursitoare, si &ursita,, cea mi locie &soarte, iar cea mica, mai serioasa si mai rea dintre toate, &moarte,. : sama de rom$ni spun nsa ca ursitoarele ar fi numai doua la numar.#mbracamintea ursitoarelor e lunga, alba si ntretesuta cu fluturi si cu fire de aur. +ea mai mare nsa adeseori

umbla mbracata nca ntr-o blana de aur, iar n br$u poarta o furca la care se afla legat un caier de l$na alba sau neagra amestecata cu matase si fire de aur si precum rup firul asa curma ele cum voiesc si zilele omului. +ea mi locie tine n m$na dreapta o perec8e de sorti iar cea mica o perec8e de foarfeci.2rsitoarele vin ntodeauna n saptam$na n care s-a nascut copilul, n noptile fara sot adica " a treia, a cincea si a saptea noapte' dupa spusele altora nsa ele vin n cele dint$i trei nopti de dupa nastere si cu deosebire n cea dint$i' daca se nt$mpla ca tocmai atunci femeia se trudeste sa nasca, asista c8iar si la nasterea pruncului, iar dupa alte variante abia n a opta noapte i croiesc ursita. :ra sosirii lor se crede de comun acord a fi miezul noptii c$nd toti cei din casa dorm. #n timpurile mai vec8i c$nd oamenii erau mai buni si mai drepti, nu asa de rai, de invidiosi si de pacatosi ca n ziua de astazi, se zice ca multi le si vedeau c$nd vin si le si auzeau cum ursesc, cu deosebire nsa moasele care i priveg8eau pe copiii nou-nascuti precum si pe mamele acestora. #n timpul de fata nsa nu se mai arata, pentru ca moasele si alte persoane din timpurile trecute care le vazusera au destainuit secretele lor, asa ca de atunci ele se feresc de oc8ii si urec8ile lumii. -i deoarece nimeni nu stie si nu vede c$nd vin ursitoarele, dupa credinta rom$nilor din Muntenia, e bine ca atunci c$nd un copil se naste si c$nd se presupune ca se vor arata ursitoarele la fereastra, se se tina usile si ferestrele desc8ise. De asemenea e bine ca, D zile dupa ce se naste copilul, parintii lui sa fie veseli, caci daca sunt tristi se ntristeaza si ursitoarele si cum vor fi ele n acele zile, asa va fi si viata copilului. Dupa ce i-au tors firul vietii, daca copilul s-a nascut ntr-un ceas bun prind a c$nta un viers foarte frumos voios si placut si a-i ursi de bine, iar daca s-a nascut ntr-un ceas rau nu numai ca prind a 8auli si a c$nta cu un viers foarte duios si trist dar ncep sa-i urseasca de rau' apoi ncep pe r$nd a-i da, una minte si noroc, alta frumusete sau ur$ciune, alta bogatie sau saracie, glorie sau robie, mai pe scurt a ursi soarta noului nascut spun$nd de-a fir-a-par ce are sa se nt$mple si c$nd va muri de ce moarte are sa moara.

Mai departe, fiind ursitoarele adesea cu toane si suparacioase, rom$ncele cauta de cu vreme c8ipurile de a le intra mai bine n voie, anume ca sa urseasca nou-nascutului o viata ndelungata, buna, senina, linistita si fericita.

+redinta n ursitoare, n nemarginita lor putere de a croi dupa vointa soarta fiecarui om, si nestramutata lor 8otar$re, nu numai ca e

foarte rasp$ndita si ad$nc nradacinata n mintea poporului rom$n, dar este si foarte vec8e. Drept aceea rom$nii de pretutindeni cred ca asupra omului influenteaza un fatalism de c$nd se naste si p$na moare si din cauza aceasta apoi orice fericire sau nefericire o privesc cu nepasare zic$nd &asa mi-a fost ursita,, &asa mi-a fost dat &asa mi-a fost soarta, etc. +uv$ntul &soarte, ( soarta ) este ntrebuintat spre a denumi un ug greu ce-l poarta omul pe pam$nt pe c$nd cuv$ntul &noroc, se foloseste pentru a denumi &nt$mplari fericite, ceasuri bune si norocoase,Iar a doua categorie de fpturi miticec snt acoli`ii divini ai -or`ii, n sarcina cror cade aneedotirea vie`ii individuale, /rintre aceati acoli`i divini, denumi`i uneori ai micile zine, men`ionm" _nele bune ai _nele rele, +alea bun ai +alea rea, /iaza bun ai /iaza rea, +easul bun ai +easul ru etc.+redin`ele despre anecdotica destinului prezint un caracter antagonic ai contradictoriu. %le reflect structura imprevizibil a amnuntelor vie`ii umane n raport cu via`a cosmic, dialectica destin cosmic-destin uman.*coli`ii divini ai -or`ii se contracareaz reciproc n orice moment, astfel nct anecdotica destinului se nf`iaeaz formal ca o lupt permanent ntre acoli`ii pozitivi ai cei negativi, ntre 7oroc ai 7enoroc, ntre _nele vie`ii ai ale mor`ii. 6. -oarta individual ai a comunit`ii etnice. S +onceptul de -oart trebuie e!tinse de la individ ai la comunit`i sociale de tip etnice. Ideea nu ne apar`ine, ci este enun`at de istorici ai filozofi ai culturii. #n acest caz, ideia de -oart capt alte valen`e. 7u se mai poate vorbi de interpre`ii ai acoli`ii -or`ii. -oarta popoarelor nu reprezint statistic, pentru mitologie, suma -or`ii idivizilor care compun popoarele. Dar -oarta popoarelor nu se confund nici cu ceea a conductorilor lor istorici. %!ist ceva mai presus de -oarta individual, -oarta colectiv, dinamica dinuirii cu tensiunea afirmrii ca neam, misionarismul colectiv pe care popoarele ai-l fi!eaz n memoria culturii ai l transmit din genera`ie n genera`ie prin tradi`ie literar, art, filozofie ai atiin`. #n afar de ritul primirii ai cinstirii urselor n cele trei zile de la naaterea ftului, rom$nii mai ndeplineau ai ritul srbtorii urselor ai acoli`ilor lor n a unul *nului 7ou, care era un fel de ludi fatales. +u aceast ocazie se puneau mncruri alese ai vnaturi ntr-o camer retras ai n alta tineretul ncerca prin anumite ceremonii s descifreze ceva din fabula`ia sau anecdotica destinului lor ( ocuri de ursit).

Mitul mor$ii
Mitologia mor$ii este n fond cea mai ar"aic forma de mitologie posi%il #i primul capitol,cople#it de semnifica$ii profund umane,al aricrei mitologii generative auto"tone.*a marc"ea( ruperea %rutal a corpului uman de mediul lui #i catapultarea spiritului n

cosmos.4rin cru(imea ei aparent,moartea frustrea( uneori increderea omului n destinul lui.,n legtur cu moartea,oamenii,din timpii cei mai ndeprta$i, #i-au pus necontenit nenumarate ntre%ri&unele ramase fara raspunsuri,altele cu raspunsuri oca(ionale,insa fara intelesuri si altele cu raspunsuri de consolare.6ceasta pentru ca moartea ramine singurul eveniment spiritual fara replica ontological,indifferent de stadiul de(voltarii.!um spune Mircea *liade +moartea este primul mister care tul%ura adinc constiinta umana..ntre%atile care solicita c"iar raspunsuri oca(ionale sau de consolare se refera in esenta lor la& >.repre(entarea fantastica a mortii si a spiritelor mortii,private ca iposta(e ale unei lumi a spiritelor,lume de factura daimonica,detasata de aceea terestra a oamenilor) 8.repre(entarea mirifica a spiritelor diferitelor tipuri de stramosi si mosi( semi(ei sau (ei; @.repre(entarea realist-fantastica a spiritelor tuturor celor ce au fost vii,definiti ca indivi(i si care fac parte sin comunitatea gentilica,clanica sau tri%ala. 6r"eologii si paleoetnoicii ante%elici nu sau preocupat de mitologia emergenta a riturilor de incinerare, inmormintare si du%le (de inginerare cu inmormontare; iar daca sau ocupat au pre(entat o vi(iune fragmentara si in fond, mnilata a realitatii t"anatologice, din cau(a Topacitatii documentare, cum ar spune Mirce *liade .n fond, ar"eologia funerara romina sa axat numai pe riturile funerare(inmormintare-incinerare, sau rit du%lu;si inventarul fiecarui tip de rit funerar..ncepind cu sec. 8L s-a largit ori(ontul cercetarii,s-au adincit sursele de informatie si s-au sta%ilit conexiuni tematice care inainte nu erau posi%ile-pentru lamurirea aproximativ veridica a temei moarte-postexistenta. 3acrificiul ritual al ursului 6cest sacrificiu pare a fi constituit pe teritoriul Daciei preistorice,un eveniment incarcat de prototipuri si protoceremonii magicomitologice legate de moarte,al carui scenariu il intrevedem deocamdata in relicte etnografice si reminiscente folclorice in sar%atorile de iarna.Mastile de urs de tipul mastilor-costume integrale se foloseau de romini in solstitiul de iarna,in ceremoniile augurale de 6nul :ou..n aceste <ocuri de %un augur,ursul murea si apoi invia,sim%oli(ind moartea si invierea,interpretata si ca moartea naturii si invierea naturii.6celasi ritual al mortii si invierii avea loc si in alte oca(ii cu animale considerate sacre&capra,turca si %re(aia. Moarte si <ertfa umana,animala,vegetala .n pro%lema conceptiei asupra mortii,logografii si mitografii antici se refera indeose%i la traci in general..: legatura cu nasterea si moartea,"erodot mentionea(a& La trausi gasim aceleasi datini ca si la restul trecilor,in afara celor legate de nastere si moarte.5udele stau in <urul noul-nascutului si pling nenorocirile pe care va tre%ui sa le indure noul-nascutul,o data ce a venit pe

lume.3int pomenite atunci toate suferintele omenesti.!ind moare cineva,trausii il ingroapa glumind si %ucurindu-se.4aradoxgraful lui 5o"de relatea(a acelasi o%icei pentru cro%i(i,un tri% tracic care era poligam din tinuturile muntoase,dintre riurile 6xios si 3tr'mon&cind unul dintre mem%rii tri%ului murea,se isca intre femeile mortului mari neintelegeri,iar prietenii isi dau toata osteneala pentru a afla pe care dintre neveste a iu%it-o mai tare acel decedat.9emeia socotita vrednica sa primeasca cinstirea era laudata de %ar%ati si de femei& apoi era in<ung"iata de ruda ei cea mai apropiata.3i dupa aceea trupul ei era onmormintat impreuna cu cel al %ar%atului ei.!elelalte femei socoteau o mare nenorocire aceasta.caci li se aducea astfel o foarte mare ocara. Moartea pe pamint sau pe paie Dupa o datina stravec"e,cind cineva tragea sa moara,era pus pe pamint,pe paie,numai in camasa,fara perna,in credinta ca astfel suporta mai usor moartea.5itul mortii pe pamint sau pe paie era indeplinit cu precadere de agricultori si pastori in (onele de fineata, a depresiunilor intra si extracarpatice.!opilul era ritual inc"inat de mic la %rad.!restea avind gri<a de du%lul lui,%radul.Destinul lor se impletea in tot timpul vietii.!ind tinarul se im%olnavea ,parintii mergeau la %rad sa-i ceara a<utor.!ind se insura se ducea la %rad sa-l anunte ritual de nunta,,%radul participa la nunta alaturi de miri,era purtat in "ora nuntii da %radar.Dupa nunta %radul era suit pe casa pentru protectia vetrei mirilor.La moarte se folosea %radul funerar. Gradul in mitologia mortii 6sa se face ca %radul detinea un rol important in mitologia vietii si continua si in cea a mortii. .n Gucovina,pina la inceputul sec.8L,pentru moartea survenita in asa (ise locuri neum%late,cind dupa indelungi cautari ramasitelecelui considerat mort nu au putut fi gasite si recuperate,i se facea un cenotaf,in care se ingropa,dupa toate regulile,un trunc"i de %rad..n acest ca( %radul tre%uie sa ai%a statura aproximativa si falosenia cuvenita celui considerat mort. .n virful %radului care su%stituia mortul se punea o caciula al%a sim%ol al puritatii cu Tprim negru(manseta de %lana,sim%ol al doliului; 4e doua ramuri opuse ale %radului se introduceau minecile unei camasi cusute cu flori si apoi ale unei %undite./runc"iul %radului era petrecut pe cracul unui itar al%./rupul improvi(at din %rad era incins cu un %riu rosu.Gradul astfel invesmintat era ase(at in sicriu si pe presupusul piept al mortului se punea o icoana.La moarte se taia un %rad din munte.9lacaii din ceata se rugau de asemeni sa-i ierte ca-l taie,dar a murit fratele lui si tre%uie saUl duca la inmormintare.3i in procesiune funerara era purtat in alai la casa celui decedat,de unde apoi are inclus in convoiul funerar la cimitir si implantat pe mormint. 9ereastra sufletului

!a element de continuitate in mitologia mortii,prin ritul ferestrei suflerului intelegem,inca din neolitic, o spartura in pintecul rasului funerar in care se punea cenusa cu oasele calcinate dupa incinerarea mortului.Din neolitic s-au transmis pina in evul mediu credinta si o%iceiul perforarii unui orificiu in cutia cu oseminte,pentru ca acesta sa poata comunica in timpul consacrat %ocirii si dupa aceea cu comunitatea lui familiala sau sateasca.3u% influenta crestinismului s-a sustinut ca orificiul este o fereastra care sufletului mortului marea trecere pe lumea cealalta,sa mai auda si sa revada prin vamile va(du"ului pe cei dragi lucrind si vor%ind in <urul casei in gospodaria lui de pe pamint..n sicriu se taiau doua ferestre ale sufletului pe care satenii le denumeau ca si cum ar fi fost un singur orificiu .*le erau facute in dreptul capului in forma de triung"i ,in anumite (one in forma de cerc sau de patrat,uneori paralele si in forma de cruce.!ind se punea mortul in sicriu la ferestrele sufletului se aprindeau luminari sfesnice,care tre%uiau sa arda continuu pina la iesirea mortului din casa./ot in ferestrele sufletului se %ocea in versuri sau li%er,in noptile de priveg"i. .n noprile de priveg"i,unele femei %oceau mascate,pentru a se apara de demonii ai mortii,care dadeau noaptea tircoale, cadavrului expus la el acasa in camera funerara.6cestea erau mascate in maimute,%ocetul maimutelor aminteste cintecul %radului adus din munte pentru a indeplini un rol complex& de su%stituent al mortului si de ar%ore sau stilp psi"opomp pina la cimitir si psi"ofor in cimitir. 0rnamente rituale 4asarea sufletului se punea pe stilpi ce marcau cenotafurile sau morminte goale.!eremonialul parafunerar al punerii stilpului cu porum%el pe cenotaf urmarea prin magie simpatetica a ornamentului semptuar sa atraga sufletul pri%eag al celui mort pe alte meleaguri,in loc oredestinat de rude a fi fost inmormintat,in partea de cimitir a spitei de neam.4asarea-suflet apare si ca motiv de lamentatie,alaturi de ferestra sufletului.
+retinarea timpurie n epoca de formare a poporului rom$n a mpiedicat formarea unei mitologii unitare, aceste credin e strvec8i transformandu-se n superstiii de obicei asociate rului, sau persona ele lor devin sfin i, n unele cazuri. #n mitologia rom$neasc, viaa omului parcurge trei etape importante" naterea, nunta i nmorm$ntarea (moartea). Dup moarte, sufletul se desparte de trup, se integreaz cosmosului i se unete cu natura, form$nd cu aceasta un ntreg. *ceast idee porne te de la nite concepii pg$ne strvec8i, care probabil i au originea n mitologia traco-dac. *stfel viaa de dup moarte nu este dec$t o continuare a celei terestre, sufletul omului fiind aproape de spaiul n care a vieuit, idee dezvoltat i n balada BMioriaB. +u toate c moartea nu reprezint un sf$rit al sufletului, al fiinei, ci o continuare sub alte forme a e!istenei acestuia, moartea este vzut ca un eveniment tragic. :mul se desparte de ceea ce i era familiar, devine altceva, nu mai este alturi de cei dragi. Moartea este acceptat n concepia rom$neasc ca o condiie uman de care nimeni nu poate scpa. Tragismul morii este amplificat dac viaa mortului nu a parcurs a doua etap a vieii, nunta, ca n cazul morii tinerilor BnelumiiB, adic necstorii. *cetia nu i-au nc8eiat ciclul vieii, deci nu i vor regsi linitea venic dup moarte, ci se vor c8inui sub forma unor strigoi. 0a fel se nt$mpl i cu pruncii

care mor de mici sau imediat dup natere i devin moroi pentru a-i b$ntui mamele. #n cazul tinerilor nelumii e!ist un ceremonial n timpul nmorm$ntrii, n care se celebreaz nunta cu natura i cu moartea, n ncercarea de a conferi linite venic mortului. Iat ce spuneDimitrie +antemir n a sa Descriptio Moldavic cu privire la credina rom$nilor despre moarte" &aproape tot norodul de r$nd crede c fiecrui om Dumnezeu i 8otrte ziua morii' iar naintea acesteia nimeni nu poate s moar sau s piar n rzboi...b De aceea, de cele mai multe ori, otenii se v$rau n prime dii nebunete, convini fiind c nu vor muri. *ceeai credin se nt$lnete i la popoarele scandinave" divinitatea suprem a fi!at de la nceput linia vie ii fiecrui om. +8iar de s-ar ascunde n gaur de arpe, acela nu ar c$tiga nici o clip n plus. -oarta fiind fi!, frica nu aduce nici un fel de c$ tig personal. 1eligia cretin

Dante i <irgiliu n Iad' pictur de dilliam-*dolp8e 3ouguereau(4D@>-45A>). Iadul este locul unde oamenii sufer dup moarte pentru pcatele sv$rite n timpul vieii #n tradiia biblic, primul om, *dam, era la nceput nemuritor, dar a primit moartea drept pedeaps de la Dumnezeu pentru c a czut n ispit, gust$nd din fructul oprit. *dam a trebuit s se ntoarc n pm$nt, adic n materia din care a fost creat (B/m$nt eti i n pm$nt te vei ntoarceB -- .acerea K"45). Moartea nu era considerat n <ec8iul Testament un sf$rit, ci e!ista posibilitatea invierii, i era asociat cu BsomnulB (Iov -- K"4K), ceea ce implica o trezire la Judecata de *poi. #n 7oul Testament nu apare o nou filosofie despre moarte. *ici se men ioneaz clar c sufletul(omul)poate fi nemuritor, mesa ul 7oului Testament fiind c Iisus 9ristos a nvins moartea. /rin stp$nirea mor ii, diavolul avea pe toi oamenii n puterea sa, ns Iisus, ertfindu-se pentru muritori, i-a eliberat. #n 3iblie se spune c Bcei care cred n .iul lui Dumnezeu nu vor muri, ci vor avea via venicB (Ioan K"46). #n religia cretin e!ist doar dou destinaii finale pentru oameni dup moarte" prima 1aiul, (/aradisul sau%denul), unde merg la inviere doar cei drepi, rscumprai fiind prin s$ngele lui Iisus 9ristos i a doua, moartea definitiv, fr sperana nvierii. 2nele culte cred n e!istena Iadului (Infernului), unde merg pctoii pentru c8inuri venice. -oarta omului este stabilit dup udecata fcut de .iul, dup faptele de fidelitate cretin pe care le-a fcut omul c$nd era n via. 0a catolici e!ist i /urgatoriul, un loc diferit de 1ai i Iad, unde oamenii se pot purifica i i pot ispi micile pcate dup moarte. 7u e!ist o unanimitate universal n ceea ce presupune credina cretin, datorit influenelor credinelor locale cu rdcini precretine. %!perienele morii clinice Moartea clinic este un fenomen care apare la un pacient grav rnit i const n oprirea temporar a contraciilor inimii i a respiraiei. :amenii care au trecut prin aceast etap, apoi au revenit la via , datorit relurii activitii organelor vitale, au trit o e!perien uluitoare, iar relatrile lor despre moarte sunt asemntoare cu cele descrise n B+artea tibetan a morilorB.

#n 45Q>, 1a;mond Mood; public cartea 0I.% *.T%1 0I.% (<iaa dup via) despre e!perienele a sute de oameni ce au trecut prin moarte clinic, aceasta din punct de vedere medical nefiind considerat moarte propriu-zis. /rimul stadiu pe care l parcurg i i-l amintesc aceste persoane este asemntor cu cel de prsire a corpului, este sentimentul unei plutiri n afara trupului. :mul vede adesea scene, evenimente nt$mplri din viaa personal, dar dintr-o perspectiv diferit, ca i cum nu ar fi dec$t un simplu spectator. -enzaia aceasta este nsoit de o stare deplin de linite i calm. *cest prim stadiu pe care muli dintre cei care cred n posibilitatea vieii dup moarte l citeaz ca un argument n spri inul tezei lor, s-a demonstrat n ultimii ani ca av$nd cauze naturale' astfel de stri au fost obinute n laborator, fr ca mcar s fie nevoie de o aparatur sofisticat, a a cum ne indic unele ecouri din massmedia, ca acesta" Doctors create out-of-bod; sensations 8ttp"eeneLs.bbc.co.uPe@e8ie8ealt8e@@66QGA.stm dednesda;, 4D -eptember, @AA@ Dup starea de percepie e!tracorporal, unora dintre cei care trec prin moarte clinic i care declar c au avut n aceast perioad anumite e!perien e remarcabile, li se pare c trec printr-un tunel ntunecat i simt ceva ca o adiere de v$nt. /si8ologul american -usan 3lacPmore opineaz c tunelul de lumin se datoreaz unei creteri temporare a activitii corte!tului vizual (acea parte a scoarei cerebrale care se ocup cu interpretarea percepiilor vizuale), n codiiile n care lipsa de o!igen reduce in8ibiia fiziologic operat de unele celule asupra altora. *ceast activitate mai ridicat dec$t cea normal a celulelor din corte!ul vizual, produce efectul de tunel luminos, aa cum s-a artat n simulri, i aa cum se produce i n alte situaii n afar de aceea a 8ipo!iei, i asta din cauz c cele mai multe celule sunt responsabile de zona central a c$mpului vizual. 0a captul tunelului, persoana respectiv vede figuri cunoscute ale prietenilor, ale rudelor, etc. De asemenea, n unele cazuri persoana vede o figur strlucitoare, care este o parte important din credina religioas a ei. *pare apoi senzaia c vede grdini, flori, r$uri, insule, lumini, dup care individul i urmrete filmul vieii, ce prezint n special ocaziile pierdute de a face un bine sau de a a uta. %ste interesant de remarcat aici c e!ist o oarecare interdependen ntre aceste declaraii ale celor care au trit o e!perien de moarte clinic i mediul cultural i religios din care acetia provin. Mai mult c8iar, se constat c detaliile declaraiilor variaz ntr-o cultur dat c8iar, de la o epoc la alta. *stfel, putem din pcate concluziona c avem de-a face cu descrieri influen ate de credinele celor care triesc astfel de e!periene. *ceast condiionare cultural i c8iar temporal, care face ca ntr-o arie dominat de o anumit mitologie n ce prive te moartea s e!iste descrieri nrudite, i ca ntr-o aceeai cultur descrierile s varieze pe msura ce realitatea te8nico-tiinific a societii din care provine individul evolueaz, nu poate fi e!plicat dec$t prin ideile preconcepute pe care indivizii le au n legtura cu moartea. *stfel, relatrile din aria mitologiei iudeo-cre tine, aveau relatri ce descriau imagini fi!e acum unul sau dou secole, n timp ce aceste relatri descriu azi n aceeai arie cultural adevrate BfilmuleeB. (<ezi e!plicaiile lui DouLe Draaisma de la 2niversitatea din ?roningen, n articolul B 9oL it feels to die B , al lui MarP /ilPington n T8e ?uardian, din data de Joi @> martie @AAG /ersoana n cauz simte c nu mai e!ist spaiu i timp, iar la ntoarcerea la via are un puternic sentiment de dezamgire i autorepro. +u toate c aceste relatri par fabuloase, tiina a reuit s e!plice o parte din ele. Datorit faptului c n momentul morii, corpul sufer modificri fizice i c8imice ca scderea tensiunii arteriale i micorarea cantitii de o!igen care a unge la creier, celulele nervoase ale creierului nceteaz s mai funcioneze. +entrul vzului este primul afectat, iar imaginile sunt

percepute tot mai greu. *ceasta duce la senzaia perceperii unei lumini strlucitoare ncon urat de ntuneric, percep ie care apare n memorie sub forma unui tunel. Toate cazurile relatate n cartea B<ia dup viaB scris de 1a;mond Mood; dincolo i nu certitudinea ei, dup cum recunoate nsui autorul"
E4F

caut s arate posibilitatea e!istenei vieii de

&Iat-m, aadar, oferind nu &concluziib, &demonstraiib, sau &dovezib, ci doar un baga mai puin definit" impresii, ntrebri, analogii, fapte tulburtoare n cutarea unei e!plcaii...#n oc8ii tuturor acestor oameni, e!perien a lor n vecintatea morii era mcrcat de evenimente foarte reale' de-a lungul contactelor pe care le-am avut cu ei, aceste evenimente au devenit reale i pentru mine... %u cred c p$n i cea mai mic raz de lumin proiectat asupra morii, nu poate fi dec$t benefic pentru cunoaterea acestui fenomen.b
fantome, strigoi i stafii n epoca contemporan

.antoma servitoarei :PiPu, l$ng f$nt$na unde a fost omor$t de : ilustra`ie a lui 9oLard /;le nfi$nd fantoma unui pirat stp$nul ei. .antomele, strigoii i stafiile sunt creaturi fictive, a cror e!isten nu este dovedit. %le nu au corp i se crede c sunt de fapt suflete ale oamenilor care au rmas, dup moarte, pe /m$nt. *cest lucru s-a nt$mplat ori datorit unei mori brutale i a setei de rzbunare, ori din cauz c nu au beneficiat de un ceremonial de nmorm$ntare, deci nu li s-a conferit odi8na ve nic. *ceste creaturi dateaz de mult timp n istorie. #n multemitologii ele erau vzute drept creaturi malefice, rzbuntoare, cu inten ii ticloase. #n mitologia aponez,strigoii sunt violeni, capabili de rzbunri fizice teribile asupra dumanilor care au mai supravieuit. 2neori,

aceste creaturi nu sunt dec$t nite suflete panice, tcute, docile, care pot fi uneori vzute. /ove tile cu case b$ntuite de fantome sunt elemente de baz n istoria acestor fiine supralumeti. -e spune c n Marea 3ritanie, n special n -coia, e!ist cele mai multe locuine b$ntuite, care atrag implicit muli turiti. #n prezent, -ocietatea 3ritanic i *merican pentru +ercetri Metapsi8ice investig8eaz i clasific o mulime de cazuri n care se zice c ar fi prezente fantome, ncerc$nd totodat s dea e!plica ii logice i tiinifice acestor nt$mplri. : teorie elaborat pentru a e!plica unele cazuri de apari ii de fantome este cea care susine c evenimentele dramatice cauzate de moartea unei persoane dragi, pot influen a sensibilitatea i emoiile unei persoane fc$nd-o astfel s cread c vede aceste fiine paranormale. Dac e!istena fantomelor, a strigoilor i a stafiilor ar fi dovedit, atunci s-ar putea afla i rspunsul la ntrebarea privind viaa de dup moarte. 0egende despre moarte 3iruina asupra morii i nemurirea #n mitologie nemurirea nsemna perfeciune i invincibilitate, nsuiri de care oamenii nu aveau parte, ci doar zeii. +u toate acestea, omul va aspira mereu spre nemurire, dup cum se relateaz n multe dintre legendele diferitelor mitologii.

3asmul BTineree fr btr$nee i via fr de moarteB aparine mitologiei rom$neti, aspiraia spre nemurire i spre tineree venic constituind tema ma or a acestei opere literare. %roul principal al basmului era predestinat de la nceputul vie ii s ating pragul nemuririi, deoarece el nu accept s se nasc dec$t atunci c$nd tatl su i promite tinere e fr btr$nee i via fr de moarte. .t-.rumos pornete ntr-un lung i istovitor drum ctre nemurire, pe care, n urma dep irii a numeroase obstacole, o gsete pe un tr$m fermecat, guvernat de trei z$ne. .iind doar un om pm$ntean, el are slbiciuni,face gre eli i nu ascult sfatul z$nelor de a nu pleca n <alea /l$ngerii. *ceast fapt conduce la pierderea nemuririi, dovedindu-se astfel c omul nu merit aceast atribuie. %ste interesant de observat discuia dintre .t-.rumos i Moartea personificat, din finalul basmului. Moartea i spune eroului B3ine ai venit, c, de mai nt$rziai, i eu m prpdeamMB ceea ce sugereaz alt tem a basmului, c totul este efemer, nimic nu dureaz venic, c p$n i moartea are un sf$rit. -unt strecurate, aadar, n aceast oper popular i cugetri ale poporului rom$n n legtur cu viaa i moartea. #n mitologia mesopotamic, %popeea lui ?8ilgame reprezint o alt legend, n care idealul este ec8ivalent cu nemurirea. Dup moartea prietenului su %nPidu, ?8ilgame este cuprins de spaima morii i vrea s devin nemuritor. #n drumul su pentru gsirea buruienii nemuririi, ?8ilgame trece peste apa morilor, o ap miraculoas care ar fi ucis pe oricine ar fi atins. *stfel, eroul principal al epopeii nfr$nge moartea nsi, dar sperana nemuririi este spulberat c$nd buruienile fermecate sunt ng8i ite de un arpe. /rin aceasta, i se deovedete lui ?8ilgame c zeii sunt potrivnici ideii c oamenii ar putea fi nemuritori. i n mitologia greac, e!ist o legend privitoare la aspiraia spre nemurire i invincibilitate. T8et;s,zeia mrii, cu mari riscuri, ncearc s i confere nemurire i fiului ei muritor,*8ile, scld$ndu-l n valurile r$ului -t;!, situat pe tr$mul morilor al zeului 9ades, r$u pe care nu l puteau atinge cei vii. +a de obicei, soarta i zeii se opun acestui fapt. : frunz lipit pe clc$i

face ca acea zon s nu fie udat de apa -t;!ului, s rm$n vulnerabil, ceea ce va duce la moartea eroului, mai t$rziu, c$nd va fi strpuns de o lance e!act n clc$i. De aici i e!presia Bclc$iul lui *8ileB, nsemn$nd o zon vulnerabil. 0a grecii antici e!ista totui o modalitate de a atinge nemurirea, dar sub alte forme, iar acest privilegiu nu era acordat dec$t marilor eroi, care erau transformai n stele pe cer dup ce mureau vite ete n lupt. De e!emplu, dup moarte, /erseu i *ndromeda devin constelaii, la fel i :rion, singura iubire a zeiei *rtemis. *ceeai soart o au i +astor i/ollu!, ce devin stele, form$nd constelaia ?emenilor.

2n episod asemntor celui al zeiei T8et;s cu *8ile e!ist i n mitologia nordic. _eia .rigg, contient de sf$ritul tragic pe care l va avea fiul ei 3aldur, cere tuturor forelor naturii i obiectelor s l prote eze pe zeu, s nu i fac ru. %a ob ine urm$ntul lor, c$tig$nd astfel nemurirea fiului ei i invincibilitatea lui. #ns ea omite v$scul, pe care l consider nensemnat, dar care va provoca, peste un timp, moartea lui 3aldur.

Der Tod und die dollust

Deseori moartea este nfiat n picturi i filme ca o fiin nvem$ntat cu o pelerin neagr, in$nd n m$n o coas cu care reteaz viaa oamenilor. #n englez aceast creatur poart numele de Bdeat8 reaperB adic Bspintectorul mor iiB. #n epoca medieval, n timpul ciumei negre s-a dezvoltat reprezentarea mor ii ca un sc8elet sau mai multe sc8elete, ce danseaz. *ceast alegorie se numete n art Bdans macabruB. : alt personificare a morii este psi8opompul (din greac, Bpsuc8opomposB, nsemn$nd Bg8idul sufletelorB). *cesta este termenul general pentru ngerul, demonul sau spiritulce conduce sufletul omului pe tr$mul morilor, idee ce apare n multe mitologii i religii. #n Me!ic, moartea este personificat devenind un sf$nt, -anta Muerte, crora unii oameni i se nc8in, cer$ndu-i protecie, dei 3iserica +atolicnu este de acord cu e!istena lui. _eii morii

*nPou -- mitologie breton +8aron -- mitologie greac i mitologie roman Mors -- mitologie roman /luto -- mitologie roman

<estitorii morii #n mitologie, e!ist fiine fabuloase i uneori nspim$nttoare care vestesc venirea ceasului mor ii. De obicei, n multe superstiii, psrile strigiforme cum ar fi bufniele i cucuvelele sunt considerate a fi vestitoare de acest tip. #n mitologia irlandez, e!ist nite z$ne nspim$nttoare la c8ip numite Bbans8eeB care se arat nainte s moar cineva. 2neori moartea este vestit prin vise, premoniii sau viziuni. #n BMioriaB, elementul premonitoriu este oaia nzdrvan. Demonologia

Demonologia reprezinta stiinta interioara , alcatuita dintr-un comple! de credinte referitoare la fortele necurate (spiritele rele , du8urile mortii , dracii , strigoii , muroii , demonii etc.) . *ceste spirite preponderent malefice sau ambivalente (bune si rele , in acelas timp) apartin lumii de dincolo , dar care se afla in anumite raporturi cu omul. Demonii au ocupat de cand lumea un loc pe lumea asta. -unt cunoscuti ca trimisii -atanei iar -atanistii ii folosesc in ritualurile lor sacre. <a voi scrie mai os cate ceva despre anumiti Demoni "

0ilit8 f Despre 0ilit8 se spune ca ar fi fost prima sotie a lui *dam , inaintea %vei , iar aceasta ( %va ) a inzgonit-o si asa a devenit un Demonfeminin. 0ilit8 ar fi fost creata odata cu *dam dar aceasta a primit atributul de a ucide orice nou-nascut. -e mai spune ca 0ilit8 este /rintesa Demonilor si ca aceasta s-ar fi cuplat cu -atan , si au facut impreuna timp de 6AA de ani cate 4AA dedemoni pe noapte. f In unele traditii se mai spunea ca 0ilit8 era un vampir , iar in altele ca era o vra itoare ce lucra cu Magie 7eagra si ca ii aducea -atanei drept ertfe nou-nascutii pe care ii lua de la familiile cu femei lauze. f 2nii oameni isi sfinteau camera unde era tinut pruncul nou-nascut si puneau in cele patru colturi ale camerei cate o iconita cu *r8ang8elul Mi8ail , distrugatorul Demonilor pentru a le fi prote at pruncul , iar altii puneau talismane copiilor cu numele lui 0ilit8 pe ele urmat de mesa ul

0ucifer - Demonul , este defapt -atana cel izgonit din cer. 0ucifer a fost primul inger creat de Dumnezeu dar a fost alungat din cer datorinta arogantei sale si dorintei puternice de a devenii Dumnezeu , in locul Tatalui. In primele secole ale +restinismului , 0ucifer era un epitet atribuit lui Iisus 9ristos , ca fiind 0umina luminilor si astrul lumii. Mai tarziu insa acest nume i-a fost atribuit -atanei dupa te!tul din <ec8iul Testament din cartea lui Isaia " B+um ai cazut tu din ceruri, stea stralucitoare, fecior al diminetiiM +um ai fost aruncat la pam$nt, tu, biruitor de neamuriMB Isaia 4G"4@
Insa acest te!t a starnit multe vorbe si profane deoarece s-ar fi inteles ca Iisus ar fi -atana , si de aici au inceput " BIisus este singurul care a facut semne deci este -atanaB , B-atana este 0umina

--- ] Dupa numele ebraic 3aal _ebub. Imaginea lui 3elzebut8 era asociata cu cea a unei insecte pe care unii cercetatori au gasit-o ca fiind defapt gandacul de balegar , de unde a mai primit si numele de _eul Mustelor. Totusi , in Demonologie este cunoscut drept /rintul Demonilor , fiind unul dintre primii Demoni creati prin 0ilit8

*xist patru mituri ce sunt nutri$i din ce in ce mai mult n mediale literare,tin(nd a deveni pilonii unei tredi$ii auto"tone. 6cestea sunt& >. /rian #i Doc"ia (mitul etnogene(ei romne#ti; 8.Miori$a (sim%oli(nd existen$a pastoral a poporului romn; @.Me#terul Manole (mitul estetic,indicind concep$ia noastra despre crea$ie; H.Mitul M%urtorului (mitul erotic,personificarea inva(iei, instinctului pu%eral;

Mitul M%urtorului)
Mitului M%urtorului, constituie, dup prerea lui 1eorge !linescu, punctele de plecare mitologice ale oricrui scriitor na$ional.,n mentalitatea ar"aic iu%irea este considerat o mare for$ i primul impact cu aceasta s-ar datora unei fiin$e supranaturale, repre(entnd un proces de ini$iere configurat printr-un singur mit& mitul erotic al M%urtorului, mit fundamental al poporului romn. /otui, mitul este att rom-nesc ct i universal, or, literaturile lumii con$in referin$e la fpturi celeste care descind pentru scurt timp pe pmnt, unde transform radical via$a oricrui om ntlnit n cale. M%urtorul este demonul, ngerul c(ut care i-a pierdut aripile, tem literar de mare circula$ie, nceput prin pedepsirea %i%lic a ngerilor r(vrti$i, a<ungnd n romantism la o inversare total a termenilor de %ine i de ru. ,n concep$ia criticilor, folclori tilor, etnologilor

, M%urtorul este un spirit ru, privit ca un (meu, un demon sau o nluc. *l intr noaptea prin "orn, avnd nf$i are de %alaur, arpe, par de foc. M%urtorul apare n visul fetelor, ns ca un tnr frumos, c"inuindu-le somnul, determinndu-le s se ndrgosteasc de el, pentru ca apoi s dispar. !redin$a n M%urtor a fost explicat pentru prima dat de Dimitrie !antemir n Descrierea Moldovei. Mitul a constituit punctul de plecare pentru multe crea$ii literare cu un profund specific na$ional, cum ar fi M%urtorul de .on Heliade-5dulescu, !rai :ou de Aasile 6lecsandri, !lin (file de poveste;, Luceafrul de Mi"ai *minescu. .on Heliade-5dulescu, prin poemul M%urtorul, contri%uie la ntregirea miturilor prin mitul erotic, personificare a inva(iei instinctului pu%eral. 4oe(ia evoc, ntr-o confesiune romantic, strile tul%urtoare pe care le trie te eroina %aladei = 9lorica. 6ici se sugerea( pre(en$a M%urtorului prin trei iposta(e su%tile& de destin, de fior, de vnt. ,n alt fragment, M%urtorul apare n alte iposta(e& de %alaur (%alaur de lumin cu coada-nflcrat;, de (meu (/ot (meu a fost, surato;, de flciandru (!a %rad un flciandru; i de fulger (Dar ce lumin iute ca fulger trectoare;. 6stfel, M%urtorul sufer o metamorfo(, care l face s devin un persona< fantastic, un erou romantic excep$ional.4oemul !lin (file de poveste; are ca su%iect o poveste de dragoste, fiind o de(voltare a motivului

popular al M%urtorului. M%urtorul ptrunde n iatacul tinuit al fetei de mprat, spre a-i cuceri inima. 9ata constat efectele venirii M%urtorului i l c"eam n tain& M%urtor cu negre plete, vinE la noapte de m fur. !lipele de %ucurie sunt urmate ns de momente de triste$e i de durere, pentru c, potrivit destinului su, M%urtorul dispare. Din acest moment fata trie te o ntreag dram, fiind alungat de ctre tatl ei, care apoi (adarnic ncearc s o gseasc. M%urtorul gse te fata dup apte ani, ascuns ntr-o coli%, unde tria cu feciorul lor. *l apare su% forma unui voinic, pe nume !lin. 4oemul se nc"eie, contrar mitului, cu un final fericit = nunta din codru dintre !lin i fata de mprat.,n poemul Luceafrul mitul este oglindit oarecum altfel. Luceafrul, asemenea M%urtorului, se arat fetei de mprat i o determin s se ndrgosteasc de el. 6ici ns intervine incompati%ilitatea dintre cele dou lumi, respectiv dintre cele dou persona<e. ,n fond, poemul Luceafrul este o prelucrare a %asmului 9ata din grdina de aur, cules de germanul 5ic"ard Funisc" n $rile romne.

M i t u l M % u r t o r u l u i n c r e a $ i a l u i . o n H e l i a d e 5dulescu
Despre frumosul sentiment al dragostei, despre puterea imens a iu%irii au scris aproape to$i poe$ii din literatura romn..on Heliade 5dulescu este unul dintre ace#ti poe$i romantici, care destul de timpuriu ad e m o n s t r a t , p r i n p r o p r i a s a c r e a $ i e l i t e r a r , c s p i r i t u l p o p u l a r # i m i t u r i l e n a $ i o n a l e constituie i(vorul primordial al crea$iei literare.4oe(ia sa TM%urtorul este cea dinti capodoper a %aladei culte romne#ti, a#a cum,n nuvelistic, acela#i loc l ocup T6lexandru Lpu#neanu de !.:egru((i. ,mpre<urrilecare l-au determinat s scrie %alada confirm convingerea lui deplin c lim%a romn are capacitatea modulrilor poetice #i c literatura romaneasca scris este c"emat s pun n valoare gndirea artistic popular, specificul na$ional implicat crea$iei folclorice.,n TM%urtorul, .on Heliade 5dulescu #i manifest arta cuvntului artistic relevnd o profund cunoa#tere a vie$ii #i psi"ologiei $rne#ti. Demonstrea( cu certitudine c nmini de poet lim%a romn este n stare a exprima cele mai alese sentimente #i ac$iuni,cele mai profunde triri ale sufletului omenesc.1. !linescu identifica n TM%urtorul unul din miturile fundamentale ale literaturii n o a s t r e = T m i t u l M % u r t o r u l u i , a # a d e r s p n d i t n c t l c i t a # i D . ! a n t e m i r ( T i s t o r i a l i t e r a t u r i i r o m n e d e l a o r i g i n i p n n p r e ( e n t ; . T . o n H e l i a d e 5 d u l e s c u s u r p r i n d e , a#adar, n aceast capodoper a crea$iei sale, Tinva(iunea misterioas a dragostei, ntr-un moment misteris, tensionat, de la vrsta inocen$ei spre o alt vrst, tul%urtoare, alec r e i n t r e % r i c o p l e # e s c f i i n $ a . G a l a d a , n s t r u c t u r a c r e i a s e m p l e t e s c o serie deelemente romantice, repre(int prima mare crea$ie care certific fertilitatea ideii d i n programul TDaciei literare, ca scriitorii s se inspire din folclor. 4oe(ia TM%urtorul, aprut pentru prima dat n T!urierul romnesc, nr. .?, din Hfe%ruarie >KHH, este o capodoper a genului. Galada se distinge printr-o excep$ional de%ine

inspirat preluare a mitului, cu scopul de a nf$i#a poetic, suav, ivirea sentimentului dragostei la fetele de vrst pu%er.4 r e l u n d m o t i v u l M % u r t o r u l u i d i n f o l c l o r , . . H e l i a d e 5 d u l e s c u l - a i n t e g r a t n t r - o structur cu alte desc"ideri, mai largi Teli%erndu-l de conota$iile malefice. ,ntreagaa t e n $ i e s e o r i e n t e a ( s p r e f i i n $ a u m a n n r e l a $ i e c u p r o p r i a d e v e n i r e , c u n a t u r a , cosmos ul #i ceea ce se afl dincolo de puterea o%i#nuit de a n$elege. D e s t i n u l 9 l o r i c i u r m e a ( c a l e a d e l a i n t u i $ i e l a c u n o a # t e r e , s t r % t u t # i d e T c o m e n t a t o a r e l e din partea a treia. !onfesiunea 9lorici, din prima parte, exprimnelini#tile tinerei n fa$a sc"im%rilor m i s t e r i o a s e a l e p r o p r i e i f i i n $ e . ! a u ( a d r a g o s t e i rmne un mister de neptruns, o T%oal a crei pricin e greu de n$eles #i ale crei efecte fi(ico-psi"ologice sperie fetele a<unse n pragul feminit$ii. Heliade folose#te ver%e sugestive& pieptul Tse (%ate, pe sn Tmul$imi de une$ele se ivesc, n toat fiin$a Tun foc s-aprinde, T%u(ele Tard, inima

T(vcne#te etc. Cn fior interior

alternea( cu fiori reci,o%ra<ii devin pali(i, oc"ii se nvpia( #i plng fr motiv

aparent, inima cere Tun nu #tiu ce, %ra$ele simt nevoia unei m%r$i#ri.,n vor%irea direct #i cu aceea#i fericit intuire a voca%ularului #i expresiei estecomunicat compasiunea Tsuratelor din sat, pentru care suferin$ele fetei nu-#i pot gsi explica$ia dect n Tlipitur, %oal din dragoste, ntruc"ipat n (meu& T0V %iata feti#oarV mi-e mil de 9lorica!um o fi c"inuind-o = ve(i d-aia a sl%it -i s-a plit copilaV = ce %ine-a (is %unica&3 fug fata mare de focul de iu%it... Motivul ini$ial al M%urtorului revine n cea de-a treia parte a poemului, tot a#a, n stilul direct al Tsuratelor care #u#otesc despre spiritele ce %ntuie nop$ile& T/ot (meu a fost, surato. A(u#i, mpeli$atulV ! $in$a lEalde 9loare n clip str%ateV -i drept pe co#, leicu$V !e nai gndi, spurcatulV ,nclin-te suratoV = va(utu-l-ai #i tuWGalaur de lumin cu coada = nflcrat,-i pietre nestemate lucea pe el ca foc.3pun, soro, c-ar fi <une cu dragoste curat)Dar lips d-a lui dragosti X departe de st loc.9ata mare tre%uie s fug de iu%it, ca de foc, pentru c ncepe s vise(e, visul se preface apoi n Tlipitur #i lipitura-n (meu.D e f a p t , n t r e a g a p a r t e c o n s t i t u i e o n t r a r e n a t m o s f e r a d e v i s , n v e c i n t a t e a n#eltoarelor nf$i#ri ale imagina$iei. M%urtorul pare un alt Luceafr, venit din vis. *l tul%ur, ca un verita%il persona< oniric, pune stpnire pe fiin$ #i i denaturea( condi$ia&T!-ncepe de viseas, #i visu-n lipitur,ncepe-a se preface, #i lipitura-n (meu -i ce-i mai faci pe urmW !e nici descnttur,:ici rugi nu te mai scap. 9ereasc Dumne(euV 6ceast calitate, de persona< oniric, fr consisten$ real, explic un anumit element al portretului M%urtorului din strofa& T4nde#te, %atl cruceaV #i-n somn colea

mi-$i vine!a %rad un flciandru, #i tras ca prin inel,Glai, cu prul d-aurV Dar sla%ele lui vine,:-au nici un pic de snge, #i-un nas -ca vai de elV 4este somnul lumii #i peste visele fetei, se arcuie#te lumina ro#ietic, de sfir#it de Cnivers, care colorea( cerul venind din miasnoapte) (meu, T%alaur de lumin sau 9t-9rumos cu pr de aur, M%urtorul ntrune#te atri%utele demonicului #i pe cele ale fiin$elor eterne.6lctuit la modul folcloric, cu a<utorul exclama$iilor, al interoga$iilor #i al expresiilor populare (Tpacoste de (mei, %at-l crucea;, sc"i$a de portret a M%urtorului cuprinde #i o not de grotesc (T#i-un nas -ca vai de el;.,n cea de-a doua secven$ a pastelului se instaurea( atmosfera de mister asteptind apari$ia M%urtorului& luna este Ttr(ie, cte o stea cade (prevestind o moarte;, iar lumeancremene#te ca #i cnd s-ar afla su% puterea unei vr<i. T,ncntec sau descntec pe lume sa lsat):ici frun(a nu se mi#c, nici vntul nu suspin,-i apele dorm duse, #i morile au stat. T*l se afl ns n deplin coordonanta cu vi(iunea mitic a ntregii poe(ii. 4eisa<ul este luat n stpnire, pe nesim$ite, de mister, ta%loul de natur rustic fiind nu att un cadru n care se consum Tsuferin$ele fetei& T/r(ie ast-sear rsareacum #i luna,-i, co%e, cteodat, tot cade cte-o stea... 6cest antura< romantic al naturii, n care apare fptura misterioas a M%urtorului,tre(e#te n suflet starea de vis, de evadare n vis. 4rin nota de mister, peisa<ul comic #i aduce partea sa la mitul erotic, n plin desf#urare, n acest moment al comunicrii.: o c t u r n u l p e r m i t e o m a x i m c o n c e n t r a r e # i d e s f # u r a r e a g n d i r i i , o t r i r e a s e n t i m e n t e l o r n t r - o a t m o s f e r d e l u m i n i n t e r i o a r , p e c a r e o i n t e n s i f i c n t u n e r i c u l exterior. :oaptea e momentul dialogurilor cu divinitatea, al de(%aterilor interioare, este peisa<ul cel mai concordant cu sentimentele melancolice. :oaptea este am%ian$a prin excelen$ favora%il comunica$iilor magice, emo$iilor cosmice. *ste anotimpul visului ncare apare fptura M%urtorului.3pa$iul nocturn are rolul de a anticipa apari$ia M%urtorului. .nstalarea nop$ii estea s o c i a t c u g e s t " i p n o t i c # i v r < i t . 4 e r s o n i f i c a r e a n u a r e d e d a t a a c e a s t a f u n c $ i i umani(atoa re& T* noapte nalt, nalt) din mi<locul triei Ae#mntul su cel negru, de stele semnat,Destins coprinde lumea, ce-n %ra$ele somniei Aisea( cte-aievea de#teapt n-a visat. 6ceast lume prins parc n meg"ina nop$ii, TAisea( cte-aievea de#teapt n-av i s a t . A e r s u l s u g e r e a ( s u % t i l c i m a g i n e a ( % u r t o r u l u i n u e s t e d e c t o a c t i u n e a visului . T*ste adevrat c sentimentul apare transmis din perspectiva celor dou surate,dar apari$ia lui "alucinant se situea( n sfera de vis #i de %asm . M%urtorul este pre(entat aici conform tradi$iei folclorice, ca spirit capa%il s ia form omeneasc) el setransform n Tflciandru %lond #i seductor, n ilu(ie instpnitoare, fr a fi capa%il s prind via$. ,n legendele romne#ti despre M%urtor, aproape ntotdeauna finalul este dramatic. Din visul de iu%ire nu exist cale de ntoarcere, ca n ca(ul oricrei evadri din realitate,d e a l t f e l . . o n H e l i a d e 5 d u l e s c u p s t r e a ( s e n s u l c r e d i n $ e i , d a r l a s p o s i % i l i t $ i d e interpretare divers) spa$iul nop$ii creea( sugestia apari$iei unui co#mar..on Heliade 5dulescu a druit literaturii noastre romne#ti aceast capodoper, TM%urtorul, furit, oarecum demonstrativ, ca o posi%il nviere a miturilor populare.Minunat n poem nu e att intui$ia folcloristic, ncadrarea ei ntr-un spatiu $rnesc.!ei doi

ndrgosti$i comunic n vis, acesta fiind singurul moment n care ei se ntlnesc,ns ntr-o lume ireal. 6cest vis se transform n Tlipitur, repre(entnd o%sesia, iar a c e a s t o % s e s i e n T ( m e u . 6 r e l o c o c l a s i f i c a r e , n p l a n u l f a n t a s t i c u l u i f o l c l o r i c , a s u f e r i n $ e l o r 9 l o r i ci. 4osi%ila repre(entare a fpturii supranaturale care provoacdragostea este repre(entat de epitet e l e a d u s e M % u r t o r u l u i & T m p i e l i $ a t u l , T ( m e u , Tflciandru, T%lai, Tcu prul d-aur. De asemenea n descrierea M%urtorului o%servmdominanta unor elemente sim%olistice ale focului. 9ocul, unul dintre cele patru elemente primordiale, este purificator.!apacitatea focului de a purifica totul (pana #i sufletul; este pus aici n anite( cu M % u r t o r u l d e c a r e T : i c i r u g i n u t e m a i s c a p . 9 e r e a s c D u m n e ( e u V . 4 o r t r e t u l M%urtorului este romantic #i sugerea( inadaptarea #i imposi%ilitatea intilnirii celor doulumi, nc se face apartenen$a la natura malefic, demonic a lui.

Mitologia romaneasca se spri<in pe valorificarea tradi$iilor populare, de(vluiemodalit$ile de transfigurare artistic a realit$ii prin prisma de vi(iuni #i repre(entri ce caracteri(ea( personalitatea creatoare a poporului romn.Literatura romn a avut rolul de a transmite sistemele mitologice tradi$ionale #i a trsturilor gndirii mitice din 6ntic"itate #i pn n (ilele noastre, ea a impus noi mitologii #i noi mituri ale lumii moderne crend astfel noi ci de n$elegere a modalit$ior prin careomenirea se manifest n planul existen$ei spirituale spre a descoperi con#tiin$a identit$ii d e s i n e . M i t u r i l e d e s c r i u d i v e r s e l e # i u n e o r i d r a m a t i c i l e i ( % u c n i r i n l u m e a l e 3

upranaturalului, sunt ni#te crea$ii ale spiritului, nf$i#nd modele pentru comportareaomeneasc, oferind existen$ei semnifica$ie #i valoare. De aceea mitul este un element esen$ial al civili(a$iei omene#ti, n care snt codificate toate credin$ele, principiile morale #i activit$ile practice ale diferitor colectivit$i, renoindu-se n permanen$.4rin studierea mitului M%uratorului am putut descoperi astfel nu numai iposta(a dedemon ar"aic de tip malefic a M%urtorului ci #i evolu$ia lui spre c"ipul angelic reflectatn folclorul romnesc.6stfel am putut s caracteri(m mitul M%urtorului n operele scriitorilor romni,reliefnd importan$a mitului n crearea unor adevrate opere de art.*l apare misterios n noapte, cnd lumea e cuprins de farmecul visului #i dispare la fel de misterios, devenind o um%r n ntuneric, nev(ut de nimeni.6m ncercat de a repre(enta nsu#irile M%urtorului reflectate n literatura romn #i folclor, demonstrnd astfel unicitatea, superioritatea #i farmecul angelic al acestei fiin$e supranaturale. Dar, totu#i, c"ipul M%urtorului rmne a fi o tain a visului, ascuns mereu d e a r i p i l e n o p $ i i ) r m n e u n p u r t t o r d e s u p e r s t i $ i i # i , n a c e l a # i t i m p u n e t a l o n a l frumuse$ii.

.google.com +Mitologia romaneasca 5omulus Aulcaneascu +Dictionar de sim%oluri .van *vseev

6u ela%orat&

>.3icica !ristina 8.3corpan Dumitru @.3pi<avca *lvira H.-car%ni Lilia N.Ai(itiu Dan