Tema: Proiectarea separatorului centrifugal din industria

alimentara, care efectueaza operatiunea de separare a amestecului eterogen lichid-lichid cu capacitatea de 1000 l.

Descrierea operatiei pe care o efectuiaza aparatul Principiul de lucru. Bilantul de materiale. Bilantul de energie Calculul perametrilor de exploatare. Calculul organologic Bibliografie

n 1864, Antonin Prandl a inventat prima centrifugare a produselor lactate n scopul de a separa smntna de lapte, iar n 1879, Gustaf de Laval a prezentat prima centrifug continu..

Separarea amestecurilor eterogene sub influena forei centrifuge a devenit una din metodele cele mai rspndite. n prezent n aproape toate subramurile industriei alimentare se utilizeaz pentru separare efectul forei centrifuge.Utilajele utilizate pentru separarea sub efectul forei centrifuge poart denumirea generic de ,,separatoare centrifugale, fiind caracterizate prin elemente n micare la turaie mare.

Separatoarele se deosebesc, n special, prin modul de alimentare cu lapte i prin acela de evacuare a smntnii i a laptelui smntnit, Dup felul acionrii lor: Separatoarele manuale - au debite reduse (pana la 750 l/h ) si se folosesc in special la fermele unde se smanatanesc cantitati mici de lapte. -Separatoarele mecanice - au debite cuprinse intre 1000 si 10000 l/h, fiind actionate numai mecanic.

Dupa felul in care are loc intrarea laptelui in separator si iesirea smantanii si laptelui smantanit, separatoarele se impart in: Separatoare deschise - la care intrarea laptelui, iesirea smantanii si laptelui smantanit se fac deschis (in contact cu atmosfera); Separatoare semiermetice - la care alimentarea cu lapte se face deschis si evacuarea smantanii si a laptelui smantanit se face prin conducte inchise, sub efectul presiunii; - Separatoare ermetice - la care intrarea laptelui se face inchis, sub presiunea create de o pompa; evacuarea smantanii si a laptelui smantanit se realizeaza, de asemenea, prin conducte inchise, sub presiune.

Centrifuga cu toba cilindrica si talere conice cu orificii

Acest tip de separator este cel mai vechi i cu cele mai variate utilizri, avnd elemente adaptate situaiei specifice. Separarea urmareste divizarea amestecului in doua faze cu densitati apropiate. Prototipul separatorului centrifugal este cel pentru separarea n sistem eterogen lichid lichid la separarea smntnii din lapte fr de care industria laptelui de consum nu poate fi conceput.. In toba separatorului se gasesc trei tipuri de talere: un taler central de alimentare (3), talere curente (4) si un taler superior (5) cu rolul de a impedica amestecarea fazelor separate. Talerul central de alimentare si talerele curente au un numar de orificii (3-6) in functie de marimea talerului. Pozitia orificiilor se alege astfel ca faza care se cere mai purificata sa parcurga un drum mare pritre talere.

1.Rezervor pentru alimentare; 2.Toba cilindrica; 3.Taler central de alimentare; 4.Talere curente cu orificii; 5.Taler superior; 6.Jgheab pentru evacuarea fractiei cu densitate mica; 7.Jgheab pentru evacuarea fractiei cu densitate mare; 8.Arbore de antrenare

Faza lichida cu densitate mai mica ( este dirijata spre talerul central, se ridica pe linga acesta si este evacuta prin racordul (6). Faza lichida cu o densitate mai mare , sub influenta fortei centrifuge, este dirijata spre carcasa, are o miscare ascendenta pe generatoarea talerului superior (5) si este evacuta prin record (7) Daca in amestecul eterogen au fost particule solide, acestea se vor depune pe peretele interior al tobei.

Bilanul de materiale exprim cantitativ transformrile pe care materiile prime le sufer, prin prelucrarea lor, ntr-un proces tehnologic. Pentru conducerea proceselor tehnologice, identificarea operatiilor unitare si pentru dimensionarea corespunzatoare a aparatelor si utilajelor din componenta liniilor tehnologice este necesar sa se stabileasca cantitatile de materiale participante. Pentru stabilirea materialelor ce concura la realizarea fiecarei faze operatii tehnologice este necesar sa se intocmeasca bilantul de materiale. La baza calculelor bilanurilor de materiale st legea conservrii materiei. Suma maselor materiilor prime intrate n procesul tehnologic trebuie s fie egal cu suma maselor produselor procesului.

Elaborarea i analiza bilanurilor energetice constituie cel mai eficient mijloc de stabilire a msurilor tehnico-organizatorice menite s conduc la creterea efectului util al energiei introduse ntr-un sistem, la diminuarea consumurilor specifice de energie pe produs. Modelele matematice pentru realizarea bilanurilor energetice au la baz principiul conservrii energiei. n acest sens, se definete mulimea mrimilor de intrare, se calculeaz pierderile din conturul de bilan, pe categorii de procese, se stabilesc valorile randamentelor i se constituie setul mrimilor de ieire.

Elaborarea bilanurilor energetice pentru sistemele n funciune se face n scopul ridicrii calitii exploatrii, a stabilirii structurii consumului util i a pierderilor de energie, n vederea sporirii randamentelor, recuperrii eficiente a resurselor energetice secundare, atingerii parametrilor optimi din punct de vedere energo-tehnologic. La intocmirea bilantului energiilor se are in vedere principiul conservarii energiilor, iar ecuatia generala este de urmatoarea forma:

Pentru a efectua calculul parametrilor de exploatare trebuie sa inem cont de nite factori care influeneaza smntnirea mecanic, i anume: Mrimea globulelor de grsime cu ct diametrul globulelor de grsime este mai mare, cu att separarea lor este mai rapid. Mrimea globulelor de grsime variaz ntre 1,6-10 i este influenat de ras, vrst i perioada de lactaie. Globulele cu dimensiuni mai mari se separ mai complet, iar cele cu diametrul de sub 2 rmn, de regula, n subprodusele lactate. Grosimea stratului de lapte separarea este mai rapid atunci cnd globulele de lapte strbat un strat mai subire de lapte. Din aceast cauz, la separarea mecanic, laptele ptrunde ntre talerele separatorului care au un spaiu ntre 0,5-1 mm.

Durata smntnirii la separarea mecanic, cantitatea de grsime care se separ este cu att mai mare, cu ct debitul de lapte care intr n separator este mai mic, astfel, laptele va sta mai mult n separator sub aciunea forei centrifuge. Temperatura de lucru care acioneaz asupra vscozitii laptelui n sensul reducerii acesteia, favorizeaz separarea grsimii. Temperatura de lucru este de 50-55 oC. Aciditatea laptelui influeneaz indirect separarea, n sensul c la aciditi ale laptelui sub 28 oT, vscozitatea este mai mic dect atunci cnd se depete aceast aciditate. Numrul de turaii al tobei separatorului odat cu creterea turaiei tobei, crete fora centrifug, deci i viteza de separare a globulelor de grsime. Creterea turaiei tobei nu trebuie s depeasc limita prevzut n cartea tehnic a mainii, deoarece exist riscul descentrrii tobei, creterea uzurii utilajului i chiar posibilitatea unor accidente prin ruperea axului tobei.

Natura materialului de separat materialul supus separrii sub influena forei centrifuge influeneaz separarea printr-o serie de caracteristici. Toate caracteristicile materialului supus separrii care influeneaz sedimentarea i filtrarea, influeneaz implicit i separarea centrifugal. Influena anumitor proprieti ns nu are aceeai importan. Vscozitatea influeneaz defavorabil separarea centrifugal. Pe masur ce crete vscozitatea, separarea se realizeaz mai greu. Orice msur luat pentru micorarea vscozitii, n genere ajut separarea sub influena forei centrifuge. Spuma este un obstacol de separare, deoarece bulele care o alctuiesc se aeaz pe particulele solide, le mrete volumul aparent i prin aceasta micoreaz densitatea aparent. Este indicat ca spuma s fie ndeprtat nainte de nceperea separrii centrifugale sau s se introduc n amestec substane care mpiedic spumarea. Presiunea la care este supus stratul de sediment, respectiv de precipitat, n cazul separatoarelor centrifugale este un factor limitativ pentru conducerea procesului tehnologic. Pe de alt parte separarea centrifugal este cu att mai eficace, cu ct turaia este mai mare, deoarece acioneaz la puterea a doua n factorul de eficacitate, respectiv de separare

Dimensionarea directa prin evaluarea precisa a tuturor solicitarilor este dificila. De aceea, dimensiunile aproximative ale arborilor se stabilesc printr-un calcul simplificat, pe baza rezistentei la rasucire, apoi se verifica luand in consideratie celelalte solicitari. In functie de rolul functional si de forma lor, unii arbori se verifica la oboseala, rigiditate si la turatia critica.

CALCULUL ARBORELUI

Vom calcula diametrul unui arbore solicitat la rasucire, construit din OL 70, capabil sa transmita o putere de P=2,2 kW cu o turatie de 6000rot/min, avand porniri si opriri , frecvente. Cunoastem faptul ca pentru OL 70 avem valoarea lui 0=350 MPa. In ipoteza sectiunii uniforme, putem calcula rezistenta admisibila:

Pentru a determina diametrul arborelui de sustinere si antrenare a rotorului cu talere care are: P =2,2 kW n =6000 rot/min at = 11,3 (OL 70) - Aplicand relatia vom obtine:

enu, I. 2008 Operaii i aparate n industria alimentar, Vol. I. Editura Ion Ionescu de la Brad, Iai Banu, C. i col. 2007 Tratat de industria alimentar, Vol.I. Editura AGIR, Bucureti Banu, C. i col. 2009 Tratat de industria alimentar. Tehnologii alimentare, Editura ASAB, Bucureti Ioancea, L. i col. 1989 Condiionarea i valorificarea superioar a materiilor prime animale n scopuri alimentare. Tehnologii i instalaii, Editura Ceres, Bucureti Lungulescu, G. R. 1990 Utilaj special pentru industria laptelui, Editura Universitii din Galai http://es.scribd.com/doc/87625734/26/DESCRIEREA-SI-FUNCTIONAREASEPARATORULUI http://www.scritube.com/stiinta/fizica/Centrifugarea15218221322.php