MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE

PROIECTUL PHARE-RO 9602-05 TTQM

EDUCATIE PENTRU CALITATE

DOCUMENT AUXILIAR CURRICULAR CLASELE I a II-a

Bucuresti 2000

Grupul de lucru: inv. gr. I Iulia Csutak, Liceul de Arta, Sf. Gheorghe drd. Mariana Norel, Scoala Normala Bod Peter Tg. Secuiesc drd. Andrea Papp,
Scoala Generala Varadi Jozsef , Sf. Gheorghe Coordonator: dr. Ligia Sarivan, ISE, Bucuresti

Referenti: Prof. univ. dr. Nicolae Radu, Univ. Spiru Haret, Bucuresti inv. gr. I Ecaterina Haiduc Liceul Cervantes, Bucuresti

PARTEA I

GHIDUL INVATATORULUI
(clasele I a II-a)

ARGUMENT Calitatea, asa cum este definita prin DEX, presupune 1. Categoria filosofica prin care se desemneaza sistemul insusirilor esentiale ale unui obiect, ale unui fenomen etc., in virtutea carora el este obiectul, fenomenul dat si nu altul. 2. Insusire (buna sau rea), fel de a fi (bun sau rau); (restrictiv) caracteristica pozitiva, insusire buna. 3. Pozitie, situatie, titlu care confera un drept. Vorbind despre Educatia pentru calitate se urmareste dezvoltarea unui demers educational pornind de la statutul pe care elevii il au, de producatori si/sau consumatori ai produselor, serviciilor, proceselor si sistemelor etc. Colectivitatea scolara, prin caracteristici, mod de organizare, scopuri, finalitati, raporturi, poate fi comparata cu orice alta organizatie social-economica. Intr-o asemenea colectivitate, calitatea vietii s-ar putea identifica si masura dupa aceiasi parametri ca in oricare alta organizatie: conditiile naturale, economice, socio-culturale si relationale si satisfactia membrilor organizatiei fata de aceste conditii. Rezultanta a unui complex de factori obiectivi si subiectivi, calitatea vietii scolare nu influenteaza direct, vizibil, randamentul invatarii, ci, indirect, prin sistemul afectiv, al emotiilor si sentimentelor. Se poate astfel promova o atitudine de angajare deschisa, fara reticente, exprimata prin bucuria participarii si interactiunii in avansarea unor comportamente dezirabile, capabile sa procure, in acelasi timp, fiecarui individ, satisfactia implinirii pe plan scolar si social sau, dimpotriva, o atitudine de retragere, de frica sau de inhibitie, exteriorizata prin rezistenta, izolare, randament scolar scazut, devieri de conduita. Pornind de la aceste considerente, calitatea isi gaseste exprimarea in raportul dintre performantele reale si cele ideale ale individului. Factori precum mediul fizic, mediul psihologic, experienta, abilitatile si motivarea individuala determina permanente schimbari in realizarile reale, in timp ce performantele ideale presupun nivelul la care individul doreste sa acceada. Nu pot face mai bine; Sunt mandru de realizarile mele; As vrea sa-mi pun semnatura pe ceea ce am realizat! constituie expresii care marcheaza atingerea unui standard dorit si, implicit, recunoasterea calitatii activitatii desfasurate. Performantele ideale ale individului (exprimate in tinte de atins) au radacini in aspiratiile acestuia inca din copilarie, prezinta fluctuatii pe toata perioada dezvoltarii fizice si psihice a adolescentei si se maturizeaza in jurul varstei de 25 de ani. Din aceste motive este imperios necesar ca inca din perioada scolaritatii mici conceptul de calitate sa fie intuit si apoi interiorizat. In acest sens, invatatorul trebuie sa respecte o serie de conditii, de reguli de aur, care sa determine raportarea la realizarea ideala (performanta ideala) la elev. Acestea sunt:

1. exemplul personal (puterea acestuia) 2. formularea sarcinilor pentru elev 3. acordarea recunoasterii (sistemul de recompense) 4. penalizarea corecta (valabila si pentru invatator care trebuie sa fie deschis la critici) 5. oferirea de responsabilitati elevului si libertate de actiune 6. analizarea calitatii personale a elevului (fiecare individ sa primeasca ce trebuie). x Educatia pentru calitate vizeaza o serie de componente: 1. Calitatea vietii 2. Calitatea mediului 3. Calitatea personala 4. Calitatea produselor si serviciilor 5. Calitatea informatiilor/produselor transmise 6. Educarea consumatorului de produse/servicii 7. Educarea producatorului de produse/servicii La nivelul elevului de scolaritate mica, in atingerea componentelor enumerate, se urmareste cu precadere formarea de atitudini care sa vizeze calitatea in toate aspectele cognoscibile elevului, tendinta fiind spre formarea de comportamente, in acest sens, ale acestuia. Astfel, se urmareste, in cadrul optionalului Educatia pentru calitate, identificarea unor repere care incearca sa acopere universul existential al copilului si tratarea acestora din perspectiva calitatii. Periodizarea scolaritatii pe cicluri curriculare a impus tratarea acestei teme separat in ciclul achizitiilor fundamentale si apoi in ciclul de dezvoltare, tinand seama de particularitatile psiho-pedagogice ale elevilor, de obiectivele si continuturile diferite pe care le presupun aceste cicluri. In acest context, caietul elevului si ghidul invatatorului ofera o serie de ocazii de invatare care pot fi folosite la clasa. Spatiul tipografic pus la dispozitie nu a permis insa o tratare in extenso care sa transpuna pas cu pas, intr-un material exhaustiv, curriculum-ul propus. De aceea am incercat prin redactarea de sinopsis sa oferim un parcurs de invatare posibil, care sa constituie un reper pentru proiectarea si planificarea activitatilor. Sinopsis-ul reprezinta numai una din multiplele variante de transferare a curriculum-ului in practica didactica. Invatatorul poate concepe si alte modalitati (este chiar de dorit sa o faca!), remaniind sinopsis-ul, completandu-l, schimband obiective si activitati, in functie de interesele sale. Ca si curriculum-ul, materialele auxiliare sunt oferite din perspectiva alegerii optionalului pentru un an scolar (clasa I sau a II-a, a III-a sau a IV-a). Pornind de la aceasta optiune, materialele din oferta de fata pot fi readaptate in functie de nevoile invatatorului, se pot transfera pe alte capitole, pe alte continuturi, Ghidul
5

invatatorului propunandu-si sa ofere invatatorilor multiple deschideri in tratarea Educatiei pentru calitate. Pe parcursul Ghidului invatatorului se intalnesc mai multe concepte marcate cu asterisc. Acestea se regasesc definite in Anexa.

AUTOCUNOASTEREA
Capitolul isi propune sa ofere o cale de eliberare a posibilitatilor proprii, a potentialurilor creative existente, intelegerea pe cat posibil a cauzelor diferitelor comportamente si incercarea de a le controla. Avem ca obiectiv realizarea unui proces de invatare care sa aiba efect in dezvoltarea, schimbarea inter- si intrapersonala. Punctul de pornire il constituie ideea ca ne autorealizam numai in masura in care ne descoperim propriile calitati, ne stabilim un obiectiv de viata compatibil cu posibilitatile existente, urmand ca valorile care decurg din acestea sa duca la asumarea de raspunderi, la asumarea propriei vieti. Scoala, dupa gradinita, este un spatiu secundar al socializarii elevilor. Primul este, desigur, familia. Scoala ca situatie de viata ofera copiilor sarcini comune si dezvolta interesul lor comun. Structura, ordinea din scoala constituie un model pentru relatia copiilor de aceeasi varsta. Schimbarile ce intervin in perioada scolaritatii mici au drept consecinta cresterea timpului petrecut impreuna cu alti copii de aceeasi varsta. Astfel, copiii primesc de la parintii lor un nou statut social, devin capabili sa actioneze mai independent. Cu cat copilul este mai mare, ar trebui sa creasca si libertatea sa de actiune; odata cu cresterea responsabilitatilor, ar trebui sa creasca si drepturile sale. Datorita faptului ca elevul din scoala primara este si observator al propriului eu, va fi important rezultatul activitatii lui, acesta fiind raportat si la realitatea inconjuratoare. Copilul incepe sa-si faca evaluarea propriei activitati. In acelasi timp, datorita retragerii egocentrismului, este posibila cresterea eficientei comunicarii. Copiii trebuie sa-si dezvolte latura sociala in abordarea unor probleme: ei trebuie sa invete sa gandeasca despre modul cum sunt percepute activitatile. Se schimba deci si relatia cu ceilalti, copiii incep tot mai mult sa-i urmareasca pe ceilalti (interesul social se transpune incetul cu incetul de la adulti la copii, in general de aceeasi varsta). Pana la inceputurile scolaritatii mici relatiile cu ceilalti nu dovedesc stabilitate, dar de la 6-7 ani, copiii devin tot mai interesati de covarstnici. La aceasta varsta creste semnificativ intelegerea regulilor, constientizarea sarcinilor, rolul exemplului. Supunerea fata de parinti este echilibrata de solidaritatea cu cei de varsta lui. Cateodata aceasta solidaritate devine chiar mai importanta decat supunerea fata de adulti. Datorita faptului ca tulburarile psihice in cea mai mare parte sunt cauzate de tulburari in dezvoltarea personalitatii, pedagogia de astazi pune accent mare pe formarea unor comportamente al caror efect de igiena mentala este evident. Aceste comportamente au la baza o cunoastere reala a posibilitatilor si limitelor fiecaruia. Aceasta viziune se armonizeaza perfect cu ceea ce am numit noi calitatea persoanei. Putem sa afirmam ca munca de autocunoastere incepand de la nivelul primar

este o forma aparte de invatare, dar si conditie si mijloc pentru realizarea obiectivelor educationale propuse. In cadrul autocunoasterii ne bazam pe potentialurile existente in fiecare personalitate. Cultura/educarea autocunoasterii are ca valori fundamentale descoperirea valorilor individuale si de grup, identitatea individuala, formarea unei personalitati capabile de autorganizare si autocontrol. In fiecare om exista o preocupare intensa pentru cunoasterea sinelui. Experienta anterioara din viata copiilor, educatia din familie, felul gradinitei, toate acestea sunt factori pozitivi sau negativi in dezvoltarea in continuare a personalitatii. Dar ceea ce aduce copilul in scoala uneori este foarte greu de acceptat, nu este usor de inteles. Insa pentru realizarea unei relatii constructive este nevoie de aceasta acceptare. Factorul critic este tocmai aceasta relatie dintre invatator si elev. Credem ca educatia din scoala este influentata si de atmosfera existenta in clasa, de personalitatea invatatorului si de relatia lui cu elevii. Exista mai multe viziuni legate de autocunoastere. Pentru foarte multi inseamna raspunsul la intrebarea Cum sunt eu?. Insa putem fi foarte diferiti in situatii diferite. Alaturi de Cum sunt eu? exista si o preocupare de tipul Cum ma vad altii?. Dar intrebarea cea mai importanta legata de autocunoastere se refera la Cum/De ce am devenit asa? / De ce ma comport cum ma comport?. Este intrebarea la care si copiii din clasele I si a II-a isi au propriile lor raspunsuri, uneori poate subiective. In fiecare obiectiv legat de autocunoastere exista si latura autoperfectionarii, un fel de confruntare cu un anume ideal ca o automasurare, ceea ce ar duce la ridicarea calitatii persoanei. (Sa nu uitam ca motorul calitatii se afla in raportarea dintre performanta reala si cea ideala!). Desigur la copiii intre 6-10 ani acest ideal (Cum as vrea sa fiu?) in majoritatea cazurilor inseamna raportarea la staruri, vedete, idoli (Vreau sa fiu Terminator pentru ca este puternic!). Prin realizarea unei atmosfere de acceptare, de toleranta reciproca, copiii vor avea posibilitatea sa descopere si sa se convinga ca ceilalti pot sa ne accepte. Vor incepe sa invete sa se accepte asa cum sunt. Astfel va scadea frica, stresul. Vor putea descoperi niste valori pana acum ascunse. In continuu trebuie cautate raspunsuri la intrebarea: cum sunt si cum pot sa fiu. Prin descoperirea preferintelor, a capacitatilor, copiii vor primi informatii despre natura si masura propriilor resurse. Descoperirea propriilor puncte tari va pune bazele si va intari capacitatea de autoevaluare a copiilor. Cunoasterea propriei valori ii va ajuta sa aiba o relatie mai credibila si mai implinita cu sine. Ca pedagogi trebuie sa incurajam mereu exprimarea libera a opiniilor, a dorintelor, a esecurilor. Ar trebui sa punem accentul pe descoperirea, sublinierea a ceea ce exista bun in fiecare si nu in descoperirea lipsurilor si a greselilor.

Daca vrem ca elevii nostri sa-si asume raspunderea pentru propriile activitati/decizii, ei trebuie sa primeasca un rol in alegerea acestora. Invatatorul va fi atent sa ajute copiii in exprimarea propriilor opinii, judecati de valoare, sa-i coopteze in luarea unor decizii. Sa urmarim atenti exprimarea copiilor, sa-i sprijinim in modul cum isi definesc problemele si in alegerea alternativelor de rezolvare. In loc sa le spunem cum sa se vada, sa incercam sa le dam niste raspunsuri credibile la descoperirile lor in legatura cu eul propriu. Sa nu cautam solutii de rezolvare in locul copiilor! In aceasta munca ajuta acele experiente in care copilul singur poate sa-si dea seama de ceea ce este capabil sa faca, sa realizeze insasi reactia celorlalti fata de cele facute de el. Cateva reguli de aur: sa vorbim la persoana I singular, nu folosind generalizantul noi ceea ce inseamna acceptarea eului, dezvoltarea simtului responsabilitatii, continutul sa fie cat se poate de concret, sa se refere la situatii acum si aici, sa promovam o atitudine deschisa, sincera si de acceptare a celuilalt, sa creem un climat fara critica, sa acordam calificative, sa emitem judecati.

In campul social care este scoala, unde copilul isi desfasoara activitatea mai multi ani, trebuie sa dezvoltam atat nivelul de cunostinte, cat si capacitatea de a actiona, inteligenta si omenia, astfel incat de la un crochiu al sinelui sa se ajunga la o personalitate implinita. Credem ca succesul in viata al fiecaruia, calitatea vietii depind nu in mica masura de faptul daca reusim sau nu sa ne gasim teluri proprii, un stil de viata potrivit pentru fiecare ca individ. In aceasta ne ajuta munca de autocunoastere. 1. Caracterizarea persoanei (Cum sunt eu?) Prescolarii isi definesc eul in functie de trasaturile fizice. Dupa varsta de 7 ani copiii incep sa diferentieze tot mai mult trasaturile corporale, psihice si mentale. Intrand in scoala, incep sa se vada din perspectiva compararii cu ceilalti copii. Propriul eu se defineste in relatie cu ceilalti copii de aceeasi varsta. Aceasta relationare cu ceilalti copii este cea mai sensibila la varsta de 8-9 ani. Copiii de 6-7 ani se autodefinesc prin niste categorii foarte individualizate Am sase ani! sau se compara cu ceilalti Sunt mai tare ca el. Exercitiu introductiv : Ce inseamna pentru tine sa fii elev? Etapa I activitatea frontala Prin metoda brainstormingului*, elevii vor raspunde la intrebarea de generic. Considerand activitatea la nivelul clasei I, pentru fiecare raspuns/comportament enuntat, invatatorul va afisa simboluri desenate (stabilite conventional, sugerate de noi in Anexe). Dupa completarea listei cu toate raspunsurile primite de la elevi, urmeaza:
9

Etapa a II-a activitate pe grupe Elevii au ca sarcina sa aleaga din intreaga lista cinci comportamente pe care le considera relevante. Etapa a III-a activitate frontala Invatatorul va selecta, impreuna cu elevii, cinci comportamente dominante (stabilite in functie de frecventa in care au aparut in cadrul grupurilor), care vor deveni standarde ale clasei pentru o perioada de timp stabilita de comun acord. Cele cinci standarde, reprezentate prin simboluri/desene, vor fi afisate la vedere in clasa; apar in caietul elevului la pagina cu titlul Ce inseamna pentru tine sa fii elev? in dreptul diagramelor. Acestea vor constitui elementele de autoevaluare (initiala, continua, finala). Elevii vor colora/hasura prima patratica la sfarsitul acestei activitati, dupa cum urmeaza: a. cu aceeasi culoare : - tot patratul foarte bine - jumatate de patrat bine, suficient - deloc b. cu trei culori diferite pentru fiecare calificativ/situatie. Aceasta autoevaluare se constituie ca punct de plecare pentru discutii individuale invatatorelev, desfasurate lunar (conform graficului din caietul elevului), urmarindu-se imbunatatirea calitatii comportamentale a elevului si stabilindu-se la fiecare intalnire modalitati concrete, proprii fiecarui copil, de atingere a acestor standarde.

Standardele trebuie sa aiba conotatii pozitive si sa fie acceptate de toti elevii. Un exemplar al diagramei fiecarui elev va fi la invatator.

Exercitiul introductiv ofera invatatorului deschiderea necesara pentru parcurgerea intregului capitol. Propunem folosirea unor metode active cum ar fi: jocul*, lucrul in grup*, problematizarea*, exercitiul (pentru descrierea si prezentarea de persoana si pentru prezentarea personala Cum sunt eu?). In cele ce urmeaza sugeram un model de proiect didactic: Obiectul: Educatie pentru calitate Subiectul: Cum sunt eu? Obiective: La sfarsitul activitatii, elevii vor fi capabili: 1. sa prezinte o persoana aratand: numele, sexul, inaltimea (inalt scund potrivit), greutatea (gras slab potrivit), forma fetei (oval rotund), culoarea parului, a ochilor etc. 2. sa denumeasca stari sufletesti

10

3. sa explice deosebirile dintre oameni 4. sa inteleaga si sa aprecieze unicitatea lor Metode si procedee: conversatia, exercitiul, problematizarea Scenariul didactic Captarea atentiei: Invatatorul va incepe prin a descrie un elev din clasa, prezentandu-i trasaturile fizice. Li se cere elevilor sa descopere elevul care a fost subiectul descrierii.

11

Dirijarea invatarii: Se puncteaza elementele care au compus portretul colegului: inaltimea, greutatea, culoarea parului, a ochilor, forma fetei etc. Se urmaresc imaginile din caiet. Se subliniaza faptul ca la punctul A sunt trasaturi fizice, iar la B sentimente, emotii, stari sufletesti. Se dau exemple si de alte trasaturi fizice existente. Elevii vor incerca scurte autodescrieri. Se analizeaza cauzele care pot genera stari sufletesti diferite. Se comenteaza faptul ca motivele care declanseaza anumite emotii sunt diferite de la persoana la persoana. Joc. Li se cere elevilor sa se grupeze dupa:

a. culoarea parului b. inaltime c. culoarea ochilor Evaluare formativa: Ce inseamna sa descriu o persoana? Ce calitati am? (Am defecte?) Mimati o stare sufleteasca.

Retentia si transferul: Li se cere copiilor sa-si descrie un membru din familie, aratand si o calitate a acestuia. Tema: Elevii vor colora in caiete imaginea copilului care le place (de la A si de la B). Prin exercitiile abordate in caietul elevului se urmareste constientizarea ideii existentei unei tipologii umane diverse in care fiecare individ isi poate regasi locul. Elevii vor enumera motivele care genereaza anumite stari sufletesti; ca un corolar, se va evidentia faptul ca sursele trairilor umane sunt diferite de la persoana la persoana. Ca finalitate se urmareste personalizarea elevului, deci entitatea distincta.

12

2. Exprimarea preferintelor Aceasta unitate de invatare apare in caietul elevului cu titlul Ce-mi place/Ce nu-mi place?. Propunem realizarea obiectivelor invatarii prin activitati practice de tipul excursie, drumetie, plimbare, confectionare de obiecte, expozitii. Pentru fiecare exprimare a preferintei, invatatorul va cere si o motivatie, acest enunt al copilului il conduce, de fapt, la enumerarea elementara a unor criterii de calitate. In asemenea situatii, oferirea motivatiei reprezinta intuirea calitatilor obiectelor, fenomenelor, persoanelor etc. din lumea inconjuratoare. Se va urmari ideea ca prin gestionarea timpului liber elevul poate sa-si ofere satisfactii. Un alt obiectiv avut in vedere este aprecierea calitatii produselor realizate de catre elevi. 3. Exprimarea obligatiilor/Punerea in act a obligatiilor Se va face o inventariere a obligatiilor elevilor la scoala si acasa. Se stabileste un set de reguli ale clasei si, de asemenea, ale scolii. Regulile clasei pot fi expuse sub forma unui afis, pe care se va lucra in clasa I cu desene/simboluri, iar la clasa a II-a cu text. Acest afis va cuprinde si tabelul nominal al clasei, iar periodic fiecare elev se va autoevalua, apreciind masura in care s-a conformat sau nu regulilor stabilite anterior. Discutiile pe aceasta tema se pot extinde pentru a se stabili obligatiile fiecaruia acasa, regulile invatarii, obligatii comportamentale in diverse situatii. Copilul trebuie sa fie lasat sa-si exprime parerea proprie; climatul discutiilor va trebui sa genereze sinceritate din partea lui. 4. Igiena personala (Sunt sanatos) Sugeram aceasta unitate de invatare pentru constientizarea principiului potrivit caruia calitatea persoanei depinde si de starea de sanatate a acesteia, dar si de aspectul exterior. Astfel, pentru primul exercitiu (Deseneaza-te pe tine) se vor enumera principalele parti ale corpului uman, se va completa conturul cu elementele lipsa, adaugandu-se imbracamintea. Dupa finalizarea desenului, vor urma discutii prin care fiecare copil va motiva propriul desen, invatatorul dirijand discutia spre definirea atat a functiilor membrelor corpului, cat si ale vestimentatiei. Urmatoarele exercitii au ca centru de interes identificarea acelor produse care sunt folosite pentru igiena corpului si a vestimentatiei. Se vor colectiona ambalaje de produse pentru igiena capului, corpului etc. Se stabilesc relatiile intre produsele prezentate si corpul omenesc, in ideea definirii omului drept consumator. Propunem ca exercitiile nr. 4, 5, 6 sa se realizeze prin activitati practice, studiu de caz*, urmand ca, la finalul activitatii, elevii sa coloreze acele imagini care ilustreaza pozitia corecta a corpului (purtarea corecta a ghiozdanului; pozitia la scris, citit, prinderea/tinerea corecta a stiloului).
13

Se va realiza evaluare continua/permanenta feed-back la fiecare activitate, precum si autoevaluare. Va sugeram urmatorul final de activitate: Elevii, asezati in cerc, isi exprima liber opiniile despre activitatea desfasurata, raspunzand la una din intrebarile invatatorului: 1. Cum te-ai simtit in timpul acestei activitati? 2. Ce ti-a placut cel mai mult/cel mai putin? De ce? 3. Ce crezi ca a lipsit? 4. Despre ce ai mai dori sa discutam?

ALIMENTATIA SANATOASA
Aceasta unitate de invatare este conceputa ca o continuare a imbunatatirii calitatii persoanei. In acest capitol elevul constientizeaza statutul pe care il are in mediul social, ca producator si consumator de produse si servicii. Se va insista pe familiarizarea elevilor cu notiunile specifice calitatii: produs, producator, consumator, pret, servicii etc. 1. Tipuri de alimente, provenienta lor Unitatea de invatare poarta in caietul elevului titlul Ce mananc si de unde mananc? Exercitiile propuse urmaresc diferentierea alimentelor de alte produse, recunoasterea alimentelor alterate dupa aspect si gust, enuntarea si motivarea unor reguli de igiena a alimentatiei, imbinandu-se armonios dobandirea de cunostinte cu activitatile practice. Propunem folosirea urmatoarelor metode: exercitiul, dramatizarea, studiul de caz, problematizarea. 2. Raportul pret calitate apare in caietul elevului sub genericul Cum sa aleg un produs?. Li se cere elevilor sa aduca diferite ambalaje si se urmareste in cadrul discutiilor stabilirea unor coordonate: diversitatea produselor/categoriilor de produse inscriptiile (denumire, continut, ingrediente, termen de valabilitate) pretul raportat la calitate depozitare, refolosire

O metoda utila pentru realizarea obiectivelor invatarii este exercitiul (vezi exercitiul nr.2), dar si invatarea prin descoperire* (citirea ambalajelor). Pe langa modalitatile de evaluare prezentate in capitolul anterior, propunem investigatia, prin care invatatorul urmareste ca elevii: sa recunoasca ce este si ce nu este comestibil

14

sa recunoasca alimentul alterat, dupa aspect, gust etc. sa practice spalarea fructelor sa gaseasca termenele de valabilitate de pe ambalaje, la prima vedere sa estimeze durata valabilitatii produsului.

VESTIMENTATIA
Urmarim in aceasta unitate de invatare formarea unor atitudini, trezirea interesului fata de imaginea propriei persoane. Piesele de vestimentatie au destinatii foarte precise, unele din ele, insa, pot fi folosite in functie de personalitatea fiecaruia. Sunt insa situatii care impun o anumita tinuta atat din considerente estetice, cat si sociale si utilitare. Astfel se urmareste ca elevii sa dobandeasca deprinderi de grupare a obiectelor de vestimentatie in functie de diferite criterii si sa stie sa explice rolul vestimentatiei in viata cotidiana. 1. Imbracamintea adecvata momentului zilei, anotimpului, ocaziilor, evenimentelor (Cum ma imbrac?) Exercitiile propuse reprezinta activitatea din partea a doua a lectiei, dupa ce in prima parte au fost purtate discutii in clasa, cu elevii, si s-au stabilit criterii de alegere a vestimentatiei potrivite. Pentru realizarea exercitiului nr. 4 propunem la inceput o dramatizare: Ce s-a intamplat?. Apoi se dezbate frontal situatia din imagini, elevii gasind motive diferite pentru a explica situatia data. Rolul invatatorului este de a dirija sugestiile elevilor spre stabilirea unei tinute vestimentare adecvate activitatii, anotimpului, momentului zilei. Nota. Propunem imbinarea activitatilor frontale cu cele de grup, in cadrul activitatilor de grup tinandu-se seama de parerea personala a fiecaruia. 2. Estetic si util in vestimentatie

Atingerea obiectivelor invatarii se realizeaza prin exercitii practice, vizita la magazin si jocuri de simulare. In prima parte a lectiei se poate stabili prin dezbatere ca vestimentatia este necesara, estetica, utila, variata, adaptata la varsta, personalitatea si posibilitatile fiecaruia. Invatatorul poate propune elevilor sa aduca la scoala si sa descrie un obiect de vestimentatie care i-a placut foarte mult si pe care l-a purtat cand era mai mic. Prin acest exercitiu se va urmari motivarea preferintelor fiecaruia. O alta modalitate de atingere a obiectivelor acestei unitati de invatare este exercitiul practic: Imbracarea papusii. Se poate utiliza o singura papusa (pentru activitate frontala) sau mai multe (pentru activitatea pe grupe/independenta); papusa va fi imbracata fie cu hainute gata confectionate,

15

fie acestea vor fi realizate de copii in timpul activitatii, stabilindu-se astfel criterii de apreciere a vestimentatiei si motivandu-se alegerea unui anumit obiect de vestimentatie. Vizita la magazin poate fi precedata de o discutie introductiva in cadrul careia invatatorul propune elevilor urmatoarele sarcini: sa-si aleaga doua obiecte de vestimentatie sa cunoasca pretul fiecaruia sa prezinte locul de unde l-ar cumpara.

Aceasta activitate este utila pentru stabilirea diferitelor obiecte de vestimentatie, a momentului (anotimpului) cand se vand anumite produse (De ce nu prea gasim paltoane vara?). Elevii trebuie sa-si dea seama ca nu pretul sau locul de desfacere a produsului conteaza, ci calitatea acestuia, care depinde de producator.

MEDIUL IN CARE TRAIM

Se porneste de la constientizarea legaturii care exista intre calitatea vietii, calitatea personala si calitatea mediului. In acest context, microuniversul copilului de 6-8 ani se raporteaza la camera, casa, scoala, clasa si loc de joaca. El trebuie motivat sa actioneze cu propriile forte pentru prezervarea si imbunatatirea calitatii mediului apropiat. Aceste deziderate au ca punct de pornire diferite activitati cum ar fi: relatare de experiente personale, descrieri de interioare, desenari/proiectari; selectarea unor imagini reprezentative, comentarea de imagini. Prin activitatile din acest capitol se pun bazele trezirii interesului si formarii de atitudini privind imbunatatirea calitatii mediului. Propunem ca activitatile acestui capitol sa se adapteze conditiilor de mediu natural existente in fiecare localitate/zona. Este de dorit ca aceste activitati sa aiba un caracter practic. Evaluarea se poate realiza prin miniproiectul de design (planul unui loc de joaca) sau prin activitatea practica Coltul viu. Redam mai jos cateva sugestii: Pentru Coltul viu: Identificarea necesarului de materiale (jardiniere, instrumente de udat, suport pentru plante, plante, rasadnite, acvariu etc.). Daca in incinta scolii exista un spatiu verde, se poate sapa un minibazin care sa devina mediu natural acvatic, propice observarilor pentru stiinte. Initial acesta poate fi populat cu broscute. Pentru Locul de joaca: localizarea spatiului adecvat;

16

identificarea resurselor necesare: nisip, sursa de apa, materiale refolosibile (anvelope vechi pentru un leagan, de exemplu, recipienti din plastic pentru jalonarea alergarii sau pentru popice etc.);

contactarea parintilor in vederea punerii in practica a proiectelor realizate de copii pentru amenejarea unui loc de joaca pe gustul lor.

17

Sinopsis
Unitati de invatare Autocunoasterea 1. Caracterizarea persoanei (Cum sunt eu?) Continuturi stari emotionale descriere de persoana prezentare de persoana prezentare personala Obiectivele invatarii sa denumeasca stari emotionale pe baza ilustratiilor sa descrie calitatile fizice ale unei persoane sa explice diferentele personale din punct de vedere fizic si emotional sa-si recunoasca identitatea in raport cu ceilalti sa explice motivele de bucurie / tristete sa identifice diferentele individuale in exprimarea preferintei sa aprecieze calitatea produselor realizate sa recunoasca si sa-si asume obligatii in diferite contexte sa-si autoevalueze comportamentul sa identifice principalele parti ale corpului omenesc sa denumeasca functiile membrelor sa identifice produse de igiena corporala si de igiena a vestimentatiei sa intuiasca statutul de consumator in activitatile de igiena personala sa recunoasca si sa aplice pozitiile corecte ale corpului in diverse activitati sa diferentieze alimentele de alte produse sa recunoasca alimentele alterate dupa Activitati de invatare comentariu de imagini decupaje si colaje 3 joc de grupare dupa calitati Nr. de ore orientativ

joc Recunoasteti personajul excursie confectionarea de obiecte din fructe de padure / alte materiale desene ( activitati pentru timpul liber ) expozitii de obiecte realizate confectionarea de afis Regulile clasei desenare de simboluri pentru codificarea comportamentelor exercitii practice pentru pozitii corecte desenare, colorare selectare si grupare de obiecte si produse comentariu de imagine

2. Exprimarea preferintelor (Ce-mi place / ce nu-mi place)

bucurie / tristete in context activitati in timpul liber preferinte obligatii la scoala (regulile clasei, regulile scolii) obligatii acasa corpul omenesc obiecte de igiena personala produse de igiena personala pozitii ale corpului (scris, citit, purtarea ghiozdanului) tipuri de alimente criterii de clasificare a produselor (gust,

3. Exprimarea obligatiilor / Punerea in act a obligatiilor 4. Igiena personala (Sunt sanatos !)

Alimentatia sanatoasa 1. Tipuri de alimente, provenienta lor (Ce

exercitii de selectie prin bifare exercitii de ilustrare dramatizare (situatie

de

18

mananc si mananc?)

de

unde -

2. Raportul pret - calitate (Cum sa aleg un produs?)

comestibilitate, provenienta) calitatea alimentelor igiena alimentatiei termen de valabilitate/expirare produs, producator, consumator, pret, servicii depozitare si transport de alimente obiecte de vestimentatie relatia vestimentatie anotimp ocazie activitate cotidiana

aspect si gust sa enunte si sa motiveze reguli de igiena a alimentatiei sa desprinda semnificatia unor termeni din domeniul calitatii, sa recunoasca termenul de valabilitate/expirare a unui produs, sa localizeze si sa identifice diferite informatii de pe ambalajele produselor sa stabileasca criterii de alegere potrivita a vestimentatiei sa grupeze obiectele de vestimentatie in functie de diferite criterii sa explice utilitatea vestimentatiei in viata cotidiana sa stabileasca criterii de apreciere a vestimentatiei sa compare preturi la diverse obiecte de vestimentatie sa motiveze alegerea unui anumit obiect de vestimentatie sa explice rolul vestimentatiei in definirea propriei persoane sa compare diferite ipostaze ale ambientului sa aprecieze calitatea mediului apropiat sa propuna solutii pentru ameliorarea ambientului -

imbolnavire) 2

Vestimentatia 1. Imbracamintea adecvata momentului zilei, anotimpului, ocaziilor, evenimentelor (Cum ma imbrac?) 2. Estetic si util in vestimentatie

colectie de ambalaje exercitii de identificare de informatii confectionare de obiecte din ambalaje refolosibile decupaje, colaje observare si comentare de imagini observare si comentare a unor situatii concrete exercitii de grupare a obiectelor desenare, colorare

criterii de apreciere a vestimentatiei raportul pret-calitate exprimarea preferintelor

exercitiu practic: Imbracarea papusii joc de simulare vizita la magazin 2

Mediul in care traim

camera casa scoala clasa locul de joaca calitatea apropiat

mediului

desenare exercitii de selectare dramatizare miniproiect de design (planul unui loc de joaca) comentare de imagini activitate practica (Coltul viu)

19

PARTEA A - II - A

CAIETUL ELEVULUI
(CLASELE I A II-A)

20

CUM SUNT EU ?

1. Ce inseamna pentu tine sa fii elev ?

septembrie

octombrie

noiembrie

decembrie

ianuarie

21

2. Descrie copiii din imagine! A.

B.

22

3. Te prezinti colegilor. Lipeste fotografia ta sau deseneaza-te!

4. Decupeaza din reviste imagini cu persoane care au diferite stari sufletesti. Alege din imaginile adunate pe acelea care arata sentimente placute/ neplacute pentru tine.

23

CE-MI PLACE/ CE NU-MI PLACE ?

1.A. Sunt bucuros cand

1.B. Sunt trist cand

24

2. Deseneaza cum ai dori sa-ti petreci timpul liber!

3. Daca poti, si iti place, du-te in excursie!Confectioneaza diferite animale din Care e cea mai frumoasa jucarie ? De ce ?

fructe uscate!

25

SUNT SANATOS !

1. Deseneaza-te pe tine !

26

2. Alege obiectele tale de igiena personala!

Cand si de ce ma spal pe dinti, pe cap, pe maini, pe corp?

3. Care copil se simte mai bine? Explica de ce !

27

4. Coloreaza acei copii care poarta corect ghiozdanul!

5. Ajuta sa gasim pozitia corecta a corpului. Elimina ce e incorect!

6. Care este distanta potrivita in timpul cititului ?

28

CE MANANC SI DE UNDE MANANC ?

1. Bifeaza ce e comestibil !

2. Spune ce e dulce, acru, amar, sarat, fara gust. Ilustreaza cele spuse prin cate un desen! dulce sarat

acru

fara gust

29

3. De ce il doare burtica pe Alexandru?

Mananca doar fructe spalate !

4. Ce putem cumpara din piata primavara, vara, toamna, iarna? Deseneaza cateva produse si arata in ce anotimp pot fi gasite la piata.

Cum putem alege produsele?

5. Deseneaza legumele care iti plac !

30

CUM SA ALEG UN PRODUS?

1. Aduna diferite ambalaje! A. Ce se poate citi de pe un ambalaj? B. Ce trebuie citit? C. Ce se intampla cu ambalajul dupa consumarea produsului?

2. Decupeaza si lipeste in caiet termenul de valabilitate a trei produse diferite! Estimeaza cat timp mai poti folosi produsele!

Cumpara produsul numai dupa ce ai verificat termenul de valabilitate! Foloseste doar produse al caror termen de valabilitate nu este expirat!

31

3. Ce este incorect si de ce ?

4. Deseneaza produse pe care le poti consuma dimineata, la pranz, seara, ca gustare.

5. Unde pastram produsele?

32

CUM MA IMBRAC?

1. Deseneaza unealta potrivita unei activitati desfasurate in imaginile de mai jos! Spune cu ce te-ai imbraca pentru a desfasura aceste activitati! Explica de ce!

2. Alege obiectele de imbracaminte potrivite anotimpului!

Coloreaza patratica de sub imagine in culoarea corespunzatoare anotimpului! Primavara: verde; vara: rosu; toamna: galben; iarna: albastru.

33

3. Deseneaza imbracamintea adecvata pentru

zi de nastere

sport

scoala

4. De ce s-a imbolnavit Alexandru?

34

MEDIUL IN CARE TRAIM

1. Deseneaza camera in care locuiesti!

2. Ce s-a intamplat in imaginea a doua?

3. Imagineaza o situatie: nu ti-ai pus hainele, jucariile sau caietele la loc. Ce se intampla? 4. Povesteste: de cate ori faci ordine in camera, de ce o faci?

35

5. Cu ce impodobim camera, clasa, casa in diferite ocazii?

6. Alege imagini (vederi, decupaje din reviste) cu cladiri. Lipeste imaginea unei cladiri in care ai locui si imaginea uneia pe care ai ocoli-o! Explica de ce!

Realizati un colt viu in clasa!

36

7. Ce s-a intamplat cu locul de joaca?

8. Deseneaza un loc de joaca unde copiii sa se simta bine!

37

Simboluri pentru exercitiul nr.1 din capitolul: Cum sunt eu? (Caietul elevului, clasele I a II-a)

38