Sunteți pe pagina 1din 0

VENA JUGULARĂ EXTERNĂ 1.Origine. Vena jugulară externă se formează prin unirea ramurii (diviziunii) posterioare a venei retromandibulare cu vena auriculară posterioară în interiorul glandei parotide sau inferior de aceasta. Uneori vena jugulară externă se formează prin joncţiunea venelor occipitală şi auriculară posterioară. 2.Traiect şi raporturi. Vena străbate următoarele regiuni:

a.regiunea parotidiană. Vena jugulară externă se formează de cele mai multe ori în interiorul glandei parotide fiind situată în planul mijlociu (venos), între planurile arterial (medial-format din artera carotida externă) şi nervos (lateral - format din ramurile nervului facial (VII). Vena emerge din glandă formând unul din cei doi pediculi vasculari inferiori. b.regiunea sternocleidomastoidiană (2/3 superioară) este străbătută de vena jugulară externă oblic, dinspre supero-medial spre infero-lateral. Raporturile sunt următoarele: superficiale (tegumentul, ţesutul celular subcutanat, muşchiul platisma, nervul supraclavicular medial); posterioare (nervul auricular mare care are un traiect paralel cu jumătatea superioară a venei); profund (nervul transvers al gâtului care încrucişează aproape perpendicular vena), fascia cervicală lama superficială (care formează teaca muşchiului sternocleidomastoidian) şi muşchiul sternocleidomastoidian. c.trigonul omoclavicular. Vena jugulara externă face o curbă în raport cu marginea laterală a muşchiului sternocleidomastoidian, trece printr-un hiatus de la nivelul lamei superficiale a fasciei cervicale şi lamei pretraheale ajungând din nou în regiunea sternocleidomastoidiană. d.regiunea sternocleidomastoidiană (1/3 inferioară). Vena are un traiect profund de capul clavicular al muşchiului sternocleidomastoidian şi se varsă la nivelul venei subclavii sau în unghiul venos jugulo-subclavicular. 3.Calibru şi valvule. Vena jugulară externă are un calibru invers proporţional cu vena jugulară internă. Ea prezintă două valvule situate la circa 4cm superior de claviculă între care se află o porţiune dilatată. 4.Proiecţia venei se face dupa o linie care uneşte unghiul mandibulei cu jumătatea claviculei. 5.Afluenţi: vena jugulară posterioară (care drenează tegumentul şi muşchii regiunilor occipitală şi nucală ; se varsă la jumătatea venei jugulare extene), vena cervicală transversă, vena suprascapulară, ramura anastomotică cu vena jugulară internă (în glanda parotidă), vena occipitală, ramura anastomotică cu vena jugulară anterioară. VENA JUGULARĂ ANTERIOARĂ

1.Origine. Vena se formează prin unirea venelor submandibulare superficiale în regiunea submentală. 2.Traiect şi raporturi. Vena străbate următoarele regiuni:

a.regiunea submentală în care cele două vene coboară paralel cu linia mediană în aria triunghiulară formată de pântecele anterioare ale muşchilor digastrici pe muşchiul milohioidian. Apoi venele jugulare anterioare trec superficial de hioid în regiunea infrahioidiană. b.regiunea infrahioidiană. Fiecare venă coboară anterior de fascia cervicală superficială, de-a lungul marginii mediale a muşchiului sternohioidian. În partea inferioară a regiunii face o curbă spre lateral şi trece printr-un hiatus de la nivelul lamei superficiale a fasciei cervicale şi lama pretraheală şi ajunge profund de muşchiul sternocleidomastoidian. c.regiunea sternocleidomastoidiană (1/3 inferioară). Vena jugulara anterioară are un traiect orizontal, profund de capetele de origine ale muşchiului sternocleidomastoidian şi se varsă fie în vena subclavie, fie în vena jugulară externă. 3.Afluenţi şi anastomoze: arcul venos jugular (uneşte cele două vene jugulare anterioare superior de incizura suprasternală şi primeşte ca afluenţi venele tiroidiene inferioare), anastomoza cu vena jugulară externă, anastomoza cu trunchiul venos tireo-linguo-facial şi cu venele tiroidiene şi laringene.

VENELE SUPERFICIALE ALE GÂTULUI

tiroidiene ş i laringene. VENELE SUPERFICIALE ALE GÂTULUI Venele superficiale ale gâtului 1. nervul occipital mic;

Venele superficiale ale gâtului 1. nervul occipital mic; 2. nervul auricular mare; 3. vena auriculară posterioară; 4. vena temporală superficială; 5. glanda parotidă; 6. nervul transvers al gâtului; 7. vena jugulară anterioară; 8. muşchiul sternocleidomastoidian; 9. vena jugulară internă; 10. arcul venos jugular; 11. nervul supraclavicular medial; 12. vena jugulară externă;

62

PLEXUL CERVICAL MOD DE FORMARE

 

Plexul cervical I

1.Definiţie. Plexul cervical se formează prin unirea ramurilor ventrale ale nervilor spinali C1-C4.

2.Modul de formare. Ramurile ventrale ale nervilor spinali C1-C4 ies prin găurile intervertebrale corespunzătoare , trec prin spaţiul intertransverar (format de muşchii intertransversari anteriori şi posteriori ) şi emerg între două planuri de inserţii musculare. Planul lateral este format dinspre superior spre inferior din : muşchiul splenius al gâtului, muşchiul ridicător al scapulei, muşchiul scalen mijlociu. Planul medial format dinspre superior spre inferior din: muşchiul drept lateral al capului, muşchiul drept anterior al capului, muşchiul lung al capului, muşchiul lung al gâtului şi muşchiul scalen anterior. a.ramura ventrală C1 se uneşte cu ramura ascendentă a ramurii ventrale C2 şi formează ansa cervicală superioară (ansa atlasului , arcada atlasului). b.ramura ventrală C2 dă o ramură ascendentă şi una descendentă. Ramura ascendentă participă la formarea ansei superioare. Ramura descendentă formează împreună cu ramura ascendentă a ramurii ventrale C3 ansa cervicală mijlocie (ansa axisului, arcada axisului). c.ramura ventrală C3 dă o ramură ascendentă şi o ramură descendentă. Ramura ascendentă participă la formarea ansei cervicale mijlocii . Ramura descendentă formează împreună cu ramura ascendentă a ramurii ventrale C4 ansa cervicală inferioară. d.ramura ventrală C4 participă prin ramura sa ascendentă la formarea ansei cervicale inferioare, dar dă şi o ramură descendentă care se uneşte cu ramura ventrală C5 participând la formarea plexului brahial. 3.Traiect şi raporturi:

a.ramura ventrală C1 trece între arcul posterior al atlasului şi osul occipital, infero-medial

1.

muşchiul drept anterior

 

al capului; 2. artera

vertebral ă ; 3. ansa cervical ă superficial ă ; 4. ansa cervical ă mijlocie;

vertebrală; 3. ansa cervicală superficială; 4. ansa cervicală mijlocie; 5. nervul occipital mic; 6. nervul auricular mare; 7. nervul transvers al gâtului; 8. ansa cervicală inferioară; 9. trunchiul comun al nervilor supraclaviculari; 10. muşchiul ridicător al scapulei; 11. muşchiul scalen mijlociu; 12. muşchiul scalen anterior;

13.

nervul frenic; 14.

atlas; 15. axis; 16. vertebra C3; 17. vertebra C4; 18. ramura ventrală C1; 19. ramura ventrală C2; 20. ramura ventrală C3; 21. ramura ventrală C4; 22. profilul muşchilor lung al gâtului şi lung al

 

capului;

şi apoi posterior de artera vertebrală. Emerge lateral de muşchiul drept lateral al capului şi apoi coboară în spaţiul retrostilian, posterior de vena jugulară internă. La acest nivel se anastomozează

cu ramura ascendentă a ramurii ventrale C2, formând ansa cervicală superioară. b.ramura ventrală C2 trece între arcurile vertebrelor atlas şi axis, apoi între procesele lor transverse, posterior de artera vertebrală. Emerge printre muşchii lung al capului (situat medial ) şi

Plexul cervical II

1.

muşchiul drept lateral

al capului; 2. muşchiul drept anterior al capului;

3.

muşchiul lung al capului;

artera vertebrală; 4.

ridicător al scapulei (situat lateral) şi se împarte într-o ramură ascendentă şi o ramură descendentă.

Ramura ascendentă participă la formarea ansei cervicale superioare şi ramura descendentă la formarea ansei cervicale mijlocii (prin unirea cu ramura ascendentă a ramurii ventrale C3). c.ramura ventrală C3 trece între procesele transverse ale vertebrelor C2 şi C3, posterior de artera vertebrală. Apoi emerge între muşchiul lung al capului (situat medial) şi muşchiul scalen

5.

muşchiul lung al

gâtului; 6. muşchiul scalen anterior; 7.

muşchiul scalen mijlociu;

8.

scapulei; 9. nervul frenic;

muşchiul ridicător al

mijlociu (situat lateral) şi se împarte într-o ramură ascendentă şi una descendentă. Ramura descendentă împreună cu ramura ascendentă din ramura ventrală C4 formează ansa cervicală inferioară. d.ramura ventrală C4 trece prin spaţiul intertransversar dintre vertebrele C3 şi C4, posterior de artera vertebrală. Ramura emerge apoi între muşchii scalen anterior şi muşchiul scalen mijlociu şi se bifurcă într-o ramură ascendentă şi o ramură descendentă care se anastomozează cu ramura ventrală C5, contribuind astfel la formarea plexului brahial .

10.

muşchiul splenius al

gâtului; 11. ansa cervicală inferioară; 12. ramura externă a nervului accesor XI; 13. ansa cervicală mijlocie; 14. ansa

cervicală superioară;

63

PLEXUL CERVICAL RAMURILE SUPERFICIALE

1. Nervul occipital mic (C2) se desprinde din ansa cervicală mijlocie ( C2-C3 ). Are un traiect spre

lateral şi spre superior în unghiul superior al trigonului omotrapezian. Nervul încrucişează ramura externă

a nervului accesor (XI) şi face o curbă cu concavitatea superioară la nivelul jumătăţii marginii posterioare

a muşchiului sternocleidomastoidian. Apoi are un traiect ascendent fie de-a lungul marginii posterioare a

acestui muşchi, fie de-a lungul marginii anterioare a muşchiului trapez. Perforează fascia cervicală superficială, urcă posterior de pavilionul urechii şi dă ramuri auriculare, care inervează 1/3 superioară a

feţei mediale a pavilionului urechii. Unele filete inervează tegumentul regiunii mastoidiene.

2. Nervul auricular mare (C2-C3) se desprinde din ansa cervicală mijlocie. Este situat inferior de

precedentul, are un traiect spre infero-lateral, ocoleşte marginea posterioară a muşchiului sternocleidomastoidian şi perforează lama superficială a fasciei cervicale. Ajunge pe faţa laterală a muşchiului sternocleidomastoidian, posterior de vena jugulară externă. Apoi are un traiect ascendent posterior de vena jugulară externă , profund de muşchiul platysma. Ajunge în ţesutul celular subcutanat al regiunii parotidiene şi se împarte în ramuri anterioare şi posterioare. Ramurile anterioare inervează tegumentul regiunii parotidiene. Ramurile posterioare inervează tegumentul regiunii mastoidiene, 2/3

inferioare a feţei mediale a pavilionului urechii. Unele ramuri perforează pavilionul şi ajung să inerveze tegumentul concăi auriculare şi lobului urechii.

3. Nervul transvers al gâtului (C2-C3) se desprinde din ansa cervicală mijlocie. Are un traiect infero-

lateral, ocoleşte marginea posterioară a muşchiului sternocleidomastoidian, perforează lama superficială a fasciei cervicale şi ajunge pe faţa laterală a muşchiului, profund de muşchiul platysma. Are apoi un traiect oblic spre anterior, medial de vena jugulară externă şi dă ramuri colaterale care inervează tegumentul regiunii sternocleidomastoidiene. Ramurile terminale se împart în principal în două grupuri de ramuri:

ascendente şi descendente. Ramurile ascendente se dispun pe faţa externă sau pe marginea posterioară a muşchiului sternocleidomastoidian. Ele participă la inervaţia tegumentului regiunii submandibulare. De asemenea la nivelul regiunii submandibulare se pot anstomoza cu ramura cervicală a nervului facial (VII) formând ansa cervicală superficială. Ramurile descendente se desprind fie de pe marginea posterioară, fie de pe faţa laterală a muşchiului sternocleidomastoidian şi după ce perforează muşchiul platysma ajung să inerveze tegumentul părţii inferioare a regiunilor anterioară şi laterală a gâtului.

4. Nervii supraclaviculari (C3-C4) se desprind dintr-un trunchi comun din ansa cervicală. Iniţial

trunchiul comun are un traiect infero-lateral venind în raport posterior cu muşchiul scalen mijlociu. Ocoleşte marginea posterioară a muşchiului sternocleidomastoidian la cca 1 cm inferior de nervul transvers al gâtului şi perforează fascia cervicală superficială după care se împarte în cei trei nervi supraclaviculari. a. nervul supraclavicular medial are un traiect infero-medial superficial, anterior de vena jugulară

externă, capul clavicular al muşchiului sternocleidomastoidian , articulaţia sterno-claviculară şi manubriul sternal. Inervează tegumentul regiunii până în dreptul celei de-a doua coaste şi trimite filete pentru articulaţia sterno-claviculară .

b. nervul supraclavicular intermediar are un traiect descendent anterior de claviculă în regiunea

pectorală şi inervează tegumentul trigonului omoclavicular şi al părţii superioare a regiunii pectorale (în dreptul primelor două coaste).

c. nervul supraclavicular lateral coboară superficial de muşchiul trapez şi de acromion inervând tegumentul părţii superioare şi posterioare a regiunii deltoidiene .

ţ ii superioare ş i posterioare a regiunii deltoidiene . Ramurile superficiale ale plexului cervical 1.

Ramurile superficiale ale plexului cervical 1. glanda submandibulară; 2. pântecele anterior al muşchiului

digastric; 3. muşchiul sternocleidomastoidian; 4. trunchiul comun pentru nervii supraclaviculari; 5. nervul auricular mare; 6. vena jugulară externă; 7. nervul transvers al gâtului; 8. pântece superior al muşchiului omohioidian; 9. pântecele inferior al muşchiului omohioidian; 10. artera carotidă comună; 11. clavicula; 12. muşchiul milohioidian; 13. osul hioid; 14. ramura cervicală a nervului facial (VII); 15. muşchiul platysma; 16. nervul occipital mic;

64

NERVUL FRENIC

NERVUL FRENIC Nervul frenic (C3-C5) are originea prin trei r ă d ă cini provenind din

Nervul frenic (C3-C5) are originea prin trei rădăcini provenind din ramurile ventrale ale nervilor spinali C3-C5. De la acest nivel nervul coboară pe faţa anterioară a muşchiului scalen anterior venind în raport medial cu artera cevicală ascendentă. Ajunge apoi între partea prescalenică a arterei subclavii (situată posterior) şi vena subclavie (situată anterior) şi pătrunde în torace încrucişând anterior artera toracică internă dinspre supero-lateral spre infero-medial.

Nervul frenic 1. muşchiul scalen anterior; 2. artera transversă a gâtului; 3. nervul frenic; 4. artera cervicală ascendentă; 5. muşchiul scalen mijlociu; 6. muşchiul ridicător al scapulei; 7. ansa cervicală inferioară a plexului cervical; 8. ansa cervicală mijlocie; 9. ansa cervicală superioară; 10. artera vertebrală; 11. muşchiul drept anterior al capului; 12. procesul transvers al vertebrei C5; 13. artera tiroidiană inferioară; 14. trunchiul tireo-cervical; 15. ganglionul stelat; 16. esofagul; 17. traheea; 18. artera carotidă comună; 19. artera subclavie; 20. nervul laringeu recurent drept; 21. artera toracică internă; 22. vena subclavie; 23. coasta I; 24. clavicula; 25. artera suprascapulară;

65