Sunteți pe pagina 1din 0
 

CAVITATEA BUCALĂ

 

Cavitatea bucală se împarte în două zone separate de arcadele alveolo-dentare: vestibulul bucal şi cavitatea bucală propriu-zisă.

Vestibulul bucal

 

1.Limitele: limita externă-buzele şi obrajii; internă-arcadele alveolo-dentare superioară şi inferioară;

2.Comunicări:

 

a.cu cavitatea bucală-prin spaţiile interdentare şi spaţiile retromolare; b.cu exteriorul-prin orificiul bucal; 3.Elemente de suprafaţă:

a.frâul buzei superioare este o plică mucoasă mediană întinsă între mucoasa buzei superioare şi mucoasa alveolară; b.frâul buzei inferioare este o plică mucoasă mediană întinsă între mucoasa buzei inferioare şi mucoasa alveolară; c.plicile alveolo-bucale (bridele alveolo-bucale) sunt plici mucoase situate în dreptul premolarilor care străbat şanţurile vestibulare; d.papila parotidiană şi orificiul de deschidere al ductului parotidian Stenon în dreptul molarului 2 superior; e.fosa canină este o depresiune situată pe faţa anterioară a corpului osului maxilar; f.eminenţa canină este o proeminenţă situată pe faţa anterioară a osului maxilar situată în dreptul rădăcinii caninului ; g.creasta zigomatico-alveolară este o proeminenţă verticală care se termină în dreptul molarului 1 superior; separă faţa anterioară a corpului osului maxilar de faţa infratemporală a acestuia; 4.Vascularizaţia vestibulului bucal a.arterele: arterele labiale (superioară şi inferioară), artera mentală, artera submentală, artera bucală,artera infraorbitală, artera transversă a feţei ; b.venele: vena facială, plexul venos pterigoidian ; c.limfaticele: drenează în limfonodulii submandibulari, submentali, parotidieni, bucali şi cervicali profunzi ; 5. Inervaţia pereţilor vestibulului bucal: nervii infraorbital, mental, bucal, alveolari superior şi inferior; *Configuraţia externă a buzelor:

-faţa anterioară prezintă: filtrum (un şanţ vertical median), tuberculum (o proeminenţă mediană la nivelul buzei superioare), şanţul mento-labial (este un şanţ orizontal situat între regiunea mentală şi buza inferioară); între faţa anterioară tegumentară şi faţa posterioară mucoasă se află o zonă numită roşul buzelor; -comisura bucală este locul de unire al buzelor; comisura participă la formarea unghiului bucal;

Muşchiul buccinator

 

1.Originea muşchiului se face prin trei grupuri de fibre: fibrele superioare au originea pe faţa laterală a procesului alveolar al maxilarului superior de molari, fibrele mijlocii au originea pe rafeul pterigomandibular , fibrele inferioare au originea pe creasta buccinatorie. 2.Inserţia celor trei grupuri de fibre se face astfel: fibrele superioare se inseră în tegumentul buzei superioare, fibrele inferioare se inseră în tegumentul buzei inferioare, fibrele mijlocii se împart în două subgrupuri. Subgrupul superior trece în vecinătatea comisurii bucale în buza inferioară şi subgrupul inferior în buza superioară. Muşchiul buccinator este singurul muşchi al mimicii învelit de fascie- fascia bucofaringiană sau adventicea faringelui . 3.Raporturile. Muşchiul buccinator este străbătut de ductul parotidian Stenon şi de ramuri din nervul bucal (ramură a nervului mandibular). a.superficial: ductul parotidian Stenon, nervul bucal, artera bucală, vasele faciale, ramurile bucale ale nervului facial (VII), limfonodulii buccinatori, corpul adipos al obrazului, procesul coronoid al mandibulei, inserţia muşchiului temporal, marginea anterioară a muşchiului maseter, vasele transverse ale feţei ; b.profund: mucoasa obrazului; 4.Inervaţia: ramuri bucale din nervul facial (VII). 5.Acţiune: nu permite plicaturarea mucoasei vestibulare; menţine alimentele în cavitatea bucală în procesul de masticaţie; comprimă obrazul („muşchiul trompetiştilor”).

139

Cavitatea bucal ă propriu-zis ă

Cavitatea bucală propriu-zisă

1.Limite:

a.

peretele superior: palatul dur şi palatul moale ;

b.peretele inferior: planşeul bucal ; c.peretele antero-lateral: arcadele alveolo-dentare;

2.Comunicări:

a. cu vestibulul bucal prin spaţiile interdentare şi retromolare;

b. cu orofaringele prin istmul buco-faringian;

3.Peretele superior al cavităţii bucale-palatul dur sau bolta palatină a.elementele de suprafaţă ale mucoasei: torusul palatin-este o proeminenţă mediană longitudinală ; rafeul palatin-corespunde unei linii avasculare mediane ; papila incisivă este o proeminenţă situată pe linia mediană la 1 cm posterior de incisivii centrali superiori în dreptul găurii incisive; plicile palatine transverse sunt situate în partea anterioară a palatului dur de o parte sau alta a liniei mediane ; linia Ah este o linie transversă, convexa anterior la limita dintre palatul moale şi palatul dur; foveolele palatine sunt depresiuni paramediane; depresiunea găurii palatine mari se află în partea postero-laterală a bolţii palatine, medial de arcada alveolo-dentară superioară şi la 1cm posterior de linia Ah. b.vascularizaţia: arterele-artera palatină descendentă, artera palatină ascendentă; venele-plexul venos pterigoidian, vena facială; limfaticele-limfonodulii bucali, parotidieni profunzi, cervicali profunzi; c.inervaţia: nervii nazopalatini (inervează mucoasa din 1/3 anterioară a bolţii palatine), nervii palatini mari (inervează mucoasa din 2/3 posterioară a bolţii palatine); 4.Peretele inferior al cavităţii bucale a.mucoasa planşeului bucal-elemente de suprafaţă: triunghiul sublingual-este o zonă triunghiulară situată între rădăcina limbii şi arcada alveolo-dentară inferioară; frâul lingual-este o plică mucoasă situată pe linia mediană între mucoasa planşeului bucal şi faţa inferioară a corpului limbii; caruncula sublinguală-este o proeminenţă mucoasă simetrică localizată lateral de frâul lingual; la acest nivel se deschide ductul submandibular Warthon; eminenţa sublinguală-este o proeminenţă mucoasă longitudinală, localizată postero-lateral de caruncula sublinguală; este determinată de glanda sublinguală; b.loja sublinguală -pereţi: superior-mucoasa podelei cavităţii bucale (glanda ridică eminenţa sublinguală); inferior-muşchiul milohioidian; medial-muşchii genioglos, geniohioidieni şi hioglos; lateral-fosa sublinguală a corpului mandibulei; -comunicări: anterior-cu loja sublinguală de partea opusă; posterior-cu loja submandibulară prin interstiţiul hiogloso-milohioidian; -conţinut: glanda sublinguală, prelungirea profundă a glandei submandibulare, ductul Warthon, nervul sublingual, nervul hipoglos (XII), vasele sublinguale; c.muşchii planşeului bucal: muşchiul geniohiodian, muşchiul milohioidian, muşchi digastrici (pântecele anterioare);

Cavitatea bucală –vedere anterioară

1.

frâul buzei superioare; 2. buza superioară; 3.

vestibulul bucal; 4. arcada alveolo-dentară superioară; 5. palatul dur; 6. vălul palatin; 7. uvula; 8. tonsila palatină;

9.

orofaringele; 10. faţa dorsală a limbii; 11. frâul

lingual; 12. buza inferioară; 13. eminenţa sublinguală;

14.

caruncula sublinguală; 15. vestibulul bucal; 16. frâul

buzei inferioare; 17. torusul palatin; 18. papila retromolară superioară; 19. papila retromolară

inferioară;

140

Glanda sublinguală 1.Localizare. Glanda sublinguală este situată în loja sublinguală superior de planşeul bucal;
Glanda sublinguală
1.Localizare. Glanda sublinguală este situată în loja sublinguală
superior de planşeul bucal;
2.Forma: glanda are o formă ovoidală, aplatizată transversal;
3.Configuraţia externă şi raporturile:
a.faţa laterală a glandei este convexă şi are raport cu fosa
sublinguală de la nivelul corpului mandibulei.
b.faţa medială vine în raport cu ductul submandibular, nervul
lingual, vena profundă a limbii şi cu muşchii longitudinal inferior al
limbii şi genioglos ;
c.marginea superioară vine în raport cu mucoasa planşeului
bucal pe care o ridică şi formează eminenţa sublinguală ;
d.marginea inferioară se află în unghiul dintre muşchii
milohioidian şi genioglos ;
e.extremitatea anterioară vine in raport cu originile muşchilor
genioglos şi geniohioidian;
f.extremitatea posterioară vine în raport cu prelungirea
profundă a glandei submandibulare;
4.Ductele glandei sublinguale. Glanda are 8-12 ducte excretoare.
a.ductele sublinguale mici se deschid la nivelul mucoasei
eminentei sublinguale.
b.ductul sublingual mare este inconstant şi emerge din partea
anterioara a glandei sublinguale. Se deschide împreună cu ductul
submandibular la nivelul carunculei sublinguale (proeminenţă a
mucoasei sublinguale de o parte şi de alta a frâului limbii.
5.Vascularizaţie
Loja sublinguală
1. caruncula sublinguală; 2. mandibula; 3. muşchiul genioglos; 4. glanda sublinguală; 5. muşchiul
milohioidian; 6. nervul hipoglos; 7. glanda submandibulară; 8. prelungirea profundă a glandei
submandibulare; 9. mandibula; 10. muşchiul maseter; 11. nervul lingual; 12. ductul submandibular;
13. canalele Rivinius; 14. ramurile nervului lingual; 15. limba; 16. orificiile canalelor glandei
sublinguale;
a.vascularizaţia arterială este asigurată de artera sublinguală
ramura arterei linguale şi de artera submentală ramura arterei
faciale.
b.vascularizaţia venoasă este asigurată de vene care drenează
în vena linguală şi vena facială
c.vascularizaţia limfatică. Ductele limfatice marginale ale
limbii care drenează în ganglionii linguali primesc afluenţi de la
glanda sublinguală şi trimit eferenţe la ganglionii submandibulari şi
submentali.

141

VĂLUL PALATIN

 

Vălul palatin (palatul moale)

1.Definiţie: vălul palatin este o structură musculo-membranoasă care continuă posterior palatul dur; 2.Configuraţia externă:

ă posterior palatul dur; 2.Configura ţ ia extern ă : a.fa ţ a bucal ă -este

a.faţa bucală-este concavă, orientată antero-inferior şi prezintă un rafeu median; b.faţa nazală (faringiană)-vine în raport cu nazofaringele, este convexă postero- superior şi prezintă o proeminenţă longitudinală ridicată de muşchii uvulei; c.marginea liberă este orientată inferior şi prezintă o prelungire conică inferioară numită uvula şi arcurile palatine (palatoglos şi palatofaringian);

3.Structura:

a.aponevroza vălului palatin-este o lamă fibroasă patrulateră care are o margine anterioară (aceasta se ataşează de marginea posterioară a palatului dur) şi o margine postero-inferioară (pe care se inseră muşchii vălului palatin); b.muşchii vălului palatin -muşchii uvulei: origine- spina nazală posterioară; inserţie- mucoasa vârfului uvulei; acţiune- ridică uvula; -muşchiul ridicător al vălului palatin (muşchiul peristafilin intern)- ridică în peretele lateral al nazofaringelui plica ridicătorului vălului palatin; originea-fasciculul pietros (faţa inferioară a stâncii temporalului anterior şi medial de orificiul inferior al canalului carotic) şi fasciculul tubar (faţa postero-inferioară a tubei auditive); inserţia- în vălul palatin se continuă cu fibrele muşchiului ridicător al vălului palatin din partea opusă şi se inseră pe septul vălului palatin întins între spina nazală posterioară şi vârful uvulei; acţiune- în deglutiţie ridică vălul palatin şi închide istmul faringo-nazal (împiedică întoarcerea alimentelor în nazofaringe); dilatator al tubei auditive; -muşchiul tensor al vălului palatin (muşchiul peristafilin extern) are o parte verticală şi una orizontală; originea- fasciculul sfenoidal (în fosa scafoidă a procesului pterigoid şi pe aripa mare a sfenoidului); fasciculul tubar (peretele antero-lateral al tubei auditive); inserţia- după ce îşi schimba direcţia cu 90 de grade la nivelul cârligului pterigoidian se inseră pe aponevroza vălului palatin; acţiune- întinde vălul palatin şi închide istmul faringo-nazal; dilată tuba auditivă; -muşchiul palatoglos străbate arcul palatoglos spre rădăcina limbii; originea- aponevroza vălului palatin; inserţia- pe marginea limbii se întreţese cu muşchiul transvers al limbii; acţiunea- îngustează istmul buco-faringian, coboară vălul palatin şi ridică limba; -muşchiul palatofaringian se află la nivelul arcului palato-faringian; originea- aponevroza faringiană, tuba auditivă şi procesul pterigoidian; inserţia-fasciculul tiroidian se inseră pe marginea posterioară a lamei cartilajului tiroid; fasciculul faringian se inseră la nivelul faringelui; acţiune- îngustează istmul nazo-faringian în deglutiţie, ridică faringele, dilată tuba auditivă;

Muşchii vălului palatin (vedere posterioară)

1.

muşchiul pterigoidian lateral; 2. lama laterală a procesului pterigoidian; 3.

muşchiul pterigoidian medial; 4. muşchiul tensor al vălului palatin; 5. muşchiul ridicător al vălului palatin; 6. tuba auditivă; 7. choane; 8. cârligul petrigoidian;

9.

muşchiul palatoglos; 10. muşchiul palatofaringian; 11. muşchii uvulei; 12.

muşchiul constrictor superior al faringelui în fosa tonsilară; 13. valeculă; 14. plică gloso-epiglotică laterală; 15. epiglotă; 16. plica gloso-epiglotică mediană; 17. şanţul terminal; 18. limba; 19. muşchiul constrictor superior al faringelui;

 

142

1.Conformaţia externă : LIMBA a.corpul limbii este separat prin şanţul terminal de rădăcina limbii; anterior
1.Conformaţia externă :
LIMBA
a.corpul limbii este separat prin şanţul terminal de rădăcina limbii; anterior de şanţ se află papilele valate;
şanţul terminal împreună cu papilele valate formează « V »ul lingual ; în vârful şanţului terminal se află gaura
oarbă (de la care porneşte uneori în profunzime ductul lingual- un vestigiu al ductului tireoglos ;
-faţa dorsală a limbii prezintă şanţul median superior ;
-faţa inferioară prezintă median frâul limbii şi şanţul inferior; de o parte şi de alta a şanţului median se
află venele profunde ale limbii;
-marginile limbii
-vârful limbii prezintă un şanţ vertical;
b.rădăcina limbii este situată posterior de şanţul terminal; din partea posterioară pornesc spre epiglotă
plicile gloso-epiglotice (mediană şi laterale); între plici se află valeculele epiglotice (depresiuni simetrice de o
parte şi de alta a plicii gloso-epiglotice mediane); rădăcina limbii are o faţă posterioară pe care se află tonsila
linguală.
2.Vascularizaţia: arterele- artera linguală, artera palatină ascendentă şi artera faringiană ascendentă; venele-
vena linguală; limfatice-limfonodulii submentali, submandibulari şi cervicali profunzi;
3.Inervaţia:
a.nervii motori: nervul XII inervează toţi muşchii limbii cu excepţia muşchilor
palatoglos (nervul X) şi stiloglos (nervul IX);
b.nervii senzitivi: porţiunea presulcală-nervul lingual; porţiunea postsulcală
nervul IX; calea senzitivă are trei neuroni: N1-protoneuronul căii se află în unul următorii ganglioni:
Limba (secţiune sagitală)
1. muşchiul longitudinal superior ; 2. muşchiul genioglos; 3. palatul
dur; 4. osul hioid; 5. muşchiul geniohioidian; 6. mandibula; 7. buza
inferioară; 8. vestibulul bucal; 9. buza superioară ; 10. faţa dorsală a
limbii ; 11. epiglota ; 12. vârful limbii ; 13. valeculă ;
ganglionul geniculat (pentru porţiunea presulcală) şi ganglionul superior al nervului IX (porţiunea
postsulcală); N2-deutoneuronul căii se află în nucleul tractului spinal al trigemenului; N3-se află în talamus în
nucleul ventro-postero-lateral; axonii acestuia se proiectează pe scoarţa cerebrală în aria somestezică primară
câmpul 3,1,2.
Limba
c.calea gustativă.
-calea nervului VII. Mugurii gustativi din porţiunea presulcală a limbii trimit informaţii gustative prin
1.
epiglota; 2. plica
gloso-epiglotică
mediană; 3. plica
gloso-epiglotică
laterală; 4. valeculă;
prelungirile periferice al neuronului pseudounipolar (protoneuronul căii din ganglionul geniculat al nervului
VII). Prelungirile periferice străbat retrograd nervul lingual, nervul coarda timpanului şi nervul facial (VII).
Prelungirile centrale vor face sinapsă cu cel de-al doilea neuron în nucleul tractului solitar (în nucleul gustativ
Nageotte). Acesta trimite axoni care vor face sinapsă cu cel de-al treilea neuron în talamus în nucleul ventro-
5.
papile foliate; 6.
faţa dorsală a
limbii; 7. şanţul
median superior; 8.
papile valate; 9.
şanţul terminal; 10.
foramen caecum;
11. rădăcina limbii
şi tonsila linguală;
postero-medial.
-calea nervului IX. Mugurii gustativi din porţiunea postsulcală a limbii trimit informaţii gustative prin
prelungirile periferice al neuronului pseudounipolar (protoneuronul căii din ganglionul inferior al nervului
IX). Prelungirile periferice străbat retrograd nervul IX. Prelungirile centrale vor face sinapsă cu cel de-al
doilea neuron în nucleul tractului solitar (în nucleul gustativ Nageotte). Acesta trimite axoni care vor face
sinapsă cu cel de-al treilea neuron în talamus în nucleul ventro-postero-medial.
-calea nervului X. Mugurii gustativi de la nivelul valeculelor şi epiglotei trimit informaţii gustative
prin prelungirile periferice al neuronului pseudounipolar (protoneuronul căii din ganglionul inferior al nervului
X). Prelungirile periferice străbat retrograd nervul X. Prelungirile centrale vor face sinapsă cu cel de-al doilea
neuron în nucleul tractului solitar (în nucleul gustativ Nageotte). Acesta trimite axoni care vor face sinapsă cu
cel de-al treilea neuron în talamus în nucleul ventro-postero-medial.
143

Structura limbii

Limba este formată dintr-un schelet osteo-fibros pe care se ataşează muşchii limbii. 1.Scheletul osteo-fibros :

a.membrana hioglosiană este dispusă în plan frontal şi se ataşează inferior pe osul hioid; b.septul lingual este situat în planul sagital; c.aponevroza limbii este o condensare a stratului submucos al mucoasei linguale dorsale; 2.Muşchii limbii :

a.muşchii extrinseci:

-muşchiul genioglos: originea- spina mentală superioară ; inserţia- aponevroza limbii (condensare a mucoasei linguale dorsale) între vârf şi rădăcina limbii ; acţiune- retracţia limbii; -muşchiul hioglos: originea- marginea superioară a corpului osului hioid şi pe cornul mare al acestuia ; inserţia- după ce străbate interstiţiul dintre muşchii stiloglos şi longitudinal inferior se inseră pe aponevroza limbii; uneori există un muşchi accesor - muşchiul condroglos care are originea pe cornul mic al hioidului; acţiune- retracţia postero-inferioară a limbii; -muşchiul stiloglos: originea- procesul stiloid şi ligamentul stilomandibular; inserţia- fasciculul lateral străbate marginea limbii împreună cu muşchiul longitudinal inferior spre vârful limbii; fasciculul transvers se întreţese cu muşchiul transvers al limbii; acţiune- retracţia supero-posterioară a limbii; -muşchiul amigdaloglos: originea- aponevroza faringelui ; inserţia- rădăcina limbii ; muşchiul se întreţese cu cel din partea opusă ; b.muşchii intrinseci:

-muşchiul longitudinal superior- se află profund de mucoasa dorsală a limbii ; se ataşează pe această mucoasă între rădăcina limbii şi vârful limbii ; acţiune- scurtează limba ; -muşchiul longitudinal inferior- se află profund de mucoasa inferioară a limbii între rădăcina limbii şi vârful limbii; acţiune- scurtează limba; -muşchiul transvers- se ataşează pe septul lingual; fibrele musculare se întreţes cu cele ale muşchilor hioglos, stiloglos, palatoglos şi amigdaloglos; îngustează limba în sens transversal; -muşchiul vertical- se întinde între mucoasa dorsală a limbii şi faţa inferioară a limbii; c.mucoasa linguală- prezintă următoarele elemente:

-frâul lingual- este o plică a mucoasei întinsă între faţa inferioară a limbii şi mucoasa podelei cavităţii bucale; -plicile gloso-epiglotice (una mediană şi două laterale)- sunt trei plici mucoase situate între rădăcina limbii şi epiglotă; -papilele linguale- sunt proeminenţe situate pe mucoasa dorsală a limbii între „V”-ul lingual şi vârful limbii; papilele conţin mugurii gustativi; papilele valate (7-12) participă la formarea „V”-ului lingual; papilele fungiforme- se află în porţiunea presulcală a limbii mai ales la nivelul vârfului limbii; papilele foliate- se află pe marginea limbii (sub forma a 5-8 plici perpendiculare pe marginea limbii); -glandele linguale (grupele presulcal, postsulcal şi marginal); -tonsila linguală (foliculii linguali)- sunt proeminenţe de ţesut limfoid situate în mucoasa rădăcinii limbii.

144

esut limfoid situate în mucoasa r ă d ă cinii limbii. 144 Mu ş chii limbii

Muşchii limbii 1. muşchiul longitudinal inferior; 2. muşchiul longitudinal superior; 3. muşchiul vertical; 4. muşchiul transvers; 5. partea glosofaringiană a muşchiului constrictor superior al faringelui; 6. muşchiul palatoglos; 7. tonsila palatină; 8. muşchiul

palatofaringian; 9. muşchiul constrictor superior al faringelui; 10. procesul stiloid;

11.

14.

17.

linguală; 21. muşchiul genioglos; 22. mandibula;

osul hioid; 18. muşchiul milohioidian; 19. muşchiul geniohioidian; 20. artera

nervul XII; 15. muşchiul constrictor mijlociu al faringelui; 16. vena linguală;

muşchiul stiloglos; 12. muşchiul longitudinal inferior; 13. muşchiul hioglos;