Sunteți pe pagina 1din 8

UNIVERSITATE,,LUCIAN BLAGA FACULTATEA DE DREPT,,SIMION BARNUTIU SPECIALIZAREA:INSTITUTII DE DREPT PRIVAT ROMAN-BOLOGNA ANUL I,SEMESTRUL II

DISCIPLINA: Faptele de concuren neloial i practicile restrictive de

concuren TEMA:Spete

Coordonatot st nt ! ": Prof.univ.Eugenia Florescu Mast#rand: Budalacean Andrei

Sibiu,201

Branntwein (Cassis de Dijon), nr.120\78, 20 februarie 1979


S t$a% a d# !a&t Situa!ia de fapt a spe!ei const "n inter#icerea i$portrii %i co$erciali#rii "n &F' a unei buturi originare din Fran!a (denu$it ) Cassis de Dijon*+, pe $otivul c legisla!ia ger$an i$punea o concentra!ie $ini$ de alcool, pe care butura respectiv nu o avea. Afacerea ,assis de -i.on prile.uita de o regle$entare ger$an potrivit creia buturile alcoolice trebuie sa aib un / de alcool de cel pu!in 2 0.1ic2iorul ,assis de -i.on con!inea un / sub li$ita stabilita de autorit!ile ger$ane.'uvernul ger$an a invocat ur$toarele argu$ente: instituirea unei ase$enea $suri se funda$entea# pe ra!iuni de protec!ie asupra snt!ii publice, "$piedic3nd proliferarea buturilor slab alcooli#ate cu care consu$atorii s4ar obi%nui $ai u%or5 printr4o ase$enea $sur se acorda prioritate i$perativelor protec!iei consu$atorilor %i loialit!ii tran#ac!iilor co$erciale prin standardi#area produselor alcoolice de natura sa "$piedice concuren!a e6cesiv prin pre!urile buturilor slab alcooli#ate. ,urtea de 7usti!ie a 8niunii Europene a apreciat ca ne afla$ in pre#enta unei $asuri cu efect ec2ivalent restric!iilor cantitative, fiind restr3ns "n $od ne.ustificat i$portul de buturi care sunt produse %i co$erciali#ate "n $od legal "n alte state $e$bre. C#r n%# : 9dentifica!i orice cuv3nt, sintag$a, e6presie : c2eie. ;n spe! pre#entata poate fi identificata ca e6presie c2eie )libera circula!ie a $rfurilor* 7ustifica!i i#vorul .uridic al cuv3ntului c2eie 1ibera circula!ie a $rfurilor este una din cele patru libert!i funda$entale garantate de 8niunea European, alturi de libera circula!ie a lucrtorilor,libertatea de stabilire, de a presta servicii %i recunoa%terea reciproc a diplo$elor %i libertatea capitalurilor. 1ibera circula!ie a $rfurilor este asigurat prin eli$inarea ta6elor va$ale %i a restric!iilor cantitative, precu$ %i prin inter#icerea $surilor cu efect ec2ivalent celui al ta6elor va$ale %i al restric!iilor cantitative. <e$eiul .uridic al liberei circula!ii a $rfurilor "l repre#int articolul , alineatul 1, literele a+ si c+ din <ratatul privind func!ionarea 8niunii Europene, care prevede ca )8niunea European are co$peten! e6clusiv "n ceea ce prive%te uniunea va$al %i stabilirea nor$elor privind concuren!a necesar func!ionrii pie!ei interne*.

;n articolul 2= al aceluia%i tratat se prevede c )8niunea adopt $suri pentru instituirea sau asigurarea func!ionrii pie!ei interne, "n confor$itate cu dispo#i!iile prev#ute "n tratate* <itlul 99 al Par!ii a 9994a,din <f8E, denu$it )1ibera circula!ie a $rfurilor*, regle$entea# aceast libertate "n cuprinsul articolelor 2> : ?, preced3nd dispo#i!iile privitoare la libera circula!ie a persoanelor, serviciilor %i capitalurilor. Efectele dispo#i!iilor co$unitare referitoare la libera circula!ie a $rfurilor "%i produc efectele "n spa!iul co$unitar, "nuntrul li$itelor teritoriale "n care statele $e$bre "%i e6ercit suveranitatea. Co'#ntar# &r n" & $($ &$s )n *a(oar# d# C+UE Principiul pus "n valoare de ctre ,78E "n acest spe! este principiul recunoa%terii $utuale "n dreptul co$unitar care ar trebui s per$it oricrui produs $anufacturat lagal sau@%i v3ndut "ntr4un stat $e$bru s poat fi v3ndut "n alt stat $e$bru fr alte for$alit!i. ,unoscut drept )Principiul lic2iorului de -i.on*, principiul recunoa%terii reciproce sau $utuale se refer la recunoa%terea reciproc de ctre statele $e$bre ale 8niunii Europene a regle$entrilor celorlalte state $e$bre, "n absen!a regle$entrilor co$unitare. Acest principiu decurge din articolul A din <f8E(e64articolul 2> <,E+, articol care prevede c "ntre statele $e$bre ale 8niunii Europene sunt inter#ise restric!iile cantitative la i$port, precu$ %i orice $suri cu efect ec2ivalent.Bu$ele sub care este cunoscut, Principiul ,assis4ului de -i.on provine de la "nc2eierea ca#ului ,assis de -i.on din 20 februarie 1C?C a ,ur!ii Europene de 7usti!ie. Acest principiu nu este absolut %i un stat poate introduce restric!ii neco$erciale, atunci c3nd un interes general, fr scop econo$ic, de e6e$plu de ordin sanitar, sau c3nd aceste restric!ii privesc un interes general cu$ ar fi protec!ia consu$atorilor. &estric!ia trebuie s fie necesar %i propor!ional iar statul trebuie s dovedeasc necesitatea aplicrii $surii %i faptul c aceasta se li$itea# doar la ce este necesar pentru a prote.a interesul na!ional. Principiul recunoa%terii reciproce asigur libera circula!ie a $rfurilor %i serviciilor fr s fie necesar ar$oni#area legisla!iilor na!ionale ale statelor $e$bre. ;n co$er!ul intraco$unitar de $rfuri %i servicii, recunoa%terea reciproc "nsea$n c un produs co$erciali#at "n $od legal "ntr4un stat $e$bru, poate fi co$erciali#at "n alt stat $e$bru c2iar dac nu este confor$ regle$entrilor din acel stat. ,o$erciali#area unui produs din alt stat $e$bru nu poate fi inter#is nici c2iar daca nor$ele cantitative sau te2nice din !ara de destina!ie difer de cele i$puse produsului "n !ara de origine.Singura e6cep!ie care se ad$ite este interesul public, protec!ia snt!ii consu$atorului sau protec!ia $ediului.Dodul "n care sunt aplicate aceste e6cep!ii este controlat strict pentru a se evita abu#ul.

;n general predo$in regulile statului de origine ale produsului sau serviciului.Acest lucru garantea# aplicarea principiului subsidiarit!ii pentru c astfel nu se introduc regle$entri prea detaliate la nivel co$unitar %i se asigur respectarea valorilor tradi!ionale, locale, regionale %i na!ionale %i pstrarea diversit!ii produselor %i serviciilor.&ecunoa%terea reciproc constituie o $odalitate prag$atic %i puternic de integrare econo$ic. A%adar, pute$ afir$a c principiul se ba#ea# pe o regul %i o e6cep!ie: &egula general : ;n principiu, un stat $e$bru nu poate inter#ice sau restr3nge v3n#area pe teritoriul su a $rfurilor produse %i co$erciali#ate legal "ntr4un alt stat $e$bru, c2iar "n situa!ia "n care aceste $rfuri sunt produse "n confor$itate cu specifica!iile te2nice sau cantitative care difer de cele cerute pentru propriile sale $rfuri E6cep!ia : ;n absen!a ar$oni#rii, statul $e$bru poate deroga de la acest principiu %i poate lua $suri de inter#icere sau restr3ngere a accesului $rfurilor pe pia!a na!ional, doar "n situa!ia "n care aceste $suri sunt necesare, propor!ionale %i .ustificate de $otive referitoare la $orala public, ordinea public, siguran!a public, protec!ia snt!ii %i a vie!ii persoanelor %i ani$alelor sau conservarea plantelor, protec!ia patri$oniului na!ional, protec!ia propriet!ii industriale %i co$erciale. Aplicarea principiului recunoa%terii reciproce pre#int ur$toarele avanta.e: &eali#area $ai rapid a pie!ei interne a $rfurilor -escura.area supraregle$entrii de ctre statele $e$bre, deoarece acestea ar putea inpune obstacole asupra e6ercitrii de ctre proprii productori a liberei circula!ii a $rfurilor 9ntroducerea unui ele$ent de concuren! "ntre regle$entri "n privin!a sc2i$burilor transfrontaliere, facilit3nd, "n consecin!, cele $ai bune practici. Principiul recunoa%terii reciproce la nivel co$unitar consolidea# inter#icerea restric!iilor cantitative %i a $surilor cu efect ec2ivalent, acestea fiind inter#ise atat la i$port c3t %i la e6port. Statele $e$bre trebuie s gseasc $i.loacele astfel "nc3t s asigure o circula!ie c3t $ai liber a $rfurilor "n !rile de origine %i "n interiorul 8niunii Europene.1ibera circula!ie a $rfurilor trebuie s fie regula de ba#, iar "ngrdirile aduse acesteia s constituie e6cep!ia, pentru desf%urarea c3t $ai bun a co$er!ului intraco$unitar.Fr o liber circula!ie a $rfurilor nu pute$ vorbi despre co$er! la nivel intraco$unitar.

Cazul awrie Blu! "#s and Baden $urtte!ber%, nr. &&#8', ( iulie 198&
S t$a% a d# !a&t 1aErie Blu$, cet!ean britanic trecut pri$ul e6a$en pentru a deveni profesor "n 'er$ania, dar i4a fost refu#at ad$iterea "n perioada de prob, care trebuia s aib loc "nante de a doua e6a$inare, pe $otivul c nu avea cet!enie ger$an. 1aErie Blu$ a invocat "n aprarea sa articolul C alineatul 2, "n pre#ent articolul AF din <f8E, articol "n cuprinsul cruia este prev#ut c )libera circula!ie eli$in orice discri$inare pe $otiv de cet!enie "ntre lucrtorii statelor $e$bre..*.9nstan!a ger$an a sus!inut c un profesor "n perioada de prob nu face partea din categoria )lucrtorilor*. C#r n%# : Id#nt ! "a% or "# "$*,nt, s nta-'., #/&r#s #-"0# # ;n spe!a pre#entat, cuv3ntul c2eie este acela de )lucrtor*. +$st ! "a% 1*or$( 2$r d " a( "$*,nt$($ "0# # Bo!iunea de )lucrtor* o regsi$ "n articolul AF din <f8E, acest articol fiind i#vorul .uridic al no!iunii.,onfor$ acestui articol, este inter#is orice discri$inare, pe ba# de cet!enie, "ntre lucrtorii statelor $e$bre, conceptul de lucrtor fiind definit de ctre dreptul co$unitar independent de legisla!ia statelor $e$bre. Astfel, )lucrtorul* a fost definit ca fiind persoana care, pentru o anu$it perioad de ti$p, prestea# o activitate re$unerat pentru sau "n subordinea altei persoane. -in aceast defini!ie precu$ %i din articolul AF pute$ desprinde caracteristicile persoanelor care pot fi "ncadrate "n categoria )lucrtorilor* : <rstur distinctiv a rela!iei de $unc : o persoan prestea#, "n favoarea altei persoane, "n subordinea creia se afl, o activitate cu valoare econo$ic, "n sc2i$bul unei re$unera!ii5 activitatea econo$ic presupune o durat a $uncii sau o productivitate nor$al a acesteia5 activitatea desf%urat trebuie s fie real %i efectiv5 dreptul la liber circula!ie se refer la persoanele care prestea# o $unc salariat, dar %i la persoanele care nu desf%oar nici o activitate econo$ic salariat. <er$enul de lucrtor este $ult $ai larg "n sensul dreptului co$unitar al $uncii "n co$para!ie cu sensul utili#at "n dreptul na!ional al $uncii. Astfel, consider$ c dreptul de liber circula!ie se e6tinde %i la persoanele care "%i caut de lucru "n alt stat $e$bru, iar statele $e$bre trebuie s per$it acestora intrarea pe teritoriul lor pentru a studia pia!a for!ei de $unc %i pentru a depune diligen!ele necesare pentru a fi anga.ate. ,elui care "%i caut de lucru i se poate cere de ctre statul $e$bru sa prseasc teritoriul dup = luni de la intrare, dac nu face dovada c este "n continuare "n cutarea unui loc de $unca %i are %anse s fie anga.at. -e ase$enea, potrivit art. ? alin. din -irectiva 200A@ >, un cet!ean al 8niunii Europene care nu $ai este lucrtor sau persoana care e6ercit o activitate independenta "%i $en!ine statutul de lucrtor sau persoana care e6ercit o activitate independent "n ur$toarele condi!ii: F

a+ se afla "n incapacitate te$porar de a $unci, ca re#ultat al unei boli sau al unui accident5 b+ este "nregistrat "n $od corespun#tor ca fiind "n %o$a. involuntar, dup ce a fost anga.at pe o perioada de peste un an, %i s4a "nregistrat ca persoana care caut de lucru la oficiul relevant de plasare a for!elor de $unc5 c+ este "nregistrat "n $od corespun#tor ca fiind "n %o$a. involuntar, dup ce a "ndeplinit un contract de $unc pe ter$en li$itat, cu durata de sub un an sau dup ce a devenit %o$er "n $od involuntar "n ti$pul pri$elor 12 luni %i s4a "nregistrat ca persoan care caut de lucru la oficiul de plasare a for!elor de $unc, "n acest ca#, statutul de lucrtor $en!in3ndu4se pentru o perioada de cel pu!in = luni5 d+ "ncepe un stagiu de for$are profesional, cu e6cep!ia ca#ului "n care se afl "n %o$a. involuntar, $en!inerea statutului de lucrtor presupun3nd ca pregtirea sa aib legtur cu activitatea profesionala anterioara. Co'#nta% &r n" & $( &$s )n *a(oar# d# C+UE ;n cuprinsul acestei spe!e, principiul pus "n valoare de ,78E este principiul egalit!ii de trata$ent.Articolul AF alineatul 2 din <f8E , care statuea# libertatea de circula!ie a lucrtorilor, instituie principiul unui trata$ent egal al acestora, deci o interdic!ie de discri$inare direct sau indirect.Grice resortisant al unui stat $e$bru are dreptul, indiferent de re%edin!a sa, de acces la o activitate salariat %i de a desf%ura aceast activitate pe teritoriul altui stat $e$bru.Acesta beneficia!, "n special, pe teritriul unui alt stat $e$bru, de aceea%i prioritate ca %i resortisan!ii statului respectiv "n ceea ce prive%te accesul la locurile de $unc disponibile.-e ase$enea este inter#is discri$inarea direct, respectiv orice prevedere care restr3nge sau supune unor condi!ii, care nu se aplic cet!enilor statului respectiv, cererea %i oferta de locuri de $unc, accesul la ocuparea unui loc de $unc sau dreptul strinilor de a desf%ura o activitate.Este inter#is %i discri$inarea indirect, respectiv prevederile ce se aplic indiferent de cet!enie, care au ca scop sau efect "$piedicarea resortisan!ilor altui stat $e$bru la locurile de $unc oferite. Grice prevederi legale %i practici ad$inistrative care repre#int piedici "n calea accesului la $unc sunt inter#ise.-e e6e$plu prevederile care fac obligatorie recurgerea la proceduri speciale de recrutare pentru strini sau supun unor condi!ii diferite de cele aplicabile anga.atorilor care desf%oar activit!i pe teritoriul statului $e$bru respectiv oferta de $unc "n pres sau prin orice alt $i.loc5 ori supun eligibilitatea pentru ocuparea unui loc de $unc unor condi!ii de "nregistrare la oficiile de ocupare a for!ei de $unc sau "$piedic recrutarea no$inal a lucrtorilor "n ca#ul persoanelor care nu "%i au re%edin!a pe teritoriul statului $e$bru respectiv. Statele $e$bre sunt obligate s ofere solicitan!ilor strini aceea%i asisten! "n cutarea locurilor de $unc pe care o acord propriilor cet!eni, un lucrtor dintr4un alt stat $e$bru beneficia# de acelea%i avanta.e fiscale %i sociale ca %i lucrtorii na!ionali. Principiul egalit!ii presupune %i nediscri$inarea "ntre fe$ei %i brba!i.

-ispo#i!iile art. AF din <.f.8.E. au efect direct, put3nd fi invocate at3t "n raporturile cu autorit!ile na!ionale ale statelor $e$bre c3t %i cu anga.atorul. -e%i, de regul, persoanele interesate invoc prevederile art. AF "$potriva statului de pri$ire, nu este e6clus invocarea acestora %i "$potriva statului de origine, dac nu este vorba despre o situa!ie .uridic pur intern.

>