Kinetologie-C8, C9 Mijloace psihice Aplicarea acestora alaturi de mijloacele conventionale este obligatorie in obtinerea succesului terapeutic.

Boala este un stresor puternic care perturba psihicul uman, perturbari care sunt de cele mai multe ori reversibile. Interventiile asupra sferei psihice sunt e terne, reali!and asa-numita reglare e terna si interne, reali!and asa-numita reglare interna. Reglarea externa este reali!ata de specialisti "psiholog, #inetoterapeut, medic$, care prin metode specifice psihologiei "sugestii, incurajari, e emple po!itive$ incearca sa modifice atitudinea pacientului fata de boala. Interventia specialistilor este obligatorie mai ales cand recuperarea este de lunga durata, cand re!ultatele sunt indoielnice si e ista chiar riscul dobandirii unui grad de invadilitate. Reglarea interna "autoreglare$ este reali!ata de catre pacient, care trebuie sa se cunoasca si sa se evalue!e in raport cu un model sau cu anumiti parametrii pe care trebuie sa-i obtina in urma programului de recuperare. Forme de autoreglare Antrenamentul mental "miscarea evocata$ este imaginea mentala a actiunii motrice fara stimularea directa a proprioceptorilor. In timpul miscarii evocate se produc la nivelul corte ului 8%& din modificarile care au loc pe parcursul unei miscari efective. A fost utili!ata pentru prima data de catre sportivii de performanta. Avantaje' -se poate aplica in toate etapele recuperarii, dar eficienta ma ima a fost dovedita in perioadele de imobili!are, cand nici unul din mijloacele utili!ate "contractii i!ometrice, posturari, masaj refle ogen$ nu intervin asupra memoriei #ineste!ice, singura posibilitate fiind miscarea evocata( -reduce durata recuperarii cu )%& in traumatismele grave( -solicita participarea activa si motivata a pacientilor. *roblema antrenamentului mental trebuie reactuali!ata. Conditia esentiala a antrenamentului mental este starea de rela are a pacientului. Relaxarea este o tehnica psiho-terapeutica si auto formativa prin care se induce starea de decontractie musculara si nervoasa, care va creste re!istenta organismului la stres. +ela area se clasifica dupa' a$.aria de cuprindere-rela are generala( -rela are partiala "locali!ata la nivelul unui segment sau grupe musculare$. b$. dupa forma de implicare a pacientului -rela are activa "pacientul este implicat in mod direct$( -rela are pasiva "terapeutul intervine activ$. Relaxarea generala repre!inta tonusul muscular postural de repaus. Aceasta se induce prin metode nalitice si sintetice aplicate totdeauna dupa un prolog respirator, care consta in e ercitii de respiratie completa cu angajarea tuturor !onelor pulmonare.

7%

+espiratia completa se reali!ea!a din po!itia stand cu coloana in rectilinie, cu corpul rela at, in urmatoarele etape' a$.expiratie ampla( b$.inspir nazal cu coborarea diafragmului si bombarea abdomenului, care cresc ventilatia la nivelul ba!elor pulmonare, dilatarea toracelui cu departarea coastelor, care asigura cresterea ventilatiei la nivelul !onelor mijloacii ale plamanilor( ridicarea claviculelor, umerilor, abductia bratelor, fle ia coatelor si orientarea lor catre posterior, prin care creste ventilatia la nivelul varfurilor plamanilor( c$. expir lent cu ridicarea diafragmului, apropierea coastelor, coborarea umerilor, adductia bratelor, e tensia coatelor. +ecomandari tehnice' se pot introduce perioade de apnee post-inspiratorie sau post-e piratorie( respiratia se poate reali!a insotita de formule autosugestive de genul ,inspira energie, e pira oboseala-. .recventa va fi in jur de /0 inspiratii1minut, dar cu volume pulmonare aproape de capacitatea ma ima, re!ultand astfel o hipero ie generala si cerebrala care scade e citabilitatea neuro-musculara, reali!and rela area. +ela area generala se induce prin metode analitice si sintetice. /$ 2etode analitice' sunt inspirate din cercetarile de fi!iologie musculara, potrivit carora prin rela area succesiva sau simultana a unor grupe musculare restranse se poate obtine rela area generala a a intregului organism. Aceste metode sunt repre!entate de' -metoda progresiva 3acobson "metoda contrastului$( -metoda reciproca. +ela area progresiva 3acobson implica o succesiune de contractii musculare puternice reali!ate dinspre distal spre pro imal, rela ari la fel de puternice ale acelorasi grupe musculare. .a!ele de contractie si rela are se mentin pe durate apro imativ egale)-4 secunde fiecare. *o!itii utili!ate' decubit dorsal, decubit lateral, ase!at in fotoliu. 5e procedea!a astfel' contractia ma ima a unui muschi( identificarea acestei sen!atii( rela area completa a aceluiasi muschi( sesi!area diferentei dintre momentul contractiei ma ime si a rela arii. 2etoda 3acobson se aplica in mai multe etape, cu respectarea succesiunii dinspre distal spre pro imal' -contractie si rela are imediata a respectivului grup muscular( -contractie succesiva a tuturor muschilor care actionea!a asupra articulatiilor membrului respectiv, urmata de rela area lor in succesiune inversa( -contractii simultane ale muschilor membrelor superioare si inferioare care actionea!a pe acelasi tip de articulatii "maini si picioare$ si rela area lor imediata( -contractii succesive ale muschilor membrelor superioare si inferioare care actionea!a pe acelasi tip de articulatii, dinspre distal spre pro imal. Indicatii metodice' se inspira profund in timpul contractiilor si se e pira profund in timpul rela arii. Contractiile musculaturii membrelor se pot insoti de contractiile musculaturii toracelui, re!ultand cresterea presiunii intratoracice, ca urmare acestea se contraindica in hipertensiune arteriala si in disfunctii ventilatorii severe. 2etoda reciproca se ba!ea!a pe datele de fi!iologie potrivit carora grupele musculare antagoniste se rela ea!a proportional cu contractia grupelor musculare agoniste. 5uccesiunea rela arii se reali!ea!a dinspe pro imal spre distal. 6tape' -mobili!area activa( -mentinerea po!itiei obtinute( -rela area musculaturii in po!itia obtinuta(

7/

-constienti!area po!itiei de rela are. Atat metoda 3acobson, cat si metoda reciproca sunt metode active, deoarece solicita participarea efectiva a pacientului. 7$ 2etode sintetice' se ba!ea!a pe psihoterapie si deriva in mare masura din hipno!a medicala. Cea mai folosita dintre aceste metode este metoda 5chult! sau trainingul autogen. 6ste o metoda pasiva care se ba!ea!a pe sugestie "nu solicita efort muscular, de aceea se indica in afectiuni care inter!ic solicitarea musculara$. Conditii' reducerea stimulilor e terni perturbatori reali!ata prin asigurarea unei temperaturi de comfort, a unei semiobscuritati si sa nu e iste poluare fonica. 6 .' din po!itia decubit dorsal se parcurg etapele' a$.i se sugerea!a pacientului ca un membru inferior este foarte greu( se repeta sugestia pana cand chiar crede si oboseste si simte nevoia sa se rela e!e. 5en!atia il determina sa-si oriente!e membrul inferior in rotatie e terna( b$.i se cere subiectului sa desprinda membrul inferior respectiv de pe suprafata de sprijin, sugerandu-i ca e imposibil s-o faca( c$.i se sugerea!a sen!atia de plutire. 5e procedea!a la fel pentru fiecare segment, incat in final pacientilor sugestionabili li se induce somnul. Relaxarea partiala repre!inta tonusul muscular "starea de semicontractie a unui muschi in repaus$ locali!at la nivelul unui segment sau grup muscular. 5e mai numeste relaxare diferentiata, deoarece concomitent cu rela area locali!ata, restul corpului poate e ecuta contractii statice sau dinamice. 5e poate obtine prin metodele analitice utili!atein cadrul rela arii generale. 8a acestea se adauga' e ercitii de balansare e ecutate pana la aparitia sen!atiei de amortire( posturari segmentare( masaj bland( electroterapie( imobili!are de repaus( tehnici de facilitare neuromusculara proprioceptiva( imersie partiala. Etapele controlului motor Controlul motor se de!volta treptat in 9 etape a caror cunoastere este importanta in reeducarea neuromotorie care parcurge aceleasi etape, care sunt de fapt obiective de recuperare' mobilitatea( stabilitatea( mobilitatea controlata( abilitatea. 2obilitatea este capacitatea individului de a initia si e ecuta o miscare in amplitudine completa. 8a nou-nascut, dar si in reeducare, miscarile sunt lipsite de scop functional, haotice si se reali!ea!a cu consum mare de energie. Caracteristici ale nou-nascutului' sistemul articular este hiperla ( sistemul muscular este hipertonic( sistemul nervos-fibrele nervoase au mielini!are diferita "nu este mielini!at fasciculul piramidal$ si sunt pre!ente refle e primare, care apar la adultul cu hemiplegie( refle 2ouro( refle de apucare fortata( refle ul de pasire. 2obilitatea este limitata in sindrom de neuron motor si in parali!ii de cau!a obstreticala sau de alte cau!e traumatice, re!ultand secundar hipertonii. 5tabilitatea este capacitatea de mentinere a po!itiilor gravitationale si antigravitationale si a echilibrului in miscare. 5e dobandeste in 7 trepte repre!entate de tonusul postural si cocontractie. :onusul postural este capacitatea musculaturii posturale de a mentine o contractie impotriva gravitatii sau a unei re!istente normale. In de!voltarea normala a copilului sau in reeducarea neuromotorie se observa cel mai bine la nivelul e tensorilor capului si gatului, din po!itia decubit ventral reali!andu-se asa-numita ,postura a papusii-.

77

Cocontractia este contractia simultana a muschilor agonisti si antagonisti din jurul unei articulatii, care asigura mentinerea unei po!itii. Aceasta stabilitate se de!volta de sus in jos. 2obilitatea controlata este capacitatea de a e ecuta miscari in timpul po!itiilor de incarcare prin greutatea corpului "cu segmentele distale fi ate$, respectiv de a rota capul si trunchiul in jurul a ului longitudinal al corpului in timpul acestor posturi. Aceasta mobilitate controlata se de!volta in directie cranio-caudala si pro imo-distal. ;eci controlul motor apare mai intai la nivel cranial si pro imal. ;upa insusirea miscarii coordonate cu scop precis, secventialitatea normala este dinspre distal spre pro imal, datorata faptului ca e tremitatile "maini si picioare$ primesc cei mai multi stimuli pentru activitatile motorii. 6 .' rostogolirea este efectuata diferit de copilul mic comparativ cu copilul mai mare sau adultul. Copilul mic se rostogoleste folosind miscarile de gat si trunchi si apoi incearca sa-si foloseasca e tremitatile. Copilul mare si adultul se rostogolesc folosind automat si de la inceput e tremitatile. Intre 4-/% ani copilul intra in stadiul de nemobilitate( /%-79 ani mobilitatea controlata este partiala "merge lateral sustinut sau cu sprijin( cooperea!a la imbracare( merge si mentine ortostatismul( urca si coboara scarile( merge cu spatele$. In reeducarea neuromotorie obtinerea mobilitatii controlate implica' o forta musculara acceptabila ".<$( de!voltarea unei amplitudini functionale de miscare( posibilitatea de mentinere a echilibrului in miscare. Abilitatea este capacitatea de a e ecuta miscari precise coordonate cu scop functional. 8a copilul mic sau in reeducarea neuromotorie abilitatea modifica activitatea motorie automata. ;in luna a 7-a miscarile membrelor superioare devin variate si adaptate prinderii si ridicarii obiectelor. *rima prehensiune este de contact si apare la < luni( la 0 luni este posibila prehensiunea voluntara globala si treptat se de!volta prehensiunile fine.