Sunteți pe pagina 1din 73

AFECTIVITATEA 1

TEORIILE AFECTIVITATII
Procesele afective sunt trairi subiective ce reflecta relatiile omului cu mediul, si masura in care necesitatile lui interne sunt sau nu satisfacute Afectivitatea desemneaza ansamblul proceselor afective (emotii, dispozitii, sentimente, pasiuni) Emotiile sunt stari afective de scurta durata si de intensitate variabila.

Emotiile au trei componente:

Componenta cognitiva: frica implica cunoasterea faptului ca exista cineva in pericol Componenta fiziologica: se manifesta predominant simpatetic(batai de inima, tensiune musculara etc.) Componenta comportamentala: acea stare presupune tendinta de a scapa/evita situatia periculoasa

stimulul(situatia)->perceptia situatiei>emotia->expresia emotiilor (mimica,modificari fiziologice).


William James rastoarna aceasta ordine si propune alta: stimul>perceptia stimulului->expresia emotionala->emotia.

Noi rationam gresit , spunea el. Consideram ca,vazand ursul in padure, ma sperii si atunci devin palid, mi se zbarleste parul, tremur , etc . De fapt ordinea ar fi inversa: vad ursul, incep sa tremur, palesc etc ,si constiinta acestor modificari fiziologice este ceea ce numesc eu frica. Deci perceptia atrage dupa sine modificarile fiziologice. Iar constiinta acestora constituie ceea ce eu numesc emotie. Nu fiindca sunt trist plang , ci invers, fiindca plang ma simt trist. (William James)

TEORIILE MECANICISTE
Teoria comuna in legatura cu emotiile: apare o situatie, care este interpretata de persoana, ca apoi sa apara starea emotionala. Au existat numeroase dezbateri privind emotiile si teoriile care stau la baza lor, dar exista trei directii generale -teoriile mecaniciste -teoriile cognitiviste -teoriile pragmaticii emotionale.

TEORIILE MECANICISTE-dezbat doua aspecte: -problema originii emotiilor(centrala sau periferica) -relatia emotie-cognitie

TEORIILE MECANICISTE

Teoria James-Lange.

-sf.sec.XIX- W.James sugereaza ca emotiile sunt nu o cauza, ci un raspuns la anumite evenimente. Fiziologul C.Lange are aceeasi conceptie. Conform teoriei, anumiti stimuli externi declanseaza in mod instinctiv anumite modele de excitatii pentru a face fata la doua modalitati de aparare: fuga sau frica (ex. ni se face frica pentru ca fugim). Emotiile sunt doar reprezentari cognitive(produse secundare) ale raspunsurilor psihologice si comportamentale automate.

TEORIILE MECANICISTE
- Teoria James-Lange se afla in concordanta cu ipoteza feed-back-ului facial. - Teoria sugereaza ca ne putem schimba sentimentele prin modificarea comportamentului.

Critici aduse Teoriei James-Lange: (1927)Cannon: - excitatia psihologica care

insoteste emotia A nu este fundamental diferita de excitatia care insoteste emotia B -teoria James-Lange atribuia o atentie foarte mica cognitiei

TEORIILE MECANICISTE

Teoria Cannon-Bard: un anumit

eveniment declanseaza raspuns fizic (excitare sau actiune) si trairea unei emotii in acelasi timp. Cannon(1927), Bard
(1934)

Cand situatia este perceputa (procesata de creier) creierul stimuleaza activitatea autonoma si musculara dar si activitatea cognitiva.

Teoria Cannon-Bard. Walter Cannon (1927) mpreun cu colegul su Philip Bard (1934) au fondat o nou teorie care acord n mod egal importan schimbrilor fiziologice i proceselor cognitive. Aceast teorie afirm faptul c o emoie se produce atunci cnd un obiect sau un eveniment este receptat la nivelul talamusului, etaj al creierului care ar conduce informaia concomitent la nivel cortical, la nivelul muchilor scheletici i ctre sistemul nervos simpatic.

Cortexul utilizeaz memoria experienelor emoionale trecute pentru a determina natura evenimentului sau obiectului perceput, genernd astfel experiena subiectiv a emoiei. ntre timp, muchii i sistemul nervos simpatic produc arousalul fiziologic i pregtesc individul s acioneze pentru a se adapta la situaia care a produs emoia respectiv.

Teoria Cannon-Bard a euat ns n privina validitii predictive, pentru c talamusul nu joac rolul cu care l-au nzestrat cercettorii.Dar dac ar fi nlocuit talamusul cu sistemul limbic, teoria ar fi susinut de rezultate i la nivel experimental.

Studiile au artat c pn i persoanele cu traumatisme ale coloanei vertebrale, traume care le mpiedic s-i perceap arousalul corporal, au experiene emoionale distincte, chiar mai intense dect naintea traumatismului (Bermond et al., 1991; Chwalisz, Diener, i Challagher, 1988 ). Acest fapt contrazice ipoteza teoriei JamesLange c experiena emoional ar depinde de perceperea arousal-ului corporal, i susine ipotezele teoriei Cannon-Bard c experiena emoional depinde de perceperea, la nivel cortical, a evenimentelor n derulare.

TEORIILE MECANICISTE
Critici aduse Teoriei Cannon-Bard:

-vizeaza faptul ca raspunsul fizic si emotiile se


manifesta simultan. In realitate, se poate ca durerea sa declanseze excitare inainte de a ne simti deranjati. -de asemenea, se poate ca o persoana sa se confrunte cu o situatie limita, dar abia dupa un timp, dupa ce a trecut pericolul, sa devina excitata si emotionata

Teoria proceselor oponente ale afectivitii. Susine faptul c mamiferele sunt nzestrate cu mecanisme ce contracareaz emoiile puternic pozitive sau puternic negative prin declanarea unor rspunsuri emoionale oponente, care au drept scop meninerea homeostaziei. Conform opiniei psihologului Richard Solomon (1980) fondator al teoriei, emoiile de contracarare debuteaz dup declanarea primei emoii i dureaz mai mult dect prima emoie. Dac prima emoie se repet, emoiile oponente devin mai puternice, iar emoia rezultant devine un compromis ntre cele dou stri emoionale oponente.

Prin aceast teorie poate fi explicat depresia post-natal, care urmeaz adesea bucuriei de a da natere unui copil sau euforia ce urmeaz sindromului de sesiune. Teoria proceselor oponente ale afectivitii promoveaz ipoteza conform creia creierul uman ar fi programat mpotriva hedonismului, pentru c cei ce triesc plceri intense ar fi condamnai s experimenteze neplceri la fel de intense.

TEORIILE COGNITIVISTE
Sustinatori ai teoriilor cognitiviste: G.Bower,R.Lazarus, S.Schachter, R.Zajonc

Principiul general: -evenimentul inductor este receptat, si mai apoi

interpretat; -odata interpretat, este codificat si transpus intr-o forma de reprezentare interna; -in functie de reprezentarea interna, se adopta un plan de pregatire pentru a actiona intr-un anumit fel; -se face o evaluare a adaptarii la acea situatie.

TEORIILE COGNITIVISTE
S.Schachter: emotiile au modele generale pentru excitatia fizica. -eticheta atribuita unei stari emotionale depinde
in mare parte de modalitatea noastra de a percepe situatia, din punct de vedere cognitiv. -evaluarea cognitiva se bazeaza si pe perceptia noastra despre evenimentele exterioare, si modul cum alti oameni raspund la aceleasi evenimente.

Teoria Schachter, a celor doi factori. Staneley Schachter, autorul acestei teorii, consider emoia ca pe un rezultat a doi factori: arousal-ul fiziologic i atribuirea unor cauze acetor triri la nivel fiziologic. Atunci cnd individul triete emoia la nivel fiziologic acesta este tentat s identifice i sursa acestei generatoare a acestei stri. Atribuirea unei cauze acelei tririi fiziologice particulare determin emoia.

Teoria Schachter, a celor doi factori


Conform acestei teorii, atracia interpersonal este explicat astfel: dac cineva experimenteaz un intens arousal fiziologic n prezena unei persoane atrgtoare, acesta poate s-i atribuie arousal-ul respectivei persoane, i ca rezultat, s se simt puternic ataat de acest persoan.

TEORIILE COGNITIVISTE
Experimentul lui Schachter si Singer(1962): -au aratat ca excitatia poate fi etichetata in mod diferit, in functie de situatia in care se afla indivizii -participantilor li se spunea ca obiectivul este studiul efectelor unor vitamine asupra vazului
Grupul 1 Grupul 2 adrenalina Adrenalina Nici o informatie Info.eronata despre efecte

Grupul 3
Grupul 4

Adrenalina
subs.inactiva

Info.corecta despre efecte


Nici o informatie

-dupa ce primeau injectiile si manipularea cognitiva, participantii asteptau,alaturi de un complice, montarea aparatului folosit la experiment;atitudinea complicilor era diferita(era euforic/ binevoitor/nervos). -comparatia sociala pe care subiectii o faceau cu complicele i-a condus la atribuirea excitabilitatii crescute fie bucuriei, fie furiei exprimate de complice.

Una dintre cele mai pure teorii ale emoiei, din perspectiva cognitivist, este teoria evalurii cognitive a psihologului Richard Lazarus (1991). Similar teoriei celor doi factori, aceast teorie consider c emoia unei persoane, la un moment dat, depinde de interpretarea, de evaluarea fcut de acea persoan asupra situaiei n care se afl.

Teoria lui Lazarus


Evaluarea subiectiv a unei situaii genereaz arousalul emoional mai degrab dect situaia obiectiv luat n sine. Dar, spre deosebire de teoria celor doi factori, elementul de noutate este oferit de diminuarea importanei arousalului fiziologic (excitarea fiziologica).

Persoanele care prin prisma meseriei lor se confrunt cu suferina uman, cu boala, durerea i moartea consider c abilitatea cognitiv de a reevalua situaiile generatoare de discomfort psihic i suferin, capacitatea de a cuta i gsi o explicaie chiar i n cele mai teribile dezastre, le ajut s fac fa emoional acestor situaii, reevaluarea cognitiv servind n aceste cazuri drept mecanism de coping emoional (McCammon, Durham, Allison i Williamson, 1988).

TEORIILE COGNITIVISTE
-Replicarea experimentului lui Schachter si Singer a dus la rezultate diferite Ex.:este putin probabil ca participantii sa imite comportamentul complicelui, dar percep o excitare in sens negativ, manifestata cu nervozitate, furie, gelozie (Zimbardo,1993) R.Zajonc: emotia este o entitate independenta, autonoma, ce nu poate fi redusa la simpla cognitie Argumente: -reactiile negative se produc in timp mai scurt decat reactiile cognitive -reactiile afective ocupa un loc mai important in evolutia speciei decat in evolutia individului(emotia preceda cognitia) -reactiile afective sunt relativ independente de vointa si ratiune

Robert Zajonc (1984) insist asupra ideii c evaluarea cognitiv nu ar fi esenial pentru experiena emoiei. Simpatiile sau antipatiile aprute instantaneu fa de o persoan strin, sau rspunsul emoional la stimuli de care nu suntem contieni, susin aceast idee, ceea ce indic faptul c o persoan poate avea experiene emoionale i fr o evaluare cognitiv contient a stimulului sau situaiei. Aceast ipotez este susinut de cercetri n domeniul neuro-psihologiei i neurologiei.

TEORIILE PRAGMATICII EMOTIONALE


(TEORIILE FUNCTIONALISTE)
Idee principala: emotiile nu sunt folositoare vietii umane, sunt doar un factor perturbator al ordinii interindividuale si intraindividuale animalelor; exista trei principii care explica majoritatea

C.Darwin expresia emotiilor este comuna omului si


expresiilor si gesturilor involuntare, asa cum au loc sub influenta emotiilor si senzatiilor: Principiul perenitatii obiceiurilor utile. Explica si faptul ca bebelusii prezinta reactii emotionale, desi nu au avut cum sa le invete.

1.

TEORIILE PRAGMATICII EMOTIONALE


2. Principiul expresiei antitetice a emotiilor opuse. Ex.:la un caine care

ameninta, gura este larg deschisa, urechile ridicate, in timp ce la un caine supus urechile sunt pleostite, gura inchisa

3. Principiul actiunii directe a sistemului nervos.


Predeterminarea patternului expresiv ce corespunde predeterminarii structurilor nervoase. Exista o scurgere a fortei nervoase (care anunta ideile de catharsis si de descarcare dezvoltate mai tarziu de psihoterapeuti).

TEORIILE PRAGMATICII EMOTIONALE

N.Frijda propune patru principii de baza ale emotiilor,


1. 2. punand accentul pe relatiile individului cu mediul: Principiul activitatii relationale (este activitatea care
stabileste, diminueaza, neaga relatiile fizice si cognitive ale subiectului si mediului in care traieste).

Principiul eficacitatii interactive (unele comportamente

expresive pot fi intelese ca actiuni ale subiectului ce au ca scop modificarea relatiilor pe care le are cu mediul in care traieste).

3. 4.

Principiul activarii (activarea se refera strict la orientarea si


pregatirea intentionala pentru actiune, efort sau raspuns)

Principiul inhibitiei

EXPRIMAREA EMOTIILOR
C.Darwin: recunoasterea
universala a expresiilor fetei are un rol deosebit in supravietuire (expresiile

faciale pot anunta apropierea unui dusman) Cercetatori precum Brown, Buss, Eckman, Izard, considera ca exista expresii faciale universal valabile, care transmit aceleasi emotii, indiferent de persoana sau de cultura din care aceasta face parte. Ex. In experimentul lui Eckman(1980), atat studenti la colegii europene, cat si locuitori ai muntilor din Noua Guinee, au recunoscut aceleasi emotii in poze

IPOTEZA FEED-BACK-ULUI FACIAL


Expresiile faciale reflecta starile emotionale pe care le traim. Ipoteza feed-back-ului facial sustine ca relatia cauzala dintre emotii si expresivitatea fetei poate functiona si in sens opus -cand li se inducea participantilor la experimente dorinta de a zambi, s-a constatat ca ei exprimau mai multe sentimente pozitive
(Ekman,1993)

Teoria feedback-ului facial. Aceast teorie crediteaz ideea c expresia facial a unei persoane i afecteaz acesteia tririle afective. Cu alte cuvinte, expresii faciale particulare induc triri emoionale particulare. Experiena emoional ar fi cauzat de perceperea schimbrilor fiziologice, si astfel teoria JamesLange a inspirat teoria feed-back-ului facial.

Conform opiniei lui Paul Ekman (1992), teoreticienii contemporani adepi ai acestei teorii, consider c evoluia l-a nzestrat pe om cu expresii faciale care furnizeaz creierului diferite modele de feedback senzorial ale nivelului de tensionare a muchilor, n felul acesta fiind evocate diferite emoii.

IPOTEZA FEED-BACK-ULUI FACIAL


Posibile legaturi dintre feed-back-ul expresiilor faciale si emotii:
1. Declansarea- contractiile intense ale muschilor faciali, folosite in exprimarea fricii, intensifica declansarea emotiilor Schimbarea temperaturii creierului, si eliberarea de neurotransmitatori. Feed-back-ul chinestezic al contractiilor muschilor faciali pot induce anumite stari ce pot fi asemenea sentimentelor. Ex.zambetul Duchenne poate induce sentimente placute.

2.
3.

1.2. Modelul celor patru sisteme motivational- afective


Furia
Bucuria Tristetea Frica

Modelul celor patru sisteme motivational- afective


1. Chinezii din lumea antica: fericirea, furia, tristetea si frica (emotii instinctive); 2. J. Watson, 1924: : frica, furia si dragostea (emotii innascute); 3. K. Bridges, 1932: emotia difuza (stare emotionala bazala); 4. C. Izard, 1984,1990, 1992: emotiile sunt prezente si diferentiate inca de la nastere - apar ca raspuns la nevoile copilului;

1. FURIA
Eckman, anii `60: emotiile si expresiile faciale aferente trairii emotiilor au un caracter universal;

Simptomele furiei: Senzatiile de tensiune musculara; Batai rapide ale inimii; Senzatie de caldura; Strangerea pumnului; Inrosirea fetei; Cresterea ritmului de respiratie

1. Furia
Functiile emotiei de tip furie: 1. Pregatirea in vederea actionarii (lupta sau fuga);

2. Comunicarea cu alti indivizi (expresiile faciale)

Cauzele declansarii furiei


Furia (cognitivistii) rezultatul unei serii de evaluari psihologice instantanee asupra evenimentelor respective din care este alcatuita intreaga noastra viata. Aprecierea evenimentului:
Nedorit; Intentionat; Contrar sistemului nostru de valori; Capabil prin reactia noastra la furie.

Furia si mecanismele de aparare


Freud (Teoria pulsiunilor) transferul unei emotii catre obiectul care l-a declansat Mecanismele de aparare: mecanisme folosite pentru controlarea emotiilor si pentru a proteja constiinta de anumite emotii dureroase sau inacceptabile, pentru evitarea fricii.

Mecanisme de aparare impotriva furiei


Trecerea la actiune; Deplasarea; Regresia; Reveria; Somatizarea; Izolarea; Formatiunea reactionara; Rationalizarea; Disocierea; Proiectia; Clivajul; Sublimarea; Suprimarea; Umorul.

Modalitati de control al furiei:


Explozia: furia este lasata sa se manifeste extrem de repede, intrun mod incontrolabil si din motive lipsite de importanta; Inhibitia: innabusirea/ disimularea fata de ceilalti, uneori chiar fata de noi insine

Controlul excesului de furie:


Asa DA
Minimalizarea cauzelor care provoaca furia; Stabilirea si amintirea prioritatilor; Considerearea punctului de vedere al celuilalt Noaptea sfetnic bun; A ramane concentrat pe cauza maniei dv. Acordarea sansei la explicatie celeilalte persoane

Asa NU
Acumularea starilor de iritare din cauza celor mai nesemnificative motive Acordarea de importanta fiecarui eveniment in care sunteti implicat Considerarea ca fiind intentionata fapta celuilalt Reactionarea pe loc Amintirea momentelor trecute de furie A nu da sanse la explicatii

2. BUCURIA
FERICIREA: stare subiectiva de bine, suma de momente de bucurie, dispozitie pozitiva.
Gradul de satisfactie al individului: compararea asteptarilor cu rezultatele obtinute Trairea emotionala a acestuia : emotii agreabile versus emorii dezagreabile (tristete, furie, rusine, etc.)

2. BUCURIA
Teoria GAP (teoria diferentelor): estimarea propriei stari de fericire in functie de :
-

Diferenta dintre ceea ce dorim si ceea ce avem deja; Diferenta dintre actualele conditii de viata si cele din trecut; Diferenta dintre ce avem noi si ce au altii.

2. BUCURIA
Duchenne de Boulogne (sec. XIX) realizeaza diferenta (harta expresiilor umane faciale) intre tipuri de zambete in functie de expresiile faciale asociate: zambetul de complezenta, zambetul de curtoazie si zambetul sincer. Tipuri de actori: actor mediocru (suras vid), actorul bun (surasul fals), actorul foarte bun (surasul lui Duchenne)

2. BUCURIA
Buna dispozitie: stare de fond:
Ne determina sa fim deschisi catre ceilalti; Ne determina sa fim creativi; Ajuta la adoptarea de hotarari bune; Ne determina sa fim mai indrazneti; Ne determina sa ne asumam riscuri exagerate; Ne determina sa fim prea docili.

CHIPURILE FERICIRII:
1. Fericirea perceputa ca o suma de bucurii; 2. Fericirea perceputa ca o stare prelungita de multumire; 3. Fericirea ca scop atins in activitatea desfasurata; 4. Fericirea ca serenitate (echilibru sufletesc).

FACTORII CE DETERMINA FERICIREA


1. PERSONALITATEA - Extrovertitii si persoanele stabile din punct de vedere emotional au sanse crescute de a fi fericiti; - Nivelul de fericire este reglat in functie de capacitatile individuale, imediat ce se face adaptarea la situatia de esec sau de succes cu care ne-am confruntat.

FACTORII CE DETERMINA FERICIREA


2. SANATATEA 3. CASATORIA 4. PRACTICA RELIGIOASA
Oamenii religiosi au un nivel de fericire mai ridicat decat cei nepracticanti.

5. ACTIVITATEA 6. PRIETENII SI RELATIILE - fericirea este determinata de relatia stabilita in sprijinul social si adaptarea la situatii stresante ale individului. 7. BANII

SPRIJINUL SOCIAL
Sprijin Sprijin Sprijin Sprijin emotional prin respect informativ material

VARSTAfericirea

factor

ce

influenteaza

Fericirea se diminueaza pe masura inaintarii in varsta


Varsta primei tinereti Varsta adulta Varsta maturitatii Varsta batranetii

BUCURIE EUDEMONIA

MULTUMIRE SERENITATE

3. TRISTETEA
Tristetea reprezinta emotia asociata pierderii; Tipuri de pierderi: - Pierderea unei fiinte iubite; - Pierderea unui obiect valorizat; - Pierderea statutului social; - Pierderea valorilor/scopurilor.

3. TRISTETEA
Expresie faciala caracteristica universala: sprancenele adopta o pozitie oblica, ridurile de pe frunte se cuteaza omega melancolica

FUNCTIILE TRISTETII
1. Ajuta la evitarea situatiei ce determina aceasta emotie; 2. Determina retragerea si reflectarea la propriile greseli; 3. Atragerea atentiei si simpatiei celorlalti; 4. Protejeaza, pe moment, de agresivitatea celorlalti; 5. Ajuta la manifestarea simpatiei si a empatiei fata de tristetea altor persoane.

DOLIUL
Doliul: tristetea provocata de pierderea unei persoane dragi. Factori : - Sensibilitatea personala la pierderi; - Modalitatea de producere a pierderii; - Intensitatea si durata relatiei; doliul patologic - Complexitatea emotiilor resimtite in legatura cu persoana pierduta; - Sprijinul acordat de persoanele din preajma.

TRISTETE versus DEPRESIE


TRISTETE Emotie normala DEPRESIE Tulburare patologica

Stare variabila si tranzitorie Stare de durata

Influenta moderata asupra organismului


Ameliorarea starii datorita evenim. placute Placerea despre sine putin modificata

Tulburari persistente vale somnului si poftei de mancare; Nu este influentata de momentele placute Viziune negativa asupra propriei persoane si durabila

AVANTAJELE TRISTETII
Il invata pe individ sa evite situatiile ce genereaza emotia tristetii; Ajuta la relevarea situatiei si greselilor facute; Atrage atentia si simpatia celorlalti; Protejeaza de agresiunea celorlalti Permite manifestarea simpatiei si empatiei fata de ceilalti.

DEZAVANTAJELE TRISTETII EXCESIVE Determina o inhibare excesiva; Determina o reflectare prea mare la propriile greseli; Poate epuiza intregile resurse de bunavointa ale celorlalti; Persoana trista poate deveni vulnerabila. Determina o sensibilitate crescuta la orice eveniment trist.

4. FRICA
Evolutionistii- ne temem pentru ca asa ne este scris in gene; - emotie care ajuta specia umana sa supravietuiasca. Comportamentalistii- ne temem deoarece trupul nostru este supus emotiei. reactia fizica de spaima sistem de avertizare menit sa ne determine mai vigilenti.

4. FRICA
Cognitivistii- ne este teama pentru ca ne gandim la asta - Frica- emotie de a ne proteja Curentul culturalist- ne este teama pentru ca asa am invatat

4. FRICA
Centrul de coordonare fundamentala pentru frica se afla in nucleul amigdalian, in lobul temporal din zona laterala a cortexului cerebral.

Functii ale reactiilor de spaima:


1. Evitarea sau limitarea oagubelor; 2. Pregatirea pentru a reactiona in fata cauzei declansarii fricii: fuga, solutii pentru rezolvarea situatiei; 3. 3 F- functie a fricii: fight (lupta), flight (fuga), freeze (nemiscarea)

FRICA versus ANXIETATE


Frica - Reactie la o situatie reala de primejdie, - Este de scurta durata, - Are un obiect clar ce o determina - Este caracterizata de manifestari fizice (tensiune, tremuraturi, etc)

FRICA versus ANXIETATE


Anxietatea - anticiparea unei primejdii presupusa sau iminenta; - Poate deveni cronica - Nu are un obiect exact asupra careia se concentreaza - Are ca manifestari nelinistea si grijile

TIPURI DE TEMERI
Temeri innascute: temeri excesive ce se manifesta din stadiile timpurii; Temeri naturale: ajuta individul sa supravietuiasca; Temeri culturale:au ca obiect viitorul

FRICA
Frica reprezinta o emotie care se poate invata:
- Experienta unei traume unice; - Prin intermediul experientelor repetate/ stresante;

- Prin efect retroactiv

BOLILE ASOCIATE FRICII


Fobiile: frica incontrolabila de o anumita situatie sau de un anumit lucru (maladii psihologice) - Fobiile specifice: frica intensa dar limitata la anumite situatii si/ sau animale (fobia sociala, claustrofobia, etc.) - Stresul post-traumatic / nevroza traumatica: trairea unei experiente traumatizante (fobie experimentala)

BOLILE ASOCIATE FRICII


Cautatorii de senzatii tari sensation seekers: cauta sa se afle cat mai mult in pericol

Controlul fricii
Mecanismele fricii: - Informarea in legatura cu ceea ce nu cunoastem, - Invatarea unei metode de relaxare pe care o practicam in situatii de panica, - Adoptarea unei atitudini active.

Controlul fricii
ASA DA Acceptarea fricii ca stare emotionala normala Dezvoltarea mijloacelor de control a fricii Invatarea unei intensitati a fricii Confruntarea fricii ASA NU
Sa se resimta rusine in legatura cu emotia traita Adoptarea unei atitudini pasive Dorirea absentei fricii Agravarea/mentinerea fricii

Analiza obiectiva a riscurilor reale

Sa nu se reflecte asupra temerilor

SFARSIT

S-ar putea să vă placă și