Sunteți pe pagina 1din 43

ANCA DUMITRESCU

ANALIZA COMPORTAMENTALA APLICATA IN TULBURARILE DE SPECTRU AUTIST

ASOCIATIA DE TERAPIE COMPORTAMENTALA APLICATA


1 1

AUTISMUL In absenta unor semne biologice, autismul poate fi diagnosticat doar prin observarea comportamentului copilului si obtinerea unui istoric complet de la parinte. Interventia precoce are cele mai bune rezultate; cu cat timpul trece si copilul inainteaza in varsta simptomele prezente in tulburarile pervazive de dezvoltare se amplifica. Tulburarile pervazive de dezvoltare, stabilite de Asocitia de Psihiatrie Americana in DS I! " anualul de Diagnostic Statistic al Tulburarilor entale, 1##$ %editia a I!& a', sunt( Tulburarea Autista, Tulburarea Asperger, Tulburarea Dezintegrativa a )opilariei, Tulburarea *ett, Tulburarea +lobala %Pervaziva' de Dezvoltare " inclusiv autismul atipic. CE ESTE AUTISMUL? Autismul este o dereglare neuro-biologica care afecteaza functionarea creierului. Autismul este diagnosticat de patru ori mai mult la baieti decat la fete. Statisticile internationale realizate incepand cu anii ,#- releva o incindenta alarmanta a tulburarilor din spectrul autismului( 1 la 1.. de copii - potrivit )ongresului /uropean de 0europsihiatrie de la 1arcelona sau chiar de 1 la 150, potrivit )enters for Disease )ontrol, Atlanta, fiind o afectiune mai des intalnita decat cancerul, diabetul, SIDA etc. Autismul poate aparea in toate tipurile de familii, indiferent de mediu social, rasa, etnie. Autismul afecteaza dezvoltarea normala a creierului in ariile care sunt responsabile de functia de comunicare, interactiunea sociala si functionarea cognitiva. )aracteristicile principale ale unui copil cu autism sunt ( lentoare in intelegerea mesa2elor, probleme de intelegere a limba2ului receptiv si e3presiv, probleme in sfera senzoriala, comportamente nepotrivite din punct de vedere social sau comportamente in e3ces % autostimulari, tipete etc.', incapacitate sau greutate in stabilirea contactului vizual, probleme de somn, miscari ciudate implicand diferite parti ale corpului sau tot corpul, in cazuri severe copilul poate a2unge chiar sa se raneasca singur, insensibilitate la durere sau dimpotriva o sensibilizare e3agerata.

1 4

)opilul cu autism poate avea comportamente in exces %autostimulare, automutilare, agresiune, hiper5inetism, istericale, comportamente obsesive, comportamente stereotipe' dar si comportamente deficitare %limba2, abilitati sociale, abilitati de 2oaca, abstractizari si autoservire', scopul terapiei fiind acela de a descreste comportamentele e3cesive, de a creste comportamentele deficitare si de a modela altele noi .

)onform DS I! %1##$', pentru ca un diagnostic de autism sa poata fi pus sunt necesare( %I' 6btinerea unui total de . sau mai multe raspunsuri pozitive la itemi celor trei sectiuni %fiind obligatorii cel putin doua la sectinea A si cate unul la 1, respectiv )'. A. Dificultati calitativ semnificative in interactiunea sociala, datorate unor cauze cum ar fi( utilizarea inadecvata a comportamentelor non&verbale % postura, e3presie faciala, gestica, evitarea contactului vizual'; esec in stabilirea unor relatii sociale cu persoane de aceeasi varsta, normale din punct de vedere al dezvoltarii; absenta intentiei spontane de a impartasi propriile bucurii, interese si realizari cu alte persoane; absenta reciprocitatii emotionale sau sociale % nu participa activ la 2ocurile colective, preferand activitatile solitare si servindu&se de altii in scop instrumental'. B. Dificultati calitativ semnificative in comunicare, datorate unor cauze cum ar fi ( intarziere in dezvoltare sau absenta a limba2ului verbal, fara incercari de suplinire prin modalitati paralingvistice %cum ar fi mimico&gesticulatia'; lipsa capacitati de a initia si sustine o conversatie in conditiile prezentei limba2ului verbal; utilizarea stereotipa si repetitiva a unor structuri verbale %apartinand limba2ului comun sau personal'; absenta 2ocului simbolic sau imaginativ %comparativ cu copiii normali, de aceeasi varsta'. C. Patternuri restrictive, stereotipe si repetitive legate de comportamente, interese si activitati cum ar fi( preocupari obsessive, stereotipe si restrictive legate de interese; dependenta rigida fata de unele conduite rutiniere sau comportamente rituale; manierisme motorii stereotipe si repetitive nefunctionale; preocupare intensa legata de anumite obiecte sau parti ale acestora; 1 7

%II' )onstatarea unui retard sau a unei disfunctii in cel putin unul din urmatoarele domenii( interactiune sociala, limba2, 2oc simbolic sau imaginativ %incepand cu varsta de trei ani'. %III'. /3cluderea simptomatologiei tipice sincromului *ett sau altor tulburari degenerative ce pot aparea in copilarie. Diagnosticul diferential se face in raport cu sindromul Asperger, debilitatea mintala si deficientele senzoriale, precum si cu tulburarile psihiatrice %in special schizofrenia'.

CAT DE DEVREME SE POATE DIAGNOSTICA AUTISMUL? Interventia timpurie este cheia obtinerii unor rezultate optime pentru copii cu autism. 6amnenii de stiinta au demonstrat ca perioada ma3ima de dezvoltare a creierului uman se gaseste undeva intre varsta de 0 si 3 ani fapt ce sugereaza intr&un mod cat se poate de evident ca perioada in care trebuie sa se inceapa interventia terapeutica sa se gaseasca undeva in acest interval. iagnosticarea precoce %inainte de 4 ani' este foarte greu de realizat pentru ca dezvoltarea copiilor in mod normal difera de la un caz la altul. )opiii de 4 ani cu autism difera foarte mult de la un caz la altul. De e3emplu unii sunt distanti si neafectuosi, altii sunt foarte sociabili si stabilesc contactul vizual spontan si la cerere, unii par ca se dezvolta normal pana la 4 ani apoi regreseaza, altii dobandesc foarte putine achizitii pana la 4 ani. /ste foarte important sa intelegem ca la o varsta cat mai mica toti copii invata din consecintele comportamantelor lor. )onsecintele acestora pot fi pozitive sau negative; orice intrebare, actiune sau comportament a copilului trebuie sa aiba o consecinta, astfel copilul va invata care sunt comportamentele eficiente pentru el si pentru cei din 2ur si cum trebuie sa se comporte atunci cand el incearaca sa obtina ceva. Daca relatia dintre comportament si mediul incon2urator este implementata copilului incepand cu o varsta cat mai mica cu atat el va incepe sa&si modeleze comportamenul cunoscand faptul ca orice actiune sau comportament al sau va avea o consecinta. !emnele caracteristice autismului pot fi observate incepand cu varsta de 1" luni.

REPERE DE DIAGNOSTICARE PRECOCE ALE AUTISMULUI: 1 $

0u reactioneaza %rade, vocalizeaza, intinde manutele' atunci cand ii acordati atentie; 8ambeste foarte rar sau deloc; 0u intinde mainile atunci cend vreti sa il luati in brate; /vita de cele mai multe ori contactul vizual atat cu dumneavostra cat si cu ceilalti; /ste dificil de calmat atunci cand plange; Incepe sa planga fara un motiv pe care sa&l puteti depista iar acest episoade de plans dureaza o perioada; Are o hipersensibilitate la sunete, unele dintre ele provocand crize de plans, si nimic din ceea ce faceti nu il calmeaza; 0u urmareste cu privirea persoanele sau obiectele care se misca in campul lui vizual; Are comportamente repetitive fata de anumite obiecte %e3emplu( invarte rotile de la masinute foarte mult timp'; 0u va aduce obiectele indicate de dumneavostra; 0u raspunde la instructiuni simple %hai la mama, vino la mine'; Isi fi3eaza privirea spre un punct fi3 si o mentine mai mult de 1 minut; 0u imita ceea ce faceti; 0u raspunde atunci cand este strigat pe nume; 0u priveste spre un obiect pe care il indicati; 0u se uita la lucrurile pe care le priviti si dumneavoastra; 0u incearca sa va atraga in activitatile lui; 9ipseste comunicarea non&verbala; 0u imita e3presiile faciale sau gestuale; :neori aveti impresia ca nu aude atunci cand vorbiti cu el; 0u reactioneaza la anumite tonalitati ale vocii; Are anumite reactii corporale repetitive cum ar fi batutul din palme sau leganatul; anifesta aversiune fata de schimbari si se manifesta prin crize de plans; Are probleme de alimentatie sau de somn; )and este dus intr&un loc necunoscut nu manifesta interes pentru e3plorarea mediului; Are reactii anormale fata de stimuli normali; 0u manifesta nevoia de afectiune; :neori manifesta teama ne2ustificata; :neori este autoagresiv sau agresiv cu cei din 2ur; Isi acopera urechile cu mainile atunci cand se aud anumite zgomete; /ste in cea mai mare perioada a timpului an3ios si speriat; Adopta posturi bizare; 0u ii place sa fie atins sau luat in brate; :neori pare insensibil la durere; A incetat sa mai foloseasca anumite cuvinte pe care inainte le folosea. 1 ;

)opilul nu raspunde la solicitarile adultului %decat cand <vrea=' si pare ca nu aude sau nu intelege ceea ce i se cere; )opilul protesteaza in momentul in care i se cere ceva si se insista pentru primirea unui raspuns; >ocul ii este marcat de un caracter stereotip %foloseste obiectele sau 2ucariile mereu in acelasi fel, de e3emplu( le inchide?deschide, bate cu obiectele in anumite locuri, le invarte etc '; )opilul nu foloseste obiectele in scopul lor uzual %le linge, scutura, plimba sticle pe care le umple si le goleste etc'; Prezinta probleme de alimentatie, si probleme ale somnului; 0u doreste sa foloseasca cuvinte cu sens de comunicare; erge pe varfuri; /colalia %repetarea la nesfarsit a unor sunete, cuvinte, reclame tv etc'; Poate sa nu observe cand pleaca si cand vine parintele de la serviciu. :n copil autist poate sa fie afectuos cu parintii si apropiatii lui. ama poate spune </u ma inteleg bine cu copilul meu, inteleg ce vrea.= " insa intrebarea este daca si ceilalti il inteleg, daca isi poate face cunoscute dorintele, nevoile, daca impartaseste cu ceilalti modul in care se simte; fericirea, supararea. Daca regasim copilul ca prezentand cateva din simptomele de mai sus si daca asta se intampla cu o frecventa si o intensitate mica, motivele de ingri2orare sunt minime, dar daca lista cuprinde multi itemi avem de&a face cu un copil care are nevoie de a2utor suplimentar. Intr&un mediu stimulativ si un climat afectiv pozitiv in familie, copilul se dezvolta de la sine, insa uneori dezvoltarea sa este ingreunata de anumiti factori iar familia incepe sa&si puna intrebari( copilul se dezvolta normal@ are probleme@ ce putem face sa& l a2utam@ Daca avem de&a face cu un copil aflat in aceasta situatie, pentru a gasi un raspuns, trebuie sa observam urmatoarele aspecte( Achizitii pe care copilul ar trebui sa le aiba pana la varsta de de 4 ani( #imba$ul% o e3ecuta instructiuni simple fara a i se da indicatii prin gesturi; o poata da sau arata obiecte familiare la cerere; o indica imagini dintr&o carte cand i se cere; o arata partile corpului sau si ale celorlalti; o raspunde la intrebarea <ce e asta@=; o isi spune numele; o ii numeste si pe ceilalti membri din familie si prietenii apropiati; o numeste 2ucarii; o raspunde cu DA si 0: la intrebari care necesita raspuns de acest fel; o pune intrebarea <)e este@=; o poate sa ceara Amai multA; 1 .

o spune A+ata?0u eA. !ociali&are% o face <Pa=; o raspunde la nume spunand DA si privind persoana care l&a strigat; o imita miscarile simple ale unui copil in 2oc; o imita adultul in actiuni simple; o stabileste contactul vizual cu persoana careia i se adreseaza; o respecta interdictia cand i se spune 0:B; o saluta cunostintele cand i se cere; o tine o carte adultului pentru a i se citi din ea; o i&a parte la 2ocuri pentru o perioada scurta %impinge masina, arunca mingea la alt copil'; o coopereaza cu parintii ;-C din timp. Cognitiv % o e3ecuta gesturi simple la cerere %ridica mainile'; o asociaza obiecte asemanatoare dar si obiecte cu imaginea lor; o arata spre sine cand este intrebat; o suprapune cuburi la cerere; o mazgaleste cu creionul; o da paginile unei carti; o completeaza incastre.

Autoservire% o se descurca sa manance independent cu lingura si sa bea cu cana %chiar daca varsa putin'; o foloseste gesturi sau cuvinte pentru a arata nevoia de a merge la baie o isi scoate hainele %sosetele, pantalonii, 2achetele, cand sunt desfacute'; Abilitati pe care copilul trebuie sa le aiba pana la varsta de 7 ani( #imba$% o foloseste propozitii %alcatuite din substantiv D ad2ectiv, sau substantiv D verb'; o anunta nevoia de a merge la baie printr&un cuvant; o foloseste 0: in vorbirea spontana, raspunde la intrebari de genul( cine@ ce face@ unde este@; o foloseste pluralul, chiar daca nu totdeauna correct; o foloseste timpurile trecut, prezent si viitor in e3primare; o descrie evenimente in ordinea intamplarii lor; o foloseste posesia; 1 E

o descrie lucruri; o foloseste pronumele. !ociali&are% o sta cu un adult si asculta poveste sau muzica ; & 1- minute; o incearca sa <a2ute= la treburile casei; o face o alegere cand e intrebat <pe cine iubesti@=; o foloseste <te rog= si =multumesc=; o se 2oaca cu un alt copil ; & 1- minute participand la actiuni comune 2ocului. Autoservire% o evita pericolele %colturile, focul, scarile abrupte'; o isi pune sosetele, haina, camasa, isi pune pantalonii, se incalta %cu minim de a2utor'; o se spala pe maini si se sterge cu prosopul; o bea cu cana si cu paiul; o se sterge cu servetelul cand i se cere; o mananca cu lingura si cu furculita. Cognitiv% o o o o o o o o o aseaza obiecte in ordinea marimii; numeste actiuni; asociaza forme cu imaginea lor; asociaza culori; deseneaza imitativ o linie, un cerc, o cruce; completeaza incastre; gaseste o carte care i se cere; intelege pozitiile spatiale <in=, <pe=, <sub=; numeste obiecte ce produc sunete.

Aspectele prezentate mai sus nu acopera toata aria de dezvoltare a unui copil de 4 respectiv 7 ani. Abilitatile sunt prezentate selectiv pentru a va putea face o idee referitor la ceea c ear trebui sa faca un copil cu o dezvoltare normala..

'rincipalele manifestari in autism Contactul vi&ual - )opiii cu autism au probleme in a initia si sustine contactul vizual. 9ipsa contactului vizual este primul simptom care este observat de mama; este primul semn care provoaca ingri2orare si parinti incep sa&si puna semne de intrebare. )ercetarile facute la :niversitatea din 9ondra au demonstrat ca bebelusi de numai 1 F

cateva zile au abilitatea de baza pentru a&si stabili contactul vizual, iar acest lucru se dezvolta in timp prin socializare. )opiii cu autism nu pot face acest lucru. Acest lucru se poate datora anumitor probleme in cone3iunile cerebrale care il impiedica sa interpreteze ceea ce incercam sa&i comunicam prin contactul vizual. Deasemenea poate sa fie constient ca noi incercam sa stabilim contactul vizual dar sa nu ne poata raspunde. 6 alta problema a copilului cu autism este ca nu poate citi corect e3presiile faciale si gesturile. Intr&un studiu britanic publicat in >urnalul de neurologG <1rain=, cercetatorii au descoperit ca persoanele cu autism interpreteaza diferit e3presiile faciale, fata de persoanele fara autism. Activitatea lor cerebrala inregistreaza patternuri incongruente %dissimilar' iar cerebelul % partea creierului responsabila de coordonarea miscarilor corporale si mentinerea echilibrului' are o structura anormala. Anumite parti ale creierului responsabile de interpretarea e3presiilor faciale nu sunt active la persoanele cu autism. :n alt motiv pentru care persoanele cu autism nu pot interpreta corect e3presiile faciale ar fi ca se concentreaza doar pe anumite parti ale fetei persoanei cu care vorbeste, care pot transmite mesa2e cofuze. Intr&un studiu facut la :niversitatea Hale s&a descoperit ca persoanele cu autism tind sa se uite mai mult la gura decat la ochi. (colalia & ma2oritatea copiilor cu autism dezvolta ceea ce se numeste ecolalie sau limba2 ecolalic. !orbim despre ecolalie atunci cand copilul repeta cuvinte dintr&o fraza sau chiar toata fraza pe care a auzit&o. :neori repeta imediat ceea ce a auzit iar alteori se intampla sa o faca mai tarziu. ulti copii din spectrul autist utilizeaza ecolalia, fara a intentiona sa comunice. De e3emplu in timp ce vorbim cu el si il intrebam daca ii place sa mearga in parc el poate incepe sa spuna <Pentru sanatatea dvs. evitati consumul de zahar=. :neori copilul poate avea ecolalie cand nu intelege ceea ce ii spunem sau ii cerem. ai poate avea ecolalie atunci cand desi intelege ce i&am cerut nu stie cum sa raspunda( de e3emplu il intrebam <vrei suc de portocale@= si el raspunde <vrei suc de portocale@=; acest raspuns inseamna ca vrea suc de portocale dar nu a stiut cum sa formuleze corect din punct de vedere grammatical; vorbirea la persoana a doua este o problema caracteristica autismului, ii este greu sa inteleaga ca forma corecta este <eu vreau suc de portocale=. /colalia este de doua feluri( & ecolalie imediata; copilul repeta ceea ce i se spune % de e3emplu este intrebat <ce vrei@= si el raspunde <ce vrei@=. & ecolalie intarziata; copilul repeta ceea ce a auzit mai demult, cu o zi in urma sau chiar cu saptamani in urma; poate repeta ceea ce a auzit la televizor % poate repeta reclamele pe care le vede la televizor, ca in e3emplul de mai sus' sau chiar conversatii intregi pe care le&a auzit, incluzand pauzele din conversatie, schimabarea tonalitatii vocii fara sa inteleag ce inseamna aceste lucruri. Insa, trebuie sa avem in vedere ca la varstele mici, inainte de a incepe sa vorbeasca ecolalia este absolut normala. Toti copii invata sa vorbeasca prin ecolalie, imitand adultii din 2urul lor. 1ebelusi incep sa spuna <mama= tocmai pentru ca au auzit&o mereu spunand <a venit mama=, <mama ti&a adus o 2ucarie=, <nu plange, mama este aici=. /colalia este primul pas spre comunicare. ai tarziu insa ecolalia devine o problema 1 #

pentru ca autistii raman blocati, mai mult sau mai putin, in acest stadiu. Insa fara interventie precoce acest stadiu poate dura si mai mult. !tereotipiile & copiii cu autism au comportamente autostimulante si repetitive; fie ca se folosesc de obiecte pentru a face asta, sau de anumite parti ale corpului. Iluturatul mainilor este un comportament foarte des intalnit la copiii cu autism. Aceste comportamente pot avea mai multe cauze declansatoare. Pentru a putea interveni in a&l a2uta trebuie analizata putin situatia in care se afla copilul. )opilul se poate afla intr&o situatie tensionanta pentru el %zgomote in 2ur, prea multe solicitari din partea celorlalti etc.' si se foloseste de stereotipii pentru a se elibera de aceasta tensiune, pentru a se rela3a. In acest caz stereotipiile sunt un semnal ca ceva nu este in regula si putem sa il a2utam ducandu&l intr&un loc in care el se simte confortabil. Dar daca nimic din mediu nu il deran2eaza pot fi alte cauze ale autostimularii. Poate sa fie o problema senzoriala; de e3emplu pocnitul degetelor poate sa indice o problema de hiposenzitivitate, adica o disfunctie senzoriala care indica faptul ca poate avea probleme in a procesa imput&ul provocat de senzatiile tactile si atunci isi pocneste degetele pentru a&si provoca aceste senzatii. /ste important de stiut ca nu toti copiii cu autism au aceleasi probleme de autostimulare. Iiecare dintre noi ne autostimulam intr&un fel sau altul atunci cand suntem tensionati numai ca o facem intr&un mod acceptat social; copilul cu autism se elibereaza de aceste tensiuni prin modurile cele mai simple pe care le gaseste la indemana( fluturatul mainilor, se ciupeste de anumite parti ale corpului, loveste repetat un obiect, se balanseaza continuu etc. Invatam despre lume si despre ceea ce ne incon2oara datorita informatiilor pe care le primim prin intermediul celor cinci simturi, informatii pe care creierul si sistemul nervos central le interpreteaza si ne dau o imagine de ansamblu. Indiferent in ce situatie ne aflam suntem cababili sa analizam situatia tinand cont de ce se intampla in 2ur si sa luam o decizie. ulti copiii care sufera de o tulburare din spectrul autist au disfunctii de integrare senzoriala, adica unul sau mai multe simturi sunt incapabile de transmite si procesa informatia pentru a oferii creierului o imagine de ansamblu despre ceea ce se intampla. )and un copil cu autism are probleme de integrare senzoriala el are dificultati in a procesa informatiile trimise de cele cinci simturi. )reierul lor are probleme in a integra toate senzatiile si a le interpreta creand confuzie. Pot fi insa si disfunctii ale fiecarui simt in parte; unele simturi pot fi supradezvoltate %de e3emplu copilul poate fi deran2at de cel mai mic zgomot' iar altele pot fi subdezvoltate %poate tine mainile sub apa fierbinte fara sa simta durere'.

1 1-

Teste/ Chestionare apli ate pentr! e"al!area opil!l!i are pre#inta si$pto$e a!tiste: )hestionarul de diagnostic () *imbland. Acest chestionar permite culegerea a numeroase informatii asupra istoriei medicale a copilului, comportamentului copilului, informatii ce vor fi utile pentru precizarea originii, a conditiilor de aparitie si pentru natura tulburarilor observate. CA*! - )hildhood Autistic *ating Scale & creatJ de /.Schopler, *eichler, Devellis, DalG, 1#E1, Kn )arolina de 0ord, S:A. Aceste scale puncteaza importantele trasaturi autistice, ca de e3emplu( conduitele de izolare, atitudinile de retragere; tulburari de conduita fata de obiecte; tulburari de atentie; stereotipiile gestuale; probleme de limba2; tulburari de comportament si de afectivitate; tulburari de conduita in ceea ce priveste alimentatia si somnul; 1 11

reactiile parado3ale la perceptiile senzoriale. +A*! " +illiam Autism *ating Scale " Scala +iliiam de evaluare a autismului Scala +illiam de evaluare a autismului este un test standardizat conceput pentru selectarea si evaluarea autismului si a altor tulburari comportamentale grave. +A*S ofera informatii de referinta tip care pot a2uta in diagnosticarea autismului. Scala cuprinde urmatoarele subteste( comportamente stereotipe; comunicare; interactiune sociala; tulburari de dezvoltare; intrebari cheie. Teste clinice de tip evaluare diagnostica se raporteaza e3clusiv la severitatea simptomelor. AStandardul de aurA in prezent in lume este constituit din triada de teste S)L, ADI&* si AD6S&+ %Autism Diagnostic Interview / Observation Schedule *utter, 9ord et al' pentru evaluare si diagnostic. Pentru stabilirea programului si evaluarea eficientei %in evolutie' ( P/P&*. %Psychoeducational Profile Revised Schopler'. Acesta include itemi specifici pe etapa de varsta %oarecum similar Portage' la care se adauga severitatea comportamentelor de tip autist.

Pentru evaluarea abilitatilor copilului tipic putem aplica !cara 'ortage " evaluarea abilitatilor se face urmarind fiecare arie de dezvoltare in parte( & limba2; & socializare; & cognitive; & autoservire; & motor. Desi se foloseste foarte des in evaluzarea copilului cu autism, Portage 0: este un test bun de evaluare pentru tulburari pervazive de dezvoltareB :n chestionar eficient pentru a evalua abilitatile copiilor cu tulburari de edzvoltare este <)arolina )urriculum for infants and toddlers Mith special needs= %- " 7 ani' si <)arolina )urriculum for preschoolers= %7 " . ani'. !oi prezenra mai 2os ariile de evaluare ale acestui chestionar(

P/*S60A9? S6)IA9 1. Autocontrol si *esponsabilitate 4. Abilitati interpersonale 7. )onceptul de sine $. Autoservire( 1 14

;. .. E. F. #.

& ancat; & Imbracat; & Toaleta. Atentie si memorie " !izual? Spatial Perceptia vizuala( & Puzzle? )onstructii de cuburi; & Potrivire? Sortare. Iunctionalitatea obiectelor? >oc sGmbolic *ezolvarea de probleme )onceptul de numar

)6+0ITI!? )6 :0I)A*/ 1-. 9imba2? vocabular receptiv 11. 9imba2? vocabular e3presiv 14. Atentie? emorie & Auditiv )6 :0I)A*/ 17. Intelegerea limba2ului 1$. Abilitati de conversatie 1;. Structura gramaticala 1.. Imitare verbala

6T*I)ITAT/ II0A 1E. Imitatie motorize 1F. Aptitudini bilaterale 1#. Prinderea si manipularea obiectelor 4-. :tilizarea obiectelor 41. Abilitati vizual " motorii 6T*I)ITAT/ +*6SI/*A 44. Pozitie verticala( & postura si locomotie; & echilibru; & 2oc cu mingea; & 2oc <afara(. 47. Pozitie orizontala %cu fata in 2os' 4$. Pozitie orizontala %cu fata in sus'

1 17

P!n te heie are tre%!ie !r$arite in &is !tia ! parintele opil!l!i a!tist:

)e asteptati de la terapie@ )are sunt scopurile imediate@ %Scopurile pentru urmatoarele 7 luni' *elatia parinte & copil. Interactiunea zilnica cu copilul. Istoria copilului & istoria medicala( alergii, boli ale copilariei, probleme senzoriale. )omponenta familiei. )are este programul zilnic al copilului@ )ate ore sta copilul cu familia@ 1 1$

9imba2, comunicare, cognitiv, activitati zilnice. )um isi e3prima nevoile. )ere un 2oc@ Initiaza un 2oc@ )ate cuvinte foloseste pentru a&si e3prima nevoile@ Ioloseste intrebari, gesturi pentru a comunica@ Intelege instructiunile care i se dau@ (xplicatii despre terapie " cate ore, cum se face, detalii despre terapie. /chipa de terapeuti. aterialele de care au nevoie. )um va decurge terapia. Ce este ABA, Importanta mediului, cum influenteaza mediul viata. )um folosim recompense, pedeapsa. )e recompense folosim. )um arata terapia, e3emple de programe. )um decurg sedintele. )um dam feedbac5 echipei. Analistul se bazeaza pe cercetari; luam decizii bazate pe informatiile de specialitate pe care le avem. Stim sigur daca o tehnica da rezultate sau nu. )ei mai multi copii fac progrese, insa progresele copilului depind foarte mult de potentialul fiecaruia si de gravitatea afectiuni. !uccesul in terapie depinde de - factori .A/0*I% 1. !arsta copilului la intrarea in program; 4. 0ivelul cognitiv, stabilitatea atentiei, capacitatea de intelegere a abstractului si Autostimularile; 7. +radul de implicare al familiei; $. Profesionalismul echipei si coordonatorului. 0u putem spune de la inceput care vor fi progresele " vom sti dupa apro3imativ . luni care este potentialul copilului. Trebuie sa ne bazam pe fapte concrete, pe achizitii pentru a da un prognostic. ulti copii cu autism au si retard; succesul copilului nu este intotdeauna sub controlul specialistului, depinde foarte mult si de implicarea familiei, varsta copilului la intrarea in program, nivelul cognitiv, stabilitatea atentiei, capacitatea de intelegere a abstractului si autostimularile

1 1;

Anali#a apli ata a o$porta$ent!l!i 'Applie& %eha"ior anal(sis)

A1A este o stiinta a comportamentului uman. /ste un proces de aplicare sistematica a interventiilor bazate pe principiile invatari cu scopul de a imbunatatii comportamentele adaptative si achizitiile necesare adaptarii le mediu. Analiza comportamentala aplicata este o tehnica prin care se evaluaza mediul in care traieste o persoana, apoi se fac anumite schimbari cu scopul de a produce imbunatatiri semnificative in comportamentul uman, in sensul adaptarii acestuia la cerintele mediului social. Include observarea directa, analiza functionala a relatiei dintre mediu si comportament. A1A utilizeaza antecedentele si consecintele unui comportament pentru a produce modificari dezirabile ale acestuia. Se bazeaza pe ideea <comportamentul uman este influentat de e3perientele trecute si prezente dar si de structura genetica a individului=. 1 1.

In ultimii 7- de ani, sute de studii au relevat eficienta A1A in mai multe domenii( o copiii si adulti cu anumite tulburari mentale; o tulburari de dezvoltare; o tulburari din spectrul autist; o comportament % social, academic, streotipii, agresivitate, limba2 etc.'; o se poate aplica si cu scopul de a imbunatati relatiile din anumite grupuri sociale( familie, scoala, institutii, spitale si chiar la birou. etoda ABA este un studiu terapeutic al comportamentului, manifestat in moduri diferite la copiii cu autism si alte disfunctiuni asemanatoare. In cazul a licarii tera iei com ortamentale a licate la opiii &in spe tr!l a!tist! trebuie onsoli&ata o e hipa &e terape!ti* oor&onata &e !n psiholo+ spe iali#at in terapia o$porta$entala! tera ia facandu-se mai $!lte ore pe #i "#$ - %$ ore e sa tamana&! iar entru fiecare tera eut o sesiune este cu rinsa intre doua ' trei ore cu auze( )chi a de tera euti trebuie sa urmeaze si un rogram de instruire in aceasta forma de tera ie( )opilul cu autism poate avea comportamente in exces %autostimulare, automutilare, agresiune, hiper5inetism, comportamente obsesive, comportamente stereotipe' dar si comportamente deficitare %limba2, abilitati sociale, abilitati de 2oaca, abstractizari si autoservire', scopul terapiei fiind acela de a descreste comportamentele e3cesive, de a creste comportamentele deficitare si de a modela altele noi . 1ratamentul comportamental pune accent pe controlul intaritorilor. Scopul tratamentului este de a preda un numar mare de comportamente adaptive %congnitive, lingvistice, sociale, etc.' prin intarirea apro3imarilor comportamentelor tinta si a discriminarilor tot mai comple3e intre situatii. Terapia se adreseaza tuturor ariilor de dezvoltare( cognitiv, motric, social, autosevire si comunicare si limba2. De asemenea terapia vizeaza si principalele probleme legate de comportamentele neadecvate. /ste foarte important sa intelegem ca la varsta mica toti copii invata din consecintele comportamentului lor. )onsecintele pot fi pozitive sau negative. 6rice comportament? actiune?intrebare a copilului trebuie sa aiba o consecinta, asfel copilul va invata care comportamente sunt eficiente si cum trebuie sa se poarte atunci cand vrea sa obtina ceva. *elatia dintre comportamente si mediul incon2urator este descrisa de principiile conditionarii operante care are 7 componente( A21(C( (21 " situatia in care a aparut comportamentul respectiv %unde era copilul, cu cine, ce facea copilul sau ce i s&a cerut sa faca, daca a fost interupt din vreo activitate etc'; C0.'0*1A.(21 " actiunea intreprinsa ca reactie la antecedent; C02!(CI21A " ce s&a intamplat imediat dupa aparitia comportamentului problema %e3. copilul a inceput sa tipe pentru ca vrea o 2ucarie iar mama i&a dat 2ucaria respectiva'. Pentru a dezvolta programe care sa schimbe cu succes comportamentele copiilor este foarte important de inteles cum anume influenteaza antecedentele si 1 1E

consecintele comportamentele si cum opereaza acestea. De e A,A? / Re#!ltatele terapiei *ezultatele cercetarilor in urma aplicarii A1A arata ca daca terapia este inceputa destul de devreme & inainte de varsta de $ ani, este destul de intensiva & )0-30 chiar $de ore de terapie pe saptamana si este continuata pana la doi ani, pana la -34 dintre copii pot fi recuperati. Toti acesti copii pot duce vieti mai productive si mai implinite din punct de vedere social. )opiii care incep terapia A1A dupa varsta patru ani isi pot dezvolta abilitatile sociale, anumite abilitati academice si mai important, abilitati de viata. Isi pot imbunatatii abilitatile de autoa2utorare necesare, cum ar fi sa stie sa faca cumparaturi, sa ia autobuzul si sa tina curat si ordine in casa. Pe scurt, ei pot sa devina, in multe cazuri, relativ independenti si nu trebuie sa traiasca in institutii specializate. etoda A1A a2uta copilul cu autism in urmatoarele arii( o creste frecventa aparitiei comportamentelor dezirabile prin recompensare; o invata copilul abilitati noi %prin invatare sistematica si recompensare preda abiliati de autoservire, comunicare, relationare sociala'; o mentine anumite comportamente necesare adaptarii la mediul social; o generalizeaza sau transfera comportamentele dintr&o situatie in alta sau de la un anumit mod de raspuns la altul, mai comple3 % scopul este de a generaliza si transfera tot ceea ce invata in camera de lucru & la gradinita, scoala, mediu social'; o reduce comportamentele interferante, care pot ingreuna invatarea si relationarea; o modifica mediul de invatare pentru ca aceasta sa se realizeze cat mai eficient, insa pe termen lung se urmareste ca persoana sa se poata descurca in orice situatie. In orice tip de terapie progresele difera de la un client la altul, factorul principal care duce la progres este potentialul fiecarui individ in parte. In ceea ce priveste terapia A1A rezultatele vor fi cu totul diferite in cazul unui copil care incepe terapia la 4 & 7 ani si altele vor fi progresele unui copil care incepe terapia la ;ani. :n alt aspect foarte important este severitatea autismului si daca mai sunt prezente si alte afectiuni asociate. odul in care se dezvolta un copil cu autism este similara dezvolatarii oricarui copil. Insa un copil cu autism se dezvolta in mod inegal in diferite arii( social, cognitiv, limba2, motor. De e3emplu, poate fi dezvoltat normal din punct de vedere motor insa dezvoltarea limba2ului sa fie mult in urma celorlalti copii de varsta lui. Sau, in cazul copiilor cu autism inalt functional limba2ul sa se dezvolte apro3imativ normal insa abilitatile sociale sa fie lacunare. 1F

Socializarea si comunicarea au cel mai mult de suferit in cazul copiilor cu autism. :n copil cu autism care nu are retard mintal va invata cu succes materialul care se refera la cunostinte academice, dar va vorbi in continuare intr&un mod specific si va avea in continuare dificulati in ceea ce priveste relationarea si intelegerea emotiilor celorlalti. Se poate sa invete sa urmeze anumite reguli in ceea ce priveste interactiunea sociala insa o va face intr&un mod superficial si ii va lipsi spontaneitatea in relatiile cu ceilalti. :n copil cu autism care are si retard mintal va invata mai greu, va avea un limba2 limitat, si va fi mai putin constient de lumea in care traieste. Indiferent din care categorie face parte trebuie sa avem gri2a sa&i oferim oportunitatea de a invata cat mai mult posibil si de a face progrese atat cat ii permit abilitatile. )u cat il vom provoca mai mult si ii vom oferi oportunitati de a invata din mediu cu atat vom avea succese mai mari in ceea ce priveste progresul. Trebuie sa ne folosim de fiecare situatie care apare pentru a&l invata ceva. !a fi nevoie de multe repetitii dar orice copil cu autism poate invata in timp si nimic din ceea ce facem nu va fi inutil. )eea ce trebuie avut in vedere atunci cand se incepe un program de tarapie este ca progresele nu vor aparea dintr&o data. /ste nevoie de multa munca, rabdare, implicare. Procesul terapeutic este de durata si este foarte important sa fim atenti la orice progres, fie el cat de mic pentru a prinde incredere si a continua drumul care uneori poate fi destul de lung. Trebuie sa avem in vedere ca terapia A1A nu se aplica in acelasi mod la toti copiii. /3ista reguli, insa regulile sunt facute pentru a ne putea ghida. Iiecare copil este diferit si reactioneaza in modul lui specific la programele de terapie. Terapia este fle3ibila si se ghideaza dupa nevoile copilului. /3ista programe standard ca in orice alt tip de terapie insa depinde de abilitatile fiecarui psiholog in parte de a le adapta nevoilor copilului. Trebuie sa avem gri2a sa nu il suprasolicitam dar nici sa nu&i subestimam capacitatile; in ambele cazuri copilul va a2unge sa refuze terapia si sa nu mai fie cooperant. Asa ca ne revine datoria de a urmari copilul cu foarte mare atentie, de a empatiza cu el si de a&l simti. Principiul de la care ar trebui sa porneasca terapia este A>:TA& A SA IA) SI0+:* SI 0: :ITA SA A */SP/)TI. Indiferent ca este autist sau nu copilul trebuie sa inteleaga de ce vrem sa faca anumite lucruri pentru noi si trebuie respectat. 0: avem voie sa&i cerem lucruri doar de dragul de a&i cere ceva " in timp va refuza sa ne mai raspunda. In terapie trebuie sa fim cat mai spontani, creativi, sensibili la nevoile copilului, sa&i vorbim pe un ton cat mai normal %nu este nevoie sa folosim un limba2 artificial si rigid ci doar I/* , S):*T SI 9A 61I/)T'. Programele de terapie trebuie sa decurga intr&un mod cat mai natural si cat mai putin artificializat; daca copilul invata din conte3t este minunat, nu trebuie sa mai facem o lectie speciala pentru a&i preda abilitatea respectiva. Trebuie sa avem mare gri2a in a nu artificializa si rigidiza terapia astfel incat copilul sa perceapa lumea intr&un mod distorsionat. )opiii cu autism pornesc in lume cu un mod de a percepe lumea diferit de a&l nostru asa ca ne revine datoria de a le arata cat mai corect realitatea. Sa nu uitam ca ceea ce fac ei in camera de lectii este doar o pregatire pentru lumea reala nu si realitatea. /ste un fel de <laborator= care ii pregateste pentru ce se afla <dincolo=. 1 1#

Iiecare copil poate face progrese in terapie, pentru ca A1A este un sistem de invatare, un program de invatare prin care isi propune sa modifice comportamentul copilului in mod sistematic si intensiv. Sistemul are obiective clar formulate, impartite in sarcini mici, astfel incat evolutia copilului sa poata fi masurata permanent. Intarirea comportamentului se face prin recompensare, intreg sistemul functionand pe baza acestor intaritori, fie materiali, fie sociali. 6biectivele sunt impartite in pasi mici, pe care fiecare copil sa&i poata atinge, si daca cerinta este prea mare, se da un pas inapoi pana cand copilul poate reusi apoi trecem la pasul urmator. !uccesul in terapie depinde de - factori .A/0*I% 1. !arsta copilului la intrarea in program; 4. 0ivelul cognitiv, stabilitatea atentiei, capacitatea de intelegere a abstractului si autostimularile; 7. +radul de implicare al familiei; $. Profesionalismul echipei si coordonatorului. 0u putem spune de la inceput care vor fi progresele " vom sti dupa apro3imativ . luni care este potentialul copilului. Trebuie sa ne bazam pe fapte concrete, pe achizitii pentru a da un prognostic.

9a baza aplicarii terapiei A1A in cazul copiilor cu autism sta DT % iscrete 1rial' " unitatea de invatare alcatuita din 7 componente( SD %Stimul Discriminativ, adica cerinta', * %*aspunsul copilului', ) %)onsecinta la comportamentul respectiv'; :neori intre ! si *aspuns se interpune 'romptul 5a$utorul oferit copilului6 , apoi Consecinta. De ce se foloseste Discrete Trial@ 1. clarifica ceea ce are de invatat copilul atat pentru adult cat si pentru copil. 4. a2uta terapeutul sa fie consecvent 7. usureaza evaluarea progresului si colectarea datelor. )aracteristicile unui ! ( - trebuie sa fie clar, simplu, neintrerupt, si potrivit niveluilui copilului; - este cerinta, fara adaugiri in plus % numele copilului, Nuita&te la mineB=, Nfii atentB='; - se da o singura data apoi se asteapta raspunsul copilului; - poate include prezentarea unui obiect, a unei instructiuni, a unei miscari, sau a unei intrebari; - initial se da la fel de catre toti cei implicati in program. 1 4-

)aracteristicile unui raspuns *( - raspunsul copilului la cerinta poate fi corect, cand copilul da raspunsul asteptat in 7 & ; sec. %in colectarea datelor se noteaza cu D'; - raspunsul copilului la cerinta poate fi gresit, cand copilul da un raspuns din acelasi program sau din altele dar gresit, sau cand se anga2eaza in alt fel de comportamente decat cel asteptat in urma SD&ului %se noteaza cu &' ; - non-raspuns, cand nu da nici un fel de raspuns sau cand copilul da un raspuns corect dar dupa cele ma3 ; sec., se considera a fi raspuns gresit in colectarea datelor %se noteaza cu -'. - promptat " copilul este a2utat sa dea raspunsul corect %se noteaza cu P'. Consecinta raspunsului( - 'o&itiva O recompensa % 1*A!6 D recompensa materiala'. Se ofera numai in cazul unui raspuns corect. - Se ofera imediat dupa raspunsul corect; - Se individualizeaza, in functie de preferintele copilului si se schimba permanent pentru a&si mentine valoarea de recompensa. - *ecompensele se dau in cantitati mai mari pentru raspunsurile independente sau raspunsuri foarte bune, si in cantitati moderate in cazul raspunsurilor promptate. )u toate ca folosirea unor cantitati mai mari de recompense produc efecte mai puternice, evitati saturatia prin folosirea unor cantitati mai mici si prin varierea recompenselor. - 2egativa O 0:B, Ai gresitB, Iii mai atentB /tc. )onsecinta negativa trebuie sa fie pur informationala %atrage atentia copilului asupra faptului ca nu a dat raspunsul asteptat' si se da dupa un raspuns gresit, sau un non&raspuns. - Pentru ca un anumit item sa fie considerat recompensa si pentru a avea intradevar valoare de recompensa nu trebuie sa&i fie copilului la indemana in nici o alta impre2urare, decat in urma unui raspuns corect. - *ecompensele trebuie sa poata fi oferite cu usurinta si rapid. - Alternati recompensele sociale %lauda, imbratisarea' cu cele primare %ciocolata, alunele, 5inderul' 'romptul 5'6% - /ste a2utorul oferit copilului, minim dar suficient pentru a indeplini un SD. - Trebuie sa apara in acelasi timp cu SD&ul sau imediat dupa SD. - Terapeutul decide daca ofera P sau nu inainte sa dea SD&ul. - Pentru un item masterat in TP, P se da dupa ma3im un raspuns gresit. - Pentru un item masterat si in **P, P se da dupa ma3im 4 raspunsuri gresite. - Intotdeauna trebuie folosit P cel mai adecvat si mai putin intrusiv si care poate fi diminuat treptat. - Imediat ce s&a introdus un tip de P, trebuie sa avem raspuns la intrebarea N)um diminuez acest P astfel incat copilul sa devina independent in oferirea raspunsului@= Tipuri de P( 1. 7i&ic( a2utorul fizic oferit pentru a&l face pe copil sa dea un raspuns corect; 1 41

4. Prin imitatie( oferirea raspunsului corect o data cu SD, pentru a&l face pe copil da dea un raspuns corect imitand terapeutul; 7. 'o&itie8 apropiere( asezarea stimului cerut mai aproape de copil; $. Imitare verbala( oferirea verbala a raspunsului corect; ;. !timul inclus( e3. cuvantul Nrosu= scris cu cerneala?culoare rosie; .. 9i&ual( folosirea cuvintelor scrise, a cartonaselor, ilustratiilor etc. E. 0verlaping( cand i se da copilului SD pe masura ce acesta indeplineste anumite parti din el. I se cere sa dseneze o casa prin imitatie( terapeutul deseneaza un patrat, copilul imitat si deseneaza un patrat, terapeutul&un triunghi, copilul&un triunghi etc F. .odularea vocii(accentuarea unui anumit cuvant dintr&un SD %da&mi cubul rosu' #. Involuntar, nespecific( gesturi, privire etc. :::: Pentru a evita dependenta de P( - nu se ofera recompense puternice ori in cantitati mari pentru raspunsurile promptate; - evitati oferirea P dupa ce a dat un raspuns incorect ? dupa ce au trecut mai mult de ; sec. ? dupa ce ati dat de2a consecinta. - Schimbati scopul in cazul in care nu puteti diminua P, decat sa continuati cu acelasi nivel de P. *eguli de masterare% P .ass 1rial( atunci cand se da acelasi SD pana cand copilul indeplineste consecutiv 7 raspunsuri independente. P Imediat ce am obtinut 7 raspunsuri independente introducem acel item in iscrimination 1rial " adica ne alegem un item anterior masterat si ne asiguram ca poate face discriminarea intre itemul in curs de invatare si unul de2a invatat. P *andom *otation( cand itemul in curs de achizitie se roteste total aleator in sitting cu ceilalti anterior masterati. :n item nou se introduce intotdeauna intai in T oferind copilului prompt. Dupa 7 raspunsuri independente consecutiv se trece in DT. )opilul trebuie sa aiba 4,7 sittinguri consecutive %cu 4 persoane diferite' cu mai mult de F-C succes, apoi se introduce in **, unde se considera masterat dupa 4,7 sittinguri consecutive cu mai mult de F-C succes %cu 4 persoane diferite'. Aceste reguli trebuie considerate un reper insa in practica ele se stabilesc in functie de abilitatile copilului si de dificultatea programului ales. Daca un item sta mai mult de ; sittinguri in DT %timp in care ceilalti itemi din program nu au fost lucrati', este necesar sa se faca o I0T*/TI0/*/' I0T*/TI0/*/A se face doar intre sittinguri de DT, si este un ** cu toti itemii anterior masterati, fara itemul in curs de achizitie in DT.

1 44

E"al!area a%ilitatilor Primul pas in selectarea programelor consta in evaluarea abilitatilor si deficitelor copilului. +hidurile curriculare pot fi folosite drept cadru pentru o evaluare initiala. Atunci cand evaluati abilitatile copilului, tineti cont de urmatoarele aspecte( ;Copilul da dovada acestei abilit<ti la comanda verbala, /3ista copii care pot face anumite lucruri spontan, dar nu si la cerinta adultilor. ;Abilitatea e pre&ent< fara a$utorul dumneavostr<, Atunci cand evaluati o anumita capacitate, trebuie sa determinati nivelul la care se afla copilul fara a fi a2utat. ;Abilitatea are consisten=< in timp @ /ste importanta stabilirea faptului ca o anumita capacitate poate fi demonstrata in mai multe ocazii diferite. ;!unt pre&ente toate componentele abilitatii@ ;Abilitatea este demonstrata in pre&enta unor persoane diferite, in diverse contexte, cu stimuli variati, 1 47

Sele tarea pro+ra$elor Dupa evaluarea abilitatilor copilului, trebuie sa decideti care vor fi cele vizate pentru instruire. Intrebarile de mai 2os pot fi de a2utor in selectarea obiectivelor de instruire. ;Copilul are abilitatile de ba&a necesare pentru acest program, Atunci cand alegeti un program, intrebati&va mai intai care sunt abilitatile de care copilul are nevoie pentru a raspunde. De e3emplu, va puteti dori ca el sa&si formuleze cererile prin propozitii, dar e posibil sa nu poata repeta cuvintele. ;'rogramul este adecvat varstei8de&voltarii copilului, Desi copiilor cu autism nu li se poate aplica un model al dezvoltarii normale a achizitionarii de abilitati, programele trebuie totusi sa reflecte o secventa de dezvoltare care este de asteptat si in cazul unui copil tipic. ;Aceasta abilitate va a$uta la reducerea problemelor comportamentale, Alegeti programe de instruire care sunt susceptibile de a avea un impact pozitiv asupra comportamentului copilului. De e3emplu, invatarea de raspunsuri comunicative, cum ar fi indicarea cu degetul si gesturile de <da= si <nu= pot a2uta la reducerea problemelor comportamentale care indeplinesc o functie de comunicare. ;Aceast< abilitate va duce la invatarea altor abilitati, Atunci cand alegeti abilitatile pentru instruire, identificati&le pe acelea care se construiesc unele pe altele. ;Aceast< abilitate poate fi generali&ata, Alegeti acele programe si tintiti raspunsurile pe care copilul va avea ocazia sa le practice si in afara lectiilor. De e3emplu, e mult mai probabil ca de&a lungul unei zile sJ Ki cereQi copilului. ;Copilul va ac>i&i=iona aceast< abilitate intr-o perioad< de timp re&onabila, ;Abilitatea este importanta pentru dumneavoastra si pentru familie, ;Abilitatea poate fi folosit< de copil de-a lungul intregii &ile, Alegeti sa&l invatati acele abilitati care sunt functionale.

Ghi&!l !rri !lar - ni"el .n ep/tor Abilit<=i de participare la lec=ii 1. StJ singur Kn scaun 4. *ealizeazJ contactul vizual atunci cRnd e strigat 7. *ealizeazJ contactul vizual atunci cRnd i se dJ comanda <:itJ&te la mine= $. *Jspunde la instructiunile <Stai frumos=, <Tine mainile cuminti=. Abilit<=i de imita=ie 1. ImitJ miScJrile grosiere %gros&motorii' 4. ImitJ acQiunile cu obiecte 7. ImitJ miScJrile fine %motricitatea finJ' $. ImitJ miScJrile orale Abilit<=i de limba$ receptiv 1. TndeplineSte comenzile simple 4. IdentificJ pJrQile corpului, obiectele, imaginile, persoanele familiare, obiectele prin functia lor, posesia, verbe in imagini 1 4$

7. TndeplineSte comenzile ce presupun verbe $. IndicJ %cu degetul' imagini Kntr&o carte Abilit<=i de limba$ expresiv 1. AratJ cJtre itemii doriQi ca rJspuns la Kntrebarea <)e vrei@= 4. AratJ spontan cJtre itemii doriQi 7. ImitJ sunete Si cuvinte $. DenumeSte obiectele, obiectele ;. )ere verbal itemii doriQi .. /3primJ sau gesticuleazJ <da= Si <nu= pentru itemii preferaQi Si pentru cei respinSi E. DenumeSte persoanele familiare F. Iace o alegere #. *Jspunde cRnd este salutat, raspunde la intrebarile sociale 1-. DenumeSte verbele Kn imagini, la sine Si la alQii, obiectele dupa functia lor, posesia Abilit<=i pre-?colare 1. PotriveSte 6biecte apoi imagini identice

6biecte prin asociere 4. IinalizeazJ independent activitJQi simple 7. IdentificJ culorile, formele, literele, numerele $. 0umJrJ pe de rost pRnJ la 1;. 0umJrJ obiecte Abilit<=i de auto-servire 5self->elp6 1. 1ea dintr&o canJ 4. IoloseSte furculiQa Si lingura cRnd mJnRncJ 7. TSi descalQJ pantofii, sosetele, $. TSi dezbracJ pantalonii, tricoul ;. IoloseSte ServeQelul?batista .. Utie sJ foloseascJ toaleta pentru a urina

6biectele la imagini si Imaginile la obiecte )ulori, forme, litere, numere 6biecte non&identice

Ghi&!l !rri !lar - ni"el!l inter$e&iar Abilit<=i de participare la lec=ii 1. SusQine contactul vizual pentru ; secunde, ca rJspuns la strigarea numelui 4. *ealizeazJ contact vizual ca rJspuns la strigarea numelui Kn timp ce se 2oacJ 7. *ealizeazJ contact vizual ca rJspuns la strigarea numelui de la distanQJ $. *Jspunde <da= atunci cRnd este numit Abilit<=i de imita=ie 1. ImitJ miScJrile gros&motorii din poziQia Kn picioare 4. ImitJ miScJri gros&motorii secvenQiale 1 4;

7. ImitJ acQiuni secvenQiale cu obiecte $. ImitJ acQiuni KnsoQite de sunete ;. ImitJ patternuri %construcQii' de cuburi .. )opiazJ desene simple Abilit<=i de limba$ receptiv 1. IdentificJ camerele, emotiile, locatiile 4. TndeplineSte instrucQiile %comenzile' duble 7. DJ douJ obiecte $. *ecupereazJ obiecte care nu sunt la vedere ;. IdentificJ atributele %caracteristicile' .. IdentificJ persoanele din comunitate E. Se preface %pretinde cJV' F. IdentificJ categoriile, pronumele #. TndeplineSte instrucQiile cu prepoziQii 1-. IdentificJ un obiect aflat la vedere atunci cRnd Ki este descris 11. PlaseazJ Kn ordine cartonaSe secvenQiale 14. IdentificJ genul 17. IdentificJ itemul care lipseSte 1$. *Jspunde la KntrebJrile wh %)are@ :nde@ )um@ )Rnd@ )ine@,etc'despre obiecte Si imagini 1;. *Jspunde da/nu la KntrebJri legate de obiecte Si acQiuni 1.. 0umeSte un obiect prin atingere Abilit<=i de limba$ expresiv 1. ImitJ fraze din douJ sau trei cuvinte 4. )ere itemii doriQi printr&o propoziQie, ca rJspuns la <)e vrei@= 7. )ere spontan itemii doriQi, printr&o propoziQie $. TSi strigJ pJrinQii de la distanQJ ;. DenumeSte obiectul dupJ funcQia acestuia, dar si functiile obiectelor .. DenumeSte Si indicJ pJrQi ale corpului conform funcQiei acestora E. DenumeSte funcQia pJrQilor corpului, locatiile, emotiile, categoriile F. IoloseSte propoziQii simple /ste unV

!Jd oV Am oV

#. Iace schimb de informaQii AmV

!JdV InformaQii sociale


1-. Spune <0u Stiu= atunci cRnd este rugat sJ numeascJ obiecte necunoscute 11. *Jspunde la KntrebJri wh de tipul( <)e este asta@= Si <:nde esteV= 14. DenumeSte prepoziQiile, pronumele 17. *Jspunde la KntrebJri ce Qin de cunoStinQele generale 1$. DenumeSte genul 1;. Descrie imaginile printr&o propoziQie 1 4.

1.. Descrie obiectele aflate la vedere folosind atribute 1E. TSi aminteSte evenimente din trecutul apropiat 1F. *Jspunde la KntrebJri de tipul <:nde@= 1#. DenumeSte obiectele care aparQin unei camere, si functia camerelor 4-. DenumeSte funcQia persoanelor din comunitate 41. *Jspunde la KntrebJri de tipul <)Rnd@= 44. Descrie secvenQe de imagini 47. Transmite un mesa2 4$. Iace 2ocuri de rol cu pJpuSile 4;. 6ferJ a2utor Abilit<=i pre-?colare 1. PotriveSte itemii din aceeaSi categorie 4. DJ cantitatea cerutJ 7. PotriveSte numJrul la cantitate, literele mari la literele mici, cuvintele identice $. IdentificJ <mai mult= Si <mai puQin= ;. SecvenQializeazJ numerele?literele .. )ompleteazJ ciorne simple %Mor5sheets' E. )opiazJ litere Si numere F. IdentificJ numele scris #. DeseneazJ imagini simple 1-. TSi scrie numele 11. 9ipeSte 14. Taie cu foarfeca 17. )oloreazJ Kn chenar Abilit<=i de auto-servire 5self->elp6 1. TSi KmbracJ pantalonii, tricoul, haina 4. TSi KncalQJ pantofii, sosetele 7. Se spalJ pe mRini $. Se duce la toaletJ atunci cRnd Kl doare burta ;. Se duce din proprie iniQiativJ la baie Ghi&!l !rri !lar - ni"el a"ansat Abilit<=i de participare la lec=ii 1. *ealizeazJ contactul vizual Kn timpul conversaQiei 4. *ealizeazJ contactul vizual Kn timpul instrucQiilor Kn grup Abilit<=i de imita=ie 1. ImitJ secvenQe comple3e 4. ImitJ 2oaca copiilor de aceeaSi vRrstJ 7. ImitJ rJspunsul verbal al copiilor de aceeaSi vRrstJ Abilit<=i de limba$ receptiv 1. TndeplineSte instrucQiile comple3e, formate din trei comenzi 4. TndeplineSte comenzi comple3e date de la distanQJ 7. 0umeSte o persoanJ, un loc sau un obiect atunci cRnd acestea sunt descrise $. 0umeSte un obiect din care se vede numai o parte ;. IdentificJ obiecte care sunt la fel si obiecte care sunt diferite 1 4E

.. IdentificJ ce nu aparQine unui grup, Kn funcQie de caracteristicJ sau de categorie E. IdentificJ pluralul versus singular F. *Jspunde la KntrebJrile wh despreo scurtJ povestire dar si la KntrebJrile wh despre un subiect #. TndeplineSte comenzile <TntreabJV= versus <SpuneV= 1-. +JseSte obiectele ascunse atunci cRnd i se dau indicii privind locaQia 11. DiscrimineazJ situaQiile Kn care trebuie sJ punJ o Kntrebare de cele Kn care trebuie sJ rJspundJ %sJ ofere informaQii Kn schimb' Abilit<=i de limba$ expresiv 1. *Jspunde <0u Stiu= la KntrebJrile nefamiliare 4. DenumeSte categoria cJreia Ki aparQine un anumit item dar si itemii dintr&o categorie 7. *epovesteSte o poveste $. Descrie obiecte care nu se aflJ la vedere, folosind atribute %caracteristici' ;. TSi aminteSte evenimente trecute .. Descrie subiecte E. Spune propriile poveSti F. TSi e3primJ confuzia Si cere lJmuriri #. DenumeSte pronumele posesive 1-. IoloseSte timpul corect al verbelor 11. Pune o Kntrebare Si repovesteSte informaQiile obQinute 14. AscultJ o conversaQie Si rJspunde la KntrebJri legate de acea conversaQie 17. TSi afirmJ cunoaSterea 1$. *Jspunde la KntrebJri avansate de cunoStinQe generale 1;. Descrie felul Kn care se face ceva 1.. Descrie similaritJQile Si diferenQele dintre obiecte 1E. *Jspunde la KntrebJri de tipul <)areV@= 1F. Pune KntrebJri wh atunci cRnd Ki sunt oferite informaQii vagi #imba$ abstract 1. *Jspunde la KntrebJri de tipul <De ceV@= 4. *Jspunde la KntrebJri de tipul <DacJV@= 7. )ompleteazJ logic propoziQiile $. Descrie neregulile dintr&o imagine ;. *Jspunde <da?nu= %informaQii factuale' .. Prevede finalul, rezultatul E. PriveSte dintr&o altJ perspectivJ F. 6ferJ e3plicaQii #. /3clude un item Kn funcQie de categorie?caracteristicJ 1-. IdentificJ subiectul principal dintr&o poveste sau o conversaQie Abilit<=i ?colare 1. DefineSte oameni, locaQii Si obiecte 4. )ompleteazJ un pattern 7. PotriveSte cuvinte scrise la obiecte Si obiectele la cuvintele scrise $. )iteSte cuvinte obiSbuite ;. 0umeSte literele %aSa cum sunt pronunQate' .. 0umeSte un cuvRnt, KncepRnd cu primul sunet, numeSte consoanele iniQiale, mediane Si finale 1 4F

E. )iteSte literJ cu literJ cuvintele simple F. /3plicJ KnQelesul cuvintelor #. IdentificJ sinonime simple, relaQiile temporale, numeralele ordinale, cuvintele care rimeazJ 1-. Scrie din memorie cuvinte simple 11. AdunJ numere formate dintr&o singurJ cifrJ Abilit<=i sociale 1. ImitJ acQiunile unui copil de aceeaSi vRrstJ 4. TndeplineSte indicaQiile unui copil de aceeaSi vRrstJ 7. *Jspunde la KntrebJrile unui %egal' copil de aceeaSi vRrstJ $. *Jspunde la cuvintele prin care un egal iniQiazJ 2ocul ;. PartcipJ la 2ocuri cu egalii, 2ocuri care se desfJSoarJ la masJ .. IniQiazJ %propune verbal' 2ocul cu egalii E. Iace schimb de informaQii cu egalii, comunicJ cu egalii Kn timpul 2ocului F. )ere ? ofera a2utorul egalilor 'reg<tirea pentru ?coal< 1. DJ dovada unor noi rJspunsuri prin observaQie 4. TndeplineSte comenzile date Kn grup, iSi aSteaptJ rRndul 7. Iace schimb de informaQii sociale Kntr&un grup $. )RntJ versuri ale unor cRntecele de copii Kn cadrul grupului ;. *Jspunde cRnd este chemat .. *idicJ mRna pentru a rJspunde la KntrebJri E. AscultJ o poveste Si rJspunde al KntrebJri privind acea poveste F. AratJ Si povesteSte Abilit<=i de auto-servire 1. Se spalJ pe dinQi 4. TSi Knchide?deschide fermoarul 7. TSi Knchide?deschide nasturii, capsele.

A%or&area pira$i&ala in e&! atie 'The Pira$i& Aproa h to E&! ation) Abortarea piramidala in educatie %The Piramid Aproach to /ducation' se bazeaza pe aplicarea Analizei aplicate a comportamentului %A1A' in cazul tulburarilor de spetru autist, punand acentul pe comunicarea functionala. Pentru a pune bazele invatarii abordarea piramidala se focalizeaza pe activitati functionale si comunicare functionala, recompensare puternica si planuri de interventie comportamentala. /lementele structurale ale abordarii sunt( & tipuri specifice de lectii; & strategii de promptare; & corectarea erorilor; 1 4#

& planuri de generalizare; Abordarea piramidala este una dintre putinele abordari care incura2eaza creativitatea si inovatia atunci cand se elaboreaza un plan de interventie. Antecedent " Comportament " Consecinta %ABC' Comportamentul poate fi modelat in functie de Antecedent si Consecinta. 1azele A.P. sunt in metoda A.1.A. " metoda bazata la randul ei pe stiintele invatarii. Principala premiza A.P. si A.1.A. este <comportamentul este in stransa relatie cu factorii de mediu %incluzandu&I pe cei individuali'. Daca putem intelege procesul de invatare atunci vom fi mai bine pregatiti pentru a preda eficient abilitati noi. /lementele de baza ale piramidei " Progresul unui copil in terapie poate fi comparat cu o piramida. 6rice cladire are nevoie de fundatie. 1aza piramidei include $ elemente. )6 :0I)A*/ I:0)TI60A9A SI A1I9ITATI S6)IA9/ S)WI 1A*/A )6 P6*TA /0T/96* 0/AD/)!AT/ SIST/ :9 D/ */)6 P/0S/ 61I/)TI!/ I:0)TI60A9/ !A*I:9 PI*A ID/I( Tipuri specifice de lectii " lectii eficiente; Strategii de promptare; )orectarea erorilor " minimalizarea greselilor; Planuri de generalizare;

Anali#a 0!n tionala si inter"entia as!pra o$porta$entelor pro%le$a Adesea relatia cu persoanele cu autism sau tulburari de comportament devine dificila din cauza comportamentelor problema. Din cercetarile efectuate de&a lungul timpului de profesionistii in terapia comportamentala si din e3perienta practica cu copii cu autism s&a demonstrat ca cele mai eficiente tehnici de scimbare a comportamentului sunt cele din terapia comportamentala. Privite din punct de vedere comportamentalist toate comportamentele, fie pozitive sau negative, sunt invatate din e3perienta anumitor evenimente care preced comportamentul respectiv %antecedent' si care urmeaza imediat comportamentului %consecinta'. 1 7-

9a copilul cu autism comportamentele problema pot prezenta formele cele mai variate si ciudate, chiar daca e3ista unele tipice si repetitive. Pot fi comportamente&problema e3treme( tipatul, aruncatul sau spartul obiectelor, muscatul mainilor, lovituri, trasul de par sau forme mai ciudate precum hiperventilatia sau crizele de apnee %tinutul respiratiei'. In cadrul comportamentelor problema sunt incluse si autostimularile, stereotipiile, comportamentele obsesive care desi nu sunt periculoase creeaza subiectului un obstacol in dezvoltare, invatare si socializare. )opiii cu autism risca sa fie absorbiti de 2ocuri autostimulante care ii impiedica sa reactioneze la ceea ce se intampla in 2urul lor si la cererile celorlalti, sau se pot anga2a intr&o activitate obsesiva din care daca sunt intrerupti pot declansa crize de furie. In categoria comportamentelor problema pot fi incluse si ecolalia %imediata sau intarziata' si respiratia gresita; acestea doua fiind la randul lor destul de dificil de controlat. Atunci cand ne confruntam cu un comportament problema, inainte de a actiona asupra lui trebuie sa facem analiza functionala a comportamentului. /ste aproape imposibil sa intervenim asupra unui comportament&problema cu o probabilitate ridicata de succes si cu respect pentru persoana respectiva daca nu s&a inteles de ce persoana se comporta astfel. In multe cazuri comportamentele problema e3ercita o functie comunicativa pentru subiect. )opilul se foloseste de aceste comportamente pentru a comunica ceva celorlalti, pentru a atinge obiectivele de control asupra comportamentului celorlalti si asupra mediului. 0u toate comportamentele problema se pot interpreta prin aceasta dinamica. dar, totusi consideram ca aceste comportamente problema sunt functionale pentru subiect si pot fi eliminate in cazul substituiri cu alte comportamente adaptative avand aceeasi valoare functionala. Atunci cand facem analiza functionala trebuie sa notam frecventa comportamentului respectiv, intensitatea cu care se manifesta, persoanele in prezenta carora apare si sa urmarim modelul( A21(C( (21 " situatia in care a aparut comportamentul respectiv %unde era copilul, cu cine, ce facea copilul sau ce i s&a cerut sa faca, daca a fost interupt din vreo activitate etc'; C0.'0*1A.(21 " descrierea e3acta a comportamentului %a tipat, a tipat si s&a muscat de incheietura maini, a lovit cu mana, a tras de par'; cu cat datele sunt mai clare cu atat comportamentul va fi mai bine inteles; C02!(CI21A " ce s&a intamplat imediat dupa aparitia comportamentului problema %e3. copilul a inceput sa tipe pentru ca vrea o 2ucarie iar mama i&a dat 2ucaria respectiva'. Trebuie sa obtinem informatii si asupra dinamicii care mentine activ acel comportament( & ce functie indeplineste % comunicativa sau autostimulanta'; & ce comportamente alternative pozitive ar putea fi folosite de subiect pentru a indeplini aceleasi functii. Trebuie sa tinem cont de un lucru foarte important " o singura manifestare a comportamentului problema nu ne poate spune totul despre el. /ste absolut necesar sa se 1 71

adune date despre situatiile in care apare si consecintele care au urmat pentru a determina cauzele si functiile comportamentului respectiv. e ce apare un comportament problema, A. )opilul obtine stimuli sociali sau materiali pozitivi %I0TA*IT6* P68ITI!' /ste sustinut pozitiv %prin comportamentul problema' de alte persoane care se apropie de el, ii vorbesc, il ating, il blocheaza, il consoleaza, il cearta %cearta poate fi un stimul pozitiv pentru un copil care este ignorat mult timp'. B. )opilul reuseste sa evite o situatie perceputa ca aversiva % I0TA*IT6* 0/+ATI!'. )omportamentul problema este incura2at negativ in masura in care o situatie neplacuta inceteaza sau se reduce. )opilul poate trai sentimente de neliniste, frica, plictiseala, frustrare, oboseala, sentiment de incapacitate; adoptand comportamentul problema, astfel de trairi se reduc sau dispar cu totul, deoarece cel care e3ercita o presiune asupra subiectului isi schimba orientarea si reduce flu3ul sau de stimulari care produc discomfort copilului. Sa ne gandim de e3emplu la un copil care se afla la gradinita si este solicitat de educatoare sa raspunda in mod repetat la fel ca si ceilalti copii " copilul adopta comportamentul de a se musca de maini; ca si consecinta educatoarea nu il mai solicita pentru a evita comportamentul neplacut. Prin reactia educatoarei comportamentul problema va fi intarit iar copilul va invata sa&l foloseasca pentru a evita situatiile in care este solicitat sa raspunda. In aceste doua functii ale comportamentului problema, efectul produs este e3tern, este ceva ce se produce in mediu si in relatiile cu ceilalti. C. /fectul obtinut este de natura interna, efect stimulatoriu senzorial. Autostimulare & )opilul emite comportamente care ii produc in mod automat senzatii placute de tip 5inestezic %leganat, invartit', tactil %frecarea degetelor unele de celelalte, lovirea palmelor de corp', olfactiv %mirositul diferitelor obiecte', auditiv %fosnitul unei hartii', gustativ %bagatul obiectelor in gura'. /ste mai usor de intervenit asupra primelor doua pentru ca acestea sunt intarite de consecintele e3terne pe care le primeste copilul; daca ii oferim alta consecinta comportamentul va disparea prin e3tinctie si este mult mai usor sa&l inlocuim cu un comportament adaptativ; in schimb este foarte greu de intervenit asupra celui de&al treilea tip de comportament problema pentru ca este intarit prin insasi placerea senzoriala pe care o provoaca. )opiii cu autism reactioneaza uneori neasteptat la corectia comportamentala. Avand in vedere faptul ca trebuie sa se actioneze corect asupra comportamentului problema, atunci cand intervenim trebuie sa avem in minte si urmatoarele lucruri% & @ Ce vrem sa vedem in sc>imbul acelui comportamentA 0u trebuie sa ne focalizam e3clusiv asupra descresterii unui comportament; trebuie sa ne gandim in acelasi timp ce comportament dezirabil ii poate lua locul si sa&l invatam pe copil noul comportament. De e3emplu daca copilul loveste pentru a obtine atentia, 1 74

este important sa eliminam lovitul si sa&l invatam pe copil moduri adecvate de a atrage atentia. In loc sa loveasca poate sa spuna <uita&te, te rog=, <a2uta&ma= sau sa bata usor pe umar. Daca nu il invatam cum sa inlocuiasca acel comportament cu unul adecvat copilul poate sa opreasca acel comportament problema si sa dezvolte un nou comportament problema care sa indeplineasca aceasi functie ca si cel initial. Sa luam putin e3emplul de mai sus " daca il oprim din lovit atunci cand vrea atentie dar nu il invatam un mod alternativ de a atrage atentia copilul poate sa inceapa sa tipe pentru a atrage atentia si vom avea un nou comportament problema. - @1rebuie sa alegem metoda potrivita de interventie pentru fiecare comportament in parteA etoda care poate duce la e3tinctia unui comportament in cazul unui copil in cazul altuia poate sa intareasca comportamentul problema. )ea mai frecventa greseala facuta de parinti si terapeuti este ca uneori recompenseaza neintentionat un comportament problema crezand ca de fapt au pedepsit copilul. De e3mplu( <un copil incepe sa arunce cu 2ucariile pe 2os=, mama vine si il cearta apoi se apuca si strange lucrurile de pe 2os. :nele comportamente ca cel de mai sus pot da satisfactie copilului, comportamentul poate fi intarit de reactia mamei %a obtinut atentie, mama s&a suparat dar tot ea a strans lucrurile'. Acest tip de comportament nu ar trebui sa ne creeze nici un fel de frustrare, comportamentul copilului poate fi intarit negativ de simpla e3presie a fetei pe care o obtine de la ceilalti cand se poarta neadecvat. odul corect de a actiona este sa asteptam pana comportamentul inceteaza apoi ii spunem cu calm sa stranga lucrurile de pe 2os iar daca nu vrea sa&l promptam fizic sa o faca. Sau( <in timpul lectiilor copilul l&a lovit pe terapeut=, consecinta a fost <time&out= pentru 7 minute %se pune un timer iar copilul este asezat intr&un <loc de pedeapsa= timp in care nimeni nu se uita si nu vorbeste cu el='. Acest tip de pedeapsa poate fi potrivit daca comportamentul problema apare in timpul unei activitati placute pentru copil, dar daca este folosita in timp ce copilul era la lectii pentru el va deveni un intaritor negativ pentru ca folosindu&se de comportamentul problema va scapa pentru cateva minute de la lectii. & @ IgnorareaA Daca nu este periculos pentru el insusi sau pentru cei din 2ur, este bine se ne prefacem ca acel comportament nu e3ista. )opilul cu autism dezvolta de multe ori comportamente nepotrivite pentru a atrage atentia. In loc sa&i oferim atentie si sa&i intarim comportamentul problema ignoram pur si simplu comportamentul si asteptam sa apara un comportament mai potrivit pentru ai acorda aceea atentie, dar in momentul in care apare un comportament bun trebuie sa fim entuziasti si sa il laudam pentru lucrul bun pe care il face. In felul acesta copilul invata ca primeste atentie doar pentru comportamentele adecvate. - @ 1rebuie sa fim atenti la propriul comportamentB copiii invata prin imitatieA /ste foarte important modul in care ne comportam cu copii nostri, cu atat mai mult daca avem un copil cu autism caruia ii este si asa foarte greu sa discrimineze ce comportamente sunt acceptate si care nu. Sa ne imaginam un parinte care isi loveste 1 77

copilul spunand <nu este frumos sa lovestiB= sau unul care tipa <nu mai tipaaaB=. /ste de neinteles pentru un copil <de ce nu am voie sa tip daca mama tipa la mine@B= sau <de ce eu nu am voie sa lovesc dar tata ma loveste@B=. Atunci cand sunt frustrati sau suparati ei vor actiona si se vor comporta la fel cum au vazut ca se poarta ceilalti membri ai familiei.

E1e$ple &e pro+ra$e Atunci cand copilul este foarte mic iar abilitatile lui sunt la nivel de incepator programele cu care se incepe sunt imitarea si potrivirile. I$itarea " simpla si cu obiecte. )opilul invata sa&i observe pe cei din 2ur sis a fie mai atent la ei; de aici porneste invatarea " copii invata prin imitatie. Potri"ire 1 7$

/tape( Potrivire obiecte identice si non&identice 7D " 7D Potrivire imagini identice si nonidentice 4D " 4D Potrivirea imaginilor cu obiectele 4D " 7D; 7D " 4D Potrivire culori, forme, litere, cifre Asocieri Rasp!ns la n!$e " prin contact vizual apoi cu DA. Pro+ra$ele 2Re epti"3334 Inainte ca un copil sa fie invatat sa foloseasca ? rosteasca cuvintele, el este invatat ce inseamna cuvintele respective prin programele N*eceptiv=. /3ista foarte multe programe receptiv( receptiv obiecte, actiuni %verbe6, persoane, categorii, instructiuni, camere, meserii, emotii, culori etc. SD( Arata 3 B *( )opilul arata obiectul ? instructiunea, persoana ceruta in SD. P( poate fi fizic, pointing, pozitionare, imagine a obiectului?persoanei?actiunii. Pe cat posibil intai se invata cu obiecte reale 7D, urmand ca apoi sa fie recunoscute si in imagini 4D. Pro+ra$ele 5E1presi"33346 e3presiv obiecte, e3presiv actiuni, e3presiv partile corpului, intrebari sociale, cunostinte generale etc...... Antoni$e Antonimele se predau doar in pereche %sus " 2os, curat " murdar, mic " mare', cu obiecte concrete sau imagini. Se urmeaza pasii de la *eceptiv si /3presiv antonime. Po#itii spatiale *eceptiv 7D( Pune P/ ? I0 ? S:1 ? I0T*/ etc. /3presiv( :nde este@ *eceptiv 4D( Arata ursul care sta P/ paturaB /3presiv( :nde sta ursul@ S!%stanti" - "er% - s!%stanti" I se arata o poza si copilul trebuie sa o descrie, e3( <Iata mananca pizza=. SD&ul este <Descrie imaginea= *( copilul raspunde folosind modelul de mai sus P( total %fata mananca pizza', partial %fata....., ....pizza, ....mananca....' Sp!ne/Intrea%a - se face in special cu copiii care au probleme cu ecolali tocmai pentru a&i face sa inteleaga diferenta dintre a spune si a intreba. o e3emple( Spune&mi ce culoare are cerul. Spune&mi unde stai. Intreaba&ma cum ma simt. Intreaba&ma ce culoare au ochii mei. 1 7;

Se "entialitate & i se prezinta copilului un sir de cartonase cu secvente care au continuitate iar el trebuie sa faca legatura intre ele pentru a realiza o povestire cu sens; Con"ersatie & trebuie sa purtam o conversatie cat mai normala. Trebuie sa avem responsabilitate in mod egal asupra conversatiei, ci nu sa conducem noi conversatia. )opilul trebuie sa foloseasca cunostinte din programele de2a invatate in programul A1A( Intrebari sociale, Afirmatii reciproce, Afirmatii si intrebari multiple. Intr&un sitting vom avea urmatoarele puncte care vor trebui atinse( o sa puna intrebari; o sa raspunda la intrebari; intrebari cu raspuns deschis, nu doar cu DA si 0:; o sa faca afirmatii; o sa vina cu propozitii noi; o sa aiba contact vizual. Teoria $intii Termenul psihologic de teria mintii se refera la capacitatea de a recunoaste si intelege gandurile, credintele ?conceptiile , dorintele si intentiile celorlalti oameni cu scopul de a le da sens comportamentului lor si de a prezice ce vor face in continuare .:n termen sinonim pentru teria mintii ar fi empatia. )opilul sau adultul cu Sindromul Asperger sau Autism inalt functional nu recunoaste si nu intelege intentiile si sentimentele altor persoane. E&! atia a0e ti"a Scopul acestei parti a terapiei este de a informa copilul de ce avem emotii, cum ne folosim de ele si cum le folosim in mod gresit si de al invata sa&si e3prime aceste emotii. :n principiu important este sa se e3ploreze aceste emotii una cate una. /ste indicat sa se inceapa cu emotii pozitive cum ar fi placerea sau fericirea. Pasii de urmat pentru invatarea emotiilor( o indicarea emotiilor pe poze; o prefa&te ca esti trist, fericit etc.; o cand te simti trist, fericit etc.; o ii povestim o situatie apoi intrebam <)um crezi ca m&am simtit=; o povesteste&mi o situatie in care te&ai simtit trist, fericit etc.. Re+!li so iale " scopul acestui e3ercitiu este intelegerea modului in care trebuie sa ne purtam in societate, ce este acceptat si ce nu. odul de prezentare al situatiei poate fi prin scenete, dar mai poate fi si o sceneta 2ucata cu papusi, sau doar o simpla povestire. Ideal este sa se a2unga doar la stadiul in care i se povesteste o situatie si copilul trebuie sa inteleaga. Dupa ce i se prezinta situatia trebuie sa se urmareasca raspunsul la urmatoarele doua intrebari; se pun aceleasi doua intrebari pentru fiecare regula sociala( o )e a gresit persoana X@ o )um ar fi trebui sa se poarte@ sau )e i&ai spune tu sa faca@ ai tarziu, dupa ce copilul invata cum trebuie sa ne purtam intr&o multitudine de situatii il vom intreba si <De ce nu este bine ce a facut@ 1 7.

Prin acest tip de e3ercitiu putem face copilul sa inteleaga ce comportamente nu trebuie sa manifeste in prezenta celorlalti si il putem face sa constientizeze ca sunt neadecvate. aca8Atunci & intai va trebui sa spuna dupa noi %folosim poze pentru suport vizual' <Daca sunt murdar, atunci ma spal=; & apoi va spune singur uitandu&se la poze; & iar al treilea pas " il vom intreba <ce faci daca esti murdar@= " <ma spal= & pe aceleasi poze putem face si programul e ce,8 pentru ca % <de ce se spala pe mani@= " <pentru ca este murdar=' escriere C este un program pentru a dezvolta limba2ul si al a2uta pe copil sa fie cat mai coerent intr&o descriere. Se urmeaza un patern care se aplica tuturor obiectelor; in felul acesta copilul va invata sa descrie orice obiect. iscriminarea intrebarilor C spunem o propozitie apoi ii punem copilului diferite intrebari legate de ceea ce tocmai am spus. <1aiatul conduce masina galbena= & )ine concuce@ & )e face baiatul@ & )um este masina@ /tc Afirmatii reciproce %schimb de informatii reciproce' & /u sunt Anca? /u sunt /di; & /u am 7; de ani? /u am $ ani; & /tcVV.

I21(+*A*(A I2 +*A I2I1A 20*.A#A !I *0#D# @D.B*(IA Atunci cand vorbim de integrarea copilului cu autism in gadinite si scoli normale trebuie sa avem in vedere doua grupuri distincte( P )opiii cu Sindromul Asperger, Autism inalt functional si Autism cu nivel de functionare cognitiv in limitele <normalului=; P)opiii cu autism <loM functional=, asociat cu alte afectiuni & retard mintal, retard neuromotor, sau alte sindroame asociate. 1 7E

In cazul copiilor din primul grup se pune problema <Acesti copii trebuie integrati in scoli?gradinite speciale sau scoli?gradinite normale@= /ste necesara scolarizarea acestor copii in scolile normale, cu adaptarea stilului educational potrivit particularitatilor acestor tulburari. Si cand vorbim de adaptarea stilului educational ar trebui sa ne gandim la o informare cat mai corecta a educatorilor si invatatorilor asupra caracteristicilor copiilor cu aceste tulburari. /i pot fi vazuti ca e3centrici si singuratici, dar atat timp cat pot face fata cerintelor educative, raman in limitele normalitatii iar comportamentul lor nu atrage prea mult atentia; acest lucru demonstreaza ca pot fi acceptati in scolile normale. Trebuie sa avem in vedere ca terapia ii poate a2uta foarte mult si sa renuntam la vechile ideei in care autismul era considerat irecuperabil. /ste adevarat ca in prezent sunt multi adolescenti cu autism care nu au putut fi integrati in scoli normale dar asta se datoreaza faptului ca pana de curand nu am avut acces la terapia A1A. In prezent insa, sunt multi copii care urmeaza acest program de terapie si care au toate sansele sa fie integrati in gradinite si scoli normale cu succes. In cazul celui de al doilea grup avem in continuare ca scop integrarea copilului insa acest lucru se va face intr&o gradinita?scoala speciala. espre !>adoEing 5umbra6 Ideea de shadoMing prevaleaza adaptarea si integrarea cunostintelor, abilitatilor si comportamentelor dobandite pe parcursul terapiei atat in cadrul gradinitei sau scolii, cat si acasa. ShadoMing&ul presupune spri2inirea copilului in situatiile noi si formarea independentei si a adaptabilitatii transferului de informatii, de la nivelul de lectie, la cel de conte3t social. Pentru a avea rezultatele cele mai bune trebuie inteleasa ideea de insotitor conte3tual, mai e3act <shadoM= la gradinita sau la scoala. Insotitorul cu rol de <shadoM= trebuie sa fie aproape permanent in programul de integrare sociala, atat la gradinita si la scoala, cat si in activitatile libere ale copilului %parcuri de distractii, teatru, film, muzee, e3cursii, cumparaturi etc'. e ce, Pentru a va oferi singuri raspunsul la aceasta intrebare, este esential sa va ganditi la conceptul de normalitate in care incercati sa va inscrieti copilul. In functie de varsta copilului si de pretentiile dumneavoastra fata de acesta si fata de terapie, trebuie sa&i formati activitatile scolare si e3trascolare in care el trebuie sa se descurce ca alti copii de varsta sa. De e3emplu, copilul trebuie sa invete sa faca cumparaturi la magazin. Daca ii place ciocolata, va trebui sa se descurce singur pentru a si&o cumpara, asa cum face oricare alt copil. *olul <umbrei= este unul esential deoarece( copilul trebuie sa se imbrace, sa nu uite banii, sa mearga la magazin si nu in alta parte, sa traverseze strada in siguranta, sa ceara vanzatorului ceea ce doreste, sa plateasca si sa se intoarca acasa. /3ista o multime de alte e3emple in care rolul <umbrei= este esential pentru conturarea normalitatii si pentru formarea independentei copilului, nu numai la gradinita 1 7F

sau la scoala, dar mai ales in alte situatii care, in viitor, vor putea deveni responsabilitati ale copilului. *olul @umbreiA )e trebuie sa faca( +eneralizarea, adecvarea informatiilor invatate acasa si transferul acestora in alte conte3te sociale %gradinita, scoala, activitati e3trascolare'; Adaptarea comportamentala si permanentizarea comportamentelor adecvate din punct de vedere social; Invatarea regulilor sociale si de mediu( sa nu loveasca, sa respecte cerintele impunse la scoala ca si restul copiilor, sa traverseze strada corespunzator, sa utilizeze mi2loacele de transport, sa cumpere, sa nu&si insuseasca obiecte din magazine fara a le plati, sa nu aiba atasamente necorespunzatoare fata de persoane straine etc.; Insotitorul trebuie sa a2ute, sa prompteze copilul sau sa&i sugereze solutii si raspunsuri atunci cand acesta nu se descurca; Insotitorul trebuie sa recompenseze copilul pentru comportamentele pozitive si raspunsurile adecvate; In interactiunea cu copiii, insotitorul va recompensa atat copilul pe care ii insoteste, cat si pe cei care se 2oaca cu acesta; Insotitorul trebuie sa invete copilul sa fie independent din punct de vedere actional, sa ia decizii si sa incura2eze comunicarea cu alti copii sau alte persoane; Trebuie sa intervina cat mai putin posibil si sa se distanteze treptat de copil, astfel incat copilul sa simta ca este singur, independent si ca nu este controlat; Terapeutul va afisa o atitudine normala fata de copil, astfel incat sa induca copiilor sau altor persoane siguranta ca se pot raporta si purta in cel mai firesc mod fata de copil; Terapeutul ce face <shadoMing= trebuie sa e3plice anumitor persoane %cum sunt educatorii sau profesorii' anumite reguli de spri2inire a raspunsurilor, de recompensare sau pedepsire, astfel incat sa creasca autoritatea acestora fata de copil si sa se poarte in aceeasi maniera ca si cu restul copiilor. De asemenea este necesar sa mentioneze nivelul de dezvoltare a copilului si sa informeze profesorul despre evolutia programelor de acasa, despre necesitatile si capacitatea copilului; Insotitorul trebuie sa culeaga informatii despre comportamentele copilului in clasa sau in alte medii de interactiune sociala, pe baza carora sa se aplice si sa se modifice interventia terapeutica atunci cand este necesar. )e nu trebuie sa faca ( Spri2inirea copilului, a2utorul si interventia insotitorului nu trebuie sa fie intruzive, ci cat mai subtil posibile; Terapeutul nu raspunde in locul copilului, nu ii realizeaza sarcinile si nu face terapie la gradinita, la scoala, sau in alte situatii deoarece acesta va diminua 1 7#

increderea copilului in el, independenta acestuia si va ridica suspiciuni in randul copiilor sau altor persoane; Scopul <umbrei= nu este acela de a face lectii in locul cadrelor didactice sau de a pastra ordinea in clasa, ci acela de integra copilul in acel mediu; Insotitorul nu trebuie sa uite consecintele aplicabile comportamentelor, dar nici nu trebuie sa recompenseze e3cesiv copilul. *ecompensele vor fi cat mai discrete, pentru a nu starni curiozitatea copiilor sau frustrarea acestora;

6biective( Sa coopereze in timpul activitatilor scolare; Sa interactioneze si sa comunice cu educatoarea?profesorul %sa intrebe si sa raspunda'; Sa fie atent pe parcursul lectiilor ; Sa interactioneze si sa comunice cu copiii ; Sa fie diminuate comportamentele de autostimulare in fata altor persoane si sa solicite o pauza daca are nevoie de un cadru intim in care sa&si permita aceste comportamente; Sa aiba comportamente de masa si toaleta potrivite.

,i%lio+ra0ie: 1 $-

Applie& ,eha"ior Anal(sis, Second /dition, >ohn 6. )ooper, TimothG /. Weron, Yilliam 9. WeMard, Pearson Prentice Wall, 4--E; A!tis$ an& Asper+er s(n&ro$e e&ite& %( Uta 7rith, )ambridge :niversitG Press, 4--.; AUTISM3 Tea hin+ DOES Ma8e a Di00eren e* 1renda Scheuermann, >o Yebber, YadsMorth, )anada, 4--4; A 9or8 in pro+ress( 1ehavior anagement Strategies Z A )urriculum for Intensive 1ehavioral Treatment of Autism bG *on 9eaf, >ohn c/achin, >aisom D. Warsh, 1###; ,eha"ioral inter"ention 0or (o!n+ hil&ren 9ith A!tis$: A Man!al 0or Parents an& Pro0essionals* bG )atherine Aurice %editor', +ina +reen %/ditor', Stephen ). 9uce %/ditor', 1##.; Chil&ren 9ith A!tis$* A Parent:s G!i&e* edited bG ichael D. PoMers, Yoodbine Wouse, 4---; Copil!l &e la ; an la < ani* ei $ai i$portanti &oi ani &in "iata opil!l!i, Anne 1acus, editura Teora, 4--.; Copil!l hipera ti" si in apatanat, +hid de interventie pentru copiii cu tulburari hiperchinetice si opozitionale, anfred Dopfner, Stephanie Schurmann, +erd 9ehm5uhl, editura AS)*, )lu2&0apoca, 4--$; Des i0rarea o$porta$ent!l!i !$an, Wans /Gsenc5, ichael /Gsenc5, editura Teora, 1ucuresti, 1##F; DSM6IV6TR =>>>* Man!al &e &ia+nosti si statisti a a t!l%!rarilor $entale* (ditia a patra revi&uita, Asociatia psi>iatrilor liberi din *omaniaB En+a+in+ A!tis$* StanleG I. +reenspan, .D., Serena Yieder,PW.D.,4--.; 7a in+ A!tis$, 9Gnn . Wamilton, Yater1roo5, )olorado, 4---; Let $e hear (o!r "oi e: A 7a$il(:s Tri!$ph o"er A!tis$ bG )atherine aurice, 1###; Ma8in+ a Di00eren e6,eha"ioral Inter"ention 0or A!tis$; edited bG )atherine aurice, +ina +reen, *ichard . Io33, 4--1; The o$plete +!i&e to Asper+er S(n&ro$e* TonnG AttMood, >essica [ingsleG Publishers, 4--E; The P(ra$i& Approa h to E&! ation in a!tis$* AndG S. 1ondG, 1eth Sulzer& Azaroff, PGramid /ducational Products, 4--4; The A!tis$ %oo8* ans9ers to (o!r $ost pressin+ ?!estions, S. >hoanna *obledo, DaMn Wam&[uchars5i, AverG, 0eM Hor5, :SA 4--;;

1 $1

Anca umitrescu 52eagu6% P Psihoterapeut %specializare in psihoterapia cognitiv comportamentala'; P )onsultant, specializare in Analiza comportamentala aplicata; acreditat 1)1A %1ehavior AnalGst )ertification 1oard'. mail( ancaFneaguGasociatiatca.ro a puteti contacta pentru informatii referitoare la( alcatuirea programului de interventie pentru copiii cu autism %analiza comportamentala aplicata'; alcatuirea programului de terapie pentru copiii cu Sindromul Asperger %psihoterapie cognitiv comportamentala'; pregatirea echipei de terapeuti in terapie comportamentala; feed"bac5ul performantelor echipei si progreselor copilului;

A1CA )00H 1oate drepturile re&ervate

1 $4

www.asociatiatca.ro

1 $7