Stresul nostru cel de toate zilele

Stresul un rau necesar?

Stresul este necesar n anumite situatii! El creeaza adrenalina care ne ajuta sa luptam. n zilele noastre, nu avem oportunitatea sa reactionam si sa eliminam surplusul de adrenalina din organism. Unii au nevoie de mai multa adrenalina decat altii, iar stresul poate deveni daunator, atunci cand nu putem sa l controlam. Reactiile tipice ale organismului sunt: hipertensiune arteriala, boli digestive, boli de piele, boli de icat etc. Sunt oameni dependenti de stres care cauta provocari si evenimente stresante, pana cand organismul spune S!"#!!! n $area %ritanie, de e&emplu, apro&imativ '( de zile lucratoare pe an se pierd din cauza e ectelor stresului, iar bolile cauzate de stres au costuri de pana la )* din #+%. $anagementul timpului si auto, organizarea reduce e ectele stresului si ne ajuta sa ne mentinem sanatosi. #oate ca ar i bine sa plani icam n agenda timp pentru gandire, timp pentru distractie, timp pentru prieteni si timp pentru propria persoana.

Semnalele stresului
-izice: re le&e nervoase, cum ar i rosul unghiilor, strangerea pumnilor, strangerea alcilor, pocnirea degetelor, scartaitul dintilor, aplecarea umerilor, ciupirea etei cu unghiile, batairea picioarelor, atingerea parului etc. Schimbari de dispozitie: an&ietatea, depresia, apatia, vinovatia, rusinea, neajutorarea, rustrarea, uria si ostilitatea, iritabilitatea, nelinistea. .omportament: agresivitatea, insomnia, e&agerarile, lasate lucrurile neterminate, vorbitul prea ncet ori prea tare, iesirile emotionale.

Tehnici de nlaturare a stresului

#lani ica,ti timpul! #lani ica,ti activitatea!

/loca,ti timp n agenda pentru propria persoana 0 ie pentru a sta pur si simplu linistit, ie pentru masa, ie pentru sport. -a acest lucru regulat si asigura,te ca acest timp alocat este de neatins! Stabileste,ti un grup de sprijin! #robabil ca e&ista anumite persoane cu care vorbesti mai des si n prezenta carora te simti con ortabil. #astreaza legatura cu acesti oameni. -ii alaturi de ei, iar ei vor i alaturi de tine. -oloseste tehnicile de rela&are! #ractica n mod regulat un sport sau mergi oarte mult pe jos! 1u te lasa tentat de alsii stimulatori, precum alcoolul sau tutunul. Ei tind sa ascunda doar problema sau sa o amane.

Locul de munca - sursa de stres sau provocare?

2ocul de munca joaca un rol oarte important n vietile noastre, reprezentand nu numai o sursa de castig, ci si principala modalitate de recunoastere sociala. 3esi poate i o provocare continua, prin care ne testam potentialul si capacitatile, acesta poate constitui si o sursa veritabila de stres. 1esiguranta, programul de lucru prelungit, con lictele de roluri, e&igentele pro esionale ce depasesc resursele, sunt numai cateva cauze ce pot declansa starea de tensiune si rustrare. nsa, n limite normale, stresul pro esional poate i considerat un element pozitiv, activand si mobilizand resursele individuale. n acest caz, este un ingredient important n ndeplinirea unei sarcini provocatoare, stimuland productivitatea si creativitatea, iind acel rau necesar n ndeplinirea misiunii. 3in pacate, limita dintre e ectele pozitive si cele negative este destul de sensibila, si, de oarte multe ori, greu de perceput. .on runtarea repetata cu agentii stresori poate duce la pierderea controlului si la aparitia e ectelor negative ale stresului pro esional. #rintre actorii care pot produce stresul la locul de munca putem aminti:

, 1esiguranta locului de munca4 , Solicitarile prea mari si presiunile pe termen lung4 , Sarcini de munca monotone si repetitive4

, 1epotrivirea dintre sarcini si competente4 di icultatea sau imposibilitatea rezolvarii unor probleme4 , Stilul de conducere4 , 1eimplicarea n luarea deciziilor4 , Relatiile interpersonale4 , .onditiile de lucru4 , 2ipsa recunoasterii4 , 2ipsa posibilitatilor de promovare4 , 1emultumirea materiala4 , -actori personali 5nencrederea n sine, lipsa controlului etc.6

-iecare meserie are momente de stres transpuse n diverse situatii. .eea ce pentru unii poate constitui un job stresant, pentru altii poate i o provocare. 1ivelul de toleranta di era de la o persoana la alta, depinzand de abilitati, pregatire si valori. #utem evita sau macar reduce starea de discon ort prin cunoasterea per ormantelor pro esionale si a propriilor potentialitati, ntelegerea reala a modului n care ne ndeplinim sarcinile de munca: ce randament avem, ce asteapta de la noi organizatia n cadrul careia ne des asuram activitatea si cum raspundem solicitarilor acesteia. Un mediu de lucru pro esionist, cu un climat organizational bene ic, cu posibilitati de dezvoltare si promovare, cu un sistem corect de compensare, nu poate decat sa ncurajeze individul si sa,i recunoasca per ormantele.

Ceea ce ni se ntampla, ni se datoreaza

1,am auzit pe nimeni pana acum care sa nu se planga ca este stresat. 3e altminteri, este la moda sa ii stresat, lumea obisnuindu,se cu un mod de a gandi e&trem de pagubos: 7numai cine nu munceste nu este stresat8. 3aca va asteptati sa gasiti n acest articol de initia stresului, a actorilor ce,l cauzeaza si a metodelor de prevenire9combatere a acestuia, va recomand sa ntoarceti pagina... nu de altceva, dar va veti pierde vremea cautand conceptele sus,enuntate. .e,si propune aceasta analiza este sa sparga paradigmele legate de stres si sa scoata n evidenta aptul ca, desi un adevarat lagel, stresul ni se cam datoreaza...

Uneori stresul este perceput ca iind atat de mare, ncat apar nemultumiri deschise legate de locul de munca, de se ul ierarhic, de parteneri 5 urnizori, clienti, colegi6 etc. Si ast el, persoanei i scade vizibil randamentul, apt ce atrage dupa sine masuri concrete din partea companiei, masuri care nu ac altceva decat sa acutizeze stresul e&istent, dandu,i angajatului toate motivele sa se auto, victimizeze. #rocesul de auto,victimizare nu este nici un lucru nou, nici unul neobisnuit, avand n vedere aptul ca n sistemul nostru de nvatamant, la o varsta rageda, se studiaza 7$iorita8. 1u contesta nimeni valoarea literara a acestei balade, nsa va propun sa analizam impactul psihologic pe care,l are 7$iorita8 asupra copilului n ormare 5viitorul angajat6. 1e nvata cumva 7$iorita8 sa adoptam o atitudine proactiva n ata problemelor: 1icidecum! Eroismul ciobanului moldovean este dat n aceasta opera literara tocmai de capacitatea lui de a 7lua lucrurile asa cum sunt8. mi si imaginez cum ar i sunat 7$iorita8 daca izvorul de inspiratie ar i ost cultura popoarelor germanice sau nordice: pai, a land de planul colegilor de breasla, asa ar i pus ciobanul moldovean mana pe o ghioaga... atunci sa i vazut de unde apare eroismul... 1ici nu ma mir ca, la ast el de izvoare culturale, romanii se plang n continuare de e ectele 7drobului de sare8. Uitam prea adesea ca ceea ce ni se ntampla ni se datoreaza, iar acceptarea de catre angajat a unei conjuncturi care i se pare e&trem de ne avorabila, cu atat mai mult. Este oarte adevarat ca, de cele mai multe ori, stresul la care este supus angajatul este legat de jobul lui, nsa nu trebuie uitat ca n viata pro esionala a iecaruia dintre noi e&ista parti bune 5care se constituie ntr,o suma de multumiri6 si parti mai putin bune 5suma nemultumirilor6. n momentul n care cineva mi vorbeste despre stresul de la locul lui de munca si despre cat de rau i este acolo, mi,e oarte clar ca, totusi, suma multumirilor lui este mai mare decat suma nemultumirilor 0 alt el ar parasi compania la care lucreaza. 1imeni nu angajeaza pe cineva cu orta, dupa cum nimeni nu poate 7tine8 un angajat cu orta ntr,o companie, ast el ncat, cel putin n aza de angajare, noul intrat n irma gaseste anumite avantaje n a colabora cu respectiva companie. Ulterior, este oarte adevarat, aceste lucruri se mai schimba. nsa aptul ca angajatul nu paraseste irma demonstreaza ca, pe undeva, 7i e bine8. .e poate nsemna acest 7bine8:

, nu are unde altundeva sa se duca4

, i convine salariul 5sau altceva: program de lucru, masina de serviciu etc.6, dar nu,i place managementul companiei 5cum este tratat, organizarea etc.64

, i e rica de schimbarea locului de munca.

1u voi vorbi acum despre atitudinea angajatilor care 7trateaza boala, n loc sa o previna8. +deea pe care vreau sa o evidentiez este ca, desi stresul este una dintre cele mai des invocate surse de insatis actie pro esionala, ne,am obisnuit ie sa,l luam ca atare, plangandu,ne neajutorati de e&istenta acestuia, ie sa,l olosim ca pe un instrument de mar;eting personal 57sunt stresat 0 sunt important86. #arado&ul este ca, desi cele aproape << de milioane de romani reprezinta un grup e&trem de eterogen, comportamentul acestora este, din ne ericire, unul unitar: 7stresul este ceva care ni se ntampla...8. Succes!... si nu uitati: 7.eea ce ni se ntampla, ni se datoreaza!8

Dont Work Too

ard

5.ateva metode simple de a evita stresul la locul de munca6 .um ar i sa lucrezi doar ' ore pe zi, doar noua luni pe an, castigand cu toate acestea oarte bine si avand libertatea de a ace ce vrei cu timpul tau liber: =udecand dupa previziunile acute cu un secol n urma, cam asa ar trebui sa arate viata iecaruia dintre noi astazi. .u toate acestea, n ciuda aptului ca avem n jur nenumarate instrumente care ar trebui sa ne ajute sa ne economisim e orturile 5acasa si la serviciu6, lucrurile nu stau tocmai roz: n opinia economistilor de la >arvard, comparativ cu ?( de ani urma, n anii @A( oamenii lucrau e&act o luna n plus pe an. " e&plicatie simpla ar i aceea ca, de e&emplu, masina de spalat automata a dus de apt la cresterea timpului petrecut cu aceasta activitate, ntrucat ru ele care nainte erau duse la curatatorie au nceput sa ie curatate acasa 5simultan cu cresterea standardelor n materie de curatenie!6. n general, aparitia unui ast el de echipament scade e ortul investit, dar duce la cresterea timpului petrecut n activitatea respectiva, ast el ncat, de apt, care este cantitatea de munca.

n ond, nu asa trebuia sa se ntample si dupa inventarea mesageriei vocale, a tele oanelor mobile, a a&urilor si a e,mail,ului: .ei mai multi dintre noi vorbim acum cu mult mai mult la tele on, suntem recvent ntrerupti din ceea ce acem si suntem coplesiti de cantitatea de in ormatii ce ne parvin. n vreme ce cantitatea de munca nu a scazut. #entru un angajat, consecintele sunt stresul, epuizarea, eventual chiar boala, n vreme ce pentru un angajator vorbim despre cresterea luctuatiei angajatilor si scaderea per ormantei. /ceasta a condus multe companii la ideea ca rezolvarea 5 ie ea si partiala!6 a acestei probleme poate nsemna un grad mai mare de retentie a angajatilor celor mai buni. /dica, o buna investitie! " serie de studii recente arata ca recunoasterea problemelor pe care le au angajatii n gasirea echilibrului serviciu,viata personala se numara printre primele cinci motive ale loialitatii angajatilor ata de companie. $anagerii ar trebui sa poata observa semnele care arata suprasolicitarea angajatilor lor: lucreaza constant peste program, lucreaza n timpul pauzei de pranz, lucreaza, desi sunt bolnavi, si iau de lucru acasa, sunt mereu cu su letul la gura n preajma termenelor, limita, sunt rustrati, nu si iau concedii s.a.m.d. 3in pacate, rareori angajatii care sunt suprasolicitati vor spune managerului lor acest lucru, motiv pentru care acesta trebuie sa,si oloseasca intuitia. n plus, o comunicare deschisa, de buna calitate, poate contribui la diminuarea simptomelor enumerate mai sus. #entru a elimina ntr,o oarecare masura stresul, cateva aspecte ar trebui avute mereu n vedere: -olositi,va timpul pentru a realiza sarcinile importante. .ei mai multi dintre noi avem tendinta de a ncepe cu acele sarcini care ne plac mai mult sau care sunt mai simple, pentru ca ne place sa gustam sentimentul lucrului dus la bun s arsit. 3in pacate, timpul petrecut n aceste sarcini poate genera si mai mult stres, ntrucat sarcinile importante ajung sa ie mereu amanate. -aceti un raport al propriei activitati, pentru voi nsiva. 3e iecare data cand ncepeti sa lucrati la un proiect nou, notati data, ora si timpul petrecut e ectiv cu acel proiect. n acest el, ulterior veti putea identi ica mai precis actorii perturbatori. -i&ati,va obiective zilnice. .and va i&ati agenda zilei, plecati de la premiza ca, inevitabil, va aparea ceva neasteptat. #astrati ntotdeauna o rezerva de timp pentru ast el de evenimente.

Evitati sa aceti promisiuni legate de termenul la care veti termina un proiect. 3aca trebuie sa mentionati o data sau o ora anume, iti cat mai prudenti. n conditiile n care n mod constant veti duce la bun s arsit o sarcina mai devreme si9sau mai bine ata de termenul,limita, veti reusi sa aveti o imagine buna n companie si, n acelasi timp, veti reduce stresul. Este oarte bine sa va doriti si chiar sa ncercati sa depasiti asteptarile celor din jur, dar evitati sa deveniti obsedat de per ectiune. 3elegati sarcinile de rutina. " alta idee ar i sa eliminati ntreruperile. Stabiliti,va cand anume, n cursul zilei, veti da tele oanele pe care trebuie sa le dati si cand veti raspunde la e,mail,uri. n rest, activati,va casuta vocala. .reati un mesaj de raspuns automat care le va spune celor care va scriu ca mesajul lor a ost primit si ca le veti raspunde n <' de ore 5ceea ce o sa si aceti!6 0 evitati n acest el ncercarile repetate de a va contacta doar pentru a avea o ast el de con irmare! 1u aceti din problemele altora propriile voastre probleme. .u alte cuvinte, daca cineva va arunca o minge, nu este neaparata nevoie sa o si prindeti. /tunci cand cineva vine la voi cu o problema, ncercati sa va limitati contributia si nu va apucati de rezolvarea ei voi nsiva daca nu este cazul. .and va simtiti coplesiti de situatie, spune,ti,o! 5cei mai multi dintre se i pre era sa stie daca aveti di icultati6 0 dar o eriti si solutii. 3e e&emplu, daca nu reusiti sa respectati termenul,limita al unui raport e&trem de important si de comple&, o eriti o versiune condensata a acestuia. Beti castiga ast el timp pentru a duce la bun s arsit versiunea completa 5eventual, veti primi si sprijinul altor colegi6. 3esigur, aceste tehnici nu va vor duce prea curand n lumea aceea eerica pe care o aminteam la nceputul acestui articol, dar va pot ajuta sa diminuati stresul cu care va con runtati si ast el sa va bucurati de o viata nu numai activa, dar si mai calma.