DREPTUL AFACERILOR COMERCIALE MEDIUL LEGISLATIV AL PROIECTELOR INTERNAIONALE

Dr. Dabu Valeric

BUCURETI 2004

DREPTUL AFACERILOR COMERCIALE

MEDIUL LEGISLATIV AL PROIECTELOR INTERNAIONALE

CAPITOLUL I CONSIDERAII GENERALE PRIVIND DREPTUL AFACERILOR COMERCIALE. LOCUL I ROLUL PROIECTELOR N AFACERI.

Seciunea I. Definiia i obiectul dreptului afacerilor comerciale. Afacerea i proiectul acesteia. 1. Dreptul afacerilor i dreptul comercial. Noiunea de afacere. Noiunea de comer. Noiunea de afacere comercial. Noiunea de proiect al afacerii.1 Nici un alt domeniu de activitate nu presupune o motivaie mai profund i o finalitate mai complex, o investiie mai mare de profesionalism i creativitate, o previziune mai realist a efectelor sale ca domeniul afacerilor.2 Afacerea este o investiie inteligent de informaii, resurse financiare, materiale i umane prin mijloace , metode i proceduri adecvate ntr-o conjunctur dat de un mediu de afaceri prielnic n scopul obinerii de profit. Din ce n ce mai mult se vorbete de
Provenit din verbul francez faire (a face), dup unii autori, cuvntul afacere aa cum este definit n toate dicionarele, ar reprezinta o activitate profesional n domeniul comercial, industrial, agricol ori financiar. Conceptul de afacerea nu se confund cu activitile comerciale desfaurate de societile comerciale. Conceptul de afacere include i activitatea societilor indiferent dac sunt comerciale, industriale sau agricole. Dei societile comerciale se foloseau nc din timpul romanilor, abia dup anul 1966 n Frana se vorbete de un adevrat drept al societilor ca tiina care se ocup cu studiul normelor juridice care reglementeaz nfiinarea, activitatea i dispariia juridic a acestora. A se vedea Maurice Cozian, Droit des societes, cinquieme edition Litec, Paris 1992, pp. 32-38. Or dreptul societilor nu se confund cu dreptul afacerilor a crui sfer este mai mare. 2 Entitile economice, financiare, se elibereaz n prezent de frontierele teritoriale, precum i de normele juridice naionale. n acest scop, folosesc tehnologii sofisticate, printre care cele ale comunicrii, se conecteaz la grupuri analoage etc. Pe de alt parte, infracionalitatea organizat n-a fcut altceva dect ceea ce au fcut aceste entiti licite: a profitat de mondializarea pieelor, de impactul comerului electronic, de accelerarea modalitilor de schimb, pentru a amplifica i accelera micarea mrfurilor ilicite. 2
1

o cultur a afacerilor. De pild cultura de afaceri este definit ca fiind un ansamblu coerent de norme, valori, convingeri, atitudini, obiceiuri simboluri, comportamente, percepii, prezumii fundamentale, produse i construcii culturale care difereniaz o firm comercil de altele, conferindu-i identitate i un caracter de unicitate i reflectnd relaia acesteia att cu mediul intern ct i cu mediul ei extern.3 O afacere de succes nu mai poate fi conceput fr un proiect4, un program5 al acesteia i fr a folosi cunotiine de management al proiectelor6 i n general de management7. De regul prin manegement se nelege un proces de administrare a unei intreprinderi care include elaborarea strategiei de dezvoltare prin planificare pe termen lung, la nivel de vrf, organizarea, coordonarea i controlul activitilor de producie, desfacere, finanare, marketing, personal, cercetare-dezvoltare, la nivel mediu, i urmrirea riguroas a obiectivelor propuse. Dup unii autori managementul constituie un sistem de concepte, de metode i instrumente prin care se realizeaz orientarea i conducerea unei entiti economice spre realizarea unor obiective propuse, n vederea atingerii unor performane ct mai ridicate.8 Investitorul, finanatorul, creditorul nu-i mai folosete capitalul n baza unei simple idei ntr-un mediu nesigur, necunoscut, nestudiat cu resurse, mijloace, posibiliti, conjuncturi, riscuri etc., necunoscute, ci n baza unor proiecte performante ancorate n realitatea mediului de afaceri, n scopul asigurrii realizrii obiectivului propus, cu riscuri minime i eficien maxim. Dennis Lock arat c toate proiectele au n comun aceeai caracteristic-proiectarea ideilor, activitilor i transformarea lor n noi realizri,9ntr-un mod eficient i fr riscuri sau cu riscuri minime. Abordarea afacerii orientat pe proiecte10 este o necesitate a vieii moderne i presupune aplicarea metodelor, instrumentelor (juridice, financiare, economice, etc.) i tehnicilor de management al proiectelor n procesele de afaceri, n special , n vederea mbuntirii nfptuirii i finalitii lor. Metoda de a investiga fiecare problem i de a ncerca i urmrii determinarea celui mai bun mod de a o soluiona n contextul mediului de afaceri i al afacerii, constituie conceptul de baz al unei afaceri
Manoela Popescu-Nistor, Cultura afacerilor, Editura Economic, Bucureti, 2003, p.103. Potrivit D.E.X. prin proiect se nelege un plan sau intenia de ntreprinde ceva, de a organiza de a face un lucru. 5 Conform D.E.X. prin program se nelege un plan de activitate n care sunt stabilite n ordinea desfurrii lor etapele propuse pentru o perioad dat. ntr-o alt definiie prin program se nelege o serie de sarcini specifice intercorelate (proiecte de activiti adiionale), conduse n mod coordonat, ce permit realizarea unor obiective n cadrul unor strategii corespunztoare i obinerea unor beneficii suplimentare celor care s-ar putea obine prin conducerea lor separat. Asociaia Project Management Romnia. Editura economic, Bucureti 2002 p.115. 6 Managementul proiectelor a aprut ca un instrument de planificare, coordonare, realizare i control al activitilor complexe din proiectele industriale, comerciale, sociale, culturale i politice moderne. Prof. univ. dr. Constantin Opran .Editura comunicare.ro Bucureti 2002 ,p. 13. Prin management se nelege procesul de atingere a scopurilor prin utilizarea i coordonarea eficient a resurselor umane, tehnice, materiale i financiare n contextul de mediu dat. 7 Afacerile au permis multor ntreprinderi s obin i dein puteri economice mai mari dect a unor importante state naiune. De pild n anul 1999 n primele 60 puteri mondiale se afl pe locul 23 cu o cifr de afaceri de 178,2 miliarde de dolari General Motors, pe locul 26 Ford Motors cu o cifr de afaceri de 153,5 miliarde de dolari, naintea unor ri ca Norvegia ,Polonia, i altele. (A se vedea Les 60 premieres puissances economiquies mondisles, Courrier international, 25 noiembrie 1999.) Primele 500 de grupuri mondiale reprezint 70% din comerul mondial (legal). 8 Alexandru Puiu, citat de Dr. Gheorghe Caraiani i dr. Toma Georgescu, n Managementul afacerilor, Editura Lumina Lex Bucureti, 2003, p.19. 9 Dennis Lock, Managementul de proiect, Editura Codecs, Bucureti, 2000, p.3. 10 n perioada de preaderare la Uniunea European, rile candidate primesc fonduri importante la care au acces orice persoan fizic i juridic solicitant care care prezint proiecte de afaceri performante n raport cu programele de finanare.
4 3

orientat pe proiecte. Intuiia i experiena nu mai sunt suficiente n afaceri, n condiiile schimbrilor, transformrilor, tot mai rapide, n toate domeniile, i n mod deosebit n legislaie i de aceea se impune a fi completate cu cercetarea experimental, teoretic , folosirea scenariilor i n general a instrumentelor i cunotinelor tiinei manageriale. n stiina afacerilor se vorbete tot mai mult de rolul i importana incubatoarelor de afaceri n dezvoltarea economic. n condiiile evoluiei rapide a economiei globale, micile intreprinderi, respectiv afaceri reprezint o for pentru creterea economiei fiecrei naiuni, creia i se acord o importan din ce n ce mai mare. ncepnd cu deceniul al optulea, aceast categorie economic s-a bucurat de mare interes din partea celor care sau ocupat de planificare, legislaie i practica dezvoltrii micilor afaceri i nu n ultimul rnd de asigurarea unui mediu corespunztor afacerilor. Au fost explorate i create special structuri i strategii noi care permit afacerilor s demareze, s supravieuiasc i s se dezvolte. Aa a aprut conceptul de incubator de afaceri.11Ca i termenul binecunoscut de incubator- instalaie ce protejeaz viei de pui nou nscui care n momentul apariiei lor n lumea vie nu manifest un grad suficient de dezvoltareincubatorul de afaceri protejeaz micile intreprinderi nou nfiinate prin reducerea riscului de falimentare n primii ani de activitate. Dei desemneaz o activitate uman complex i rspndit n societate att n sectorul privat, ct i n sectorul public afacerea este definit n dicionare, ntr-o viziune ngust, subiectiv. Dicionarele de referin n limba romn, editate pn n anul 1989, definesc termenul dintr-o anumit perspectiv, asociind-ul exclusiv cu specula i speculaiile12, cu sensul de profit ilicit, alturi de care propun i definiii de o maxim generalitate, de genul: o activitate important, ndeletnicire, treab, ocupaie, ntreprindere cu rezultat favorabil,etc. i sensurile nserate n dicionare ale limbilor de circulaie internaional sunt limitative n raport cu bogia semantic a noiunii, accentund fie ideea de interes (al ntreprinztorului), fie finalitatea dea ctiga bani sau cea de consecine financiare ale activitii, meseriei, profesiei pentru ca, n esen, aa s fie explicai termenii affaire, bussiness13 i geschaft.
Un incubator de afaceri este definit ca fiind un sistem organizaional n care activitile sunt coordonate n scopul de a genera , proteja firmele noi, profitabile i de a le nlesni dezvoltarea. Mediul creat n cadrul unui incubator de afaceri presupune realizarea unui climat favorabil de afaceri, de colaborare, pentru instruirea teoretic i n mod deosebit practic a micilor ntreprinztori n conceperea i dezvoltarea a afacerilor considerate profitabile. Acesta presupune: selecionarea cu mult atenie a proiectelor de afaceri care urmeaz s fie incubate, asigurarea spaiului de lucru pentru fiecare firm chiria a incubatorului, asigurarea de facilitii de care acestea s beneficieze n mod egal i anume faciliti de comunicare i suport administrativ, existena unei echipe care s se ocupe de instruirea , dezvoltarea i consultana pentru noii ntreprinztori afaceriti, asigurarea accesului micilor ntreprinztori la servicii de tip juridic sau financiar, stabilirea de chirii i taxe accesibile pentru serviciile oferite firmelor chiriae, dezvoltarea firmelor incubate, astfel nct acestea s fie capabile s prsesc incubatorul dup trei sau patru ani i s devin firme independente. n ultimul timp sau dezvoltat incubatoarele universitare care folosesc tehnologie avansat produs n cadrul universitilor i lucreaz pe baz de licen cu rezultatele cercetrilor personalului universitar sau al studenilor, precum i incubatoarele virtuale sau fr perei incubatoare care se bazeaz numai pe consultan i servicii acordate unor firme arondate i care nu cer spaiu de lucru. A se vedea pe larg Rustam Lalkaka, Jack Bishop, Rolul incubatoarelor de afaceri n dezvoltare economic, Editura, All Beck, Bucureti, 2000. 12 Prin speculaie de regul se nelege cumprarea i revnzarea de mrfuri, servicii ori titluri de credit n scopul obinerii unui ctig, ca diferen ntre preul de cumprare i cel de vnzare. 13 Business-ul are ca neles tradiional activitatea ce determin obinerea unui profit prin propria ntreprindere sau iniiativ. 4
11

De pild, dicionarele Larousse definesc afacerea ca tot ce constituie obiectul unei ocupaii i privete interesul cuiva (ntreprinztor): activiti comerciale, industriale, financiare etc.14 sau suplimentare fa de accepiunea precedent, ca un lucru cu urmri financiare.15 n Marea Britanie ntr-unul dintre cele mai reputate dicionare se definete afacerea ca lucru ce trebuie fcut, pentru a ctiga bani.16 n S.U.A. se consider afacerea ca o tranzacie cu finalitate financiar17, deci o accepiune foarte apropiat de cea a dicionarelor Larousse. Un reputat specialist H. Fraisse18 definete afacerea ca fiind: operaiuni constnd n studierea, contractarea i realizarea printr-un organism-client, pn n acel moment, ntr-o anumit form sau n contextul dat.. Unii autori definesc afacerea ca iniiativa unui ntreprinztor, concretizat ntr-o relaie contractual i avnd o finalitate economico-financiar precizat, corespunztoare unui anumit scop. Socotim c aceast definiie nu este satisfctoare n nelegerea conceptelor de afacere politic, afacere statal, afacere social, afacere ilegal etc., deoarece circumscrie afacerea numai domeniului contractelor cu finalitate economico-financiar. Pe de alt parte, prin aceast definiie nu putem aborda conceptele de afacere licit, afacere ilicit, afacere imoral, specul licit, specul ilegal, evaziune fiscal tolerat19, evaziune fiscala contravenional, evaziune fiscal infracional etc. De aceea ncercnd o definiie credem c, afacerea este o activitate uman de regul independent, desfurat dup anumite reguli, norme i principii prin care se urmrete satisfacerea trebuinelor umane n condiii de eficien maxim pentru subiecii acesteia. Potrivit lui Maslow20, trebuinele umane sunt categorisite n: a) nevoi de baz fiziologice (hran, cldur etc.; b) nevoi de siguran (confort fizic, psihic etc.); c) nevoi de apartenen i dragoste; d) nevoi de apreciere i recunoatere social; e) nevoi de autorealizare. Ca urmare, viaa poate fi considerat ca o lupt continu pentru satisfacerea trebuinelor n cadrul creia afacerea ocup un loc deosebit ca mijlocul eficient de realizare a acestora. Credem c, pentru o afacere sunt importante n principal proiectul afacerii, motivaiile, mijloacele i modalitile de nfptuire, managementul (economic, juridic, financiar, al resurselor umane, al proiectelor etc. ) i n mod deosebit

Petit Larousse, Librairie Larousse, 1988, p. 8. Larousse illustr, Librairie Larousse, 1934, p. 18. 16 The Concise Oxford Dictionary, Oxford University Press, 1985, p. 16. 17 S. Godin, S. Comley, Business ules of Thumb, Warner Booke, 1987, p. 3. 18 H. Fraisse, Manuel de linginieur daffaires, Editions Dunod, 1990, pp. 8-9. 19 Prin evaziunea fiscal tolerat se nelege acele situaii de afaceri productoare de venituri, care conin activiti,bunuri, etc., pentru care legiuitorul nc nu a impus s se plteasc impozite i taxe pe venit cum ar fi: activitile nereglementate n acest sens, adic pentru care nc nu s-a instituit obligativitatea plii de impozite i taxe, sub sanciunea legii penale, de pild, a fost o perioad cnd veniturile din uzufruct - vnzarea folosinei bunului nu au fost impozitate; amnri la plata impozitelor i taxelor, scutiri de la plata acestora, acordate prin lege sau acte administrative, regimul juridic prin impozitele reduse i alte faciliti din zonele libere sau din zonele defavorizate etc. De pild un asociat unic al unui S. R. L. va alege s primeasc de la societate dividente pentru care va plti numai un impozit de 5%. El nu va alege obinerea veniturilor prin varianta salarizrii sale la societatea comercial n cauz care presupune plata unui impozit de peste 50% cu toate consecinele ce decurg din aceasta. 20 Ctlin Mamali, Balan motivaional i coevoluie, Editura tiinific i Enciclopedic, Bucureti 1981, p. 73.
15

14

eficiena i finalitatea acesteia.21Nu n ultimul rnd pentru o afacere este necesar i un mediu de afaceri corespunztor economic, juridic, fiscal, bancar etc.. Totodat, este de observat c o afacere se poate analiza i dup principiul cui prodest, respectiv: a) exclusiv subiecilor afacerii; b) numai terilor; c) societii; d) n primul rnd subiecilor afacerii dar i celorlali (unora sau ntregii societi). Acesta ar fi, credem, sensul de maxim generalitate al conceptului de afacere. ns, afacerea poate avea i alte sensuri n raport de criteriile la care ne raportm n delimitarea conceptului. De pild profesorul Dan D. Voiculescu arta c O adevrat afacere este doar aceea care soluioneaz nevoi materiale i spirituale, care ofer soluii la problemele membrilor societii i produce implicit profituri financiare. Observm c prin aceasta se ncearc definirea numai a unui gen de afacere denumit adevrata afacere.Nu putem s nu observm c aceast definiie, presupune un proiect care s previzioneze soluionarea satisfacerii necesitilor, a problemelor ce apar, inclusiv cu finalitatea profitul financiar. De asemenea este o perspectiv care leag oarecum profiturile i ideile de moralitate, n afacerii (mijloc i finalitate), de dezvoltarea uman, de prestigiu, de munc i de satisfacerea nevoilor materiale i spirituale n societate. Pe de alt parte, aceast definiie admite i existena unor alte afaceri, cum ar fi cele ilicite, prin mijloc sau scop, ori afacerile pgubitoare, adic acele afaceri care nu ndeplinesc condiiile definiiei, intrnd n conflict cu interesele membrilor societii. Potrivit DEX, prin afacere22 se nelege o tranzacie financiar, comercial sau industrial, bazat de obicei pe specul23 sau pe speculaii, definiie care de asemenea dup opinia noastr, nu este la adpost de critic. De aceea socotim c exist o deosebire ntre afacerile ca ntreprinderi pentru producia de bunuri i chiar servicii nemijlocit consumabile de consumator i afacerile comerciale avnd reglementri juridice i reguli de abordare diferite.24 Sfera produciei de bunuri, fie pentru consumul propriu sau pentru a le vinde n
n literatura de specialitate se vorbete de factorii care determin succesul unei afaceri fr a distinge ntre categoriile de afaceri ca fiind: a)proiectul afacerii, calitatea acestuia, adaptabilitatea, flexibilitatea, previziunea i prevenirea riscurilor, etc. b) competena, responsabilitatea i managementul sub toate aspectele afacerii, a conductorilor afacerii precum i calificarea personalului; c) buna nelegere a niei de pia i a concurenei; d) clientela, trebuinele acesteia, prezente i n evoluie; e) angajai loiali i responsabili, (stimulente, motivaii, angajare prin concurs etc. ); f) accesul i folosirea consultanei de specialitate; g) capitalul necesar i adecvat; h) produsul sau serviciul s fie n concordan cu trebuinele clientelei; i) potenial pentru dezvoltare, modernizare; j) un avantaj competitiv; k) capacitate de producie adecvat; l) obiectivele s fie clare, posibil de realizat i n concordan cu afacerea. 22 D.E.X. Ediia a doua, Editura Univers Enciclopedic, Bucureti, 1998, p. 17. 23 Specula este o afacere n care se obine profit prin vnzare-cumprare, exploatnd o anumit situaie, conjunctur favorabil. Specula poate fi licit, atunci cnd se desfoar n condiiile, limitele i autorizarea prevzute de lege i ilegal, atunci cnd aceasta se face cu nclcarea legii. De pild, prin speculaie valutar se nelege vnzarea sau cumprarea de valut fcut cu unicul scop al realizrii de ctig, ca urmare a jonglrii cu diferenele de curs existente ntre valute prezente pe aceeai pia, pe piee diferite, ca i a jonglrii cu diferenele de curs ale aceleiai valute n operaiile la vedere i pe termen. 24 n sens contrar a se vedea Radu S. Motica n Drept comercial romn i drept bancar, Editura Lumina Lex, Bucureti, 1999, p. 24, care arat: n sens juridic noiunea de comer cuprinde nu numai operaiunile de interpunere in circulaia mrfurilor pe care le realizeaz comerciantul, ci i operaiunile de producere a mrfurilor prin transformarea materiilor prime, a materialelor i obinerea unor rezultate de o valoare mai mare de ctre fabricani sau ntreprinztori. Deci, pornind de la aceast concepie, dreptul comercial reglementeaz att producia, ct i distribuia (circulaia) mrfurilor. ntr-adevr aceast concepie se desprinde din articolul 3 din actualul Cod comercial dispoziii care, dup opinia noastr, nu mai sunt de actualitate. 6
21

scopul obinerii de profit, face parte din sfera afacerilor n care se produc n primul rnd bunuri i apoi profituri, deosebindu-se de afacerile comerciale prin care se produc bani, urmrind-se profitul prin alte mijloace i modaliti. Producia, ca afacere, creeaz o nou valoare prin bunuri materiale avnd la baz munca sub toate aspectele ei fizice, intelectuale, nemijlocite sau mijlocite, pe cnd afacerea comercial obine o valoare adugat care nu ntotdeauna este un rezultat nemijlocit i exclusiv al muncii specifice produciei, ci al cunoaterii i folosiri eficiente a informaiei, a speculei, al activitii speculative, deci al cunoaterii i exploatrii unor conjuncturi de pia, al fluctuaiei raportului cerere i ofert al cunoaterii i folosirii eficiente a instituiilor dreptului, a formrii i exploatrii unei previziuni corecte i altele25. Ca urmare socotim c afacerea comercial este o component a afacerii n general, cu obiect, subieci i regim juridic diferit de celelalte afaceri care se desfoar prin relaii speciale cu marf (produs material sau spiritual ori servicii) denumite i relaii comerciale. A nu trata diferit productorul fa de comerciant ale cror activiti se supun unor legi i reguli diferite nseamna a risca s afectezi producia de bunuri i n mod deosebit de mrfuri, iar comerciantul la un moment dat s nu mai aib ce comercializa. Pe de alt parte productorul fr comer nu poate exista. De aceea, productorul care i comercializeaz bunurile n condiii de eficien i siguran juridic comercial, folosind i veniturile ce ar fi ajuns la comerciant, va avea anse mari de succes n afaceri inclusiv fa de concuren care acioneaz altfel. Din pcate unii productori neglijeaz comercializarea produselor i serviciilor iar unii comerciani, i desfoar activitatea fr a cunoate regulile juridice, economice, sociale i morale ale afacerii, suportnd riscurile ce decurg din aceasta, cu consecine negative, uneori falimentare. n afaceri este un principiu care dispune protejeazi afacerea fizic i juridic ncepnd cu ideile.Se tie c lumea afacerilor este plin de cazuri cnd oameni deosebii de inteligeni, care aveau nite idei complet inovatoare, au riscat comunicnd sau vnzndu-i ideile ori produsele fr s le protejeze nainte. n lumea dreptului intelectual, odat ce i-ai expus o idee, este aproape imposibil s o mai protejezi. Referitor la aceasta Robert T Kiyosaki arta : Cu puin timp n urm, o companie a iniiat un desfurtor de programe destinat micilor afaceri. Am cumprat i eu acest produs nou pentru compania mea. Civa ani mai trziu, compania respecriv nu mai exista.De ce ? Pentru c nu i-a brevetat ideea i a aprut o alt companie, al crui nume nu vreau s-l dau, i-a preluat ideea i a scos compania din afaceri.Astzi compania care a furat ideea celeilalte companii a devenit un adevrat lider n afacerile cu programe pe calculator. Se spune c Bill Gates a devenit cel mai bogat om din lume cu ajutorul unei singure idei. Cu alte cuvinte, el nu s-a mbogit investind n proprieti sau n fabrici. El doar a preluat informaiile, le-a protejat i a devenit cel mai bogat om din lume pn s ating vrsta de 40 de ani. Ironia sori const n faptul c el nici mcar nu a creat sistemele de operare ale companiei Microsoft. A cumprat sistemul de la ali programatori, l-a vndut apoi companiei IBM, iar restul poveti l tie toat lumea. Aristotel Onassis a devenit un armator de renume cu ajutorul unui singur document
25

Evident c i n cadrul afacerii comerciale se depune o munc dar aceast munc are un anumit specific, anumite legi, reguli, etc.. 7

legal. Este vorba de un contract ncheiat cu o companie industrial uria, care i-a acordat n exclusivitate dreptul de ai transporta marfa n ntreaga lume. Onassis nu a avut la mn dect acest document. Nu avea nici un vapor. Dar cu ajutorul acestui document legal, el a putut convinge bncile s-i mprumute bani ca s-i cumpere vapoare. De unde i-a luat vapoarele ? Le-a luat dup cel de al doilea rzboi mondial de la guvernul Statelor Unite. Guvernul Statelor Unite avea un surplus de nave din seria Liberty i Victory destinate transportului de material de rzboi din America spre Europa.Dar exista o singur problem. Ca s cumpere navele respective, persoana trebuia s fie cetean american, iar Onassis era cetean grec. Oare acest lucru l-a oprit ? Nici decum. nelegnd foarte bine legile care opereaz n cadranul patronilor, Onassis a cumprat navele prin intermediul unei companii americane pe care el o controla. Acesta este un alt exemplu al modului diferit de operare al legilor pentru fiecare cadran n parte. 26 Actele izolate de vnzare-cumprare pot s nu aib un caracter comercial dar trebuie i sunt reglementate de unele norme juridice, dup unele principii specifice, astfel nct s asigure o oarecare protecie att a consumatorului, ct i a comerciantului. A considera c acestor acte le sunt aplicabile alte norme dect cele de protecie a consumatorului, nseamn a risca finalitatea urmrit att de comerciant ct i de consumator n ndeplinirea actelor de vnzare-cumprare, i accepta eventuale consecine negative pentru comerciani sau consumatori. Viaa a demonstrat c deteriorarea relaiilor comerciant-consumator, debitor-creditor ca urmare a lipsei de reglementrii necesare ntr-o societate democratic, sau a reglementrii defectuoase poate avea consecine negative pentru toate aceste pri creditori, debitori, comerciani i consumatori.27 Fiecruia dintre acetia nu trebuie s le fie indiferent falimentarea celuilalt deoarece ntre acetia trebuie s fie o relaie de simbioz, nu parazitar sau cancerigen28. De aceea att activitatea de producie ct i comercial trebuie reglementat iar aceste reglementri cunoscute, aplicate i respectate. Activitatea de producie este reglementat, n principal, de legile economiei politice, de normele dreptului proprietii industriale, de normele juridice specifice produciei de bunuri29. Pe de alt parte activitatea de afaceri comerciale este
Robert T. Kiyosaki, Ghidul investitorului, Editura Amaleta, Bucureti 2002, p.300. Tocmai n acest scop au fost elaborate o serie de acte normative care vizeaz ntrirea disciplinei contractuale (Legea nr.469/2002), prevenirea i sancionarea folosirii clauzelor abuzive n contracte, prejudiciabile pentru una din pri de regul consumator, sau mic comerciant n raport cu marele comerciant, cu monopolul privat, sau cu monopolul de stat (Legea nr. 193/ 2000). 28 Este cunoscut c parazitul nu distruge organismul pe seama cruia triete ns, celula canceroas l distruge fapt ce atrage ulterior i moartea ei. 29 n economia politic se vorbete de: - industria extractiv, cuprinznd activitatea de extragere fr a li se aduce vreo modificare materiilor organice i anorganice la a cror producere omul nu are nici o contribuie (exploatarea de minereu, pietri, petrol etc.); - industria rural, al crei obiect l reprezint producerea de bunuri vegetale i animale prin combinarea activitii omeneti cu ceea ce ofer natura ( spre exemplu agricultura, zootehnia etc.); - industria propriu-zis, care modific nu doar forma, dar i substana produselor ( de extracie ori agricole) pentru a realiza produse finite destinate fie consumului, fie unor alte prelucrri cu caracter industrial; - industria comercial (turism, alimentaie public, transporturi, service, intermedieri etc.), al crei obiect l constituie distribuirea ctre consumatori a tuturor produselor mai sus-menionate, dar care realizeaz i activiti prin care valoarea produsului crete (conservare, ambalare, depozitare etc.) A se vedea Dorin Clocotici, Dreptul comercial al afacerilor, vol. I, Ed. Fundaiei Romnia de mine, Bucureti, 1998, p. 22.
27 26

reglementat n principal de codul comercial i codul civil, ct i de legile speciale n materie etc., ntr-un mod specific30favorabil comercianilor i n genere mediului de afaceri. Afacerea presupune iniiativ, o independen n decizii, o competen corespunztoare, o cunoatere a factorilor de care depinde afacerea31, a cauzelor i condiiilor care o determin sau o influeneaz i implicit a capacitii de folosire a acestora n realizarea finalitii dorite i nu n ultimul rnd un proiect eficient, adaptabil, corectabil, oportun, etc., al ntregii afacerii. Socotim c raporturile de munc i raporturile de serviciu nu pot fi considerate o afacere. Noiunea de comer ca o activitate component a afacerilor are mai multe accepiuni din punct de vedere etimologic, economic i juridic. n sens etimologic, expresia de comer provine din cuvntul latinesc commercium, care la rndu-i reprezint o juxtapunere a cuvintelor cum i merx, ceea ce nseamn cu marfrespectiv activitate cu marf. Deci comerul ar consta n operaiuni cu mrfuri, mrfuri care de regul sunt realizate de altcineva dect comerciantul, respectiv de productor. Or i n opinia noastr socotim c numai afacerile cu mrfuri sunt afaceri comerciale. n sens economic, comerul este definit ca o activitate al crei scop este schimbul i circulaia mrfurilor de la productori la consumatori. Deci comerul ar consta n operaiile cuprinse n intervalul dintre momentul producerii mrfurilor (materii prime, produse intermediare sau finite) i cel al intrrii lor n circulaie, pn n momentul ajungerii acestora la consumatori. Aceste operaiuni sunt realizate de comerciani cunoscui i sub denumirea de negustori, care sunt ageni economici diferii de productorii mrfurilor (produse care n multe situaii sunt realizate de productori i pentru necesitile lor produse care astfel nu mai sunt considerate marf). Folosind aceast accepiune a noiunii de comer, care este cea uzual, dreptul comercial ar putea fi definit ca totalitatea normelor juridice care reglementeaz relaiile sociale privind interpunerea i circulaia mrfurilor de la productori la consumatori. n literatura de specialitate32 se vorbete de un sens juridic mai larg al noiunii de comer, care ar cuprinde i operaiunile de producere a mrfurilor, pe care le efectueaz fabricanii, precum i executarea de lucrri i prestarea de servicii pe care le presteaz antreprenorii, folosindu-se ca principal argument dispoziiile actualului Cod comercial. Socotim c modificrile aduse Codului comercial, precum i noile realiti economice impun o mai precis definire a accepiunii juridice a conceptului de comer. Astfel n literatura de specialitate mai recent se face distincie ntre dreptul afacerilor33 i dreptul comercial. Afacerea n sens larg privete viaa unei ntreprinderi de la nfiinare i pn la ncetarea activiti sale, iar n sens restrns
30

De pild n domeniul dreptului comercial, nu este admis termenul de graie (de amnare a plii) la efectuarea plii, aa cum este admis n domeniul dreptului civil. 31 De pild cnd alegi forma juridic a societi comerciale pe care vrei s o nfiinezi, dac nu vrei s riti plata daunelor cauzate de societate, cu averea personal, vei alege societatea cu rspundere limitat la capitalul social i nu societatea pe aciuni n cazul creia se rspunde att cu capitalul social ct i cu averea personal. 32 Juridic noiunea de comer are un sens mai larg dect cel al acestei noiunii definite n sens economic. A se vedea Stanciu D. Crpenaru, Drept comercial romn, Editura ALL, Bucureti, 1998, p. 1. 33 A se vedea Y. Guyon, Droit des affaires, Tome 1, 8 edition, Economico, Paris, 1994, pp. 12-18 9

presupune o operaiune sau un act de comer, arat prof. Smaranda Angheni.34 Afacerea n sens restrns presupune acte i fapte cu pondere juridic, pe cnd n cadrul afacerilor privind ntreprinderea de la nfiinare i pn la desfiinare actele i faptele juridice incluse n acestea, privesc probleme de proprietate intelectual, de legislaia muncii, financiar bancare, probleme economice, probleme de nfiinare, funcionare i ncetare a agentului comercial etc. De aceea, dup unii autorii Dreptul comercial este aceea ramur a dreptului privat care cuprinde ansamblul unitar al normelor juridice ce reglementeaz relaiile sociale patrimoniale i personal-nepatrimoniale din sfera activitii de comer, relaii care se nasc de regul ntre persoane care au calitatea de comerciant i care se afl pe poziii de egalitate juridic.35 Prin norm juridic se nelege o regul general obligatorie instituit prin lege, care dispune un anumit comportament ntr-o ipotez dat, pentru a crei nerespectare se aplic sanciunile juridice prevzute de lege (penale, civile, administrative, comerciale etc.). Astfel o norm juridic are trei elemente: ipoteza, dispoziia i sanciunea. Ipoteza este o situaie presupus, respectiv o variant a unei relaii sociale posibile, relaie care, sub anumite aspecte n scopul protejrii unor valori, trebuie s se desfoare conform voinei legiuitorului ca urmare a importanei valorilor vizate pentru societate, stat, autoriti, persoane fizice i juridice. Dispoziia este comportamentul (drepturile i obligaiile corelative) prilor ntr-o relaie social, comportament impus de legiuitor, acestora urmrind un scop unanim admis, eficien maxim pentru pri i societate, precum i respectarea anumitor drepturi i liberti ale terilor. Dispoziia este partea impus unei relaii sociale, n scopul protejrii prilor, a drepturilor i libertilor lor, precum i ale terilor i societii n general. Sanciunea juridic const n msurile constrngtoare, reparatorii i preventive, prevzute de lege mpotriva celor care ar nclca dispoziia, n scopul prevenirii, constrngerii i eventual al reparrii prejudiciilor cauzate.36 n definiia dat este vorba de normele juridice care au un anumit specific dat de obiectul de reglementare, principiile de reglementare i specificul domeniului reglementat. n raport de aceste criterii normele juridice pot fi de drept civil, de drept penal, de drept comercial, de drept al afacerilor etc. Osebit de dreptul comercial, dreptul afacerilor este o ramur pluridisciplinar care conine norme juridice din mai multe discipline de drept, i a fost abordat sistematizat n Frana n anul 1961 n Tratatul denumit Drept al afacerilor de autorii Casimir, Couret i Borbir. Dup autorii francezi, dreptul afacerilor cuprinde norme juridice de drept comercial, de drept al muncii, de drept civil, de drept penal, de drept administrativ, etc. Dreptul afacerilor reglementeaz relaiile sociale ce se formeaz, din momentul nfiinrii pn n momentul desfiinrii respectiv lichidrii afacerii37. De asemenea, acesta vizeaz i implicaiile ramurilor de drept public care reglementeaz
A se vedea Smaranda Angheni si colectiv, Drept Comercial, Editura Oscar Print, Bucureti, 2000, p. 20 Smaranda Angheni, op.cit. p. 20. 36 A se vedea V. Dabu , Drept Constituional i Instituii Politice, Editura S.N.S.P.A. Bucureti, 2001, pp. 18-19. 37 Lichidarea afacerii nu nseamn ntotdeauna ncetarea legal a activitii agentului comercial i nici falimentarea, dizolvarea, fuziunea, absorbia. Credem c lichidarea afacerii nseamn finalizarea n fapt i n drept a relaiilor, raporturilor juridice, economice, sociale care s-au nscut i se nasc din afacerea respectiv.
35 34

10

relaiile ce se stabilesc ntre stat pe de o parte i orice afacerist pe de alt parte, relevnd intervenia statului pentru buna funcionare a economiei de pia, pe cnd dreptul comercial rmne o ramur specific dreptului privat. n conceperea, desfurarea i finalizarea unei afaceri nu poi s faci abstracie de relaiile cu mediul de afaceri i cu statul. Dreptul afacerilor impune aplicarea i respectarea normelor juridice din mai multe ramuri ale dreptului, pe cnd dreptul comercial presupune respectarea i aplicarea Codului i legilor comerciale n principal i a Codului civil n secundar. Astfel, ncercnd o definiie credem c, dreptul afacerilor este acea ramur pluridisciplinar a dreptului format dintr-un ansamblu de norme juridice care reglementeaz prin mijloace specifice relaiile sociale ce se formeaz n mediul afacerilor, precum i afacerile propriu-zise de la nfiinare i pn la lichidarea juridic. n literatura juridic romn a aprut Dicionar de drept internaional al afacerilor n care i gsesc locul informaii specifice domeniului dreptului internaional al afacerilor .38 Recent a aprut lucrarea Drept comunitar al afacerilor, n care dreptul comunitar al afacerilor este definit ca un ansamblu de principii i norme juridice, coninute n Tratate sau elaborate de instituiile comunitare, prin care se urmrete n principal, dezvoltarea i buna funcionare a Pieei interne a Uniunii Europene,39 precum i revista Dreptul privat al afacerilor ceea ce nvedereaz nc odat importana dreptului afacerilor pentru subiecii acestora, terii interesai, autoritile statului, precum i consumatorii. 1.2. Afacerea i proiectul afacerii. Orice activitate de afaceri n condiiile actuale, ale globalizrii, ale crizelor cu care se confrunt lumea, ale schimbrilor rapide, ale multitudinii riscurilor previzibile i imprevizibile, ale instabilitii mediului de afaceri, presupune un proiect modern cu caracter prospectiv, predictibil, preventiv, oportun, speculativ, ancorat n complexitatea realitii cu obiective precise, un manegement performant de planificare, coordonare, realizare, control, i corecie. Cunotinele sunt necesare att n obinerea banilor dar i n pstrarea i multiplicarea acestora atunci cnd nu au fost obinui din vreo afacere ci pur i simplu motenii, ctigai la loto, la cazino etc. O afacere performant nseamn o investiie ntr-un proiect performant, cu activiti previzibile i planificate. n acest caz, investiia trebuie fcut cu parteneri care au activiti previzibile pe o pia previzibil, cu evaluarea i minimizarea riscurilor.40 Activitatea empiric, nceperea la ntmplare a unei afaceri, neluarea n considerare a riscurilor, necunoaterea mediului de afaceri, a legislaiei specifice afacerii, acordarea creditelor numai pe baza unor planuri de afaceri nefundamentate, fanteziste, etc., sunt numai cteva din cauzele falimentelor cu toate implicaiile acestora inclusiv de natur penal. De pild cei care au cumprat n leasing, sau pur i simplu sau mprumutat de la bnci n dolari n anul 2003 sunt mai avantajai dect cei
38 39

Prof. dr. Mircea N. Costin, Dicionar de drept internaional al afacerilor, Editura Lumina Lex, Bucureti, 1996. Conf. univ. dr. Augustin Fuerea, Drept comunitar al afacerilor, Editura Universul Juridic, Bucureti, 2003. 40 Prof. univ. dr. Constantin Opran, op. cit. p.13. 11

care au procedat n acelai mod cu euro datorit cursului valutar. Pe de alt parte cei care i-au investit economiile n depozite numai la o banc au riscat n cazul falimentului bncii pentru sumele ce au depit plafonul minim garantat. n astfel de situaii s-a nclcat un principiu al afacerilor : F investiii ct mai diversificate. Nui pune toate oule ntr-un co. Dei noiunea economie de pia este vehiculat pn la banalizare, nu putem s nu acceptm faptul c este o realitate obiectiv a lumi contemporane, o realitate de neconceput fr existena i derularea afacerilor, a unor activiti cu finalitate practic. Acest aspect trebuie s constituie i motivaia aciunilor ntreprinse de viitorii oameni de afaceri, dorina de a reui, voina de a ctiga, mai ales n condiiile n care viaa , ndeosebi cea economic, devine o lupt din ce n ce mai dur. n fapt, apreciem c nu greim afirmnd c n afaceri nu este loc pentru sentimente i c nu poate avea ctig de cauz dect cei bine i foarte bine pregtii pentru a nfrunta direct, cu curaj i tenacitate domeniul att de pragmatic al lumii afacerilor.41n mediul afacerilor, se simte tot mai mult nevoia abordrii orientat pe proiecte cu obiective precise , tactici, alternative, strategii i n general un management performant care are la baz analize, scenarii. Scopul managementului de proiect este de a preveni sau prezice ct mai multe dintre pericolele i problemele ce apar i de a planifica, organiza i controla activitile, astfel nct proiectul s poat fi finalizat ct mai bine posibil, n pofida tuturor riscurilor existente. Acest proces ncepe nainte de a se trece la alocarea resurselor i trebuie s continuie pn cnd ntreag activitate ia sfrit. Scopul este ca rezultatul final s fie satisfctor pentru sponsorul sau cumprtorul proiectului, s se ncadreze n termenul promis i s nu necesite mai muli bani sau alte resurse dect cele care iniial au fost alocate sau prevzute n bugetul proiectului.42ntr-un dicionar se definete implementarea managementului proiectelor ca fiind introducerea metodelor i tehnicilor de management al proiectelor ntr-o organizaie, avnd drept rezultat contientizarea, sistematizarea i mbuntirea practicilor cunoscute sau introducerea unor practici cu totul noi, odat cu reorganizarea spre o organizaie orientat pe proiecte.43n acelai dicionar proiectul este definit ca fiind demersul n care resursele umane, materiale i financiare sunt organizate ntr-un mod specific pentru realizarea unei lucrri dintr-un domeniu de activitate, cu specificaii date, cu restricii de cost i timp, urmnd un ciclu de via standard pentru a realiza schimbri benefice definite prin obiective cantitative i calitative. Evident c orice proiect de afacere trebuie s includ i aspectele juridice i n mod deosebit managementul juridic al afacerii.

Dan Popescu, Conducerea afacerilor, Editura Scripta, Bucureti 1995, p.14. Dennis Lock ,op. cit. p.3. 43 Asociaia Proiect Management Romnia, Managementul Proiectelor, Glosar, Editura economic, Bucureti 2000, p.71.
42

41

12

1.3. Importana dreptului afacerilor n general i n mod deosebit a dreptului afacerilor comerciale. Noiunea de drept al afacerilor comerciale. Obiectul dreptului afacerilor comerciale. Cunoaterea dreptului afacerilor i n mod deosebit a dreptului afacerilor comerciale44, prezint importan deosebit n proiectare, derularea i finalizarea afacerilor, deoarece acest proces are ca scop nlturarea riscurilor juridice i evitarea unei afaceri dezavantajoase, ce pot apare datorit necunoaterii i nerespectrii ansamblului de norme juridice specifice acestei ramuri de drept, ct i a altor riscuri ce in de mediul social politic, economic, geografic etc45. Riscul este o categorie social, economic, politic sau natural care se caracterizeaz prin urmtoarele trsturi: este un eveniment incert c se va produce i cnd se va produce; trebuie s prezinte un grad de probabilitate c se va produce, adic s nu fie imposibil n condiiile date i survenabile; este i poate fi un eveniment pgubitor; efectele lui o dat produse nu mai pot fi nlturate; apare n procesul activitii umane sociale, economice, politice i n raporturile dintre om i natur. Incertitudinea, ca baz definitorie a riscului, este ca urmare a lipsei de informaii speciale, calificate ct i a capacitii reduse de a proiecta prevenirea prin aciuni i mijloace eficiente. De pild din punct de vedere juridic, n domeniul afacerilor comerciale unele riscuri constau n suportarea de ctre debitorul unei obligaii devenite imposibil de executat, a consecinelor patrimoniale ale liberrii creditorului su de obligaia sa corelativ, ca urmare a pieirii, furtului, distrugerii delictuale, infracionale sau avarierii bunurilor la care se refer obligaia, ce n-a putut fi executat din cauze n legtur cu care debitorul nu este n culp (riscul pieirii bunului, riscul de fraud, riscul devalorizrii monedei etc.). De exemplu, cel care vnduse o cantitate de cereale, n situaia cnd ulterior vnzrii dar nainte de predare cumprtorului, vaporul s-a scufundat din cauza furtunii, sabordrii etc., nu va putea cere preul promis de cumprtor, suportnd riscul scufundrii, incediului independent de voina sa, actului pirateresc de jefuire, sabordare etc. Prevenirea unui astfel de risc se face prin asigurare dar i prin o serie de clauze n contractul respectiv. Astfel, numai printr-o cunoatere i aplicare corect a normelor dreptului afacerilor i n mod deosebit a dreptului afacerilor comerciale, se poate face o alegere a celor mai indicate instrumente juridice (garanii, contracte, aciuni, sanciuni etc.) n raport cu specificul afacerii comerciale i oportunitatea aciunii, pentru a realiza astfel o afacere eficient46, neinterzis de lege i cu un grad ridicat de siguran i ctig. Dreptul afacerilor presupune folosirea oportun i legal a celor mai indicate
Sintagma afaceri comerciale este folosit i n art.1.8 din Principiile aplicabile contractelor comerciale internaionalen UNIDROIT, Institurul internaional pentru unificarea dreptului privat, Roma 1994, 45 Pentru prevenirea altor riscuri este necesar cunoaterea i respectarea i a altor principii i reguli ce in de alte discipline. Legilaia stufoas, iar n unele cazuri necorelat i generatoare de confuzii, discrepana dintre textul legii i modul de aplicare n practic, genereaz sau favorizeaz riscuri care presupun identificarea acestora cunoaterea legislaiei, a lacunelor acesteia, gradul de permisivitate, condiiile derogrilor de la interdicii, cile i mijloacele de urgentare a aplicrii legii, a judecii i executrii hotrrilor judectoreti, de responsabilizare a autoritilor atunci cnd este cazul etc. 46 Viaa a demonstrat c este riscant s faci afaceri cunoscnd numai legislaia comercial i neglijnd o serie de norme aplicabile afacerilor, norme din domeniul dreptului fiscal, penal, al dreptului administrativ, bancar, vamal etc., precum i fr a cunoate i alte riscuri cum ar fi riscuri de ar, de regiune, geografice, politice, economice, sociale etc. 13
44

norme juridice i instituii juridice ntr-o aciune eficient, constituind cheia de bolt a afacerii profitabile. Pe lng aceasta mai presupune a cunoate i folosi n afacere tot ceea ce nu este interzis dar este util unei afaceri eficiente. Aceasta mai presupune previziunea tiinific i proiectarea scenariilor a soluiilor posibile n raport de acestea, conjuncturii factori de risc etc. Tot mai frecvent n mediul afacerilor se vorbete de investitorul calificat, investitorul sofisticat care evident au cunotinele necesare i n domeniul dreptului afacerilor.47 Astfel, reglementrile care sub aspect juridic, n mod frecvent, n cazul afacerilor asigur succesul48 dac sunt respectate, l constituie ansamblul dispoziiilor legale care privesc n principal urmtoarele probleme: de protecie juridic a afacerii nc din faza de idee, proiect, invenie potrivit normelor de protecie a proprietii intelectuale i industriale; de cunoaterea i respectarea regimului autorizrii prealabile49 a afacerii (licene, contingentri, autorizaii, limitri la producere i export etc.); prin acestea se evit nulitatea actelor i faptelor juridice ale afacerii, confiscarea bunurilor i valorilor obiect al acesteia act, concomitent cu asigurarea proteciei legii pentru afacerea corect nceput. Este important s cunoatem i riscurile inexistenei regimului autorizrii prealabile, care presupune o concuren mai puin controlat, cu toate implicaiile pozitive pentru unii, i negative pentru alii ce decurg din aceasta; de cunoaterea partenerului de afaceri, a cazurilor de interzicerea sau limitarea capacitii unor persoane fizice sau juridice de a efectua afaceri sau un anumit gen de afaceri, n scop preventiv pentru afacerist sau colectivitatea afacerilor (de pild, din cauza riscului penal, prezentat de anumite persoane cu antecedente penale n afaceri sau riscului comercial prezentat de alte persoane afectate de incompatibiliti sau interdicii, persoane care au falimentat societi comerciale, bncii sau sunt n interdicie bancar50 etc. aflate n
A se vedea Robert T. Kiyosaki, op. cit. p.208-240. Nivelul necesar de cunotine conceperii, pornirii i desfurrii unei afaceri se poate asigura prin studiu personal sau n cadru organizat, ori prin consiliere care evident cost. Robert T. Kiyosaki arat:Diferena ditre un om bogat i un om srac nu const doar n suma de bani pe care o ctig fiecare. Diferena const n stpnirea ct mai bun a cunotinelor necesare afacerii, ct i n importana pe care o acord acestora. Cu alte cuvinte, oamenii sraci acord foarte puin atenie i importan cunotinelor financiare, juridice, economice,etc., indiferent de suma de bani pe care o ctig.Robert T. Kiyosaki, op. cit. p. 217. 49 De pild n vederea asigurrii unui mediu de afaceri favorabil a fost elaborat Ordonana nr. 27/2003 privind procedura aprobrii tacite, respectiv procedura prin care autorizaia este considerat acordat dac autoritatea administraiei publice nu rspunde solicitantului n termenul prevzut de lege pentru emiterea respectivei autorizaii. Prin autorizaie se nelege actul administrativ emis de autoritatea administraiei publice prin care se permite solicitantului desfurarea unei anumite activiti, prestarea unui serviciu sau exercitarea unei profesii; noiunea de autorizaie include i avizele, licenele, premisele, aprobrile sau alte asemenea acte administrative; Procedura aprobrii tacite se aplic tuturor autorizaiilor emise de autoritilor administraiei publice, cu excepia celor emise n domeniul activitilor nucleare, a celor care privesc regimul armelor de foc, muniiilor i explozivilor, regimul drogurilor i precursorilor, precum i al autorizaiilor din domeniul siguranei naionale. 50 Interdicia bancar este acea sanciune ce se aplic celui care a emis i a dat n plat file CEC pentru ale cror sume nscrise n acestea nu exist disponibilul necesar n contul indicat pe acestea. n cazul acestei sanciuni, banca va solicita emitentului filei CEC, sancionat, s restituie carnetul cu celelalte file CEC nefolosite i va comunica Centralei Incidentelor Bancare pentru al introduce n evidena sancionailor bancar. Aceast eviden care este public, poate i trebuie s fie consultat de oricine dorete s cunoasc activitatea viitorului partener de afaceri, evident pentru a evita o persoan potenial periculoas pentru afacere, att prin datoriile pe care le are de achitat ct i prin incompetena sau rea voin ce s-ar putea repeta (ca atunci cnd neonorndu-i fila CEC, cambia sau biletul la ordin emis a fost sancionat cu interdicia de a mai emite astfel de instrumente de plat).
48 47

14

evidena Centralei Riscurilor Bancare sau a riscului fiscal prezentat de persoane aflate n cazierul fiscal, i care au probleme legate de neachitarea datoriilor fiscale.51); privind preconstituirea probelor n scop preventiv, pentru orice eventual contestare sau neexecutare a drepturilor sau obligaiilor; contientizarea participanilor la actul sau faptul juridic, de consecinele acestora i, n mod deosebit, prin nefolosirea procedurii autentificrii la ncheierea actelor juridice; importana i riscurile unei simple semnturi necertificate, a unei semnturi neautentificate, a semnturii identificabile i greu de falsificat, a semnturii electronice etc.; care s asigure legalitatea afacerii, a obiectului i cauzei acesteia, evitarea cauzei sau obiectului ilicit52 i a consecinelor negative ale acestora; privind adoptarea unor msuri elementare de precauie anterior i n faza executrii obligaiei contractuale, cum ar fi punerea n ntrziere a debitorului (atunci cnd este cazul), luarea unor msuri conservatorii, constituirea de garanii pentru nlturarea riscurilor, introducerea aciunii oblice sau aciunii pauliene cnd debitorul este neglijent n dauna creditorului etc.; privind cunoaterea condiiilor de fond i de forma n care un acord de voine, indiferent de denumire (protocol, factura, prospect) este un veritabil contract, precum i fora obligatorie a acestuia fa de teri; privind nsuirea regulilor de purtare a negocierilor i a tratativelor prealabile ncheierii afacerii, de alegere a instrumentelor juridice cele mai adecvate specificului afacerii etc.; privind cunoaterea i folosirea corespunztoare, oportun i eficient a dispoziiilor legale de drept comercial i drept civil ; privind clauza rezolutorie, clauza penal, clauza limitativ de rspundere sau cauzele de nerspundere pentru neexecutarea obligaiilor contractuale asumate de partenerii de afaceri; de asemenea, probleme legate de cunoaterea i evitarea clauzelor abuzive53, clauze prin care unul dintre comerciani poate fi pgubit pe nedrept; probleme legate de cunoaterea i folosina modalitilor de executare a contractului, n interesul su, respectiv a condiiei, termenului i sarcinii; privind condiiile i utilitatea invocrii excepiilor de ordine public i a fraudei la lege, a lipsei calitii procesuale active sau pasive, atunci cnd este necesar, dac raporturile juridice, nscute, modificate sau stinse n afacere aduc atingere normelor juridice cu caracter imperativ (de ordine public) care

A se vedea O.G. R. nr.75/2001 privind organizarea i funcionarea cazierului fiscal, H.G.R. privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea O.G.R. nr.75/2001, Ordinul ministrului finanelor publice privind modelul formularisticii necesare pentru solicitarea i comunicarea datelor nscrise n cazierul fiscal. 52 Obiectul unei afaceri poate fi material sau imaterial. Obiectul material este ilicit atunci cnd este interzis a fi folosit obiectul respectiv ntr-o afacere fr o autorizaie eliberat de organele competente, cum ar fi: stupefiantele, explozivii, precursorii, armamentul etc. Obiectul imaterial ilicit sunt acele activiti care fie sunt interzise de lege, fie se desfoar numai dup autorizare prealabil de autoritatea competent cum ar fi: comerul cu materiale radioactive, explozivi etc., extracia aurului, metalelor radioactive, producerea industrial a alcoolului etc., operaii cu droguri, producia de droguri etc. 53 A se vedea lista privind clauzele considerate ca abuzive prevzut n anexa la Legea nr.193/2000 privind clauzele abuzive din contractele ncheiate ntre comerciani i consumatori, i n mod deosebit interzicerea i sancionarea acestora. 15

51

protejeaz interesele generale inclusiv particulare sau celorlalte norme juridice; cunoaterea a ceea ce este considerat specul licit ori specul ilicit, evaziunea fiscal tolerat sau evaziune fiscal contravenional ori evaziune fiscal infracional; cunoaterea afacerilor ce s-ar ncadra ntr-una din categoriile: afacere legal, afacere tolerat, afacere contravenional, afacere infracional i implicaiile acestora ; regimul juridic al creditrii eficiente, sigure i n avantajul reciproc al prilor, al garantrii acesteia att pentru debitor, ct i pentru creditor, fr a-l favoriza pe vreunul dintre acetia;54 probleme privind cunoaterea debitorului, a posibilitilor i inteniilor sale de a executa obligaia sa fa de creditor; privind implicaiile folosirii corecte sau incorecte a titlurilor de credit n afaceri (cecul, cambia, biletul de ordin, scrisoarea de garanie etc.), modul de transmitere i circulaie al acestora, prevenirea infraciunilor ce se pot comite cu acestea55 etc. i n general regimul juridic al acestora ; privind cadrul juridic propice desfurrii unor afaceri sntoase, productoare de valori nou create ce ine de : disciplina contractual, fiscalitate i facilitile fiscale, stabilitatea legilor, lacunele sau imperfeciunile legilor, corupia, gradul de descoperire i sancionare a cauzelor i condiiilor unui mediu de afaceri nesntos etc. consecinele ncheierii contractelor de cont curent sau de depozit cu o banc necunoscut56 sau n condiii total dezavantajoase57; asigurarea i nfptuirea responsabilitii i rspunderii juridice n mod operativ i eficient, n domeniul civil, comercial, administrativ penal, repunerea n situaia anterioar, repararea prejudiciilor etc.; de pild, neurmrirea debitorilor, i restanierilor n mod operativ poate favoriza riscul insolvabilitii acestora sau a prescrierii dreptului la aciune n rspundere n sens material sau penal mpotriva acestora.

Regimul garantrii i executrii creanelor stabilite de lege pn n 1998 a fost defavorabil creditorului bancar, debitorii putnd obine credite fr garanii reale, cu gaj fr deposedare sau garanie cu bunuri viitoare, iar contractul de credit bancar nu avea valoare de titlu executoriu. Prin Legea 58/1998 s-a introdus obligativitatea garantrii n momentul creditrii, contractul de credit bancar a fost declarat prin lege titlu executoriu, iar prin Legea 78/2000, s-a introdus infraciunea de acordarea de credit bancar fr garanii, n scopul obinerii de bani sau alte avantaje pentru sine sau pentru altul. 55 A se vedea, V. Dabu, Revista de Drept Penal nr. 3/1996, pp. 105-114, Implicaii penale ale folosirii ilegale ale cambiei i biletului la ordin. 56 Prin banc necunoscut nelegem acea banc despre care nu cunoatem cu certitudine: seriozitatea proprietarilor, onestitatea i competena administratorilor, indicatorii reali de eficien, lichiditate, gradul de vulnerabilitate al bncii la riscuri, eficiena i sigurana plasamentelor bncii, calitatea urmririi i recuperrii creditelor restante etc.; realitatea semnalelor aprute n media de pild, practicarea unor dobnzi exagerate la depozitele atrase poate fi un indicator al precrizei sau crizei de lichiditi, cu toate riscurile ce decurg de aici. 57 n practica bancar ct i a mprumuturilor acordate de ctre persoane fizice, s-au folosit dobnzi mari dei, nc din momentul mprumutului, era evident c nu vor putea fi pltite de ctre mprumutat. Pentru a masca dobnda, cmtarii includeau dobnd n cuantumul sumei nscrise ca mprumutate n contractul de mprumut, fapt cu implicaii negative deosebite pentru mprumutat. De pild, S.A. dei a fost trimis n judecat n stare de arest pentru nelarea n acest mod a 60 de persoane, acestea au pierdut sumele mprumutate, iar alii imobilele cu care au garantat mprumuturile deoarece inculpatul cheltuise sumele astfel obinute. S.A. promind avantaje, constnd n dobnzi mari i garanii false, i-a determinat pe cele 60 persoane s ncheie ntre ele contracte de mprumut cu garanie imobiliar, autentificate, dei n realitate sumele cuprinse ntre 5.000 i 30.000 dolari SUA erau mprumutate (primite) n fapt de ctre S.A. Dac una din cele 60 de persoane ar fi ncercat s-l cunoasc pe S.A. i activitatea sa privind mprumuturile anterioare ar fi evitat ncheierea afacerii i deci, nelarea sa i poate i a celorlali.

54

16

Necunoaterea sau ignorarea, pur i simplu, a dispoziiilor legale care reglementeaz aceste domenii ar putea avea ca rezultat o afacere ineficient sau o proast afacere. Tot la fel, defectuoasa reglementare a relaiilor sociale din aceste domenii poate avea aceleai consecine pentru comerciant. Este cunoscut c au fost reglementri care au favorizat debitorul n detrimentul creditorului prin: acceptarea n sistemul bancar a aa-zisele credite pe simpla ncredere, credite pe aa-zise planuri de afaceri,58 credite fr garanii ori cu gajuri fr deposedare, nesancionarea vnzrii gajului, garantarea cu bunuri viitoare incerte, nesancionarea schimbrii destinaiei creditului, nereglementarea modului de urmrire a eficienei folosirii creditului . a. Astfel de reglementri au favorizat falimentarea multor bnci i fonduri de investiii, creterea inflaiei etc., cu toate consecinele negative pentru deponeni, investitori, clieni bancari etc. De asemenea, tolerarea unor practici pgubitoare i nereglementarea acestora favorizeaz infracionalitatea lovind n creditul comercial, n mediul afacerilor59 crend blocaje financiare, falimente n lan, disfuncionaliti n aciunea legii cererii i ofertei etc.. n acest sens dup opinia noastr se nscriu tolerarea facturilor proforma, a operaiunilor pe descoperit de cont, a emiterii cecurilor fr acoperire sub aspectul unor aa-zise garanii, a garantrii cu bunuri viitoare, a vnzrii gajurilor de ctre debitor, a cesionrii de datorie, a gestiunii n dauna creditorilor, a cametei60, a semnturii prescurtate fr elemente suficiente de identificare, a formularului61 i tampilelor falsificabile etc., fcute contrar legii i cu implicaii negative deosebite n mediul afacerilor. Reglementarea relaiilor sociale ce fac obiectul dreptului afacerilor i care sunt interdisciplinare, implic n acelai timp i reglementri sistematizate de: drept civil, drept comercial, drept penal, drept fiscal, drept al muncii, drept internaional privat, drept procesual civil, drept procesual penal etc., prin care s se ocroteasc i protejeze drepturile i libertile n acest domeniu esenial ntr-o economie de pia, inclusiv mediul de afaceri. Din punct de vedere al dreptului public, dreptul afacerilor implic cunoaterea: problemelor referitoare la raporturi juridice de drept constituional (concesiunea, nchirierea proprietii publice .a.), reglementri constituionale privind proprietatea, garantarea acesteia, prezumia de dobndire licit a proprietii, restricii la dobndirea terenurilor de ctre cetenii strini62 etc.;
Planurile de afaceri trebuie s fie bine fundamentate, ancorate n realitate, credibile i s in cont de toate condiiile n care se desfoar, s includ variante credibile, posibiliti de prevenire i nlturare a riscurilor etc. Din nefericire au fost cazuri, i nu puine, cnd s-au luat n considerare planuri de afaceri n care se pretindea c n doi ani dintr-un milion de lei, prin investirea acestuia ntr-un restaurant se realizeaz venituri de miliarde de lei, fapt ce s-a dovedit ulterior total nerealist. 59 Prin mediul afacerilor nelegem totalitatea normelor juridice i relaiilor n cadrul crora apar se desfoar , se dezvolt se lichideaz afacerile, i n mod deosebit pe piaa economic, financiar, bancar, valutar, a valorilor mobiliare, bursele, etc. 60 Camta este acea activitate de dare de bani cu dobnd mai mare dect cea legal sau cu dobnd la dobnd (anatocism). 61 De abia n anul 2003 prin Legea nr. 161 a fost introdus n art. 10 alin. 2 infraciunea de falsificare i deinere fr drept a documentelor financiar i fiscale. 62 De exemplu, tiut fiind c prin modificarea Constituiei n sensul c se va acorda dreptul cetenilor strini de a cumpra terenuri, unele persoane cumpr acum terenuri pentru a le revinde ulterior la preuri mult mai mari. 17
58

raporturilor juridice de drept administrativ referitoare la contractele administrative, actele administrative normative sau individuale aplicabile afacerilor sau relaiilor dintre autoritile administrative i comerciani, reglementarea contraveniilor svrite de comerciani, autorizarea unor afaceri etc. ; raporturilor de drept fiscal care se nasc ntre comerciani i autoritile de preluare a impozitelor i taxelor la bugetul statului sau bugetele locale63 a modului cum se soluioneaz diferitele probleme n acest domeniu etc.; reglementrilor proprii dreptului penal64 al afacerilor care incrimineaz faptele specifice i stabilesc pedepsele corespunztoare acestora, fapte legate de nceperea, derularea sau finalizarea unei afaceri ct i de asigurarea unui mediu sntos al afacerilor (infraciunile de serviciu, cele contra patrimoniului, falsurile, infraciunile n dauna proprietii intelectuale, infraciuni de fals, infraciuni specifice regimului societilor comerciale sau altor activiti comerciale, concurena neloial etc.). Dreptul afacerilor cuprinde i reglementri ce aparin dreptului civil care privesc regimul juridic al bunurilor, capacitatea juridic a persoanei, regimul general al contractelor, al garaniilor etc. De asemenea, dreptul afacerilor cuprinde reglementri specifice dreptului comercial referitoare la fondul de comer, contractele comerciale, operaiuni de banc i schimb etc., sau se intersecteaz cu dispoziii specifice dreptului muncii care vizeaz ncheierea, modificarea, ncetarea contractului individual de munc, rspunderea material i disciplinar a celui angajat de un comerciant ori de ctre un alt participant la afaceri (persoan fizic sau juridic, prevenirea i combaterea muncii la negru etc.). n afaceri intervin uneori dispoziii de drept internaional privat privind normele conflictuale, frauda la lege, excepia de ordine public, trimiterea i retrimiterea, dac raportul juridic al afacerilor prezint cel puin un element de extraneitate, element care ridic problema legii aplicabile acelui raport juridic etc.. Totodat, dreptul afacerilor presupune i norme privind rezolvarea eventualelor litigii care apar ntre partenerii de afaceri. Procedura de soluionare a litigiilor civile i penale care au legtur cu afacerile, competena material i teritorial a organelor de jurisdicie, toate aceste probleme sunt reglementate de normele juridice de drept procesual civil i drept procesual penal, contribuind la formarea sistemului unitar de norme juridice care acioneaz n cadrul65 proceselor ce se pot ivi. Din domeniul dreptului afacerilor, vom aborda n continuare o ramur a acestuia respectiv, dreptul afacerilor comerciale, al crui obiect l constituie relaiile sociale ce se formeaz n domeniul circulaiei mrfurilor, n scopul obinerii profitului i a satisfacerii nevoilor materiale i spirituale66. Dreptul afacerilor comerciale presupune, totalitatea normelor juridice care reglementeaz afacerile comerciale, respectiv: norme de drept comercial, drept
De pild un om de afaceri care se respect i caut permanent oportuniti pentru afaceri eficiente, va fi continuu la curent cu facilitile fiscale i vamale, adaptndu-i afacerile i n raport de acestea. 64 A se vedea Costic Voicu i Sandu Florin, Dreptul penal al afacerilor, Editura Rosetti Bucureti, 2002. 65 Smaranda Angheni, Dreptul comercial, Editura Oscar Print, Bucureti, 2000, p. 30. 66 A se vedea folosirea sintagmei afaceri comerciale i n Gh. C. M. Oprescu i colectiv. Codul speculei ilicite i sabotajului economic. Comentat. Editura Scrisul Romnesc, Bucureti, 1943. 18
63

civil, drept administrativ, drept fiscal, drept financiar, drept bancar, drept vamal, drept al muncii, de drept penal etc., norme fr a cror cunoatere i respectare nu se poate realiza o afacere eficient. Realizarea unei afaceri comerciale presupune cunoaterea i respectarea normelor juridice care reglementeaz relaiile sociale att din interiorul afacerii ct i din mediul juridic al afacerilor comerciale. Fa de cele de mai sus credem c dreptul afacerilor comerciale este un ansamblu de norme juridice care prin reglementri specifice ale relaiilor sociale din cadrul afacerilor comerciale sau legate de acestea vizeaz asigurarea mediului necesar i a unor afaceri comerciale eficiente. Ca tiin, dreptul afacerilor comerciale i propune perfecionarea legislaiei n domeniu, cunoaterea i folosirea instrumentelor juridice n asigurarea unui mediu de afaceri corespunztor precum i a unor afaceri comerciale eficiente pentru partenerii acestora. Interesul studierii dreptului afacerilor comerciale rezid i din aceea c att afaceristul ct i consumatorul: - vor ti s aleag forma juridic a societii comerciale pe care s o nfiineze n raport de posibilitile sale materiale, financiare, manageriale, de ideea i proiectul afacerii, de scopurile sale, de probabilitatea riscurilor, de clintel, de mediul de afaceri etc. - vor ti ceea ce este interzis n afacerile comerciale, pentru a nu intra n conflict cu legea; - vor putea dezvolta orice afacere profitabil fr a intra n conflict cu legea; - vor evita afacerile perdante, partenerii de afaceri pgubitori, obiectele afacerilor interzise sau obiecte interzise n afaceri; - vor cunoate i reduce riscurile n afaceri, protejndu-i afacerea i asigurndu-i profitul; - vor alege i folosi instituiile juridice corespunztoare, optime activitilor i scopurilor sale; - vor ti ce i cum s cear autoritilor i instituiilor statului s-i execute obligaiile corelative drepturilor sale; cum ar fi de pild facilitile prevzute de O. G. Nr.27/2003 privind procedura aprobrii tacite, n domeniul obinerii autorizaiilor necesare afacerii. - vor putea s-i realizeze nestingherit drepturile i obligaiile sale; - vor realiza o gestiune eficient a afacerii etc. - vor realiza un proiect al afacerii pe baza cruia n mod sigur va putea obine finanarea necesar, i va realiza obiectivul acesteia. -vor ti s rspund i s acioneze n consecin, la ntrebrile i problemele la care trebuie s rspund i respectiv s le rezolve, cel care dorete s ctige din afaceri.67
n Ghidul investitorului sunt artate cu titlu de exemplu cteva ntrebri mai frecvente: Cum pot s investesc dac nu am nici un ban? Am 10.000 de dolari pe care vreau s-i investesc. n ce mi recomandai s investesc? mi recomandai s investesc n proprietii imobiliare, terenuri de construcii, terenuri agricole, apartamente n staiuni de odihn, proprietii industriale, intelectuale, n fonduri mutuale sau n aciuni? Pot s cumpr proprieti sau aciuni fr bani, i dac da cum? Nu-i trebuie bani ca s faci bani? Investiiile nu sunt ricante? Cum obii un succes uria cu riscuri minime? Cum previn riscurile i pagubele acestora? 19
67

1.3 Izvoarele dreptului afacerilor comerciale68 Prin izvor de drept se nelege forma generatoare prin intermediul creia dreptul se nate i se realizeaz ca norme juridice pozitive, obligatorii. Este temeiul juridic, baza juridic a unui drept ca expresie a voinei generale, unanim admis, ntr-o anumit form (norme juridice). Din acest punct de vedere, normele juridice care acioneaz asupra materiei afacerilor comerciale sunt exprimate n primul rnd prin legi scrise i n al doilea rnd prin uzuri, adic obiceiuri69 ale comercianilor unanim admise de acetia inclusiv de teri sau o colectivitate i n general de ntreaga societate. n sens formal, prin izvor de drept al afacerilor comerciale, se nelege forma de exprimare i existen a normelor juridice70 care reglementeaz materia afacerile comerciale, n sensul c produc efecte juridice respectiv drepturi i obligaii, n interiorul i exteriorul acestora. Deci, drepturile i obligaiile n afacerile comerciale, ale persoanelor fizice i juridice, izvorsc din norme juridice sau uzane comerciale care la rndul lor izvorsc din lege i uzana admis de lege. 1.3.1. Uzurile comerciale. n domeniul afacerilor, un rol important l poate constitui uzurile comerciale, ceea ce presupune cunoaterea acestora, a implicaiilor lor i folosirea lor n mod corespunztor i eficient n afacere. Problema uzurilor comerciale, ca izvor de drept, a aprut pentru prima dat n Codul comercial german din 1861 care cuprindea urmtoarele dispoziii : n materie de comer, dac acest cod nu dispune ntr-altfel, sunt aplicabile uzurile comerciale, iar n lipsa lor dreptul civil general . Observm ierarhia n aplicare : a) codul comercial, b) uzana comercial i, numai dup aceea, Codul civil. Aceast dispoziie a fost nsuit, cu unele modificri, i de legiuitorul italian n Codul comercial din anul 1883, care dispunea : n materie de comer se aplic legile comerciale. Dac acestea nu dispun, se aplic uzurile comerciale, uzurile locale sau speciale. n lips se aplic dreptul civil. n Codul comercial francez din anul 1808 nu exist nici o dispoziie similar. n dreptul romnesc, uzul (sau cutuma, obiceiul) care figureaz ca izvor de drept n dreptul italian, dar suprimat de legiuitorul romn, rmne totui n discuie n practica jurisprudenial arat profesor Smaranda Angheni.71 Dac ne raportm numai la art. 1 din Codul comercial romn, uzanele comerciale nu ar fi aplicabile, deoarece acesta dispune: n comer se aplic legea de fa. Unde ea nu dispune se aplic codicele civil . Potrivit Constituiei romne, ntr-un singur articol, respectiv n

68

Izvoarele dreptului afacerilor comerciale n sensul de izvoare ale normelor juridice de drept al afacerilor comerciale; deci nu este vorba de izvorul unui drept n concret, al unei persoane fizice sau juridice care poate fi: contractul, delictul etc. i care la rndul lor produc efecte pentru c sunt prevzute n lege (norma juridic) sau n uzan, ori obiceiul prevzut de lege. 69 Prin obicei, n sens juridic, nelegem o anumit form repetat, unanim admis a unei aciuni productoare de efecte juridice, cu alte cuvinte este o regul instituit prin repetare, unanim admis. 70 A se vedea supra p.___ 71 Smaranda Angheni, Dreptul comercial, Editura Oscar Print, Bucureti, 2000, p. 31. 20

art. 41 pct. 6 se face trimitere la obicei ca izvor de drept n materia proprietii72. Reinnd trimiterile Codului comercial la Codul civil vom observa c n art. 3 din Codul civil romn se dispune: Judectorul care va refuza de a judeca, sub cuvnt c legea nu prevede, sau c este ntunecat sau nendestultoare, va putea fi urmrit ca culpabil de denegare de dreptate. Aceast dispoziie ne determin s privim mai atent raportul dintre lege i uzana comercial. Conform art. 969 din Codul civil romn conveniile legal fcute au putere de lege ntre prile contractante. Or, n astfel de convenii pot fi incluse uzane sau trimiterii la astfel de uzane, care astfel devin lege ntre pri potrivit acestei dispoziii legale, dac uzanele respective nu contravin dispoziiilor imperative ale legii. Astfel, socotim c uzanele comerciale pot constitui izvoare de drept n Romnia att timp ct n mod expres nu sunt interzise n lege, i rezult implicit din unele dispoziii ale legii c sunt permise. Cnd uzanele nu contravin dispoziiile imperative ale legii i sunt incluse de prii n conveniile legal fcute, atunci ele constituie izvor de drept pentru pri, iar n unele situaii i pentru teri. n art. 1 din Legea nr. 11/1999 privind combaterea concurenei neloiale se dispune: Comercianii sunt obligai s i exercite activitatea cu bun credin, potrivit uzanelor cinstite, cu respectarea intereselor consumatorilor i a cerinelor concurenei loiale. Observm c legiuitorul dei nu le definete, admite uzanele cinstite n activitatea comercial. Credem c uzanele pot fi apreciate ca cinstite, dup cum corespund sau nu principiilor dreptului afacerilor comerciale. Totui legiuitorul a artat ceea ce este considerat contrar uzanelor comerciale cinstite. Prin art. 11 din Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenei neloial se dispune c n nelesul prezentei legi este considerat ca fiind contrar uzanelor comerciale cinstite utilizarea n mod neloial a secretelor comerciale ale unui comerciant prin practici de genul neexecutrii unilaterale a contractului sau utilizrii unor proceduri neloiale, abuzului de ncredere, incitri la delict i achiziionrii de secrete comerciale de ctre terii care cunoteau c respectiva achiziie implic astfel de practici, de natur s afecteze poziia comercianilor concureni pe pia. n cazul n care cel ce aplic legea constat unele lacune ale acesteia, nimic nul mpiedic s apeleze la analogia dreptului i, mai cu seam, la principiile generale ale acestuia. Deci, n dreptul romnesc regula este c uzanele comerciale nu constituie izvor de drept, cu unele excepii, strict prevzute de lege, aa cum am artat mai sus. Alta este situaia n afacerile cu element de extraneitate i cnd fie potrivit legii, fie conveniei prilor se aplic legile strine i uzanele comerciale internaionale,73 cnd aa cum am artat regula este c uzanele comerciale constituie, izvor de drept (dreptul german, italian etc.). n acest sens, Legea uniform asupra vnzrii internaionale de bunuri mobile corporale, semnat la Haga la 1 iulie 1864, prevede n art.9 al.1 c prile sunt legate de uzanele la care s-au referit, expres sau tacit, i de obinuinele ce s-au stabilit
n art. 44 pct. 7 din Constituia romn revizuit se dispune: dreptul de proprietate oblig la respectarea sarcinilor privind protecia mediului i asigurarea bunei vecinti, precum i la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului. 73 Atunci cnd se ncheie un contract de comer exterior, i se convine supunerea acestuia regulilor dreptului strin apare riscul necunoaterii uzanelor specifice dreptului strin cu toate consecinele ce decurg din acesta, pentru partea necunosctoare. 21
72

ntre ele, iar potrivit Conveniei Naiunilor Unite asupra contractelor de vnzare comercial de mrfuri din 1980, de asemenea, prile sunt legate prin uzanele la care au consimit i de obinuinele care s-au stabilit ntre ele. Aadar, deosebirea dintre uzan i obinuin rezult din numrul partenerilor care le aplic. n msura n care o obinuin se aplic de un numr mai mare de parteneri devine o uzan, deoarece numai ntr-o astfel de situaie este vorba de o practic, de o comportare ntr-un anumit domeniu de activitate economic. Uzanele comerciale se pot aplica n cadrul unei anumite categorii de comerciani sau al unui gen de comer ori de activitate economic. Uzanele comerciale pot fi diferite n raport de specificul ramurii economice n care s-au statornicit, de caracteristicile fiecrui fel de contract i chiar n privina fiecruia din acestea, n raport de specificul obiectului, a modului de transport sau a altor elemente.n art. 1.8 din Principiile UNIDROIT aplicabile contractelor comerciale internaionalese prevede: 1. Prile sunt inute de orice uzan asupra creia au convenit i de practicile pe care le-au convenit ntre ele. 2. Prile sunt inute de o uzan care este bine cunoscut i respectat n mod obinuit n comerul internaional de ctre pdile unei afaceri comerciale particulare cu excepia cazului n care aplicarea acestei uzane ar fi nerezonabil. Limitele i condiiile aplicrii uzanelor comerciale rezult din urmtoarele reguli: uzanele comerciale sunt admise atunci cnd legiuitorul a prevzut aceasta n mod expres; n afacerile cu elemente de extraneitate, uzanele comerciale se aplic dac legea aplicabil afacerii prevede aa ceva; uzanele comerciale pot deroga numai de la normele juridice supletive74, nu i de la cele imperative sau prohibitive75. uzanele comerciale nu se aplic atunci cnd prile n mod expres n contract au exclus aplicarea lor. aplicarea uzanelor s fie rezonabil, cum ar fi de pild s nu constituie o clauz abuziv. De aceea, dac ntr-un anumit raport juridic se aplic dreptul englez n calitate de lex causae, uzana trebuie aplicat aa cum este neleas i interpretat n dreptul respectiv, inclusiv cutuma a crei valoare juridic este recunoscut de dreptul englez. n sistemul de drept englez, uzana comercial i cutuma sunt frecvente, ceea ce presupune c cei care fac afaceri cu persoanele fizice sau juridice din Anglia, s le cunoasc, pentru a le accepta sau respinge , atunci cnd convine asupra sistemului de drept care s reglementeze contractul ce-l ncheie.

Prin norm juridic supletiv se nelege acea norm juridic prin care legiuitorul d posibilitatea celui ce i este destinat norma, s se oblige a o respecta sau nu, n relaia social reglementat. O astfel de norm are valoare de recomandare, nerespectarea acesteia fiind lipsit de sanciunea juridic. ntr-o astfel de norm apare cuvntul poate, deci dispoziia normei este facultativ. 75 Prin norm juridic imperativ sau prohibitiv se nelege acea norm juridic prin care se ordon cu putere de lege s se fac sau s nu se fac ceva, nerespectarea acesteia atrgnd nulitatea absolut a actului juridic precum i alte sanciuni. 22

74

Dimpotriv, aa cum am artat, n dreptul nostru, cutuma, ca izvor de drept, cruia legiuitorul i recunoate putere juridic obligatorie are un domeniu de aplicare redus. n acest sens, art. 970 alin. 2 din Codul civil referindu-se la convenii, prevede c: ele oblig nu numai la ntr-nsele, dar la toate urmrile, ce echitatea, obiceiul sau legea d obligaiei, dup natura sa. Tot astfel art. 980 din acelai cod prevede c dispoziiile ndoioase din convenii se interpreteaz dup obiceiul locului unde s-a ncheiat contractul. Aceasta presupune c prile trebuie s cunoasc i accepte obiceiul locului ncheierii contractului, iar n caz contrar, acetia pot conveni n mod expres c obiectul locului s nu reglementeze contractul ci numai legea cu dispoziiile imperative. Potrivit art. 36 al Regulilor de procedur ale Curii de Arbitraj Comercial Internaional aprobate de Colegiul acestei Curi pe baza art. 13 din Decretul nr.139 din 11 mai 1990 privind Camerele de Comer i Industrie din Romnia, completul de arbitraj soluioneaz litigiile n temeiul contractului i al normelor dreptului material aplicabil innd seama i de uzanele comerciale. De asemenea, art. 360 din Codul de procedur civil modificat prin Legea 59/1993 prevede c tribunalul arbitral soluioneaz litigiul n temeiul contractului principal i al normelor de drept aplicabile, innd seama, unde este cazul i de uzanele comerciale. Aplicarea legii romne, ca lege a unui contract (lex causae) poate nsemna n aceste condiii, luarea n considerare a cutumei (obiceiului). De pild, n mod expres, legislaia comercial acord uzului rangul de izvor de drept subsidiar n raport cu legea comercial i respectiv n raport cu legea civil n dou situaii, astfel: a) pentru determinarea valorii monedei strine care nu are curs la locul plii (art. 45 al Legii 58/1934 asupra cambiei i biletului la ordin i art. 37 al Legii 59/1934 asupra cecului, ambele republicate n 1995); b) pentru judecarea de ctre Camera de Arbitraj a litigiilor izvorte din operaiuni de burs (art. 117 al Legii nr. 187 din 13 august 1929 asupra burselor). De asemenea, jurisprudena romn a recunoscut frecvent uzurile portuare: uzurile Portului Brila sau ale Portului Constana. 1.3.2. Legile scrise ca izvor al dreptului afacerilor comerciale Constituia Romniei este primul izvor de drept atunci cnd se refer la principiile fundamentale aplicabile economiei de pia, deci i n dreptul afacerilor comerciale. Astfel, n art. 134 se dispune: (1) Economia Romniei este economie de pia. (2) Statul trebuie s asigure: a) libertatea comerului, protecia concurenei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producie; b) protejarea intereselor naionale n activitatea economic, financiar i valutar; c) exploatarea resurselor naturale, n concordan cu interesul naional. De asemenea, n art. 135 se dispune (1) Statul ocrotete proprietatea. (2) Proprietatea este public sau privat . (6) Proprietatea privat este n condiiile legii inviolabil.
23

Art. 41 din Constituia Romniei intitulat Protecia proprietii private prevede (1) Dreptul de proprietate, precum i creanele asupra statului sunt garantate. (2) Proprietatea privat este ocrotit n mod egal de lege, indiferent de titular (6) Dreptul de proprietate oblig la respectarea sarcinilor privind protecia mediului i asigurarea bunei vecinti, precum i la respectarea celorlalte sarcini care potrivit legii sau obiceiului revin proprietarului. (7) Averea dobndit licit nu poate fi confiscat. Caracterul licit al dobndirii se prezum. (8) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infraciuni ori contravenii pot fi confiscate numai n condiiile legii. De asemenea, sunt i alte dispoziii fundamentale care stau la baza dreptului afacerilor comerciale. Un alt izvor l constituie Codul comercial care reprezint o culegere sistematizat de norme juridice aplicabile afacerilor comerciale, prin care se realizeaz o reglementare specific activitilor comerciale, prin derogare de la dispoziiile Codului civil. Avnd n vedere vechimea codului comercial cu toate consecinele acesteia, legiuitorul a intervenit n materie printr-o serie de legi speciale prin care s-au abrogat, modificat sau completat dispoziiile acestuia. Codul civil este de asemenea izvor de drept al afacerilor comerciale, atunci cnd relaia de afaceri nu este reglementat derogatoriu de Codul comercial sau legile speciale n materie. De asemenea, un alt izvor al dreptului afacerilor comerciale l constituie legile speciale aplicabile n materie dintre care enumerm pe principalele: - Legea 31/1990 privind societile comerciale, modificat i completat prin O.U.G. 32/1997 , Legea 195/1997, republicat i Legea nr. 161/2003; - Legea nr. 469/9 iulie 2002 privind unele msuri pentru ntrirea disciplinei contractuale; - Ordonana nr. 130 din 31 august 2000 privind protecia consumatorilor la ncheierea i executarea contractelor la distan; - Ordonana Guvernului nr.99/2000 privind comercializarea produselor i serviciilor de pia aprobat prin Legea nr. 650/2002; - Legea nr. 449/2003 privind vnzarea produselor i garaniile asociate acestora - Ordonana Guvernului nr. 16/2002 privind contractele de parteneriat publicprivat aprobat prin Legea nr.470/2002 ; - Ordonana de Urgen nr.27/2003 privind procedura aprobrii tacite. - Ordonana Guvernului nr. 20/2002 privind achiziiile publice privind licitaii electronice. - Ordonana nr. 5/2001 privind procedura somaiei de plat. - Ordonana Guvernului nr. 87/2000 privind rspunderea productorilor pentru pagubele generate de produsele defectuoase. - Ordonana Guvernului nr. 9/2000 privind nivelul dobnzii legale pentru obligaii bneti. - Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripia extinctiv.

24

- Hotrrea Guvernului nr. 333 din 7 aprilie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanei Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor i serviciilor de pia; - Legea 26/1990 privind registrul comerului; - Legea 15/1990 privind reorganizarea unitilor economice de stat ca regii autonome i societi comerciale; - Legea nr. 365/2002 privind comerul electronic i Regulamentul privind tranzaciile efectuate prin intermediul instrumentelor de plat electronic i relaiile dintre participani la aceste tranzacii nr. 4/13.06.2002 publicat n M.O. nr. 503/12.07.2002. - Legea 58/1998 privind activitatea bancar; - Legea 64/1995 privind procedura reorganizrii judiciare i a falimentului; - Legea 99/1999 privind unele msuri pentru accelerarea reformei economice; - Legea 193/2000 privind clauzele abuzive n contractele ncheiate ntre comerciani i consumatori; - Legea 455/2001 privind semntura electronic; - Legea 82/1991 Legea contabilitii; - Legea nr. 507/2002 privind organizarea i desfurarea activiti economice de ctre persoane fizice. - Legea nr. 509/2002 privind agenii comerciali permaneni. - Ordonana Guvernului Romniei nr. 75 din 30 august 2001 privind organizarea i funcionarea cazierului fiscal; - Legea 58/1934 asupra cambiei i biletului la ordin; - Legea 59/1934 asupra cecului; - Legea nr. 87/1994 modificat - Legea privind reglementarea contractului de consignaie din 30 iulie 1934 i altele. - Legea privind securitatea general a produselor nr.245/2004; - Legea nr. 296/2004 privind Codul consumatorului; - Legea nr.297/2004 privind piaa de capital; - Legea nr.289/2004 privind regimul juridic al contractelor de credit pentru consum destinate consumatorilor, persoane fizice. - Legea nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice i a asociailor familiale care desfoar activiti economice n mod independent. 1.4. Principiile dreptului afacerilor comerciale Dreptul afacerilor comerciale presupune respectarea principiilor generale ale dreptului cu excepia celor care contravin principiilor specifice dreptului afacerilor comerciale. Nu vom insista pe principiul legalitii, principiul prezumiei de proprietate dobndit licit, principiul bunei-credine, principiul imparialitii i independenei justiiei, principiul prezumiei de nevinovie, principiul garantrii dreptului la aprare, principiul responsabilitii i rspunderii juridice, principiul neretroactivitii legii i altele, care constituie principii generale ale dreptului i se studiaz i n cadrul altor discipline.
25

Specific dreptului afacerilor comerciale socotim c pot fi considerate urmtoarele principii: 1.4.1. Principiul comercialitii care presupune c orice relaie social care ndeplinete condiiile comercialitii trebuie s fie reglementat de normele de drept al afacerilor comerciale, norme care sunt special elaborate pentru afacerile comerciale. A aplica alte norme juridice unui act sau fapt de comer nseamn a nu putea beneficia de protecia legii comerciale, i a risca afacerea. De pild, dac la un contract de vnzare comercial i se aplic regulile codului civil specifice contractului civil de vnzare, atunci comerciantul nu poate beneficia n afacerea respectiv de avantajele reglementrii comerciale referitoare la: data i procedura curgerii dobnzii, termenul de graie ce poate fi acordat de judector, probarea creanei cu orice mijloc de prob etc. Definirea noiunii de comercialitate aparine dreptului intern al fiecrui stat i este reglementat n legislaie dup criterii proprii. Aa cum am artat la un act juridic identificarea trsturii comercialitii este necesar pentru a ti i folosi norma juridic aplicabil acestuia, precum i pentru a alege genul de contract cel mai indicat afacerii ntr-o anumit conjunctur. Aceast activitate de identificare cunoate n diferite sisteme de drept dou teorii: concepia subiectiv i concepia obiectiv. a) Potrivit concepiei subiective (proprie legislaiei germane, art. 343 din Codul comercial) comercialitatea raportului juridic se identific n raport de calitatea autorului, a subiectului participant. Dac relaia social se concretizeaz n acte sau fapte juridice fcute de o persoan care este comerciant, aceasta va fi reglementat de o norm juridic de drept comercial. Conform acestei concepii calitatea de comerciant o au toate persoanele care exercit permanent o activitate comercial cu titlu de profesie sau care au numele sau firma nmatriculat n Registrul Comerului. Aadar, potrivit teoriei subiective, comercialitatea unui act este dat de trei trsturi ndeplinite n mod cumulativ: - actul este realizat de un comerciant; - actul este nfptuit n exercitarea profesiei comerciale; - prin actul comercial, comerciantul urmrete exploatarea comerului su. b) Potrivit concepiei obiective (sistem adoptat de legislaia francez i de celelalte legislaii de inspiraie francez), comercialitatea unui act sau fapt juridic nu este determinat de profesiunea de comerciant exercitat de persoana care a svrit actul respectiv. Ca urmare conform concepiei obiective, comercialitatea actelor i faptelor juridice este definit n raport de dou criterii: unul pozitiv i unul negativ. Potrivit criteriului pozitiv76, sunt acte i fapte de comer, actele i faptele declarate de lege astfel, pe baza naturii lor obiective n art. 3 pct. 1-20 din Codul
Criteriul pozitiv privete calificarea n mod expres n lege a actelor i faptelor juridice ca fiind acte i fapte de comer. 26
76

comercial romn. n cadrul enumerrii actelor i faptelor de comer fcut de legiuitor n Codul comercial romn se regsesc cel puin trei idei care sunt fundamentale n procesul calificrii unui act sau fapt juridic ca fiind comercial, astfel: - ideea de interpunere n schimb; - ideea de activitate economic organizat sub form de ntreprindere; - ideea de conexiune economic a actului sau faptului juridic de calificat cu un act sau fapt juridic de comer, calificat ca atare pe baza primelor dou idei. Cu toate acestea, Codul comercial romn are n vedere i aa numitele acte subiective de comer svrite de un comerciant. Din momentul stabilirii calitii de comerciant a autorului lor, operaiunile fcute sunt prezumate77 a fi comerciale. Astfel, potrivit art. 4 din Codul Comercial sunt considerate fapte de comer celelalte contracte i operaiuni ale unui comerciant, dac nu sunt de natur civil sau dac contrariul nu rezult din nsui actul. Potrivit acestei prezumii de comercialitate toate operaiunile unui comerciant sunt acte de comer prin efectul acestei prezumii. Aceasta este o prezumie legal relativ78, deci mpotriva creia se poate admite proba contrar. Conform criteriului negativ, legiuitorul exclude n mod expres anumite acte i fapte juridice din domeniul comercialitii. Astfel prin art. 5 din Codul comercial nu se poate considera ca fapt de comer cumprarea de producte sau de mrfuri ce s-ar face pentru uzul sau consumaiunea cumprtorului, ori a familiei sale, de asemenea, revnzarea acestor lucruri i nici vnzarea productelor pe care proprietarul sau cultivatorul le are de pe pmntul su cel cultivat de dnsul. n contractele care privesc astfel de activiti vor fi aplicabile dispoziiile Codului civil i nu Codului comercial cu toate avantajele sau dezavantajele ce decurg din aceasta. 1.4.2.Principiul celeritii actului juridic de drept al afacerilor comerciale. Avnd n vedere faptul c normele dreptului afacerilor comerciale reglementeaz relaiile de afaceri, iar acestea trebuie s se desfoare cu maxim rapiditate, este normal ca modul de reglementare al acestora precum procedurile de soluionare a litigiilor, s fie supuse principiului celeritii. Ca urmare i clauzele contractuale stabilite de pri, care dup cum se tie constituie legea prilor, trebuie s fie n concordan cu principiul celeritii, adic al operativitii, al executrii rapide a drepturilor i obligaiilor. Pe de alt parte n Convenia European a
Prin prezumie se nelege acea presupunere format cu privire la rezultatul necunoscut al evoluiei unui fapt cunoscut pe baza cunoaterii mai multor fapte (similare cu cel cunoscut) i a rezultatului constant a evoluiei lor, similar cu primele. Prezumia este rezultatul unei judeci, n care se folosete metoda deduciei plecnd de la fapte cunoscute n evoluia lor, presupunnd c i un fapt similar cu primele va evolua la fel ca acestea. De pild, din constatarea c actele de vnzare-cumprare ncheiate de persoane fr capacitate de exerciiu, au fost n prejudiciul acestora i al terilor, s-a concluzionat c n astfel de situaii trebuie s se presupun c un astfel de act ncheiat de un minor fr capacitate de exerciiu, este prejudiciabil, fr a mai fi necesar dovedirea acestei presupuneri. Astfel, prezumia este o consecin logic pe care legiuitorul sau judectorul o trage din mai multe fapte cunoscute, cu privire la un fapt necunoscut. Cnd sunt fcute de legiuitor se numesc prezumii legale iar cnd sunt fcute de judector se numesc prezumii judectoreti. 78 Prezumiile legale sunt de dou feluri, absolute i relative. n cazul prezumiilor legale absolute nu se admite administrarea vreunei probe contrare, pe cnd n cazul unei prezumii legale relative se admite proba contrar, deci proba c ceea ce a fost prezumat (presupus) ca adevrat, nu este adevrat. 27
77

Drepturilor Omului art. 6 se prevede c Orice persoan are dreptul la judecarea n mod echitabil, n mod public i ntr-un termen rezonabil a cauzei sale . Socotim c aceast dispoziie se refer i la operativitatea proceselor amiabile, arbitrale i judiciare din mediul afacerilor, care presupun : - soluionarea operativ a cauzei comerciale ; - cile, mijloacele i probele folosite de pri ntr-un proces trebuie s fie egale ; - procesele judiciare se desfoar n edine publice ; - excluderea abuzului de drept procesual sau de orice alt drept care ar duce la tergiversarea judecrii cauzei ; - c toi participanii la proces s-i exercite cu bun credin drepturile i obligaiile ; - c normele legale n materie s permit soluionarea cauzei ntr-un termen rezonabil. n spiritul acestui principiu este i principiul celeritii procedurii de cercetare n domeniul proteciei consumatorului instituit prin art 4 lit. b din Legea nr.296/2004 privind Codul consumului care presupune obligaia autoritii competente n domeniul proteciei consumatorilor de a proceda, fr ntrziere, la cercetarea sesizrii consumatorilor, cu respectarea drepturilor persoanelor implicate i a regulilor prevzute de lege. Se tie c n afaceri se folosete sintagma timpul cost bani. Curgerea timpului influeneaz suma total a dobnzii, intervenirea prescripiei drepturilor, favorizeaz ntrecerea de ctre concurent, afecteaz pregtirea i participarea la licitaie, afecteaz viteza de circulaie a capitalului etc. Normele juridice de drept al afacerilor comerciale privesc dispoziii derogatorii de la codul civil, dispoziii care asigur o rapiditate maxim la ncheierea contractelor, la executarea acestora, la efectuarea plilor, admiterea oricrui mijloc de prob pentru dovedirea operaiilor comerciale etc. Tot n spiritul celeritii, n domeniul afacerilor comerciale, contractele se pot ncheia prin forme mai simple dect n dreptul civil unde prevaleaz formele solemne, forme care sunt mai greoaie i presupun consum mai mare de timp i bani. De pild, oferta scris urmat de acceptare sau oferta scris ori verbal urmat de executare sunt modaliti simple de ncheiere a unui contract comercial. Tot n spiritul principiului celeritii au fost reglementate comerul electronic79, semntura electronic i procedura ncheierii contractelor la distan, modaliti prin care afacerile comerciale se efectueaz operativ. 1.4.3.Principiul proteciei egale a creditorului cu debitorul.80 Dreptul comercial, i n mod deosebit dreptul afacerilor comerciale, se bazeaz pe credit81, concept cu dou accepiuni:
A se vedea Legea privind comerul electronic nr. 365 din 5 iulie 2002, publicat n M.O. nr. 453/2002. n Declaraia Universal a Omului se dispune Orice persoan are dreptul la protecia legii mpotriva unor astfel de imixtiuni sau atingeri. (art. 12 teza II). Toi oamenii sunt egali n faa legii i au dreptul fr deosebire la o protecie egal a legii. (art. 17) 81 Prin credit se nelege o relaie (economic) bneasc ce se stabilete ntre o persoan fizic sau juridic numit creditor, care acord un mprumut de bani sau care vinde mrfuri sau servicii pe datorie i o alt persoan fizic sau
80 79

28

-credit, n sens de amnare n timp a plii datoriei (de pild, cumprarea de marf de la productor cu plata dup revnzarea cu amnuntul presupune creditare, cum de altfel mprumutul pe termen lung, iar folosirea biletului la ordin care este un titlu de credit nseamn efectuarea plii ulterior la termenul stipulat n aceasta, cumprarea cu plata anticipat, plata n avans, .a.) -credit, n sens de ncredere ntre pri, n relaiile de afaceri (ncheierea, desfurarea i finalizarea cu bun credin a afacerii adic, convingerea c partenerul nu urmrete pgubirea prin nelciune sau prin alt infraciune a ta sau a altei persoane). Creditul n afaceri este incompatibil cu reaua-credin, cu clauza abuziv sau cu favorizarea numai a debitorului ori numai a creditorului. Creditul presupune cel puin dou pri debitorul i creditorul, care trebuie s coopereze n satisfacerea necesitilor, trebuinelor n afacere, n scop profitabil pentru ambele, ambii s realizeze o simbioz economic. nclcarea regulilor creditului n general prin favorizarea debitorilor n detrimentul creditorilor,82 n special n sistemul bancar, a contribuit la falimentarea bncilor creditoare, creterea creditelor infracionale i a creditelor neperformante cu efecte dezastruoase pentru bnci i clienii acestora. De pild, acordarea de credite fr garanii ori cu dobnzi nrobitoare, extinderea gajului fr deposedare peste limitele legale, neurmrirea respectrii destinaiei creditului i nesancionarea schimbrii destinaiei creditului etc., au favorizat obinerea de credite n scop infracional, de credite neperformante ori cheltuirea ilegal a acestora i imposibilitatea de recuperare de la debitor cu toate consecinele ce decurg din aceasta. Aplicarea normele de drept comercial prezint interes deoarece spre deosebire de cele de drept civil, prevd i reglementri mai favorabile securitii afacerilor, adic att ale creditorului i debitorului, ct i ale terilor, inclusiv n cazurile n care acestea au fost afectate de infraciuni. De exemplu: - n art. 42 din Codul comercial, legiuitorul a instituit prezumia rspunderii solidare a codebitorilor, rspundere superioar rspunderii unui singur debitor specific dreptului civil, din punct de vedere al riscului de neplat sau al insolvabilitii, care n cazul rspunderii solidare, riscul este diminuat prin mprirea lui pe fiecare codebitor; - n art. 43 Codul comercial, legiuitorul a instituit dobnda de drept din ziua n care datoria devine exigibil; ca urmare chiar n lipsa prevederii n contract a dobnzii, aceasta va curge prin efectul legii, creditorul fiind astfel protejat pentru cazul de neglijen sau rea intenie a debitorului; de asemenea, la expirarea termenului, deci cnd datoria a devenit exigibil, legiuitorul n acelai scop a dispus c ncepe s curg dobnda fr vreo alt procedur ce ar presupune trecerea unei perioade de timp; o astfel de
juridic numit debitor, care primete mprumutul (sau cumpr pe datorie) suma de bani pe care creditorul o cedeaz cu titlul rambursabil debitorului su. 82 Pe de alt parte, favorizarea creditorilor n dauna debitorilor a avut efect negativ n sistemul bancar. Astfel, impunerea unilateral a dobnzii la credite, precum i modificrile unilaterale ale acesteia, n multe cazuri au dus la falimentarea debitorilor mprumutai i implicit la apariia aa-ziselor credite neperformante cu implicaii negative n activitatea bncilor, care uneori au dus pn la falimentul bncilor n cauz. 29

reglementare este superioar celei de drept civil, unde dobnda curge numai dup somaia cu privire la ntrziere; instituirea garaniilor reale,83 ca drept real care are ca finalitate garantarea ndeplinirii oricrei obligaii (art.9 din Legea 99/1999) este de natur a proteja creditorul, fa de actele i faptele debitorului; potrivit legii, garania real acoper n toat ntinderea sa obligaia garantat. Dac prile nu decid altfel, obligaia garantat include dobnzile acumulate i nepltite privind obligaia principal i cheltuielile suportate de creditor cu luarea n posesie i vnzarea bunului afectat garaniei dup nendeplinirea obligaiei de ctre debitor (art. 10 pct. 2 din legea 99/199984). dac debitorul nu i ndeplinete obligaia, instituia garaniei reale i asigur creditorului garantat riscul de neplat, dreptul de a intra n posesie sau de a reine bunul afectat garaniei, precum i dreptul de a-l vinde pentru a-i obine plata obligaiei garantate (art. 11 pct. 1 din Legea 99/1999); prin Codul consumului produsele i serviciile vndute trebuie garantate potrivit legii. Conform art. 21 din Anexa la Codul consumului prin garanie se nelege: orice angajament asumat de vnztor sau productor fa de consumator, fr solicitarea unor costuri suplimentare, de restituirea preului pltit de consumator, de reparare sau de nlocuire a produsului cumprat, n cazul n care acesta nu corespunde condiiilor enunate n declaraiile referitoare la garanie sau n publicitatea aferent. pentru a preveni nelciunile n domeniul vnzrii-cumprrii de locuine de ctre ageniile imobiliare i de altfel de orice cetean, prin lege s-a instituit obligativitatea vnzrii imobilelor numai prin acte autentice i pe baza extraselor de carte funciar, prevedere care de regul exclude cumprarea de la un neproprietar precum i vinderea imobilului altuia; conform art. 66 din Legea nr. 36/1995 privind notarii publici i a activitii notariale Actul autentificat de notarul public care constat o crean cert i lichid are putere de titlu executoriu la data exigibilitii acestuia. Aceasta presupune un avantaj dublu sub aspectul celeritii executrii contractului i garaniilor acestuia. Respectarea procedurii autentificrii este o garanie a securitii afacerii ncheiate, i ca urmare a faptului c n conformitate cu art. 58-67 din Legea nr. 36/1995, notarul public specialist n materie, trebuie s desfoare activiti n acest sens referitoare la: - verificarea i stabilirea n prealabil a identitii prilor pentru a evita nelarea prin substituire de persoane; - existena procurilor speciale autentice, care presupune verificarea realitii acestora sub aspectul sigiliului, formei, realitii i dimensiunii mputernicirii etc.

n principiu, o garanie real presupune asigurarea datoriei cu un bun real, existent n momentul garantrii i pn n momentul executrii obligaiei de plat. 84 Pn la intrarea n vigoare a Legii nr. 99/1999, creditorul se putea ndestula din vnzarea garaniei numai cu suma garantat, nu i cu dobnzile i cheltuielile de valorificare. 30

83

- existena discernmntului prii precum i a calitii necesare ncheierii actului respectiv; - prevenirea apariiei consimmntului viciat, a erorii i a dolului; - explicarea coninutului actului i a consecinelor juridice pentru a se asigura prilor deplina cunotin de cauz; - verificarea dac prile au neles coninutul actului i dac cele cuprinse n act exprim voina lor; - semnarea actului de fiecare parte n faa notarului public, prevenind nerecunoaterea ulterioar a semnturii precum i a falsificrii acesteia; - consilierea prilor referitor la consolidarea preului contra inflaiei, a executrii contractului prin garanii, a asigurrii afacerii contra riscurilor; - obligaia desluirii raporturilor reale dintre pri cu privire la actul pe care vor s-l ncheie, s verifice dac scopul pe care l urmresc este n conformitate cu legea i s le dea ndrumrile necesare asupra efectelor lui juridice (art. 45 din Legea nr. 36/1995). - potrivit art. 38 din Legea nr. 36/1995 rspunderea civil a notarului public poate fi angajat, n condiiile legii civile, pentru nclcarea obligaiilor sale profesionale, atunci cnd acesta a cauzat un prejudiciu, deci inclusiv atunci cnd a autentificat cu nclcarea legii un contract ntr-o afacere comercial;85 - conform art. 2 din Legea nr. 469/2002 privind ntrirea disciplinei contractuale n scopul securitii afacerilor, un contract trebuie s cuprind n mod obligatoriu, n funcie de natura sa, clauzele contractuale referitoare la: obligaiile ce revin prilor n derularea contractului, condiiile de livrare i de calitate a bunurilor i/sau serviciilor, termenele, modalitile de plat i de garantare a plii preului, instrumentele de plat i clauzele de consolidare a preului n condiiile inflaiei i devalorizrii, riscul contractual, precum i modul de soluionare a eventualelor litigii aprute n legtur cu derularea i executarea contractului; - conform art. 6 din Legea nr. 469/2002 prile contractante pot realiza plile prin instrumente de plat garantate86: a) ordin de plat, certificat de banc;87
Sunt situaii cnd suferim pagube datorit intrrii n stare de faliment a partenerului de afaceri, i continum s ne judecm cu acesta omind c am putea s solicitm dup caz angajarea rspunderii i a altor persoane cum ar fi notarul i alii care prin ndeplinirea defectuoas a atribuiilor de serviciu au favorizat sau cauzat prejudicierea noastr. 86 Se observ c legiuitorul recomand prilor s utilizeze la realizarea plilor instrumente de plat garantate n sensul c dac obligatul nu poate plti atunci s poat fi urmrit cel care a garantat respectiv cel care a avalizat, sau cel care a certificat etc.. Este de preferin ca cel care garanteaz s fie altul dect partenerul de afacere care deja era obligat s execute obligaia sau s efectueze plata. 87 Banca prin aplicarea unei tampile pe ordinul de plat certific existena n contul nscris pe acesta a sumei menionate iar n cazul n care ordinul de plat nu a putut fi onorat datorit lipsei de bani n cont atunci exist posibilitatea acionrii n rspundere a bncii. Simplu ordin de plat necertificat de banc este foarte riscant, formularul neavnd regim special poate fi completat de anumite persoane ru intenionate. 31
85

b) cec certificat conform Legii asupra cecului nr. 59/1934 republicat88; c) cambie i bilet de ordin, avalizate de o societate bancar i acceptate n prealabil de obligatul principal, conform prevederilor Legii asupra cambiei i biletului de ordin nr. 58/1934 cu modificrile ulterioare. d) forfetare sau factoring89. - prin art. 17 din Legea 99/1999, contractul de garanie real este declarat titlu executoriu, prin efectul legii, nefiind necesar ndeplinirea procedurii judectoreti prevzut de legea civil pentru a ajunge la investirea contractului cu formul executorie, procedur considerat greoaie, deoarece presupune consum de timp i bani, precum i unele riscuri; - n Codul comercial, inclusiv n legile speciale, sunt sancionate contravenional sau penal, instituindu-le contravenii i infraciuni speciale, acele acte i fapte prin care sunt lezate afacerile comerciale, att din punct de vedere al debitorului ct i al creditorului; - asigurarea informaiilor necesare i de interes public n afaceri prin organizarea n sistemul publicitii a Registrului Comerului, a Registrului acionarilor, a Cazierului comercial, a Cazierului fiscal, a Registrului de Carte Funciar, a Ageniei Electronice de Garanii Reale Mobiliare, Centrala Incidentelor de Plat, Centrala Riscurilor Bancare i altele). O situaie aparte o prezint protecia consumatorului n cazul cumprrii de produse de la comerciant sau productor. Astfel n vederea asigurrii proteciei consumatorului n raport cu comerciantul su productorul prin Legea nr. 499/2003 privind vnzarea produselor i garaniile asociate acestora sau stabilit o serie de drepturi i obligaii pentru cele dou prii n contractul de vnzare de produse inclusiv cele executate la comand. Astfel vnztorul este obligat s garanteze produsul vdut consumatorului. n sensul acestei legi prin garanie se nelege:orice angajament asumat de vnztor sau productor fa de consumator, fr solicitarea unor costuri suplimentare, de restituire a preului pltit de consumator, de reparare sau de nlocuire a produsului cumprat, dac acesta nu corespunde condiiilor enunate n declaraiile referitoare la garanie sau n publicitatea aferent.(art.2 lit.e). Vnztorul este obligat s livreze consumatorului produse care sunt n conformitate
Cecul certificat este titlul de credit utilizat n practica de comer internaional, denumit astfel datorit faptului c poart pe fa semntura trasului (deci a bncii); aceast semntur a trasului (banca) are numai rolul de a certifica existena acoperirii n fonduri bneti i a blocrii acelor fonduri n folosul posesorului su pn la expirarea termenului de prescripie. Semntura trasului, adic a bncii unde este contul nscris pe C.E.C. trebuie s fie semntura autorizat cu tampila autorizat, adic a persoanelor care au dreptul s oblige banca i nu a oricrui funcionar bancar. Din nefericire n practic afacerilor se folosete rar cecul certificat. 89 n nelesul Legii nr. 469 din iulie 2002 privind unele msuri pentru ntrirea disciplinei contractuale, n art. 6 pct. 2 se dispune: (2) n nelesul prezentei legi, mecanismele de mobilizare a creanelor, prevzute la aliniatul 1 lit. d), se definesc astfel: a) forfetarea este contractul prin care un vnztor sau prestator de servicii i vinde creanele pe care le are asupra unui cumprtor sau beneficiar unei societi bancare sau unei instituii financiare specializate contra unei taxe de forfetare; b) factoringul este contractul ncheiat ntre o parte, denumit aderent, furnizoare de mrfuri sau prestatoare de servicii, i o societate bancar sau o instituie financiar specializat, denumit factor, prin care aceasta din urm asigur finanarea, urmrirea creanelor i prezervarea contra riscurilor de credit, iar aderentul cedeaz factorului, cu titlu de vnzare, creanele nscute din vnzarea de bunuri sau prestarea de servicii pentru teri. 32
88

cu contractul de vnzare-cumrare. Potrivit art. 5 pct.2 se consider c produsele sunt conforme cu contractul de vnzare-cumprare dac: a. corespund descrierii fcute de vnztor i au aceleai caliti ca i produsele pe care vnztorul le-a prezentat consumatorului ca mostr sau model; b. corespund oricrui scop specific solicitat de ctre consumator, scop fcut cunoscut vnztorului i acceptat de acesta la ncheierea contractului de vnzare-cumprare; c. corespund scopurilor pentru care sunt utilizate n mod normal produsele de acelai tip; d. fiind de acelai tip, prezint parametri de calitate i performane normale, la care consumatorul se poate atepta n mod rezonabil, date fiind natura produsului i declaraiile publice privind caracteristicile concrete ale acestuia, n special prin publicitate sau prin nscrierea pe eticheta produsului. Vnztorul este rspunztor fa de consumator pentru orice lips a conformitii existent la momentul cnd au fost livrate produsele. Consumatorul poate solicita o reducere corespunztoare a preului sau rezoluiunea contractului n oricare din urmtoarele cazuri: a. dac nu beneficiaz nici de repararea, nici de nlocuirea produsului; b. dac vnztorul nu a luat msura reparatorie ntr-o perioad de timp rezonabil; c. dac vnztorul nu a luat msura reparatorie, conform art.11 alin. 4 , fr inconveniente semnificative pentru consumator.90 n art.4 lit.a din Codul consumului se consacr principiul contradictorialitii care ar presupune asigurarea posibilitii persoanelor aflate pe poziii divergente de a se exprima cu privire la orice act sau fapt care are legtur cu posibila nclcare a dispoziiilor privind protecia consumatorului. i aceast dispoziie legal contribuie la nfptuirea principiului proteciei egale a debitorului cu creditorul. 1.4.4.Principiul egalitii juridice a prilor n cadrul relaiilor comerciale voina unui partener nu este subordonat voinei celuilalt, fiecare fiind egal i liber s negocieze clauzele contractuale. Spre deosebire de ramurile dreptului public, n care subiectele de drept, persoane fizice i persoane juridice se afl pe poziii de subordonare juridic fa de stat (autoritile statului), normele juridice fiind de regul imperative, n dreptul comercial suntem n prezena unor norme juridice preponderent supletive de la care subiectele se pot abate, stabilind de comun acord conduita pe care trebuie s o aib fiecare n cadrul unui raport juridic comercial. Aceast posibilitate pe care o au prile contractante este expresia principiului libertii de voin consacrat n art. 969 Cod civil, care dispune: Conveniile legal fcute au putere de lege ntre prile contractante.
n art. 11 alin.4 din Legea nr. 449/2003 se dispune: Orice reparare sau nlocuire a produselor va fi fcut n cadrul unei perioade rezonabile de timp, stabilit de comun acord ntre vnztor i consumator, i fr nici un inconvenient semnificativ pentru consumator, lundu-se n considerare natura produselor i scopul pentru care acesta asolicitat produsele. 33
90

Contractele de adeziune, clauzele impuse, clauzele nenegociate nu sunt admise de regul n dreptul comercial al afacerilor. De asemenea, rezilierea unilateral a contractului nu este permis n afaceri deoarece prile sunt egale n drepturi, iar rezilierea unilateral (neconvenit n contract) poate cauza pagube celeilalte pri n afacerea contractat.91 1.4.5. Principiul prezumiei dobndirii licite a proprietii Conform art. 41 pct. (7) din Constituie Averea dobndit licit nu poate fi confiscat. Caracterul licit al dobndirii averii se prezum. Dei acest principiu nu este specific dreptului afacerilor comerciale vom face unele consideraii legate de acestea. Astfel, prezumia de legalitate a dobndirii proprietii este o prezumie legal relativ care presupune: - c proprietatea a fost dobndit cu bun-credin i evident n mod legal; - nimeni nu poate fi obligat s probeze caracterul legal al dobndirii proprietii sale indiferent de afacerea prin care a dobndit-o; - nlturarea oricror prevederi ale legii care ar institui pedeapsa confiscrii averii ca pedeaps complementar92; - pot fi confiscate numai n condiiile legii, bunurile folosite sau rezultate din infraciuni sau contravenii, stabilite pe baz de hotrri judectoreti definitive sau procese verbale de constatare a contraveniilor definitive prin neatacare sau respingere de ctre instana de judecat a plngerii contravenientului93; - simpla posesie a unui bun mobil prezum proprietatea licit a acestuia94 de ctre deintor, scutindu-l de necesitatea dovedirii proprietii sale i al caracterului legal al acesteia; numai atunci cnd pe baz de probe i s-a contestat proprietatea licit asupra bunului mobil, posesorul trebuie s demonstreze netemeinicia i nelegalitatea acestor probe (contracte de vnzare-cumprare, facturi, chitane de plat a preului etc.); - cumprarea din trg a bunului mobil, presupune buna credin a cumprtorului i chiar dac bunul este furat, acesta va pstra bunul revendicat de fostul proprietar (art. 1910 din Codul civil), urmnd ca pgubitul s fie despgubit n bani de autorul infraciunii (cu toate riscurile
Potrivit Ordonanei nr. 130/2000, aprobat prin Legea nr. 51 din 21 ianuarie 2003 Consumatorul are dreptul de a denuna unilateral contractul la distan, n termen de 10 zile lucrtoare, fr penaliti i fr invocarea vreunui motiv. Singurele costuri care pot cdea n sarcina consumatorului sunt cheltuielile directe de returnare a produselor. Termenul de 10 zile prevzut pentru exercitarea acestui drept ncepe s curg: a) pentru produse, de la data primirii lor de consumator dac au fost ndeplinite prevederile art. 4; b) pentru servicii, din ziua ncheierii contractului sau dup ncheierea contractului, din ziua n care obligaiile prevzute de art. 4 au fost ndeplinite, cu condiia ca ntrzierea s nu depeasc 90 de zile. 92 Prin pedeapsa complementar se confisc o parte sau toat averea condamnatului, fr s se fi probat c aceasta provine dintr-o infraciune. Potrivit legislaiei actuale, se confisc numai ceea ce s-a probat c provine dintr-o infraciune sau contravenie sau au fost folosite la svrirea acestora, dac sunt ale condamnatului sau contravenientului. n art. 41 pct. 7 din Constituie se dispune: Averea dobndit licit nu poate fi confiscat. Caracterul licit al dobndirii se prezum. 93 Dr. Valeric Dabu, Drept constituional i instituii politice, Editura S.N.S.P.A. Bucureti, 2001 p. 211. 94 A se vedea art. 1909 Cod. civ. care dispune Lucrurile mictoare se prescriu prin faptul posesiunii lor, fr s fie trebuin de vreo curgere de timp. 34
91

ce decurg de aici, respectiv al neprinderii autorului, al insolvabilitii acestuia, al ndeplinirii termenului de prescripie etc.). 1.4.6. Principiul libertii comerului Acest principiu este consacrat expres n Constituia revizuit a Romniei prin art.135, unde n alin.1 lit.a se prevede: Economia Romniei este economie de pia, bazat pe libera iniiativ i concuren i, mai departe, n alin.2 lit. a statul trebuie s asigure libertatea comerului, protecia concurenei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producie.95Iar n art.45 din Constituia Romniei se dispune: Accesul liber al persoanei la o activitate economic, libera iniiativ i exercitarea acestora n condiiile legii sunt garantate. Acest principiu exprim libertatea de a desfura activiti comerciale i libera iniiativ n scopul obinerii de profit. n acest sens este necesar a se asigura circulaia liber a bunurilor, valorilor, informaiilor fr obstacole de ordin economic, vamal, fiscal, administrativ i politic care ar putea s mpiedice sau s stnjeneasc aceast circulaie n condiiile economiei de pia. Totodat, acest principiu constituie condiia sine qua non pentru afirmarea i dezvoltarea economiei de pia. Potrivit Declaraiei Universale a Drepturilor Omului libertatea presupune s faci tot ceea ce nu este interzis de lege.96 Astfel n art. 29, pct. 2 se dispune: n exercitarea drepturilor i libertilor sale, fiecare persoan este supus numai ngrdirilor stabilite de lege n scopul exclusiv al asigurrii recunoaterii i respectului drepturilor i libertilor celorlali i n vederea satisfacerii cerinelor juste ale moralei, ordinii publice i bunstrii generale, ntr-o societate democratic.97 Ca urmare acest principiu nu trebuie interpretat in extremis. Libertatea comerului nu nseamn libertatea absolut i nici dezinteresul total al statului asupra desfurrii relaiilor comerciale. De pild statul n scopul aprrii productorilor interni introduc taxe la import, licene, contingentrii etc., pe perioade de timp pe produs sau grupe de produse etc., sau restricii privind accesul la piaa muncii.98
Prin Legea de revizuire a Constituiei din 18 septembrie 2003 , art. 134 alin. 1 din Constituia din 1991 a fost completat dndu-se urmtoarea formulare: Economia Romniei este economie de pia, bazat pe libera iniiativ i concuren.Iar n art. 411 s-a prevzut Accesul liber al persoanei la o activitate economic, libera iniiativ i exercitarea acestora n condiiile legii sunt garantate. Aceast garantare presupune c dac statul prin structurile sale sau funcionarii ori demnitarii si nu-i ndeplinete atribuiile n materie poate fi tras la rspundere pentru prejudiciile suferite de cel care nu a avut accesul liber la o activitate economic i nici iniiativa liber n acest sens. 96 Este de observat c mai sunt i unele legi sau dispoziii legale care pot fi nelegitime, neconstituionale sau contrare conveniilor sau tratatelor ratificate de Romnia. Conform art. 20 din Constituia Romniei, cnd n domeniul drepturilor i libertilor fundamentale exist contradicii ntre legile interne i conveniile sau tratatele la care Romnia a aderat, se aplic ultimele cu excepia cazului n care Constituia sau legile interne conin dispoziii mai favorabile. 97 n art. 4 din Declaraia Drepturilor Omului i Ceteanului, se dispune: Libertatea const n a putea face tot ceea ce nu duneaz celuilalt; astfel, exerciiul drepturilor naturale ale fiecrui om nu cunoate dect acele limite care sunt necesare altor membrii ai societii pentru a se bucura de aceleai drpturi. Aceste limite nu pot fi determinate dect de ctre lege. 98 De pild Slovacia i Ungaria au reacionat mpotriva restriciilor de acces pe piaa european a muncii pentru cetenii statelor din noul val de intergrare n Uniunea European. Aceast restricie a determinat reacia n oglind a autoritilor de la Budapesta, care au anunat c vor aplica exact aceleai msuri pentru cetenii provenii din Uniunea European care ar putea munci pe teritoriul Ungariei. Ziarul Adevrul din 6 martie 2004. 35
95

Statul, prin lege i organele sale, este obligat s asigure libertatea comerului i libera iniiativ cu respectarea principiilor legale ale afacerilor comerciale, n condiii de concuren loial i ntr-un cadru legislativ, economic, social favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producie. De pild, statul trebuie s asigure protecia creditului public i privat, a cursului valutar, prevenirea infraciunilor care ar afecta afacerile comerciale i patrimoniul comercianilor i, nu n ultimul rnd, al consumatorilor. Statul trebuie s previn i s combat tot ce lezeaz principiul libertii cererii i ofertei, cum ar fi politica de monopol fie de stat sau privat, economia subteran, corupia, cauzele ilicite, clauzele abuzive etc. n acelai scop, statul exercit un anumit control limitat dar numai n condiiile i pe baza legii - asupra unor activiti comerciale prin: avize, autorizaii pentru exercitarea comerului, licene de import i export, impozite, taxe, asigurarea publicitii prin diferite structuri specializate ( registre, caziere, evidena interdiciilor bancare) etc. Din acest principiu constituional decurg i alte principii i reguli ce guverneaz comerul cum sunt: libera iniiativ, autonomia de decizie, libera circulaie a mrfurilor, capitalurilor, serviciilor i lucrrilor precum i competiia liber dintre agenii economici. 1.4.7. Principiul libertii conveniilor Libertatea comerului precum i libertatea conveniilor sunt consacrate constituional n art. 135 alin. 1 i 2 din Constituia revizuit. Principiul libertii conveniilor, ca i principiul libertii comerului este dedus din principiul libertii n general, i este nscris n art. 969 Cod civil unde se prevede: conveniile legal fcute au putere de lege ntre prile contractante. Potrivit acestui principiu se poate conveni legal tot ceea ce nu este interzis de lege deci i n domeniul liberei iniiative. Libertatea conveniilor exclude clauzele abuzive. n anexa la Codul consumului aprobat prin Legea nr.296/2004, clauza abuziv este definit ca fiind clauza contractual care nu a fost negociat direct cu consumatorul i care prin ea nsi sau mpreun cu alte prevederi din contract creaz, n detrimentul consumatorilor i contrar cerinelor bunei credine, un dezechilibru semnificativ ntre drepturile i obligaiile prilor. n realizarea atribuiilor sale prevzute n art. 135 din Constituie, pentru prevenirea abuzului de libertate n materie comercial, Statul a introdus anumite clauze obligatorii prevzndu-le n lege n interesul ambelor pri, cum sunt aa de pild cele prevzute n Legea privind ntrirea disciplinei contractuale nr. 469/2002. Tot n acelai spirit legiuitorul a definit anumite clauze abuzive interzicndu-le prin Legea nr. 193/2000 i sancionndu-le. Principiul libertii conveniilor implic urmtoarele: - orice contract se ncheie prin acordul de voin al prilor, liber exprimat; - n afacerea respectiv, prile sunt libere s determine natura juridic a actului, obiectul, coninutul contractului i modalitile de executare, dac nu contravin dispoziiilor imperative ale legii;

36

- prile, numai prin acordul lor de voin, pot modifica sau nceta contractul ncheiat; de pild rezoluiunea99 sau rezilierea100 unilateral a contractului n principiu nu sunt permise, putnd constitui un abuz de drept; - n contractele comerciale, prile pot alege jurisdicia (de drept comun sau arbitral) statului uneia sau alteia dintre pri, creia i vor supune eventualele litigii legate de acestea; - prin legile prin care se limiteaz libertatea conveniilor nu se poate deroga de la Constituie; n practic au fost dispoziii ale unor legi care au fost declarate neconstituionale de Curtea Constituional, deoarece prin acestea se nclca dispoziiile constituionale; - prile pot prevedea orice clauz n contract cu excepia clauzelor ilicite, inechitabile, sau abuzive, iar n cazul normelor supletive de comun acord, pot deroga de la acestea. - respectarea dispoziiilor legale privind concurena Libertatea de voin a prilor specific acestui principiu trebuie interpretat cu anumite restricii strict i expres prevzute de lege, potrivit Constituiei. Aceste restricii sunt determinate de prevederile art.5 din Codul civil, care dispune: nu se poate deroga prin convenii sau dispoziii particulare, la legile care intereseaz ordinea public i bunele moravuri. Dispoziiile de ordine public sunt acele dispoziii prevzute de lege n mod imperativ prin care se apr interesul public.101 n domeniul afacerilor comerciale libertatea de voin a unei pri nu este subordonat voinei celeilalte pri, fiecare parte avnd posibilitatea de a negocia liber clauzele contractuale, n condiiile i sub protecia legii. Potrivit legii, o clauz impus n contract, deci nenegociat poate fi abuziv i deci anulat. O clauz contractual care nu a fost negociat direct cu consumatorul va fi considerat abuziv dac, prin ea nsi sau mpreun cu alte prevederi din contract, creaz, n detrimentul consumatorului i contrar cerinelor bunei-credine, un dezechilibru emnificativ ntre drepturile i obligaiile prilor. O clauz contractual va fi considerat ca nefiind negociat direct cu consumatorul, dac aceasta a fost stabilit fr a da posibilitatea consumatorului s influeneze natura ei, cum ar fi contractele preformulate sau condiiile generale de vnzare practicate de comerciani pe piaa produsului sau serviciului respectiv.102 n materia conveniilor, i n special a liberti conveniilor, legiuitorul are un rol bine determinat i strict delimitat prin Constituie, astfel:
Prin rezoluiunea contractului se nelege desfiinarea contractului ce urma s fie executat prin cte o singur operaiune din partea prilor. Ca urmare a rezoluiunii contractului se consider c, contractul n cauz nici nu a existat. 100 Prin rezilierea contractului se nelege desfiinarea pentru viitor a ceea ce nu s-a executat din contractul cu executare succesiv, perpetu. Deci, efectele juridice produse pn n momentul rezilierii contractului rmn. 101 Sintagma ordine public desemneaz totalitatea dispoziiilor legale imperative de drept public i de drept privat ce urmresc ca finalitate aprarea instituiilor i valorilor fundamentale ale societii, ocrotirea social a tuturor persoanelor, a drepturilor i libertilor omului, precum i promovarea i dezvoltarea economiei de pia. Domeniul de aplicare a ordinii publice nu rmne mereu acelai, ci este variabil, schimbndu-se mereu n armonie cu concepiile politice, sociale i economice ale legiuitorului. Ordinea public adeseori difer de la ar la ar n funcie de dominanta politic a concepiei clasei politice conductoare din acea ar. M. Costin Dicionar de drept internaional al afacerilor, Editura Lumina Lex, Bucureti 1998, vol. 2 , p. 307. n art. 16 din Convenia C.E.E. referitoare la legea aplicabil obligaiilor contractuale, se dispune: Aplicarea legii oricrei ri specificate n convenie poate fi respins numai dac ea este n fi contradicie cu ordinea public. 102 A se vedea art.78 i art.79 din Legea nr.296/2004 privind Codul consumului. 37
99

- legiuitorul determin strict i expres numai ceea ce este interzis n convenii sau n general n exercitarea libertii cu respectarea garaniilor constituionale; - legiuitorul sancioneaz conveniile i n general actele i faptele care sunt n contradicie cu ordinea public, bunele moravuri, drepturile i libertile oamenilor i cetenilor; - n domeniul afacerilor prile pot conveni orice, n afara celor interzise n mod expres de o lege legitim; - legiuitorul trebuie s asigure cadrul favorabil afacerilor legale i s protejeze libertatea n convenii dar n anumite limite103 strict prevzute de Constituie; de pild, prin Legea nr. 193/2000 au fost interzise clauzele abuzive n convenii, acestea fiind sancionate cu nulitatea sau mai grav cu pedepse penale n cazuri expres prevzute de lege infraciuni, (sunt considerate de exemplu clauze abuzive impunerea contractelor de adeziune, adic acele contracte cu clauze prestabilite numai de o parte contractant sau situaia clauzelor nenegociate care sunt defavorabile unei pri etc.). Principiul libertii conveniilor presupune i respectarea dispoziiilor imperative ale legii referitoare la practicile comerciale interzise. De pild, n art. 43 din Ordonana Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor i serviciilor de pia se dispune: Sunt considerate practici comerciale interzise: a) vnzarea piramidal, vnzarea practicat prin procedeul denumit bulgre de zpad sau orice alte procedee similare care constau n special n a oferi produse/servicii consumatorilor, fcndu-i s spere c le vor obine cu titlu gratuit, fie la un pre redus fa de valoarea lor real i condiionnd vnzrile de plasarea contra plat de bonuri, tichete, cupoane ori a altor titluri similare ctre teri sau de colectarea de adeziuni sau subscrieri; b)faptul de a propune unei persoane s colecteze adeziuni sau s se nscrie pe o list, fcnd-o s spere ctiguri financiare rezultate din creterea numrului de persoane recrutate sau nscrise. n calitate de parte contractant consumatorii pot refuza ncheierea contractelor care cuprind clauze definite ca abuzive, conform prevederilor legale n vigoare (Legea nr. 193/2000). Pentru unele categorii de produse/servicii n scopul asigurrii unui echilibru ntre obligaiile i drepturile prilor contractante i pentru a promova un mediu concurenial normal, Guvernul poate stabili contracte-tip cu caracter obligatoriu.104 1.4.8. Principiul liberei concurene Acest principiu este nscris n art.135 alin. 2 din Constituia Romniei i reglementat n Legea concurenei nr. 21/1996 i Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenei neloiale.

De pild n art. 10 din O.G. nr. 87/2000 se dispune: Orice clauze contractuale de limitare sau exonerare de rspundere a productorului sunt lovite de nulitate absolut. 104 A se vedea art. 78-79 din O.G. nr. 99/2000 aprobat prin Legea nr. 650/2000. 38

103

Prin concuren se nelege confruntarea dintre agenii economici cu activitate similar, exercitat n domeniile deschise pieei pentru ctigarea i conservarea clientelei, n scopul rentabilizrii propriei activiti. Concurena este loial dac se exercit cu bun credin i cu respectarea legilor i uzanelor cinstite n activitatea comercial. Concurena loial este benefic pentru progres, pentru comerciant i consumator. Concurena neloial, afecteaz aciunea legilor economiei de pia i provoac prejudicii ce nu pot fi admise, afectnd progresul, drepturile i libertile comerciantului i consumatorului. n sensul art. 2 din Legea nr. 11/1991, constituie fapte de concuren neloial orice act sau fapt contrar uzanelor cinstite n activitatea industrial i de comercializare a produselor, de execuie a lucrrilor, precum i de efectuare a prestrilor de servicii . Conform art. 11 din legea nr. 11/1991, privind combaterea concurenei neloiale este considerat ca fiind contrar uzanelor comerciale cinstite utilizarea n mod neloial a secretelor comerciale ale unui comerciant prin practici de genul neexecutrii unilaterale a contractului sau utilizrii unor proceduri neloiale, abuzului de ncredere, incitrii la delict i achiziionrii de secrete comerciale de ctre terii care cunoteau c respectiva achiziie implic astfel de practici, de natur s afecteze poziia comercianilor concureni pe pia. n sensul Legii nr. 11/1991, constituie secret comercial, informaia care, n totalitate sau n conexarea exact a elementelor acestuia, nu este n general cunoscut sau nu este uor accesibil persoanelor din mediul care se ocup n mod obinuit cu acest gen de informaie i care dobndete o valoare comercial prin faptul c este secret, iar deintorul a luat msuri rezonabile innd seama de circumstane, pentru a fi menionat n regim de secret; protecia secretului comercial opereaz atta timp ct condiiile enunate anterior sunt ndeplinite. Actele de concuren neloial interzise de lege sunt: - provocarea confuziei n defavoarea unuia i n favoarea altuia (folosirea de ctre un comerciant a unei firme, embleme, ambalaje de natur a produce confuzie cu cele folosite n mod legitim, autorizat i nregistrat pentru protecie intern i internaional de alt comerciant); - denigrarea public iar uneori i privat (comunicarea sau rspndirea de ctre un comerciant de afirmaii mincinoase asupra unui concurent sau mrfurilor sale, afirmaii de natur s duneze bunului mers a activitii comerciantului lezat); comunicarea fcut confidenial este socotit ca act de concuren neloial numai cnd autorul comunicrii tia c faptele nu corespund adevrului i comunicarea este de natur s duneze bunului mers al ntreprinderii concurente; - dezorganizarea (destabilizarea) activitii comerciantului rival; de pild, divulgarea secretelor de fabricaie, direcionarea comenzilor ctre ali comerciani, schimbarea sensului cuvintelor olosite pe tablourile publicitare ori chiar ascunderea, n orice mod, a panourilor publicitare, determinarea salariailor concurentului de a-i prsi locul de munc, prin folosirea ubnor manopere frauduloase, destinate tulburrii activitii concurentului.

39

- acapararea clientelei prin oferirea unor avantaje care depesc uzanele cinstite (oferirea de premii recompense cu scopul vdit de ctigarea clientelei concurentului, folosirea unor preuri sub preul de cost n acelai scop etc.105); - dezvluirea de ctre salariatul unui comerciant a unor date concrete privind activitatea acestuia , ctre un alt comerciant concurent de natur a produce prejudicii; - ntrebuinarea unei firme, embleme, unor desemnri speciale sau a unor ambalaje de natur a produce confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant; - producerea n orice mod, importul, exportul, depozitarea, punerea n vnzare, vnzarea unor mrfuri purtnd meniuni false privind brevetele de invenii, originea i caracteristicile mrfurilor, precum i cu privire la numele productorului sau comerciantului, n scopul de a induce n eroare pe ceilali comerciani i pe beneficiari. Prin meniuni false asupra originii mrfurilor se neleg orice indicaii de natur a face s se cread c mrfurile au fost produse ntr-o anumit localitate, ntr-un anumit teritoriu, sau ntr-un anumit stat. Nu se socotete meniune fals asupra originii mrfurilor denumirea unui produs al crui nume a devenit generic ori indic n context numai natura lui, afar de cazul cnd denumirea este nsoit de o meniune, care ar putea face s se cread c are acea origine (de pild biscuii, ap mineral etc.).106 Dat fiind gravitatea unor fapte de concuren neloial, gravitate ce rezult din implicaiile negative, asupra afacerii n cauz ct i a mediului afacerilor n general, legiuitorul a incriminat anumite acte de concuren ca infraciuni, prevznd n scop preventiv, educativ i constrngtor pedepse penale. Astfel, n Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenei neloiale sunt instituite ca infraciuni urmtoarele acte i fapte: a) folosirea unei firme, a unei invenii, a unei mrci, a unei indicaii geografice, a unui desen sau a unui modul industrial, a unor tipografii, a unui circuit integral, a unei embleme sau a unui ambalaj de natur s produc confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant;

Potrivit art. 19 din O.G. 99/2000 aprobat prin Legea nr. 650/2002 Este interzis oricrui comerciant s ofere sau s vnd produse n pierdere, cu excepia situaiilor prevzute la art. 18 lit. a)- c), e)- i), precum i n cazul produselor aflate n pachet de servicii. Prin vnzare n pierdere, n sensul prezentei ordonane, se nelege orice vnzare la un pre egal sau inferior costului de achiziie, astfel cum acesta este definit n reglementrile legale n vigoare. n art. 16 din Normele metodologice de aplicare a O.G. nr. 99/2000, aprobat prin H.G. nr. 333 din 7.04. 2003 se arat: Costul de achiziie al unui produs este egal cu preul de cumprare, taxele nerecuperabile, cheltuielile de transport-aprovizionare i alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea n stare de utilitate sau intrarea n gestiune a produsului respectiv. 106 n doctrin se mai vorbete de parazitism ca act de concuren constnd n aceea c un comerciant se dezvolt la umbra altuia (ale crui practici i forme de organizare ale activitii le copiaz i le folosete n acelai mod), profitnd de eforturile acestuia, iar la momentul considerat de el oportun, profit de reputaia numelui ori a produsului comerciantului n cauz. Un astfel de comportament parazitar are ca efect golirea de coninut a substanei eforturilor celuilalt cmerciant i permite intreprinderii parazite : - de a face economii de mijloace financiare i intelectuale pentru comercializarea propriilor produse sau servicii, - de a-i apropria, fr cheltuieli eforturi, know-how-ul celuilalt comerciant. De pild directorul unei filiale germane a unei societi de stat romne de turism a nfiinat n acelai ora german o societate comercial al crei unic acionar era el ca persoan fizic, a nregistrat-o cu o denumire uor confundabil cu a filialei, a folosit baza material a filialei n interesul societii sale pentru a presta servicii turistice la foti clieni ai filialei societii cu capital romnesc de stat, filial care n final a intrat n faliment. 40

105

b) punerea n circulaie de mrfuri contrafcute i/sau pirat, a cror comercializare aduce atingere titularului mrcii i induce n eroare consumatorul asupra calitii produsului/ serviciului; c) folosirea n scop comercial a rezultatelor unor experimente a cror obinere a necesitat un efort considerabil sau a altor informaii secrete n legtur cu acestea, transmise autoritilor competente n scopul obinerii autorizaiilor de comercializare a produselor farmaceutice sau a produselor chimice destinate agriculturii, care conin compui chimici noi; d) divulgarea unor informaii prevzute la litera c) cu excepia situaiilor n care dezvluirea acestor informaii este necesar pentru protecia publicului sau cu excepia cazului n care s-au luat msuri pentru a se asigura c informaiile sunt protejate contra exploatrii neloiale n comer, dac aceste informaii provin de la autoritile competente; e) divulgarea, achiziionarea sau utilizarea secretului comercial de ctre teri, fr consimmntul deintorului su legitim, ca rezultat a unei aciuni de spionaj comercial sau industrial; f) divulgarea sau folosirea secretelor comerciale de ctre persoane aparinnd autoritilor publice, precum i de ctre persoane mputernicite de deintorii legitimi ai acestor secrete pentru a-i reprezenta n faa autoritilor publice; g) producerea n orice mod, importul, exportul, depozitarea, oferirea spre vnzare sau vnzarea unor mrfuri, servicii purtnd meniuni false privind brevetele de invenii, mrcile, indicaii geografice, desenele sau modelele industriale, tipografiile de circuite integrate, alte tipuri de proprietate intelectual cum ar fi aspectul exterior al firmei, designul vitrinelor sau cel vestimentar al personalului, mijloacele publicitare i altele asemenea, originea i caracteristicile, mrfurile, precum i cu privire la numele productorului sau al comerciantului, n scopul de a-i induce n eroare pe ceilali comerciani i pe beneficiari. Pentru astfel de fapte infracionale legiuitorul a prevzut pedepse penale obligarea la ncetarea faptei ilicite, repararea daunei precum i obligarea la publicarea hotrrii, n pres, pe cheltuiala fptuitorului. n situaia cnd un agent economic abuznd de poziia dominanat afecteaz grav un interes public major, Curtea de Apel Bucureti la cererea Consiliului Concurenei, ordon msuri adecvate pentru lichidarea poziiei dominante pe pia a acestuia dup caz: a) a invalidarea unor contracte sau a unor clauze contractuale prin intermediul crora se exploateaz abuziv poziia dominant: b) invalidarea actului sau actelor de realizare a unei concentrri de poziie dominant, chiar atunci cnd prin actul sau actele juridice n cauz s-ar fi constituit o nou persoan juridic; c) limitarea sau interdicia accesului pe pia; d) vnzarea de active; e) restructurarea prin divizare a agentului economic.

41

Instana va putea ordona una sau mai multe msuri dintre cele mai sus artate numai sub condiia s fie evitat orice cretere a preurilor din aceast cauz sau afectarea executrii de ctre agentul economic a obligaiilor asumate fa de teri.107 1.4.9. Principiul cunoaterii partenerului de afaceri Viaa a demonstrat c multe riscuri n afaceri sunt determinate de situaia partenerului n afaceri din punct de vedere, juridic, politic al strii de sntate psihic i fizic etc. i de adevratul scop al acestuia vizat prin afacerea respectiv, precum de faptul dac acesta este de rea sau bun credin. Potrivit acestui principiu pot fi folosite cazierul penal, cazierul fiscal, cazierul comercial, diferite registre publice, evidena incidenelor de plat, a ru platnicilor etc. toate n scopul asigurrii cunoaterii partenerului de afaceri. Atunci cnd ntr-o afacere comercial, adevrata cauz este ilicit, exist riscul confiscrii sumei sau a obiectului, al compromiterii n afaceri, al suportrii unor prejudicii sau chiar a unor consecine penale. De pild, vnzarea sau cumprarea unor bunuri la sau de la o persoan care face afacerea n scopul splrii banilor sau produsului infraciunii (Legea nr. 656/2002) este riscant n dou ipoteze: - cnd cumprtorul sau vnztorul a tiut c partenerul de afaceri spal banii sau produsul infraciunii, atunci el devine complice la una din infraciunile prevzute n Legea nr. 656/2002 i astfel suport pedepse penale i pierde banii sau produsul; - cnd cumprtorul sau vnztorul nu a tiut c partenerul de afaceri spal bani, sau produsul infraciunii i de pild actul comercial nu a fost efectuat n trg organizat, risc s piard suma de bani sau bunul cumprat, de la autorul infraciunii. Potrivit Legii nr. 64/1995 republicat, actele juridice efectuate de un comerciant n perioada de 60 de zile nainte de ncetarea de plat sau n timpul ncetrii de pli, fr acordul judectorului sindic sunt lovite de nulitate108. Or pentru a evita o astfel de situaie este necesar s cunoatem partenerul de afaceri i n mod deosebit situaia juridic a firmei sale109, dac este sau nu n ncetare de pli, faliment, dac este adevratul proprietar al bunului care l vinde etc. Au fost situaii n practic, n care afaceristul necunoscnd partenerul de afaceri, care era dator sume mari de valut la alte persoane fizice i juridice, a acceptat s-i
A se vedea art .7 din Legea nr. 21/1994 modificat prin O.G. nr. 121/2003. n cazul cnd un act juridic este lovit de nulitate exist riscul ca efectele juridice produse prin acel act s se considere c nu au fost produse, atunci cnd instana constat c actul juridic respectiv este nul; de pild n cazul actului de cumprare a unui bun furat de la autorul infraciunii pierdem bunul care se restituie proprietarului deposedat prin furt, urmnd ca cumprtorul s-i recupereze preul pltit de la autorul furtului dac ntre timp acesta nu l-a cheltuit. 109 Au fost situaii cnd unii comerciani i-au nfiinat 3 firme pe care le administrau pentru a putea emite file CEC fr acoperire, succesiv pe fiecare din acestea i a ocoli astfel interdiciile bancare. Astfel, emind cecuri fr acoperire pe primele dou firme i fiind introduse n evidena Centralei Incidentelor de Plat i sub interdicie bancar, a continuat s emit CEC-uri n numele celei de a treia societi i s ncheie acte de afaceri, n scopul nelrii. Dac afaceristul este verificat superficial n Centrala Incidentelor de Plat numai pe a treia firm, se constat c aceast firm nu figureaz cu vreun incident i afacerea se ncheie cu riscul de rigoare. Dac verificarea partenerilor de afaceri se fcea ncepnd de la Oficiul Registrului Comerului, se afla de cele trei firme la care era administrator, apoi verificndu-le pe toate aceste firme la B.N.R., Centrala Incidentelor de Plat, se putea afla c dou sunt sancionate cu interdicie bancar i retragerea carnetelor CEC etc. n funcie de datele obinute se putea verifica la partenerii crora nu le-a pltit datoriile, indicai de CIP i astfel se putea evita surpriza unor litigii, procese penale i alte riscuri.
108 107

42

vnd altuia, marfa cu plat dup revnzare, sau s-l mprumute, i astfel a riscat nemai primind plata sau mprumutul nu i-a mai fost restituit. Cnd ncheiem o afacere este necesar s tim i ce face debitorul cu marfa cumprat sau cu bani mprumutai debitorului, pentru a analiza i aprecia c acesta va administra marfa sau bani n aa fel nct s obin profit pentru a putea s-ne plteasc sau restituie mprumutul inclusiv T.V.A.-ul datorat statului. ntr-o astfel de situaie se vorbete de destinaia creditului, destinaia mrfii, destinaii care s asigure eficiena afacerii pentru ambii parteneri. Schimbarea cu rea credin a destinaiei mrfii cumprate sau a creditului obinut, urmat de neplata respectiv nerestituirea, revnzarea nejustificat sub preul de cumprare poate constitui infraciune potrivit legii penale. De pild, cumprarea pe datorie a unei mrfi i revinderea acesteia pe sume mult mai mici dect preul de achiziie, fr negociere i fr o cauz obiectiv, n condiiile nenregistrrii n contabilitate pot constitui elemente ale inteniei de nelciune. De asemenea, n cazul unei convenii, se tie c debitorul garanteaz obligaiile cu toate bunurile sale, mobile i imobile, prezente i viitoare (art. 118 din Codul civil). Att n astfel de situaii, ct i n cazul celui care garanteaz pe altul este necesar cunoaterea partenerului de afaceri pentru a nu avea surprize neplcute cauzate de: ipotecile n favoarea altuia, care-i greveaz bunurile, garanii pentru alii, credite nerestituite, datorii scadente imposibil de restituit n situaia acestuia etc. De pild, din Registrul de Carte Funciar potrivit art. 84 din Regulamentul de organizare i funcionare a birourilor de carte funciar ale judectoriilor aprobat prin Ordinul nr. 231/C din 22 decembrie 1999 al Ministerului Justiiei, putem afla o serie de informaii deosebit de utile referitor la situaia incapacitilor, interdiciilor, strii de faliment etc.110, a potenialului partener de afaceri. Cunoaterea partenerului de afaceri i metodele folosite n acest scop, nu trebuie s ncalce regulile privind protecia secretului comercial, a secretului profesional i a secretului bancar.111 Recent, BNR a elaborat Normele nr. 3/2002 n care sunt reglementate drepturile i obligaiile bncilor n cunoaterea clienilor, n scopul prevenirii unor afaceri infracionale sau pgubitoare. De pild, bncile, i n general orice creditor, pentru a cunoate dac un client sau orice persoan care solicit un mprumut este ru platnic, nglodat n datorii, poate cere la Centrala Riscurilor Bancare contractele de mprumut ale acestuia, n care mprumuturile depesc
Art. 84 - Notarea poate avea obiect consemnarea unor fapte i drepturi personale, a litigiilor referitoare la drepturile reale asupra imobilelor i alte nscrieri cu caracter provizoriu. n aceast categorie pot fi enumerate exemplificativ: a) incapacitile totale sau pariale de exerciiu ale titularului dreptului real nscris; b) instituirea curatelei; c) modalitile juridice ce afecteaz dreptul nscris n cartea funciar; d) artarea de raporturi juridice cu o alt persoan de natur s afecteze regimul juridic al bunului nemictor; e)artarea oricrei aciuni care d caracterul de drept litigios unui drept real nscris n cartea funciar, a aciunii de predare a nscrisului translativ sau constitutiv al dreptului ce urmeaz a se nscrie, a aciunii de ieire din indiviziune etc.; f) artarea situaiilor cnd se face urmrirea silit a imobilelor; h) interdicia de nstrinare sau grevare a imobilului, precum i modalitile interdiciei de strmutare sau grevare; i) contractul de locaiunea sau cesiunea de venituri; j)dreptul de preemiune k)promisiunea stabilit prin convenia de a ncheia un contact de nstrinare cu privire la bunul imobil; l)sechestrul asigurator i judiciar; m) schimbarea rangului unei ipoteci; n) atacarea ncheierii de nscriere n cartea funciar, cu apel i recurs; o) sentina declarativ de faliment; p) lucrrile de expropiere a imobilului; q) orice alte fapte, drepturi personale sau aciuni a cror notare este permis de lege.. 111 A se vedea Dr. V. Dabu i drd. Boboc Enoiu Tudorel, Despre protecia secretului profesional i a creditului bancar, Revista de drept comercial nr. 6/2000, pp.47-60. 43
110

200.000.000 lei, precum i stadiul rambursrii acestora. De asemenea sunt preocupri pentru nfiinarea Biroului de credit, prin care s se in o eviden la nivel naional a clienilor datornici sau frauduloi, astfel nct cunoaterea, urmrirea, sau evitarea acestora s fie realizat n timp util. Fiecrui potenial client i se va asocia un calificativ care s exprime gradul de risc ce-l prezint n afaceri. ntr-un astfel de sistem s-ar gestiona informaii despre dou categorii de clieni: datornicii i frauduloi. Pentru clienii datornici coeficientul de risc s-ar putea stabili n funcia de suma datorat (exigibil), vechimea datoriei, respectarea termenelor, posibilitile de restituire etc. Pentru clienii frauduloi , depistai c s-au prezentat cu acte false, furate sau n neregul , sistemul va acorda automat gradul maxim de risc de fraud. Deciziile privind evitarea datornicului ru platnic sau a fraudulosului ori a msurilor ce se impun s le i-a fiecare potrivit legii, se vor aprecia i lua de fiecare beneficiar al sistemului n parte. Valoarea datoriilor i detaliile asociate acestora (documente, probe etc.) vor fi informaii securizate i nu pot fi vizualizate dect dect de beneficiarul datornic. Conform art. 2 pct. 3 din Legea nr. 469/2002 Prile contractante pot depune diligenele necesare n scopul obinerii de informaii privind credibilitatea financiar i seriozitatea persoanei juridice sau fizice cu care intr n raporturi contractuale, n conformitate cu reglementrile Bncii Naionale a Romniei privind organizarea i funcionarea Centralei Incidentelor de Pli.112 Societile comerciale din rile industrializate folosesc contractul de informare comercial113 pentru a se edifica n prealabil asupra situaiei financiare i onorabilitii profesionale a unui partener potenial, recurgnd n acest scop, de preferin la serviciile bncii de la sediul agentului economic vizat. Marile bnci strine au n structura lor servicii de informaii, care se ocup cu protecia secretului bancar precum i cu obinerea de date despre clienii acestora, date utile la acordarea creditelor, suspendarea acestora, verificarea realitii garaniilor, executarea acestora etc. n Romnia pn n anul 1949, bncile comerciale care se respectau aveau organizate servicii de informaii cu astfel de misiuni. n acest sens, Victor Slvescu arta114: Bancherul modern a ajuns la o virtuozitate n aceast materie. Dispunnd de o clientel relativ redus n raport cu capitalul ce-i st la dispoziie el are posibilitatea de a cunoate pn la cea mai amnunit intimitate, situaia material, moral i social a clienilor si, tiind s trag toate foloasele posibile n anumite momente cu toat dibcia i discreia necesar... O dat cu nfiinarea Ministerului de Industrie i Comer n anul 1908, s-a creat i un serviciu special al Informaiilor comerciale cu ndoitul scop de a aduna informaii asupra ntreprinztorilor industriali i comerciali, de toate categoriile din ar i de a permite acestora la rndul lor, s capete relaii exacte asupra ntreprinztorilor din strintate n vederea strngerii de raporturi de afaceri ct mai mari... Numai meninnd un ochi vigilent asupra ntregii activiti economice i financiare, o ntreprindere mare de banc i poate menine ntietatea i nsemntatea pe pia... Struim n mod special, asupra
112

n art. 3 din Ordonana nr. 130/2000 sunt prevzute o serie de informaii pe care comerciantul este obligat s le aduc la cunotina consumatorului nainte de ncheierea contractului la distan. 113 A se vedea Octavian Cpn ,Contractul de informare comercial, n Revista e drept Comercial nr. 7-8/2002 p. 9. 114 Victor Slvescu n Probleme de politic de banc n Romnia Editura Reforma Social, Bucureti 1934, p. 52. 44

rolului i importanei organizrii de servicii de informaii la marile ntreprinderi financiare, cu ct intrm ntr-o nou perioad de activitate n care finanele private vor fi chemate la o mare contribuie pentru refacerea general a rii. n Romnia anului 1905 s-a nfiinat un birou de informaii numit Schimmelpfeng care, dispunnd de o ntreag organizare n toat ara, furniza contra cost orice informaie cu privire la o persoan, ca avere, datorii, onorabilitate, relaii, rude, trecut garanii, stare de sntate, creditul ce i se poate acorda, caliti, defecte etc., ngduind astfel celui interesat s cunoasc exact situaia cuiva.115 1.4.10. Principiul cooperrii i avantajului reciproc O afacere corect, eficient, durabil este acea afacere care de regul se bazeaz pe principiul colaborrii i avantajului reciproc. Dac ne referim de exemplu la contractul de societate, ideea de cooperare a contractelor rezult din natura nsi a contractului care este prin definiie un contract de colaborare. Conveniile legal fcute au putere de lege ntre prile contractante se dispune n art. 969 alin. 1 din Codul civil. Deci prile trebuie s coopereze, conform celor convenite, care au valoare de lege ntre ele n vederea realizrii scopului urmrit de fiecare prin afacerea respectiv. Conform art. 54 din Constituia Romniei, cetenii romni, cetenii strini i apatrizi trebuie s-i exercite drepturile i libertile constituionale cu buna credin, fr s ncalce drepturile i libertile celorlali. De pild n art. 41 pct. 6 din Constituie se dispune: Dreptul de proprietate oblig la respectarea sarcinilor privind protecia mediului i asigurarea bunei vecinti, precum i la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiurilor, revin proprietarului. Astfel, n acest articol sunt prevzute pentru prile n afaceri, sarcini de cooperare, sarcini care trebuie definite apoi prin lege n raport i cu celelalte prevederi constituionale. n acelai sens, n art. 15 pct. 1 din Constituie se dispune: Cetenii beneficiaz de drepturile i de libertile consacrate prin Constituie i prin alte legi i au obligaiile prevzute de acestea. n art. 970 din Codul civil se dispune: Ele (conveniile) oblig nu numai la ceea ce este expres ntr-nsele, dar la toate urmrile, ce echitatea, obiceiul sau legea d obligaiei, dup natura sa. Tot n spiritul cooperrii ntre pri, n Declaraia Universal a Drepturilor Omului, se dispune: Toate fiinele umane se nasc libere i egale n demnitate i drepturi. Ele sunt nzestrate cu raiune i contiin i trebuie s se comporte unele fa de altele n spiritul fraternitii. n exercitarea drepturilor i libertilor sale, fiecare persoan este supus numai ngrdirilor stabilite de lege n scopul exclusiv al asigurrii recunoaterii i respectului drepturilor i libertilor celorlali i n vederea satisfacerii cerinelor juste ale moralei, ordinii publice i bunstrii generale ntr-o societate democratic. (art. 29 pct. 2). De regul, exercitarea drepturilor trebuie fcut n limitele cooperrii, limite care au un rol deosebit n prevenirea unor pagube nejustificate celorlali. Conform art. 17 din Convenia European a Drepturilor Omului, abuzul de drept al unui individ, grup de persoane sau stat, este interzis, iar n anumite situaii
Dr. V. Dabu, drd. E. Boboc, Despre protecia secretului profesional i a creditului bancar, Revista de drept comercial, nr. 6/2000, pp. 49-50. 45
115

strict prevzute de lege este sancionat, atrgnd rspunderea juridic a autorului acestuia. Or neexercitarea abuziv a dreptului este o cerin a cooperri ntre pri n afaceri. Ca urmare, n spiritul principiul cooperrii i avantajului reciproc n afaceri legiuitorul a instituit o serie de drepturi i obligaii pentru pri: - exercitarea cu bun-credin a drepturilor i libertilor fr s se ncalce drepturile i libertile celorlali. Comercianii sunt obligai s-i exercite activitatea cu bun-credin i potrivit uzanelor cinstite. (art. 1 din Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenei neloiale). Buna credin i uzanele cinstite n afaceri presupun cooperare ntre participanii la afacere, n realizarea scopului fiecruia. - Interzicerea prin lege a practicilor anticoncureniale, a clauzelor inechitabile i a practicilor abuzive116; de pild n art. 54 din Legea concurenei nr. 21/1996 se dispune: Sunt nule de drept fie ele exprese ori tacite, publice sau oculte, orice angajamente, convenii sau clauze contractuale raportndu-se la o practic anticoncurenial prohibit prin art. 5 i 6 din prezenta lege.. - Interzicerea prin lege a clauzelor abuzive n contracte aa cum este reglementat prin Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive n contractele ntre comerciani i consumatori.117 De asemenea potrivit art. 22 din Legea nr. 449/2003 clauzele contractuale sau nelegerile ncheiate ntre vnztor i consumator nainte ca lipsa de conformitate s fie cunoscut de consumator i comunicat vnztorului, care limiteaz sau nltur, direct ori indirect, drepturile consumatoruluiprevzute de prezenta lege, sunt nule de drept. - Conform art.2 din Legea nr. 469/2002 privind unele msuri pentru ntrirea disciplinei contractuale118, prile contractante vor ntreprinde toate diligenele
Potrivit art.6 din Legea nr. 21/1996 modificat prin O.G. nr. 121/2003 Este interzis folosirea n mod abuziv a unei poziii dominante deinute de ctre unul sau mai muli ageni economici pe piaa romneasc ori pe o parte substanial a acesteia, prin recurgerea la fapte anticoncureniale, care au ca obiect sau pot avea ca efect afectarea comerului ori prejudicierea consumatorilor. Asemenea practici abuzive pot consta, n special n: a) impunerea, n mod direct sau indirect, a preurilor de vnzare sau cumprare, a tarifelor ori a altor clauze contractuale inechitabile i refuzul de a trata cu anumii furnizori sau beneficiari;b) limitarea produciei, distribuiei sau dezvoltrii tehnologice n dezavantajul utilizatorilor ori consumatorilor; c)aplicarea, n privina partenerilor comerciali, a unor condiii inegale la prestaii echivalente, provocnd n acest fel, unora dintre ei, un dezavantaj n poziia concurenial;d)condiionarea n ncheierea unor contracte de acceptare, de ctre parteneri, a unor clauze stipulnd prestaii suplimentare care, nici prin natura lor i nici conform uzanelor comerciale, nu au legtur cu obiectul acestor contracte; e)realizarea de importuri fr competiie de oferte i tratative tehnico-comerciale uzuale, n cazul produselor i serviciilor care determin nivelul general al preurilor i tarifelor n economie; f) practicarea unor preuri excesive sau practicarea unor preuri de ruinare, n scopul nlturrii concurenilor sau vnzarea la export sub costul de producie, cu acoperirea diferenelor prin impunerea unor preuri majorate consumatorilor interni; g) exploatarea strii de dependen n care se gsete un alt agent fa de un asemenea agent sau agenii economici i care nu dispune de o soluie alternativ n condiii echivalente, precum i ruperea relaiilor contractuale pentru singurul motiv c partenerul refuz s se supun unor condiii comerciale nejustificate. 117 1) Orice contract ncheiat ntre comerciani i consumatori pentru vnzarea de bunuri sau prestarea de servicii va cuprinde clauze contractuale clare fr echivoc pentru nelegerea crora nu sunt necesare cunotine de specialitate. 2) n caz de dubiu asupra interpretrii unor clauze contractuale, acestea vor fi interpretate n favoarea consumatorului. 3)Se interzice comercianilor stipularea de clauze abuzive n contractele ncheiate cu consumatorii. (art. 1 din Legea nr. 193/2000) 118 Pentru a asigura cooperarea ntre pri legiuitorul n art. 10 din Legea nr. 469/2000 a instituit drept contravenie care se sancioneaz cu amend de la 100 000 000 lei la 300 000 000 lei urmtoarele fapte: 46
116

pentru stipularea de clauze care s asigure realizarea obiectului contractului, care trebuie s cuprind n mod obligatoriu, n funcie de natura sa, clauze contractuale referitoare la obligaiile ce revin prilor n derularea contractului, condiiile de livrare i de calitate a bunurilor i/sau serviciilor, termenele, modalitile de plat i de garantare a plii preului, instrumentele de plat i clauzele de consolidare a preului, n condiiile inflaiei i devalorizrii, riscul contractual, precum i modul de soluionare a eventualelor litigii aprute n legtur cu derularea i executarea contractului. - Rol activ al autoritilor statului n prevenirea i combaterea practicilor anticoncureniale, n creterea receptivitii n acest sens la solicitrile afaceritilor potrivit legii. - Instituirea i reglementarea drepturilor i obligaiilor creditorului i debitorului ce izvorsc din unele fapte ilicite sau licite ce pot apare n activitatea de cooperarea i de avantaj reciproc al prilor cum sunt gestiunea de afaceri, plata nedatorat, mbogirea fr just temei i stipulaia pentru altul. - Reglementarea liberalitilor ce pot diminua patrimoniul debitorului n defavoarea creditorului119; de pild sponsorizarea, mecenatul, fondul de protocol i altele ce ar putea fi duntoare pentru creditorii debitorului sunt reglementate de lege pentru a nu fi folosite n mod abuziv. - Creditorul poate efectua acte conservatorii asupra bunurilor debitorului su neglijent ori n stare de necesitate sau n caz de abuz al acestuia n defavoarea creditorului. - Creditorul poate prin aciunea oblic i aciunea paulian s intervin n interesul su i al debitorului su; aciune oblic, este acea aciune exercitat de creditor n numele debitorului su neglijent, aciune care dac nu ar fi efectuat neglijena debitorului ar fi pgubit att debitorul ct i creditorul su (de pild, neglijena n ntreruperea cursului prescripiei unei datorii de ncasat de debitor de la alt persoan); sau prin aciunea paulian, creditorul poate ataca n nume personal actele viclene fcute de debitor n prejudiciul drepturilor lui (art. 975 din Codul civil); de asemenea, n cazul vnzrii de debitor a unui bun sub preul acestuia sau a cumprrii unui bun cu pre supraevaluat, aceste acte pot fi anulate de instan n cadrul unei aciuni pauliene introduse de creditor. - Dac datoria este un lucru determinat numai prin specia sa, debitorul ca s se elibereze, nu este dator a-l da de cea mai bun specie, nici ns de cea mai
neefectuarea cu rea credin stabilit n condiiile legii de ctre debitor a plilor la data scadenei potrivit art. 3 alin. (1), cu excepia celor reglementate prin norme speciale; b) neasigurarea evidenei obligaiilor de plat, pe scadene conform art. 3 alin. (2); c) nclcarea prevederilor art. 5. n art. 5 din Legea nr. 469/2000 sunt prevzute o serie de obligaii ale conductorilor agenilor economici, comerciani, persoane juridice, care vizeaz patrimoniul lor ca persoane fizice atunci cnd n mod intenionat nu ndeplinesc obligaiile asumate prin contracte (de pild sistarea plii, primelor, indemnizaiilor etc.). 119 n art. 800 din Codul civil se dispune: Nimeni nu va putea dispune de avutul su, cu titlu gratuit, dect cu formele prescrise de lege pentru donaiile ntre vii sau prin testament. Liberalitile sunt acte prin care cineva i diminueaz patrimoniul, or diminurile de patrimoniu pot leza creanele datorit micorrii patrimoniului debitorului. Liberalitile sunt contracte prin care debitorul i asum gratuit obligaia de a-i da creditorului un bun, diminundui astfel propriul patrimoniu, fr a primi n schimb nici un echivalent. 47 a)

rea se dispune n art. 1103 din Codul civil, pentru a asigura astfel o colaborare corect ntre debitor i creditor. - Creditorul nu poate fi silit a primi alt lucru dect acela ce i se datorete, chiar dac valoarea lucrului oferit ar fi egal sau mai mare. (art. 100 din Codul civil). - Conveniile trebuie executate cu bun credin120 se dispune ntre art. 976 alin. 1 din Codul civil; buna credin exclude abuzul de drept; buna credin trebuie s caracterizeze activitatea de ncheiere, interpretare i executare a afacerii121. - o parte este liber s negocieze i nu este rspunztoare pentru neajungerea la o nelegere. Totui, o parte care negociaz sau ntrerupe negocierile cu rea credin este rspunztoare pentru pierderile cauzate celorlalte pri. Este rea credin, n mod special, din partea unei pri, s nceap sau s continue negocierile atunci cnd nu intenioneaz s ajung la o nelegere cu cealalt partese dispune n principiile UNIDROIT. - dreptul de informare cuprinde dreptul prevzut expres de lege pentru oricare dintre pri, n cazul unor contracte, de a verifica periodic modul cum i ndeplinete cealalt parte contractant obligaiile ce-i revin. De pild, n cazul contractelor de locaie, proprietarul n scopul informrii sale are dreptul de a verifica o dat pe an modul n care chiriaul folosete i ntreine imobilul nchiriat; n mod asemntor, un astfel de drept exist n contractul de leasing, ori n cazul contractului de mprumut bancar, n care banca verific dac mprumutatul respect destinaia creditului obinut.122 - Obligaia de informare este obligaia pe care o are vnztorul de a informa cumprtorul cu unele date expres prevzute de lege referitor la bunul vndut sau serviciul prestat, n scopul folosirii corecte a acestora i fr riscuri. De asemenea vnztorul este obigat s garanteze produsul i s-l informeze pe consumator referitor la acestea. Garaniile trebuie s cuprind meniuni cu privire la drepturile conferite prin lege consumatorului i s ateste n mod clar c acest drepturi nu sunt afectate prin garania oferit. Garania trebuie s precizeze elementele de identificare ale produsului, termenul de garanie, modalitile de asigurare a garaniei- ntreinere, reparare, nlocuire,-,inclusiv denumirea i adresa vnztorului i ale unitii specializate de service.Tot n acest sens n art. 64 din O.G. nr. 99/2000 aprobat prin Legea nr. 650/2002, se
Prin buna credin se nelege, un grup de fapte psihologice determinate care alctuiesc onestitatea (loialitatea, prudena, ordinea i temperana) prin care se urmrete intenia dreapt, diligent n executare, liceitatea i abinerea de la producerea de prejudicii, ntr-o activitate onest, loial, ce presupune ncredere reciproc inclusiv n cazul credinei eronate i scuzabile. (A se vedea Dimitrie Gherasim, Buna credin n raporturile juridice civile, Editura Actami, Bucureti, 1981, p. 34) 121 Potrivit art.1.7 din Principiile UNIDROIT aplicabile contractelor internaionale, Fiecare parte trebuie s acioneze conform bunei credine n comerul internaional. Prile nu pot exclude sau limita aceast obligaie.Institutul Internaional pentru unificarea dreptului privat. Principiile aplicabile contractelor comerciale internaionale. Roma.1994.Editura Lumina Lex Bucureti 2002 p.17.(traducere) 122 Neexercitarea acestui drept de ctre banc a favorizat cheltuirea n alte scopuri (consum neproductiv, liberaliti) a creditului obinut i nerestituirea acestuia, mprejurare care a avut o pondere n cauzalitatea falimentelor bancare cauzate n ultimul timp. De asemenea, exercitarea obligaiei de informare, de ctre Societatea de leasing, referitor la modul de exploatare a bunului, previne folosirea anormal a acestuia de utilizator i deci, a unor eventuale pagube i procese de recuperare a acestora. 48
120

dispune: Productorii i importatorii sunt obligai s introduc pe pia numai produse sigure123 pentru viaa, sntatea i securitatea consumatorului. Aceeai obligaie revine i oricrui comerciant, care pe baza informaiilor obinute de la productor/importator i a cunotinelor profesionale, trebuie s se asigure c produsele oferite spre comercializare sunt sigure i s informeze consumatorii asupra factorilor de risc n utilizarea/consumul acestora. n cadrul informrii consumatorului, productorii i importatorii sunt obligai s evalueze corect securitatea produsului. n acest sens n art. 67 din O.G. nr. 99/2000 aprobat prin Legea nr. 650/2002 se dispune: Pentru evaluarea securitii unui produs vor fi luate n considerare urmtoarele elemente: a) proprietile produsului, inclusiv compoziia, instruciunile de montare i punere n funciune, de utilizare, de ntreinere i de depozitare, service-ul necesar pe durata medie de utilizare a produsului; b) prezentarea produsului, informaiile furnizate de productor prin etichetare, marcare i/sau ambalajul acestuia precum i orice alt informaie furnizat de productor; c) influena produsului asupra altui produs sau produse, cnd n mod justificat se presupune c acesta va fi utilizat mpreun cu alt produs sau produse. Conform art. 3 din Ordonana nr. 130 din 31 august 2000 privind protecia consumatorilor la ncheierea i executarea contractelor la distan, nainte de ncheierea contractului la distan comerciantul trebuie s informeze consumatorul n timp util, corect i complet asupra urmtoarelor elemente: a) identitatea comerciantului i, n cazul contractelor care prevd plata anticipat, adresa i modalitile de contactare a acestuia, telefon/fax, e-mail i codul unic de nregistrare; b) caracteristicile eseniale ale produsului sau serviciului; c) preul de vnzare cu amnuntul al produsului sau tariful serviciului i taxele aplicabile; d) cheltuielile de livrare dac este cazul; e) modalitile de plat, de livrare sau de prestare; f) dreptul de denunare unilateral a contractului, cu excepia cazurilor prevzute n prezenta ordonan; g) costul utilizrii tehnicii de comunicaie la distan, n cazul n care acesta este calculat altfel dect tarifului de baz; h) perioada de valabilitate a ofertei sau a preului; i) durata minim a contractului, n cazul contractelor care prevd furnizarea curent sau periodic a unui produs sau serviciu. Aceste informaii al cror scop comercial trebuie s rezulte fr echivoc, vor fi comunicate n mod clar, uor de neles de ctre consumator, prin orice mijloc
Conform art.66 din O.G. nr. 99/2000 aprobat prin Legea nr. 650/2002 Dac securitatea produselor nu este determinat conform prevederilor art. 65, un produs va fi considerat sigur atunci cnd utilizat n condiii normale sau previzibile, nu prezint riscuri pentru viaa, sntatea i securitatea consumatorilor. Iar n art. 65 din aceeai Ordonan se dispune: Produsul care este conform reglementrilor cu caracter obligatoriu, prin care sunt definite caracteristicile de securitate ale acestuia i modalitile de control al conformitii cu caracteristicile parametrilor definii, este considerat sigur. 49
123

adaptat tehnicii de comunicare la distan utilizat, innd seama de principiile de bun practic comercial n tranzacii i de principiile care guverneaz protecia persoanelor lipsite de capacitatea de exerciiu. n cazul comunicrilor telefonice, la nceputul fiecrei conversaii cu consumatorul, comerciantul are obligaia de a-i declina identitatea precum i de a indica n mod explicit scopul comercial al apelului. Potrivit aceleiai Ordonane comerciantul trebuie s transmit consumatorului, n scris sau pe un alt suport de informaii durabil, la dispoziia sau accesibil acestuia, n timp util n perioada executrii contractului urmtoarele: a) confirmarea informaiilor menionate la art. 3 alin.(1), dac acestea nu au fost transmise n condiiile prevzute la aliniatul (1), nainte de ncheierea contractului; b) condiiile i modalitile de exercitare a dreptului de denunare unilateral, pentru cazurile prevzute n prezenta Ordonan sub forma clauzei urmtoare: Consumatorul are dreptul s notifice n scris comerciantului c renun la cumprare, fr penaliti i fr invocarea unui motiv, n termen de 10 zile lucrtoare de la primirea produsului sau, n cazul prestrilor de servicii de la ncheierea contractului, redactat cu caractere ngroate. n cazul omiterii acestei clauze, produsul sau serviciul este considerat livrat fr cerere de comand din partea consumatorului, conform prevederilor art. 14. c) sediul comerciantului, la care consumatorul poate s-i prezinte reclamaiile; d) informaii privind service postvnzare i garaniile oferite; e) condiiile de denunare unilateral a contractului atunci cnd acesta are o durat nedeterminat sau mai mare de un an. Dispoziiile prevzute la alin.(1) lit. a), b), d) i e) nu se aplic n cazul serviciilor a cror execuie este realizat cu ajutorul unei tehnici de comunicaie la distan, dac acesta servicii sunt furnizate o singur dat i facturarea lor este efectuat de operatorul de comunicaie (art. 4 pct.2).124 - Obligaia creditorului de a facilita debitorului executarea contractului, prin asigurarea condiiilor necesare i participarea la probe n cazul contractelor de prestri servicii (confecii, construcii etc.). - n literatura de specialitate se mai vorbete i de alte obligaii i drepturi ale prilor n domeniul cooperrii n executarea contractelor economice, astfel:

124

Conform art. 6 din O.G. nr. 130/2000, dispoziiile prezentei ordonane nu se aplic: a) contractelor privind serviciile financiare prezentate n anexa 2 care fac parte din prezenta ordonan; b) contractelor ncheiate prin intermediul distribuitoarelor automate sau n localurile comerciale automate; c) contractelor ncheiate cu operatorii de telecomunicaii n scopul utilizrii telefoanelor publice; d) contractelor ncheiate pentru construirea i vnzarea de bunuri imobiliare sau care se refer la alte drepturi privind bunurile imobiliare, cu excepia contractelor de nchiriere; e) contractelor ncheiate n cadrul vnzrilor la licitaie; f) n cazul comerului electronic. 50

a) ndatorirea debitorului de a lua toate msurile pentru executarea obligaiilor125 b) ndatorirea creditorului de a ajuta prin toate mijloacele pe debitor pentru ca acesta s-i poat executa obligaiile i de a lua msurile pentru a preveni sau a limita prejudiciul cauzat de nerespectarea obligaiilor. 1.5. Alte reguli specifice dreptului afacerilor comerciale Dat fiind specificul dreptului afacerilor comerciale sunt admise toate mijloacele de prob n dovedirea afacerilor. Acest principiu este de natur a contribui la rapiditatea afacerilor, reducnd timpul ce s-ar fi afectat preconstituirii probelor precum i al judecrii proceselor. Dar rapiditatea ncheierii i realizrii afacerii presupune i asumarea unor riscuri, precum i msuri de prevenire i limitare a acestora. n soluionarea litigiilor se aplic regulile speciale de procedur comercial, inclusiv regulile privitoare la competena material a instanelor i numai n lipsa acestora se aplic regulile procedurii civile. De asemenea, n domeniul afacerilor se pot conveni reguli derogatorii de la competena general de soluionare a litigiilor de ctre instanele judectoreti prin clauza compromisorie , clauz prin care se nlocuiete instana comercial cu instana arbitral, n cazul necesitii judecrii unui eventual litigiu. Prescripia dreptului la aciune n domeniul afacerilor are de regul un termen mai scurt dect n cel al afacerilor civile, tocmai pentru rapiditatea specific afacerilor. Regulile privitoare la litigiile avnd ca obiect acte i afaceri comerciale sunt incidente i situaiilor cnd pri ntr-un proces sunt att comercianii, ct i necomercianii pri ntre care s-a ncheiat un act juridic comercial (spre exemplu un contract de asigurri, un contract de cont bancar etc.). Clauza compromisorie prezent n multe contracte comerciale este un acord de voin a prilor prin care se convine ca eventualele situaii litigioase care vor interveni s fie supuse spre soluionare arbitrilor desemnai prin aceast clauz, ori dac prile convin, cei desemnai numai n momentul producerii efective a litigiului. Potrivit art. 343 Cod. proc. civ., convenia arbitral se ncheie n scris, sub sanciunea nulitii. Aceast convenie poate fi ncheiat fie sub forma unei clauze compromisorii, nscris n contractul principal, fie sub forma unei nelegeri de sine stttoare numit compromis. n conformitate cu art. 343/3 din Codul de procedur civil ncheierea conveniei arbitrale exclude, pentru litigiul care face obiectul ei,
n art. 45 din Legea nr. 71/1969 privind contractele economice (n prezent abrogat) se prevedea beneficiarul rspunde de neexecutarea contractului dac nu-i respect obligaiile de a cror ndeplinire depinde executarea acestuia. n art. 37 din aceeai lege se vorbea de un adevrat drept de control al beneficiarului asupra calitii produselor marf realizate de furnizor. n art. 11 pct. 2 lit. a din Legea nr. 99/1999 titlul IV se instituie dreptul de a inspecta bunul afectat garaniei de ctre creditorul garantat. 51
125

posibilitatea apelrii la competena instanelor judectoreti. Prin urmare, Tribunalul Arbitral i verific propria sa competen n aceast privin printr-o ncheiere, care poate fi desfiinat numai prin aciunea n anulare introdus mpotriva hotrrii arbitrale n temeiul art. 364 din Codul de procedur civil. n reglementarea dat de Codul de procedur civil romn, judecata prin arbitraj poate fi convenit att n cauzele civile, ct i n cele comerciale. n legislaia francez, potrivit art. 2061 din Codul civil, clauza compromisorie convenit n materie civil este lovit de nulitate absolut, fiind considerat ca o derogare de la ordinea juridic datorit creia prile sunt ameninate prin faptul c au renunat la garanii judiciare pentru litigiile al cror coninut i limite nu sunt cunoscute la data ncheierii unei astfel de convenii. Prin aceast dispoziie legiuitorul francez intenioneaz s protejeze comercianii, atunci cnd acetia din netiin ar renuna la garaniile judiciare prevzute de lege. Datorit acestei concepii legislative, n dreptul francez s-a formulat o nou distincie ntre actele civile i cele comerciale. n acelai timp recurgerea tot mai rspndit la procedura arbitrajului n cadrul relaiilor comerciale a determinat adoptarea i completarea a numeroase convenii internaionale. Astfel, prelund i completnd Protocolul de la Geneva din 24 septembrie 1923 i Convenia de la Geneva din 26 septembrie 1927 a fost adoptat la New York Convenia din 10 iunie 1958, prin care este reglementat recunoaterea i executarea sentinelor arbitrale strine pe teritoriul altor state contractante. Convenia European asupra arbitrajului internaional, semnat la Geneva la data de 21.04.1961 a stabilit reguli comune pentru procedura arbitral prevzndu-se c numai n situaiile de nulitate a sentinelor arbitrale se mpiedic recunoaterea sau executarea acestora pe teritoriul altui stat contractant. Ulterior, Comisia Naiunilor Unite pentru Dreptul Comerului Internaional (C.M.U.D.C.I.) a adoptat la data de 21 aprilie 1985 o lege tip asupra arbitrajului comercial, statele fiind invitate s aprecieze asupra adoptrii i includerii acestuia n legislaia intern.

52

CAPITOLUL II 2.1. SUBIECTELE DREPTULUI AFACERILOR COMERCIALE 2.1.1. Consideraii generale. Noiunea de comerciant. Oamenii investesc n mod diferit.Unii oameni consider investiie profitabil , investiia ntr-o familie numeroas. Aceast familie numeroas este o modalitate pentru prini de a-i asigura o btrnee lipsit de griji. O alt investiie pe care o fac oamenii const ntr-o pregtire solid, o slujb126 care ofer siguran financiar i alte beneficii.Alii oamenii fac investiii n afaceri fcute i conduse de ali cum ar fi n aciuni la diferite companii, n depozite bancare etc. i n fine o alt categorie care investesc n afacerile pe care le concep, le pun n practic i le conduc. Astfel pentru ultimele dou categorii este necesar un regim juridic diferit precum i un mediu de afaceri corespunztor.n literatura de specialitate se vorbete de ntreprinztori ca persoane care se implic n crearea unui lucru sau se angajeaz n ceva. De aceea n scopul proteciei intereselor generale, ale intereselor n afaceri, a drepturilor i libertilor afaceritilor, terilor i chiar al necomercianilor, legiuitorul a creat un statut juridic corespunztor pentru subiecii dreptului afacerilor comerciale, care presupune drepturi i obligaii, instituii juridice specifice, precum i instane i proceduri speciale i specializate pentru judecarea litigiilor dintre acetia. Potrivit Legii nr. 133/1999 ntreprinztorul este persoana fizic autorizat sau o persoan juridic care, n mod individual sau n asociere cu alte persoane fizice autorizate sau cu persoane juridice, organizeaz o societate comercial, denumit ntreprindere, n vederea desfurrii unor fapte i acte de comer, n scopul obinerii de profit prin realizarea de bunuri materiale, respectiv prestrii de servicii, din vnzarea acestora pe pia, n condiii de concuren.Potrivit lui J.B. Say ntreprinztorului i se cere o combinaie de caliti morale, judecat, perseveren i cunoaterea lumii i a afacerilor.127A cunoate lumea afacerilor nseamn a cunoate i regimul juridic al afacerilor, dar i a partenerului de afaceri.

Nu trebuie omis c salariile sunt afectate de alii i nu reprezint echivalentul cantitii i calitii muncii depuse. De pild impozitarea progresiv a salariului descurajeaz munca prin reducerea ctigului cnd ca urmare a muncii depuse n cazul cumului de funcii sau servicii,salariul total depind anumite trepte este impozitat excesiv. Pe de alt parte salariaii bugetari sunt afectai de deficienele n gestionarea bugetului de stat cum ar fi: finanarea bncilor falimentare fr posibiliti de recuperare i preluarea acestor credite nerestituite la datoria public diminund bugetul de stat; tot statul a pltit, din banii contribuabililor, i datoriile firmelor cu capital privat i chiar public care sau mprumutat de pe piaa extern cu garanie guvernamental i au uitat s-i mai onoreze obligaiile de plat; statul a investit sume uriae de la buget n unitii de stat pregtindu-le pentru privatizare ca ulterior s fie vndute de cei care sau rotit la putere, cu mult sub preul real contrar principiilor economiei de pia avnd grij s nlture controlul Curii de Conturi i alte forme de control, i s diminuieze riscul tragerii la rspundere prin legii permisive, fr sanciuni sau cu pedepse mici ori cu lacune; nu n ultimul rnd , n diminuarea salariului real se nscrie i aa zisa eficientizare a comerului exterior prin devalorizarea leului n condiiile cnd unele firme care export ctig numai din devalorizare nenelegnd acest ajutor social i nepreocupndu-se de eficientizare prin creterea productivitii, a calitii, reducerea consumului de energie materii prime pe unitatea de produs etc.; evident astfel de firme vor fi victime sigure ale nlocuirii leului cu moneda unic european. 127 J.B.Say., A Treatise of Political Economy, ediia a IV-a, Grig & Elliot, Philadelphia, 1845. Potrivit DEX ntreprinztorul este cel care are spirit de aciune de iniiativ. Intrepid este cel care nu d napoi n faa greutilor, care nfrunt pericolul: brav, curajos, ndrzne, cuteztor. Prin intrepiditate se nelege nsuirea celui intrepid, curaj cutezan ndrzneal. DEX, op.cit. p.503. 53

126

Conform art. 1 pct. 1 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerului Comercianii au obligaia ca, nainte de nceperea comerului s cear nmatricularea n registrul comerului iar n cursul exercitrii i la ncetarea comerului, s cear nscrierea n acelai registru a meniunilor privind actele i faptele a cror nregistrare este prevzut de lege. Registrul comerului este public, de la acesta putndu-se obine informaiile necesare despre comerciantul cu care intenionm s efectum afacerea (sediul, obiectul afacerilor, cine sunt administratorii, semnturile acestora, tampila, capitalul social, situaia juridic etc.). Aa cum am artat, calitatea de comerciant presupune un regim juridic special, derogatoriu de la dreptul civil, regim esenial de cunoscut pentru cel care vrea s desfoare o afacere eficient cu un comerciant. Astfel, potrivit art. 21 din Legea nr. 26/1990, privind registrul comerului, de la Oficiul Registrului Comerului putem afla datele necesare n afaceri despre un comerciant referitoare la: a) donaia, vnzarea, locaiunea sau gajul fondului de comer, precum i orice alt act prin care se aduc modificri nmatriculrilor sau meniunilor sau care face s nceteze forma ori fondul de comer; (date despre fondul de comer) b) numele, cetenia, data i locul naterii mputernicitului; dac dreptul de reprezentare este limitat la o anumit sucursal ori filial, meniunea se va face numai n registrul unde este nscris sucursala ori filiala. Semntura reprezentantului va fi dat n prezena judectorului delegat sau a conductorului oficiului ori a nlocuitorului acestuia, care va certifica semntura. n absena comerciantului, semntura acestuia poate fi nlocuit prin prezentarea unui specimen legalizat de notarul public;(datele mputernicitului i specimenul de semntur al acestuia) c) brevetele de invenii, mrcile de fabric, de comer i de serviciu, denumirile de origine, indicaiile de provenien, firma, emblema i alte semne distinctive asupra crora societatea comercial, regia autonom, organizaia cooperatist sau comerciantul, persoan fizic, are un drept; d) hotrrea de divor a comerciantului, precum i cea de mprire a bunurilor comune pronunate n cursul exercitrii comerului; e) hotrrea de punere sub interdicie a comerciantului sau de instituire a curatorului acestuia, precum i hotrrea prin care se ridic aceste msuri; f) data deschiderii procedurii de reorganizare judiciar sau de faliment, dup caz, precum i nscrierea meniunilor corespunztoare; g) hotrrea de condamnare a comerciantului pentru fapte penale care l fac nedemn sau incompatibil de a exercita aceast profesie; h) orice modificare privitoare la actele, faptele i meniunile nregistrate. Potrivit Codului comercial romn, subiecte ale afacerilor comerciale pot fi att comercianii128, ct i necomercianii, (sistemul obiectiv) indiferent c sunt persoane fizice sau juridice. Aa cum am artat, cunoaterea acestora este necesar pentru a ti ce regim juridic guverneaz afacerea, ai crei subieci sunt acetia, drepturile i obligaiile lor, procedura i instana de soluionare a litigiului etc.
128

Comerciantul este o persoan juridic sau fizic, cu un statut juridic special, avnd ca obiect de activitate sau profesie comerul. 54

Conform art. 7 din Codul comercial Sunt comerciani aceia care fac fapte de comer, avnd comerul ca profesiune obinuit i societile comerciale129, adic: a) persoanele fizice care execut n mod obinuit cu titlu de profesie130, o activitate de comer; b) societile comerciale, indiferent dac acestea sunt cu capital integral privat, cu capital de stat i privat ori numai cu capital de stat, (societi cu rspundere limitat, societi pe aciuni etc.). n afara acestor categorii de subieci, n Legea nr. 26/1990, republicat, legiuitorul include n rndul comercianilor alte categorii de persoane, respectiv regiile autonome131 i organizaiile cooperatiste132, companii naionale i societi naionale (art. 15 din Legea nr. 26/1990). n diferite acte normative sunt i alte definiii date comerciantului. n art. 4 lit. b din Ordonana nr. 99/2000 privind comercializarea produselor i serviciilor de pia, se prevede c prin comerciant se nelege persoana fizic sau juridic autorizat s desfoare activiti de comercializare a produselor i serviciilor de pia. Potrivit art. 2 lit. c din Ordonana Guvernului nr. 130 din 31 august 2000, prin comerciant se nelege orice persoan fizic sau juridic care, n contractele ncheiate n condiiile prezentei ordonane acioneaz n cadrul activitii profesionale. n lumina dispoziiilor citate, comerciantul poate fi definit ca orice persoan fizic sau juridic autorizat potrivit legii, care desfoar activitate comercial, adic svrete fapte de comer cu caracter profesional. n limbajul economic, comercianii mai sunt denumii: negustori, ageni economici, ageni comerciali permaneni133, ntreprinztori sau operatori economici. Prin autorizarea acestora se urmrete ndeplinirea condiiilor necesare pentru a dobndi calitatea de comerciant i a beneficia de statutul juridic al acestuia, att comerciantul, ct i ceilali comerciani. ndeplinirea anumitor condiii de o persoan fizic i juridic permite ca aceasta, n calitate de comerciant, s efectueze acte i fapte de comer ntr-un regim de minim siguran comercial.

Observm c legiuitorul vorbete de societi comerciale n care nu se includ societile civile reglementate de Codul civil n art. 1491-1531, ca instituii juridice diferite. De pild, societatea comercial are personalitate juridic, pe cnd societatea civil nu are, fiind un simplu contract. (A se vedea Dr. S.Crpenaru, Drept comercial romn, Ediia a II-a, Bucureti, 1998, pp. 140-143. 130 Prin profesie se nelege exercitarea unei operaii i ndeletniciri, cu caracter permanent, n baza unei calificri corespunztoare declarate ca atare, pentru a putea informa publicul. Dictionaire actuel de la langue franaise, Paris, 1995, p. 917. n art. 1 din Legea nr. 300/2004 se dispune c persoanele fizice, ceteni romni sau ceteni strini ai statelor membre ale Uniunii Europene i ai celorlalte state aparinnd Spaiului Economic European, pot desfura activiti economice pe teritoriul Romniei, n mod independent, sau pot constitui asociaii familiale n condiiile prevzute de prezenta lege. Persoanele fizice i asociaiile familiale pot fi autorizate s desfoare activiti economice n toate domeniile, meseriile i ocupaiile, cu excepia celor reglementate prin legi speciale. 131 Opinm c regiile autonome sunt comerciani numai atunci cnd desfoar activiti comerciale cu bunuri i servicii din domeniul privat al statului i nu din domeniul public, cnd bunurile sunt scoase din circuitul civil i comercial. 132 Organizaii cooperatiste sunt acele organizaii care sunt constituite n baza Legii nr. 109/1996 pentru organizarea i funcionarea cooperativei de consum i a cooperativei de credit. Acestea desfoar activitate de producere i desfacere de mrfuri de prestri servicii etc. 133 n sensul Legi nr. 509/2002 prin agent comercial permanent se nelege comerciantul persoan fizic sau juridic, care, n calitatea de intermediar independent, este mputernicit n mod statornic: a) s negocieze afaceri pentru o alt persoan fizic sau juridic, denumit comitent, sau s negocieze i s ncheie afaceri n numele i pe seama comitentului. 55

129

Nu se consider a fi comerciani, meseriaii i nici agricultorii care i vnd produsele obinute n gospodria proprie134, deoarece o astfel de activitate nu este speculativ, adic nu este o cumprare urmat de revnzare n vederea realizrii unui profit. Cu toate acestea, meseriaii i agricultorii, ca de altfel i orice persoan fizic sau juridic necomerciani- care, dei nu au statut juridic de comerciant, pot intra sub incidena unor norme ale dreptului afacerilor comerciale dac particip: a) la un act subiectiv de comer plasat n sfera de aplicare a prezumiei create prin art. 4 din Codul comercial romn. b) la efectuarea unui act obiectiv de comer dintre cele enumerate la art. 3 al Codului comercial romn.135 Meseriaii care au nceput activitatea sub incidena prevederilor D.L. nr. 54/1990 i au continuat potrivit Legi 507/ 2002, i Legi nr.300/2004 dac vor s-i conserve calitatea de meseria, trebuie s respecte opiunea pe care au fcut-o iniial ntre art. 25 i art. 4 al. D.L. nr. 54/1990, pentru c art. 4 le-a permis constituirea unei ntreprinderi, cu sau fr salariat, care, n raport de coninutul activitii le putea conferi calitatea de comerciant (dac exercitau n mod obinuit, acte de comer). Acelai meseria, dac a ntemeiat o ntreprindere mic, n condiiile art. 4 din D.L. nr. 54/1990 i ulterior a obinut autorizaia cu respectarea celorlalte dispoziii legale (Legea 507/2002), singur, ori cu salariaii si exercit acte de comer n mod obinuit (adic se interpune n schimb sau organizeaz o producie sau face un act de comer accesoriu) este comerciant i nu meseria. Distincia este uneori dificil, n cazul meseriaului care lucreaz individual, fr s organizeze o producie (deci s creeze o ntreprindere). Astfel, dac croitorul, pantofarul, tmplarul nu se limiteaz la prestarea muncii vii, ci cumpr i materialul pentru a-l vinde apoi transformat, el nceteaz de a mai fi un simplu meseria i face operaiune comercial. Cu att mai mult, va fi considerat comerciant acel meseria care cumpr materia prim pe care dup transformare o vinde n serie. Cofetarul, transformnd materii prime n articole de cofetrie pentru a le revinde, astfel transformate, face potrivit art. 3 al. 1 al Codului comercial acte de comer i deci, este comerciant.136. Mcelarul, de asemenea, nu poate fi nicidecum considerat ca un simplu meseria fr a fi concomitent comerciant indiferent dac el cumpr animale vii sau carne.137 Totui, n nici una din situaiile creia un necomerciant, efectueaz un act subiectiv din cele prevzute de art. 4, sau un singur act obiectiv din cele prevzute de art. 3 din Codul comercial, persoana respectiv nu dobndete calitatea de comerciant, dar i sunt aplicabile normele privind obligaiile comerciale. Faptul c
n art. 1 pct. 2 din Legea nr. 26/1990 se prevede: n sensul prezentei legi comercianii sunt persoanele fizice care exercit n mod obinuit acte de comer, societile comerciale, regiile autonome i organizaiile cooperatiste.(3). Prevederile alin. (1) nu se aplic meseriailor i ranilor care i desfac produsele din gospodria proprie. 135 Prin lege se poate deroga de la art. 3 din Codul comercial romn. Astfel, n art. 3 din Legea nr. 36/1991 privind societile agricole i alte forme de asociere n agricultur se prevede posibilitatea constituirii de societi comerciale n condiiile Legii societilor comerciale nr. 31/1990, n scopul exploatrii terenurilor agricole. ntr-o astfel de situaie nu mai vorbim de agricultori sau rani n sensul art. 1 pct. 3 din Legea nr. 26/1990, ci de o societate comercial n agricultur, care este un subiect de sine stttor prevzut de art. 7 lit. b din Codul comercial. 136 Curtea de Casaie, Decretul nr. 317 din 14 februarie 1925.P.R., 1926, III, p. 1. 137 Ion Turcu, Dreptul afacerilor, Editura Fundaiei Chemarea, Iai, 1993, p. 55. 56
134

i necomercianii pot fi subieci ai dreptului afacerilor comerciale dar fr a avea statutul de comerciant, rezult din urmtoarele texte ale Codului comercial romn: Orice persoan care ntr-un chip accidental face o operaiune de comer, nu poate fi considerat comerciant, ea este ns supus legilor i jurisdiciunii comerciale pentru toate contestaiile ce se pot ridica din aceast operaiune (art.9 din Codul comercial romn). Dac un act este comercial numai pentru una din pri, toi comerciani sunt supui nct privete acest act, legii comerciale, afar de dispoziiunile privitoare la persoana chiar a comercianilor i de cazurile n care legea ar dispune altfel (art. 56 din Codul comercial romn). Chiar cnd actul este comercial numai pentru una din pri, aciunile ce deriv dintr-nsul sunt de competena jurisdiciei comerciale (art. 893 Codul comercial romn). Aciunile derivnd din acte care sunt comerciale chiar numai pentru una din pri, se prescriu pentru toate prile contractante n conformitate cu dispoziiile legii comerciale (art. 945 din Codul comercial romn). Prin Legea nr. 193 din 06.XI.2000 au fost definite i interzise clauzele abuzive n contractele ncheiate ntre comerciani i consumatori, n scopul protejrii acestora. Observm c necomercianii care intr ntr-o afacere cu un comerciant, beneficiaz n astfel de condiii numai de anumite dispoziii ale legii comerciale (contestaii, aciuni etc.), dar i de prevederile Legii nr. 193/2000 privind interzicerea clauzelor abuzive. Att comercianii ct i necomercianii desfoar activiti de afaceri comerciale care pot fi licite sau ilicite. Afacerile comerciale declarate ilicite pot constitui contravenii sau infraciuni, dup caz. De exemplu, Legea 12/1990 definete unele activiti de afaceri comerciale ca ilicite fiind considerate contravenii ce atrag sanciuni contravenionale, contravenii ce pot fi svrite i de necomerciani. De pild, constituie activiti comerciale ilicite i atrag rspunderea contravenional sau penal, dup caz, fa de cei care le-au svrit, urmtoarele fapte: a) efectuarea de acte sau fapte de comer de natura celor prevzute n Codul comercial sau n alte legi, fr ndeplinirea condiiilor stabilite prin lege; b) vnzarea ambulant a oricror mrfuri n alte locuri dect n cele autorizate de primrii sau prefecturi; c) condiionarea vnzrii unor mrfuri de cumprarea altor mrfuri; d) -n); o) vnzarea cu lips la cntar sau la msurtoare; De asemenea, n Codul penal n art. 295-art. 3022 sunt sancionate unele afaceri comerciale ilicite ca infraciuni, cum sunt: specula138, nelciunea la msurtoare, nelciunea cu privire la calitatea mrfurilor, concurena neloial i altele139.

Art. 295 din Codul penal sancioneaz sub denumirea de specul numai o parte din activitile speculative, de pild darea de bani cu dobnd i exercitarea ca ndeletnicire a comerului fr autorizaie, nu mai sunt considerate infraciuni de specul ca urmare a abrogrii art. 295 lit. c i d din C. p. prin Legea nr. 12/1990. 139 Afacerile comerciale ilicite sunt sancionate ca infraciuni i prin alte legi penale, cum ar fi de pild art. 5 din Legea 11/1990 privind combaterea concurenei neloiale. 57

138

2.1.2.Importana statutului juridic de comerciant Instituirea statutului juridic de comerciant cunoaterea i respectarea acestuia, servete interesele comercianilor, afaceritilor, terilor i n general ale ntregii societi. Ca urmare, prin statutul juridic de comerciant nelegem ansamblul de norme legale care reglementeaz sistemul de relaii n care o persoan fizic sau juridic poate desfura activiti comerciale conform principiilor dreptului afacerilor comerciale. Acesta definete locul i rolul comerciantului n sistemul relaiilor comerciale n vederea realizrii unor afaceri legale, eficiente pentru toi participanii, inclusiv terii, n scopul satisfacerii necesitilor materiale i spirituale conform principiilor specifice. Necesitatea efecturii unor afaceri comerciale legale i eficiente presupune: a) instituirea unui statut juridic pentru comerciant, care s fie n conformitate cu principiile dreptului afacerilor comerciale, compatibil cu un mediu favorabil afacerilor productoare, de bunuri i valori comerciale. Astfel, prin modul de reglementare a statutului juridic de comerciant trebuie s se vizeze: - posibilitatea cunoaterii complexe a partenerului de afaceri, pentru a alege partenerul cel mai indicat; - interzicerea accesului la calitatea de comerciant a persoanelor care ar afecta actul comercial i n general ar produce prejudicii ilegale propriului patrimoniu (minorul, alienatul mintal) sau patrimoniului altei persoane; - retragerea calitii de comerciant celor care au nclcat grav drepturile i libertile celorlali, au cauzat prejudicii prin fapte grave, inducnd nesigurana n afaceri, falimentul n lan cauzal etc. (falii, infractorii interzii etc.); - libertatea comerului, a conveniilor, celeritatea n afaceri, egalitatea juridic a prilor; - libera concuren i prevenirea concurenei neloiale; - cooperarea n avantajul reciproc al prilor; - promovarea i stimularea iniiativei i a competenei n afaceri; - prevenirea prejudicierii prin acte i fapte ilegale, n afaceri, crearea unui mediu sigur i sntos al afacerilor. b) Instituirea unor obligaii profesionale ale comercianilor, a cror finalitate vizeaz protejarea intereselor participanilor la afacere astfel: - stabilirea unei identiti specifice prin semntur, tampil, sediu, domiciliu, certificat de nmatriculare etc., identitate ce poate fi verificat de oricine prin intermediul Registrului Comerului care constituie o eviden a unor informaii comerciale de interes public; n acest sens comerciantul este obligat s se identifice la Registrul Comerului, prin nmatriculare i orice schimbare n identitate nu este opozabil terilor dect dac s-a fcut prin

58

intermediul Registrului Comerului i cu publicitatea necesar prin Monitorul Oficial140; - stabilirea unor limite ale capitalului social a obiectului de activitate, aciunile sau prile sociale, asociaii, administratorii i nregistrarea acestora n Registrul Comerului, fiind informaii comerciale de interes public, pe baza crora se pot angaja afaceri mai puin riscante; - orice comerciant este obligat s in anumite registre privind actele i faptele sale de comer, patrimoniul etc., care i sunt opozabile; - lunar, semestrial i anual, comerciantul va comunica la administraia financiar i va publica anual la Monitorul Oficial anumite situaii sintetice ale afacerilor sale i rezultatul acestora (balana de verificare i bilan contabil); - comerciantul va comunica la Registrul Comerului anumite date privind modificarea statutului su, modificri ce prezint interes pentru ceilali parteneri de afaceri sau teri (divor, faliment etc.) c) Instituirea prezumiei de comercialitate, ceea ce nseamn c toate actele svrite de comerciant sunt presupuse a fi fapte de comer i deci sunt reglementate de legile comerciale, respectiv de un regim derogatoriu de la dreptul civil, chiar dac prin natura i obiectul lor se relev a fi acte civile; prin aceasta se asigur o certitudine asupra naturii i regimului juridic al actelor i operaiunilor svrite de comerciant, att n favoarea sa ct i a celorlali parteneri i teri. Aceast prezumie legal este relativ, admind deci proba contrar; de pild, cel care pretinde c actul svrit de un comerciant are caracter civil trebuie s fac dovada c actul respectiv nu a fost svrit pentru nevoile comerului, ci privete operaiile de natur civil ale comerciantului. d) Actele comerciale ncheiate de comerciant sunt supuse unor reguli speciale, derogatorii de la dreptul civil, tocmai pentru satisfacerea n condiii mai bune a intereselor prilor n afaceri, ale terilor i n general ale societii, cum sunt: n obligaiile comerciale codebitorii sunt prezumai c s-au obligat solidar (art. 42 din Codul comercial); datoriile comerciale n bani produc dobnd de drept, din ziua cnd devin exigibile (art. 43 din Codul comercial); n obligaiile comerciale judectorul nu poate acorda un termen de graie (art. 44 din Codul comercial); n raporturile comerciale, retractul litigios este interzis (art. 45 din Codul comercial); dovada drepturilor rezultnd din actele comerciale se poate face cu orice mijloace de prob admise de lege (art. 46 din Codul comercial). e) n cazul ncetrii plilor pentru datoriile sale comerciale, comerciantul poate fi supus procedurii reorganizrii i lichidrii judiciare. Aceast procedur se aplic numai comercianilor, cu excluderea necomercianilor, chiar dac ei s-au obligat prin acte comerciale.
De pild nu se poate invoca nerespectarea procedurii de citare, pentru motivul c i-a schimbat sediul ntr-un alt loc, iar citaia i s-a trimis la vechiul sediu, n condiiile n care nu a nregistrat la Registrul Comerului schimbarea sediului. 59
140

f) Comercianii n scopul aprrii drepturilor lor pot participa la constituirea unor camere de comer i industrie, ca organizaii profesionale, cu atribuii n acest sens. Pe de alt parte, este important s cunoatem cnd necomerciantul efectueaz mpreun cu un comerciant un act de comer, deoarece acesta beneficiaz de anumite dispoziii aplicabile comercianilor.141 2.1.3. PERSOANELE FIZICE SUBIECI AI DREPTULUI AFACERILOR COMERCIALE 2.1.3 Condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc persoanele fizice pentru a fi subieci ai dreptului afacerilor comerciale Pentru ca o persoan fizic s dobndeasc statutul juridic de comerciant, sau ntreprinztor trebuie s ndeplineasc unele condiii prevzute de lege. Am vzut c o persoan fizic pentru a putea fi subiect al dreptului comercial, trebuie s fie ntr-una din cele dou categorii: a) s desfoare activiti de comer ca o profesie; b) dac nu este comerciant, atunci s participe la un act subiectiv prevzut de art. 4 din Codul comercial, sau la un act obiectiv din cele enumerate la art. 3 din Codul comercial. n afar de aceste condiii, persoana fizic, pentru a putea fi subiect al dreptului afacerilor comerciale, trebuie s ndeplineasc i alte condiii, astfel: a) condiii referitoare la persoan, care, la rndul lor, sunt de dou feluri: condiii necesare protejrii persoanei care vrea s fac comer (capacitatea de folosin i capacitatea de exerciiu)142; condiii necesare protejrii intereselor generale (adic, persoana s nu fie n stare de incapacitate sau incompatibilitate), precum i a intereselor celorlali parteneri de afaceri; b) condiii referitoare la activiti care presupun cu necesitate ndeplinirea actelor i faptelor de comer cu titlu de profesie; c) activitatea de afaceri s se desfoare n limitele prevzute de lege, limite necesare pentru exercitarea libertii comerciale de ctre toi143; aceasta nseamn c persoana fizic i persoana juridic s fie autorizate s desfoare acte i fapte de comer n scopul obinerii de profit prin realizarea de bunuri materiale, respectiv prestri servicii din vnzarea acestora pe pia, n condiii de concuren i cu respectarea legii.
A se vedea supra p. ___ Prin capacitate juridic de folosin se nelege aptitudinea omului de a avea drepturi i obligaii, iar prin capacitatea de exerciiu capacitatea persoanei de a-i exercita drepturile i de a-i asuma obligaii, svrind acte juridice, cu discernmntul necesar. 143 Este cunoscut c libertatea social fr limite nu poate exista, cum de altfel libertatea social nu poate exista fr responsabilitate; libertatea social fr limite i responsabiliti genereaz anarhie i abuzuri, ceea ce mpiedic exercitarea libertii.
142 141

60

Principiul libertii comerciale presupune respectarea numai a limitelor prevzute n mod expres de o lege democratic, precum i cele convenite n mod legal de pri, denumite i limite convenionale.144 n afara acestor restricii libertatea comercial este practic nelimitat. n categoria limitelor legale prevzute pentru dobndirea statutului de comerciant sunt incluse: incapacitile prevzute de lege, care tind a proteja interesele incapabilului fa de activiti comerciale cu consecine pgubitoare pentru patrimoniul su ( minori, alienai mintal); interdiciile, decderile, incompatibilitile i alte reglementri care sunt prevzute de legiuitor cu scopul protejrii intereselor generale inclusiv ale partenerului de afaceri; interzicerea clauzelor abuzive n contracte. Limitele convenionale se refer la : includerea n contracte a unor clauze non-concureniale145; includerea obligaiei de garanie contra eviciunii146 din partea vnztorului unui fond de comer sau a locatorului, n cazul contractului de locaie de gestiune a fondului de comer; obligaia de non-concuren stipulat n contractul individual de munc sau n contractul de reprezentare comercial etc.. Sintetiznd aceste idei, considerm c o persoan poate s dobndeasc aceast calitate de comerciant dac ndeplinete urmtoarele condiii: persoana fizic, cetean romn, s aib capacitatea juridic cerut de lege, respectiv att capacitate de folosin, ct i capacitate de exerciiu; persoana fizic trebuie s exercite n mod obinuit, cu titlu de profesie, fapte de comer; comerul s fie desfurat n nume propriu; activitatea comerciantului s se finalizeze ntr-un ctig din care s-i asigure cel puin existena (finis mercatorum est lucrum), excluzndu-se n principiu o activitate nelucrativ147; persoana fizic-comerciant s acioneze pe riscul su i cu rspundere nelimitat; obinerea autorizaiilor prevzute de lege.148 Deci, pentru a putea s efectueze afaceri comerciale legale, subiectul trebuie s ndeplineasc condiiile calitii de comerciant prin profesie sau prin activitatea comercial ce o desfoar prevzut de lege, adic s aib statutul de comerciant recunoscut potrivit legii.
A se vedea supra p. ____ De pild, ntr-un contract doi afaceriti stabilesc clauze (altele dect cele prevzute n Legea privind combaterea concurenei neloiale nr. 11/1991 i Legea concurenei nr. 21/1996), n scopul prevenirii concurenei ntre ei, prin acte care s-ar prejudicia reciproc. 146 Prin eviciune se nelege pierderea posesiunii unui bun ca urmare a exercitrii de ctre o alt persoan a dreptului su asupra aceluiai bun. 147 Activitatea nelucrativ este o activitate neproductoare de profit. 148 Smaranda Angheni i colectiv. Drept comercial, Editura Oscar Print, Bucureti 2000, p. 52.
145 144

61

2.1.3.1 Capacitatea persoanei fizice subiect al afacerii comerciale Potrivit art. 949 din Codul civil poate contracta orice persoan ce nu este declarat necapabil de lege. Prin urmare, regula este capacitatea de a contracta, iar incapacitatea excepia. Ca o aplicare a acestei reguli, art. 1306 din Codul civil prevede c pot cumpra i vinde toi crora nu le este oprit prin lege. O persoan fizic, pentru a deveni comerciant trebuie s aib capacitate de exerciiu i capacitate de folosin. a)Capacitatea de exerciiu este nsuirea persoanei, recunoscut de lege, de a discerne cu privire la actele i faptele sale, consecinele acestora i de a-i asuma legal responsabilitatea lor. Potrivit Codului comercial i a Decretului 31/1954 o persoan fizic poate fi comerciant dac are capacitate deplin de exerciiu, respectiv de a-i exercita drepturile, de a-i asuma i ndeplini obligaiile. Potrivit legii, capacitatea de exerciiu deplin se dobndete la mplinirea vrstei de 18 ani, cu excepia cazurilor prevzute de lege ( persoanele puse sub interdicie). n privina minorului pn la vrsta de 18 ani acetia nu pot ncepe o activitate de comer n nume propriu149 i cu titlu de profesiune. n schimb, reprezentanii lor legali pot continua un comer n numele minorului, dac acesta a dobndit un fond de comer pe cale succesoral. Nici minorul cu capacitate de exerciiu restrns, recunoscut ntre 14 i 18 ani, nu poate fi comerciant, chiar dac, pentru unele acte juridice (de exemplu, la ncheierea contractului individual de munc al minorului) i se recunoate capacitatea deplin de exerciiu ncepnd cu vrsta de 16 ani, nefiind nevoie de ncuviinarea prealabil a reprezentantului legal iar de la vrsta de 15 ani numai cu ncuviinare. Art. 10 din Codul comercial (n prezent abrogat) stabilea limita minim de 18 ani pentru a deveni comerciant, dispoziie reluat de art. 8 din Decretul 31/1954. Raiunea impunerii capacitii depline de exerciiu const n gravitatea consecinelor juridice a actelor i faptelor de comer pentru patrimoniul minorului, dar i pentru patrimoniul partenerului de afaceri i n general pentru mediul de afaceri. De altfel, n art. 49 Constituia impune un regim special de protecie i de asisten n realizarea drepturilor copiilor. n privina femeii care se cstorete naintea mplinirii vrstei de 18 ani, la 16 ani i, excepional la 15 ani, potrivit art. 8 al.3 din Decretul 31/1954, prin cstorie aceasta dobndete capacitatea de exerciiu deplin, dar numai n domeniul dreptului civil, nu i n cel al afacerilor comerciale. b) Cu privire la capacitatea de folosin, n principiu orice persoan beneficiaz de aceast prerogativ recunoscut de lege. Minorului nu i se poate ngrdi capacitatea de folosin, cu excepia cazurilor prevzute de lege. Deci, o persoan care nu are capacitate de exerciiu n afaceri n nume propriu, poate n virtutea capacitii de folosin s beneficieze de afacerile comerciale fcute legal n numele su de o persoan cu capacitate de exerciiu deplin n afaceri comerciale, care-i gestioneaz afacerile. Aadar, de regul, orice persoan fizic are vocaia necesar pentru a fi comerciant, vocaie care izvorte din principiul libertii
Potrivit art. 45 pct. 4 din Constituie Minorii sub vrsta de 15 ani nu pot fi angajai ca salariai. Deci, ntre 15-18 ani minorii pot fi angajai ca salariai i s desfoare activiti de afaceri comerciale, dar nu n numele lor, ci al patronului, i conform mputernicirilor date. 62
149

comerului. Totui, n scopul protejrii interesului general i al comerciantului, al afaceristului s-a stabilit prin lege anumite incompatibiliti, decderi i interdicii, i n mod excepional convenionale, motive, stri care mpiedic o persoan de a dobndi calitatea de comerciant.150 2.1.3.2 Incompatibiliti Activitatea comercial are un caracter speculativ urmrind un profit care evident de cele mai multe ori se realizeaz n detrimentul altuia. n cazul cnd activitatea comercial n interes propriu se desfoar n aceeai persoan care deine i funcii sau profesii legate de interesele generale ale societii poate aprea aa-zisul conflict de interese, care s-ar putea soluiona n dauna intereselor generale. Potrivit art. 70 din Legea nr. 161/2003 privind unele msuri pentru asigurarea transparenei n exercitarea demnitilor publice, a funciilor publice i n mediul de afaceri, prevenirea i sancionarea corupiei, prin conflict de interese se nelege situaia n care persoana ce exercit o demnitate public sau o funcie public are un interes personal de natur patrimonial, care ar putea influena ndeplinirea cu obiectivitate a atribuiilor care i revin potrivit Constituiei i altor acte normative. n art. 71 al legii mai sus citate, se prevede c principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese n exercitarea demnitilor publice i funciilor publice sunt: imparialitatea, integritatea, transparena deciziei i supremaia interesului public. Tot pentru a preveni conflictul de interese, denumit i incompatibilitate de interese151 s-a instituit prin lege incompatibiliti, decderi i interdicii152, ca situaii care mpiedic un comerciant s aib i anumite funcii sau s exercite anumite profesii. Potrivit art. 78 din Legea nr. 161/2003 persoana care se consider vtmat ntr-un drept al su ori ntr-un interes legitim ca urmare a unui conflict de interese privind aleii locali se poate adresa instanei de judecat competente, potrivit legii, n funcie de natura actului emis sau ncheiat. Pentru a preveni conflictul de interese, denumit i incompatibilitate de interese153 s-a instituit prin lege incompatibiliti, decderi i interdicii, ca situaii care mpiedic un comerciant s aib i anumite funcii sau s exercite anumite profesii. Ca urmare, activitatea de afaceri comerciale este incompatibil cu anumite funcii sau profesii deoarece: activitatea de afaceri comerciale are un caracter speculativ care presupune punerea n primul plan a interesului personal de a ctiga n detrimentul altuia, inclusiv a interesului general; funcionarul public este obligat s promoveze interesele publice, care ar putea fi n conflict cu interesele sale dac este n acelai timp i comerciant;

Smaranda Angheni, op. cit. p. 52. A se vedea prof. dr. Stanciu Crpenaru, op. cit. p. 80. 152 n art. 76 din Legea nr. 161/2003 se dispune c primarii i viceprimarii, primarul general i viceprimarii municipiului Bucureti sunt obligai s nu emit un act administrativ sau s nu ncheie un act juridic ori s nu emit o dispoziie, n exercitarea funciei ,care produce un folos material pentru sine, pentru soul su ori rudele sale de gradul I. Actele administrative emise sau actele juridice ncheiate ori dispoziiile emise cu nclcarea acestor obligaii de ctre alei locali mai sus artai sunt lovite de nulitate absolut. 153 A se vedea prof. dr. Stanciu Crpenaru, op. cit. p. 80.
151

150

63

 activitatea de afaceri comerciale presupune egalitate ntre pri ori anumite funcii impun autoritate, putere, ceea ce ar afecta corectitudinea n afaceri prin corupie, inegalitate, abuz etc.; demnitarul, funcionarul public, servind interesele publice, trebuie s se consacre n ntregime funciei pe care o ocup i nu afacerilor comerciale n interesul su. De pild, potrivit art. 3 din H.G. nr. 667/1991 este interzis funcionarilor publici s fac activiti de comer, s ia lucrri n antrepriz sau pmnt n arend. Nu intr sub aceast interdicie dobndirea sau nstrinarea de aciuni ori pri sociale i alte acte expres prevzute de art. 3 din hotrre .154 Astfel, nu pot fi comerciani, datorit funciei pe care o dein : a) parlamentarii; b) funcionarii publici155; c) magistraii (procurorii i judectorii); d) militarii; e) poliitii etc. Nu pot fi comerciani datorit profesiei pe care o au acele persoane care exercit profesii liberale: a) avocaii156; b) notarii157; c) medicii etc. Se consider c activitatea pe care o desfoar cei care presteaz o profesiune liberal nu are caracter speculativ, chiar dac se obine, evident, un ctig cu caracter de onorar.

n Hotrrea Guvernului nr. 667/1991 privind unele msuri pentru asigurarea prestigiului social al funcionarilor publici art. 3 se dispune: Prin ntregul lor comportament, funcionarii publici trebuie s se arate demni de consideraia i ncrederea pe care o impune poziia lor oficial i s se abin de la orice acte de natur s compromit prestigiul funciei pe care o dein. n acest scop este interzis funcionarilor publici: a) s accepte, pentru ei sau pentru alii, n considerarea situaiei lor oficiale, daruri sau alte avantaje sau s fac s li se promit asemenea daruri sau avantaje; b) s primeasc cereri a cror rezolvare nu este de competena lor i care nu le sunt repartizate de efii ierarhici ori s intervin pentru soluionarea unor asemenea cereri; c) s fie mandatarii unei persoane n ce privete efectuarea unor acte n legtur cu funcia pe care o ndeplinesc; d) s fac activiti de comer, s ia lucrri n antrepriz sau pmnt n arend; nu intr n aceast dobndirea sau nstrinarea de aciuni ori pri sociale, ca i dobndirea, n alt mod, a calitii de asociat sau ndeplinirea unei activiti profesionale nesalarizate n cadrul regiilor autonome, societilor comerciale ori altor organizaii cu scop lucrativ, cu condiia ca interesele funcionarului n aceste caliti s nu vin n concurs direct cu corecta ndeplinire a obligaiilor aferente funciei publice pe care o deine. . 155 Prin funcia public, n sens restrns, nelegem un fascicul de atribuii i responsabiliti stabilite de autoritatea sau instituia public, n temeiul legii, n scopul realizrii competenei sale n domeniul administraiei publice. Dr. V. Dabu , Rspunderea juridic a funcionarului public, Ed. Global Lex, Bucureti 2000, p. 112. n Legea 188/1999, legea funcionarului public, la art. 56 al 2 i art. 57 se subliniaz n mod expres c funcionarii publici nu pot deine funcii n regiile autonome, societile comerciale i alte uniti cu scop lucrativ, care au legtur cu atribuiile ce le revin din funciile publice pe care le dein i nu pot fi mandatari ai unor persoane n ceea ce privete efectuarea unor acte n legtur cu funcia pe care o ndeplinesc. Din modul n care este formulat textul de lege rezult c exist posibilitatea pentru funcionarii publici de a efectua alte activiti de afaceri comerciale, legea limitnd numai sfera activitilor ce pot fi desfurate de acetia, prin excluderea acelora care au legtur cu funcia public deinut. 156 Legea 51/1995 privind organizarea i exercitarea profesiei de avocat. 157 Legea 36/1995 Legea notarilor publici i a activitii notariale. 64

154

Medicii nu sunt comerciani nici atunci cnd i desfoar activitatea n cabinete private, nici atunci cnd nfiineaz policlinici, spitale sau sanatorii private. Activitatea medicului de a acorda ngrijiri medicale bolnavilor, nu este un act de comer pentru c nu este prevzut de art. 3 al Codului comercial i nu poate fi inclus, printr-o analogie prudent i fidel, n nici unul din actele de comer enumerate de punctele 1-20 ale art. 3. Astfel, autorul I.L. Georgescu arat c un spital sau un cabinet medical unde se acord ngrijiri medicale bolnavilor nu poate fi considerat ntreprindere de furnituri, n sensul art. 3, pct. 5 al Codului comercial, deoarece prestaiile de alimente, medicamente i cazare ce se fac bolnavilor, nu sunt dect un mijloc indispensabil i accesoriu profesiunii medicale i aceasta indiferent de natura ngrijirii, indiferent dac este vorba de sanatorii de chirurgie, de boli pulmonare, de boli interne etc.. Aceeai concluzie se impune i n ce privete pe dentiti pentru care cumprarea de material dentistic, indispensabil artei lor, nu reprezint dect un accesoriu al exerciiului profesiunii. n doctrina francez s-a concluzionat, de asemenea, c aceia care practic unele profesiuni liberale, cum sunt avocatura i medicina, nu sunt comerciani atunci cnd exercit o practic individual i se pot constitui n societi civile (i nu comerciale) atunci cnd exercit n comun profesia.158 n ceea ce privete farmacitii, practica judiciar romneasc i francez au statuat c acetia sunt comerciani atunci cnd desfoar activitatea n farmacii private.159 n doctrina judiciar italian s-a considerat c atunci cnd substanele medicale sunt cumprate i ntrebuinate pentru executarea de reete, farmacistul ndeplinete o activitate care intr n orbita artei sanitare pentru care el primete o recompens ce este de natura unui onorar.160 2.1.3.3 Decderi Asigurarea legalitii i moralitii activitii comerciale a condiiilor bunei desfurri a acesteia, a creditului comercial i bancar, precum i protejarea demnitii profesiunii comerciale, impun ca, n cazul svririi unor fapte grave, comerciantul n cauz s fie deczut din dreptul de a exercita o profesiune comercial. Scoaterea din rndul comercianilor pentru o anumit perioad de timp a celor care au svrit fapte grave n activitatea de comerciant se face n scopurile de mai sus, enunate, att preventiv, ct i educativ. ntruct sanciunea decderii din dreptul de a exercita o profesiune comercial constituie o decdere din drepturile unei persoane, ea nu poate interveni dect n cazurile i n condiiile prevzute de lege. Potrivit dispoziiilor legale (art. 21 lit. e,g din Legea nr. 26/1990 republicat i art. 5 din Legea nr. 12/1990 republicat), persoanele care au fost condamnate penal pentru una din infraciunile prevzute de Legea nr. 12/1990 nu mai pot exercita

G. Ripert, Trait lmentaire de Droit Commercial, Paris, 1977, pp. 111-114, citat de prof. I. Turcu, op. cit. p. 58. Dimpotriv, farmacitii care lucreaz ca simpli salariai n farmaciile de stat, n clinici sau policlinici ori n laboratoarele facultilor nu fac acte de comer i nu sunt comerciani. 160 Prof. I. Turcu, op. cit., p. 56.
159

158

65

profesiunea de comerciant, fiind considerate nedemne de a exercita aceast profesie (decdere legal). Evident, este nevoie de o hotrre judectoreasc definitiv prin care comerciantul s fi fost condamnat pentru una din infraciunile prevzute de Legea nr. 12/1990. Aceasta este o decdere prevzut de lege. Aceast decdere din dreptul de a exercita profesia de comerciant este ridicat de drept prin efectul legii n cazul reabilitrii judectoreti, atunci cnd hotrrea judectoreasc de reabilitare a rmas definitiv. Efecte asupra acestei decderi mai are amnistia i prescripia. Conform art. 64 lit. c din Codul penal o persoan poate fi condamnat i cu interzicerea dreptului de a ocupa o funcie sau exercita o profesie de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru svrirea infraciunii (este vorba i de alte infraciuni dect cele prevzute de Legea nr. 12/1990 republicat). Aceasta este o decdere judectoreasc fiind dat de judector n baza legii. Pedeapsa complementar a interzicerii unor drepturi poate fi aplicat dac pedeapsa principal stabilit este nchisoarea de cel puin 2 ani i instana constat c fa de natura i gravitatea infraciunii, mprejurrile cauzei i persoana infractorului, aceast pedeaps este necesar. Aplicarea pedepsei interzicerii unor drepturi este obligatorie cnd legea prevede aceast pedeaps. 2.1.3.4 Interdiciile Interdiciile pot fi legale sau convenionale. Interdiciile legale se refer la anumite activiti care nu pot face obiectul comerului particular (privat) i care sunt monopol de stat ori la anumite persoane crora le este interzis prin lege s desfoare activiti comerciale . De pild potrivit art. 5 din Legea nr. 300/2004, pentru a desfura activiti economice n mod independent sau n cadrul asociaiilor familiale persoana fizic, respectiv membrii asociaiei familiale care au calitatea de angajat propriu s nu fi fost condamnai prin hotrre judectoreasc definitiv pentru svrirea infraciunii prevzute la art. 281 din Codul penal, a altor infraciuni privind regimul legal stabilit pentru unele activiti economice sau a infraciunii de fals. Potrivit art. 14 din Codul comercial, persoana pus sub interdicie nu poate fi comerciant i nici continua comerul. Neavnd discernmnt, din cauza alienaiei i debilitii mintale, persoana n cauz este pus sub interdicie. n consecin ea nu va mai putea ncheia acte juridice, inclusiv actele juridice pe care le reclam activitatea comercial. Legea interzice acestei persoane s nceap ori s continue un comer. Trebuie artat c art. 14 din Codul comercial mai prevede c nu poate fi comerciant i nici continua comerul cel pus sub consiliul judiciar. Aceast incapacitate privea pe risipitor (prodigul) care odat pus sub consiliu judiciar era lipsit de capacitatea de a ncheia acte juridice161. Instituia punerii sub consiliu judiciar a fost suprimat prin abrogarea art. 445 i 458-460 din Codul civil, n temeiul art. 49 din Decretul 32/1954 pentru punerea n aplicare a Codului familiei i a Decretului privitor la persoanele fizice i persoanele juridice. Potrivit art. 15 din Legea nr. 507/2002 cnd unei persoane fizice care desfoar activiti economice
A se vedea C. Hamangiu, I. Rosetti-Blnescu, Al. Bicoianu, Tratat de drept civil, vol I, Editura Naional, Bucureti, 1928, p. 773 i urmtoarele. 66
161

sau unei asociaii familiale creia i-a fost anulat autorizaia ca urmare a aplicrii unei sanciuni poate solicita o nou autorizare numai dup expirarea unui an de la comunicarea msurii de anulare rmas definitiv. Cnd acestora le-a fost anulat a doua oar autorizaia ca urmare a aplicrii unei sanciuni poate solicita o nou autorizare numai dup expirarea a 3 ani de la comunicarea ultimei msuri de anulare, rmas definitiv. Pentru ocrotirea unor interese generale ale societii de ordin economic, social sau moral, anumite activiti nu se pot exercita pe baza liberei iniiative: prospectarea i extracia crbunelui, a minereurilor feroase, nemetalifere, a srii i a minereurilor de metale rare; extracia i prelucrarea ieiului i gazelor naturale; prelucrarea tutunului; fabricarea spirtului; activiti care datorit importanei lor pentru economia naional constituie monopol de stat. Pe de alt parte sunt i alte activiti ce pot fi periculoase, constituind infraciuni dac nu se desfoar sub un anumit control intern sau chiar internaional162 cum sunt: cultura, fabricarea sau comercializarea stupefiantelor ori precursorilor acestora, fabricarea i comercializarea de echipament militar, de muniii, de armament .a.163 Interdiciile convenionale sunt stabilite sub forma clauzelor inserate n contract i produc efecte, evident ntre prile contractante164 (res inter alios acta aliis, neque nocere neque prodese potest). De exemplu, ntr-un contract de vnzare a fondului de comer se poate stabili o clauz prin care vnztorul fondului de comer se oblig ca o anumit perioad de timp, socotit din momentul cesionrii fondului, s nu fac acelai gen de comer sau s nu se restabileasc n acel loc pentru exercitarea aceluiai comer. Tot astfel, incompatibiliti convenionale pot rezulta din clauze de exclusivitate, prin care un distribuitor se oblig fa de productor s nu vnd dect anumite produse, n spe cele fabricate de productor, deci distribuitorul este incompatibil de a desface alte categorii de produse sau aceiai categorie de produse dar fabricate de alt productor. 2.1.4. Activitatea desfurat de persoana fizic s fie o afacere comercial. Am vzut c, pentru ca persoana fizic s poat fi comerciant, este necesar s aib capacitate deplin de exerciiu, s nu fie deczut, incompatibil sau s i se fi interzis aceast calitate. O a doua condiie pe care trebuie s o ndeplineasc o persoan fizic pentru a fi comerciant se refer la activitatea pe care o desfoar sub cele dou aspecte: exercitarea actelor i faptelor de comer cu titlu de profesie, n mod obinuit; svrirea de acte i fapte de comer din cele prevzute n art. 3 din Codul comercial. Faptele de comer trebuie s fie o permanen a activitii persoanei care i face o profesie din activitatea de comer, acionnd cu contiina calitii pe care o are. Caracterul continuu, repetat al faptelor de comer rezult din prevederile art. 7 i art. 9 din Codul comercial. Conform art. 9 din Codul comercial, orice persoan care
Controlul intern i internaional presupune autorizri prealabile date n baza ndeplinirii unor condiii, limitri la producie, i inspecii conform legii, pentru a se asigura respectarea acestora. 163 A se vedea Hotrrea Guvernului 1323/1990 care, n temeiul art. 218 din Legea nr. 31/1990 a prevzut activitile care nu pot face obiectul unei societi comerciale. 164 Art. 973 din Codul civil prevede Conveniile n-au efect dect ntre prile contractante. 67
162

ntr-un chip accidental face o operaiune de comer, nu poate fi considerat ca fiind comerciant; ea este ns supus legilor i jurisdiciei comerciale pentru contestaiile ce se pot ridica din aceast operaiune. 2.1.5. Desfurarea afacerii comerciale s fie n nume propriu A treia condiie const n obligaia persoanei fizice de a face comer n nume propriu. Aadar, persoana care exercit o activitate de comer n numele i pe seama altei persoane nu dobndete calitatea de comerciant. Astfel, nu sunt comerciani, auxiliarii de comer (prepusul, procuristul, vnztorul, comisul-voiajor) deoarece actele de comer pe care le ncheie nu sunt n nume propriu, ci n numele i pe seama comerciantului la care sunt angajai sau pentru care lucreaz. n practic, dar i n doctrin s-a pus problema calificrii calitii persoanelor care svresc acte de comer n cadrul unor contracte de prte-nom; de exemplu, exercitarea comerului de ctre debitorul supus procedurii de lichidare judiciar prin intermediul altei persoane. ntr-o opinie, calitatea de comerciant o are persoana interpus (mandatarul prte-nom), deoarece intereseaz numele sub care se svresc faptele de comer. Dup o alt opinie, trebuie s prevaleze realitatea i, deci calitatea de comerciant o are adevratul stpn al afacerii (mandantul prte-nom). Opinia se bazeaz pe faptul c i n dreptul comun, actul simulat este nul dac fraudeaz legea. n sfrit, dup o alt opinie, calitatea de comerciant o are att persoana interpus, ct i persoana care exercit n realitate activitatea comercial.165 n ceea ce ne privete ne raliem primei opinii, deoarece n activitatea comercial, terii au n vedere persoana cu care intr n raporturi juridice, bazndu-se pe creditul pe care aceasta l are n activitatea pe care o desfoar. 2.1.6. Desfurarea afacerii comerciale s fie n scopul obinerii unui profit. A patra condiie pentru calitatea de comerciant este ca activitatea lui s se finalizeze ntr-un ctig din care s-i asigure cel puin existena (finis mercatorum est lucrum), excluzndu-se, n principiu, o activitate nelucrativ. Ceea ce intereseaz este elementul subiectiv n sensul inteniei comerciantului de a obine un profit i nu neaprat obinerea efectiv i imediat a profitului.166 De asemenea, nu intereseaz ca desfurarea comerului de ctre comerciant s fie unica surs de venituri. Esenial este ca orice activitate desfurat de o astfel de persoan n condiiile legii s aib drept scop principal obinerea unui profit, nencadrndu-se astfel n prestaii de non-profit. Desfurarea afacerii comerciale s se efectueze pe riscul comerciantului i cu rspundere nelimitat. Riscul comerciantului nu presupune un risc permanent exclusiv, ci capacitatea i posibilitatea de a-i asuma riscul afacerii i de a rspunde nelimitat. n cazul unei afaceri persoan fizic comerciant trebuie s fie depuse toate diligenele n prevenirea, nlturarea riscurilor sau diminuarea efectelor acestora.
165 166

Stanciu D. Crpenaru, Drept comercial romn, Editura All, Bucureti, 1999, p.70. Smaranda Angheni, op. cit. p. 54. 68

Rspunderea nelimitat este caracteristic pentru comerciantul persoan fizic. Comerciantul-debitor rspunde pentru datoriile ce izvorsc din fapte (acte) de comer cu ntreaga sa avere, cu toate bunurile mobile i imobile prezente i viitoare care se gsesc n patrimoniul su ca persoan fizic. Creditorii ale cror creane izvorsc din faptele de comer ale comerciantului se afl n concurs i pe aceeai poziie cu ceilali creditori ai comerciantului, creditori ale cror creane izvorsc din acte (fapte) civile. ntruct rspunderea persoanei fizice-comerciant este nelimitat, n practic se prefer constituirea unei societi comerciale cu rspundere limitat, chiar cu unic asociat, potrivit Legii nr. 31/1990, republicat, societi care din nefericire au avut un rol negativ n blocajul financiar, precum i n creterea numrului de falimente. Ca urmare prin Legea nr. 64/1995 s-au introdus unele cazuri cnd rspunderea n cazul S.R.L.-urilor se ntinde i asupra patrimoniului persoanelor fizice, administratori.167 2.1.7. Desfurarea afacerii comerciale s fie autorizat n condiiile legii Autorizaia prealabil nu presupune ngrdirea libertii comerului. Scopul autorizaiei este tocmai pentru a asigura libertatea comerului, protecia creditului public i privat, aciunea legilor economiei de pia etc.. Pentru comerciantul persoan fizic, autorizaia de exercitare a comerului se elibereaz de organele locale ale administraiei publice n a cror raz teritorial se afl sediul sau domiciliul comerciantului (primarul localitii). Autorizaia se emite potrivit Legii nr. 300/2004, fiind un act administrativ individual. n cazul refuzului eliberrii autorizaiei, persoana fizic solicitant poate s acioneze n instan autoritatea administraiei publice, potrivit Legii nr. 29/1990 i s cear recunoaterea dreptului pretins, anularea actului de respingere i repararea pagubei. Nesoluionarea cererii de autorizare, n termenul prevzut de lege, constituie un act administrativ ilegal. Aceast autorizare nu este o autorizare discreionar, ci o autorizare condiionat. Adic, atunci cnd comerciantul ndeplinete condiiile prevzute de lege pentru autorizare, i se nate dreptul la autorizare, cruia i corespunde obligaia autoritii de a elibera autorizaia.168 Dei autorizaia de exercitare a comerului este un act administrativ, aceasta nu poate fi revocat, suspendat sau anulat dect n condiii strict prevzute de lege i motivat. 2.1.8. Delimitarea calitii de comerciant de alte profesiuni ndeplinite de persoane fizice
Potrivit art. 124 din Legea nr.64/1995 Judectorul-sindic poate dispune ca o parte din pasivul debitorului, persoan juridic, ajuns n stare de insolven, s fie suportat de ctre membrii organelor de conducere - administratori, directori,cenzorii i de orice alt persoan-care au contribuit la ajungerea debitorului n aceast situaie, prin una din urmtoarele fapte: a) au folosit bunurile sau creditelepersoanei juridice n folosul propriu sau n cel al unei alte persoane; b) au fcut acte de comer n interes personal, sub acoperireapersoanei juridice; c) au dispus, n interes personal, continuarea unei activiti care ducea n mod vdit persoana juridic la ncetarea de pli; d) au inut o contabilitate fictiv, au fcut s dispar unele documente contabile sau nu au inut contabilitatea n conformitate cu legea; e) au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au mrit, n mod fictiv, pasivul acesteia; f) au folosit mijloace ruintoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, n scopul ntrzierii ncetrii de pli; g) n luna precedent ncetrii plilor, au pltit sau au dispus s se plteasc cu preferin unui creditor, n dauna celorlali creditori. Aplicarea dispoziiilor alin. (1) nu nltur aplicarea legii penale pentru faptele care constituie infraciuni. 168 Dr. V. Dabu, Rspunderea juridic a funcionarului public, Ed. Global Lex, Bucureti, 2000, pp. 177-178. 69
167

Nu sunt considerai comerciani urmtorii: meseriaii, agricultorii i persoanele care exercit profesii liberale. Meseriaii. Aa cum am vzut, un meseria este o persoan care, pe baza cunotinelor dobndite prin colarizare sau practic execut anumite operaiuni de prelucrare i transformare a obiectelor muncii sau presteaz anumite servicii. Elementul caracteristic al meseriei este munca personal calificat a meseriaului asupra materiei ori n prestarea unor servicii, pe care le folosete el i familia sa. Activitatea persoanei ca meseria este supus legii civile i prin urmare nu are calitatea de comerciant. Situaia nu mai este la fel de simpl n cazul n care meseriaul cumpr materialele i execut anumite produse pe care le vinde clienilor sau n cazul n care meseriaul nu lucreaz singur, ci ajutat de alte persoane. Problema dac, n aceste cazuri, meseriaul dobndete sau nu calitatea de comerciant este controversat.169 ntr-o opinie meseriaul nu devine comerciant chiar dac el svrete operaiuni comerciale, cum ar fi cumprarea de materiale pentru a fi prelucrate n produse care sunt vndute. Se consider c aceste operaiuni sunt accesorii exerciiului meseriei (accesorium sequitur principale). Dup o alt opinie, ct timp meseriaul se limiteaz la exerciiul meseriei, n sensul artat mai sus, el nu are calitatea de comerciant. Din momentul n care svrete fapte de comer n condiiile art. 7 din Codul comercial, meseriaul dobndete calitatea de comerciant. Deci meseriaul este considerat comerciant n cazurile n care cumpr mrfuri n vederea prelucrrii i revnzrii (art.3, pct. 1 din Codul comercial) sau, folosind for de munc strin i organizeaz o ntreprindere (art. 3, pct. 9 din Codul comercial). Controversa s-ar prea c ar fi soluionat prin art. 1 din Legea nr. 26/ 1990 care prevede n mod expres c, de la obligaia nregistrrii n registrul comerului sunt exceptai meseriaii i ranii care i desfac produsele din gospodria proprie. Se poate observa c Legea 26/1990 nu prevede c meseriaii i agricultorii care i vnd produsele nu sunt comerciani. Deci suntem n prezena scutirii de o obligaie profesional, asemntoare celei prevzute de art. 34 Cod comercial, privind inerea registrelor comerciale. Dup opinia domnului profesor Stanciu Crpenaru, de aceast scutire ar trebui s beneficieze numai meseriaul care se limiteaz la exerciiul meseriei sale. n msura n care, exerciiul meseriei ar fi nsoit de svrirea unor fapte de comer, scutirea nu ar mai fi operant, deoarece svrind acte de comer, cu caracter profesional meseriaul a devenit comerciant i, n aceast calitate, este obligat s se nmatriculeze n registrul comerului, cu toate consecinele ce decurg din aceasta inclusiv cele fiscale. n lumina celor artate mai sus rezult c delimitarea calitii de comerciant de calitatea de meseria se poate realiza numai prin raportare la dispoziiile art. 7 din Codul comercial, care stabilesc condiiile cerute pentru dobndirea calitii de comerciant170.
169 170

A se vedea supra p. ___ Prof. dr. Stanciu Crpenaru, op. cit., p. 71. 70

Agricultorii nu pot fi considerai comerciani, ca urmare a dispoziiilor art. 5 din Codul comercial care prevd Nu se poate considera ca fapt de comer cumprarea de producte sau de mrfuri ce s-ar face pentru uzul sau consumaia cumprtorului ori a familiei sale; de asemenea revnzarea acestor lucruri i nici vnzarea productelor pe care proprietarul sau cultivatorul le are dup pmntul su sau cel cultivat de dnsul. De asemenea, n art. 1 din Legea nr. 26/1990 se dispune c agricultorii sunt exceptai de la nregistrarea n registrul comerului. Persoanele care exercit profesiuni liberale, nu au calitatea de comerciant (medicii, avocaii, experii, arhitecii, notarii publici etc.). Spre deosebire de activitatea comercial, activitatea desfurat de aceste persoane const n punerea la dispoziia celor interesai a cunotinelor i competenei lor. n schimbul acestei activiti, persoanele n cauz primesc onorarii i, prin urmare, nu urmresc obinerea de profit.

71

CAPITOLUL III SOCIETATEA COMERCIALA SUBIECT AL DREPTULUI AFACERILOR COMERCIALE 2.2.1 Consideraii generale. Definiie. n limbajul afacerilor, expresia societatedesemneaz o persoan juridic ce posed i face s existe o ntreprindere, adic un grup de salariai care, sub autoritatea unui patron, exploateaz materialele i materiile prime n vederea punerii pe pia a produselor sau serviciilor171i realizarea unui profit. Aceast definiie este discutabil nefiind la adpost de critic. n desfurarea unei afaceri comerciale profitabile sunt necesare resurse materiale i financiare, resurse umane calificate, specializate precum i tehnici, proceduri i modaliti adecvate. Cnd ai resurse umane calificate poi obine i resurse materiale i financiare pentru a le folosi n mod eficient ntr-o afacere. Dar viaa a demonstrat c unii au resurse materiale dar nu au resursele umane calificate, necesare pentru a le face profitabile i invers. Ori sunt cazuri cnd nu pot fi valorificate resursele umane sau materiale, datorit unor interdicii sau incapaciti, ori din alte motive. Apariia societilor comerciale ca form i subiect al afacerilor a fost ca o soluie, la aceste probleme. Odat cu dezvoltarea comerului ntre Europa i Orient, a trgurilor cetii, clerici i militari au acumulat importante resurse materiale, pe care doreau s le fac profitabile. ns n realizarea acestui deziderat existau piedici de ordin social i juridic. Clericii pe de parte, militarii pe de alt parte, dei acumulaser capitaluri considerabile nu le puteau fructifica prin afaceri comerciale, pentru c primii erau oprii de dreptul canonic s dea bani cu dobnd, iar pentru cei din urm negustoria era incompatibil cu rangul i ocupaia lor fiind considerat o activitate degradant pentru ei. n acelai timp, celor care ddeau bani cu mprumut nu le convenea ideea c aceti bani, contopindu-se n patrimoniul mprumutatului comerciant riscau nerestituirea mprumutului ca urmare a concurenei creditorilor mprumutatului, ori a altor riscuri pe care nu vroiau s i le asume. Pe de alt parte dac efectuezi o afacere n nume propriu riscurile afacerii vor afecta ntregul patrimoniul al persoanei fizice n cazul despgubirii partenerului de afacere folosindu-se ntregul patrimoniul.172 Ei au cutat mijloace de evitarea riscurilor pe care nu vroiau s le asume, de ocolire att a piedicilor ct i neajunsurilor expuse mai sus, care s le permit s participe cu fonduri determinate pentru o perioad limitat, la o anumit operaiune comercial, fr a-i face public participarea, expunndu-se numai la riscuri mai mici, i fr a nfrunta riscurile personale ale comerciantului. Aa a aprut societatea comercial n comandit simpl societa en comandita semplice. n felul acesta, capitalul clericilor, militarilor i chiar al nobilililor era unit cu priceperea comercianilor pentru a se obine satisfacii de ambele prii n condiii convenabile
Patrick Dalion, Jean- Pierre Pamoukdjian, Dreptul societilor, Editura Economic, Bucureti, 2002, p. 13. O persoan fizic pentru a nu-i risca tot patrimoniul ntr-o afacere, poate nfiina o societate comercial cu asociat unic numai cu o anumit parte din bunuri sau valorile bneti din patrimoniu. ntr-o astfel de situaie creditorii societii comerciale
172 171

72

acestora . Cel care investete ntr-o afacere o anumit parte din patrimoniul su sub forma aportului173 la capitalul social, trebuia s-i fereasc restul de capital i n general, ntregul patrimoniu al su, de riscurile afacerii ce urmeaz a fi fcut. Ca urmare, a aprut ideea separrii patrimoniului persoanei fizice de patrimoniul persoanei juridice nfiinate, care a desfurat afacerea comercial. Pentru a cunoate capitalul social al comerciantului i respectiv, patrimoniul acestuia, i a efectua afaceri n deplin cunotin de cauz, a aprut ideea nregistrrii capitalului social, a patrimoniului, precum i al publicitii acestora, ca o garanie n afacere,174 prin cunoaterea situaiei reale a viitorului partener de afacere. Astfel, societatea comercial apare ca o instituie juridic format dintr-o totalitate de norme juridice prin care sunt soluionate o serie de probleme n realizarea unei afaceri profitabile cu riscuri minime. Dar ce este societatea comercial i cum este definit. Noiunea de societate provine din cuvntul latinesc societas, care nseamn ntovrire, asociaie, comunitate, unire, tovrie. Astfel, n art. 1 din Legea nr. 31/1990 se prevede c n vederea efecturii de acte de comer, persoanele fizice i persoanele juridice se pot asocia i pot constitui societi comerciale. Dar att Legea nr. 31/1990 ct i Codul comercial nu definesc societatea comercial ns , potrivit principiilor dreptului afacerilor se apeleaz n astfel de situaii la dispoziiile Codului civil. Astfel, n art. 1491 din Codul civil se dispune:Societatea este un contract prin care dou sau mai multe persoane se nvoiesc s pun ceva n comun, cu scop de a mpri foloasele ce ar putea deriva.. Sensul acestei dispoziii apare i mai clar dac avem n vedere prevederile art. 1492 din Codul civil, care dispun: Orice societate trebuie s aib ca obiect un ce licit i s fie contractat spre folosul comun al prilor. Fiecare membru al societii trebuie s pune ceva n comun sau bani, sau alte lucruri, sau industria .a.. Din dispoziiile citat rezult c societatea este un contract n temeiul cruia dou sau mai multe persoane (asociai) se neleg s pun n comun anumite bunuri (inclusiv bani) pentru a desfura mpreun o anumit activitate, n vederea realizrii i mpririi beneficiilor care vor rezulta. Dar n aceast definiie sunt incluse att societile civile, ct i societile comerciale, ca form de societi n general. Ca urmare, n doctrin, societatea comercial are o alt definiie. Societatea comercial este o ntreprindere pe care una sau mai multe persoane o organizeaz prin statut constitutiv n vederea realizrii de beneficii ca subiect de drept autonom sau i fr aceast nsuire, afectndu-i bunurile necesare

Aporturile constau n bunuri (sum de bani, imobil, mobile, valori mobiliare, fond de comer etc.) cu privire la care asociaii transfer proprietatea sau dreptul su societii, n schimbul crora ei primesc pri sociale sau aciuni adic drepturi sociale. Patrick Dalion, op. cit. p.35. de regul nu pot urmrii dect patrimoniul societii nu i al asociatului unic cu unele excepii strict prevzute de lege. 174 Pentru dezvoltri: I.L.Georgescu, Drept comercial romn, vol. II, Societile comerciale, Bucureti, 1948, pp. 14-21, O. Cpn, Caracteristici generale ale societilor comerciale, Dreptul nr. 9-12-1990, p. 7, Ion Turcu, Dreptul afacerilor, Editura Fundaia Chemarea Iai, 1992, p. 75. 73

173

pentru ndeplinirea de fapte de comer corespunztor obiectului statutar de activitate175 Societile comerciale sunt persoane juridice de drept privat, cu scop lucrativ (adic de obinerea profitului), care au un patrimoniu, o conducere proprie i un statut juridic. Aa cum am vzut, societile comerciale au aprut datorit necesitii unirii activitii mai multor persoane avnd n vedere specializarea ori resursele de care dispun, sau a unei mase de capitaluri mai importante dect aceea adus de ctre o singur persoan, n vederea constituirii patrimoniului necesar desfurrii unei afaceri comerciale eficiente. Dac societile sunt nfiinate dup procedura Legii nr. 31/1990 republicat i au sediul n Romnia atunci aceasta este o persoan juridic romn, indiferent dac acionarii sau conductorii acesteia sunt ceteni strini. Este important aceast prevedere deoarece, dup actuala Constituie, cetenii strini nu pot dobndi terenuri, ns societile comerciale, persoane juridice romne, chiar dac acionarul sau administratorul sunt ceteni strini, pot dobndi terenuri n Romnia. De regul, persoanele juridice subiecte ale raportului de drept comercial sunt subiecte colective de drepturi i obligaii, dar Legea nr. 31/1990 republicat prevede la art. 13 i posibilitatea constituirii de societi comerciale cu asociat unic. Societatea comercial poate fi privit n cel puin dou sensuri: - ca o instituie juridic176 n sine, considerat a fi un organism constituit, de regul pe baze asociative, cu scopul obinerii unui anumit profit (de ctre cei care s-au asociat) ca urmare a unei activiti comerciale; - ca un contract cu caracteristici proprii177, determinate de specificul scopului pentru care s-a realizat acordul de voin; constituie o excepie de la aceast regul, cazul societilor comerciale cu asociat unic n care nu se poate vorbi de contract, nefiind cel puin doi asociai. Dubla natur juridic a societilor comerciale se explic, aadar prin aceea c se mbin indisolubil att o latur voliional a asociailor, ct i una instituional ca efect al legii. n epoca contemporan, natura instituional a societii comerciale devine precumpnitoare, fenomen ce se explic prin poziia tot mai marcant pe care societile comerciale o ocup n economie, calitatea de subiect autonom colectiv de drept conferind acestora vocaia de a deveni ageni economici deosebit de influeni178.

O. Cpn, Societi comerciale, Editura Lumina, Bucureti, 1991, p. 35. Patrimoniul societii i patrimoniul persoanelor fizice, acionari sau conductori ai societii, sunt separate, iar n cazul societilor cu rspundere limitat, nu poate fi urmrit dect patrimoniul societii, nu i cel al persoanelor fizice, cu excepia cazului n care acestea au svrit unele fapte prevzute expres de art. 124 din Legea nr. 64/1995 privind reorganizarea judiciar i falimentul sau de alte legi (Codul penal). 177 Contractul de societate are urmtoarele elemente eseniale care l deosebesc de alte contracte: a) fiecare asociat se oblig s pun n comun o valoare patrimonial (aport); b) asociaii se oblig s desfoare mpreun o activitate care constituie obiectul societii; c) toi asociaii particip la realizarea i mprirea beneficiilor. 178 n prezent, societile comerciale, asociaiile i fundaiile, ca persoane juridice, se bucur de faciliti n comparaie cu persoanele fizice de exemplu la impozitare, la plata T.V.A. i chiar la taxele vamale care sunt mai mici sau de loc, n cazul persoanelor juridice fa de persoanele fizice.
176

175

74

Prototipul originar al societii comerciale l-a constituit societatea civil fr personalitate juridic care a fost consacrat de dreptul roman, strmoaa societii n nume colectiv de mai trziu. Aa cum am artat, n perioada pre-renascentist au aprut primele societi n comandit care au servit iniial ca instrumente juridico-economice prin intermediul crora deintorii de fonduri bneti putea s eludeze dispoziiile prohibitive, referitoare la mprumutul cu dobnd. n felul acesta, banii puteau fi fructificai cu profitul corespunztor, prin acest mijloc ocolitor ei fiind pui la dispoziia unor comerciani constituii n societi, activitate ce nu putea fi ncadrat ca mprumut cu dobnd i deci, interzis. Aa s-a nscut tipul de societate comercial n comandit care reunea dou tipuri de asociai: pe de o parte mprumuttorii (comanditarii), iar pe de alt parte comercianii debitori (comanditaii) care gestionau propriu-zis afacerile, pltind comanditarilor, sub form de cot parte din ctiguri, dobnzi camuflate pentru fondurile bneti care le erau puse la dispoziie de acetia. n epoca expansiunii comerului colonial, cnd s-a ajuns la acumularea de capitaluri considerabile s-au constituit (nc din secolul XVII) i primele societi pe aciuni, fiind statuat cu acest prilej i principiul rspunderii limitate la valoarea capitalului individual efectiv investit i, de asemenea, fiind desvrit regimul personalitii juridice (ca fiind o concesiune acordat de stat). Societatea pe aciuni, permite vinderea acestora precum i existena aciunilor nenominale, adic posibilitatea de a nu fi cunoscut proprietarul acestora. Evoluia ulterioar n aceast materie se caracterizeaz prin instituirea unor forme mixte de societi comerciale, societatea n comandit scindndu-se (vechea sa form pstrnd denumirea de societate n comandit simpl, iar noua form constituind-o societatea n comandit pe aciuni), iar n ceea ce privete societile n nume colectiv nu a mai rmas nici una n forma originar, ci toate au cptat caracteristici ale societii pe aciuni, devenind mai trziu, societi cu rspundere limitat, adic societi cu rspundere limitat numai la nivelul patrimoniului societii, neafectnd patrimoniul persoanelor fizice, administratori sau acionari. n epoca contemporan funcioneaz mai multe tipuri de societi comerciale care ns, n funcie de atractivitatea de care se bucur (avantajele cele ofer att acionarilor, ct i administratorilor), prezint grade diferite de proliferare. n rile industrializate, frecvena maxim o dein societile pe aciuni i cele cu rspundere limitat. Societile n nume colectiv care s-au bucurat de o mare rspndire n trecut, ca i societile n comandit se afl n declin. Aceste fluctuaii n rspndire au explicaii de ordin economic. De exemplu, societile cu rspundere limitat au luat locul societilor n nume colectiv, deoarece acestea din urm i expuneau pe asociai la riscuri prea mari, prin aceea c erau obligai s rspund n solidar i nelimitat fa de creditori (adic i cu patrimoniul persoanelor fizice asociate). De asemenea, societatea pe aciuni a proliferat n dauna societii n comandit pe aciuni fiindc, spre deosebire de aceasta din urm, a generalizat restrngerea rspunderii asociailor la valoarea aciunilor pe care le dein, iar pe de alt parte, a facilitat colectarea de capitaluri mari, de persoane al cror nume nu era accesibil publicului.
75

n dreptul francez se vorbete de societatea fictiv179 ca fiind acea societate n care persoanele care apar ca asociai nu sunt dect prete-nome sau figurani ai uneia sau mai multor persoane care doresc s rmn anonime. Se numete prete-nom persoana care intr ntr-o societate, dar care n realitate acioneaz n contul unei alte persoane, care pentru diverse motive nu-i arat interesul ce-l urmrete prin aceast societate. Uneori persoanele prete-nome sunt fictive sau nu sunt de gsit, iar sediul societii este de asemenea fictiv. Caracterul fictiv al unei societi poate fi denunat de orice persoan interesat n acest sens(interes nscut actual i legitim) i dovada poate fi adus prin toate mijloacele, chiar autorul ficiunii poate s acioneze n justiie pentru a face dovada. Stabilirea caracterului fictiv al unei societi are drept consecin c aceast societate este fr efect n raporturile dintre pri att pentru trecut ct i pentru viitor. Dar pentru societatea care a avut aparena unei societi n faa terilor, acetia sunt n drept s cear de la cei care au constituit-o s-i asume angajamentele ca i cum societatea ar fi fost real. n practic ipotezele de societate fictiv sunt frecvente deoarece sunt un mijloc de disimulare a unor operaii contrare legii cum ar fi actele de evaziune fiscal, retrageri ilegale de T.V.A., nelciune etc. 2.2.2. Delimitarea societilor comerciale de asociaii i fundaii nonprofit. Potrivit Ordonanei Guvernului nr. 26/2000, asociaiile i fundaiile sunt definite ca fiind persoane juridice de drept privat fr scop patrimonial. Deci scopul principal al acestora nu este profitul, ca n cazul societilor comerciale. Conform art. 48 din ordonana mai sus menionat, asociaiile i fundaiile pot desfura orice activiti economice directe, dac acestea au un caracter accesoriu i sunt n strns legtur cu scopul principal al persoanei juridice, fr a fi ns productoare de profit. Asociaiile i fundaiile urmrind, n principal, un scop social i avnd o utilitate public beneficiaz de o serie de faciliti la impozitare (taxe vamale, taxa pe valoarea adugat, n sensul scutirii sau diminurii acestora). Totui, pentru a se susine financiar, asociaiile i fundaiile, potrivit O.G. nr.26/2000, au dreptul s nfiineze societi comerciale, deci supuse regimului comercial, cu condiia ca dividendele astfel obinute s fie folosite exclusiv ca reinvestii n cadrul acelei societi comerciale, fie pentru realizarea scopului principal al fundaiei sau asociaiei, care aa cum am artat este altul dect profitul. 2.2.3. Delimitarea societilor comerciale de societile civile Avnd n vedere scopul diferit al celor dou tipuri de societi, acestea au un regim juridic diferit cu toate consecinele ce decurg din aceasta. Astfel, de pild, spre deosebire de societile comerciale, societile civile nu au calitatea de persoane juridice cu patrimoniu distinct de cel al asociaiilor ca persoane fizice, riscurile n cazul rspunderii juridice pentru patrimoniul asociailor, ca persoan fizic, este diferit. Ca urmare, n cadrul societilor comerciale cu rspundere limitat, rspunderea pentru pagubele cauzate de societate unui ter este
179

Patick Dalion J.P. Pamoukdjian, op. cit. p.35. 76

limitat la patrimoniul societii comerciale fr a afecta patrimoniul acionarilor, ca persoane fizice (ceea ce nu a adus ca aport social). Totui, cele dou categorii de societi se aseamn prin: - aceea c ambele societi sunt rezultatul unui contract care, n principiu, impune aceleai condiii de validitate; - n ambele cazuri, asociaii urmresc acelai scop lucrativ, i anume, profitul. Delimitarea celor dou categorii se poate face astfel: - societatea civil are la baz exclusiv dispoziiile art. 1491 din Codul civil, pe cnd societatea comercial se nfiineaz i se reglementeaz n primul rnd conform art. 1491 din Codul civil, cu toate derogrile prevzute de Legea nr. 31/1990 republicat i dispoziiile Codului comercial; - societatea civil nu are o personalitate juridic nou, pe cnd societatea comercial are personalitate juridic nou, distinct de persoana asociailor sau a administratorilor ; - n cadrul societii civile pierderile, falimentul i rspunderea afecteaz patrimoniul asociailor n afar de partea de patrimoniu pus n comun n societate; n cazul societilor comerciale, de regul, pierderile, falimentul i rspunderea vizeaz numai patrimoniul societii menionate, nu i pe cel al asociailor ca persoane fizice; - regimul juridic al societilor comerciale difer de regimul juridic al societilor civile; de pild, pentru anumite fapte antisociale svrite de conductorii societii comerciale, legiuitorul a instituit infraciuni specifice care n cazul societii civile nu se pot reine n sarcina asociailor, (art. 265-276 din Legea 31/1990, republicat); - o alt deosebire se face dup obiectul sau natura operaiunilor pe care le realizeaz societatea. O societate este comercial dac, potrivit contractului, are ca obiect efectuarea unor operaiuni calificate de Codul comercial ca fapte de comer. n acest sens, n art. 1 din Legea nr. 31/1990 republicat se prevede c n vederea efecturii de acte de comer, persoanele fizice i persoanele juridice se pot asocia i constitui societi comerciale. Deci societatea comercial se constituie n scopul svririi unor acte de comer. Dac societatea are ca obiect realizarea unor activiti care nu sunt fapte de comer, ea este o societate civil180, chiar dac a fost constituit dup procedura prevzut de Legea nr. 31/1990 republicat (este, de exemplu, cazul societilor constituite n vederea cumprrii i vnzrii bunurilor imobiliare, avnd n vedere faptul c, n conformitate cu dispoziiile art. 3, pct. 1 i 2 din Codul comercial, coroborate cu art. 5 din Codul comercial pe cale de interpretare, astfel de operaiuni au ntotdeauna natura juridic a unor acte civile). 2.2.4. Clasificarea societilor comerciale
180

Prof. dr. Stanciu D. Crpenaru, Drept comercial romn, Editura ALL, Bucureti, 1999, p. 141. 77

Clasificarea societilor comerciale prezint interes prin regimul lor juridic diferit, prin avantajele i dezavantajele diferite ce le reprezint. O prim clasificare a societilor comerciale a fost fcut prin Legea privind transformarea fostelor uniti socialiste de stat n societi comerciale i regii autonome (Legea nr. 15/1990). Prin aceast lege s-a realizat o clasificare provizorie a societilor comerciale astfel: - Societi cu capital integral de stat; - Societi cu capital mixt (de stat i privat); - Societi cu capital integral privat. Spunem c aceast clasificare a fost provizorie, deoarece chiar prin art. 20 din Legea nr. 15/1990 s-a recunoscut dreptul de proprietate al societilor nfiinate, iar statul a rmas doar acionar la aceste societi i nu proprietar, cu excepia terenurilor, care au un alt regim juridic prevzut de Ordonana Guvernului nr. 88/1997, modificat prin Legea nr. 199/1999, precum i Legea nr. 213/1998 i Legea nr. 541/1998. Conform art. 2 din Legea nr. 31/1990, societile comerciale s-au constituit n una dintre urmtoarele forme: a) Societate n nume colectiv (SNC); b) Societate n comandit simpl (SCS); c) Societate pe aciuni(SA); d) Societate n comandit pe aciuni(SCA); e) Societate cu rspundere limitat(SRL). n doctrina de specialitate181 s-a propus clasificarea societilor comerciale dup alte criterii, astfel: a) n funcie de caracterul rspunderii asociailor: - Societi n care asociaii au rspundere limitat; - Societi n care asociaii au rspundere nelimitat. b) n funcie de structura capitalului social: - Societi comerciale cu capital social mprit n aciuni; - Societi comerciale cu capital social mprit n pri de interese. c) n funcie de posibilitatea de a emite titluri de valoare: - Societi comerciale care emit titluri de valoare; - Societi comerciale care nu pot emite astfel de titluri. Dup natura lor sau dup prevalena elementului personal ori a celui material, societile comerciale se mpart n dou categorii: societi de persoane i societi de capitaluri. Societile de persoane se constituie dintr-un numr mic de persoane, pe baza cunoaterii i ncrederii reciproce, a calitilor personale ale asociailor (intuitu personae). n cazul acestora rspunderea este nelimitat. Fac parte din aceast categorie: societatea n nume colectiv i societatea n comandit simpl. Prototipul societii de persoane este societatea n nume colectiv.

181

Prof. dr. Stanciu D. Crpenaru, op. cit. pp. 156-161. 78

Societile de capitaluri se constituie dintr-un numr mare de asociai impus de nevoile capitalului social, fr s prezinte interes calitile personale ale asociailor. Elementul esenial l reprezint cota de capital investit de asociat (intuitu pecuniae). n cazul acestora, rspunderea este limitat la nivelul capitalului cu care a participat asociatul. Intr n aceast categorie: societatea pe aciuni i societatea n comandit pe aciuni. Prototipul societii de capitaluri este considerat societatea pe aciuni. Importana distinciei ntre aceste societi este dat de consecinele juridice diferite ale acestora. ntruct n societile de persoane, factorul personal, competena, talentul, specializarea etc. este preponderent, aportul asociailor poate fi nu numai n numerar ori n natur, ci i n munca asociailor. n schimb, n societile de capitaluri, unde factorul personal este irelevant, aportul asociailor nu poate fi dect n numerar i n natur cu excluderea prestaiilor n munc. Datorit rolului factorului personal, societile de persoane au un caracter nchis182 iar prin lege se instituie anumite condiii restrictive de transmitere a prilor de interes i a prilor sociale. n schimb, lipsa de relevan a calitilor personale ale asociailor asigur societilor de capitaluri un caracter deschis transmiterea aciunilor fiind reglementat n condiii extrem de favorabile. Prevalena factorului personal n societile n nume colectiv i cu rspundere limitat are unele consecine i asupra dizolvrii unor astfel de societi. Potrivit legii aceste societi se dizolv prin falimentul, incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul unuia dintre asociai, cnd datorit acestor cauze, numrul asociailor s-a redus la unul singur, mai puin excepiile prevzute de lege (art. 224 din Legea 31/1990, republicat). n societile de capitaluri, asemenea cauze sunt irelevante. Aceste societi se dizolv numai dac numrul acionarilor s-a redus sub limita prevzut de lege (cinci acionari), indiferent de cauza reducerii numrului acionarilor. Din cele artate mai sus rezult c societatea cu rspundere limitat nu se ncadreaz n nici una din cele dou categorii. Aceast form de societate mprumut o serie de caracteristici att de la societile de persoane, ct i de la societile de capitaluri. Ca i n cazul societilor de persoane, constituirea societii cu rspundere limitat se bazeaz pe ncrederea ntre asociai i calitile acestora (intuitu personae). Acest fapt reclam limitarea numrului asociailor (maximum 50 de asociai), precum i condiii restrictive privind transmiterea prilor sociale. n ceea ce privete rspunderea asociailor pentru obligaiile societii, asociaii rspund numai n limita aportului lor, ca i n cazul societilor de capitaluri183. Societile se mai mpart dup felul rspunderii n societi n care asociaii au o rspundere nelimitat i societi n care asociaii au o rspundere limitat. Aa cum am vzut, rspunderea asociailor pentru obligaiile societii este diferit n raport de forma juridic a societii.
Caracter nchisal unei societi de persoane nseamn c nu se mai primesc i alte persoane n societate prin cumprarea de aciuni sau chiar asociere. 183 Prof. dr. Stanciu D. Crpenaru, op. cit. p. 159. 79
182

n societatea n nume colectiv, n comandit simpl sau n comandit pe aciuni, asociaii rspund nelimitat i solidar pentru obligaiile societii. n societatea pe aciuni i societatea cu rspundere limitat, asociaii rspund pn la limita aportului lor n societate. n privina societii n comandit simpl sau pe aciuni rspunderea asociailor este diferit, astfel: asociaii comanditari rspund nelimitat i solidar, iar asociaii comanditai numai n limita aportului lor. Dup cum se poate observa, pentru obligaiile societii, toi asociaii, indiferent de forma societii, rspund n limita aportului lor. ntr-adevr societatea rspunde cu capitalul social care este format din totalitatea aporturilor asociailor. Dar, n plus, asociaii din societatea n nume colectiv i asociaii comanditai din societatea n comandit simpl sau pe aciuni rspund peste limita aportului lor nelimitat, i solidar, cu patrimoniul propriu. Totui, rspunderea nelimitat i solidar a acestor asociai este o rspundere subsidiar, adic ei vor rspunde solidar numai dup ce a fost epuizat patrimoniul societii. Societile comerciale mai pot fi clasificate, avnd n vedere modul lor de reglementare, astfel: - Societi comerciale reglementate de Legea nr. 31/1990 care apare ca un drept comun n materie de societi comerciale; - Societi comerciale reglementate de legi speciale, cum sunt societile bancare reglementate prin Legea nr. 58/1998, societile de asigurri, reglementate prin Legea nr. 32/2000 .a. Prin Ordonana de urgen a Guvernului Romniei nr. 30/1997 s-a modificat fundamental nsi existena regiilor autonome, fa de reglementrile existente n acest sens n Legea nr. 15/1990. Regiile autonome nefiind societi comerciale aveau un regim juridic diferit de al acestora, un regim preponderent de drept public, neputnd fi privatizate. Astfel, s-a redus numrul regiilor autonome prin transformarea unora dintre acestea n societi sau companii naionale care sunt considerate societi comerciale cu toate consecinele care decurg din aceasta (posibiliti de privatizare, regim de drept privat etc.). 2.2.5. Formele societilor comerciale. n raport de scopul urmrit, de specificul lor, de unele diferene de reglementare n raport cu scopul lor societile sunt de mai multe feluri: societi de persoane i societi de capital. 2.2.4.1.Societile de persoane. Aa cum s-a vzut, ceea ce intereseaz n societatea de persoane este ncrederea ntre asociai i calitatea sau mai bine zis calificarea asociailor, fiind considerate societi de persoane: a. Societile n nume colectiv; b. Societile n comandit simpl. Societatea n nume colectiv i cea n comandit simpl se constituie prin contract de societate conform art. 5 din Legea nr. 31/1990, republicat. 2.2.4.2 Trsturile societilor n nume colectiv
80

A. Asociaii Societile de persoane sunt, n general, societi cu un numr mic de asociai, minim 2 asociai i sunt considerate n doctrin societi nchise. Au un caracter nchis datorit relaiei intuitu personae, constituindu-se, de regul, n familie sau ntre persoane ale cror relaii se bazeaz pe ncredere i calitile, pregtirea i talentul lor. n acelai timp, caracterul nchis al societilor este demonstrat i prin faptul c un asociat nu poate fi nlocuit cu o alt persoan prin cesionarea tuturor prilor sociale de care dispune, dect dac toi asociaii sunt de acord. B. Capitalul social Pentru societile de persoane legea nu prevede un minim de capital social, dar firesc acesta trebuie s existe chiar din momentul constituirii societii pentru c, altfel nu ar putea s dobndeasc personalitate juridic. Orice persoan juridic trebuie s aib un patrimoniu. C. Aporturile la capitalul social n societile de persoane se admite a se aduce orice fel de bunuri ca aport social: numerar, n natur (bunuri corporale sau incorporale) i creane. Cu privire la aportul n munc sau n industrie, dei este admis n societile de persoane, acesta nu reprezint un aport la capitalul social. D. Prile sociale Capitalul social este divizat n pri sociale, denumite n doctrin pri de interese de valoare egal, care nu sunt reprezentate prin titluri negociabile i, n principiu, nu sunt transmisibile. Cesiunea prilor sociale sau transmiterea lor n caz de deces al vreunui asociat opereaz numai dac n actul constitutiv al societii s-a prevzut n mod expres continuarea activitii cu motenitorii celui decedat. E. Rspunderea asociailor Rspunderea asociailor este solidar i nelimitat. Rspunderea este solidar n sensul c, la nevoie, creditorul societii poate urmri pe oricare dintre asociai pentru datoriile neachitate de societate. Asociatul care a pltit va avea aciune n regres (recurs) mpotriva celorlali coasociai debitori, fiecare urmnd s rspund n funcie de modul cum au convenit s participe la beneficii i pierderi. n lipsa unei asemenea prevederi contrare, asociaii vor rspunde proporional cu cota de participare la capitalul social. Prin urmare, solidaritatea asociailor exist numai n raport cu creditorii societii. Pe de alt parte, ntre asociai obligaiile sunt divizibile, n funcie de modul de participare la beneficii i pierderi a fiecrui asociat. Rspunderea este nelimitat, n sensul c fiecare asociat rspunde pentru datoriile societii, inclusiv cu bunurile proprii, aa nct, n momentul constituirii societii, fiecare asociat trebuie s declare averea proprie, deci bunurile mobile i imobile pe care le are n patrimoniul propriu. Dei asociaii rspund nelimitat, totui acetia pot invoca un beneficiu de discuiune, rspunderea lor fiind subsidiar, adic rspunderea cu patrimoniul acestora poate fi invocat numai dup urmrirea societii i dac aceasta nu a pltit n termen de 15 zile de la data punerii n ntrziere (art. 3 din Legea nr. 31/1990,
81

republicat). Potrivit dreptului de a invoca beneficiul de discuiune, asociaii acionai de ctre creditori pot solicita s se urmreasc, n primul rnd, patrimoniul societii pentru acoperirea creanelor i numai dac aceasta nu pltete sau nu asigur n totalitate recuperarea creanei, numai atunci pot s fie urmrite bunurile din patrimoniul propriu al fiecrui asociat. F. Conducerea, administrarea i controlul Conducerea societilor de persoane revine adunrii generale a asociailor. Hotrrile se adopt n adunrile generale, de regul, cu unanimitate de voturi. Administrarea i reprezentarea societilor n relaiile cu terii se realizeaz de ctre unul sau doi administratori care, de regul, sunt dintre asociai, dar pot fi i alte persoane angajate cu contract de management. Controlul activitii economicofinanciare se realizeaz, de regul, de ctre asociai, acetia avnd posibilitatea s desemneze unul sau mai muli cenzori, persoane specializate s efectueze un astfel de control. G. Dizolvarea Dizolvarea societilor de persoane se produce pentru cauze generale, comune tuturor formelor de societi comerciale, dar i pentru unele cauze specifice, respectiv: moartea, incapacitatea, falimentul, retragerea sau excluderea unui asociat, n condiiile prevzute de art. 222 din Legea nr. 31/1990, republicat. Cu privire la cauzele specifice de dizolvare se impune o precizare legat de falimentul unui asociat. Ca urmare a existenei acestei cauze s-a pus problema dac asociaii din societile de persoane dobndesc calitatea de comerciant. n doctrina de specialitate, opinia majoritar este aceea c asociaii nu devin comerciani prin participarea la o societate calificat a fi de persoane i c legiuitorul cnd s-a referit la faliment a avut n vedere situaia cnd un asociat este chiar o societate comercial aflat n stare de faliment. 2.2.4.Trsturile societii n comandit simpl n general, trsturile mai sus prezentate pentru societile n nume colectiv se regsesc i n cazul societilor n comandit simpl. Cu toate acestea, exist ns unele diferenieri generate de particularitile societilor n comandit simpl. Societatea n comandit simpl presupune dou categorii de asociai: - asociai comanditari; - asociai comanditai. Asociaii comanditari sunt asociaii care asigur finanarea societii nfiinate prin participarea cu partea din capitalul social, ei nu au puterea de a comanda societatea i nu particip n mod direct la conducerea i administrarea patrimoniului acesteia. Acetia urmresc realizarea unui profit prin administrarea capitalului su de ctre alt persoan respectiv comanditatul. Asociaii comanditai sunt aceia care administreaz efectiv societatea, dar lucreaz sub comanda comanditarilor (proprietarii capitalului pus la dispoziia comanditailor).

82

Asociaii comanditari rspund numai n limita aportului lor la capitalul social, pe ct vreme asociaii comanditai rspund n mod solidar i nelimitat ca i asociaii n societatea n nume colectiv. Este firesc s fie aa, deoarece comanditarii nu conduc nemijlocit societatea i nu ar fi corect ca actele pgubitoare ale comanditailor s atrag o rspundere nelimitat a acestora (comanditailor), adic peste cuantumul aportului la capitalul social. Asociaii comanditai au rolul de garani, att fa de asociaii comanditari, ct i fa de teri. Comanditaii trebuie s rspund nelimitat, deoarece ei administreaz fondurile altora, adic ale comanditarilor, putnd pgubi att pe comanditari ct i pe teri. n astfel de societi comanditarii, adic cei care finaneaz, au interesul s aleag comanditai din rndul persoanelor competente dar care au i un patrimoniu substanial ca persoan fizic, ce apare ca o posibil garanie la o eventual despgubire. n cazul acestei societi, situaia asociailor comanditai este asemntoare cu cea a asociailor din societile n nume colectiv. Societatea este legal constituit dac n denumirea sa cuprinde numele a cel puin unuia dintre asociaii comanditai. Societatea n comandit simpl i nceteaz existena n cazul decesului, dispariiei, punerii sub interdicie a unui asociat, dac n contract nu exist o clauz de continuare a societii cu motenitorii. La fel ca i n cazul societilor n nume colectiv, excluderea sau retragerea asociailor comanditai este cauz de dizolvare a societii. n unele cazuri nu se admite societatea de tip unipersonal. O societate n nume colectiv este valabil constituit dac are cel puin doi asociai, n timp ce o societate n comandit simpl este valabil constituit dac are cel puin un asociat comanditar i un asociat comanditat. Avantaje i dezavantaje. Avantajele societilor de persoane: - se pot aduce aporturi la capitalul social att bani i bunuri ct i creane184; - controlul activitii societii se face de ctre asociai, fr a fi necesari cenzorii, ca n cazul celorlalte tipuri de societate n care cenzorii controleaz; - legea nu prevede un minim de capital social pentru constituirea societii; - comanditarii sunt garantai cu patrimoniul comanditailor; - costuri mici de nregistrare. Dezavantajele societilor de persoane: - rspunderea asociailor este solidar i nelimitat, dezavantaj pentru comanditai i avantaj pentru comanditari; - prile sociale nu pot fi negociate;
184

Prin crean se nelege dreptul creditorului de a pretinde debitorului ndeplinirea de a da, de a face, sau de a nu mai face ceva; bineneles creana trebuie s aib o valoare economic a dreptului de primit, de ncasat. 83

- prile sociale nu se pot transmite, cesiona cu excepia cazului n care s-a prevzut expres n actul constitutiv c pot fi transmise motenitorilor; - sunt societi nchise185, terele persoane nu pot dobndi calitatea de asociai dect n cazurile expres prevzute n actul constitutiv, or n anumite situaii aceasta poate constitui avantaj pentru asociai. 2.2.5. Societile de capital Aa cum am artat, societile de capital sunt acele societi comerciale n care rolul determinant n organizarea i funcionarea acestora l are capitalul. Sunt societi de capital : societile pe aciuni societile n comandit pe aciuni Societile pe aciuni i societile n comandit pe aciuni se constituie prin act constitutiv ce trebuie s cuprind toate meniunile obligatorii prevzute la art. 8 din Legea 31/1990 republicat. Se pot constitui prin subscripie integral i simultan a capitalului social de ctre semnatarii actului constitutiv sau prin subscripie public.186 2.2.5.1Trsturile societilor de capital A. Acionarii Numrul acionarilor n societatea pe aciunii i n comandit pe aciuni nu poate fi mai mic de 5 acionari. B. Capitalul social Potrivit legii, capitalul social al societii pe aciuni i n comandit pe aciuni nu poate fi mai mic de 25.000.000 lei. Capitalul social se poate constitui numai n bani i n natur. La constituire trebuie s fie vrsat minim 30% din aportul fiecrui asociat, restul din capitalul social subscris urmnd a fi vrsat n termen de 12 luni (n cazul constituirii societii pe aciunii prin subscripie simultan). C. Aciunile. Capitalul social este mprit n aciuni, reprezentate prin titluri negociabile i transmisibile att prin acte juridice ntre vii, ct i prin acte juridice pentru cauz de moarte. Aciunile pot fi: nominative, cnd n coninutul lor este nscris titularul dreptului la purttor187, simpla deinere a acestora valornd titlul de proprietate.
Smaranda Angheni i colectiv. Drept comercial, Editura Oscar Print, Bucureti, 2000 p. 102. Participarea cu fonduri, a oricrei persoane care dorete i semneaz (subscrie). 187 Aciunile la purttor au avantajul c pot fi valorificate foarte repede, contribuie la secretul operaiunii comerciale, proprietarul putnd fi greu de identificat. Ca dezavantaj este acela c n cazul furtului, pierderii este foarte greu s-i demonstreze proprietatea cel furat sau cel care le-a pierdut.
186 185

84

Valoarea nominal a unei aciuni nu poate fi mai mic de 1000 lei. E. Conducerea, administrarea, controlul i rspunderea acionarilor. Conducerea se face pe principiul majoritii voturilor acionarilor. Organul de conducere este Adunarea General a Acionarilor, care poate fi ordinar i extraordinar. Adunarea ordinar se ntrunete cel puin o dat pe an, n cel mult 3 luni de la ncheierea exerciiului financiar. Administrarea societii se face de unul sau mai muli administratori, temporari i irevocabili. Cnd sunt mai muli administratori, ei constituie un consiliu de administraie. Controlul activitii societii se realizeaz de o comisie de cenzori format din 3 cenzori i tot atia supleani, dac prin actul constitutiv nu se prevede un numr mai mare. Potrivit legii, n toate cazurile numrul cenzorilor trebuie s fie impar. n ciuda avantajelor sistemului de control prin cenzori, acesta prezint i unele dezavantaje, fapt pentru care este criticabil. Astfel, n practic s-a constatat c de multe ori cenzorii sunt oamenii administratorilor sau subordonailor acestora, ori sunt incompeteni. Ca urmare, legiuitorul a prevzut i alte forme de control. Astfel, ntre edinele adunrilor generale, cel mult de dou ori n cadrul unui exerciiu financiar, acionarii au dreptul de a se informa asupra gestiunii societii consultnd documentele prevzute n actul constitutiv, n conformitate cu art. 8 lit. idin Lege, fie direct fie prin intermediul unui expert autorizat. Ei vor putea cere, pe cheltuiala lor, copii legalizate de pe acestea. n urma consultrii, acionarii vor putea sesiza, n scris, consiliul de administraie, care va trebui s le rspund tot n scris, n termen de 15 zile de la nregistrarea sesizrii. Dac consiliul de administraie nu va rspunde n termenul stabilit (15zile), acionarii se vor putea adresa instanei competente, care va putea obliga societatea la plata unei sume de bani pentru fiecare zi de ntrziere. (Art. 1331 din Legea nr. 31/1990 republicat). Din punct de vedere al eficacitii sale, dreptul de control al acionarului individual pornete de la simpla cercetare a unor documente ale societii, se amplific prin posibilitatea de a denuna cenzorilor actele de proast gestiune ale administratorilor i culmineaz cu dreptul de a participa la declanarea aciunii n rspundere mpotriva administratorilor188. Structura societii pe aciunii nu permite oricrui acionar s exercite un control nelimitat, al operaiunilor societii, deoarece, rspunderea i riscurile acionarilor fiind limitate la valoarea aciunii, ar fi duntoare acordarea unui drept de control activ asupra gestiunii societii. De aceea, funcia de control este exercitat de un organ specializat i anume, cenzorii. Dar, potrivit art. 1332 din Legea nr. 31/1990 republicat, unul sau mai muli acionari, deinnd cel puin 10% din aciunile reprezentnd capitalul social, vor putea cere individual sau mpreun instanei, s desemneze unul sau mai mulii experi, nsrcinai s analizeze anumite operaiuni din gestiunea societii i s ntocmeasc un raport care s fie nmnat i totodat predat oficial cenzorilor societii, spre a fi analizat i a se propune msuri corespunztoare.

188

I L. Georgescu, Drept comercial romn. Societile comerciale, Vol. II. Ed. Socec Bucureti, 1948 p. 593. 85

Rspunderea acionarilor este limitat la valoarea aciunilor pe care le deine fiecare acionar. F. Dizolvare Dizolvarea acestui tip de societate se produce pentru cauze generale, dar i pentru cauze speciale: - numrul minim de acionari a sczut sub limita prevzut de lege; - limita minim a capitalului social s-a redus i nu a fost completat n termenul prevzut de lege. 5.6.Societile n comandit pe aciuni Societatea n comandit pe aciuni este asemntoare societii n comandit simpl i cuprinde dou categorii de asociai: comanditarii i comanditaii. Deosebirea fa de societile n comandit simpl este aceea c n cazul societilor n comandit pe aciuni capitalul este mprit n aciuni. Deoarece capitalul societilor n comandit pe aciuni este mprit n aciuni, legea le asimileaz societii pe aciuni. Rspunderea pentru obligaiile sociale este diferit: comanditaii rspund nelimitat i solidar, iar comanditarii rspund numai n limita aportului lor la capitalul social al societii. 5.6. Avantajele i dezavantajele societilor pe aciuni i societilor n comandit simpl pe aciuni: Avantaje: - posibilitatea de a atrage capitaluri mari; - rspunderea acionarilor este limitat la valoarea aciunilor subscrise, deci nu i risc patrimoniul lor; - aciunile sunt titluri negociabile i transmisibile; dac un acionar nu-i convine cum evolueaz societatea, el poate s-i vnd aciunile altcuiva, sau pot fi transmise motenitorilor din generaie n generaie, ori schimbate. - Au obiect nelimitat de activitate; - are durata de via cea mai lung, nu depinde de soarta unei singure persoane sau a unui numr redus de persoane; - proprietari societii pot s-i vnd aciunile fr a afecta derularea afacerilor societii. Dezavantaje: - existena unui numr minim de acionari, respectiv 5; - existena unui capital social minim prevzut de lege (25 de milioane n cazul societii pe aciuni); - protecie sczut a acionarilor minoritari dat fiind modul de luare a hotrrilor; - dei transferabilitatea aciunilor este un avantaj esenial al societilor pe aciuni, totui negociabilitatea aciunilor permite achiziionarea de
86

aciuni care, n foarte multe cazuri, nu sunt folosite pentru interesul pe care l prezint obiectul societii, ci pentru a fi speculate, n continuare, la burs. De asemenea, achiziionarea unui anumit pachet de aciuni este determinat de interesul manifestat de un anumit grup financiar de a interveni n conducerea societii, cu scopul de a orienta ntr-o anumit diecie care s corespund intereselor proprii; - formaliti mai multe la nfinare care presupun timp i bani; Deci, sub capitalul minim sau numrul minim de acionari, nu poate fi nfiinat o societate de capital sau va fi desfiinat atunci cnd numrul acionarilor sau capitalul sunt sub limita admis de lege. 5.7.Societatea comercial cu rspundere limitat. n Romnia societatea cu rspundere limitat a fost instituit pentru prima dat n anul 1990 prin Legea nr.31. Aceasta este o aplicare a principiului limitrii rspunderii comercianilor pentru datoriile lor comerciale, ceea ce nu trebuie omis atunci cnd angajm o afacere cu o astfel de societate sau cnd alegem tipul de societate comercial pe care vrem s o nfiinm dar cu riscuri minime. Societatea cu rspundere limitat este conceput i adaptat ca o form juridic potrivit pentru operaiuni comerciale de anvergur medie, dat fiind i faptul c regulile de constituire i funcionare sunt mult mai simple dect n cazul societilor de capital, ca i pentru afacerile de familie, care sunt protejate de teri interesai de preluarea societii, concretizat n regulile de transmitere a prilor sociale, mai precis n dreptul de agrement al asociailor existeni la intrarea terilor neasociai dobnditori ai prilor sociale n societi189. Societatea cu rspundere limitat este o form intermediar de societate ntre societile de persoane i societile de capitaluri, sub unele aspecte se aseamn cu societile de persoane, iar n altele cu societile de capitaluri. Prin instituirea acestei forme de societate s-a urmrit fructificarea capitalurilor mijlocii, societile de capitaluri erau adecvate utilizrii capitalurilor mari, iar societile de persoane erau destinate folosirii capitalurilor mici. Societatea cu rspundere limitat ar putea fi definit ca o societate constituit pe baza deplinei ncrederi, de dou sau mai multe persoane, care pun n comun anumite bunuri, pentru a desfura o activitate comercial, n vederea mpririi beneficiilor i care rspund pentru obligaiile sociale n limitele aportului lor.190 n cazul societii cu rspundere limitat, obligaiile societii sunt garantate numai cu patrimoniul social al acestuia, iar asociaii rspund numai pn la concurena capitalului social subscris de fiecare. Ca urmare, n cazul afacerilor al cror cuantum depesc capitalul social, suma respectiv, nu are o garantare solid n patrimoniul social, deoarece acesta poate fi cu sold negativ sau mult mai mic dect bunurile sau sumele investite n afacere. A. Constituire
189 190

Stanciu D. Crpenaru i colectiv. Societile Comerciale, Ed. All Beck Bric. 2001 p.411. Prof. Stanciu D. Crpenaru, op. cit. p. 332. 87

Societatea cu rspundere limitat se constituie n baza unui act constitutiv ce trebuie s cuprind meniunile prevzute la art. 7 din Legea nr. 31/1990, meniunea ce cuprind elemente specifice att ale contractului de societate ct i ale statutului de funcionare. n cazul societilor cu asociat unic, actul constitutiv presupune numai statutul de funcionare. B. Asociaii Numrul asociailor nu poate fi mai mare de 50. La constituirea societii pot participa att persoane fizice ct i persoane juridice. Ca i n cazul societilor n nume colectiv, societatea cu rspundere limitat se bazeaz pe ncrederea care exist ntre asociai. C. Capitalul social Legea stabilete un capital social minim de 2.000.000 lei. Capitalul social se constituie din aporturile aduse n bani sau n natur de ctre asociai. La societile comerciale cu rspundere limitat, legea nu admite aportul n creane ( art. 15 al.3 din Legea 31/1990) 191. Potrivit legii, capitalul social subscris nu trebuie vrsat chiar la constituirea societii, numai c trebuie menionat n actul constitutiv data la care se va vrsa integral capitalul social subscris, iar operaiunile comerciale ale societii nu pot ncepe pn la vrsarea integral a capitalului social (art. 269 pct. 3 din Legea nr. 31/1990). n situaia n care s-a efectuat o operaiune comercial nainte de vrsarea capitalului social, fapta constituie infraciune ce atrage o pedeaps penal. Este normal s fie aa deoarece n cazul n care societatea cu rspundere limitat, cu capitalul social nevrsat efectueaz o operaie comercial, nu exist garanie necesar pentru cel care a fcut afacerea cu o societate la care garania respectiv capitalul social nu exist, adic nu a fost depus de asociai n societate. Aportul la capitalul social trebuie s fie efectiv adic de natur s procure societii un bun reprezentnd o valoare anume real. De pild potrivit art. 30 din Legea nr. 31/1990 fondatorii i primi administratorii sunt solidari rspunztori fa de societate i de teri pentru existena aporturilor n natur, subscrierea integral a capitalului social i efectuarea vrsmintelor stabilite de lege sau de actul constitutiv. Conform art. 15 din Legea nr. 31/1990 aporturile n creane sunt liberate potrivit art. 84. Asemenea aporturi nu sunt admise la societile pe aciuni care se constituie prin subscripie public i nici la societile n comandit pe aciuni sau cu rspundere limitat. n cazul societilor n nume colectiv asociatul care a depus ca aport una sau mai multe creane nu este liberat ct timp societatea nu a obinut plata sumei pentru care au fost aduse. Dac plata nu s-a putut obine prin urmrirea debitorului cedat , asociatul, n afar de daune, rspunde de suma datorat, cu dobnda legal din ziua scadenei creanelor.(art. 84 din Legea nr. 31/1990 republicat). Potrivit art. 56 din Legea nr.31/1990 republicat i modificat, nulitatea unei societi nmatriculate,
191

Am vzut c la societile de persoane sunt admise ca aport de capital i creanele. 88

poate fi declarat de tribunal dac s-au nclcat dispoziiile legale privind capitalul social minim, subscris i vrsat. De pild un aport fictiv poate antrena nulitatea societii. Cu titlu de exemplu, trebuie considerate ca fictive: - aportul unui bun printr-o persoan care nu este sau care nu mai este proprietar; - aportul unui bun cu condiie pur potestativ (depinde de voina cocontractantului); - aportul unui bun fr valoare pecuniar (de exemplu, un brevet nul sau perimat); - aportul unui bun grevat de un pasiv superior valorii brute a acestui bun. De exemplu : aportul unui bun ipotecat a crui vnzare prin creditorii aportatorului este realizat la un pre mult inferior valorii de aport. - aportul unui bun neputnd fi transmis societii. Pentru a determina dac un aport este sau nu fictiv, trebuie s fie plasat n momentul constituirii societii, adic, dup prerea noastr, n ziua semnrii statutelor sau a creterii capitalului , constatnd aportul. Nu trebuie s se confunde fictivitatea unui aport cu majorarea sau supraevaluarea aportului care const n a da un aport real o valoare exagerat.192 D. Prile sociale n cazul societilor cu rspundere limitat capitalul social este mprit n pri sociale, care au o valoare nominal egal ce nu poate fi mai mic de 100.000 lei. Potrivit art. 11 al. 2 din Legea nr. 31/1990, prile sociale nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile. Societatea cu rspundere limitat nu poate emite obligaiuni, ca atare nu se poate mprumuta pe aceast cale de la cei crora le-ar vinde obligaiunile emise. Prile sociale se repartizeaz asociailor n schimbul aportului lor, numrul prilor sociale cuvenite fiecrui asociat fiind proporional cu cota sa de participare la capitalul social. E. Conducerea, administrarea, controlul i rspunderea. Conducerea societii se realizeaz prin adunarea general a asociailor, organ de deliberare i decizie. Potrivit art. 187 din Legea nr. 31/1990 republicat, hotrrile adunrii generale a asociailor se iau cu majoritatea absolut a asociailor, iar pentru hotrrile avnd ca obiect modificarea actului constitutiv este necesar votul tuturor asociailor (n afar de cazul cnd legea sau actul constitutiv nu prevede altfel). n cazul societii cu rspundere limitat pentru luarea hotrrilor, legea cere o dubl majoritate: o majoritate n numrul asociailor i o majoritate n numrul prilor sociale. Dac adunarea legal constituit nu poate lua o hotrre valabil, din cauza nendeplinirii dublei majoriti cerute de lege, se va convoca o nou adunare a asociailor. De aceast dat, adunarea va decide asupra ordinii de zi, oricare ar fi numrul de asociai i partea din capital reprezentat de asociaii prezeni. Deci, la o a
192

Patrick Dalion, op. cit. p.36. 89

doua convocare, hotrrile se iau cu votul majoritii asociailor prezeni n adunare. Potrivit art. 191 din Legea nr. 31/1990 republicat, asociatul ale cror drepturi au fost nclcate poate cere instanei anularea hotrrii adunrii asociailor n termen de 15 zile de la data cnd a luat la cunotin de hotrre. Conform art. 192 alin. 2 din Legea nr. 31/1990 republicat, pentru protejarea intereselor societii, legea interzice administratorilor s exercite, fr autorizarea adunrii asociailor, mandatul de administrator, n alte societi concurente sau avnd acelai obiect, precum i s fac acelai fel de comer, ori altul concurent pe cont propriu sau pe contul altei persoane fizice sau juridice. nclcarea acestei interdicii se sancioneaz cu nchisoare de la 3 luni la 3 ani conform art. 271 pct. 3 din Legea nr. 31/1990 republicat. Dreptul la vot al asociailor se exercit proporional cu participarea la capitalul social: fiecare parte social d dreptul la un vot. Administrarea societii se realizeaz de unul sau mai muli administratori, desemnai prin actul constitutiv sau alei de adunarea general din rndul asociailor sau unor persoane din afara societii. Specimenul de semntur al administratorului pentru a fi opozabil pentru teri trebuie s fie n evidena Oficiului Registrului Comerului i la banca unde S.R.L.-ul are contul deschis. Controlul gestiunii societii cu rspundere limitat se realizeaz fie prin intermediul cenzorilor, fie direct de ctre asociai. Art. 194 al. 2 din Legea nr. 31/1990, republicat, dispune c dac numrul asociailor trece de 15, numirea cenzorilor este obligatorie. n lips de cenzori, fiecare dintre asociaii care nu este administrator va exercita dreptul de control. Dispoziiile prevzute pentru cenzorii societilor pe aciuni se aplic i cenzorilor societilor cu rspundere limitat. Rspunderea asociailor este limitat la aportul lor la capitalul social, cu excepia cazurilor prevzute de art. 124 din Legea nr. 64/1995 cnd pentru anumite fapte expres prevzute de lege, acetia rspund i cu patrimoniul personal. F. Dizolvarea Societatea cu rspundere limitat se dizolv att pentru cauze generale, comune tuturor societilor (art. 222 i art. 232 din Legea nr. 31/1990 republicat), ct i pentru cauze speciale: moartea, incapacitatea, interdicia, retragerea, excluderea unui asociat, reducerea capitalului social sub minimul legal. Se excepteaz cazul cnd n actul constitutiv exist clauz de continuare cu motenitorii sau cnd asociatul rmas hotrte continuarea existenei societii sub forma societii cu rspundere limitat cu asociat unic. Tot astfel, societatea nu va fi dizolvat dac, n termen de 9 luni de la data constatrii reducerii capitalului social, acesta este rentregit sau cnd societatea se transform ntr-o alt form la care capitalul social existent este ndestultor. Societatea comercial cu rspundere limitat cu asociat unic.

90

Potrivit art. 13 din lege, o societate cu rspundere limitat se poate constitui i dac prile sociale sunt deinute de ctre o singur persoan, caz n care aceast persoan, n calitate de asociat unic, are toate drepturile i obligaiile prevzute de lege ce revin adunrii generale a acionarilor. O persoan fizic sau juridic nu poate fi asociat unic dect ntr-o singur societate cu rspundere limitat.193 (art. 14 pct. 1 din Legea nr. 31/1990 republicat). O societate cu rspundere limitat nu poate avea ca asociat unic o alt societate cu rspundere limitat alctuit dintr-o singur persoan. Aceast dispoziie este de natur a preveni situaiile cnd o persoan ar dori s foloseasc dou societi n dauna unor alte persoane. nclcarea acestor dispoziii poate constitui infraciune prevzut de art. 271 pct. 3 din Legea nr. 31/1990 republicat. Contractele ntre societatea cu rspundere limitat i persoana fizic sau persoana juridic, asociat unic al celei dinti, se ncheie sub form scris, sub sanciunea nulitii absolute. Prin aceasta se urmrete prevenirea fraudei prin nlturarea posibiliti ulterioare de a invoca unele contracte consensuale care de fapt nu au existat. Societatea comercial cu rspundere limitat cu asociat unic este guvernat de dispoziiile prevzute de lege pentru societatea comercial cu rspundere limitat cu mai muli asociai. Asociatul unic poate fi administratorul societii i poate beneficia de drepturile de asigurri sociale de stat, ncheind contract de asigurare cu direcia teritorial de munc i protecie social i achitnd contribuiile bneti. Din pcate n practic sunt asociai unici care nu-i asigur un salariu legal cu contribuii sociale, inclusiv pentru a avea ulterior un drept la pensie etc. motivnd c impozitul pe salariu este mai mare dect impozitul pe dividente, i ctigul ar fi mai mare dac iau numai dividente. Avantaje i dezavantaje La societile comerciale cu rspundere limitat, ceea ce este avantajos pentru asociai, este dezavantajos pentru partenerii acestora. Societatea comercial cu rspundere limitat prezint urmtoarele avantaje: - pentru constituirea societii cu rspundere limitat este suficient s se redacteze statutul societii i s se elaboreze contractul de societate; - societatea cu rspundere limitat se poate constitui cu un capital social minim de 2.000.000.lei mprit n prii sociale de cel puin 5000 lei;n astfel de societate rolul important nu l are capitalul social ci creditul obinut de la partenerii comerciali sau de la organele bancare specializate; - este singura form de societate comercial ce se poate nfiina cu asociat unic;
Aceast dispoziie este insuficient n practic, fiind ocolit prin asocierea administratorului cu soia, rudele i prietenii i astfel nfiineaz alte societi n care, calitatea de administrator o are tot el. Se ajunge astfel n situaia cnd o singur persoan administreaz cel puin 3 societi, folosindu-le pe rnd la svrirea unor infraciuni, cum ar fi obinerea repetat de credite cu garanii false, ocolind astfel Centrala Incidentelor de Plat, cazierul comercial, cazierul fiscal, n sensul c dup ce compromite prima societate, o folosete pe a doua apoi dup ce o compromite i pe aceasta o folosete pe cea de-a treia. Socotim c astfel de situaii ar trebui interzise prin lege, n interesul mediului de afaceri. 91
193

- asociaii rspund numai n limita aportului adus la capitalul social, creditorii neputnd urmrii averea personal a asociailor pentru a acoperii datoriile societii; dac pentru asociai aceasta constituie un avantaj, n cazul terilor care au fcut afaceri cu o astfel de societate constituie un dezavantaj, deoarece cnd prejudiciul depete capitalul social poate rmne neacoperit; - dac numrul asociailor este sub 15, controlul gestiunii se poate face de ctre asociai, care pot s acopere unele fapte pgubitoare pentru teri; - societatea poate avea acces la noi aporturi de capital aduse de tere persoane; - un asociat se poate retrage din societate oricnd n condiiile prevzute de lege i de actul constitutiv; Societatea comercial cu rspundere limitat prezint urmtoarele dezavantaje: - obiectul de activitate al S.R.L. este limitat, n sensul c nu poate cuprinde operaiuni de asigurare, de depuneri i economii, operaiuni bancare, etc.; - o persoan poate fi asociat unic al unui singir S.R.L.; - lipsa de continuitate a afacerii ceea ce implic riscuri; de pild cnd exist un singur acionar, n caz de boal, afacerea poate avea de suferit, iar n caz de deces firma se dizolv, dac ntreprinztorul nu i-a luat msuri de a-i pregti un succesor; - aportul la capitalul social poate fi numai n bani sau n natur, aportul n creane sau munc este interzis; - societatea cu rspundere limitat nu poate emite obligaiuni (mprumuta prin sistemul obligaiilor); - cesiunea prilor sociale194 se face numai n concordan cu dispoziiile legale i actul constitutiv. Afacerile cu o societate cu rspundere limitat sunt mai riscante pentru teri, datorit avantajelor ce le au asociaii.

CAPITOLUL IV ACTIVITATEA DE AFACERI COMERCIALE 3.1 Consideraii generale Am vzut n general ce sunt actele i faptele juridice n domeniul afacerilor comerciale, dar pentru a vorbi de activitatea de afaceri comerciale, vom aborda
194

Potrivit Legii nr. 161/2003 a fost modificat art. 12 din Legea nr. 87/1994 introducndu-se i o infraciune prin care se pedepsete penal sustragerea de la plata obligaiilor fiscale prin cesionarea prilor sociale deinute ntr-o societate comercial cu rspundere limitat , efectuat n acest scop. 92

cteva concepte indispensabile cum sunt fondul de comer, patrimoniul, capitalul social, bunuri corporale i incorporale, mobile i imobile, active i pasive. Potrivit D.E.X.195 ntr-o accepiune prin bunuri se nelege ceea ce este util sau necesar societii ori individului pentru a-i asigura existena, bunstarea iar ntr-o alt accepiune, obiect sau valoare care are importan n circulaia economic196. Bunurile sunt de dou feluri mobile sau imobile mprire care prezint interes datorit regimului lor juridic diferit. Potrivit art. 462 din Codul civil, bunurile sunt considerate imobile dac sunt nemictoare prin natura lor, sau prin destinaia lor ori prin obiectul la care ele se aplic. De exemplu, fondurile de pmnt i cldirile sunt imobile prin natura lor. Recoltele i fructele neculese sau arborii netiai sunt bunuri imobile, fiind legate de pmnt. ndat ce recoltele, fructele sunt culese, iar arborii tiai devin bunuri mobile, mictoare, transportabile. Obiectele ce proprietarul unui fond le-a pus pe el pentru serviciu i exploatarea acestui fond sunt imobile prin destinaie (instrumentele artoare, seminele, stupii cu roi, petele din iaz, efectele mobiliare ntrite cu gips, var sau ciment sau cnd ele nu se pot scoate fr a strica sau deteriora). Sunt de asemenea bunuri imobile prin obiectul la care se aplic: uzufructul lucrurilor imobile, servituile i aciunile care tind a revendica un imobil (art. 471 din Codul civil). Bunurile sunt mobile prin natura lor sau prin determinarea legii. Sunt mobile prin natura lor, corpurile care se pot transporta de la un loc la altul, att acelea care se mic de sine precum sunt animalele, ori cele care nu se pot strmuta din loc dect prin o putere strin, precum sunt lucrurile nensufleite. Sunt mobile prin determinarea legii, obligaiile i aciunile care au ca obiect sume exigibile sau efecte mobiliare, aciunile sau interesele n companii de finanare, de comer sau de industrie, chiar i cnd capitalul acestor companii const n imobile. Aceste aciuni sau interese se socotesc ca imobile numai n privina fiecruia din asociai i pe ct timp ine asociaia. Aa cum am artat este necesar distincia clar ntre cele dou categorii de bunuri deoarece acestea au regimuri juridice diferite cum ar fi de pild probaiunea proprietii acestora. Sunt de asemenea, mobile prin determinarea legii, veniturile perpetue sau pe via asupra statului sau asupra particularilor. Asupra unui bun cineva poate avea urmtoarele drepturi: drept de proprietate sau drept de uzufruct ori drept de uz, sau drept de abitaie, ori drept de servitute. Dreptul de proprietate este dreptul ce-l are cineva de a se bucura i dispune de un lucru n mod exclusiv i absolut ns n limitele determinate de lege. Proprietatea unui lucru mobil sau imobil d un drept i asupra a tot ce produce lucrul i asupra a tot ce se unete, ca accesoriu, cu lucrul, ntr-un mod natural sau artificial. Acest din urm drept se numete drept de accesiune197. Dreptul de uzufruct198 este dreptul de a se bucura cineva de lucrurile ce sunt proprietatea altuia, ntocmai ca nsui proprietarul lor, ns cu ndatorirea de a le
Academia Romn, D.E.X. Ediia II. Univers enciclopedic, Bucureti, 1996, p. 118. V. Dabu, Rspunderea juridic a funcionarului public, Bucureti, 2000, Global Lex, p.309. Socotim c trebuie s se fac o deosebire ntre lucruri i bunuri, concepte care nu sunt identice, dei n Constituie se folosete numai termenul de bunuri. 197 De pild, dreptul de proprietate asupra pmntului permite apariia dreptului de accesiune asupra copacului crescut pe acel pmnt. 198 Ctigul din nchirierea unui imobil se impoziteaz diferit de preul dreptului de uzufruct.
196 195

93

conserva substana. Uzufructuarul are dreptul de a se bucura de tot felul de fructe ce poate produce obiectul asupra cruia are uzufructul, fie naturale, fie industriale, fie civile. Fructele civile sunt chiriile caselor, dobnzile depozitelor bancare, mprumuturilor, sume exigibile, venitul rentelor, arenele i altele. Conceptul de patrimoniu este folosit diferit n unele ramuri ale dreptului. Spre exemplu, n dreptul internaional public se vorbete despre patrimoniul comun al umanitii care are ca obiect resursele naturale ale mrii libere, ca o totalitate a acelor resurse care aparin ntregii comuniti. Bunurile corporale sunt obiectele, lucrurile, considerate n sens material, pe cnd bunurile incorporale sunt cele imateriale, cum ar fi dreptul de proprietate, care evident nu se confund cu obiectul proprietii ce poate fi material sau imaterial. De pild, sunt bunuri incorporale: drepturile mobiliare, valorile mobiliare (aciunile, obligaiile), efectele de comer (cambia, biletul la ordin i cecul), creanele i prile sociale. n Legea nr. 182/2000 se reglementeaz protejarea patrimoniului cultural naional mobil, n care se arat c acesta este alctuit din bunuri cu valoare deosebit sau excepional istoric, arheologic, documentar, etnografic, artistic, tiinific i tehnic, literar, cinematografic etc. (art. 1 alin. 2). Legea menionat instituie un regim juridic distinct i unic pentru bunurile mobile care fac parte din patrimoniul cultural naional, indiferent de proprietarul acestora, prin reglementarea activitilor specifice de eviden, expertizare, clasare, cercetare, depozitare, conservare, restaurare i punere n valoare a acestor bunuri. Fr a se face referire la o anumit ramur de drept, observm c uneori o grupare de bunuri, de valori care au aceiai natur sau acelai regim juridic poate fi desemnat prin noiunea de fond. De pild fondul funciar al Romniei presupune toate terenurile de orice fel existente n Romnia. Alteori o grupare de bunuri care au aceeai natur i acelai regim juridic poate fi desemnat prin noiunea de domeniu199, cum ar fi domeniul public. Din punct de vedere al regimului juridic, terenurile din domeniul public sunt scoase din circuitul civil, dac prin lege nu se prevede altfel. Aadar patrimoniu, fond, domeniu sunt noiuni care, n chip evident evoc un ansamblu, o totalitate de bunuri, ntre care exist cel puin o legtur juridic ceea ce constituie numai un aspect al acestor concepte. 3.2. Patrimoniu 3.2.1. Definiie n domeniul afacerilor ne intereseaz patrimoniul persoanei fizice sau juridice n spiritul codului civil i al codului comercial deoarece acesta constituie principala garanie a obligaiilor.

Credem c noiunea de domeniu public are patru componente: - totalitatea bunurilor incluse n domeniu (dependine ale domeniului); - titularii dreptului de proprietate public, dreptului de administrare i a drepturilor derivate din concesionarea sau nchirierea acestora; - regimul juridic special al acestor bunuri; - interesele ce-l prezint bunurile respective care sunt cunoscute ca fiind generale sau locale. V. Dabu, Rspunderea juridic a funcionarului public, Editura Global Lex, Bucureti, 2000, pp. 151-152. 94

199

Drepturile subiective200 i obligaiile corelative acestora pot avea un coninut economic i atunci sunt denumite patrimoniale iar cnd nu au un astfel de coninut se numesc personal nepatrimoniale. De pild dreptul la nume neavnd coninut economic este un drept personal nepatrimonial, deci fr valoare economic. Drepturile subiective patrimoniale i obligaiile corelative pot fi drepturi reale sau drepturi de crean. Aceste drepturi pot fi concentrate, i deci se prezint ca o universalitate juridic ce aparine unui subiect de drept, situaie n care se cunoate mai precis realitatea,201 dat fiind caracterul acestora de a putea fi ntr-o continu transformare (stingere, subrogare, natere). Printr-o asemenea ncercare de reunire a tuturor drepturilor subiective cu coninut economic i a obligaiilor corelative ajungem la o noiune care realizeaz sinteza lor, adic la noiunea de patrimoniu. Patrimoniu este definit ca fiind totalitatea drepturilor i obligaiilor cu valoare economic, ce aparin unui subiect de drept (persoan fizic sau persoan juridic).202 Patrimoniul mai este definit ca totalitatea drepturilor i obligaiilor avnd o valoare economic, a bunurilor la care se refer aceste drepturi, aparinnd unei persoane, ale crei nevoi sau sarcini este destinat s le satisfac.203 Socotim c aceast ultim referin este mai precis i complet.204 Cu toate acestea, n domeniul afacerilor credem c mai util ar fi o alt definiie dat patrimoniului respectiv expresia contabil a tuturor drepturilor i obligaiilor cu valoare economic ce aparin unui subiect de drept. n principiu aceasta definire ne poate da o informaie corect operativ despre adevrata valoare a patrimoniului, atunci cnd ntr-o afacere se pune problema garantrii cu patrimoniul. Elementele de patrimoniu privite separat, pot constitui premize ale unor reprezentri greite referitoare la bonitate, lichiditi, garanii ale persoanei fizice i juridice, aparintoare a patrimoniului n cauz. Atunci cnd se apreciaz un patrimoniu este necesar s se observe elementele acestuia, care pot fi eseniale pentru evoluia viitoare a patrimoniului cum ar fi de pild n raport cu conjunctur favorabil a cereri i ofertei. De pild un credit luat cu dobnzi foarte mari205 poate aduce un patrimoniu valoros n stare de faliment, cum de altfel i sarcinile (ipoteca, gajul, avalizrile etc.) care greveaz bunurile din patrimoniu, mai ales atunci cnd acestea sunt foarte mari n raport cu drepturile din patrimoniu.

Dreptul subiectiv reprezint o prerogativ conferit de lege n temeiul creia titularul dreptului poate sau trebuie s desfoare o anumit conduit ori s cear altora desfurarea unei conduite adecvate dreptului su subiectiv sau direct, nscut i actual, legitim i juridic protejat n acord cu interesul obtesc i cu normele de convieuire social. Prof. I. Deleanu, Drept constituional i Instituii Politice, Ed. Europa Nova, Bucureti, 1996, p. 41. 201 De pild la vedere X apare ca proprietarul Complexului Comercial Y de valoare deosebit i poate fi apreciat din acest punct de vedere ca solvabil, dar dac se analizeaz patrimoniul su se constat c X are datorii mai mari dect valoarea complexului comercial, fiind n prag de faliment. 202 A se vedea prof. Corneliu Brsan, Drept civil. Drepturile reale principale, Editura ALL BEEK, Bucureti, 2001, p. 6. 203 Tr. Ionacu i S. Brdeanu, Drepturile reale principale n R.S.R, Ed. Academiei, Bucureti, 1978, p. 13. 204 Prof. C. Brsan, arat c n dreptul nostru civil drepturile patrimoniale sunt considerate ca fiind bunuri i ca atare renun la menionarea n definiie i a bunurilor. 205 Au fost cazuri cnd unele bnci au dat credite n valut cu dobnd de 22% pe an la dolari SUA, dobnzi care evident nu au fost pltite i nici creditul restituit, or n astfel de situaii chiar dac n patrimoniu existau bunuri de valoare, a intervenit falimentul. 95

200

3.2.2 Elementele patrimoniului Cum am artat mai sus patrimoniul cuprinde totalitatea drepturilor i obligaiilor cu valoare economic, ceea ce nseamn c nu conine drepturile personal-nepatrimoniale cum ar fi dreptul la nume, dreptul la onoare, dreptul la informaie, dreptul la reputaie etc.. mprejurarea c atingerea adus unui drept personal-nepatrimonial cum ar fi prin insult, calomnie, abuz de putere etc., care s-ar putea concretiza ntr-o crean n despgubiri adic, ntr-un element activ al patrimoniului nu este de natur a determina includerea acestor drepturi n patrimoniu. Spre exemplu, atingerea dreptului la onoare al unei persoane prin afirmaii calomnioase despre acea persoan poate conduce la obligarea celui care le-a fcut la plata ctre cel al crui drept subiectiv personal-nepatrimonial a fost lezat, a unei despgubiri. n patrimoniul acestei persoane vom gsi pn n momentul plii, dreptul de crean mpotriva autorului faptei ilicite, n cuantumul stabilit de instan sau de pri. Dar aceast crean apare ca urmare a atingerii dreptului personal-nepatrimonial care, n aceast calitate, rmne ntotdeauna n afara patrimoniului, aa cum este cazul tuturor drepturilor subiective ce aparin acestei categorii.206 ntr-adevr, drepturile personalnepatrimoniale nu fac parte din patrimoniul, dar cnd acestea au o expresie economic, printr-o hotrre judectoreasc sau nelegerea prilor, credem c aceast valoare economic face parte din patrimoniu. Nu suntem de acord cu cei care susin c la un patrimoniu nu ne intereseaz care dintre componentele acestuia sunt drepturi reale207 i care sunt drepturi de crean208, tiut fiind regimul juridic diferit i implicaiile acestuia asupra evalurii patrimoniului a evoluiei acestuia n raport de riscul fiecrei categorii preponderente de drepturi reale sau drepturi de crean. Riscul de a pierde este mai mare n cazul drepturilor de crean dect n ce-l al drepturilor reale. Banca Naional a stabilit chiar n cadrul unor titluri de credit care reprezint drepturi de crean o scar a riscurilor exprimat n procente, mprejurare ce trebuie avut n vedere atunci cnd n sistemul creditri se uzeaz de garanii constituite prin drepturi de crean.209 n cadrul patrimoniului, totalitatea drepturilor constituie activul patrimonial, iar totalitatea obligaiilor, pasivul patrimonial. Activul patrimonial cuprinde toate drepturile subiective ce au valoare economic, deci exprimabile n bani cum sunt: dreptul de proprietate asupra anumitor bunuri, dreptul de superficie asupra unui teren, dreptul de uzufruct asupra unor bunuri i altele ca drepturi reale; dreptul de a i se restitui suma mprumutat, dreptul de a folosi bunul mprumutat de cineva, dreptul de a primi preul asupra lucrului vndut cuiva, dreptul de a utiliza energia electric n
Prof. Corneliu Brsan, Drept civil. Drepturile reale principale, Editura ALL BEEK, Bucureti, 2001, p. 7. Drepturi reale sunt acele drepturi subiective patrimoniale pe temeiul crora titularul lor poate s exercite anumite puteri, prerogative asupra unui bun determinat n mod direct i nemijlocit, fr intervenia altei persoane. Prof. C. Brsan, op. cit. p. 19. 208 Dreptul de crean este acel drept subiectiv patrimonial, n virtutea cruia subiectul activ denumit creditor poate pretinde subiectului pasiv, denumit debitor, s dea, s fac sau, s nu fac ceva. Prof. C. Brsan, op. cit. p. 19. 209 Este vorba de anexa nr. 2 la Normele B.N.R. nr. 4 din 24 februarie 1994. De pild cambiile i alte efecte de comer care nu sunt andosate (garantate) de alte societi bancare sunt calificate ca avnd risc maxim spre deosebire de cambiile i alte efecte de comer andosate de o banc autorizat.
207 206

96

urma ncheierii unui contract de furnizare a acesteia, drepturile izvorte din titlurile de credit etc., ca drepturi de crean. La rndul su, activul, din punct de vedere economic, poate fi mprit n capital i venituri.210 Capitalul reprezint expresia valoric a unor bunuri ce fac parte din patrimoniul unei persoane. El poate fi productiv, adic productor de venituri un imobil care a fost nchiriat i produce chirii, un numr de aciuni reprezentnd participarea la constituirea capitalului social al unei societi comerciale i care vor produce dividende, un numr de obligaiuni cumprate de la o societate comercial care le-a emis i care vor produce dobnda. Capitalul este neproductiv211 atunci cnd nu produce venituri cum ar fi imobilul locuit de proprietar, biblioteca de cri, autovehiculul nefolosit n activiti productive, casa de odihn etc.. Schimbarea naturii capitalului din neproductiv n productiv i invers se poate face n condiiile legii i bineneles n interesul afacerii. Al doilea element al activului, deosebit de important ntr-o afacere, l constituie veniturile i reprezint resurse materiale sau bneti, periodice care sunt realizate de o anumit persoan, resurse care intr n patrimoniul acesteia sub forma de noi valori materiale sau bneti. De regul, ele constau n sume de bani obinute prin sau din exploatarea unui bun productiv cum ar fi: chiriile ncasate prin nchirierea unui bun imobil, dividendele produse de aciunile unei societi comerciale, dobnzile unor depozite bancare, ori unor sume mprumutate, valoarea adugat la vnzare, salariul etc. Dar veniturile pot consta i n bunuri n natur, cum ar fi: produsele obinute prin arendarea unui teren. Pasivul patrimonial cuprinde datoriile, obligaiile evaluabile n bani, pe care le are o anumit persoan. Obligaia este legtura juridic recunoscut sau impus de societate prin intermediul statului, unui subiect fa de dreptul altui subiect, prin care primul subiect este inut ca n spiritul binelui i echitii s fac, s nu fac, s dea sau s nu dea ceva sub sanciunea constrngerii statale.212 Obligaia sau datoria, poate consta n obligaia de a da , adic de a transmite sau a constitui un drept real, n obligaia de a face, adic de a executa o prestaie pozitiv, sau n obligaia de a nu face, adic de a nu face ceva, ceea ce n lipsa acestei obligaii, ai fi putut s faci. Sunt de asemenea obligaii, obligaia de restituire ctre mprumuttor a creditului acordat de acesta, obligaia de plat a preului, obligaiile asumate printr-un bilet la ordin sau o cambie etc. Pe lng conceptul de patrimoniu este definitoriu i conceptul de activ netca diferen dintre activul i pasivul patrimonial ceea ce are o importan deosebit n afaceri i n mod deosebit n aprecierea patrimoniului.
210 de comer andosate de alte societi bancare care au un risc sczut. A se me vedea Grard Cornu, Droit civil, Introduction. Les personnes. Les biens, 5 dition, Montchrestien, Paris, 1991, pp. 286-287. 211 Multe credite au fost obinute de la bnci pentru a fi folosite drept capital productiv, iar n fapt s-au consumat pe bunuri ce fac parte din capitalul neproductiv ca urmare i a faptului c schimbarea destinaiei creditului bancar, nu era sancionat. De abia prin Legea nr. 78/2000, art. 10 lit. b i c sunt considerate infraciuni, n anumite condiii utilizarea creditelor sau a subveniilor n alte scopuri dect acelea pentru care au fost acordate. 212 V. Dabu, Drept constituional i instituii politice, Editura S.N.S.P.A. Bucureti, 2001, p. 13.

97

3.2.3 Caracterele juridice ale patrimoniului A. Patrimoniul este o universalitate juridic cu dou consecine: a) drepturile i obligaiile care alctuiesc patrimoniul sunt legate ntre ele, formnd un tot unitar; nu este exclus nici ipoteza n care patrimoniul s fie format dintr-o grupare de mase de bunuri, fiecare mas avnd un regim juridic distinct, spre exemplu bunurile din domeniul public sau bunurile din domeniul privat aflate n patrimoniul unui agent economic de stat; b) drepturile i obligaiile cu coninut economic ce alctuiesc patrimoniul sunt distincte de universalitate aa nct schimbrile care se produc n legtur cu aceste drepturi i obligaii nu pun n discuie nsi existena universalitii n ansamblul ei, care exist indiferent de micrile produse n interiorul ei, dar o pot influena din punct de vedere al valorii soldate, putnd determina eficiena sau falimentul societii comerciale. Patrimoniul este o universalitate de drept, deoarece elementele componente, drepturile i obligaiile cu coninut economic alctuiesc o unitate abstract, susceptibil de modificri sau transformri, ce sunt privite prin expresia valoric bneasc pe care o au. De aceea ca universalitate de drept, spre deosebire de o universalitate de fapt, patrimoniul are un activ i un pasiv, iar ntre acestea exist o strns corelaie ce exprim activul net care poate fi pozitiv sau negativ. B. Orice persoan fizic sau juridic are un patrimoniu. Calitatea de afacerist comercial, presupune un patrimoniu. Persoanele fizice orict de srace ar fi au un minim de bunuri ce alctuiesc patrimoniul chiar dac nu sunt comerciani, cum ar fi de pild locuina proprietate personal. La rndul lor, persoanele juridice sunt titulare ale patrimoniului necesar ndeplinirii scopului pentru care au fost nfiinate, indiferent care ar fi acesta: economic, de binefacere, de asisten mutual pentru membrii lor, cultural, sportiv etc. De altfel legea impune existena unui patrimoniu ca una dintre condiiile eseniale pentru nsi existena persoanei juridice. C. Patrimoniul este unic. Aceasta nseamn c fiecare subiect de drept, persoan fizic sau juridic are un singur patrimoniu, orict de multe drepturi i obligaii ar cuprinde acesta. Legea nu permite ca acelai subiect de drept s fie titularul mai multor patrimonii. Faptul c spre exemplu, n dreptul comercial romn este posibil constituirea unei societi cu rspundere limitat cu un asociat unic nu nseamn c asociatul unic are dou patrimonii, unul ca persoan fizic i unul ca asociat unic. Persoana asociat unic are un singur patrimoniu care include drepturile i obligaiile sale ca persoan fizic, precum i drepturile sale de acionar unic la societatea comercial n cauz, iar cellalt patrimoniu aparine societii comerciale, societate juridic cu acionar unic. Dar patrimoniul societii comerciale constituite de asociatul unic este distinct de patrimoniul asociatului unic, ca persoan fizic. Ca urmare n cazul n care asociatul unic n calitate de administrator al societii comerciale, a cauzat unei alte persoane
98

o pagub, printr-o fapt alta dect prin infraciune, despgubirea se realizeaz numai din patrimoniul societii nu i al acestuia ca persoan fizic,213 cu unele excepii prevzute de lege. D. Divizibilitatea patrimoniului Dac patrimoniul este unic, aceasta nu nseamn c el este i indivizibil, n sensul c toate componentele sale ar avea unul i acelai regim juridic. Patrimoniul unui subiect de drept poate fi divizibil n mai multe categorii, grupe sau mase de drepturi i obligaii, fiecare dintre acestea avnd un regim juridic distinct, n raport cu scopul pentru care o astfel de divizare a patrimoniului a fost realizat. Orice societate comercial, ca subiect de drept are un patrimoniu propriu care cuprinde mai multe mase de bunuri mobile, imobile, fonduri bneti, fiecare avnd sub un anumit aspect un regim juridic distinct. Sau o unitate administrativ-teritorial, ca persoan juridic de drept public, are un patrimoniu propriu supus pe lng normele de drept public i normelor de drept civil i comercial, care cuprinde bunuri ce fac parte din domeniul privat al acesteia. ntr-un astfel de caz, n timp ce bunurile din domeniul public sunt inalienabile, imprescriptibile i insesizabile, cele din domeniul privat sunt supuse dispoziiilor de drept comun, dac prin lege nu se prevede altfel.214 n cazul persoanelor cstorite, fiecare dintre soi poate avea n patrimoniul su att bunuri proprii, ct i bunuri comune. Astfel, potrivit art. 30 din Codul familiei, bunurile dobndite de oricare din soi n timpul cstoriei sunt bunuri comune. Fiecare poate avea ns n patrimoniul su i bunuri proprii, apartenena bunurilor la aceast mas stabilindu-se dup: momentul dobndirii, modul de dobndire, destinaia concret a bunului etc. n aceast categorie intr bunurile prevzute n art. 31 Codul familiei. Urmrirea fiecrei mase de bunuri de ctre creditorii soilor se va face, n principiu, asupra maselor de bunuri n legtur cu care s-a nscut creana, iar n caz de nendestulare se poate proceda la urmrirea celeilalte mase. Astfel, bunurile comune nu pot s fie urmrite dect de creditorii comuni ai soilor. Aceti creditori, pot urmri i bunurile proprii, ns numai dup urmrirea bunurilor comune (art. 33 i 34 din Codul familiei). Creditorii personali ai fiecrui so nu pot urmri dect bunurile proprii i, numai n ipoteza n care acestea sunt
Prin Legea privind procedura reorganizrii judiciare i a falimentului nr. 64/1995, republicat n 1993 s-a extins rspunderea membrilor organelor de conducere ale societilor comerciale cu patrimoniul lor ca persoane fizice, pentru pagubele cauzate n aceast calitate, terilor. Astfel n art. 124 se dispune: Tribunalul poate dispune ca o parte din pasivul societii pe aciuni sau al societii cu rspundere limitat, ajuns n ncetare de plat, s fie suportat de ctre membrii organelor de conducere administratori, directori, cenzori care au contribuit la ajungerea societii n aceast situaie prin una din urmtoarele fapte: a) au folosit bunurile sau creditul societii n folosul propriu sau n cel al unei alte societi; b) au fcut acte de comer n interes personal, sub acoperirea societii; c) au dispus, n interes personal, continuarea unei activiti care ducea n mod vdit societatea la ncetare de plat; d) au inut o contabilitate fictiv, au fcut s dispar unele documente contabile sau nu au inut contabilitatea n conformitate cu legea; e) au deturnat sau au ascuns o parte din activul societii sau au mrit, n mod fictiv, pasivul acesteia; f) au folosit mijloace ruintoare pentru a procura societii fonduri, n scopul ntrzierii ncetrii plii; g) n luna precedent ncetrii plilor au pltit sau au dispus s se plteasc cu preferin unui creditor n dauna celorlali creditori. Aplicarea dispoziiilor aliniatului 1, nu nltur aplicarea legii penale pentru faptele care constituie infraciuni. 214 A se vedea art. 122 i 123 din Legea nr. 215/2001
213

99

nendestultoare, ei pot cere mprirea bunurilor comune, pentru satisfacerea creanelor lor din partea de bunuri cuvenit soului debitor (art. 33 Codul familiei).215 E. Netransmisibilitatea patrimoniului prin acte juridice ntre vii Din moment ce patrimoniul este strns legat de subiectul de drept cruia i aparine, nu este de conceput transmiterea lui prin acte ntre vii, n cazul societii comerciale. O persoan fizic sau juridic poate transmite, prin asemenea acte, unul sau mai multe drepturi din cuprinsul patrimoniului ei, dar nu nsui patrimoniul.216 Dup cum s-a spus217 patrimoniul rmne legat de persoana titularului su atta vreme ct acesta este n fiin. Transmisiunea universal a patrimoniului nu poate avea loc dect la decesul unei persoane fizice sau n momentul reorganizrii i ncetrii existenei persoanei juridice.218 De la acest principiu exist o singur excepie n privina persoanelor juridice, n sensul c poate opera o transmisiune patrimonial, cu titlul universal fr ca persoana juridic s-i nceteze existena, anume atunci cnd ea este supus reorganizrii prin divizare parial. ntr-adevr, reamintim c ntr-o asemenea ipotez, o fraciune din patrimoniul unei persoane juridice care-i menine fiina se desprinde i se transmite ctre una sau mai multe persoane care exist sau care se nfiineaz n acest fel.219 Suntem deci n prezena unei transmisiuni de patrimoniu cu titlu universal, ntre vii, adic ntre persoane juridice care finaneaz sau care iau astfel fiin. O aplicaie practic a acestui principiu general gsim n art. 233 alin. 3 din Legea societilor comerciale Legea nr. 31/1990 republicat, potrivit cu care o societate comercial nu-i nceteaz existena n cazul n care o parte din patrimoniul ei se desprinde i se transmite ctre una sau mai multe societi existente sau care iau astfel fiin.220 n practic au fost cazuri cnd s-a confundat cesiunea prilor sociale cu transmisiunea universal a patrimoniului persoanei juridice. Astfel unii asociai unici au obinut credite comerciale bancare importante n numele societii comerciale cu rspundere limitat, au devalizat societatea dup care creznd c scap de rspundere au cesionat prile sociale unor ceteni strini turiti din unele ri cu care Romnia nu are convenii de asisten judiciar i au autentificat la notariat procese-verbale n care consemnau predarea arhivei, precum i a activului i pasivului fr a indica n ce const. Evident c acetia au fost i pot fi trai la rspundere penal pentru astfel de fapte, inclusiv pentru infraciunea de bancrut frauduloas.221
A se vedea Prof. Savely Zilbertein i Prof. Viorel M. Ciobanu, Tratat de executare silit, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 2001, p. 321. 216 Prof. C. Brsan, op. cit. p. 12. 217 A se vedea Fr. Terr. Ph. Simler, Droit civil. Les biens. Ediia a IV-a Dalloz, Paris, 1992, p. 6. 218 A se vedea Gh. Beleiu, Drept civil romn. Introducere n dreptul civil. Subiectele dreptului civil. Casa de editare i pres ansa S.R.L. Bucureti, 1993, pp. 402-405. 219 Idem 220 Prof. C. Brsan, op. cit. pp. 12-13. 221 Acest aspect va fi abordat ntr-un alt capitol. 100
215

3.2.4 Funciile patrimoniului n domeniul afacerilor comerciale cunoaterea funciilor patrimoniului este esenial pentru succesul vizat, deoarece acesta: asigur funcia de garanie a obligaiilor;222 permite i explic subrogaia real cu titlu universal; permite i explic transmisiunea universal i transmisiunea cu titlu universal. a) Funcia de gaj general Fr noiunea de patrimoniu nu se poate explica de ce orice persoan fizic sau privat, rspunde de ndeplinirea obligaiilor care i incumb cu bunurile sale prezente i viitoare. Altfel spus, nu se poate explica nsui gajul general pe care l au creditorii chirografari ai debitorului, pentru c dup cum se tie creditorii chirografari sunt acei creditori care nu dispun de garanie real asupra unui bun determinat al debitorului lor. Creditorii chirografari au acea garanie constnd n dreptul de gaj general, care privete, n principiu, totalitatea bunurilor debitorului, indiferent de modificrile care au loc n patrimoniul acestuia de la naterea creanei i pn n momentul executrii acesteia. Aadar, obiectul dreptului de gaj general al creditorilor chirografari l constituie nsui patrimoniul debitorului i nu bunuri concrete, individualizate, care l compun. Debitorul, cu toate c are datorii fa de creditorii si, rmne liber s-i administreze patrimoniul su aa cum crede el de cuviin. El poate dobndi noi bunuri, poate s le nstrineze pe cele existente sau poate contracta noi datorii, cu condiia s nu urmreasc a-i crea o stare de insolvabilitate, stare care ar fi n detrimentul creditorilor si, cum ar fi de pild prin vnzare sub pre sau cumprare cu pre supraevaluat. Fr drept de gaj general asupra patrimoniului debitorului, creditorii ar trebui s-i constituie garanii reale gajul propriu zis, ipoteca, privilegiile care ar greva anumite bunuri din patrimoniul debitorului. Actele de dispoziie fcute de debitor cu privire la bunurile ce alctuiesc patrimoniul, ncepnd de la data naterii creanei i pn la achitarea acesteia, pot fi revocate pe cale judectoreasc, dac sunt fcute n frauda creditorilor.223 n doctrin se vorbete i de gajul specializat al creditorilor chirografari n sensul c dreptul de gaj general se restrnge la acea grup din patrimoniul debitorului n legtur cu care li s-a nscut creana. b)Patrimoniul, subrogaia real universal i subrogaia cu titlu universal224 Subrogarea nseamn nlocuire. Subrogaia este personal cnd o persoan ia locul alteia, n calitate de titular al unui drept i real dac un bun este nlocuit
Conform art. 3 pct. 1 din Legea nr. 31/1990 republicat. Obligaiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social. Art. 1718 din Codul civil dispune : Oricine este obligat personal , este inut de a ndeplinii ndatoririle sale cu toate bunurile sale, mobile i imobile, prezente i viitoare. 223 Conform art. 975 din Codul civil .Ei (creditorii) pot asemenea, n numele lor personal, s atace actele viclene, fcute de debitor n prejudiciul drepturilor lor. 224 Subrogaia este universal, cnd privete ntregul patrimoniu, iar cu titlu universal cnd privete o cot din patrimoniu, cum ar fi o mas de bunuri (drepturi i obligaii) cu acelai regim juridic. 101
222

cu altul. La rndul ei, subrogaia real poate fi universal sau cu titlu universal cnd se aplic la scara unui patrimoniu sau a unei mase succesorale i cu titlu particular, cnd privete un bun individual determinat. Aceasta nseamn c locul oricrui bun din patrimoniu care este nstrinat este luat de preul ncasat, iar dac preul se investete ntr-un alt bun, acesta intr n patrimoniu, n locul valorii respective (in indicis universalibus pretium succedit loco rei et res loco pretii). Datorit caracterului patrimoniului de a fi universalitate juridic, drepturile i obligaiile ce-l alctuiesc pot fi nlocuite cu alte valori, fr ca universalitatea lui s fie afectat. Permanent i automat valorile nou intrate ntr-un patrimoniu iau locul, se subrog celor ieite, cptnd poziia juridic avut de acestea din urm.225 Principiul subrogaiei asigur funcia patrimoniului de gaj general pentru creditori. Funcia juridic a subrogaiei reale universale sau cu titlul universal este aceea de a asigura continuarea afectaiunii unui patrimoniu sau a unei mase dintr-un patrimoniu destinaiei economice concrete specifice. Aceasta permite creditorului s urmreasc, la scaden, bunuri concrete care se vor afla n patrimoniul debitorului la momentul la care se pornete executarea. n cazul divizibilitii patrimoniului pe mase de bunuri cu regimuri juridice diferite, subrogaia real universal se va produce n interesul fiecrei mase subrogate asigurndu-i astfel destinaia i mpiedicnd n principiu migrarea bunurilor dintr-o grup de bunuri ntr-alta. Spre exemplu, n cazul soilor, dac se nstrineaz un bun propriu, bunul procurat cu banii ncasai va intra n masa bunurilor proprii, iar dac se nstrineaz un bun comun, valoarea lui de nlocuire intr n masa bunurilor comune. Aceasta are o mare importan n cazul unui eventual divor sau partaj al bunurilor. c) Subrogaia cu titlu particular Spre deosebire de subrogaia real universal sau cu titlu universal care opereaz automat, subrogaia real cu titlu particular se produce numai atunci cnd legea prevede n mod expres i privete un bun luat ut singuli. De pild, potrivit art. 1721 din Codul civil n materia privilegiilor i ipotecilor, dac imobilul ipotecat piere din caz fortuit sau este deteriorat i era asigurat, indemnizaia de asigurare va fi folosit la plata creanelor privilegiate i ipotecate legate de imobilul respectiv, dup rangul fiecreia din ele. Tot aceleiai destinaii va servi i despgubirea pltit de un ter proprietarului bunului ipotecat care i-a vzut bunul deteriorat sau distrus prin fapta acestuia. 3.2.5 Patrimoniul i transmisiunea universal sau cu titlu universal La decesul unei persoane fizice sau n caz de reorganizare a unei persoane juridice se transmit226 ctre succesori toate drepturile i obligaiile care au aparinut subiectului de drept a crui fiin nceteaz. n astfel de situaii nu se transmite obligaia de a rspunde penal de pild, pentru infraciunile prin care s-au cauzat
225

C. Sttescu, C. Brsan, Drept civil. Teoria general a drepturilor reale, Tipografia Universitii. Bucureti, 1988, p. 15. 226 Subrogaia presupune nlocuire, pe cnd transmiterea este trecerea a ceva de la unul la altul. 102

prejudicii penale creditorilor, altor teri etc. Uneori prin motenire n loc s ctigi, poi s pierzi atunci cnd patrimoniul are sold negativ. De aceea, motenirea este supus acceptrii prealabile, ceea ce presupune cunoaterea corect a structurii patrimoniului i care pot fi consecinele acceptrii unei moteniri n care pasivul este mai mare dect activul. Obiectul transmisiunii l constituie nsui patrimoniul ca universalitate juridic ce aparine acelui subiect de drept i nu drepturi i obligaii privite n mod izolat. Dac ntregul patrimoniu se transmite unui succesor, ne aflm n prezena unei transmisiuni universale. Dac se transmit fraciuni din patrimoniu ctre mai muli succesori, fiecare dintre ei primind o asemenea fraciune, opereaz o transmisiune cu titlu universal. Dar att succesorul universal, ct i cel cu titlu universal dobndesc att activul, ct i pasivul patrimonial. ntre ei exist numai o deosebire cantitativ nu calitativ. 3.2.6 Consecinele autonomiei patrimoniului societii comerciale Autonomia patrimoniului societii comerciale, fa de patrimoniile proprii ale asociailor, determin anumite consecine juridice astfel: A). Bunurile aduse ca aport de asociai ies din patrimoniul lor i intr n patrimoniul societii. Aceste bunuri devin proprietatea societii, afar de cazul cnd s-a convenit altfel prin contractul de societate,227 (art. 65 din Legea nr. 31/1990, republicat). Asupra bunurilor aportate, asociaii nu mai au nici un drept. n schimbul lor ei au dobndit pri de interes, pri sociale sau aciuni, care le confer un drept de crean mpotriva societii de o natur special, cu caracter social (dreptul de a participa la luarea deciziilor n adunarea general, dreptul la beneficii i la mprirea activului social n caz de lichidare).228 Asociaii pot dispune numai de prile sociale sau aciunile lor, nu i de aportul adus la capitalul social care a devenit proprietatea societii comerciale. De vreme ce bunurile aportate au ieit din patrimoniul asociailor, nseamn c nici creditorii personali ai asociailor nu mai pot urmrii aceste bunuri, indiferent de data creanei lor. n acest sens, art. 66 din Legea nr. 31/1990 republicat, dispune Pe durata societii creditorii asociatului pot s-i exercite drepturile lor numai asupra prii din beneficiile cuvenite asociatului dup bilanul contabil, iar dup dizolvarea societii, asupra prii ce i s-ar cuveni prin lichidare. Creditorii prevzui la alin. 1 pot totui popri n timpul duratei societii prile ce s-ar cuveni asociailor prin lichidare sau pot sechestra i vinde aciunile debitorului lor. Trebuie observat c exercitarea acestor drepturi speciale ale creditorilor asociailor nu ncalc principiul autonomiei patrimoniului societii, acestea nu afecteaz patrimoniul societii ci se schimb numai proprietarul aciunilor, prilor sociale sau ale dividendelor, dac societatea nu se lichideaz. Dobndirea proprietii

n art. 20 alin. 2 din Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unitilor economice de stat ca regii autonome i societi comerciale se dispune: Bunurile din patrimoniul societii comerciale sunt proprietatea acesteia, cu excepia celor dobndite cu alt titlu. 228 Stanciu D. Crpenaru, Drept comercial romn, Editura ALL, Bucureti, 1998, p. 195. 103

227

aciunilor sau prilor sociale este supus la o serie de riscuri, cum ar fi: riscul epuizrii capitalului social, sau al unei societi n faliment mascat etc. B) Bunurile aduse ca aport de ctre asociai care sunt cuprinse n activul social, pot fi urmrite numai de creditori sociali, adic numai pentru obligaiile societii. Asupra acestor bunuri este exclus concursul creditorilor sociali cu creditorii asociailor ca persoane juridice sau fizice distincte. Trebuie artat c n mod excepional, creditorii sociali beneficiaz pe lng dreptul de gaj asupra bunurilor din activul social i de un drept de gaj general asupra patrimoniului asociailor debitori n urmtoarele situaii: cazurile prevzute de art. 124 din Legea nr. 64/1995, republicat229; n cazul societii n nume colectiv i societii in comandita n care asociaii, respectiv asociaii comanditaii rspund pentru obligaiile sociale n mod nelimitat i solidar. C) Obligaiile societii fa de teri nu se pot compensa cu obligaiile terilor fa de asociai, fiind vorba de patrimonii distincte i subiecte distincte. D) Aplicarea procedurii falimentului fa de societate privete numai patrimoniul societii. Aceasta este regula dar excepie sunt cazurile prevzute de art. 124 din Legea nr. 64/1995 precum i n cazul societii n nume colectiv i societii in comandit. 3.3 Capitalul social. Abuzul de majoritate. Prin capitalul social al unei societi comerciale se nelege expresia valoric a totalitii aporturilor asociailor care particip la constituirea societii.230 Aceasta este o condiie esenial pentru constituirea i funcionarea societii comerciale, dar i pentru ncrederea pe care trebuie s o aib partenerii de afaceri, n special creditorii n societatea respectiv. Capitalul social nu poate fi sub limita prevzut de lege, de pild 2 000 000 lei pentru societile cu rspundere limitat, 25 000 000 lei n cazul societii pe aciuni etc. Acesta se exprim contabil aprnd n bilanul contabil ca element de pasiv, deoarece el reprezint aporturile asociailor, care la dizolvarea societii trebuie restituite. Din punct de vedere juridic, capitalul social constituie gajul general al creditorilor societii, gaj care trebuie avut n vedere atunci cnd alegem societatea cu care facem afacerea, cuantumul capitalului social fiind un indiciu semnificativ despre posibilitile societii respective. Partenerii de afaceri privesc capitalul social al unei firme ca cel dinti i revelatoriu indiciu al soliditii i cuantumului garaniei pentru viitoarea afacere cu
229 230

Vezi infra p.____ S. Crpenaru, op. cit. p. 150. 104

aceasta. Pentru informarea partenerului de afaceri legiuitorul oblig agenii economici ca n orice act, scrisoare sau publicaie emannd de la o societate, s se menioneze capitalul social pe lng denumirea, forma juridic, sediul, numrul de nmatriculare n Registrul Comerului, codul fiscal pentru S.R.L.-uri. Pentru societatea pe aciuni se va meniona capitalul social, din care cel efectiv vrsat, potrivit ultimului bilan contabil aprobat (art. 74 din Legea nr. 31/1990 republicat). Un om de afaceri care nu vrea s rite, nu va ncheia o afacere de zeci de miliarde de lei cu o societate comercial cu rspundere limitat al crei capital social este de numai 2 000 000 lei. Din cuantumul mic al capitalului social deducem c asociaii nu au resurse suficiente pentru o afacere substanial, iar n cazul cnd asociatuladministrator ar svri o infraciune de prejudiciu n dauna partenerului de afacere, att capitalul social ct i patrimoniul ca persoan fizic ar putea fi insuficiente pentru recuperarea prejudiciului. Dar creditorii societii trebuie s fie interesai nu numai de cuantumul capitalului social, ci i de existena acestuia. Conform art. 69 din Legea nr. 31/1990 republicat capitalul social are o intangibilitate relativ, nu absolut. Dac se constat o micorare a capitalului social, acesta va trebui rentregit sau redus, fcndu-se publicitatea necesar, mai nainte de a se putea face vreo repartizare sau distribuire de beneficii. Aceast prevedere a legii favorizeaz un risc pentru creditori pe perioada diminurii capitalului social pn la rentregire. n alte legislaii aportul n bani, depus n banc drept capital social, nu poate fi retras pn la lichidarea societii, tocmai pentru a se realiza funcia de garanie a acestuia. Pe baza capitalului social se poate obine credit de la banc i folosi la funcionarea societii.231 Credem c i la noi ar trebui ca bncile s fie obligate prin norme B.N.R. s nu restituie sumele depuse drept capital social dect dup lichidarea societii. Retragerea capitalului social din banc dup obinerea actului oficial de depunere, folosind-l cu alt scop dect cel al societii comerciale respective, constituie infraciunea prevzut de art. 266 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 republicat sau delapidare dup caz. Folosirea capitalului social la activitile curente ale societii afecteaz funcia de garanie a acestuia pentru creditorii societii respective. Socotim c de lege ferenda, ar trebui s se instituie obligativitatea intangibilitii absolute a capitalului social, pentru ca ntra-devr acesta s constituie o garanie pentru creditori. Este adevrat c n art. 80 din Legea nr. 31/1990 republicat sunt unele dispoziii referitoare la intangibilitatea capitalului social ns apreciem c sunt insuficiente. Asociatul care, fr consimmntul scris al celorlali asociai, ntrebuineaz capitalul, bunurile sau creditul societii n folosul su sau n acela al unei alte persoane este obligat s restituie societii beneficiile ce au rezultat i s plteasc despgubiri pentru daunele cauzate. Nici un asociat nu poate lua din fondurile societii mai mult dect i s-a fixat pentru cheltuielile fcute sau pentru cele ce urmeaz s le fac n interesul societii. Asociatul care contravine acestei dispoziii este rspunztor de sumele luate i de daune. Se va stipula, prin actul
n practic s-au depus drept capital social sume de peste 10 000 $ care se retrgeau a doua zi din banc i se foloseau pentru obinerea unei alte chitane de depunere a capitalului social pentru alt societate. Ambele chitane de depunere a capitalului social de 10 000 U.S.D. erau folosite ulterior la Oficiul Registrului Comerului pentru nregistrarea acestora ca persoane juridice. Pentru ambele societi se obinea certificatul de investitor, beneficiind pe nedrept de facilitile acordate de lege, cum ar fi unele scutiri de taxe vamale, dei n realitate investiia pentru prima societate era fictiv, cu toate riscurile ce decurg din aceast situaie pentru creditorii societii. 105
231

constitutiv, c asociaii pot lua din casa societii anumite sume pentru cheltuielile lor particulare (art. 81 din Legea nr. 31/1990 republicat). Socotim c aceste dispoziii ar fi trebuit s fie formulate mai clar n aa fel nct s nu se afecteze capitalul social, ci patrimoniul societii. Observm totui c se folosesc sintagmele fondurile societii i casa societii, or capitalul social nu se ine n casa societii, iar sintagma fondurile societii credem c are sensul de alte fonduri dect capitalul social. Micorarea capitalului social se face numai cu aprobarea Adunrii generale, n condiiile legii, conform art. 113 lit. f din Legea nr. 31/1990 republicat i bineneles cu publicitatea necesar pentru protecia terilor (art. 50, 51 din Legea nr. 31/1990 republicat). Prin art. 114 din Legea nr. 31/1990 republicat s-a prevzut posibilitatea ca printr-o Adunare general extraordinar s se modifice actul constitutiv i s fie delegat Consiliul de administraie s majoreze capitalul social. O astfel de dispoziie nu este la adpost de critic putnd fi folosit de acionarul majoritar n defavoarea acionarilor minoritari,232 inclusiv a A.P.A.P.S.-ului (fostul F.P.S.). Astfel, din moment ce prin art. 113 lit. e din Legea nr. 31/1990, Adunarea general extraordinar este mputernicit s majoreze capitalul social, ni se pare discutabil posibilitatea prevzut de art. 114 mai sus citat prin care Adunarea general extraordinar mputernicete Consiliul de administraie s majoreze capitalul social. Aa cum este reglementat se poate vorbi de un mandat general de majorare a capitalului social, ceea ce ar periclita acionarii minoritari, care nu ar mai avea posibilitatea s se informeze, s voteze i s-i exercite dreptul de vot n deplin cunotin de cauz. Este evident c atunci cnd majorarea de capital se face de ctre Adunarea general extraordinar, acionarii minoritari i pot exercita drepturile nemijlocit i n deplin cunotin de cauz. n procesul de privatizare i ulterior, s-au constatat o serie de anomalii i inechiti n defavoarea fostului Fond al Proprietii de Stat, precum i al acionarilor minoritari, svrite pe fondul unor carene legislative n special n reglementarea capitalului social, cu implicaii deosebite asupra dreptului de proprietate cum ar fi de pild: diminuarea abuziv, ilegal a valorii aciunilor i deci a participaiei acionarilor minoritari; diminuarea valorii aciunilor deinute de F.P.S. la bnci, societi de valori mobiliare, fonduri de investiii, etc., uneori viznd pierderea calitii de acionar majoritar a F. P.S.-ului, fr s ncaseze vreun echivalent; nedistribuirea succesiv a profiturilor societii n dividente i constituirea de rezerve excesive fr a se majora capitalul social, concomitent cu erodarea valorii contabile a aciunilor233; or dac la
Putem deci califica acionarul minoritar ca fiind persoana fizic sau juridic ce deine un procent din drepturile de vot insuficient pentru a-i permite s-i exercite controlul asupra lurii deciziilor n cadrul Adunrii generale a acionarilor sau asupra administrrii societii, Valentin Mircea, Protecia acionarilor minoritari n dreptul romnesc comparat, R.D.C. nr. 11/1999, p. 57. 233 A se vedea Radu Nicolae Ctan, Abuzul de majoritate, n Revista de Drept Comercial nr. 6/2002 p. 93. Dac avem n vedere piaa valorilor mobiliare, refuzul nejustificat de a majora capitalul social prin ncorporarea rezervelor, conduce, per se, la obinerea unor avantaje de ctre majoritari, n detrimentul minoritarilor. Astfel, meninerea status 106
232

aceast manoper se mai adaug i cumprarea aciunilor de la minoritarii neinformai de ctre majoritari avem tabloul exact al abuzului de putere necenzurat i nesancionat ntotdeauna de lege i justiie. Alteori, aceste rezerve astfel constituite au fost nsuite de administratori, cu sau fr complicitatea acionarilor majoritari, prin acoperirea pierderilor din anii anteriori pierderii cauzate prin transferuri de valoare, prin acte de vnzare cumprare, neechivalente ntre pre i marf, prin procedura subevalurii sau supraevalurii dup caz a bunului vndut sau cumprat; filializarea abuziv a societii, nfiinarea unei societi cu capital social din rezervele excesive, reuind s scape controlului acionarilor minoritari. Astfel, n filial hotrrile se iau de majoritatea din adunarea general ordinar a societii mam, iar n societatea nou nfiinat de ctre reprezentanii societii mam mpreun cu noii asociai care pot urmrii aceleai interese cu asociai majoritari; majorarea abuziv de capital, folosit de acionarii care dein un numr semnificativ de aciuni n vederea obinerii majoritii i respectiv a controlului societii. Astfel, n urma procesului de privatizare s-a observat tendina acionarilor care au cumprat pachete de aciuni de la Fondul Proprietii de Stat i chiar de la Autoritatea pentru Privatizare i Administrarea Participaiilor Statului, de a diminua valoarea aciunilor statului, pn la transformarea acestuia n acionar minoritar folosind majorri abuzive, succesive ale capitalului social prin aport n natur supraevaluat. Aceast metod este favorizat de invocarea clauzei din contractul de privatizare n care se prevede obligaia cumprtorului de a investi anual pn la o anumit valoare. O astfel de clauz, formulat imprecis permite cumprtorului care n loc s investeasc n utilaje i tehnologie nou performant sau pur i simplu s aduc numerar (ca investiie fr a proveni din credit garantat cu patrimoniul societii), s pretind c realizeaz investiia prin aa zisul aport de capital prin: achiziionarea cu bani personali de utilaje second hand, de regul din afara rii, la preuri mici, apoi ridicarea preului prin vnzri succesive ntre firme intermediare, de regul fictive, pentru a nu plti T.V.A. i apoi n ultima factur n care preul este majorat de cteva ori se prezint utilajul cumprat de asociat cu banii proprii, ca aport la capitalul social; preul majorat fictiv astfel este consolidat prin expertize care consfinesc supraevaluarea frauduloas; ndeplinirea procedurii de majorare a capitalului social, cu valoarea aportului n natur, n aa fel nct cota lor de participare a ajuns la
quo-ului capitalului social afecteaz evoluia normal a cursului aciunilor unei societi prospere, ascunznd publicului i mediului economic situaia nfloritoare a societii. n timp ce acionarii majoritari profit de preul nereal a aciunilor pe pia, pe care le cumpr pentru a-i consolida poziia n societate, acionarii minoritari, care nu urmresc dect rentabilitatea titlurilor, nu se pot implica n politica social i nu au alt posibilitate de a-i valorifica investiiile, sunt ndemnai s-i vnd participrile la preuri sub valoarea real a acestora. Cui? Acionarilor majoritari. Ibidem pp. 9596. 107

peste 75% din capitalul social, asigurndu-i astfel controlul absolut asupra societii; de multe ori la acest procedeu s-a mai adugat faptul c, mpotriva legii, nu s-a reevaluat n raport de inflaie, capitalul social anterior operaiei de mai sus, investiiile efectuate anterior i astfel valoarea real a aciunilor celorlali acionari este diminuat de inflaie, prin meninerea la valoarea nominal din contabilitate; iar n alte situaii, terenurile preluate de la stat prin privatizare sunt introduse n proprietatea societii, respectiv n capitalul social ulterior privatizrii i reevaluate dup nlturarea minoritarilor234; majorri abuzive cnd s-au fcut chiar i n cazul aportului n numerar, atunci cnd capitalul social anterior aportului nu a fost reevaluat din 1992, n aa fel nct minoritarii, inclusiv F. P.S.-ul au fost prejudiciai la aciunile lor prin diferena dintre valoarea real necalculat i valoarea nominal (din contabilitate nereactualizat). Conform art. 153 din legea nr. 31/1990 republicat (1) Dac administratorii constat pierderea unei jumti din capitalul social sunt obligai s convoace adunarea general extraordinar pentru a hotr reconstituirea capitalului, limitarea lui la suma rmas sau dizolvarea societii. (2) Prin actul constitutiv se poate stabili ca adunarea extraordinar s fie convocat i la o pierdere mai mic. n cazul n care nici la a doua convocare nu s-a ntrunit cvorumul prevzut de art. 115, administratorii vor cere instanei din raza teritorial n care se afl sediul societii, numirea unui expert, care va verifica pierderea din capitalul social. Instana, pe baza expertizei, constatnd pierderea prevzut la alin. 1 sau 2, va da o ncheiere, autoriznd administratorii s convoace adunarea general, care va putea s hotrasc limitarea capitalului la suma rmas sau dizolvarea societii, cu orice numr de acionari prezeni. Funcia de garanie a capitalului social presupune c acesta trebuie s fie real i ca urmare, aporturile la formarea capitalului social trebuie s fie reale. Aportul trebuie s fie real n sensul c bunul sau prestaia care face obiectul aportului trebuie s reprezinte, la data efecturii, o valoare economic evaluabil n bani care s duc la creterea valorii patrimoniului social.235 Realitatea aporturilor i vrsmintelor condiioneaz realitatea capitalului social i realizarea funciilor sale. Tocmai de aceea, potrivit art. 72 din Legea nr. 31/1990 republicat administratorii sunt solidari rspunztori fa de societate pentru realitatea vrsmintelor efectuate de asociai. Asociatul care ntrzie s depun aportul social este rspunztor de daunele pricinuite, iar dac aportul a fost stipulat n numerar este obligat i la plata dobnzilor
n procesul de privatizare S.C.L i-a luat angajamentul investirii a 6 milioane de dolari n urmtorii 2 ani dup semnarea contractului de privatizare a unei mari ntreprinderi bucuretene. Pentru a respecta clauza contractual a cumprat din Germania cu 270 000 D.M. utilaje scoase din uz n 1990, le-a adus n Romnia n 1995 i printr-o expertiz le-a supraevaluat la valoarea de 12 milioane $, nregistrnd n contabilitate nu factura real de cumprare ci raportul de expertiz. Fostul F.P.S. a luat act de executarea clauzei contractuale privind investiia la care se obligase cumprtorul aciunilor privatizate acceptnd de fapt o aa zis inginerie financiar, cu pagube pentru economia romneasc. 235 Potrivit art. 7 din Directiva II-a a C.E.C. capitalul subscris poate fi constituit numai din elemente de activ susceptibile de evaluare economic. Totui, aceste elemente de activ nu pot consta n obligaiuni privind executarea de lucrri sau prestarea de servicii. 108
234

legale din ziua n care trebuia s fac vrsmntul (art. 65 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 republicat). Aceast rspundere juridic vizeaz patrimoniul su ca persoan fizic, dar sunt i alte cazuri cnd se poate angaja i rspunderea penal. Conform art. 269 din legea nr. 31/1990 republicat se pedepsete cu nchisoare de la o lun la un an sau cu amend de la 250 000 lei la 15 000 000 lei, administratorul care ncepe operaiuni n numele societii cu rspundere limitat, nainte de a se fi efectuat vrsmntul integral al capitalului social. De asemenea, potrivit art. 268 din Legea nr. 31/1990 republicat, se pedepsete cu nchisoare de la o lun la un an sau cu amend de la 250 000 lei la 15 000 000 lei, administratorul, directorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al societii, care ndeplinete hotrrile adunrii generale referitoare la reducerea capitalului social, fr ca asociaii s fi fost executai pentru efectuarea vrsmntului datorat ori fr hotrrea adunrii generale care i scutete de plata vrsmintelor ulterioare. Aportul care nu reprezint vreun avantaj pentru societate este un aport fictiv. Sunt considerate aporturi fictive: aportul unui bun de ctre un neproprietar; aportul unui bun fr valoare, cum ar fi un brevet de invenie perimat; aportul unui bun grevat de un pasiv superior valorii sale; aportul unui bun care nu poate fi transmis n proprietatea unei societi comerciale, cum ar fi un bun proprietate public sau o concesiune cu clauz de netransmisibilitate; aporturile reciproce ale acelorai bunuri la formarea sau majorarea capitalului social dup schema: societatea A particip la capitalul social al societii B, iar societatea B particip la capitalul social al societii A. n jurisprudena francez s-a decis c este fictiv aportul n numerar, atunci cnd el a fost retras de asociai mai nainte de constituirea societii; de asemenea, este fictiv aportul unui imobil al crui pre a fost pltit de societate. n schimb, nu se consider fictiv aportul unui imobil grevat de o ipotec care garanteaz o datorie mai mic dect valoarea imobilului. Un aport fictiv sau contrar ordinii publice ori bunelor moravuri este lovit de nulitate. Cnd aportul nu este valabil, societatea nu se poate constitui, cererea de autorizare a funcionrii i de nmatriculare urmnd a fi respinse. Fictivitatea aportului nu trebuie confundat cu supraevaluarea lui. n cazul n care, cu toate msurile luate de legiuitor pentru prevenirea supraevalurii aportului, acesta este totui supraevaluat, el va fi redus la valoarea real, asociatul aportator urmnd a rspunde pentru diferen, iar dac sunt ntrunite elementele infraciunii de fals, nelciune, chiar penal. n practic au fost cazuri cnd un asociat a cumprat din strintate active uzate fizic i moral, iar dup supraevaluarea prin expertiz, au fost aduse ca aport la majorarea capitalului social pentru a obine majoritatea n societate. Expertul a motivat c el a stabilit nu valoarea de pia a activului, ci valoarea de nlocuire. Evident, faptele au fost tratate din punct de vedere penal. ntr-o spe privind majorarea capitalului social al unei Societi cu Rspundere Limitat, instana de apel a reinut c prii, investitori strini, prin manopere dolozive, au prezentat o evaluare personal necorespunztoare a bunurilor aduse ca aport de capital n natur i, drept consecin, a constatat n temeiul art. 960 din Codul civil, nulitatea actului adiional de majorare a capitalului social, autorizat de judectorie. n cuprinsul actului adiional s-au enumerat utilajele ce constituiau aport n natur al investitorilor strini, cu evaluarea fiecruia, n dolari S.U.A. Cu ocazia livrrii
109

efective a utilajelor s-a ntocmit de ctre partenerul strin factura real, n care aprea o valoare mult inferioar evalurii cuprinse n actul adiional. Aadar, la data perfectrii actului adiional, nu se cunotea dect evaluarea personal efectuat de noii asociai, acceptai cu bun credin de ctre partenerii romni, al cror consimmnt s-a obinut prin aceast evaluare denaturat a aportului n natur. n consecin, instana de apel a reinut justificat c, fr aceast operaiune de inducere n eroare din partea prtului asupra evalurii n natur, reclamanta nu i-ar fi dat consimmntul la asociere i la majorarea capitalului social.236 n privina capitalului social, legea distinge ntre capitalul subscris i capitalul vrsat. Capitalul subscris reprezint valoarea total a aporturilor pentru care asociaii s-au obligat s contribuie la constituirea societii. Capitalul subscris coincide cu capitalul social. Capitalul vrsat este valoarea total a aporturilor efectuate i care au intrat n patrimoniul societii. n anumite cazuri, legea stabilete condiii privind vrsarea capitalului; n cazul societii pe aciuni sau n comandit pe aciuni, la constituirea societii, capitalul vrsat de fiecare acionar nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris, dac prin lege nu se prevede altfel. Restul de capital social va trebui vrsat n termen de 12 luni de la nmatricularea societii (art. 8 din Legea nr.31/1990). Capitalul social al societii este divizat n anumite fraciuni, denumite diferit dup forma juridic a societii: pri de interes, n cazul societii n nume colectiv i societii n comandit simpl; pri sociale, n cazul societii cu rspundere limitat; aciuni, n cazul societii pe aciuni sau n comandita pe aciuni. Asociaii dobndesc n schimbul aportului lor un numr de pri de interes, pri sociale sau aciuni corespunztor valorii aportului fiecruia (art.7 i 8 din Legea nr.31/1990 republicat). n cazul societii cu rspundere limitat prile sociale nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile. n societatea care se nfiineaz de ctre un asociat unic, valoarea aportului n natur va fi stabilit pe baza unei expertize de specialitate (art.13 pct.3 din Legea nr.31/1990 republicat). Aporturile n numerar sunt obligatorii la constituirea oricrei forme de societate. Aporturile n natur sunt admise la toate formele de societate. Aceste aporturi se realizeaz prin transferarea drepturilor corespunztoare i prin predarea efectiv ctre societate a bunurilor aflate n stare de utilizare. Aporturile n creane, atunci cnd sunt admise de lege, nu sunt considerate nfptuite pn cnd societatea nu a obinut plata sumei respective de la debitorul cedat. Dac plata nu s-a putut obine prin urmrirea debitorului cedat, asociatul, n afar de daune, rspunde de suma datorat cu dobnda legal din ziua scadenei creanelor (art.84 din Legea nr.31/1990 republicat). Aporturile n creane nu sunt admise la societile pe aciuni care se constituie prin subscripie public i nici la societile n comandit pe aciuni sau cu rspundere limitat. Pe de alt parte cesiunea de crean respectiv pri sociale nu exonereaz de anumite rspunderi pe cesionat.
C.S. J. - secia comercial, dec. nr. 1113 din 15. 04. 1997, Buletinul Jurisprudenei, Culegere de decizii pe anul 1997, p. 409. 110
236

n practic unii asociai unici, dup ce au ndatorat i au scos sub diferite forme banii din societate n interes personal, au cesionat prile sociale la persoane de negsit, de regul ceteni strini din rile cu care nu avem Convenii de asisten judiciar, venii n Romnia ca turiti. Astfel de cesiuni sunt fcute cu scopul de a se sustrage rspunderii juridice pentru faptele comise. Aceste cesiuni care vizeaz n principal cesiunea de datorie sunt fcute cu nclcarea legii. Astfel, conform art.87 din Legea nr.31/1990 republicat, cesiunea aportului la capitalul social este posibil dac a fost permis prin actul constitutiv. Cesiunea nu libereaz pe asociatul cedent de ceea ce mai datoreaz societii din aportul sau de capital. Fa de teri, cedentul rmne rspunztor potrivit legii. Astfel, potrivit art.87 pct.3 raportat la art.220 din Legea nr.31/1990 republicat, asociatul cedent rmne obligat fa de teri pentru operaiunile fcute de societate pn n ziua publicitii fcute cesiunii. Deci rspunderea juridic a cedentului rmne sub toate aspectele ei pentru faptele societii i ale cedentului legate de societate, svrite pn n momentul publicitii fcute cesiunii. Dac n momentul cesiunii sunt operaiunii n curs de executare, asociatul este obligat s suporte consecinele i nu-i va putea retrage partea ce i se cuvine dect dup terminarea acelor operaiuni. De asemenea, cazurile de retragere ale unui asociat sunt admise, dac sunt prevzute n actul de constituire. Potrivit art.87 raportat la art.220 i 224 din Legea nr.31/1990 republicat, nici retragerea unui asociat nu l exonereaz de rspunderea juridic pentru faptele societii i ale sale legate de societate, svrite pn n momentul publicitii retragerii. Cesionarea prilor sociale,asociate cu distrugerea evidenelor societii ori ascunderea acestora poate apare sub aspectul infraciunii prevzute de art.276 din Legea nr.31/1990 republicat. Aporturile efectuate de debitori deghizate n liberaliti, sau cnd sunt ncheiate n condiii de leziune pentru aportator, de exemplu, cnd valoarea de aport excede notabil pe aceea a prilor sau aciunilor remise n contrapartida acestui aport sunt anulabile potrivit legii n scopul protejrii creditorilor.237Aceast dispoziie a legii trebuie cunoscut att de asociai ct i de parteneri de afaceri ai societii comerciale respective pentru a aciona n consecin. Fa de actele prin care ar putea fi pgubii acionarii minoritari, Legea nr.31/1990 republicat, cu modificrile ulterioare, precum i reglementrile din
Potrivit art. 45 din Legea nr. 64/1995 modificat , administratorul/lichidatorul poate introduce la tribunal aciuni pentru anularea constituirilor sau transferurilor de drepturi patrimoniale ctre teri i pentru restituirea de ctre acetia a bunurilor transmise i a valorii altor prestaii executate, realizate de debitor prin urmtoarele acte: a) acte de transfer cu titlu gratuit, efectuate n cei trei ani anteriori deschiderii procedurii; sunt exceptate sponsorizrile n scop umanitar; b) operaiuni comerciale n care prestaia debitorului depete vdit pe cea primit, efectuate n cei trei ani anteriori deschiderii procedurii reorganizrii judiciare i a falimentului; c) acte ncheiate , n cei trei ani deschiderii procedurii, cu intenia tuturor prilor implicate n acestea de a sustrage bunuri de la urmrirea de creditori sau de ale leza n orice alt fel drepturile; d) acte de transfer de proprietate ctre un creditor pentru stingerea unei datorii anterioare sau n folosul acestuia, efectuate n cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, dac suma pe care creditorul ar putea s o obin n caz de faliment al debitorului este mai mic dect valoarea actului de transfer;e) constituirea ori perfectarea unei garanii reale pentru o crean care era chirografar, n cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii; f) plile anticipate ale datoriilor, efectuate n cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, dac scadena lor fusese stabilit pentru o dat ulterioar deschiderii procedurii. 111
237

Ordonanele de Urgen nr.25 i nr.28/2002, conin unele dispoziii de natur s asigure o protecie acionarilor minoritari cum ar fi: cele referitoare la dreptul acionarului minoritar de a ataca nregistrrile fcute n Registrul Comerului i a hotrrilor adunrilor generale; cele privind dreptul de vot i modul de convocare i desfurare a adunrilor generale; cele n care se ncadreaz drepturile de exercitare a supravegherii de ctre acionari i de informare asupra situaiei economico-financiare a firmei; cele legate de consultarea bilanului contabil, a contului de profit i pierderi; cele care confer transparena societilor comerciale deinute public i care asigur egalitate ntre acionarii care doresc s formuleze oferte de vnzare sau cumprare de aciuni.238 3.4 Fondul de comer 3.4.1 Consideraii generale. Definiie Instituia fondului de comer nu are o reglementare sistematic ntr-o lege, dei prin implicaiile sale are o valoare deosebit fapt pentru care vom gsi referiri n diferite legi. Prin art. 2 din legea nr. 298/2001 a fost modificat Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenei neloiale, n sensul introducerii art. 11 care la litera c dispune Constituie fond de comer ansamblul bunurilor mobile i imobile, corporale i necorporale (mrci, firme, embleme, brevete de invenii, vad comercial) utilizate de un comerciant n vederea desfurrii activitii sale. Art. 861 din Codul comercial se referea239 la constituirea n gaj i la nstrinarea fondului de comer, iar dispoziiile art. 21 din Legea nr. 64/1995, prevd ca n registrul comerului se vor nregistra meniuni privind donaia, vnzarea, locaiunea sau gajul fondului de comer, precum i orice alt act prin care se aduc modificri nmatriculrilor sau meniunilor, sau care face s nceteze firma ori fondul de comer.240 Necesitile de ordin public care au impus instituia fondului de comer rezid din: a) Pe de o parte, comercianii doreau s-i protejeze clientela mpotriva actualilor i potenialilor concureni.
Carmen Popa, Etica afacerilor i protecia acionarului minoritar mpotriva practicilor neloiale, abuzive i frauduloase n contextul noilor reglementri, cu referire la majorarea capitalului social prin aport n natur, R.D.C. nr.4/2003, p.102. 239 Art. 861 din Codul comercial a fost abrogat prin art. 131 din Legea nr. 64/1995. 240 n literatura de specialitate fondul de comer este definit ca un ansamblu de bunuri mobile i imobile, corporale i incorporabile, pe care un comerciant le afecteaz desfurrii unei activiti comerciale, n scopul atragerii clientelei i implicit obinerii de profit. Stanciu D. Crpenaru, op. cit. p. 106. Dup unii autori fondul de comer nu include nici un element imobil. V. Ptulea, C.Turianu, Curs de drept comercial romn, Ed. II, Editura ALL BECK, Bucureti, 2000, p. 55.
238

112

n acest scop ei au dorit protejarea investiiilor intelectuale i financiare pe care le-au realizat n timpul constituirii i dezvoltrii ntreprinderii. n final, au obinut protecia cu privire la bunurile afectate activitii lor, bucurndu-se de un statut particular, inclusiv de posibilitatea de a ceda aceste bunuri, att prin acte juridice inter vivos, ct i prin acte juridice mortis cauza. Astfel, comercianii au ieit din categoria simplilor lucrtori (ntreprinztori), intrnd n aceea a capitalitilor, deoarece rezultatele obinuite nu proveneau n exclusivitate din munca lor, ci i din capitalul investit n fondul de comer (cheltuieli de publicitate, de marketing, de promovare, de ctigare a clientului, etc.). b) Pe de alt parte, recunoaterea fondului de comer a fost fondat de ctre creditorii comercianilor Bunurile afectate exerciiului comerului constituie elemente ale activului patrimonial al comercianilor i deci, contribuie la exercitarea funciei de gaj general al patrimoniului. Pentru a nltura sau numai a diminua riscul efecturii de ctre comerciantul debitor a unor operaiuni juridice n frauda creditorilor (vnzri subevaluate n folosul propriu sau al altei societi, mprumuturi fictive, donaii deghizate, contracte simulate, provocarea prescripiei n favoarea altei societi, procese pierdute etc.) cesiunea fondului de comer a fost supus unei proceduri i formaliti care s permit creditorilor s sesizeze cnd astfel de acte sunt prejudiciabile i s acioneze n consecin. i totui aceast procedur este incomplet, deoarece creditorii fondului de comer nu se bucur de un regim preferenial n raport cu ceilali creditori. De pild, toi creditorii au dreptul de a face opoziie cu privire la preul la care s-au vndut bunurile ce fac parte din fondul de comer, atunci cnd s-a folosit preul neserios, subevaluarea sau supraevaluarea pgubitoare. 3.4.2 Delimitarea noiunii de fond de comer Noiunea fondului de comer trebuie delimitat de alte noiuni respectiv: patrimoniu, ntreprindere, societate comercial, clientel, magazin vad comercial deoarece are un regim juridic diferit fa de al acestora. a)Fondul de comer i patrimoniul Spre deosebire de fondul de comer, care este un ansamblu de bunuri mobile i imobile, corporale sau incorporale afectate de comerciant desfurrii unei activiti comerciale, patrimoniul reprezint totalitatea drepturilor i obligaiilor comerciantului, care au valoarea economic. Aceasta nseamn c fondul de comer nu cuprinde creanele i datoriile comerciantului, cu toate c ele fac parte din patrimoniul acestuia. Trebuie artat c n doctrin, fondul de comer mai este desemnat i cu denumirea de patrimoniu comercial, care bineneles nu se confund cu conceptul de patrimoniu. Noiunea de patrimoniu comercial are o accepiune exclusiv economic, ea se refer la bunurile destinate desfurrii activitii comerciale.241 Aceast noiune nu
241

Stanciu D. Carpenaru, op. cit. p. 106. 113

are o semnificaie juridic, deoarece n sistemul nostru de drept, o persoan nu poate avea dou patrimonii. n cazul societii comerciale, ntruct este subiect de drept, ea are un singur patrimoniu care este distinct de patrimoniile asociailor. Dar nici n acest caz, fondul de comer al societii nu se confund cu patrimoniul acesteia. n cazul agentului comercial fondul de comer este inclus n patrimoniu. b) Fondul de comer nu se confund nici cu magazinul n care i desfoar activitatea comerciantul. Din punct de vedere material n fondul de comer se pot cuprinde: o uzin, un birou, un magazin amplasat pe spaii ntinse ct i alte elemente de acest gen. Dup unii autori magazinul face parte din fondul de comer numai dac este nchiriat de comerciant, deci dac este deinut n calitate de locatar (chiria) i nu de proprietar242i afectat activitii comerciale. c) Fondul de comer, nu se confund nici cu clientela pe care o include, aceasta fiind un element esenial243 al fondului de comer. n regimul liberei concurene, comerciantul nu are un drept propriu asupra clientelei, deoarece clientela poate s aparin n acelai timp mai multor comerciani. De aceea, clientela este considerat, mai degrab, o component a unei alte noiuni, aceea de vad comercial.244 d) Fondul de comer, nu se confund cu ntreprinderea. Noiunea de ntreprindere este mult mai vast dect aceea de fond de comer, astfel: ntreprinderea nu privete numai activiti comerciale, existnd ntreprinderi civile, de artizanat, n domeniul agriculturii, profesiuni liberale; ntreprinderea conine, att elemente materiale, ct i umane, grupate i organizate de comerciant, pe ct vreme fondul de comer este lipsit de factorul uman; deci ntreprinderea nglobeaz i elemente ce nu fac parte din fondul de comer; ntreprinderea este un subiect de drept, are personalitate juridic, pe ct vreme fondul de comer este lipsit de autonomia patrimonial, chiar dac unele bunuri au regim juridic diferit de cel recunoscut celorlalte bunuri din patrimoniul comerciantului. n scopul protejrii creditorilor comerciali, literatura juridic a opinat245 n sensul abandonrii teoriei unicitii patrimoniului, acceptndu-se, n principiu, c bunurile afectate uneia activiti profesionale comerciale sau civile s fie supuse unui regim juridic diferit de acela aplicabil patrimoniului personal i familial. n schimb, bunurile care se gsesc n structura fondului de comer trebuie s aib acelai regim juridic. e) Fondul de comer, nu se confund nici cu societatea comercial.
Vasile Patulea, Corneliu Turianu, Curs de drept comercial romn, Ediia II. Ed. ALL BECK, Bucureti, 2000, p. 55. Idem. 244 Prof. dr. Smaranda Angheni, Drept comercial. Ed. Oscar Print. Bucureti, 2000, p.66. 245 J.D. Bredin An de la de IEURL, Cahiers de droit de lentreprise, 1990, nr. 1. Citat de Prof. dr. Smaranda Angheni n op. cit. p.66.
243 242

114

 Societatea comercial este un concept juridic, ce presupune personalitate juridic, pe cnd fondul de comer este format dintr-un ansamblu de bunuri care aparin unei societi comerciale, aa nct ntre fondul de comer i societate exist o legtur juridic tradiional, legtura dintre persoan i bunuri. Deci, fondul de comer este un element al patrimoniului societii, dei nu se reflect distinct n bilanul societii. f) Natura juridic a fondului de comer Cu privire la natura juridic a fondului de comer s-au exprimat mai multe teorii: a) Fondul de comer este o universalitate. Aceasta presupune urmtoarele consecine: fondul de comer, el nsui, poate face obiectul unor contracte cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, poate fi gajat etc.246 permite subrogaia real a bunurilor componente; aa de exemplu mrfurile sunt nlocuite de pre cu toate consecinele juridice ce decurg din aceasta.. b) Teoria universalitii de drept n aceast teorie se consider c fondul de comer constituie o universalitate juridic (universitas juris), ceea ce echivaleaz cu existena unui patrimoniu autonom, cu drepturi i obligaii distincte de drepturile i obligaiile civile. Potrivit acestei teorii comerciantul are dou patrimonii: un patrimoniu civil i un altul comercial, reprezentat prin fondul de comer. Consecinele acestei teorii constau n faptul c activul va fi afectat plii pasivului comercial. n caz de cesiune el va fi transmis cesionarului n acelai timp cu pasivul. Fondul de comer va fi supus urmririi de ctre creditorii comerciali, care vor fi satisfcui cu prioritate (preferin) fa de creditorii civili. Aceast teorie a fost criticat,deoarece contravine principiului unicitii patrimoniului potrivit cruia o persoan fizic sau juridic nu poate avea dect un singur patrimoniu. b) Teoria universalitii de fapt Conform acestei teorii, fondul de comer nu este dect o universalitate de fapt, respectiv de bunuri reunite prin voina subiectului, ntr-o legtur de fapt, n scopul afectrii lor unui scop comun: exercitarea unui comer determinat, fiecare element pstrndu-i individualitatea proprie. S-a observat c aceast teorie nu face dect s constate c fondul de comer este un ansamblu de bunuri, fr s explice natura juridic a acestui bun care este fondul de comer. De asemenea, teoria universalitii de fapt nu explic cum poate fi cedat fondul de comer n integralitatea lui sau cum poate fi dat n garanie pe baza unor norme juridice diferite de cele care reglementeaz elementele componente. ntruct fondul de comer nu are pasiv propriu, cesionarul acestuia nu este inut s plteasc datoriile cedentului fondului fa de teri. Ca urmare, cesiunea
246

Prof. dr. Smaranda Angheni, op. cit. p.68. 115

fondului de comer trebuie s fie adus la cunotin terilor creditori ai fondului pentru a-i putea valorifica creanele din preul obinut n urma cesionrii fondului conform principiului subrogaiei reale. n practic, dat fiind interesul imediat de exploatare al fondului de comer, cesionarul are tot interesul s preia contractele ncheiate de predecesorul su fr ns a fi obligat s procedeze n acest sens. Astfel pot fi preluate de ctre cesionar contractele ce-l intereseaz care au ca obiect: furnizarea energiei electrice i alimentarea cu ap, abonamentul de telefon, contractele de munc etc. Deci transmiterea acestor contracte nu opereaz ipso facto, prin simpla cesionare a fondului de comer.247 c) Teoria proprietii incorporabile Din definiia dat de legiuitor fondului de comer, am vzut c acesta include i bunuri imobile, precum i bunuri corporale (art. 2 din Legea nr. 298/2001 prin care se modific Legea nr. 11/1991).248 Totui, n pofida faptului c acesta include i bunuri imobile, majoritatea autorilor consider c fondul de comer constituie un drept de proprietate incorporabil.249 Unii autori calific fondul de comer ca un drept de clientel, care confer titularului su un adevrat monopol de exploatare, iar ali autori socotesc c organizarea elementelor fondului de comer, n vederea ctigrii clientelei constituie o creaie intelectual, asemntoare creaiei tiinifice, literare, artistice ori celei tehnice. n ceea ce ne privete ne raliem celor care susin c fondul de comer este un bun mobil incorporabil special, cu unele particulariti date de faptul c este un complex de bunuri eterogene, reunite prin voina titularului ca o stare de fapt. Particularitile fondului de comer ca bun mobil incorporal sunt: este considerat un bun mobil pentru c dei poate cuprinde n alctuirea sa material i bunuri imobile, elementele preponderente ca valoare sunt cele mobile;250 este incorporal pentru c, fiind conceput ca un bun-sintez, care dei nglobeaz bunurile corporale, drepturile incorporale sunt preponderente ca valoare, cu o vocaie de statornicie mai pronunat, dat fiind scopul fondului de comer afacerea comercial. Consecinele calificrii fondului de comer ca bun mobil incorporal special:251 bunurile imobile incluse n fondul de comer se transmit totui cu respectarea normelor imperative privind circulaia juridic a acestora, cu privire la folosirea actelor autentice, msurile de publicitate n crile funciare, registre speciale etc.;
Prof. dr. Smaranda Angheni,op. cit. p.69. Definiia dat de legiuitor corespunde definiiei date de dl. prof. Stanciu Crpenaru. (A se vedea S. Crpenaru. op. cit. p. 106) 249 Idem 250 Ion Turcu, Dreptul afacerilor, Editura Fundaiei Chemarea Iai. 1993, p. 227 i S. Crpenaru, op. cit. p. 108. 251 Spunem special pentru c are anumite particulariti fa de bunurile mobile incorporale, determinate de structura i destinaia acestuia.
248 247

116

 nefiind bun imobil nu poate fi ipotecat ci numai gajat fr deposedare (art. 21 lit. a din Legea nr. 26/1990); vnzarea fondului de comer se face dup regulile regimului bunurilor mobile, dar cnd acesta conine i imobile, pentru imobil se respect regulile specifice privind regimul juridic al acestora. venitul unui fond de comer nu poate fi urmrit silit dup procedura de executare silit n contra nemictoarelor datornicului ci va fi aplicat procedura reglementat pentru bunurile mobile; nu i se aplic prescripia achizitiv instantanee (art. 1909 Cod civil) pentru c este o universalitate i nu un bun corporal individual; poate fi nchiriat sau nstrinat (donat, vndut) prin acte ntre vii cu titlu gratuit sau cu titlu oneros (art. 21 lit. a din Legea nr. 26/1990) sau prin motenire, ori al unei transmisiuni prin uzufruct; poate face obiectul unui aport n societate252 (art. 65 din Legea nr. 31/1990 republicat); fiind calificat bun incorporabil, fondul de comer dureaz atta timp ct este exploatat. 3.4.3 Elementele fondului de comer 3.4.3.1 Consideraii generale Fondul de comer cuprinde acele bunuri pe care le reclam desfurarea activitii comerciale, avute n vedere de ctre comerciant. Deci, fondul de comer nu are o compoziie unitar, ci una variat n funcie de specificul activitii comerciantului. Legea francez din 17 martie 1909 enumer ca elemente ale fondului de comer: clientela, vadul comercial, dreptul de bail, emblema, firma, materialele i mrfurile. La acestea se mai pot aduga cu titlu de exemplu urmtoarele: drepturile de proprietate industrial, autorizaiile administrative, licenele pentru exercitarea anumitor activiti etc.. 253 n Legea nr. 11/1991 modificat prin Legea nr. 298/2001, ca elemente ale fondului de comer sunt prevzute: bunurile mobile i imobile, corporale i necorporale (mrci, firme, embleme, brevete de invenie, vad comercial). Din aceast dispoziie se deduce c element al fondului de comer poate fi orice bun mobil sau imobil, corporal sau necorporal, dac sunt utilizate de un comerciant n vederea desfurrii activitii sale. Aadar, elementele fondului de comer pot fi grupate n dou categorii: elemente corporale i elemente necorporale. 3.4.3.2 Elementele corporale ale fondului de comer Din aceast categorie fac parte bunurile materiale (corporale), respectiv bunurile imobile i bunurile mobile corporale (materiale).
252

Din pcate n practic au fost cazuri cnd la nfiinarea unor societi, fondul de comer adus ca aport social a fost supraevaluat, iar n cazul unor privatizri, fondul de comer a fost subevaluat sau pur i simplu preluat fr plat. 253 Prof. dr. Smaranda Angheni,op. cit. p.72. 117

n activitatea de afaceri comerciale, comerciantul se servete de anumite bunuri imobile, care atrag clientela, deci aceste bunuri pot face parte din fondul de comer dac: sunt folosite de comerciant n activiti comerciale; atrag clientela comercial.254 Aa cum s-a artat, potrivit Codului comercial, actele de vnzare-cumprare privind bunurile imobile sunt de natur civil nu comercial. Majoritatea autorilor255 i jurisprudena au decis, ns, c atunci cnd bunurile imobile constituie elemente ale fondului de comer, contopindu-se n masa fondului, actele de vnzare-cumprare referitoare la bunurile imobile sunt acte de comer. Dar evident regimul acestor imobile rmne acelai care constituie dreptul comun n materie. n afar de bunurile imobile corporale, fondul de comer include i bunurile mobile corporale cum sunt: materiile prime, materialele etc., destinate a fi prelucrate, precum i produsele (mrfurile) rezultate din activitatea comercial. Cu privire la mrfuri s-a considerat c acestea fac parte din fondul de comer cu excepia cnd comerciantul le are n depozit pentru altul, n custodie sau sunt vndute cu predare la termen. Unii autori sunt de prere c acestea nu fac parte din fondul de comer motivnd c n cazul gajului asupra fondului de comer, mrfurile lsate n detenia debitorului pot fi vndute fr a fi nlocuite, afectnd funcia de gaj a fondului.256 De asemenea, s-a mai susinut c n cazul vnzrii fondului de comer, mrfurile pot fi vndute cu uurin separat. ntruct fondul de comer este o universalitate i, deci, cuprinde toate bunurile afectate activitii comerciale, mrfurile trebuie considerate ca elemente ale fondului de comer. n consecin, actele juridice privind fondul de comer, privesc i mrfurile257 afar de stipulaie contrar. 3.4.3.3 Elementele incorporale ale fondului de comer n categoria elementelor incorporale ale fondului de comer sunt cuprinse drepturile care privesc: firma, emblema, vadul comercial, clientela, brevetele de invenii, mrcile de fabric, de comer i de serviciu, drepturile de autor i altele. Aceste drepturi, denumite i drepturi privative au o valoare economic i confer comerciantului dreptul exclusiv de a le exploata n folosul su, n condiiile stabilite de lege, precum i de a dispune de acesta, innd cont de valoare. 3.4.3.4 Firma
Idem. De exemplu, o main de scris va fi considerat marf dac se vinde ca material de birou. A se vedea I.L. Georgescu, Drept comercial, vol. I. p. 517. D. Glescu, Drept comercial, p. 350, Stanciu D. Crpenaru, op. cit. p. 109. 256 n practic, creditele garantate numai cu marfa cumprat spre revnzare de regul, atunci cnd nu s-au restituit, nu au mai putut fi recuperate nici din preul mrfii, deoarece acesta a fost folosit de comerciant n alte scopuri inclusiv n detrimentul societii comerciale. 257 n practic, garantarea creditelor cu mrfurile cumprate cu acestea, a fost nsoit i de cesiunea asupra ncasrilor din vnzarea mrfurilor n cauz. Din pcate, n multe cazuri, ncasrile din vnzri nu au fost urmrire de funcionarii bncii creditoare, fapta acestora putnd apare sub aspectul infraciunii de abuz sau neglijen n serviciu, cnd debitorul a ncasat preul mrfii chiar prin banca n cauz sau prin alte bnci, sustrgndu-se de la controlul bncii creditoare i restituirea creditului.
255 254

118

Firma este un element de individualizare, a comerciantului n cmpul activitii comerciale, fiind reglementat de Legea nr. 26/1990 republicat. Termenul firm este echivalent cu numele comercial de origine francez (nome comerciale). n dreptul anglo-american termenul firm are i nelesul de ntreprindere, societate comercial, companie etc.. Termenul firm este utilizat i pentru placa sau panoul pe care este scris denumirea sau numele. Firma poate fi individual pentru comerciani persoane fizice - i social - pentru societile comerciale. Firma comerciantului poate fi originar (constitutiv) sau derivat (dobndit de la adevratul titular). n cazul unei firme derivate, dobnditorul firmei trebuie s nscrie n firm meniunea succesor. Potrivit art. 30 alin. 1 din Legea nr. 26/1990, republicat prin firm se nelege numele sau, dup caz, denumirea sub care comerciantul i exercit comerul i sub care semneaz.258 Aceasta are un rol important n relaiile de rspundere juridic. n primul rnd firma are funcia de identificare a comerciantului ca subiect distinct de drepturi i obligaii, prin deosebirea acestuia de ceilali, a actelor de comer, a fondului de comer etc.; aceasta nsemnnd c firma este unic, iar un comerciant nu poate avea dect o singur firm.259 n practic invocndu-se dispoziiile art. 142 i art. 192 din Legea societilor comerciale nr. 31/1990 republicat, unele persoane administreaz mai multe societi comerciale, n care fiind i acionari majoritari, ocolesc unele dispoziii legale n defavoarea terilor. Astfel n art. 142 pct. 1 din Legea nr. 31/1990 republicat se dispune: Nimeni nu poate funciona n mai mult de trei consilii de administraie concomitent. Interdicia prevzut n alin. 1 nu se refer la cazurile cnd cel ales n consiliul de administraie este proprietar a cel puin o ptrime din totalul aciunilor sau este administrator al unei societi ce deine ptrimea artat Membrii comitetului de direcie i directorii unei societi pe aciuni nu vor putea fi, fr autorizarea consiliului de administraie, administratori, membri n comitetul de direcie, cenzori sau asociai cu rspundere nelimitat, n alte societi concurente sau avnd acelai obiect, nici exercita acelai comer sau altul, concurent, pe cont propriu sau al altei persoane, sub pedeapsa revocrii i rspunderii pentru daune. Iar n art. 192 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 republicat de dispune: Administratorii nu pot primi fr autorizarea adunrii asociailor, mandatul de administrator n alte societi concurente sau avnd acelai obiect de activitate, nici s fac acelai fel de comer ori altul concurent pe cont propriu sau pe contul altei persoane fizice sau juridice, sub sanciunea revocrii i rspunderii pentru daune. Se observ c legiuitorul a vrut s protejeze contra concurenei neloiale, legnd cumulul calitii de administrator de necesitatea proteciei contra concurenei neloiale
Prof. dr. Smaranda Angheni, op. cit. p.73. n practic au fost cazuri cnd un comerciant, pentru a ascunde cazierul su comercial, caracterul de ru platnic, faptul c este n interdicie bancar (adic interdicia de a mai efectua pli cu file CEC, de a emite cambii i bilete la ordin) etc., i-a nfiinat mai multe societi comerciale, n care este majoritar n participaiune cu soia, copii, subordonaii sau chiar cu persoane care nici nu cunosc c fac parte din firm pe care le-a folosit pe rnd n afaceri. A se vedea i Ion Bcanu. Unicitatea firmei comerciale n Revista de Drept Comercial nr. 61/2000, pp. 24-26.
259 258

119

i de autorizarea adunrii asociailor.260 n practic au fost cazuri cnd soul i soia au nfiinat trei societi cu rspundere limitat, n care soul era administrator, i prin vnzri fictive de active, ntre cele trei societi, folosind preuri supraevaluate, au obinut restituiri de TVA, de la buget, de ordinul miliardelor de lei. De multe ori cumularea funciilor de administrator de o singur persoan a favorizat pgubirea terilor chiar prin fapte penale, aceasta transferndu-i bunurile scriptic prin diferite forme juridice prin intermediul mai multor firme, ocolind astfel legea, sub aspectul impozitrii, splrii banilor sau sustragerii de la urmrirea acestora de ctre creditori. n al doilea rnd firma are i o funcie economic, fiind un element de atragere a clientului, avnd valoare economic, exprimabil n bani, ce poate fi transmis n condiiile legii. Onorabilitatea i reputaia firmei influeneaz preul produsului acesteia. 3. 4.3.4.1. Reguli cu privire la determinarea coninutului firmei. Potrivit principiului veritii, firma este numele sau dup caz, denumirea sub care un comerciant i exercit comerul i sub care semneaz. Firma unui comerciant, persoan fizic, se compune din numele comerciantului scris n ntregime sau din numele i iniialele prenumelui acestuia (art. 31 al. 1 din Legea nr. 31/1990, republicat). Deci firma comerciantului persoan fizic coincide, n principiu, cu numele civil al comerciantului. Firma unei societi n nume colectiv trebuie s cuprind numele a cel puin unuia dintre asociai cu meniunea societate n nume colectiv, scris n ntregime (art. 32). Firma unei societi n comandit simpl trebuie s cuprind numele a cel puin unuia dintre asociaii comanditai, cu meniunea societate n nume colectiv, scris n ntregime (art. 33). Dac numele unei persoane strine de societate figureaz cu consimmntul ei, n firma unei societi n nume colectiv ori n comandita simpl, aceasta devine rspunztoare nelimitat i solidar de toate obligaiile societii. Aceeai regul este aplicabil i comanditarului al crui nume figureaz n firma unei societi n comandit. (art. 34) Firma unei societi pe aciuni sau n comandit pe aciuni se compune dintro denumire proprie, de natur a o deosebi de firma altor societi i va fi nsoit de meniunea scris n ntregime societate pe aciuni sau S.A., ori dup caz, societate n comandit pe aciuni. De exemplu, Banca Comercial Ion iriac S.A. Firma unei societi cu rspundere limitat se compune dintr-o denumire proprie la care se poate aduga numele unuia sau al mai multor asociai i va fi nsoit de meniunea scris n ntregime societate cu rspundere limitat sau S.R.L. (art. 36) Firma sucursalei din Romnia a unei societi strine va trebui s cuprind i meniunea sediului principal din strintate. (art. 37) Nici o meniune care ar putea induce n eroare asupra naturii sau ntinderii comerului ori situaiei comerciantului nu poate fi adugat firmei. Se vor putea face
A se vedea Stanciu D. Crpenaru, Societile comerciale, Editura ALL BECK. Bucureti, 2001, pp. 337, 426, E. Munteanu, Unele aspecte privind statutul juridic al administratorilor societilor comerciale n Revista de Drept Comercial nr. 3/1997, p.48. 120
260

meniuni care s arate mai precis persoana comerciantului sau felul comerului su. (art. 31 alin. 2 din Legea nr. 31/1990 republicat) nclcarea acestor dispoziii legale a creat probleme deosebite n practic, cauznd erori cu consecine negative. Astfel n denumirea unor societi cu rspundere limitat, modeste din punct de vedere al capitalului social, al ntinderii comerului sau naturii acestuia sau folosit termeni care exprim ncredere, seriozitate, competen, capacitate,siguran statal, etc.,ca: trust, companie, grup sau romn, naional, internaional, institut etc., termeni care nu corespundeau realitii, crend o impresie fals cu toate consecinele ce decurg din aceasta. Recent s-a restrns folosirea acestor termeni prin Ordonan a Guvernului tocmai pentru a se preveni astfel de situaii. n alte situaii s-au folosit n firm cuvinte care sugerau participaia statului, autoritilor publice, garanii statale etc., aa cum a fost n cazul Fondul Naional de Investiii, Institutul Naional de Investiii S.A. etc. 261 Invocarea principiului libertii n alegerea denumirii firmei nu poate fi invocat, credem n a contrazice cele de mai sus. Identificarea firmei a creat unele probleme n practic, prin nerespectarea regulilor identificrii. Astfel, s-au svrit nelciuni cu cecuri emise fr acoperirea necesar n cont, de ctre persoane cu cetenie strin sau de firme care nu au fost identificate, avnd sediul fictiv, fie c s-au acceptat xerocopii dup certificatul de nmatriculare sau dup dosarul firmei sau chiar certificate de nmatriculare n original, dar folosite pe nedrept i de personal neautorizat. De aceea, socotim c la identificarea firmei, administratorului acesteia, a mandatarului etc. trebuie avut n vedere cteva reguli: identitatea firmei i administratorului, a puterilor acestuia trebuie s fie de notorietate sau s fie cunoscute din afacerile repetate i recente efectuate cu aceasta; la prima afacere substanial cu un comerciant este necesar s verificm certificatul de nmatriculare n original sau n copii certificate de O.R.C., identitatea civil a persoanei, dreptul de semntur, calitatea n firm, realitatea mputernicirii acestuia, dac semntura este una i aceeai cu specimenul de semntur de la Registrul Comerului262(art. 18 i 30 din Legea nr. 26/1990, republicat); s verificm dac tampila este una i aceeai cu cea nregistrat la Registrul Comerului. realitatea sediului social al firmei, a codului unic de nregistrare i a codului fiscal.

Este de notorietate c n cazul Fondului Naional de Investiii, atragerea fondurilor de la populaie a fost favorizat de folosirea cuvntului Naional precum i a iniialelor C.E.C. pe unele pliante, din care s-a neles c investiiile vor fi garantate sut la sut, ca n cazul instituiilor publice de stat. n cazul F.N.I. au fost pgubii peste 3.000 de ceteni cu suma de peste 2.000 miliarde lei. 262 Conform art. 23 din Normele Metodologice cu privire la modul de inere a registrelor comerului i de efectuarea nregistrrilor publicate n M.O. nr. 176/11.05.1998, sunt o serie de documente care se elibereaz n original comerciantului pentru a legitima societatea, iar potrivit art. 95 din aceleai norme sunt reglementate cazurile de obinere de duplicate autorizate, precum i informaiile necesare. 121

261

 existena capitalului social n contul n care a fost vrsat iniial ct este vrsat, precum i a activului net (art. 69 din Legea nr. 31/1990 republicat i modificat prin Legea nr. 161/2003)263. 3.4.3.4.2. Condiiile de validitate ale firmei O firm individual sau colectiv, pentru a fi nregistrat n Registrul Comerului i deci, pentru a funciona legal trebuie s ndeplineasc potrivit Legii nr. 26/1990, republicat, condiii de fond i de form. Condiiile de validitate de fond sunt: a) disponibilitatea firmei; b) noutatea firmei; c) legalitatea firmei. a) Disponibilitatea firmei. O firm este disponibil dac numele sau denumirea aleas nu aparin deja unui comerciant, care a nregistrat-o anterior n registrul comerului.264 Conform art. 39 din Legea nr. 26/1990, republicat, Oficiul Registrului Comerului va refuza nscrierea unei firme care, fr a introduce elemente de deosebire, poate produce confuzie265 cu alte firme nregistrate. Verificarea disponibilitii firmei i a emblemei se face de ctre Oficiul Registrului Comerului nainte de ntocmirea actelor constitutive sau dup caz, de modificarea firmei i/sau a emblemei. Firmele i emblemele radiate din registrul comerului nu sunt disponibile pentru o perioad de 2 ani de la data radierii, cu excepia cazurilor prevzute la art. 41. Nici o firm nu va putea cuprinde o denumire ntrebuinat de comerciani din sectorul public i nici din sectorul privat deoarece confuzia poate favoriza producerea de prejudicii comerciantului concurat ct i mediului de afaceri. n privina firmei, legiuitorul nu face precizri referitoare la limitele teritoriale n care se verific anterioritatea ei (dac exist vreo firm identic deja nregistrat). Evident se va verifica anterioritatea firmelor nscrise n Registrul Comerului din acelai jude sau municipiul Bucureti,266 dar aceasta dup opinia noastr nu-i suficient deoarece, poate apare concurena neloial ntre dou firme cu aceeai denumire din judee diferite. Din aceste motive, n art. 43 alin (1) din Legea nr. 26/1990, republicat referindu-se la emblem, legiuitorul extinde spaiul teritorial n care se verific anterioritatea emblemei la piaa unde comerciantul i desfoar activitatea. b) Noutatea firmei. Conform art. 38 din Legea nr. 26/1990 republicat Orice firm nou trebuie s se deosebeasc de cele existente. Cnd firma nou este asemntoare cu o alta,
Art. 69 .- Dac se constat o pierdere a activului net, capitalul social va fi rentregit sau redus nainte de a se putea face vreo repartizare sau distribuire de profit. 264 A se vedea i I. Bcanu, Unicitatea firmei comerciale, R.D.C. nr. 1. 2000, pp. 24-27. 265 Conform art. 5 lit. a din Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenei neloiale, folosirea unei firme, invenii, mrcii, indicaii geografice, unui desen sau model industrial, unor topografii ale unui circuit integrat, unei embleme sau unui ambalaj de natur s produc confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant constituie infraciune i se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amend de la 25.000.000.lei la 50. 000.000. lei. 266 Prof. dr. Smaranda Angheni, op. cit. p.75. 122
263

trebuie s se adauge o meniune care s o deosebeasc de aceasta, fie prin desemnarea mai precis a persoanei, fie prin indicarea felului de comer exercitat sau n orice alt mod. O firm trebuie s se deosebeasc de alta pentru a nu se produce confuzie ntre ele i pentru a se nltura o eventual concuren neloial,267 cu consecine negative pentru firma concurent i mediul de afaceri. c) Legalitatea firmei Firma trebuie s aib caracter licit, s nu contravin legii. De pild, legea interzice ca o firm s cuprind o denumire ntrebuinat de comercianii din sectorul public, s nu constituie publicitate neltoare sau interzis, s nu conin cuvinte interzise etc. Conform art. 30 alin. 3 din Legea nr. nr. 26/1990, republicat, firmele i emblemele vor fi scrise n primul rnd n limba romn. Imaginea firmei ca reprezentare complex n contientul omului are o importan economic deosebit. 3.4.3.4.3. Transmiterea firmei. Dreptul comerciantului asupra firmei este un drept de proprietate a crui folosin exclusiv se dobndete prin nscrierea acesteia n Registrul Comerului. Conform art. 42 din Legea nr. 26/1990, republicat, firma nu poate fi nstrinat separat de fondul de comer la care este ntrebuinat. Aplicnd argumentul de interpretare logic per a contrario nseamn c celelalte elemente ale fondului de comer pot fi transmise individual, separat de fondul de comer sau de firm. Dobnditorul cu orice titlu al fondului de comer va putea s continue activitatea sub firma anterioar, care cuprinde numele unui comerciant, persoan fizic sau al unui asociat cu acordul expres al titularului precedent sau al succesorilor si n drepturi i cu obligaia de menionare n cuprinsul acelei firme a calitii de succesor. Pstrarea firmei precedente este permis societii pe aciuni, n comandit pe aciuni sau societii cu rspundere limitat, fr cerina menionrii raportului de succesiune. n cazul n care firma unei societi cu rspundere limitat cuprinde numele unuia sau mai multor asociai, n ipoteza transmiterii ei dobnditorul este obligat s menioneze calitatea de succesor (art. 41 al. 1 i 3 din Legea nr. 26/1990). 3.4.3.4.4. Emblema Emblema este semnul sau denumirea care deosebete un comerciant de altul de acelai gen sau o ntreprindere de alta de acelai gen. (art. 30 alin. 2 din Legea nr. 26/1990). De pild semnul-emblem pentru productorul autoturismului Volkswagen respectiv W.
Folosirea unei firme care ar avea drept consecin producerea unei confuzii cu firma folosit legitim de alt comerciant aa cum am artat constituie infraciunea de concuren neloial i se sancioneaz n condiiile art. 5 din Legea nr. 11/1991, cu pedepse penale i despgubiri pentru prejudiciile cauzate. 123
267

Prin semn se nelege o figuraie grafic prin care se deosebete o ntreprindere de alta, spre deosebire de marca de fabric, prin care se deosebete mrfurile unui fabricant sau produsele aceluiai comerciant. Semnul poate fi o figur grafic avnd orice obiect: un utilaj, o figur geometric (de exemplu: semnele de la autoturismele Mercedes sau Citren), un animal etc. Firma individualizeaz persoana juridic sau persoana fizic n calitatea de comerciant, pe cnd emblema servete la individualizarea unui comerciant fa de alt comerciant care desfoar o activitate comercial de acelai gen. El nu poate consta n reproducerea obiectului unei activiti comune. Denumirea poate fi fantezist sau un nume propriu. Ea nu poate fi o denumire generic, fr nici un fel de specificitate. Datorit finalitii sale, emblema trebuie s fie un semn distinctiv mai sugestiv dect firma, deoarece numai astfel va fi apt s atrag clientela. Dac un comerciant are mai multe ntreprinderi comerciale va putea s foloseasc mai multe embleme potrivit fanteziei sale. Emblema trebuie s ndeplineasc aceleai condiii de validitate de fond i de form prevzute de legiuitor pentru firm. Orice emblem va trebui s se deosebeasc de emblemele nscrise n acelai registru al comerciantului pentru acelai fel de comer precum i de emblemele altor comerciani de pe piaa unde comerciantul i desfoar activitatea. Aadar, spre deosebire de firma a crei anterioritate i disponibilitate se verific n Registrul Comerului din judeul unde va fi nregistrat, emblema trebuie verificat i pe piaa unde comerciantul i desfoar activitate. Emblemele vor putea fi folosite pe panouri de reclam, oriunde ar fi aezate, pe facturi, scrisori, note de comand, tarife, prospecte, afie, publicaii i n orice alt mod numai dac vor fi nsoite n mod vizibil de firma comerciantului. Dac emblema cuprinde o denumire, firma va fi scris cu litere avnd mrimea de cel puin jumtate din cea a literelor cu care este scris emblema. Firma i emblema fac parte din fondul de comer i au caracter patrimonial, recunoscndu-li-se urmtoarele efecte juridice: pot fi nstrinate ca orice element al fondului de comer, firma numai mpreun cu fondul de comer, iar emblema i separat de fondul cruia i-a aparinut; comerciantul are un veritabil drept de proprietate asupra firmei i emblemei. Firma i emblema pot fi protejate sub aspectul imaginii i valorii acestora prin intermediul urmtoarelor aciuni: aciunea de revendicarea n cazul uzurprii268 firmei sau emblemei de un alt comerciant; aciunea n concuren neloial, n cazul defimrii firmei, emblemei i n alte situaii prevzute de Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenei neloiale;

Prin uzurpare se nelege folosirea firmei sau emblemei de ctre o persoan neautorizat de proprietarul firmei sau emblemei. 124

268

 aciunea n daune (despgubiri) materiale i morale pentru un prejudiciu cauzat ca urmare a faptelor de concuren sau de uzurpare; aciune penal n cazul cnd fapta svrit de orice persoan sau de alt comerciant legat de firma sau emblema unui comerciant ntrunete elementele constitutive ale unei infraciuni,269de pild pentru concuren neloial, infraciunile prevzute de art.83 din Legea nr. 84/1998 privind mrcile i indicaiile geografice sau de art. 301 din C. pin. 3.4.3.4.5. Clientela i vadul comercial. Clientela reprezint totalitatea persoanelor fizice i juridice care apeleaz n mod obinuit la acelai comerciant, adic la fondul de comer al acestuia pentru procurarea unor mrfuri i servicii. Clientela are un rol important pentru activitatea unui comerciant; ea determin, prin numr, calitate i frecven, situaia economic a comerciantului, succesul sau insuccesul acestuia. De aceea, clientela apare ca un element indispensabil al fondului de comer, iar dup unii autori este chiar principalul element al fondului la comer. Clientela constituie o valoare economic fr de care comerciantul nu poate exista.270 Pentru formarea, ctigarea i dezvoltarea clientelei comerciantul cheltuiete, investind bani i timp. De aceea conceperea unei afaceri nu se poate face fr a studia i previziona fundamentat clientela potenial precum i factorii care o determin i o influeneaz. Factorii care determina i menin clientela se pot mpri n trei categorii. factori interni; factori externi; elementele fondului de comer Astfel, factorii obiectivi interni sunt considerai: calitatea imobilizrilor productive (grad de tehnicitate, parametrii funcionali, calitatea construciei lor, posibiliti de extindere, amplasarea fa de cile de acces etc.); calitatea produselor fabricate sau a prestaiilor furnizate, competitivitatea preurilor; calitatea i costul serviciului garanie i post garanie, a pieselor de schimb etc. Factorii subiectivi interni sunt legai, de regul, de imaginea produselor, serviciilor, calitatea reclamei, a publicitii precum i de percepia personalului comerciantului: fidelitatea personalului, calitatea i imaginea personalului n domeniul marketingului, managementului fiscal, contabil, juridic,economic etc. Factorii externi care influeneaz clientela firmei sunt cu titlu de exemplu, elemente legate de concuren: cantitatea, calitatea i poziia concurenei pe pia, piaa deinut deja de comerciant; elemente legate de furnizorii comerciantului, de calitatea recunoscut a acestora; elemente legate de bncile comerciantului, de posibilitatea de a obine credite de ctre parteneri etc.

269 270

Prof. dr. Smaranda Angheni, op. cit. p.77. I. Turcu, op. cit. p. 237. 125

Factori care influeneaz clientela sunt i celelalte elemente ale fondului de comer cum sunt firma (reputaia numelui comercial), emblema, marca de fabric, vadul comercial, drepturile de proprietate industrial etc. Clientela afacerii, pentru a fi introdus n fondul de comer trebuie s fie: a) comercial, spre a se deosebi de clientela civil a medicului, avocatului, notarului sau a meteugarului; b) personal pentru a se distinge de clientela altui comerciant; c) actual pentru c, clientela cedat sau pierdut nu mai poate fi considerat ca element al unui fond individualizat de comer.271 Clientela poate fi: stabil, atras i ocazional. Aa cum am artat clientela ataat unui fond de comer reprezint o valoare cu caracter economic pentru titularul fondului de comer, respectiv comerciantul care a fcut o serie de cheltuieli pentru obinerea acesteia (cheltuie de prospectare, adaptare, reclam, publicitate, preuri promoionale, reduceri de preuri pentru meninerea clientei, etc.) Clientela afacerii reprezentnd o valoare trebuie ocrotit cu mijloacele prevzute de lege. Unii autori au considerat c titularul fondului de comer ar avea un adevrat drept de clientel care ar corespunde unei obligaii ce-i revin celorlali comerciani de a respecta dreptul titularului fondului de comer. Aceast opinie nu a fost reinut, deoarece, concurena fiind liber nu poate fi recunoscut un drept la clientel, ca drept exclusiv aparinnd unui anumit comerciant.272 Totui socotim c exista un drept de clientel, ca un drept special ce face parte din fondul de comer, care presupune: clientela poate fi ctigat de un alt comerciant prin concurena loial fr a se putea cere despgubiri; dreptul de clientel poate fi dobndit i prin nstrinare n condiiile legii; dreptul de clientel poate fi aprat contra faptelor ilicite comerciale sau penale. Trebuie artat c, ntruct clientela este strns legat de fondul de comer, dreptul la clientel nu poate fi transmis separat, ci numai n cadrul fondului de comer.273 3.4.3. 4.6. Vadul comercial. Vadul comercial reprezint capacitatea, posibilitatea firmei sau a fondului de comer n totalitatea lui de a atrage clientela.274Existena vadului comercial precum i posibilitatea crerii i dezvoltrii acestuia sunt eseniale pentru nceperea unei afaceri. n concepia tradiional, clientela i vadul comercial erau considerate elemente identice.275 Dup o alt concepie, clientela i vadul comercial sunt dou elemente distincte aflate ntr-o indisolubil corelaie. Clientela este o consecin a vadului comercial;
I. Turcu, op. cit. p. 236. O. Cpn, Caracteristicile generale ale societilor comerciale, n Dreptul nr. 9-12/1990 p. 25 citat de Prof. Stanciu D. Crpenaru n op. cit. p. 114. 273 Prof. Stanciu D. Crpenaru, op. cit. p. 115. 274 Prof. dr. Smaranda Angheni, op. cit. p.81. 275 A se vedea I. Turcu, op. cit. p. 257.
272 271

126

ea reprezint o manifestare a potenialitii vadului comercial, care are n acest sens un rol hotrtor. Factorii care influeneaz vadul comercial sunt: factorii obiectivi cum sunt: locul de amplasare a magazinului unde comerciantul i desfoar activitatea, locul unde se afla uzina, fabrica, depozitul, n raport cu cile de comunicaie, aglomerrile de persoane fizice sau juridice, potenial de extindere etc.; factorii subiectivi: calitatea personalului (vnztorilor), comportamentul fa de clieni, publicitate, reclame, sistemul de relaii ntre comerciant i client (bonusuri, preferine, reduceri de pre, etc.). 3.4.3. 4.7. Drepturile de proprietate industrial i intelectual. Fondul de comer poate s conin ca elemente incorporale i drepturile asupra mrcilor de fabric, de comer sau de servicii; brevetelor de invenie, inovaie; desenelor i modelelor produselor; know-how-ul (savoir-faire); programul din domeniul informaticii etc. Mrcile276 sunt elemente exterioare i deci publice, avnd ca scop s individualizeze produsele sau mrfurile unui productor sau comerciant, deosebindule chiar n cadrul unui fond de comer sau de produsele ce aparin altui comerciant. Acelai produs marf de exemplu, un autoturism poate fi fabricat n uzinele din Turcia, Frana, Romnia, SUA dei sunt de aceiai firm i emblem, ele difer, de exemplu din punct de vedere al calitii execuiei, fiind necesar individualizarea acestora prin marca fabricii din ara respectiv. Titularul dreptului la marc are dreptul exclusiv de a folosi sau exploata semnul ales ca marc, precum i dreptul de a interzice folosirea aceluiai semn de ctre alii. Dreptul asupra mrcii face obiectul transmisiunii prin acte juridice ca: vnzare-cumprare, donaie, testament etc. Transmiterea poate fi cu efect total sau parial. Dreptul asupra mrcii poate fi ocrotit prin: aciuni n solicitarea de sanciuni civile, cum ar fi cele obinute prin exercitarea dreptului de a cere distrugerea, att a produselor care poart o marc contrafcut sau imitat, ct i a instrumentelor care s-au folosit pentru comiterea contrafacerii, sau a dreptului de a distruge mrcile contrafcute, a dreptului la despgubiri etc. ; aciuni n solicitarea de sanciuni penale aplicabile persoanelor care svresc infraciuni de: contrafacerea unei mrci sau ntrebuinarea unei mrci contrafcute. Brevetele de invenie sunt bunuri incorporale ale fondului de comer care confer proprietarului sau succesorilor legali dreptul: de a exploata n folosul su obiectul brevetat, sau de a-l da n exploatare unor persoane autorizate de el, crora i-a transmis brevetul contracost sau gratuit; de a urmri n instan pe acela care a uzurpat dreptul derivnd din brevet, fie prin fabricarea de produse sau prin folosirea procedeelor prevzute de
276

A se vedea Legea nr. 84/1998. 127

brevet, fie prin deinerea ori expunerea pentru vnzarea obiectelor contrafcute. Drepturile de proprietate industrial sunt recunoscute i ocrotite n condiiile stabilite de lege. n scopul proteciei prevzute de lege comercianii au obligaia s cear nscrierea n registrul comerului a meniunilor privind mrcile, brevetele de invenii, denumirile de origine i indicaiile de provenien (art. 21 din Legea nr. 26/190). Fondul de comer, include i drepturile de autor rezultate din creaia tiinific, literar i artistic. Titularul fondului de comer, n calitate de dobnditor al drepturilor patrimoniale de autor are dreptul de reproducere i difuzare de reprezentri sau folosire, n alt mod a operei, n consecin, dreptul la foloasele patrimoniale corespunztoare. Valorificarea drepturilor patrimoniale de autor are loc n condiiile prevzute de legea privind drepturile de autor. 3.4.3.4.8. Actele juridice privind fondul de comer n absena unor reglementri legale speciale n Codul comercial, actele juridice privind fondul de comer sunt guvernate de principiile generale ale dreptului civil, cu luarea n considerare a specificului obiectului acestor acte juridice. n art. 21 i art. 41 din Legea nr. 26/1990 republicat sunt prevzute actele juridice ce se pot efectua asupra fondului de comer i care sunt supuse regimului publicitii. n Registrul Comerului se vor nregistra meniuni referitoare: la donaie, vnzarea, locaiunea sau gajul fondului de comer, precum i orice alt act prin care se aduc modificri nmatriculrilor sau meniunilor ori care face s nceteze firma prin fondul de comer. Dobnditorul cu orice alt act prin care se aduc modificri nmatriculrilor sau meniunilor ori care face s nceteze firma i fondul de comer. Dobnditorul cu orice titlu al unui fond de comer va putea s continue activitatea sub firma anterioar, care cuprinde numele unui comerciant persoana fizic, sau al unui asociat, cu acordul expres al unui alt titular precedent sau al succesorilor si n drepturi i cu obligaia de menionare n cuprinsul acelei firme a calitii de succesor. Pstrarea firmei precedente este permis societii pe aciuni, i n comandit pe aciuni sau societii cu rspundere limitat, fr cerina menionrii raportului de succesiune. Deci dobndirea fondului de comer se poate face si prin testament sau motenire legal. Din aceste dispoziii legale mai rezult dou condiii: publicitatea dobndirii i meninerii calitii de succesor. a)Vnzarea - cumprarea fondului de comer. Contractul de vnzare-cumprare poate avea ca obiect fondul de comer, ca bun unitar sau elemente componente ale acestuia.277 Cnd vnzarea fondului de comer se face ca bun unitar, sunt respectate regulile din dreptul civil privind vnzarea bunurilor mobile cu ndeplinirea
277

Cas.III, dec. w 2422/1993 n Practica juridic n materie comercial, vol. I p. 231. 128

publicitii prevzute de Legea nr.26/1990 republicat, cu excepia bunurilor imobile pe care le include, fa de care trebuie respectate regulile dreptului civil referitoare la nregistrarea imobilelor inclusiv cele privind publicitatea imobiliar.278 n privina creanelor i datoriilor titularului fondului de comer, trebuie artat c acestea nu se transmit dobnditorului (cumprtorului) deoarece nu sunt elemente ale fondului de comer. n schimb, n practic se pot transmite cumprtorului contractele de munc ncheiate de vnztor cu salariaii si, contractele de furnizarea energiei electrice, de telefon etc., necesare continurii activitii de ctre cumprtor. Obligaiile vnztorului respectiv de predare a bunului vndut i de garanie contra eviciunii279 se concretizeaz n predarea titlurilor referitoare la elemente corporale i necorporale ale fondului de comer i n obligaia pe care i-o asum vnztorul de a nu-l tulbura pe cumprtor, printr-un fapt personal de concuren calificat ca neloial. Vnztorul are obligaia de a garanta i pentru utila folosina a lucrurilor dac n fondul de comer ce face obiectul vnzrii exista bunuri corporale, garania pentru viciile acestor lucruri opereaz n baza dispoziiilor din Codul comercial privind contractul de vnzare-cumprare comercial (art. 70 i urmtoarele). Dei fondul de comer poate fi nstrinat, acesta pstreaz trsturi specifice care l deosebesc de bunurile mobile incorporale i anume: nu i se aplic regula prescripiei instantanee prevzut de art. 1909 Cod civil280 (lucrurile mictoare se prescriu prin faptul posesiunii lor fr a fi trebuin de o curgere de timp), ntruct fondul de comer ca bun mobil incorporal, constituit ca o universalitate de fapt, nu este susceptibil de o posesie instantanee; fondul de comer nu poate fi ipotecat, deoarece aceast msur se aplic numai bunurilor imobile ( art. 1776 i urm. Cod civil romn); n cazul gajului, dispoziiile art. 1685 Cod civil care l numete a fi un contract prin care datornicul remite creditorului su un lucru mobil spre sigurana datoriei prevd: calitatea special de bun mobil incorporal al fondului de comer impune ca deposedarea s fie numai simbolic (ceea ce nu nltur obligativitatea msurii de publicitate a gajului, potrivit art. 21 lit. a din Legea nr. 26/1990 si nici dreptul de retenie al acestei posesiuni simbolice, n sensul art. 1694 alin. 1 Cod civil). Deposedarea nu poate fi efectiv ntruct exist pericolul distrugerii de ctre creditor a bunurilor mobile ( mrfuri, instrumente, brevete etc.), iar vadul comercial care este un

Prof. Stanciu D.Crpenaru op. cit. p.117, Dac odat cu fondul de comer se nstrineaz imobilul n care se exploateaz fondul, atunci trebuie respectate dispoziia Legii nr. 7/1996, iar pentru terenul de sub el, regulile prevzute de Legea nr. 54/1998. A se vedea Eugen Chelaru, Editura All Beck, Bucureti, 1999 p. 142. 279 Eviciune - pierderea posesiei bunului ca urmare a exercitrii de ctre o alt persoan a dreptului su asupra acelui bun. 280 Articolul 1909 din Codul civil se aplic bunurilor mobile n sensul c simpla posesie a unui bun mobil prezum proprietatea posesorului asupra bunului nefiind necesar ca acesta s-i probeze proprietatea. n literatura de specialitate se afirm c acest articol are la baz o prezumie de proprietate.(Planiol vol.1, n. 2496; Aubry et Rau ed. 5, vol.2, pct.183 p. 144-145 text i nota 3; M.Cantacuzino n. 211, p. 122.) 129

278

element esenial al fondului de comer, nu este susceptibil de a fi constituit ntr-un gaj cu deposedare; n ipoteza vnzrii fondului de comer, vnztorul nu este ndreptit a-i face cumprtorului concuren, ntruct din moment ce prin vnzare a fost nstrinat, ca element component, clientela, continuarea comerului de ctre vechiul titular ar reprezenta o adevrat concuren neloial.281 n cazul nendeplinirii obligaiilor de ctre vnztor, rspunderea opereaz n condiiile dreptului comun, cumprtorul avnd urmtoarele posibiliti: s cear executarea silit a obligaiilor de ctre vnztor, n natur sau, dup caz, prin echivalent (despgubiri); s invoce excepia de neexecutare n cazul cnd cumprtorul nu i-a executat nc obligaiile proprii; s cear rezoluionarea (desfiinarea) contractului plus daune interese (despgubiri) pentru prejudiciul cauzat. Cumprtorul la rndul lui este obligat: s plteasc preul; s preia fondul de comer; s suporte cheltuielile vnzrii dac nu s-a prevzut altfel. O aplicaie actual a principiilor vnzrii fondului de comer o reprezint vnzarea de active ale societilor comerciale cu capital de stat, n condiiile Legii nr.58/1991 privind privatizarea societilor comerciale. Potrivit art. 53 din Legea nr. 58/1991, societile comerciale care dein active ce reprezint uniti care pot fi organizate i pot funciona independent au dreptul s vnd astfel de active. Vnzarea se face pe baz de licitaie public sau licitaie n plic, n condiiile legii.282 b)Transmiterea fondului de comer ca aport n societatea comercial. Fondul de comer poate constitui aport la capitalul social al unei societi comerciale, fiind un aport n natur de bun incorporal. Aportul n societate al fondului de comer se deosebete de vnzarea cumprarea acestuia ntruct, n cazul aportului n locul fondului de comer, asociatul primete pri sociale sau aciuni pe ct vreme n cazul vnzrii, cedentul (vnztorul) primete de la cumprtor (dobnditorul) preul fondului de comer vndut. Potrivit doctrinei, titularul poate transmite dreptul de proprietate ori numai dreptul de folosin asupra fondului de comer.283 Nefiind o vnzare, transmiterea fondului de comer ca aport n societate este crmuit de regulile speciale privind constituirea societilor comerciale. c)Locaiunea fondului de comer.
281 282

Dorin Clocotici, Dreptul Comercial al afacerilor, Editura Fundaiei" Romnia de Mine, Bucureti, 1998, p.132.

A se vedea C.S.J.Secia Com. dec. nr. 471/1994 n Dreptul nr. 5/1995 p. 83. A se vedea i P.Perju, op. cit., n Dreptul nr. 8/1994, pp. 64-65. 283 Stanciu D. Crpenaru i colectiv. Societile Comerciale, Editura All Beck, Bucureti, 2001, p.161. 130

n temeiul contractului de locaiune n schimbul unui pre proprietarul fondului, n calitate de locator, transmite locatarului folosina asupra fondului de comer. n lipsa unei stipulaii contrare, dreptul de folosin privete, ca i n cazul vnzrii, toate elementele fondului de comer. Ca efect al contractului, locatorul are dreptul s continue exercitarea comerului sub firm proprie, exploatnd fondul de comer. Locatarul va putea s continue activitatea i sub forma anterioar, menionnd n cuprinsul ei calitatea de succesor, dac locatorul a consimit expres.( art.38 din Legea nr.26/1990). d)Obligaiile locatorului sunt: obligaia de a preda lucrul dat n locaiune, mpreun cu accesoriile sale, n stare corespunztoare folosinei.( art. 1420 pct.1 din Cod civ.); obligaia efecturii reparaiilor necesare (art. 1420 pct. 2 din Cod civ.) cu excepia cazului cnd au convenit astfel; obligaia de garantare contra oricrei eviciuni (tulburarea folosinei), conf. art.1420 pct.3 din Cod civ. Potrivit art. 1426 Cod civ., n cazul unei tulburri de fapt, locatarul se poate apra prin intermediul aciunilor posesorii, iar n cazul tulburrii de drept, locatarul l poate chema n garanie pe locator, pentru a rspunde n cazul cnd tera persoan dovedete c are drept asupra bunului nchiriat. n cazul eviciunii, locatarul are dreptul s cear fie rezilierea contractului cu obligarea locatorului la plata daunelor interese, fie reducerea corespunztoare a chiriei, cnd eviciunea este parial. Totodat, locatorul rspunde i pentru viciile lucrului nchiriat, n baza art.1442 Cod civ. indiferent dac viciile existau la momentul nchirierii contractului sau au aprut ulterior, deoarece locatorul se oblig s asigure folosina lucrului, obligaie care se execut n mod succesiv. n cazul nendeplinirii obligaiei de garanie pentru viciile lucrului locatorul are dou posibilitii: fie s cear rezilierea contractului, cu plata de daune interese; fie s pretind reducerea corespunztoare a chiriei, potrivit gradului de folosire a bunului nchiriat. e)Obligaiile locatarului sunt: de a se folosi de bunul nchiriat ca un bun proprietar i potrivit destinaiei determinate n contract, n caz contrar existnd posibilitatea rezilierii contractului. Obligaia locatarului de a se comporta ca un "bun proprietar, presupune efectuarea cheltuielilor necesare ntreinerii bunului (fondului) pentru a fi restituit locatorului, n starea n care a fost predat; de a plti chiria la termenele prevzute n contract; de a restitui fondul de comer la ncetarea locaiunii, n starea n care a fost primit; de a apra fondul de comer mpotriva uzurpatorilor (art.1433 Cod civ.).

131

Potrivit dreptului comun, exist posibilitatea sublocaiunii i cesiunii contractului de locaiune n urmtoarele condiii; cnd nu este interzis prin contractul de locaiune posibilitatea sublocaiunii; s se fi cerut n prealabil consimmntul locatorului (dac n contract s-a prevzut acest lucru); sublocaiunea s nu contravin prevederilor contractului de locaiune. Contractul de sublocaiune produce efecte ntre prile contractante. Aadar, locatorul (proprietar) este ter fa de contractul de sublocaiune i deci nu exist aciune direct ntre acesta i sublocator. Cu toate acestea, locatorul beneficiaz de o garanie special (privilegiu) potrivit art. 1730 Cod civil i n virtutea acestei garanii el poate sechestra bunurile mobile corporale, de exemplu: mrfurile (componente ale fondului de comer), n limita chiriei datorat pentru trecut i pentru chiria viitoare. f)Cesiunea contractului de locaiune Ca natur juridic, cesiunea este, de fapt, o vnzare a dreptului de folosin. Cesiunea contractului de locaiune este admisibil n aceleai condiii ca i n cazul sublocaiunii i, n plus, fiind vorba de o cesiune de crean, trebuie s fie ndeplinite condiiile de form prevzute de art. 1393 Cod civil, necesare opozabilitii fa de terele persoane (n principal fa de locator), respectiv cesiunea trebuie s fie notificat locatorului (debitorului cedat) sau acceptat n form autentic de ctre acesta.284 g)Gajul fondului de comer Ca orice bun mobil, fondul de comer poate face obiectul unui contract de gaj, aa cum rezult i din art. 21 lit. a din Legea nr. 26/1990, republicat. Sediul materiei285 este n Legea nr. 99/1999 titlul VI, Regimul juridic al garaniilor mobiliare, prin care s-a abrogat art. 478-489 din Codul comercial, titlul XIV Despre gaj. Potrivit dispoziiilor art. 478-489 din Codul comercial, gajul reprezenta garania pe care o d debitorul cu privire la un bun al su, cu scopul ca la scaden, n cazul neachitrii datoriei, creditorul s-i ndestuleze creana din bunul dat n gaj sau din vnzarea lui. Contractul de gaj comercial este un contract real, aa nct pentru formarea lui era nevoie de remiterea material a bunului gajat, de aceea gajul de regul era cu deposedare. Art. 480 din Codul comercial a prevzut unele excepii cnd gajul era fr deposedare. Practica i teoria n materie au considerat c i fondul de comer cu care s-a gajat s rmn n posesia comerciantului, iar remiterea acesteia s fie simbolic, adic n fapt numai a documentelor de constatare a drepturilor din cadrul fondului de comer.286
Prof. dr. Smaranda Angheni, op. cit. p.89 Unii autori susin c n materie comercial, s-ar aplica gajului i art. 1685-1694 din Codul civil, omind c n art. 1695 din Codul civil se dispune: Dispoziiile precedente nu se aplic n materie de comer. 286 n practic, au fost multe cazuri cnd unele bnci n calitate de creditor au acceptat garantarea creditului cu marfa cumprat pe suma obinut din credit un gaj fr deposedare, fr a primi documentele de proprietate asupra mrfii i nici marfa, situaie n care creditele nu au mai fost restituite, iar preul mrfii a primit alte destinaii. (BANCOREX,
285 284

132

Pentru opozabilitate fa de teri gajul asupra fondului de comer trebuie nregistrat n Registrul Comerului conform art. 21 din Legea nr. 26/republicat. Legea nr. 99/1999 a nlocuit dispoziiile Codului comercial referitoare la gaj (mai sus prezentate) cu regimul juridic al garaniilor reale mobiliare. Potrivit art. 6 din titlul XI al Legii nr. 99/1999 se consider cuprinse n domeniul de aplicare a prezentului titlu toate bunurile mobile, corporale sau necorporale. Prin bun afectat garaniei printre altele prevzute n articolul mai sus menionat este i universalitatea bunurilor mobile287 ale debitorului, care poate ngloba inventarul bunurilor circulante i bunurilor viitoare. Garania real care este reglementat prin acest titlu constituie un drept real care are ca finalitate garantarea ndeplinirii oricrei obligaii (art. 9 pct. 1). Garania real acord creditorului garantat dreptul de a-i satisface creana cu bunul afectat garaniei naintea oricrui creditor negarantat i naintea altor creditori ale cror garanii reale sau drepturi asupra bunului afectat garaniei au un grad de prioritate inferior, potrivit dispoziiilor cuprinse n capitolul III referitor la publicitatea i ordinea de preferin a garaniilor reale. Garania real reglementat de Legea nr. 99/1999, se poate constitui cu sau fr deposedarea celui ce constituie garania de bunul afectat garaniei (art. 9 pct. 3). Garania real acoper n toat ntinderea sa obligaia garantat. Dac prile nu decid altfel obligaia garantat include dobnzile acumulate i nepltite privind obligaia principal i cheltuielile suportate de creditor cu luarea n posesie i vnzarea bunului afectat garaniei dup nendeplinirea obligaiilor de ctre debitor. Garania real poate s aib ca obiect un bun mobil individualizat sau determinat generic, ori o universalitate de bunuri mobile. n cazul n care bunul afectat garaniei const ntr-o universalitate de bunuri mobile inclusiv un fond de comer, coninutul i caracteristicile acestuia vor fi determinate de pri pn la data constituirii garaniei reale. n acest caz, nu este necesar ca prile care compun bunurile afectate garaniei s se afle ntr-o stare de independen funcional (art. 10 alin. 3). Dac debitorul nu ndeplinete obligaia, garania real i d creditorului garantat dreptul de a intra n posesie sau de a reine bunul afectat garaniei i dreptul de a-l vinde pentru a-i obine plata obligaiei garantate. Garania real acord creditorului garantat i urmtoarele drepturi: a) dreptul de a inspecta bunul afectat garaniei n timpul programului de lucru al debitorului, astfel nct s nu afecteze activitatea acestuia; b) dreptul de a considera c obligaia garantat a devenit exigibil i de a trece la urmrirea silit, n condiiile prezentului titlu, n cazul n care constat lipsa unei ntreineri corespunztoare a bunului afectat garaniei sau alte fapte de natur s ngreuneze sau s fac imposibil urmrirea silit, astfel cum sunt
BANKCOOP, CREDIT BANK, BANCA ALBINA, BANCA INTERNAIONAL A RELIGIILOR). 287 Observm c legiuitorul nu a fcut distincie ntre bunurile mobile corporale sau incorporale; corobornd cu art. 6 mai sus citat, credem c universalitatea bunurilor mobile este de fapt fondul de comer. 288 Este vorba de titlul XI al Legii nr. 99/1999.

133

determinate prin contractul de garanie. Creditorul i poate exercita acest drept numai dac are temeiuri comercial rezonabil de a crede c bunul afectat garaniei a fost sau este pe cale de a fi pus n pericol sau exist posibilitatea ca plata s fie pe cale, de a fi mpiedicat. (art. 11 din Legea nr. 99/1999). Potrivit prezentului titlu288, prin produsele obinute n urma valorificrii bunurilor afectate garaniei se nelege orice bun primit de debitor n urma vnzrii, schimbului acestora, fructele i productele, precum i sumele ncasate din asigurare sau alt form de administrare ori dispunere de acestea, inclusiv sumele obinute din orice alte operaiuni ulterioare. (art. 12 alin. 1) Garania real mobiliar se constituie numai pe baza unui contract de garanie n form autentic sau prin nscris sub semntur privat289 i trebuie semnat de debitor. Pentru fondul de comer este obligatorie publicitatea prin Registrul Comerului, conform art. 21 din Legea nr. 26/1990 republicat, ct i prin Arhiva Electronic de Garanii Reale Mobiliare potrivit art. 29 din titlul VI al Legii nr. 99/1999. Arhiva Electronic de Garanii Reale Mobiliare este un sistem de eviden a prioritii garaniei reale mobiliare structurat pe persoane i bunuri, de unde se pot obine aceste informaii. Publicitatea prin Arhiva Electronic de Garanii Reale Mobiliare permite exercitarea unor drepturi i obligaii, referitor la garanie, n raporturile cu terii. Dac o garanie real este lovit de nulitate nscrierea n arhiv nu confer valabilitatea garanie reale mobiliare, ceea ce nseamn c nscrierea are doar rolul de a face opozabil fa de teri garania constituit. nscrierea n Agenia Electronic a Garaniilor Reale Mobiliare nu valideaz o garanie anulabil. Guvernul prin Autoritatea de Supraveghere (instituie guvernamental desemnat de guvern) va cesiona prin licitaie public dreptul de exploatare a arhivei ctre orice persoan fizic sau juridic dac ndeplinete condiiile prevzute de Regulamentul de aplicare a legii. ndeplinirea condiiilor prevzute de lege, d natere la dreptul la cesionare pentru cel care dorete s i se autorizeze exploatarea Arhivei290. Acesta apare ca un drept la autorizare, fiind o autorizare condiionat, ceea ce presupune obligaia de a autoriza. Contractul de garanie real este titlu executoriu (art. 17). Soluia este aceeai indiferent dac contractul este ncheiat n forma autentic sau prin nscris sub semntur privat.291 Orice creditor care, fr a fi parte ntr-un contract de garanie, are un privilegiu prin simplul efect al legii, inclusiv privilegiul statului. Aceast prioritate a creditorului asupra garaniei asupra bunului n cauz, exist numai n momentul n care privilegiul ndeplinete condiia de publicitate prin nscrierea acestuia la Arhiv sau prin posesia bunului. Executarea garaniilor reale mobiliare, inclusiv asupra fondului de comer se fac potrivit dispoziiilor cuprinse n capitolul 5 al titlului VI din Legea nr. 99/1999.
Prin nscris sub semntur privat se nelege orice mod de comunicare care pstreaz nregistrat informaia pe care o conine i care poate fi reprodus ntr-o form tangibil i care nu poate fi schimbat n mod unilateral. (art. 14 al. 2 din titlul VI al Legii nr. 99/1999). 290 Este vorba de Arhiva Electronic a Garaniilor Reale Mobiliare. 291 Prof. univ. dr. Savelly Zilbesstein, Tratat de executare silit, Ed. Lumina Lex., Bucureti, 2001, p. 150. 134
289

Astfel, n cazul n care debitorul nu i ndeplinete obligaia, creditorul are dreptul de a-i satisface creana cu bunul afectat garaniei. n acest scop, creditorul are dreptul s ia n posesie, n mod panic, bunul afectat garaniei sau produsele rezultate din valorificarea acestuia, precum i titlurile sau nscrisurile care constau n dreptul de proprietate al debitorului asupra bunului fr s fie nevoie de vreo autorizaie sau notificare prealabil. Dac luarea n posesie a bunului de ctre creditor nu se poate face n mod panic, creditorul garantat poate s intre n posesia bunului prin intermediul executorului judectoresc sau, dup caz, al oricrui alt organ de executare (art. 67). Dreptul autorului de a lua n posesie bunul care face obiectul garaniei trebuie s fie prevzut n mod expres n contract (art. 63 alin. 4). Creditorul poate solicita oricrei tere persoane care l deine, bunul afectat garaniei dac obligaia garaniei a ajuns la scaden. Evident, acest drept poate fi exercitat numai dac garania real are un grad de prioritate mai mare, potrivit dispoziiilor din titlul VI. Creditorul poate vinde orice bun afectat garaniei chiar n cazul cnd acesta se afl n posesia debitorului. Evident c ntr-o astfel de situaie cumprtorul trebuie s cunoasc precis riscurile ce i le asum n intrarea n proprietatea efectiv a bunului din punct de vedere juridic, ct i al gradului de integritate fizic i moral a acestuia (uzur fizic i uzur moral). Cumprtorul bunului are acelai drept de a intra n posesia acestuia ca i creditorul garantat n condiiile prevzute n titlul VII al Legii nr. 99/1999. Vnzarea bunului care face obiectul garaniei se face fie potrivit contractului de garanie, fie n lipsa unei prevederi exprese potrivit Legii nr. 99/1999 (art. 69 alin. 3). Conform art. 41 Dac debitorul are posesia bunului afectat garaniei, nstrinarea acestuia, distrugerea sau degradarea datorate neglijenei ori deprecierea bunului datorat lipsei de diligen, dac s-au cauzat daune de diligen, vor atrage rspunderea debitorului, urmnd a plti despgubiri n cuantum reprezentnd cel puin echivalentul n lei al sumei de 500 euro. Din economia acestui text rezult c sunt o serie de riscuri cnd bunul rmne n posesia debitorului, riscuri care sunt greu de acoperit n mod deosebit cnd debitorul a devenit insolvabil. Este adevrat c faptele debitorului de a nstrina ilegal, distruge, deteriora cu intenie sau din culp obiectul garanii, poate constitui dup caz infraciune de delapidare, abuz n serviciu, neglijen n serviciu, gestiune frauduloas etc., fapte sancionate penal i care permit o mai uoar recuperare a prejudiciului, antrennd i patrimoniul personal al debitorului. Codul penal, Codul de procedur penal ofer o serie de instrumente n recuperarea prejudiciului. Orice garanie real este transmisibil prin cesiune deci i fondul de comer. 3.5. Obligaiile comerciale 3.5.1 Consideraii generale. Definiie n desfurarea activitii de afaceri, comerciantul ncheie o serie de acte juridice sau svrete fapte juridice de comer prin intermediul crora se nasc, se modific ori se sting drepturi i obligaii.

135

Termenul de obligaii vine de la dou cuvinte latineti: prepoziia ob i verbul ligare, ambele mpreunate semnificnd legarea a dou sau mai multe persoane printro anumit legtur i care, n prima perioad a dreptului roman, era material, vinculum corporis, creditorul avnd dreptul de a putea dispune de persoana debitorului, ius in personam, ca i de un bun, pe care mai apoi pe msura evoluiei societii romane, legtura s devin juridic doar vinculum iuris. Ca urmare romanii defineau: Obligatio est iuris vinculum, quo necessitate adstrigimur alicuius solvendae rei, secundum nostrae civitatis iura, ceea ce nseamn c obligaia este legtura juridic n temeiul creia suntem, n mod necesar, constrni s pltim un lucru oarecare, potrivit dreptului cetii noastre.292 Obligaia este legtura juridic recunoscut sau impus de societate prin intermediul statului, unui subiect fa de dreptul altui subiect prin care primul subiect este inut ca n spiritul binelui i al echitii s fac, s nu fac, s dea sau s nu dea ceva, sub sanciunea constrngerii statale.293 n dreptul civil obligaia este definit ca fiind raportul de drept civil n temeiul cruia o parte numit creditor poate pretinde celeilalte pri, numit debitor s execute anumite prestaii concrete n a da, a face sau a nu face, putnd apela la constrngerea de stat, atunci cnd debitorul nu ndeplinete benevol asemenea aciuni sau inaciuni la care s-a obligat.294 Cu excepia libertilor, orice obligaie juridic presupune un drept corelativ, att dreptul ct i obligaia fcnd parte din legtura juridic. Orice obligaie juridic trebuie s izvorasc dintr-un act sau fapt, de care legea leag naterea, stingerea i modificarea unor alte drepturi sau chiar obligaii. n mod greit uneori n practic se emit Bilete la ordin295 prin care emitentul se oblig s plteasc cuiva la un anumit termen denumit scaden o sum de bani, fr ca aceast obligaie de a plti s izvorasc dintr-un raport juridic denumit raport juridic fundamental, esenial pentru raportul juridic comercial. Socotim c, o astfel de obligare constituie o liberalitate fcut printr-un angajament de plat, ceea ce n concepia legiuitorului nu este echivalentul unui Bilet de ordin. n cazul liberalitii, obligaia fiind un simplu angajament, poate s nu aibe o acoperire n patrimoniul angajatorului i de aici riscurile ce se pot ivi, pe cnd n cazul Biletului de ordin, obligaia exprimat n acesta trebuie s aibe acoperire n patrimoniul emitentului i s izvorasc dintr-un raport juridic anterior sau concomitent, denumit raport juridic fundamental. Obligaiile comerciale sunt reglementate att prin dispoziiile cu caracter general prevzute n Codul civil, ct i prin norme juridice cu caracter special, existente n Codul comercial, Cartea I, Titlul V Despre obligaiile comerciale n general. Elementele obligaiei sunt: subiectele, obiectul, coninutul i sanciunea. Subiectele sunt acele persoane fizice i juridice ntre care exista legtura juridic, respectiv creditorul i debitorul296, care mai pot avea i alte denumiri speciale
Dr. Sache Neculaescu, Teoria general a obligaiilor, Editura Lumina Lex, Bucureti, 2001, p. 7. Dr. V. Dabu, Drept constituional i instituii politice, Editura S.N.S.P.A. Bucureti, 2001, p. 13. 294 D. Alexandresco, Explicaiunea teoretic i practic a dreptului civil romn n comparaie cu principalele legislaiuni strine, Iai. 1998. vol. V. cap.6 citat de dr. Sache Niculaescu n op. cit. p. 7. 295 Vezi infra p.___________ 296 Creditorul este titularul dreptului cruia i coprespunde obligaia debitorului; debitorul este cel inut s execute obligaia corelativ dreptului creditorului.
293 292

136

vnztor, cumprtor, donatorul i donatarul, mandantul i mandatarul etc.. Obiectul obligaiei este prestaia concret (a da, a face, a nu face) la care este ndrituit creditorul i de care este inut debitorul. Coninutul obligaiei, l constituie drepturile subiectului i obligaiile corelative acestora. Sunt obligaii n care creditorul poate fi i debitor. De exemplu, vnztorul este debitor pentru predarea bunului i creditor pentru primirea preului acestuia. Sanciunea obligaiei comerciale este ceea ce suport debitorul atunci cnd nu execut de bun voie obligaia, ca urmare a intervenirii forei de constrngere a statului (sanciuni civile, administrative etc.). Obligaiile sunt clasificate dup obiectul lor n obligaii n natur sau obligaii pecuniare. Obligaiile n natur sunt obligaii de a da, de a face i de a nu face. Obligaiile de a da sunt obligaii de a preda un bun individualizat iar obligaiile de a nu face sunt concretizate n prestaii negative (a nu concura, a nu se prevala de un drept sau de a suporta nclcarea unui drept subiectiv). Obligaiile de a face sunt concretizate n prestaii pozitive (a face o lucrare, a conserva un bun, a desfiina o lucrare etc.). Obligaiile pecuniare sunt obligaii de a da sume de bani (bunuri generice) care au anumite particulariti, fiind legate de obiectul plii, de daunele moratorii, de modul de executare silit etc.297 Aceast clasificare este criticat n literatura de specialitate, susinndu-se pe bun dreptate c obligaiile naturale i pecuniare sunt de fapt obligaii patrimoniale. O alt clasificare ar fi n obligaii patrimoniale i obligaii nepatrimoniale, adic fr valoare economic. Dup scopul lor, obligaiile sunt de rezultat sau de diligen. Obligaiile de rezultat sunt caracterizate de un scop i deci de un rezultat determinat, cum este cazul obligaiilor de a da i majoritatea obligaiilor de a face. Obligaiile de diligen sau de mijloace nu sunt legate de un rezultat palpabil, determinat, debitorul obligndu-se s foloseasc cele mai nimerite mijloace, pentru obinerea unui scop,298 nu i realizarea scopului. n cazul obligaiei de diligen este imputabil numai nefolosirea celor mai bune mijloace, care pot fi de neexecutare, executare necorespunztoare ori executarea cu ntrziere. Nerealizarea scopului nu poate fi imputat la obligaia de diligen. Dup garantarea de ctre stat a obligaiilor acestea se mpart n obligaii naturale i obligaii civile sau comerciale. Obligaiile naturale sunt acele obligaii care nu pot fi executate silit, ci numai benevol, obligaii care la rndul lor pot fi de dou feluri: obligaii la care dreptul de aciune n sens material s-a prescris, i obligaii de contiin, adic obligaii care nc din momentul naterii, asumrii, nu erau garantate juridic de stat. Obligaiile civile i cele comerciale sunt cele sancionate juridic fiind susceptibile de executare silit.
Dr. S. Neculaescu, op. cit. p. 12 De exemplu, avocatul nu se oblig fa de client s-i ctige procesul, ci doar s exercite cele mai bune mijloace juridice (ci judiciare, probe, excepii, concluzii etc.) n scopul ctigrii procesului, condiii n care nu-i poate fi imputat pierderea procesului.
298 297

137

Dup structura lor, obligaiile se clasific n obligaii pur i simplu, adic neafectate de modaliti (condiii) i obligaii afectate de modaliti, adic cele afectate de termene i condiii. Dup opozabilitate obligaiile pot fi: obligaii ordinare, obligaii reale i obligaii scriptae in rem. Obligaiile ordinare sunt cele la care debitorul este inut s le execute cu ntreg patrimoniul su. Se numesc ordinare pentru c ele reprezint regula. Obligaiile reale, propter rem, sunt sarcini care revin titularului unui drept real, izvorte fie din lege, fie din voina prilor, care au ca obiect prestaii pozitive sau negative legate de un bun determinat. Exemplu, obligaia pe care o are proprietarul actual al terenului de a despgubi pe constructorul de bun credin pentru ceea ce a construit pe teren, sunt obligaii strns legate de teren ca obiect al proprietii. Obligaiile scriptae in rem sunt cele opozabile terilor pentru c ele sunt legate de posesia unor bunuri, creditorul neputndu-i realiza dreptul su dect n raport cu posesorul actual al bunului. Spre exemplu, dobnditorul unui bun imobil nchiriat, dei nu este parte n contractul de nchiriere, este inut s respecte drepturile locative ale chiriaului i s nu pretind evacuarea chiriaului dect la expirarea contractului sau n celelalte cazuri prevzute de lege. Obligaiile comerciale, sunt obligaiile care apar n domeniul comercial, reglementat n general de Codul civil i n special de dispoziiile legale de drept comercial. Acestea izvorsc din acte juridice comerciale, i din fapte juridice comerciale (licite sau ilicite). Dintre toate izvoarele obligaiilor contractul este principalul izvor, fapt pentru care ne vom opri mai mult asupra contractului n general. 3.5.2 Contractul Contractul este cheia de bolt a afacerii comerciale. Contractul este o activitate important, reglementat de legiuitor dup anumite principii. Contractul este principalul izvor de obligaii civile i comerciale, instrument juridic esenial prin care omul i satisface trebuinele sale materiale i spirituale, de la procurarea pinii de toate zilele, pn la accesul la informaie, toate fcnd obiectul unor drepturi i obligaii corelative. Potrivit art. 942 din Codul civil Contractul este acordul ntre dou sau mai multe persoane spre a constitui sau a stinge dintre dnii un raport juridic. Contractul comercial este un contract reglementat n general de Codul civil i n special de Codul comercial i alte acte normative specifice domeniului comercial. Cu alte cuvinte, contractul comercial este acea convenie prin care prile se leag juridic n scopul naterii, modificrii, executrii sau stingerii de raporturi juridice comerciale. a)Clasificarea contractelor Dup persoanele obligate n contract, contractele pot fi sinalagmatice299 sau unilaterale.
299

Termenul sinalagmatic rezult din cuvintele greceti: syn-mpreun i allagma -schimb. 138

Contractele sinalagmatice sunt acele contracte care dau natere la obligaii reciproce ntre pri, fiecare dobndind drepturi i asumndu-i obligaii reciproce. (de exemplu: n contractul de vnzare-comercial vnztorul are obligaia de a preda bunul i dreptul de a primi preul, iar cumprtorul are dreptul de a primi bunul i obligaia de a preda preul). n cadrul contractului sinalagmatic trebuie s distingem contracte sinalagmatice imperfecte, cele care la nceput sunt unilaterale, dar ulterior devin sinalagmatice. Este cazul contractului de depozit gratuit la care doar depozitarul are obligaia de a restitui bunul n condiiile stipulate. Atunci cnd el a fcut anumite cheltuieli pentru conservarea bunului lsat n depozit, poate pretinde daune interese (despgubiri) pentru prejudiciul suferit. Din unilateral contractul devine sinalagmatic, dar imperfect pentru c obligaia deponentului de a despgubi pe depozitar nu izvorte din natura contractului ci dintr-un fapt posterior ncheierii lui anume efectuarea de cheltuieli. La fel i n cazul contractul de gaj, de mandat precum i de comodat.300 Contractele unilaterale sunt cele care dau natere la obligaii doar pentru una dintre pri, cealalt fiind doar titular de drepturi. Astfel, contractul de mprumut d natere doar la obligaia mprumutatului de a restitui la termenul convenit suma mprumutat; contractul de mandat gratuit nate obligaii doar pentru mandatar. Interesul clasificrii este dat de efectele diferite ale acestor contracte astfel: -obligaiile reciproce ale prilor constituie cauza acestora, n cadrul raportului lor juridic, ceea ce face ca o parte care nu i-a executat obligaia s nu poat pretinde executarea obligaiei de cealalt parte, aceasta din urm putnd invoca excepia nendeplinirii contractului (excepia non adimpleti contractus). Partea care i-a executat obligaiile sau care dovedete c este gata s le execute poate cere rezoluiunea contractului, dac cealalt parte refuz s execute obligaia sa corelativ. -dac una dintre pri nu-i poate executa obligaia contractual datorit unui caz de for major, cealalt parte este liberat de obligaia sa pentru c, riscul n contracte l suport debitorul obligaiei imposibil de executat (res perit debitori). La contractele unilaterale chestiunea nu se pune, pierderea aparinnd invariabil unicului creditor al obligaiei, care este, dup caz, mandantul, deponentul etc.. -sub aspect probator, nscrisul constatator al contractului sinalagmatic trebuie ntocmit n attea exemplare cte pri cu interese contrare sunt. 301 Dup scopul urmrit de pri, contractele se clasific n contracte cu titlu oneros i contracte cu titlu gratuit. Contracte cu titlu oneros sunt cele n care toate prile urmresc un folos, un interes cum sunt: contractul de vnzare-cumprare, contractul de locaiune, tranzacia etc. Contractul cu titlu gratuit sunt acele contracte care se ncheie exclusiv n interesul uneia din pri, fr ca aceasta s dea sau s fac ceva (liberalitile i contractele de binefacere). Libertile presupun diminuarea patrimoniului celui care, fr a pretinde ceva, se oblig. Cum este cazul donaiei, sponsorizrii etc.
300 301

Dr. Sache Neculaescu, op. cit. p. 25. Dr. Sache Neculaescu, op. cit. p. 26. 139

Contractele dezinteresate (de binefacere) sunt cele prin care, cel ce se oblig, nu-i diminueaz patrimoniul prin prestaia la care s-a obligat, cum sunt: comodatul (mprumutul spre folosin), mandatul gratuit, contractul de depozit gratuit. i aici, interesul clasificrii este dat de regimul juridic diferit, al celor dou categorii de contracte i implicaiile acestora, astfel: - La contractele cu titlu oneros, rspunderea debitorului se apreciaz mai sever. Condiiile contractelor cu titlu gratuit sunt mai numeroase, legiuitorul avertiznd prin acestea pe dispuntor de semnificaia i implicaiile actului ncheiat. De pild, donaia nu se poate ncheia legal dect sub form autentic, adic n faa notarului care i explic la ce se oblig i consecinele juridice. Aciunea paulian (revocatorie) poate fi mai uor promovat la contractele cu titlu gratuit dect la cele cu titlu oneros, pentru ca n timp ce la cele cu titlu gratuit beneficiarul tinde s conserve un ctig (certat de lucru captando) la contractele cu titlu oneros, dobnditorul tinde s evite o pagub (certat de damno vitando). Dup ntinderea prestaiilor la care prile se oblig, contractele se clasific n contracte comutative i contracte aleatorii. Contractele comutative sunt acele contracte la care ntinderea prestaiilor n timp, spaiu, cuantum, calitate etc., se cunoate de la nceput, fiind determinate ab initio, aa cum sunt: contractele de vnzare-cumprare, contractul de locaiune, la care se cunoate preul, suprafaa, calitatea, cantitatea etc. Contractele aleatorii sunt cele la care ntinderea prestaiilor uneia dintre pri depinde de evenimente incerte, astfel nct ansele de ctig ale uneia i de pierdere ale celeilalte, nu sunt cunoscute la ncheierea contractului. Un caz tipic este contractul de asigurare, unde ansa de ctig a asiguratorului const n neproducerea cazului asigurat. Dimpotriv, producerea accidentului asigurat la aceast perioad de timp poate constitui un ctig pentru asigurat. Clasificarea prezint interes deoarece n timp ce contractele aleatorii nu pot fi anulate pentru leziune, cele comutative sunt susceptibile de a fi atacate pentru astfel de motive, n condiiile legii, deci pentru a cunoate modalitile de aprare a drepturilor i intereselor legitime n cazul acestora. Dup modul lor de formare contractele se clasific n: contracte consensuale, contracte reale i contracte solemne. Contractele consensuale sunt cele care se ncheie prin simplul acord de voin al prilor fr s fie nevoie de vreo formalitate sau de vreo form special de manifestare a voinei prilor; cu alte ele se formeaz solo consensu.302 Aceste tipuri de contracte trebuie folosite cu foarte mare atenie, avnd n vedere riscurile ce se pot ivi n executarea lor, datorit faptului c, clauzele nefiind scrise pot fi negate n cazul unui eventual litigiu cnd pot apare o serie de probleme sub aspectul probrii acestora cu toate implicaiile negative. Contractele solemne sunt acele contracte pentru a cror validitate, pe lng acordul de voin mai este necesar i ndeplinirea unor formaliti la ncheierea acestora, impuse de lege pentru validitatea nsi a contractelor. De exemplu: donaia, contractul de ipotec, actele de nstrinare a imobilelor etc., fiind contracte cu
302

Prof. dr. doc. T.R. Popescu, Teoria general a obligaiilor, Editura tiinific Bucureti., 1968, p. 30.

140

implicaie deosebit care sunt supuse unor formaliti: forma scris, autentificarea n faa autoritii competente etc.. Prin formalitile impuse a fi ndeplinite se urmrete prevenirea nelrii, pgubirii, nelegerea de ctre pri a implicaiilor contractelor n cauz etc., n general o anumit siguran n mediul afacerilor. Pe de alt parte, un contract autentificat are valoare de titlu executoriu, evitndu-se astfel consumul de timp i bani, pentru investirea pe calea obinuit prin instan cu formul executorie. Contracte reale sunt cele pentru a cror formare se consider c, pe lng acordul de voin, mai este necesar i remiterea lucrului - obiect material al contractului - de ctre una dintre pri, ctre cealalt (mprumutul, depozitul i gajul).303 Condiia remiterii este ca o msur de siguran a afacerii. Interesul clasificrii const n regimul juridic i efectele diferite ale acestora din care exemplificm: -ndeplinirea unor condiii de form (cum ar fi ncheierea n faa notarului) este menit s atrag atenia prilor asupra importanei actului pe care l svresc, s le ofere un popas de gndire nainte de a trece mai departe la ncheierea contractului; - redactarea unui contract n scris nseamn precizie n stabilirea clauzelor i efectelor contractului, a rspunderilor ce decurg, precizie ce servete prilor ct i terilor, inclusiv n probarea acestora, ca urmare forma solemn este necesar pentru probatoriul (ed probationem) sau n alte cazuri pentru validitatea contractului (ad validitatem); forma scris a contractelor n afaceri este necesar i pentru asigurarea unui mediu sntos de afaceri cerin preluat prin Legea nr. 469/2002 privind unele msuri pentru ntrire disciplinei contractuale304, pe lng imperativele evidenei contabile i ale fiscalitii. - nerespectarea condiiilor de form ad validitatem, determin nulitatea absolut a contractului; - momentul ncheierii contractului este diferit: la contractele consensuale acest moment este situat la data acordului de voin, la cele reale, la data remiterii bunului, iar la cele solemne, la data ncheierii contractului n forma cerut de lege; or de momentul ncheierii contractului depinde nceperea procedurii efectelor juridice, stabilirea suportrii riscului etc. Clasificarea contractelor dup modul lor de executare se face n: contracte instantanee i contracte cu execuie succesiv.

Prof. dr. doc. T.R. Popescu, op. cit. p. 32. n Legea 469/2002 se dispune: Art. 2. (1)Prile contractante enumerate la art. 1 alin.(1) vor ntreprindere toate diligenele pentru stipularea de clauze care s asigure realizarea contractului. (2) Contractul trebuie s cuprind n mod obligatoriu, n funcie de natura sa, clauze contractuale referitoare la: obligaiile ce revin prilor n derularea contractului, condiiile de livrare i de calitate a bunurilor i/sau serviciilor, termenele, modalitile de plat i de garantare a plii preului, instrumentele de plat i clauzele de consolidare a preului n condiiile inflaiei i devalorizrii, riscul contractual, precum i modul de soluionare a eventualelor litigii aprute n legtur cu derularea i executarea contractului. Art.4. (1) n contractele ncheiate prile contractante vor prevedea ca, n cazul nendeplinirii n termen de 30 de zile de la data scadenei, a obligaiilor prevzute la art.3 alin.(1), debitorii s plteasc, n afara unei sume datorate, penaliti pentru fiecare zi de ntrziere. (2) n contractele comerciale dintre prile contractante, indiferent de forma n care acestea se ncheie, n afara penalitilor contractuale prevzute la alin. (1), pentru compensarea prejudiciului suferit de ctre creditor ca urmare a ndeplinirii cu ntrziere sau a nendeplinirii obligaiilor asumate de debitor, se pot include i daune interese pentru nexecutarea total sau parial a contractului, sub forma daunelor moratorii sau a celor compensatorii. 304 Rezoluiunea nseamn desfiinarea contractului ca i cnd nu ar fi existat, adic se desfiineaz lor
304

303

141

Contractele instantanee (cu executare imediat) sunt cele care se execut n acelai timp, de regul n chiar momentul ncheierii or, cum este de regul cazul contractului de vnzare-cumprare, prin care vnztorul transmite dreptul de proprietate, iar cumprtorul pltete preul n momentul ncheierii contractului. Contractele cu executare succesiv sunt cele care dau natere la obligaii ce se execut n timp, fie continuu, fie succesiv, cum sunt: contractul de asigurare, contractul de societate, contractul de locaiune. Interesul acestei clasificri const n regimul juridic diferit al celor dou categorii de contracte: - neexecutarea obligaiilor de ctre una dintre pri se sancioneaz cu rezoluiunea n cazul contractelor cu executare imediat i cu rezilierea305 n cazul contractelor cu executare succesiv. Un contract cu execuie succesiv nu va putea fi desfiinat ex tunc adic din chiar momentul ncheierii lui. ntre data ncheierii i data la care se pune problema desfiinrii, contractul cu executare succesiv i-a consumat o parte din efecte: locatarul a locuit n imobil iar creditorul ntreinerii a primit o parte din prestaiile datorate de debitor etc. De aceea, astfel de contracte sunt supuse rezilierii, sanciunile opernd, pentru viitor, ex nunc, lsnd neafectate efectele deja produse; - n timp ce contractele cu executare instantanee nu pot fi revocate prin voina uneia din pri, anumite contracte cu executarea succesiv pot fi reziliate prin voina uneia din pri n condiiile legii; - problema riscurilor contractuale se pune diferit, dup cum contractul este cu executare imediat sau cu executare succesiv.306 Clasificarea contractelor se mai poate face i dup cum sunt sau nu reglementate n: contracte numite sau contracte nenumite. Contractele numite sunt aadar, cele denumite n Codul civil, Codul comercial sau n alte legi speciale. De pild, astfel de contracte sunt cele numite: contractul de vnzarecumprare, contractul de locaiune, depozitul, mandatul, contractul de asigurare, contractul de societate etc. Contractele nenumite sunt cele care nu sunt reglementate n mod expres de lege. n temeiul libertii contractuale, prile au putina ncheierii oricror contracte, care conin clauze dintre cele mai variate care pot s nu corespund unui anumit tip de contract dintre cele care beneficiaz de reglementare expres n lege. Interesul clasificrii const n determinarea corect a legii aplicabile. In timp ce contractelor numite li se aplic regulile speciale prevzute de lege, contractelor nenumite li se aplic regulile generale ale contractului ct i regulile tipului de contract nrudit. In practic, deseori, calificarea contractului se face prin interpretarea clauzelor spre a se determina voina real a contractanilor.
Rezoluiunea nseamn desfiinarea contractului ca i cnd nu ar fi existat, adic se desfiineaz efectele care s-au produs de atunci (ex tunc) de cnd s-a ncheiat contractul. Rezilierea este desfiinarea contractului numai pentru viitor, ceea ce s-a executat de pri rmne bun executat, urmnd a se regla raportul dintre cele ce s-au executat i ceea ce s-a pltit. 306 Prof. dr. doc. T.R. Popescu, op. cit. pp. 36-37. 142
305

Dup efectele lor contractele se clasific n: contracte constitutive, contracte translative i contracte declarative. Contractele constitutive sunt cele prin care se creeaz drepturi i obligaii care nu existau anterior, cum este cazul contractelor de ipotec, de gaj, etc. Contracte translative sunt cele prin care se strmut un drept dintr-un patrimoniu ntr-altul, cum este cazul contractului de vnzare-cumprare. Contracte declarative de drepturi sunt cele prin care se consolideaz drepturi preexistente ncheierii lor. Tranzacia este exemplul tipic. Prin ea se realizeaz o mprire a bunurilor. Ea produce efecte juridice ex tunc, deci din momentul naterii dreptului. Clasificarea contractelor dup modul cum se exprim voina prilor se face n contracte negociate, contracte de adeziune, contracte obligatorii sau forate. Contracte negociate sunt cele ale cror clauze sunt negociate de pri n faza precontractual, fr a li se impune vreo obligaie. Din aceast categorie fac parte majoritatea contractelor. Contracte de adeziune sunt cele care au clauzele stabilite de una dintre prile contractante fr posibilitatea discutrii, negocierii, cea ce face ca ele s fie ori acceptate i contractul s fie ncheiat, ori ca ele s nu fie acceptate i contractul s nu fie ncheiat. n aceste cazuri oferta se adreseaz de regul publicului. Bncile folosesc de regul contractele de adeziune, att la depozit ct i la mprumut,307 ceea ce presupune s fim ateni la acestea pentru a include clauze abuzive i astfel s fim supui unor pagube. Contracte obligatorii sunt cele care sunt impuse, contractani fiind obligai s le ncheie, ele fiind destinate a apra interesele acestora, interesele unor tere persoane ori interese sociale cum este cazul contractelor de asigurare obligatorie pentru proprietarii de autovehicule. Clasificarea contractelor n contracte interne i contracte internaionale. Contractele interne sunt reglementate de Codul civil, Codul comercial i legi speciale. Contractele internaionale sunt reglementate dup principiile prevzute n Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaional privat, de legile interne sau strine dup caz, respectiv dup cum convin prile n contract.. Elementele contactului n cazul afacerii Potrivit art. 948 din Codul civil, condiiile eseniale pentru validitatea conveniilor n general sunt: 1) capacitatea de a contracta; 2) consimmntul valabil al prii ce se oblig; 3)un obiect determinat; 4) o cauz licit. O convenie ca element de baz al afacerii trebuie s respecte aceste condiii eseniale cumulate pentru existena afacerii, precum i alte reguli specifice. Lipsa uneia dintre condiiile eseniale determin nulitatea contractului cu toate consecinele negative pentru afacere.

307

A se vedea Legea nr. 193/6.XI.2000 privind clauzele abuzive din contractele ncheiate ntre comerciani i consumatori. 143

A. Capacitata de a contracta este condiia esenial de validitate a conveniei care consta n aptitudinea legal308 a subiectului de drept de a dobndi drepturi i a-i asuma obligaii prin ncheierea de acte juridice. Uneori cnd verificm capacitatea de a contracta trebuie s vedem i dac are n fapt capacitatea de a executa obligaiile aa cum dorim i vrem s contractm, care presupune: discernmnt, pregtire profesional, specializare, talent, mijloace materiale i bneti, cadrul juridic adecvat etc.. Subiecii afacerilor comerciale309 trebuie s aib capacitatea de a contracta. Inexistena capacitii de a contracta are consecine negative asupra afacerii, n mod deosebit pierderi. Capacitatea de a contracta este o stare de drept (de iure) pentru c legea este cea care o reglementeaz 310, n timp ce discernmntul311 este o stare de fapt (de facto) pentru c se apreciaz de la o persoan la alt. Persoana care are capacitatea de a contracta este prezumat a avea discernmnt iar cea care nu are capacitatea de a contracta, dimpotriv este prezumat c nu are discernmntul necesar. n domeniul afacerilor comerciale capacitatea de a contracta este o capacitate specific comercianilor, care presupune: - reguli speciale pentru comerciani (de pild interdicii n plus fa de celelalte persoane312); - limite speciale de contractare, date de patrimoniu, de capitalul social, de fondul de comer, de drepturile i obligaiile care le are etc. - calitatea de comerciant; - existena autorizrii prealabile atunci cnd este cazul cum ar fi n raport de obiectul afacerii (arme, explozivi, stupefiante, medicamente, etc.). B. Consimmntul. Definiie. Condiii. ntr-o afacere comercial subiectul care se oblig trebuie ca pe lng capacitatea de a contracta s aibe i un consimmnt valabil exprimat. ntr-un prim sens, consimmntul (cum sentire) nseamn acordul de voin al prilor unui contract, acord de voin (concursus voluntatum) care constituie nsui contractul i d natere, ca atare obligaiilor i drepturilor respective. n sens restrns, prin consimmnt se nelege voina uneia dintre pri manifestat prin acceptarea contient i liber a propunerii de a contracta a celeilalte pri, adic un consimmnt valabil al prii ce se oblig sau al prii fa de care se oblig. Trebuie s existe consimmnt valabil exprimat din partea celui care se oblig dar i din partea celui care accept obligaia i i se nate un drept corelativ acesteia. De
Este vorba de o aptitudine de fapt i de drept a subiectului. Aptitudinea de fapt este legat de existena discernmntului la subiect, iar aptitudinea de drept acea aptitudine recunoscut de lege, n raport de vrst, starea de sntate, situaia juridic (inexistena interdiciilor de a contracta, legale sau judectoreti etc.). 309 Vezi infra p.__ 310 Art. 949 din Codul civil dispune: "Poate contracta orice persoan ce nu este declarat incapabil de lege." 311 Prin discernmnt se nelege facultatea de a reflecta corect realitatea, de a o nelege, de a judeca i aprecia lucrrile, faptele, actele la justa lor valoare, deosebind binele de ru, licitul de ilicit, moralul de imoral, interesul de dezinteres, utilul de inutil etc. toate n raport de drepturile, libertile i interesele sale legitime. De pild, o afacere comercial ncheiat cu un comerciant n stare de faliment sau cu un demnitar sau funcionar public, poate fi pgubitoare prin riscul anulrii acesteia i consecinele ce decurg din aceasta. 144
312 308

pild atunci cnd sunt mai multe oferte de a face ceva (a construi, a presta ceva etc.) cel care alege i accept oferta trebuie s aibe i el discernmntul necesar pentru ca afacerea ncheiat s fie valabil. Pentru ca ntr-o afacere comercial, consimmntul prii care se oblig s fie valabil trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: s emane de la o persoan cu discernmnt; persoana s aib calitatea de comerciant sau s reprezinte un comerciant, s fie exprimat cu intenia de a se obliga n calitatea de comerciant, s fie exteriorizat i s fie nealterat de vicii de consimmnt. 1. Consimmntul pentru obligare trebuie s emane de la o persoan care s aib discernmnt. n cazul ncheierii conveniei prin mputernicire cu procur este necesar ca ambii s aib discernmnt, adic att cel care se oblig i mputernicete, ct i mputernicitul. Este firesc avnd n vedere c ncheierea unui contract presupune crearea de drepturi i obligaii care pot s satisfac sau s nu satisfac necesitile prilor n condiii i cu efecte care s fie prevzute, acceptate ori dorite i urmrite. Persoanele cu capacitate deplin de exerciiu sunt presupuse, prezumate a avea discernmntul necesar. Cu toate acestea, pot exista situaii de incapacitate temporar, provocat sau nu datorat de pild, beiei, intoxicaiei, hipnozei, somnambulismului etc. Lipsa discernmntului este sancionat cu nulitatea relativ a contractului,313 deci o nulitate care se poate acoperi, dar care prezint un risc pentru afacere. De pild n dauna creditorului, debitorul nu-i execut obligaia, invocnd faptul c n momentul ncheierii contractului era n incapacitate temporar de a contracta datorat intoxicaiei cu droguri. 2. Persoana care se oblig s aibe calitatea de comerciant sau s reprezinte un comerciant.314 Aceast condiie este necesar numai pentru contractele comerciale nu i pentru contractele civile. Aa cum am vzut consimmntul trebuie s fie valid att al celui care se oblig ct i al celui care accept obligaia, adic i se creeaz dreptul corelativ315 acesteia. 3. Consimmntul trebuie exprimat cu intenia de a se obliga (anonimus contrahendii) cu respectarea legii. Orice exprimare a consimmntului fcut n glum (iocondi cauza), din curtoazie, din politee, de circumstan nu produce efecte juridice. Pentru identitatea de motive, manifestarea vag sau echivoc a voinei, cu o rezerv mintal (rezervatio mentalis) sau sub o condiie pur potestativ (si voluero) nu poate angaja pe contractant. Obligaia sau limitele dreptului creat prin contractul la care a consimit s corespund cu ceea ce s-a consimit.316

Vezi supra p.___ Vezi infra p.___ 315 Formularea folosit de legiuitor n art. 948 pct. 2 din Codul civil este important, deoarece pentru a se face acordul de voin este necesar att consimmntul celui care se obliga, ct i al celeilalte pri. Prof. dr. doc. T.R. Popescu, op. cit. p. 53. 316 De pild, n practic au fost cazuri cnd prin contract s-a consimit vnzarea unui lucru, iar una dintre pri respectiv proprietarul, a neles i a consimit numai la nchirierea lucrului respectiv, cu toate implicaiile ce decurg din aceasta..
314

313

145

4. Consimmntul prii trebuie s fie exteriorizat pentru c numai astfel poate fi cunoscut de cellalt contractant pentru a-i exprima la rndul su acordul de voin (consimmntul su). ntruct n dreptul nostru contractele sunt n genere, consensuale, manifestarea de voin a fiecreia dintre prile contractante nu este supus, n principiu, nici unei formaliti extrinseci. Regula este deci, c, n lipsa unei dispoziii legale care s dispun altfel, consimmntul prilor se poate manifesta n orice form cu condiia s fie neles corect de cealalt parte. Dup cum contractul se ncheie ntre persoane prezente ori prin coresponden, direct sau prin reprezentant, consimmntul se poate manifesta n cele mai diferite forme: prin viu grai, prin telefon (ulterior comunicrile telefonice sunt confirmate, de obicei prin scrisori, facturi, nscrisuri), sau prin orice mijloace de nregistrare a vocii, prin nscris, care poate avea un caracter privat (de pild, o scrisoare) sau un caracter public (de pild, afi, anun etc.) care poate fi scris de mn, dactilografiat, imprimat ori n format electronic, adus la cunotin n original sau n reproducere (copie, fotocopie, xerocopie, band, disc etc.) printr-un mijloc de transmitere (telegram, telex, fax, internet etc.), precum i prin orice alt mijloc (gesturi, semne, atitudine) din care s rezulte n mod nendoielnic voina prii n sensul ncheierii contractului, al crui coninut l cunoate l-a neles i l accept. Libertatea de manifestare a consimmntului este uneori limitat prin lege sau prin voina prilor n scopul protejrii intereselor publice, ale terilor sau ale prilor contractante, prin impunerea unor condiii de form: scris, autentic, adic ncheiat n faa unei autoriti etc. Tcerea prin ea nsi nu reprezint o exteriorizare a consimmntului. ns tcerea poate echivala cu consimmntul numai n cazurile expres prevzute de lege, sau n limitele legii prin voina prilor. De pild, n art. 1437 Cod civil se prevede c dup expirarea termenului stipulat prin contractul de locaiune, dac locatarul rmne i este lsat n posesie, atunci se consider locaiunea ca rennoit. Este ceea ce se numete tacita reconductio. Aa cum am artat tcerea mai poate valora acceptare atunci cnd potrivit uzanelor sau conveniei exprese a prilor i este recunoscut aceast semnificaie. Recent pentru a evita birocraia s-a elaborat un act normativ n baza cruia n anumite cazuri tcerea autoritii echivaleaz cu consimmntul acesteia la unele cereri ale cetenilor317. 6. Consimmntul trebuie s fie liber format i exprimat, adic s exprime voina proprie, neviciat. Vicierea consimmntului poate fi ca urmare a neinformrii (atunci cnd este obligatorie) a dezinformrii, a inducerii n eroare prin viclenie sau prin violen. n exprimarea voinei prilor trebuie respectat principiul libertii contractuale. Libertatea voinei juridice trebuie exercitat cu respectarea limitelor generale legale, fiind o expresie a drepturilor i libertilor omului, ceea ce exclude manipularea, violena sau nclcarea dreptului la informare. Libertatea contractual const n dreptul unei persoane de a ncheia orice contract cu orice partener i cu clauzele pe
317

Este vorba de Ordonana Guvernului nr. 27/2003. 146

care prile le convin, cu singurele limite impuse de ordinea public i bunele moravuri.318 Conform art. 969 Cod civil Conveniile legal fcute au putere de lege ntre prile contractante, iar n art. 5 din Codul civil se dispune: Nu se poate deroga prin convenii sau dispoziii particulare de la legile care intereseaz ordinea public i bunele moravuri. n dreptul comercial principiul libertii contractuale are o aplicare general; el privete nu numai raporturile contractuale la care particip ntreprinztorii particulari (comercianii individuali ori societile comerciale) ci i cele la care iau parte regiile autonome (n domeniul privat al statului)319 i societile comerciale cu capital de stat. a) Ordinea public, limit a consimmntului n afacere Noiunea de ordine public, n sens larg, conine mai multe elemente: ordine politic, economic, social, moral, juridic. n sens restrns prin ordine public se nelege totalitatea normelor juridice care protejeaz organizarea fundamental a societii: statul, familia, drepturile i libertile individuale etc.320 n doctrin, o definiie a acestui concept este aceea potrivit creia Ordinea public cuprinde toate dispoziiile imperative ale dreptului public i ale dreptului privat prin care se apr instituiile i valorile de baz ale societii, se asigur economia de pia i ocrotirea social a tuturor persoanelor.321 Unii autori mai fac deosebirea ntre ordinea public clasic i ordinea public economic. Prin ordinea public clasic se nelege normele de drept care apr principalele valori ale societii: stat, familie, individ. Prin ordinea public economic se nelege regulile prin care statul canalizeaz activitatea contractual n sensul utilitii ei sociale avnd drept component principal protecia, care este reglementat prin norme imperative, coninutul contractelor n care prile au sau pot avea poziii inegale, pentru evitarea unor clauze abuzive.322 n ceea ce ne privete, socotim c ordinea public cuprinde toate dispoziiile imperative ale Constituiei i legilor date n baza acesteia prin care se apr organizarea i funcionarea statului, viaa economic social, politic, drepturile libertile i interesele legitime ale omului. De pild, orice contract prin care se svrete o infraciune, o contravenie, este contrar ordinii publice sau un contract intern n care se stipuleaz plata n dolari, este contrar ordinii publice. De asemenea prin lege sunt interzise a fi folosite n contracte anumite clauze numite clauze abuzive, deoarece prin acestea se limiteaz voina contractantului i se favorizeaz pgubirea acestuia.323 O astfel de limitare a voinei contractantului este permis de Constituie, fiind necesar, stabilit numai
Prof. Stanciu Crpenaru, Drept comercial roman, op. cit. p. 343. Potrivit art. 48 din Legea nr. 15/1990, regiile autonome i societile comerciale cu capital de stat, vor putea practica ntre ele i n raporturile cu teri, preurile decurgnd din aciunea conjugat a cererii i ofertei cu excepiile prevzute de lege. 320 Prof. Smaranda Angheni, op. cit. p. 301. 321 L. Pop, Drept civil roman. Teoria general a obligaiilor, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 1998, p.35. 322 Dr. Sache Neculaescu, op. cit. p. 40. 323 De pild, prin Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele ncheiate ntre comerciani i consumatori, sunt definite clauzele abuzive i au fost interzise n contracte sub sanciune contravenional i civil. Instana n cazul n care constat clauze abuzive n contract, aplic sanciunea contravenional prevzut de lege i dispune, sub sanciunea daunelor, modificarea clauzelor contractuale n msura n care contractul rmne n fiin sau desfiinarea acelui contract, cu daune interese, dup caz.
319 318

147

prin lege i numai n cadrul determinat de Constituie, cadru existent i n Conveniile internaionale. Potrivit art. 44 din Constituie, Exerciiul unor drepturi sau al unor liberti poate fi restrns numai prin lege i numai dac se impune, dup caz, pentru: aprarea siguranei naionale a ordinii; a sntii ori a moralei publice, a drepturilor i libertilor cetenilor; desfurarea instruciei penale; prevenirea consecinelor unei calamiti naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav. b) Bunele moravuri, limit a consimmntului n afacere Legea civil sau comercial nu definete bunele moravuri. n Constituie se vorbete n art. 49 de morala public. Deci, prin bunele moravuri nelegem numai acele moravuri acceptate de morala public, de o majoritate semnificativ a populaiei printr-o practic ndelungat i constant. Ca urmare actele i faptele consimite n convenie nu trebuie s contravin bunelor moravuri. n dreptul comercial, libertatea de voin a prilor, este mai extins dect n dreptul civil, prin voina legiuitorului, att n stabilirea coninutului contractului, ct i n privina formei de exteriorizare a consimmntului, ca element al voinei de a contracta. Astfel, n privina coninutului, prile contractante pot stabili clauze derogatorii de la dreptul comun, cum ar fi: - clauza privind dovedirea obligaiilor cu orice mijloc de prob, potrivit art. 46 Cod comercial (facturi acceptate, coresponden comercial, registre comerciale i chiar proba cu martori) n limitele artate chiar de legea comercial; - clauza de loialitate sau de confidenialitate, specific contractelor privind producia, comercializarea sau distribuia unui produs i contractelor de prestare servicii. Aceast clauz poate fi numit i clauz de neconcuren; - clauza de exclusivitate, specific contractelor de distribuie de produse, transfer de tehnologie sau de know-how etc.; n domeniul comunicrii clauza de exclusivitate este limitat de dreptul la informaia de interes public; - clauza privind soluionarea litigiilor pe calea arbitrajului comercial, numit clauz compromisorie. c) Voina real i voina declarat Legat de consimmnt este i problema raportului dintre voina real i voina declarat. n afaceri este deosebit de important identificarea tipului de voin i stabilirea n funcie de care dintre acestea sunt cauzate efectele juridice. n dreptul nostru precumpnitoare este voina real, n raport cu cea declarat. La ncheierea oricror acte juridice, voina subiectelor de drept are dou componente: voina intern, care este cea real, ca ncorpornd ncrctura psihologic, luntric, a persoanei i voina declarat, care reprezint componenta extern a voinei cnd acestea sunt identice sau ceea ce subiectul exteriorizeaz social, n raport cu alte persoane ca fiind voina sa intern, dei nu corespunde realitii. Dac cele dou voine coincid nu se pune problema vreunei opiuni. Cnd voina intern este diferit de cea declarat, adic una gndete titularul i alta spune, se pune problema alegerii uneia dintre cele dou voine. Opiunea implic o anumit cntrire pentru a vedea care raiuni determin prevalena uneia sau alteia dintre cele dou elemente.
148

Dou sunt concepiile n aceast materie: - o concepie subiectiv, mbriat de dreptul francez i preluat de codul nostru civil, care conform autonomiei de voin consider c fora obligatorie a contractelor trebuie recunoscut voinei reale a prilor, voin care este preferat celei declarate. Dar aceast concepie apr numai participanii direci la actul juridic care i cunosc voina real i mai puin pe subdobnditori care cunosc n primul rnd voina declarat. Reglementarea viciilor de consimmnt, a regulilor de interpretare a contractelor324 i concepia legiuitorului despre simulaie, evideniaz o astfel de opiune a dreptului nostru respectiv spre efectele voinei reale i nu a celei declarate; - o concepie obiectiv, specific dreptului german, care prefer declaraia de voin, deci voina extern, considerndu-se c ea ofer mai mare certitudine laturii juridice a comerului, servind astfel binelui public325 respectiv terei i societii, oblignd prile la asigurarea identitii ntre voina intern i o voin extern. n susinerea voinei reale i nu acelei declarate sunt i dispoziiile Codului civil referitor la interpretarea conveniilor pentru stabilirea voinei reale. Interpretarea contractelor se face dup intenia comun a prilor contractante, iar nu dup sensul literal al termenilor (art. 977 din Codul civil). Cnd o clauz este primitoare de dou nelesuri, ea se interpreteaz n sensul ce poate avea un efect juridic, iar nu n acela ce n-ar putea produce nici unul (art. 978 din Codul civil). Termenii susceptibili de dou nelesuri se interpreteaz n nelesul ce se potrivete mai mult cu natura contractului (art. 979 din Codul civil). Dispoziiile ndoielnice ale contractului se interpreteaz dup obiceiul locului unde s-a ncheiat contractul (art. 980 din Codul civil). Clauzele obinuite ntr-un contract se subneleg, dei nu sunt expres prevzute ntriu-nsul. (art. 981 din Codul civil). Toate clauzele conveniilor se interpreteaz unele prin altele, dndu-se fiecreia nelesul ce rezult din actul ntreg. (art. 982 din Codul civil). Cnd este ndoial, convenia se interpreteaz n favoarea celui ce se oblig (art. 983 din Codul civil). Convenia nu cuprinde dect lucrurile asupra crora se pare c prile i-au propus a contracta, orict de generali ar fi termenii cu care s-a ncheiat, (art. 984 din Codul civil). Cnd ntr-un contract s-a pus anume un caz pentru a se explica obligaia, nu se poate susine c printr-aceasta s-a restrns ntinderea ce angajamentul ar avea de drept n cazurile neexpres prevzute n acesta (art. 985 din Codul civil). Viciile de consimmnt Eroarea Eroarea este o fals reprezentare a realitii n contiina persoanei care ncheie un act juridic. ntr-un sistem juridic n care prevaleaz voina real orice contract ncheiat sub imperiul unei false reprezentri ar trebui anulat. Soluia ar antrena ns consecine indeniabil pentru comerul juridic pentru c oricine ar putea ataca contractul ncheiat
Art. 977 din Codul civil dispune: Interpretarea contracteor se face dup intenia comun a prilor, iar nu dup sensul literal al termenilor. 325 Dr. Sache Neculaescu, op. cit. p. 42. 149
324

invocnd credina sa greit privind anumite caliti ale obiectului acestuia sau cu privire la clauze. De fapt, dou sunt imperativele ce se cer a fi avute n vedere: pe de o parte preocuparea de a nu da eficien juridic unui angajament ce nu corespunde voinei reale, iar pe de alt parte, preocuparea de a pune la adpost partea contractant de o nulitate care nu putea fi prevzut. n analiza raportului dintre consimmnt, voina real i eroare prezint interes unele tipuri de eroare (eroare indiferent i eroare obstacol). Eroarea-obstacol este acea eroare care este att de grav nct mpiedic nsi formarea acordului de voin i, deci a unui contract legal necesar n afacere. Astfel, de pild, o parte se angajeaz s dea n locaie un obiect socotind n mod eronat c-i vorba de o vnzare; ntr-o astfel de situaie voinele prilor nu s-au putut ntlni, acordul lor nu s-a format legal i deci, contractul nu se consider ncheiat, afacerea fiind astfel nencheiat i respectiv neprotejat de lege. O atare eroare nu constituie un simplu viciu al consimmntului, ci un obstacol la formarea lui; de aceea se numete i eroare-obstacol, eroare care evoc teoria inexistenei actului juridic, ceea ce mpiedic realizarea scopului afacerii. Eroarea-obstacol poate fi convenional clasificat n raport de elementul care face obiectul erorii astfel: a)Eroarea asupra naturii juridice a contractului - error in negotio, ca n exemplul de mai sus, n care fiecare dintre pri a avut n vedere ncheierea unui alt contract, situaie n care afacerea poate fi compromis. b)Eroare asupra obiectului contractului - error in corpore cnd, de pild, o parte s-a obligat, prin contract, creznd c a cumprat un anumit obiect, n timp ce partea cealalt a voit s vnd un cu totul alt obiect. Voinele prilor nu s-au ntlnit spre a forma un acord cu privire la acelai obiect, i deci, contractul nu a luat fiin dect aparent; mpotriva lui se poate invoca nulitatea absolut, afacerea de asemenea fiind compromis. c)Eroare asupra cauzei obligaiei. Este falsa reprezentare privind mobilul determinant al angajamentului juridic. Astfel, persoana care doneaz altuia un bun creznd n mod eronat c este fiul su natural, se afl n eroare asupra cauzei obligaiei.326 Aceste trei forme ale erorii-obstacol nu sunt reglementate de Codul civil fiind creaii ale jurisprudenei. Aceast eroare-obstacol echivaleaz cu lipsa consimmntului i se sancioneaz cu nulitatea absolut a contractului. Potrivit art. 954 din Codul civil, eroarea constituie viciu de consimmnt n urmtoarele situaii: Eroarea nu produce nulitate dect cnd cade asupra substanei obiectului conveniei. Eroarea nu produce nulitate cnd cade asupra persoanei cu care s-a contractat, afar numai cnd consideraia persoanei este cauza principal pentru care s-a fcut convenia. Consideraia persoanei n ncheierea contractului este cauz principal pentru care s-a ncheiat contractul n contractele intuitu personae n care calitile, talentul persoanei sunt eseniale pentru ncheierea i
326

Dr. Sache Neculaescu, op. cit. p. 44. 150

executarea contractului cum ar fi de pild n cazul artistului, sportivului profesionist, medicului etc. Eroare asupra substanei obiectului - error in substantio - este falsa reprezentare privitoare la calitile eseniale ale obiectului contractului. Cu privire la substana obiectului sunt dou opinii: - Sistemul obiectiv corespunztor tradiiei romne, vede eroarea ca privind calitatea substanial a unui lucru, nsuirea sa esenial, cea care i atribuie acelui bun natura sa. Exemplul clasic dat de Ulpian este cel care privete cumprarea unui bun de ctre o persoan care crede c este din aur cnd de fapt obiectul este din bronz. Dei acest sistem are avantajul c ofer un criteriu obiectiv, se dovedete a fi limitat, atrgnd consecine inacceptabile.327 Sistemul subiectiv, consider substan esenial a obiectului, ca fiind acea nsuire care a determinat partea s ncheie un anumit contract privitor la acel bun. Dac de exemplu, cumprtorul a avut n vedere c tabloul cumprat este original, fapt ce s-a dovedit a fi fals, convenia va putea fi anulat. Eroarea asupra persoanei - error in personam. Art. 954 alin. 2 Cod civil dispune c eroarea nu produce nulitate cnd cade asupra persoanei cu care s-a contractat, afar numai cnd considerarea persoanei este cauza principal pentru care s-a fcut convenia. n dreptul civil la contractele cu titlu oneros, identitatea i calitatea persoanei contractante, de regul sunt indiferente, eroarea asupra persoanei nu constituie viciu de voin dect n mod excepional i anume n contractele ncheiate n consideraia persoanei (intuito personae). De aceea, potrivit Codului civil contractele ncheiate n consideraia persoanei sunt: - contractele cu titlu gratuit ncheiate n consideraia persoanei beneficiare; - contractele cu titlu oneros ncheiate intuitu personae cum ar fi contractele avnd ca obiect anumite prestri de servicii care depind n mod esenial de calitile contractantului executant cum ar fi contractul cu un anumit pictor, cu un anumit arhitect, cu un anumit medic etc. n dreptul comercial socotim c eroarea n consideraia persoanei este i atunci cnd s-a avut n vedere calitatea de comerciant ndreptit sau autorizat s ncheie contractul respectiv. Condiiile erorii sancionate328. Pentru a fi luat n consideraie ca viciu al voinei eroarea trebuie s prezinte o anumit gravitate i s poarte asupra unor anumite elemente ale contractului. Ea nu poate s produc efecte asupra contractului, adic s duc la anularea acestuia, dect dac a fost determinant, n sensul c partea czut n eroare nu ar fi contractat , dac ar fi cunoscut realitatea. 329

Dr. Sache Neculaescu, op. cit. p. 46. n practic sunt erori fa de care legiuitorul nu a legat vreun efect juridic. Astfel, ntruct legea determin cazurile n care eroarea constituie viciu de consimmnt, rezult, per a contrario, c n toate celelalte cazuri, eroarea nu constituie viciu de consimmnt i deci, nu duce la anularea contractului. Astfel eroarea nu este socotit destul de grav spre a avea efect asupra contractului, atunci cnd poart asupra persoanei, n contractele care nu se ncheie intuitu personae, eroarea asupra unor caliti nesubstaniale, eroarea asupra valorii obiectului (eroarea lezionara) etc. 329 De pild, faptul c un teren nu-i apt pentru construcii nu este determinant dac terenul a fost achiziionat n vederea plantrii cu vi de vie i nu pentru a se construi pe acesta.
328

327

151

De altfel, tocmai datorit acestui motiv legea a limitat cazurile de eroare, ca viciu de consimmnt, la cea asupra substanei, precum i la eroarea asupra persoanei, cnd consideraia persoanei a fost cauza principal a conveniei. Cu privire la cunoaterea sau necunoaterea erorii de cealalt parte putem ntlni urmtoarele situaii: a)cnd o parte este n eroare, iar cealalt parte tie aceasta, a dorit-o, a urmrito sau a acceptat-o; evident c ntr-un astfel de caz se pune problema nu numai a rspunderii civile, administrative dar i penale; b)cnd ambele pri sunt n eroare, dac sunt ndeplinite celelalte condiii, avem de a face cu un viciu de consimmnt; c)cnd numai o parte este n eroare, cu privire la consimmntul persoanei, este viciu de consimmnt (eroare unilateral); Ct privete eroarea asupra substanei obiectului n principiu aceasta poate duce la anulare chiar dac-i unilateral devreme ce aceasta a fost determinant pentru contractare. Dar securitatea circuitului juridic reclam c acea parte care nu a tiut i nici nu trebuia s tie importana pe care cellalt contractant o atribuie unui fapt ori unei anumite nsuiri inexistente a obiectului s nu suporte urmrile erorii n care aceasta din urm a czut din vina exclusiv a ei. n practic, problema se reduce la o chestiune de prob. Din mprejurrile n care s-a ncheiat contractul, precum i din clauzele contractului nsui se poate deduce dac i cealalt parte contractant a cunoscut existena erorii, situaie n care se poate anula contractul. De pild, din faptul c o persoan cumpr un obiect de art de la un anticar, pltind un pre mai mare se poate prezuma c autenticitatea obiectului a fost determinant pentru contractare i c vnztorul a cunoscut ori a trebuit s cunoasc aceast mprejurare. Tot astfel, din faptul c un productor de cereale furnizeaz mari cantiti de orz unei fabrici de bere se poate deduce c vnztorul a tiut sau trebuie s tie c nsuirea orzului, de a fi bun pentru fabricarea berii a fost determinant pentru co-contractantul su. Soluia anulrii unui astfel de contract se impune cu att mai mult n cazul n care se arat, chiar n contract, c un anumit fapt este determinant pentru partea care invoc eroarea asupra acestui fapt. Eroarea fiind un element de fapt se poate proba prin orice fel de mijloace i deci i prin prezumie, iar sarcina probei incumb celui care invoc eroarea.330 n doctrin, eroarea care nu produce efecte juridice este denumit eroare indiferent. 331 Aceasta poate fi: a)eroarea asupra persoanei, atunci cnd contractul n-a fost ncheiat n consideraia persoanei co-contractantului. b)eroarea asupra unei caliti neeseniale ale obiectului contractului. Aa cum am artat numai calitile eseniale sunt avute n vedere la aprecierea erorii ca viciu de consimmnt. Celelalte nsuiri neeseniale, accidentale ale obiectului conveniei nu pot constitui cazuri de eroare care s conduc la anulabilitatea contractului. Cnd lucrul cumprat, bunoar, nu ndeplinete cerinele cumprtorului, fcndu-l impropriu folosinei, cumprtorul are aciune redhibitorie, menit a scdea preul sau aciunea n resciziune pentru leziune, dar nu poate solicita anularea contractului.
330 331

Prof. dr. doc. T.R. Popescu, op. cit. p. 57. Dr. Sache Neculaescu, op. cit. p. 48. 152

c)eroarea asupra motivelor contractului este indiferent pentru c ea privete aspecte anterioare ncheierii contractului. Atunci cnd un motiv oarecare este ns enunat n contract ca o condiie a consimmntului dat i el se dovedete a fi fals, contractul va fi anulabil pentru c, prin voina prilor, motivul a fost ridicat la rangul de caliti eseniale ale conveniei. Dup unii autori eroarea asupra solvabilitii debitorului nu poate constitui viciu de consimmnt, motivnd c solvabilitatea debitorului excede impulsiilor eseniale ale obiectului contractului.332 Avem rezerve cu privire la aceast opinie deoarece sunt contracte n care determinant pentru consimmnt este solvabilitatea debitorului, cum ar fi contractul de vnzare-cumprare - pe datorie, sau cu plata dup vnzare, cnd riscul pieri bunului l suport cumprtorul ori vnztorul lund n calcul i aceast variant are ncredere n solvabilitatea debitorului probat de acesta cu cifra de afaceri, creane de ncasat, patrimoniu etc. De asemenea, acceptarea ntr-un contract a unui bilet la ordin, a unei cambii, se face lund n calcul solvabilitatea debitorului. n astfel de contracte socotim c solvabilitatea debitorului, fiind element determinant pentru consimmntul, eroarea asupra solvabilitii debitorului poate constitui viciu de consimmnt cu toate consecinele ce decurg din aceasta, cu att mai mult cnd aceasta a fost provocat prin fapte ce fac obiectul infraciunii prevzute de art. 265 pct. 1 din Legea nr. 31/1990 republicat333. - Eroarea de drept este acea eroare care poart asupra existenei sau coninutului unui act normativ. n principiu, eroarea de drept nu poate fi invocat, conform adagiului Nemo legem ignorare censetur (nimeni nu se poate apra invocnd necunoaterea legii). Dreptul romn nu recunotea eroarea de drept ci doar pe cea de fapt. Error facti prodest, error juris non prodest. Eroarea de drept poate fi analizat sub trei aspecte: - n dreptul penal eroarea de drept nu este admis; - n dreptul civil eroarea de drept nu este admis cnd aceasta privete o lege civil imperativ care intereseaz ordinea public;334 sub acest aspect socotim c aceeai soluie se impune; - n domeniul dreptului civil i comercial, eroarea de drept poate fi admis cu titlu de excepie,atunci cnd normele juridice necunoscute nu intereseaz dreptul penal, ordinea public i ntr-adevr se poate proba c persoana n cauz nu putea s cunoasc exact dispoziia legal n cauz.335 n sprijinul celor de mai sus este i art. 1206 alin. 2 din Codul civil, potrivit cruia mrturisirea judiciar nu poate fi revocat dect pentru eroare de fapt; de unde rezult, per a contrario, c n lipsa unei atare precizri, eroare de drept poate fi luat n consideraie spre a constitui viciu de consimmnt.
Idem p. 48. Conform art. 265 pct. 1 din Legea nr. 31/1990 republicat se pedepsete cu nchisoare de la unu la 5 ani fondatorul, administratorul, directorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al societii care prezint cu rea credin, n prospectele, rapoartele i comunicrile adresate publicului, date neadevrate asupra constituirii societii ori asupra condiiilor economice ale acesteia sau ascunde, cu rea credin, n tot sau n parte asemenea date. 334 Prof. dr. doc. T.R. Popescu, op. cit. p. 57. 335 Aceast soluie s-ar impune din cel puin dou motive, multitudinea i complexitatea normelor legale, dinamica acestora uneori chiar instabilitatea.
333 332

153

Dolul (eroarea provocat) Potrivit art. 962 Cod civil Dolul este o cauz de nulitate cnd mijloacele viclene ntrebuinate de una din pri sunt astfel nct este evident c fr aceste mainaii, cealalt parte n-ar fi contractat. Dolul sau viclenia poate fi definit ca fiind manopere frauduloase prin care una dintre pri induce n eroare pe cealalt parte pentru a determina s ncheie un act juridic pe care altfel nu l-ar fi ncheiat. Dolul este o eroare provocat. Ceea ce caracterizeaz acest viciu de consimmnt este intenia de a induce n eroare, fapt ce rezult din chiar denumirea dat, dolus nsemnnd n limba latin intenie. Dolul are dou elemente: un element subiectiv, intenia de a induce n eroare o persoan pentru a o determina s ncheie contractul i un element obiectiv, material, concretizat n fapte comisive ct i n fapte omisive. Condiiile dolului. Nu toate manoperele pot fi calificate dolozive ci doar cele care prezint o anumit gravitate, determinnd ncheierea contractului, n condiii de eroare provocat, eroare fr de care partea nu ar fi consimit. Simplele exagerri, prezentri cosmetizate a obiectului contractului n condiii de reclam sau de publicitate admis, reprezint dolus bonus care nu sunt reprimate. Pentru a legitima anulabilitatea contractului, dolul trebuie s ndeplineasc anumite condiii, adic s reprezinte dolus malus. O prim condiie a dolului malus este ca reaua intenie336 s fie materializat, n acte i fapte comisive ori omisive. Dolul malus prin comisiune, presupune orice aciuni, manopere frauduloase, artificii, mainaii, menite a ascunde adevrul sub aspectul esenei, de a prezenta deformat realitatea (dol pozitiv). Dolul malus prin omisiune, const n necomunicarea, ascunderea unor mprejurri eseniale care, dac ar fi cunoscute, partea nu ar fi consimit la ncheierea contractului. Acesta mai este numit dol prin reticen sau dol negativ. Simpla reticen nu este suficient. Orice parte este interesat n a evidenia doar calitile i de a ascunde acele trsturi ale obiectului care ar putea influena pe contractant s nu ncheie contractul. Pn la un punct, tcerea este scuzabil. Tcerea nu mai este scuzabil cnd contractantul avea obligaia legal de a comunica partenerului starea adevrat de lucruri. Astfel, se face deosebirea ntre starea de lucruri esenial i cea neesenial, pentru ncheierea contractului n cauz. Viciile ce in de starea de lucruri esenial pentru ncheierea contractului trebuie cunoscute ambelor pri. Cnd aceste vicii nu sunt comunicate poart denumirea de vicii ascunse. Legea trateaz viciile ascunse prin viclenie diferit de viciile ascunse pur i simplu. Partea advers poate s probeze c aa-zisul viciu ascuns, nu a fost cunoscut nici de ea, cum ar fi un viciu de fabricaie intrinsec materiei din care a fost confecionat bunul vndut de comerciant. ntr-o alt opinie337 se susin c tcerea constituie dol i atunci cnd, fr s existe o obligaie legal, partea contractant putea i trebuia s declare adevrul. Sunt avute n vedere situaiile n care dei autorul dolului are pregtire de specialitate,
336

n literatura juridic s-a afirmat c dac inducerea n eroare a fost provocat cu bun credin, fr nici o urm de intenie, n acest sens nu exist dol, deci nu exist rea credin, fiindc reaua credin este produsul dolului. T.R. Popescu, op. cit. p. 58. 337 G. Boroi, Drept civil, Partea genaral. Ed. All Beck. p. 174, citat de dr. S. Neculescu. op. cit. p. 51. 154

profit de lipsa de pregtire i de experien a partenerului, determinndu-l s ncheie contractul fr a-i explica consecinele i natura actului ce urmeaz a fi ncheiat, avndu-se n vedere raporturile corecte care trebuie s existe ntre pri. n situaia cnd prin ascundere s-a nclcat o obligaie legal de comunicare, gravitatea manevrelor dolozive se apreciaz n obstacole, fiind irelevant buna credin sau reaua credin a autorului, raportndu-se exclusiv la obligaia precontractual de a informa. n cea de a doua situaie, existena i probarea relei credine a autorului este obligatorie, de netiin, de lipsa de informare i pregtirea partenerului. Potrivit art. 57 din Constituie, exercitarea drepturilor i libertilor trebuie s se fac cu bun-credin, fr s ncalce drepturile i libertile celorlali i presupune: - scopul exercitrii dreptului trebuie s fie asigurarea binelui autorului dreptului n condiiile i limitele legii precum i al protejrii drepturilor i libertilor celorlali. - scopul exercitrii dreptului s nu vizeze nclcarea abuziv a drepturilor i libertilor celorlali; atunci cnd prin exercitarea unui drept se lezeaz patrimoniul altuia, aceast lezare trebuie s fie legitim i legal. - autorului dreptului sau libertii s fie contient i s cread c prin exercitarea acestora nu poate cauza pagube nejustificate celorlali.338 Buna credin se prezum pn la proba contrarie (bona fides praezumitur), adic se presupune c persoana n cauz i-a exercitat dreptul sau libertatea sa fiind convins c nu ncalc, pe nedrept, drepturile, libertile i interesele legitime ale altora. Reaua credin presupune exercitarea dreptului sau libertii cu convingerea c prin aceasta va cauza pe nedrept o nclcare a drepturilor, libertilor i intereselor legitime ale altuia. O a doua condiie a dolului malus este aceea c dolul trebuie s fie determinant la ncheierea contractului, adic fr asemenea mainaiuni contractul s nu se fi ncheiat. Spre deosebire de eroare, care poart asupra unor caliti eseniale ale obiectului, dolul poate privi att elemente eseniale ale contratului (dol principal) ct i asupra unor elemente neeseniale (dol incident). Dolul principal este acela n lipsa cruia contractul n-ar fi fost ncheiat, n timp ce dolul incident este cel care, dac ar fi fost cunoscut, contractul tot s-ar fi ncheiat dar n condiii mai avantajoase pentru cealalt parte. De regul, doar dolul principal constituie cauz de anulabilitatea contractului . Pot fi situaii n care prile au fcut dintr-un element neesenial al contractului unul determinant, ceea ce face admisibil aciunea n anulare dac se dovedete c el a fcut obiectul dolului. Aptitudinea manoperelor dolosive de a influena pe contractant se apreciaz ntotdeauna n concret avndu-se n vedere particularitile personale ale victimei: vrsta, experiena, pregtirea etc.339 O a treia condiie este ca dolul, n principiu, s provin de la co-contractant (dolus adversarii). De la acest principiu sunt admise trei excepii n care dolul poate proveni i de la alte persoane astfel:
A se vedea Conf. univ. dr. V. Dabu, Drept constituional i instituii politice, Ed. S.N.S.P.A. Bucureti, 2001, pp. 20-21. 339 Dr. S. Neculaescu, op. cit. pp. 52-53. 155
338

a) de la un ter, cu condiia nelegerii cu co-contractantul (complicitate); b) de la un reprezentant al prii contractante, prezumndu-se c aceasta acioneaz n numele i cu tiina co-contractantului; c) de la un ter fr nici o nelegere cu co-contractantul, dar att n cazul donaiilor, pentru care trebuie manifestat o mai mare exigen, ct i n cazul contractelor cu titlu oneros; spre exemplu, n cazul contractelor cu titlu oneros, terul concurent poate determina prin dol pe contraconcurent s ncheie un contract, cu titlu oneros cu o alt parte, contract care n final este pgubitor. Spre deosebire de dolul pozitiv, dolul negativ respectiv prin reticen trebuie s provin ntotdeauna de la co-contractant. Dolul poate mbrca forma captaiei sau a sugestiei. Captaia se nfptuiete prin manopere, mijloace frauduloase ndreptate spre a ctiga ncrederea i a determina pe dispuntor s gratifice pe autor.340 Sugestia este activitatea menit a sdi n mintea dispuntorului ideea de a face cuiva o donaie sau un testament pe care, altfel nu l-ar fi fcut . Potrivit practicii judiciare, n ambele cazuri liberalitatea poate fi anulat numai dac manoperele frauduloase au avut drept rezultat alterarea voinei dispuntorului, dac fr exercitarea acestora manopere, dispuntorul n-ar fi fcut actul de liberalitate. n cazul dolului malus s-a admis n mod constant, c atunci cnd victima este autorul unei fapte culpabile legat de ncheierea contractului nu se mai justific anularea acestuia, regula fiind o consacrare a principiului reciprocitii n raporturile juridice.341 Proba dolului. Potrivit art. 960 alin. 2 din Codul civil. Dolul nu se presupune ci se probeaz.(Nemo praesumitur malus). Deci se presupune buna credin iar prin dovedirea lipsei bunei credine i respectiv a existenei relei credine se probeaz dolul. Fiind un fapt juridic dolul poate fi probat cu orice mijloc de prob: nscrisuri, martori, prezumii, expertize, etc. ntruct dolul presupune o rea intenie materializat, exteriorizat sau mai multe fapte comerciale, probarea acestuia nu este dificil. n cazul dolului negativ probaiunea presupune: a) probarea strii de fapt negative (pentru cel care o reclam) n cadrul contractului; b) c nu a cunoscut starea negativ, c dac ar fi cunoscut-o nu ar fi ncheiat contractul; c) c cealalt parte avea obligaia legal, s aduc la cunotin starea de fapt negativ, sau c tia c dac o aduce la cunotin, nu se va mai ncheia contractul. Sanciunea dolului.
De pild Curtea Suprem de Justiie a anulat contractul de asociere n care consimmntul a fost obinut prin dol ca urmare a supraevalurii aporturilor n natur prin manopere dolosive respectiv raport de evalure nereal. Curtea Suprem de Justiie- secia comercial, decizia nr 1113 din 15 aprilie 1997 n R.D.C. nr1/1999, p.73. 341 Jacques Ghestin, Dol, in Enciclopdie juridique. Dalloz. vol. I. p. 4. 156
340

De regul sanciunea dolului este nulitatea relativ a contractului, cu excepia cazului cnd dolul este produs n cazul unei infraciuni care se cerceteaz din oficiu deoarece s-a adus atingere ordinii publice, cnd opereaz nulitatea absolut. Urmare a dolului se poate solicit daune interese. O sanciune sui generis poate fi considerat refuzul nulitii contractului ncheiat de incapabilul care a disimulat starea sa de incapacitate prin manopere dolosive. Violena viciu de consimmnt Violena viciu de consimmnt este anihilarea sau alterarea voinei unei persoane prin mijloace de constrngere fizic, fie prin constrngere moral, pentru a-i smulge consimmntul la contractare. Constrngerea fizic presupune cauzarea unor dureri fizice, care o determin s se supun voinei agresorului, neavnd alt cale de ales. Constrngerea moral este ameninarea cu un pericol grav asupra fiinei sale, bunurile sale, asupra unei fiine apropiate acesteia sau bunurilor sale, cu un ru imediat i considerabil ce nu putea fi nlturat n alt mod dect s accepte exprimarea voinei impuse, n locul voinei sale libere. Violena trebuie s fie svrite cu rea-credin, adic s se urmreasc, producerea unei pagube prin ncheierea contractului respectiv. Violena nu este un viciu de consimmnt prin ea nsi, ci numai prin teama pe care o provoc ntocmai aa cum dolul este viciu de consimmnt prin eroarea pe care o provoac. Violena presupune un element obiectiv, respectiv actul concret de constrngere fizic sau actele concrete prin care se materializeaz constrngerea moral, ameninarea. Elementul obiectiv trebuie s determine elementul subiectiv, respectiv temerea insuflat care determin lipsa de libertate a consimmntului. S-a pus problema dac consimmntul dat de o persoan a crei voin este alterat ca urmare a unor evenimente constituie violen, din moment ce viciul de consimmnt este cauzat de eveniment i nu de oameni. De pild, n timpul unei mari primejdii, cum ar fi naufragiul pe mare, sunt persoane care trag un profit dintrun asemenea eveniment exterior pentru a obine sume exagerate, n schimbul operaiunilor de salvare. n literatura juridic s-a precizat c pentru a se considera o aciune fcut sub imperiul necesitii drept violen care duce la anularea contractului pentru viciu de consimmnt trebuie ntrunite cumulativ dou condiii i anume: convenia s aib un caracter ilicit, iar partea care s-a folosit de starea de necesitate s fi abuzat de situaia sa.342 Ceea ce trebuie s reinem n legtur cu conveniile ncheiate sub imperiul unor evenimente exterioare este faptul c dei evenimentul este acela care provoac o temere i nu partea co-contractant totui aceasta profit de o mprejurare cu totul excepional pentru a obine avantaje ilicite prin abuz, ceea ce echivaleaz cu un act de violen. Trstura psihic a persoanei care acioneaz n acest mod spre a obine un contract avantajos se ndeprteaz de la

Ph. Malaurie, De la violence in Juris Classeur civil, cap. Contrats et obligations en gnral. citat de Dr. Dimitrie Gherasim, Buna credin n raporturile civile, Editura Academiei Republicii Socialiste Romnia, Bucureti, 1981, p. 75. 157

342

buna-credin i mbrac caracteristicile relei-credine, sub forma unei intenii rufctoare i ilicite.343 Condiiile violenei viciu de consimmnt Violena este un viciu al voinei, voina care nu se mai poate exercita liber conform principiului libertii. Pentru ca violena s constituie viciu de consimmnt trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: a) Violena trebuia s se exercite numai asupra: co-contractantului , a averii344 sale, a soului sau soiei, asupra descendenilor i ascendenilor. Valorile persoanei puse n pericol, pot fi starea fizic, sntatea i viaa, onoarea, cinstea, demnitatea i alte atribute ale personalitii acesteia. b) Teama insuflat co-contractantului trebuie s fie de aa natur, nct fr aceasta nu ar fi contractat, adic s fie determinant, n mod esenial; ntre teama insuflat i ncheierea contractului s existe un raport de cauzalitate rezultat din art. 956 din Codul civil Este violen totdeauna cnd, spre a face pe o persoan a contracta, i s-a insuflat temerea raionabil dup dnsa, c va fi expus persoana sau averea sa unui ru considerabil i prezent. Teama insuflat s fie cauzat la rndul ei de un ru considerabil i prezent. Rul trebuie s fie considerabil, adic s aib consecine sau s fie de natur a avea consecine substaniale, ce nu sunt de neglijat de ctre o persoan normal; s fie determinabil pentru a-i anihila voina. Rul ce determin teama trebuie s fie prezent, adic s nu fie un ru viitor i care poate fi nlturat pe cale legal ulterior fr a fi nevoit s semneze contractul. Aceasta presupune ca rul n cauz s fie iminent i de nenlturat n alt mod. Teama insuflat s fie raionabil dup co-contractantul ce o suport, n raport de etate, sex i de condiia sa (art. 956 alin. 2 din Codul civil). Capacitatea rului de a determina teama insuflat i caracterul acestuia se apreciaz, nu in abstracto ci in concreto n raport de: raionabilitatea persoanei, etatea, sexul i condiia sa.345 c) Violena s emane de la o persoan fizic i s se exercite asupra voinei unei persoane fizice, care poate fi un simplu comerciant sau reprezentant ori conductor al unui agent comercial. (art. 957 Cod civil). Ameninarea constitutiv de violen sau violena exercitat este viciu de consimmnt chiar cnd provine nu numai de la cocontractant dar i de la un ter. De pild, sunt cazuri cnd angajaii unor societi comerciale346 au constrns debitorii s semneze contract de dare n plat sau de mprumut cu garanie imobiliar n favoarea terului creditor, contra unui anumit procent din creana ncasat. d) Ameninarea trebuie s fie nelegitim adic s nu constituie exerciiul unui drept sau o informare cu riscurile la care se expune, riscuri ce nu intr n conflict cu legea. Ca urmare, faptul unui creditor de a amenina pe debitor cu executarea silit,
Dr. Dimitrie Gherasim, op. cit. p. 75. Prin avere trebuie neleas orice valoare patrimonial. 345 Socotim c prin sintagma Condiia sa trebuie neles tot ce caracterizeaz persoana n cauza, din punct de vedere al pregtirii, experienei, mediului, nivelul de informare etc., determinante n judecile acesteia. 346 Societi comerciale care au n obiectul de activitate preluarea prin cesiune a creanelor i executarea acestora, ori pur i simplu negocierea executrii creanei, prestri servicii de paz etc.
344 343

158

pentru a-l determina astfel s-i acorde o garanie, nu constituie violena care s duc la anularea obligaiei asumate n asemenea condiii, deoarece, procednd n acest mod, creditorul nu face dect s-l ncunotineze de intenia de exercitare legal a unui drept al su. Dac ns printr-o ameninare de acest fel se obine o obligaie excesiv ori fr nici o legtur cu dreptul invocat, atunci ameninarea constituie viciu al voinei violen - i atrage anularea angajamentului asumat.347 Deci, n invocarea utilizrii cilor legale jurisdicionale pentru a determina ncheierea unui contract, exist o limit care depit, aceast invocare devine ameninare ilegal, abuz de drept, fie prin mijloacele ntrebuinate fie prin scopul propus. Exist violen prin mijloacele ntrebuinate atunci cnd ameninarea se bazeaz pe o pretenie nejust sau cu totul nefondat. De asemenea, exist violen prin scopul urmrit atunci cnd avantajul obinut este fr vreun raport cu dreptul pretins. Atunci cnd obligaia luat prin convenie este excesiv n raport cu dreptul pretins, instana de fond poate pur i simplu s reduc obligaia la limit normal. Violena este cauz de nulitate a conveniei i cnd s-a exercitat asupra soului sau soiei, asupra descendenilor sau ascendenilor (art. 957 din Codul civil). Potrivit art. 958 din Cod civil simpla temere revereniar, fr violen nu poate anula convenia. Literatura de specialitate este unanim n sensul c textul citat se refer la persoanele care exercit asupra altora o autoritate legitim. Deci exist temere revereniar a copilului fa de prini, a unui funcionar fa de superiorul su ierarhic, a unui minor fa de tutore etc., deoarece se prezum c acetia exercite o atare presiune moral numai n interesul copilului, funcionarului inferior, minorului etc. Caracterul ilicit al violenei348 rezult i din textul art. 953 Cod civil n care se dispune c consimmntul nu este valabil cnd este smuls prin violen. Din acest text rezult c folosirea unei ci judiciare legale sau chiar afirmarea de ctre una din pri c va folosi cile jurisdicionale ce i le pune la ndemn legea aciunea de chemare n judecat, cererea de executare silit i altele nu constitute acte de violen la obinerea consimmntului i deci nici cauza de nulitate a conveniei. Temerea de consecinele legale i fireti ale exercitrii unui drept de ctre persoana vtmat printr-o infraciune sau de alt persoan interesat nu constituie act de violen i deci nu poate fi invocat ca viciu de consimmnt. Numai temerea care ar rezulta din ameninri nejustificate sau din violene nelegitime este de natur s duc la acest rezultat. Altminteri, ar nsemna c toate tranzaciile ncheiate de infractori cu prile vtmate n cursul proceselor penale, privind despgubirile civile, s fie viciate de constrngere moral a voinei infractorului, ceea ce este de neconceput.349 n situaia care s-au exercitat repetate insistene constnd n afirmarea unor eventuale modificri legislative neconvenabile, chiar dac partea ar consimi s-i nstrineze un bun i ar face unele concesii n privina preului, nelegnd s eludeze
347 348

T.R. Popescu, op. cit. p. 61. Nu orice act de violen este ilicit. Sunt acte de violen care sunt legale fiind exercitate de autoritatea ndreptit: executor judectoresc, organ de poliie etc. 349 Tribunalul Suprem, cal. civ. dec. nr. 1107 din 9 septembrie 1962, n Culegerea de decizii. 1962. p. 152. 159

n acest mod msura legal pe care o consider iminent, convenia ncheiat nu poate fi privit ca rezultat al unui pretins viciu de consimmnt respectiv al unei violene morale.350 Se consider c este viciu de consimmnt cnd parte n realizarea unui drept legitim al su, ncearc s-i fac singur dreptate i constrnge fizic sau moral cealalt parte cu mijloace sau ci ilegale. Convenia nu poate fi atacat pentru cauz de violen dac, dup ncetarea violenei, convenia s-a aprobat, expres sau tacit sau dac a trecut timpul definit de lege pentru restituiune. (art. 95 din Codul civil). n preocuparea de a proteja exprimarea liber a consimmntului, jurisprudena francez a lrgit considerabil noiunea de violen, considernd anulabil contractul ncheiat sub imperiul unui eveniment de for major care a alterat voina prii. A fost anulat de exemplu contractul de munc ncheiat de persoana aflat n stare de necesitate ca urmare a mbolnvirii unui copil, ceea ce a determinato s accepte clauze dezavantajoase datorit nevoii urgente de mijloace materiale. n doctrina francez s-au purtat discuii i cu privire la anulabilitatea anumitor contracte care au fost ncheiate n condiii de subordonare economic. Astfel, au fost anulate o serie de contracte, prin care s-au nclcat i reglementrile din domeniul concurenei. Proba i sanciunea violenei. Incumb celui care invoc violena de a proba att faptul constitutiv de violen, ct i al caracterului determinant al temerii insuflate. Fiind vorba de un fapt juridic, dovada violenei se poate face prin orice mijloc de prob. n cazul violenei fizice distructive de consimmnt,sanciunea este nulitatea absolut a contractului, pentru c n acest caz consimmntul lipsete. n cazul constrngerii morale, sanciunea este nulitate relativ. Obiectul contractului. Obiectul contractului nu se confund cu raportul juridic ce se nate, modific sau se stinge prin contract. Prin obiectul contractului majoritatea autorilor notri neleg nsui obiectul raportului juridic civil concret, adic aciunea ori inaciunea la care prile sunt ndrituite sau obligate. Orice contract are drept obiect crearea de drepturi i obligaii al cror obiect este ntotdeauna o prestaie ( de a da, de a face, sau a nu face); prestaia la rndul ei are drept obiect fie transmiterea unui drept fie, un fapt al debitorului (fapt pozitiv sau o obstrucie). Cnd legea se refer la obiect ca o condiie de validitate a contractului (art. 962-965 Codul civil) ea cuprinde n reglementarea sa, deopotriv, obiectul contractului, obiectul obligaiei i obiectul prestaiei.351 Ct privete obiectul contractului, prile au deplin libertate, mrginite numai de normele imperative i de bunurile moravuri. Condiiile obiectului contractului. a) Lucrul, obiect material al contractului, trebuie s existe n momentul ncheierii contractului; cnd prile au contractat, ignornd c lucrul nu mai exist,
A se vedea i Tribunalul Suprem, Secia civil decizia nr. 1484 din 7 iulie 1972, n S. Mihua n Repertoriu de practic judiciar n materia civil a Tribunalului Suprem i a altor instane judectoreti, pe anii 1969-1975. Bucureti, Editura tiinific i Enciclopedic, 1976, p. 105. 351 A se vedea opere T.R.Popescu, op. cit. p.64. 160
350

lipsete un element esenial al contractului, ceea ce atrage nulitate absolut a acestuia. Dac n momentul vnzrii lucrul vndut era pierit n tot, vnzarea este nul.(art.1311 din Codul civil). n acelai caz, al vnzrii legea prevede de asemenea, c dac lucrul era pierit numai n parte, cumprtorul are alegerea ntre a se lsa de contract sau a pretinde reducerea preului. Condiia existenei lucrului este regula la care exist i excepia cnd prile pot conveni cu privire la lucruri viitoare. n art.965 alin.1 din Codul civil se dispun Lucrurile viitoare pot fi obiectul obligaiei. O ntreprindere se poate obliga s vnd un lucru pe care urmeaz s-l produc, o societate agricol se poate obliga s se vnd recolta viitoare, ori o editur se oblig s publice o oper ce nu este nc realizat. b) Obiectul trebuie s fie n comerul civil. Art. 963 din Codul civil dispune: Numai lucrurile ce sunt n comer pot fi obiectul unui contract. Art. 135(4) din Constituie, art. 5 din Legea nr. 18/1991, art.3 din Legea nr. 213/1998 privind patrimoniului public arat care sunt bunurile scoase din comerul civil, respectiv bunurile proprietate public exclus. De asemenea, anumite bunuri sau activiti sunt supuse regimului autorizrii (armele, stupefiantele, substanele toxice, fabricarea, repararea, vnzarea acestora etc.). ncheierea de contracte cu aceste bunuri nclcnd regimul autorizrii, se sancioneaz cu nulitate absolut putnd constitui n condiiile legii chiar infraciuni. c) Obiectul s fie determinat sau determinabil. Aceast condiie este impus de art. 948 din Codul civil care prevede condiiile eseniale pentru validitatea conveniilor care au obiect determinat. Art. 964 Codul civil dispune c: Obligaia trebuie s aibe de obiect un lucru determinat, cel puin prin specia sa. Dac datoria este un lucru determinat numai prin specia sa, debitorul, ca s se elibereze, nu este dator a-l da de cea mai bun specie, nici ns de cea mai rea. (art.1103 din Codul civil). Avantajele obiectului determinat const n aceea c, obiectul a fost ales dintre mai multe, iar creditorul nu-l poate nlocui cu altul fr acceptul debitorului, chiar dac afacerea sa iese n pierdere. Obiectul determinat spre exemplu n scopul vnzrii, presupune trecerea riscului pierii acestuia n caz de incendiu, cutremur, chiar furt asupra cumprtorului devenit proprietar. n cazul obiectului determinabil exist dezavantajul obiectului neales, care nu este de cea mai bun specie dar de nici prea rea. ns n cazul pierii lucrurilor, vnztorul este inut s-si execute obligaia, suportnd el riscul pieirii bunului. Obiectul este determinat cnd prile contractuale individualizeaz bunul n cuprinsul contractului i este determinabil cnd se stabilesc doar criteriile de determinare a acestuia la scaden. Sunt individual determinate acele bunuri care, potrivit naturii lor sau clauzelor unui act juridic, se arat n mod individual cum sunt unicatele, o anumit cas, un anumit autoturism, prin caracteristicile de identificare. Bunurile generice, fungibile (res genera) sunt determinabile atunci cnd se prevede cantitatea, calitatea i valoarea lor n timp ce bunurile certe, individualizate, nefungibile (res certa) se determin la momentul ncheierii contractului prin suficiente elemente de individualizare (de pild serie motor i asiu al unui
161

autoturism). Bunurile determinate generic sunt acelea care sunt descrise prin numr, greutate sau msur cum sunt cerealele, legumele, fructele. Ct privete calitatea bunului, aceasta este cea prevzut n condiiile art. 1103 din Codul civil mai sus citat, precum i stasuri i standarde minime obligatorii. Prile pot conveni de pild condiii de calitate superioar, prin standard de firm, caiete tehnice, clauze contractuale etc. Lucrul trebuie s fie determinat i n privina cantitii n sensul precizrii cantitii ce trebuie livrat dar aceasta nu trebuie s fie exprimat neaprat n cifre, ci este suficient ca n contract s existe elementele necesare pentru ca obiectul s poat fi determinat ulterior, la epoca executrii contractului. Cu alte cuvinte este suficient ca la momentul ncheierii contractului lucrul sa fie determinabil. Cantitatea obiectului poate fi necert, de este posibil determinarea sa, dispune art.964 Codul civil. Drept urmare este valabil, de pild, un contract privitor la livrarea cantitii de combustibil necesar unei ntreprinderi, fr a preciza cantitatea. Conf. art.1303 din Codul civil Preul vnzrii trebuie s fie serios i determinat de pri. Preul este serios dac nu reprezint un dezechilibru semnificativ ntre drepturile i obligaiile prilor. 352 Preul este serios dac acesta, n intenia real a prilor, reprezint un echivalent valoric al contraprestaiei sau obiectului vndut. Cu privire la nelesul noiunii pre serios, practica judiciar353 a artat c aceast sintagm presupune un pre care s constituie o cauz suficient a obligaiei pltite. Caracterul de seriozitate al preului implic o echivalen valoric, o proporie ntre cuantumul preului stabilit de pri i valoarea real a bunului (n cazul vnzrii), precum i un anume subiectivism al prilor contractante. Aceast proporie exclude totui o disproporie prea mare, care nu ar fi susceptibil de o justificare fireasc. Stabilirea caracterului de pre neserios are aspectul unei situaii de fapte i constituie o problem de apreciere a instanei de judecat, care trebuie s constate, prin probele administrate, elementele necesare acestei aprecieri. n practica judiciar354 i n doctrin355 s-a artat c preul poate fi superior sau inferior valorii bunului care formeaz obiectul vnzrii, prile contractului fiind libere s determine att valoarea bunului, ct i preul vnzrii, echivalena dintre pre i valoarea bunului fiind una relativ. n acest caz s-a spus c nu trebuie confundat neseriozitatea preului cu vilitatea356 lui, ntruct n caz de neseriozitate a preului contractul este nul absolut, iar n caz de vilitate a preului contractul este valabil. Problema seriozitii preului prezint interes pentru situaiile de splarea produsului infraciunii, pentru recunoaterea transferurilor ilegale de valoare dintr-un

A se vedea art.4 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contract ncheiat ntre comerciani i consumatori. 353 T.S., s. civ., Decizia nr. 1542/1973, nepublicat, n Repertoriu de practic judiciar civil, 1969-1975, p. 127. 354 T.S., s. civ., Decizia nr. 1752/1971, n Repertoriu, 1969-1975, p. 127. 355 I. Rosetti Blnescu, Al. Bicoianu, Tratat de drept civil roman, vol. II, Bucureti, 1929, p. 286. 356 Vili vendere nseamn n limba latin, a vinde ieftin. 162

352

patrimoniu n altul, prin supraevaluarea sau subevaluarea dup sensul n care dorete s transfere valoarea n mod fraudulos.357 Preul neserios nu nseamn preul redus n condiiile legii. Potrivit art. 18 din O.G. nr. 99/2000 modificat prin Legea nr. 650/2002 Prin vnzri cu pre redus, n sensul prezentei ordonane se nelege: a) vnzri de lichidare; b) vnzare de soldare; c) vnzri efectuate n structuri de vnzare denumite magazin de fabric sau depozit de fabric; d) vnzri promoionale; e) vnzri ale produselor destinate satisfacerii unor nevoi ocazionale ale consumatorului, dup ce evenimentul a trecut i este evident c produsele respective nu mai pot fi vndute n condiii comerciale normale; f) vnzri ale produselor care ntr-o perioad de 3 luni de la aprovizionare nu au fost vndute; g) vnzri accelerate ale produselor susceptibile de o deteriorare rapid sau a cror conservare nu mai poate fi asigurat pn la limita termenului de valabilitate; h) vnzarea unui produs la un pre aliniat la cel legal practicat de ceilali comerciani din aceeai zon comercial, pentru acelai produs, determinat de mediul concurenial; i) vnzarea produselor cu caracteristici identice, ale cror preuri de reaprovizionare s-au diminuat. Legiuitorul interzice oricrui comerciant s ofere sau s vnd produse n pierdere, cu excepia situaiilor prevzute la art. 18 lit. a)- c), e)- i), precum i n cazul produselor aflate n pachete de servicii. Prin vnzare n pierdere, n sensul acestei ordonane, se nelege orice vnzare la un pre egal sau inferior costului de achiziie, astfel cum el este definit n reglementrile legale n vigoare. Costul de achiziie al unui produs este egal cu preul de cumprare, taxele nerecuperabile, cheltuielile de transport, aprovizionare i alte cheltuieli accesorii pentru punerea n stare de utilitate sau intrarea n gestiune a produsului respectiv. Interzicerea vnzrii n pierdere vizeaz protecia creditorilor comerciantului, fiind sancionat cu amend de la 20 000 000 lei la 100 000 000 lei n msura n care nu sunt aplicabile prevederile legii concureniale nr. 21/1996, cu modificrile ulterioare sau Legii nr. 656/2002 privind splarea banilor. n art. 20-36 din O.G. nr. 99/2000 modificat sunt definite cazurile i condiiile n care este permis vnzarea cu pre redus. Reducerea preului se raporteaz la preul de referin care este cel mai sczut pre practicat n acelai spaiu de vnzare n perioada ultimelor 30 de zile nainte de data aplicrii preului redus. Orice anun de reducere de preuri ce nu corespunde reducerii practicate efectiv n raport de preul de referin este considerat
n practic au fost cazuri cnd acelai expert, la cererea proprietarului a subevaluat un bun, atunci cnd a fost cumprat prin privatizare i apoi supraevaluat atunci cnd noul proprietar a garantat cu acelai bun un mprumut la banc. 163
357

o form de publicitate neltoare358 i este sancionat conform reglementrilor n vigoare. De pild, sub acest aspect este publicitate neltoare cnd preul vechi afiat nu este cel real practicat ci este mai mare, dect preul de referin, iar preul nou este egal sau mai mare dect preul de referin. n practic au fost cazuri cnd prile de comun acord consemneaz un pre foarte mic, care nu este real,de regul, n cazul vnzrilor pentru a ocoli plata T.V.Aului sau a altor taxe i impozite.359 Preul poate fi determinat la ncheierea contractului dup cum prile pot conveni ca preul s fie stabilit de ctre un ter (art. 1304 Codul civil), ori s fie cel artat n tarifele oficiale. n cele din urm determinarea preului poate s fie fcut de ctre instan, prin interpretarea inteniei prezumate a prilor, ori ntemeindu-se pe uzuri sau obiceiuri, cum procedeaz, de pild, organele de arbitraj exterior. Vnzarea nu este perfect dect dup ce preul a fost determinat astfel c n lips de pre nu exist vnzare, a decis instana suprem ntr-o spe (T.S.S. Civ. Decizia nr. 96/1986, R.R.D. nr. 11/1986 p. 58). Uneori preul derizoriu este justificabil, cum ar fi n cazul vnzrii ntre concubini sau ntre rude.360 Dac preul este derizoriu, contractul este nul ca vnzare-cumprare, dar poate fi, dac sunt ndeplinite condiiile prevzute de lege, recunoscut ca donaie prin conversiunea actului juridic ncheiat ntre pri. d) Cel care transmite un drept real361 trebuie s fie titularul acestuia. Astfel, o ipotec constituit de ctre o alt persoan dect proprietarul imobilului este nul (nulitate absolut). Ct privete vnzarea lucrului altuia trebuie s distingem: dac vnzarea se refer la un lucru de gen (sau la un obiect viitor), faptul c vnztorul nu era proprietar la momentul ncheierii contractului, nu are nici o influen asupra validitii acestuia, deoarece n aceste cazuri vnzarea nu este translativ de proprietate. Dac, dimpotriv vnzarea privete un lucru cert, care nu-i aparine, contractul de vnzare va fi anulabil (nulitate relativ), cu condiia ca prile sau cel puin cumprtorul s fi fost de bun credin, n sensul c nu a cunoscut faptul c vnztorul nu era proprietarul lucrului362; dar dac prile au tiut c lucrul vndut aparine altcuiva, contractul de vnzare ca atare este lovit de nulitate absolut. Practica judiciar a statuat c acela care se nfieaz ca proprietar al
Potrivit art. 53 din O.G. nr. 99/2000 modificat, se mai consider publicitate neltoare i acele fapte prin care organizatorul unei loterii publicitare sugereaz destinatarului, prin anunul publicitar efectuat c: a) a intrat n posesia marelui premiu, dei tragerea la sori pentru atribuirea ctigurilor se va desfura ulterior; b) a intrat n posesia unui ctig important, n realitate fiind ns vorba de un premiu de o valoare minim sau de un premiu de consolare. Satira publicitar este acea practic de promovare a produselor/serviciilor care tinde s stimuleze n rndul participanilor sperana unui ctig prin tragere la sori. Loteriile publicitare sunt admise numai n condiiile n care participanilor nu le este impus n contrapartid nici o cheltuial direct sau indirect, suplimentar achiziionrii produsului/serviciului. 359 n cazul vnzrilor de imobile prin acte autentificate la notariat sunt stabilite plafoane de preuri sub care nu se admite autentificarea, n raport de anumite criterii privind zonele unde sunt situate acestea. 360 R.R.D. nr. 2/1988, p. 69. 361 Prin drept real se nelege dreptul subiectiv n virtutea cruia titularul acestuia exercit direct i nemijlocit atributele asupra unui lucru determinat, fr a fi necesar intervenia altei persoane. 362 Nulitatea relativ o poate ncerca numai cumprtorul i ea poate fi acoperit prin confirmarea fcut de ctre acesta adevratul proprietar,sau prin dobndirea de ctre vnztor a proprietii lucrului vndut. n toate aceste societi confirmarea are efect retroactiv pn la momentul ncheierii contractului. Prof.dr.doc. T.R.Popescu op.cit. p.66. 164
358

bunului, deci ca vnztor n nume propriu, determinnd o eroare comun i invicibil, n sensul c are aceast calitate, dei n realitate nu o are, se comport ca un vnztor aparent i, indiferent de buna sau reaua sa credin, rspunde de eviciune fa de cumprtor. n realitate, proprietarul aparent nu este dect vnztorul bunului altuia, iar o asemenea vnzare, n cazul cnd ambele pri sau cel puin cumprtorul este de bun credin, este anulabil (art. 1337 din Codul civil).El totui, poate fi interpretat ca o promisiune de vnzare dac intenia prilor a fost n acest sens, implicnd obligaia prealabil pentru vnztor de a dobndi proprietatea asupra lucrului respectiv. Dar intenia prilor n sensul de promisiune de vnzare trebuie s rezulte din contract, din cuantumul preului etc.. Nu exist nici o dispoziie legal care s prevad c promisiunile de vnzare a unui bun fcute de un neproprietar ar fi lovit de nulitate. Aceast soluie i are raiunea n faptul c persoana neproprietar are posibilitatea s cumpere, de la proprietar, bunul oferit spre vnzare, iar apoi s fie n msur a perfecta vnzarea (T.S. s. civ. Decizia nr. 1412/1980, nepublicat, n Repertoriu de practic judiciar civil pe anii 1975-1980 p. 88). e) Cnd convenia are ca obiect un fapt personal al debitorului acesta trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: - Faptul promis trebuie s fie posibil. Impozibilitatea prestaiei atrage nulitatea absolut a contractului pentru lips de obiect (imposibilium nulla obligaia). Pentru aceasta, trebuie ca imposibilitatea s aib caracter obiectiv, executarea prestaiei s fie cu neputin nu numai pentru debitor, ci i pentru orice alt, persoan.363 Dac prestaia este imposibil numai pentru debitor, contractul este valabil iar debitorul este obligat la despgubirii pentru neexecutare. Dac ambele pri contractante cunoteau imposibilitatea obiectiv a executrii prestaiei promise, rspunderea debitorului nu mai este angajat. Imposibilitatea prestaiei trebuie s existe la momentul ncheierii contractului;dac se ivete ulterior,ea nu atrage nulitatea contractului, ci ridice numai problema riscului contractual n cadrul contractelor sinalagmatice. - Fapta promis trebuie s fie licit364 adic s nu contravin normelor legale imperative sau bunelor moravuri. - Fapta trebuie s fie proprie a celui care o promite. O persoan nu poate fi obligat dect prin voina sa. De regul, promisiunea cu privire la fapta altuia nu are nici o eficien juridic. Dac ns o persoan se oblig s depun toate eforturile pentru a determina o alt persoan s contracteze ca atare obligaia - de a face - este valabil deoarece nu se permite fapta unui ter, ci fapta proprie a celui ce se oblig s obin consimmntul persoanei respective. De altfel, potrivit regulilor de interpretare a contractelor de cte ori ntr-un contract se promite fapta altuia se presupune c ceea ce debitorul a neles s promit este s determine consimmntul acelei persoane (convenie de porte-fort), fiindc altminteri clauza respectiv nu ar produce nici un efect. Or, una dintre regulile de interpretare a controalelor cere ca, n cazul unei clauze susceptibile de dou nelesuri, va fi interpretat n sensul chemat
Dac un transportator nu poate executa obligaia, fiindc mijlocul su de transport a fost accidentat, aceasta nu-l scutete de obligaia executrii prestaiei promise,de vreme ce un alt cru ar putea s-o fac. 364 Conform art.9 din O.G. nr.9/2000 n raporturile civile obligaia de a plti o dobnd mai mare dect cea stabilit n condiiile prezentei ordonane este nul de drept. 165
363

s produc efecte juridice, iar nu n sensul n care nu ar produce nici un efect (art.978 Codul civil) 365 d) Fapta promis trebuie s prezinte interes pentru creditor. Dac fapta promis nu prezint pentru creditor nici un interes, acesta nu va putea cere executarea prestaiei prin aciune n justiie. f)Obiectul trebuie s fie licit i normal. Este ilicit cnd este contrar unei norme de drept. Obligaia debitorului de a face o aciune prohibit de lege este considerat ilicit i va fi sancionat cu nulitatea absolut a contractului. Este imoral obiectul contractului care are o cauz imoral antrennd nulitatea absolut a contractului. Aceasta este stipulat n art. 5 din Codul civil potrivit cruia nu se poate deroga prin convenii sau dispoziii particulare, la legile care intereseaz ordinea public i bunele moravuri. Cauza contractului Cauza ilicit este un element esenial al contractului. (art. 948 pct. 4 Cod civil). Obligaia fr cauz sau fondat pe o cauz fals sau nelicit, nu poate avea nici un efect (art. 966 din Codul civil). Orice obligaie asumat de cte o persoan presupune un scop. Nu se poate concepe ca o persoan s se oblige fr a urmri realizarea unui scop. Actul de voin prin care o persoan se oblig, include aadar nu numai consimmntul su de a-i asuma o obligaie, ci n acelai timp i consideraia scopului pe care vrea s-l nfptuiasc prin obligaia asumat, obligaia fiind numai un mijloc pentru a ajunge la realizarea unui anumit scop (de pild, vnztorul se oblig s transmit dreptul de proprietate asupra unui lucru al su, n scopul de a obine suma de bani pe care o reprezint preul). n drept, acest scop al contratului este desemnat prin termenul de cauz. Prin urmare, cauza obligaiei nu trebuie neleas n sensul de izvor al obligaiei, care s explice naterea ei, deoarece ntr-un asemenea caz, cauza s-ar confunda cu contractul nsui, al crui efect este obligaia. O asemenea confuzie nu este admis, ntruct n cadrul legii cauza obligaiei figureaz ca un element distinct de validitate a contractului. Cauza reprezint interesul juridic care determin voina prilor contractante de a se lega prin contract.366 Pentru a desprinde i mai bine noiunea de cauz nu trebuie s ne ntrebm la ce debitorul se afl obligat, sau care este temeiul juridic al obligaiei lui, cci la aceast ntrebare rspunsul l constituie nsi existena contractului, pe care l-a ncheiat, ci urmeaz s ne ntrebm pentru ce a consimit debitorilor s se oblige. De aici rezult, pe de o parte, c problema cauzei se pune numai n privina obligaiilor care se nasc prin voina celui ce se oblig, iar pe de alt parte, c noiunea
Se poate face o comparaie ntre promisiunea faptei altuia i cauiune fiindc n ambele cazuri o persoan se oblig pentru alta. ntre aceste dou instituii exist ns deosebiri eseniale i anume: promisiunea faptei altuia garanteaz contractarea de ctre ter a unei obligaii, iar prin realizarea acestei contractri nceteaz obligaia celui ce a promis fapta altuia. n cazul cauiunii, dimpotriv, este garantat o obligaie preexistent a altuia, ct privete executarea sa, iar angajamentul privind cauiunea nceteaz (deci cauiunea se elibereaz) numai prin executarea obligaiei celui garantat. Prof.dr.doc. T.R.Popescu op.cit.p.67. 366 Dr. Sache Neculaescu op. cit. p. 63. 166
365

de cauz a obligaiei este luat n sensul de finalitate, adic de scop, n vederea realizrii cruia debitorul a neles s-i asume obligaia. Cauza ine de voina real a prilor i nu de cea declarat. Cauza este reprezentat n mintea debitorului nainte de ncheierea contractului, fiind distinct de consimmnt. Consimmntul rspunde la ntrebarea dac partea s-a obligat, a voit, pe cnd cauza rspunde la ntrebarea pentru ce a vrut partea s se oblige. Legea cere ca voina persoanei de a se obliga s fie determinat de un scop care s nu contravin legii i bunelor moravuri. n lipsa unui atare scop legal n momentul ncheierii contractului, contractul va fi sancionat cu nulitate absolut.367 Cauza este distinct i de obiectul obligaiei. Obiectul obligaiei rspunde la ntrebarea ce se datoreaz (Quid debetur) n timp ce cauza unei obligaii rspunde la ntrebarea pentru ce a vrut partea s se oblige. De aceea, o obligaie poate avea drept obiect o prestaie sau un lucru licit i cu toate acestea cauza obligaiei poate s fie ilicit.368 De pild, cineva cumpr de la o societate de lichidare un imobil subevaluat. Imobilul este legal dar subevaluarea reprezint elementul care d caracter ilicit cauzei. Condiiile de validitate ale cauzei contractului Cauza trebuie s fie real, s nu fie fals. Cauza este fals cnd scopul pretins, finalitatea nu este cea urmrit n mod real de debitor. De pild, actul de nstrinare, svrit n scopul sustragerii bunului de la confiscare este anulabil chiar dac a fost fcut nainte de nceperea urmririi penale, dar dup svrirea faptei care a dus la condamnarea fptuitorului i la obligarea lui la plata de despgubiri civile (T.S. Decizia de ndrumare nr. 15/1962). Dac un contract se ncheie intuitu personae, iar persoana cu care s-a ncheiat nu are calitile presupuse, cauza obligaiei asumate nu este fal ci exist numai eroare asupra persoanei care duce la anularea contractului cnd consideraia persoanei este cauza principal pentru care s-a fcut convenia (art. 954 alin. 2 Cod civil). Cauza poate s nu corespund realitii, fie din eroare, fie din intenie. Cauza trebuie s fie licit n sensul c: a) s nu fie prohibite de lege; b) s nu fie contrar bunelor moravuri; c) s nu fie contrar ordinii publice. De pild, obligaia de a plti o sum de bani pentru a determina pe cineva s comit un delict este ntemeiat pe o cauz ilicit. Uneori ns noiunea de cauz ilicit pare a face ntrebuinare cu aceea de obiect ilicit. De pild, obligaia vnztorului poate s aib un obiect ilicit, iar obligaia cumprtorului o cauz ilicit, consecina fiind aceeai nulitate absolut. Dar, pentru a evita o confuzie trebuie s se in seama c cel mai adesea, cauza apare ilicit sub aspectul su subiectiv, ce trebuie desprins din intenia comun a prilor,

De exemplu cumpr medicamente pentru a extrage din acestea o substan stupefiant sau a prepara substane stupefiante pe care s le valorifice la preuri mari pe piaa neagr; ntr-o astfel de situaie cauza, scopul este ilicit, iar dac s-au folosit medicamentele pentru tratament atunci att contractul ct i cauza acestuia ar fi legale. 368 De pild, la societile comerciale private, neautorizate s fac comer cu armament, contractele de cumprare de armament ncheiate de acestea sunt nule. 167

367

ceea ce duce la concluzia c pentru a vicia contractul, cauza ilicit trebuie s fi fost cunoscut de ctre cealalt parte. Proba cauzei Art. 967 din Codul civil instituie o dubl prezumie sub aspectul existenei cauzei precum i al valabilitii acesteia, astfel c cel care pretinde, att c nu exist cauz sau c este fals, va trebui s dovedeasc stabilirea inexistenei, falsitii, ilicitii i imoralitii cauzei ceea ce se poate face cu orice mijloc de prob. Atunci cnd n nscrisul constatator al conveniei este menionat scopul imediat, dovada inexistenei sau ilicitii se poate face numai prin nscrisuri, soluia fiind dictat de art. 1191 din Codul civil potrivit cruia nu se va primi niciodat o dovad cu martori n contra sau peste ceea ce cuprinde actul. Cauza neexprimat expres este prezumat a fi licit. Sanciunea cauzei Lipsa cauzei atrage nulitatea absolut a contractului deoarece i lipsete o condiie esenial de validitate. Cauza fals poate conduce la nulitate relativ sau absolut, dup cum a fost din eroare sau ci intenie. Cauza ilicit i imoral atrage nulitatea absolut a contractului. Forma contractului Prin forma contractului se nelege modalitatea de exteriorizare a voinei interne ncorporat n contract. Din acest punct de vedere se poate spune c orice contract are o anumit form care trebuie s satisfac anumite exigene n raport de destinaia acestuia. Forma contractului este dominat de principiul consensualismului potrivit cruia simpla manifestare de voin este suficient pentru ncheierea legal a contractului fr s se cear o anumit form (solo consensu obligat). Este vorba de contracte simple, ce nu prezint riscuri, n care de regul obiectul contractului sub principalele aspecte, nu i preul, sunt cunoscute de pri. De pild, vnzareacumprarea de cri, rechizite se face printr-un singur semn deoarece preul i cartea sunt cunoscute de ambele pri. Acest principiu nu este prevzut expres, fiind consacrat de cteva texte din Codul civil. Art. 1295 alin. 1 din Codul civil statueaz c vnzarea este perfect ntre pri i proprietatea este de drept strmutat la cumprtor n privina vnztorului, ndat ce prile s-au nvoit asupra lucrului i asupra preului, dei lucrul nc nu se va fi predat i preul nc nu se va fi numrat.; art. 971 din Codul civil dispune c n contracte ce are ca obiect translaia proprietii sau a unui alt drept real, proprietatea sau dreptul se a transmite prin efectul consimmntului prilor i lucrul rmne in rizaco pericolul dobnditorului, chiar dac nu i s-a fcut tradiiunea lucrului. Din aceste dispoziii legale vom evidenia cteva aspecte care definesc manifestarea de voin: - legiuitorul folosete termenul nvoial care presupune negociere, tocmeal, nelegere; - nvoiala presupune cunoaterea obiectului contractului din punct de vedere cantitativ i calitativ, precum i a clauzelor de garanie sau post garanie etc. - obiectul contractului este licit i ndeplinete condiiile minime de calitate instituite n normele de protecie;

168

- pentru ca lucrul s rmn n riscul dobnditorului nseamn c acesta a fost individualizat n momentul vnzrii i, deci, este cunoscut de dobnditor, care astfel a dobndit proprietatea, dei lucrul rmne n posesia vnztorului pn la ridicare de ctre cumprtor; - clauzele unui astfel de contract pot rezulta din certificatul de garanie, cartea tehnic, instruciuni de folosire, oferte publice, clauze care se presupun a fi cunoscute la data ncheierii contractului de ctre ambele pri. Forma cerut ad validitatem (adic pentru a asigura validitatea acestuia Pentru anumite contracte importante pentru pri precum i pentru societate este necesar ca acestea s se desfoare normal i cu riscuri minime. Astfel, legiuitorul a impus o form special care trebuie s satisfac unele cerine de protecie a creditului comercial, a creditului public i privat, interesului prilor, al terilor ct i al statului. De pild, prin condiionarea valabilitii unor contracte, dac sunt ncheiate sub form autentic, deci n faa funcionarului public - notarul public - specialist n domeniul se urmrete: - corecta identificare a prilor pentru prevenirea substituirii de persoane i folosirii de acte de identitate false etc.; - contractele s nu fie ilegale (cum ar fi cu cauz ilicit), nule sau anulabile ori s nu conin clauze contrare legii i bunelor moravuri; - corecta nelegere de ctre pri, a obligaiilor ce i le asum, a drepturilor ce le dobndesc n ce condiii i ce efecte au sau pot avea asupra persoanei i patrimoniului acesteia; - realitatea consimmntului, a cauzei i a semnturilor prin care prile se oblig; - prevenirea fraudei la lege ori nclcarea legi de ctre una din pri; - prevenirea clauzelor abuzive; - aprarea creditului comercial, a terilor; - cunoaterea de autoriti a circulaiei unor bunuri sau sume mai mari de 10.000 de euro.369 Din acest motiv serviciul notarial este un serviciu de interes public respectiv un serviciu calificat, desfurat de persoane specializate, prin care se satisface interesul public i implicit interesul privat (legitim). Conform art. 50 din Legea nr. 36/1995, notarul este obligat s se conving de identitatea prilor stabilit dup caz, prin: a) acte de identitate sau legitimaii oficiale prevzute cu semntur, tampil i fotografia posesorului; b) atestarea avocatului care asist partea; c) doi martori de identitate, cunoscui personal de notarul public sau legitimai conform lit. a). Potrivit art. 6 din Legea nr. 36/1995 "Notarii publici i celelalte instituii prevzute la art. 5, care desfoar activitate notarial, au obligaia s verifice ca actele pe care le instrumenteaz s nu cuprind clauze contrare legii i bunelor moravuri; s cear i s dea lmuriri prilor asupra coninutului acestor acte
369

A se vedea Legea nr. 656/2002 privind splarea banilor. 169

spre a se convinge c le-au neles sensul i le-au acceptat efectele, n scopul prevenirii litigiilor...". Dac nscrisul prezentat de pri spre autentificare are un coninut ndoielnic, iar notarul public nu poate refuza instrumentarea actului, va atrage atenia prilor asupra consecinelor juridice la care se expun i va face meniune expres n act. De o importan deosebit este activitatea notarului i n domeniul legalizrii semnturilor de pe nscrisuri, a specimenelor de semntur, precum i a sigiliilor. n cazul autentificrii contractelor, pentru a lua consimmntul prilor, dup citirea actului, notarul public le va ntreba dac au neles coninutul acestuia i dac cele cuprinse n act exprim voina lor. (art. 60 alin. 2 din Legea nr. 36/1995). Actele de nstrinare ale unor imobile se fac sub form autentic pentru validitatea lor. 370 Uneori prile pentru a beneficia de prevederile art. 66 din Legea nr. 36/1995 ncheie contracte sub form autentic, deoarece ntr-o astfel de situaie acestea au putere de titlu executoriu, nemaifiind nevoie de investire cu titlu executoriu pe calea greoaie a procedurii judiciare. Actul autentificat de notarul public care constat o crean cert i lichid are putere de titlu executoriu la data exigibilitii acesteia. (art. 66 alin. 1 din Legea nr. 36/1995). Condiiile de ndeplinit pentru autentificarea actului sunt: a) forma solemn creat contractului se impune pe ntreg coninutul acestuia, att pentru clauzele eseniale ct i pentru cele neeseniale; b) dac un act juridic se afl n interdependen cu un contract solemn, el trebuie ncheiat cu aceeai form solemn; c) actul prin care se constat ineficiena unui contract solemn trebuie s fie fcut n form solemn. Forma cerut ad probationem Forma cerut ad probationem este cerin legal impus de lege371 sau de pri i care const n ntocmirea unui nscris care s probeze contractul ncheiat de regul, atunci cnd conine mai multe elemente legate de pre, obiectul contractului, calitate, cantitate, modaliti de executare, condiii, termene. Nerespectarea ei atrage imposibilitatea dovedirii i deci imposibilitatea acionrii n justiie a debitorului recalcitrant. (Idem est non esse et non probari). Dei contractul este ncheiat prin realizarea acordului de voin (negotium juris) legea impune forma scris pentru a-l proba (instrumentum probationis). Prin urmare nu trebuie confundat ncheierea contractului cu proba acestuia.372 n cazul condiiei ad validitatem, contractul se ncheie n momentul validrii (autentificrii) lui de autoritatea competent (notarul public). Forma scris (ad probationem) se justific pentru raiuni practice: dei ncheiat, contractul poate fi contestat de contractant n totalitate sau sub aspectul unor clauze, astfel c un minim de prevedere ndeamn la redactarea unui nscris care s redea fidel voina prilor contribuind astfel la securitatea juridic a circuitului civil sau comercial al bunurilor, serviciilor i valorilor.
n dreptul nostru astfel de contracte solemne sunt: donaia, ipoteca convenional, contractul de arendare, contractul de societate comercial, nstrinarea terenurilor intravilane i extravilane. 371 A se vedea art. 2 i 4 din Legea nr. 469 din 9 iulie 2002 privind unele msuri pentru ntrirea disciplinei contractule prin care se dispune clauzele minime obligaorii pe care trebuie s conin un contract comercial precum i celelalte contracte ncheiate pentru realizarea actelor de comer. 372 Dr. Sache Neculescu op.cit. p.69. 170
370

n ceea ce privete domeniul de aplicare a formei cerute n scopul probaiunii legea impune pentru o serie de contracte forma scris cum sunt: contractul de nchiriere, contractul de asigurare, depozitul voluntar, orice contract al crui obiect are o valoare mai mare de 250 lei (art. 1191 din Codul civil). n cazul acestor contracte la care este obligatorie forma ad probationem, prile pot conveni ca semnarea contractului s se efectueze n faa notarului pentru legalizarea semnturilor i a sigiliilor. Se tie c n afaceri au fost cazuri cnd partea i contest semntura de pe contract, iar n unele situaii este chiar foarte greu s se probeze apartenena semnturii cnd este indescifrabil, prescurtat, fr elemente suficiente de identificare. Semntura servete la identificarea persoanei, ca autor al actului prin care se atest, se probeaz ceva, cum ar fi de pild o convenie. O semntur care nu poate servi la identificarea autorului su, nu ndeplinete condiiile semnturii, fiind foarte riscant att pentru autorul ei ct i pentru cel cruia ar trebui s-i fie opozabil. De autenticitatea semnturii sunt legate o serie de efecte juridice (art.1171-art.1186 Codul civil). Cu privire la executarea semnturii, trebuie respectate anumite reguli pentru protecia acesteia contra imitrii sau chiar a nerecunoaterii propriei semnturi. Orice semntur trebuie s ndeplineasc anumite proprieti specifice unui semnturi care ne pune la adpost de orice risc. Individualitatea semnturii este calitatea semnturii de a fi proprie unei anumite persoane i n acelai timp de a fi diferit de oricare alta. Aceasta trebuie s conin un numr suficient de litere i semne care s reflecte caracterul proprietilor fundamentale proceselor nervoase de excitaie i inhibiie. La apariia i stabilizarea caracteristicilor definitorii ale scrisului i implicit ale semnturii, i vor aduce contribuia i ali factori dintre care notabili sunt: particularitile anatomo-fiziologice ale sistemului osos, articular i muscular i ale membrului antrenat n procesul scrierii, metoda predrii, condiiile scrierii .a. Acestor note grafice puternic individualizate pe care semntura le capt de la scris nc de la nceputul nvrii acestuia, li se vor aduga i altele pe parcursul procesului de formare a acesteia: originalitatea construciilor aduse de autor, modificrile ntocmite n urma exersrii repetate, starea psihico-fiziologic a autorului n timpul formrii deprinderii, influena mediului extern .a. Asocierea i combinarea unor astfel de particularitii va conduce la constituirea unei grupri de caracteristicii avnd o mare valoare individualizatoare. Dac o semntur provenit de la doi autori diferii pot prezenta asemnri sub multe aspecte dar niciodat acestea nu se vor extinde la ntregul lor ansamblu de caracteristici individualizatoare, adic nu vor corespunde toate. Stabilitatea relativ a semnturii, const n aceea c la o semntur particularitile eseniale se menin iar cele neeseniale pot sau nu s difere n funcie de mai muli factori interni sau externi (starea de tensiune, nervozitate, team, maladie, beie, grab, emoii, violene, dorina de simulare, deghizare etc.). Naturaleea semnturii este o alt trstur important pentru valoarea individualizatoare a acesteia. Noiunea de naturalee nsemneaz toate atribuiile pe care le genereaz unui act grafic liber, adic bazat pe o deprindere consolidat n timp. Ea presupune un automatism, o dezinvoltur n executare, posibilele corecturi sunt fcute la vedere fr vreo intenie de mascare, punnd i ele n eviden caracterul sincer al semnturii.
171

Identificarea autorului semnturii se face dup caracteristicile semnturii date de: caracteristicile topografice373, alctuirea semnturii ,374 caracteristicile liniei de baz a semnturii,375 gradul de evoluie al semnturii; presiunea de execuie a semnturii; viteza de execuie a semnturi; valoarea dimensional a semnturii; gradul de continuitate al semnturii; particularitile morfologice ale semnturii. De aceea n aplicarea semnturii trebuie respectate unele reguli astfel: - semntura s provin de la persoana autorizat sau mputernicit s o 376 aplice; - s aib ct mai multe caracteristici de identificare ; - s nu poat fi falsificat fr a exista posibilitatea identificrii autorului falsificrii; - s fie fcut cu nscrierea numelui i prenumelui 377; - s fie constant; - la aplicarea semnturii s nu te grbeti, pn nu nelegi coninutul i forma actului precum i consecinele acestuia; - s nu semnezi acte n alb, coli albe nescrise; - s se respecte ordinea semnturilor, atunci cnd este cazul i aceasta presupune acorduri, avize, verificarea sub diferite aspecte, respectiv garaniei de legalitate, oportunitate, realitate, etc. De pild, directorul general trebuie s semneze ultimul dup ce actul n cauz este semnat de emitent, eful serviciului, directorul economic. S nu uitm c semnturile falsificate printr-o serie de procedee mai mult sau mai puin ingenioase trebuie i pot fi depistate de cei care au unele cunotine despre acestea, i n mod deosebit de experi. Astfel, semnturile pot fi falsificate prin: copiere, prin imitaie,378 prin execuii din fantezie,379 falsul prin folosirea unei semnturi autentice,380 precum i prin autofalsificarea semnturii. n afaceri s-au ntlnit cazuri de autofalsificare a semnturii, pentru a putea ulterior s o conteste. Autofalsificarea sau deghizarea, cum mai este numit, se refer

Particularitile de ordin topografic ale semnturii se refer la raporturile poziionale dintre acestea i repere ca: textul i data actului, marginile documentului, i mai cuvntul ce red calitatea persoanei pe care a aplicat semntura (vnztor, cumprtor, proprietar, chiria etc.) 374 Din punct de vedere al alctuirii semnturilor pot fi: literale, semiliterale sau neliterale; unele semnturi mai conin prescurtri ale unor titluri, ca: ing. cpt. etc. sau semneaz cu mai multe variante. 375 Prin linia de baz se nelege linia imaginar ce unete prile inferioare ale tuturor elementelor ce alctuiesc semntura. 376 De pild dovada livrrii mrfii trebuie s fie fcut prin acte care s poarte semnturile i tampila delegailor societii cumprtoare, valabil mputernicii s o preia. Curtea Suprem de justiie Secia comercial, decizia nr. 1230 din 24 martie 1998 R.D.C. nr. 1 /1999, p.75. 377 De observat c din protecia contra imitaiei, bancherii care se respect semneaz cu numele i prenumele ntregi; de altfel n art.11 din Legea 59/1934 se prevede c orice semntur a unui cec trebuie s cuprind numele i prenumele emitentului. Este totui valabil semntura n care numele este ntreg iar prenumele este prescurtat sau artat numai prin iniiale. 378 n cazul imitaiei acesta poate fi: imitaie servil, imitaie liber (direct, dup exerciii prealabile, din memorie). 379 Execuia semnturii din fantezie consta fie n trasarea la ntmplare a unor semne ce realizeaz o form confuz, ncrcat, neliterar, fie prin realizarea unor grafisme pe un alt nume. 380 Falsul prin folosirea unei semnturi autentice mbrac mai multe modalitii: falsul prin decupare i xerocopiere; falsul prin furtul de semntur cu hrtie copiativ; falsul prin folosirea urmei de presiune a unei semnturi autentice; falsul prin tehnica de colaj; falsul prin transferul semnturilor de pe un document pe altul cu calculatorul. 172

373

la acele situaii cnd un individ procedeaz la modificarea propriei semnturi n ideea, deloc cinstit, de a o contesta ulterior381 i a evita obligaiile sale ce le proba. Pentru a preveni astfel de situaii negative cu privire la semntur legiuitorul a prevzut cazurile cnd semnturile trebuie s fie autentificate, (n cazul actelor autentificate conf. Legii nr.36/1995) ori semnturile legalizate, sau condiii de efectuarea semnturilor. n ceea ce privete semnturile autentificate, nu vom mai insista acestea fiind acele semnturii care se dau dup reguli clare, precise, n faa notarului public la autentificarea contractelor ad validitatem. Referitor la legalizarea semnturilor, n art. 89 din Legea nr.36/1995 se dispune: Notarul public poate legaliza semntura prilor numai pe nscrisurile pentru care legea nu cere forma autentic ca o condiie de validitate a actului. Pentru legalizarea semnturii, prile vor prezenta exemplarele nscrisului nesemnate. Notarul public va identifica prile, se va convinge c acestea cunosc coninutul nscrisului, dup care le va cere s subscrie n faa sa toate exemplarele nscrisului. n ncheierea ntocmit de notar se va arta c s-au ndeplinit condiiile eseniale ale legalizrii de semntur, n sensul art.49 lit. g, prin urmtoarele meniuni: a) data (anul, luna, ziua); b) numele prii i faptul prezentrii ei n persoan; c) constatarea subscrierii n faa notarului public a tuturor exemplarelor nscrisului. La cererea prii, notarul public poate legaliza specimenul de semntur al persoanei care se va prezenta personal la sediul biroului notarial i care va semna n faa notarului public. Dintre condiiile impuse de lege pentru executarea semnturii pe anumite acte importante exemplificm: - Orice semntur cambial trebuie s cuprind numele i prenumele sau firma celui care se oblig. Este totui valabil semntura n care prenumele este prescurtat sau artat numai prin iniial382 (art.8 din Legea nr. 58/1934); n acelai mod este reglementat i semntura ce se aplic pe un CEC, prin art. 11 din Legea nr. 59/1934.383 - reglementarea specimenului de semntur ce se reine de banca emitent a carnetului de cecuri, sau n cazul acordrii de credite, ncheierii de contracte comerciale etc., ori a specimenului de semntur ce se pstreaz pentru orice comerciant la Registrul Comerului, conform art.18 i 20 din Legea nr.26/1990 republicat. 384 Socotim c sintagma specimenul de semntur presupune ca semntura s permit identificarea autorului, ca aparinnd exclusiv acestuia, adic s fie o semntur juridic, semntur garanie, pentru securitatea relaiilor civile i
A se vedea Adrian Fril, Gheorghe Popescu, Expertiza criminalistic a semnturii, Ed. Naional, Bucureti, 1997, p. 85. 382 Observm c n cazul cambiilor, legiuitorul admite ca numai prenumele s fie prescurtat ceea ce nseamn c numele trebuie s fie scris complet. 383 Din nefericire, bncile i chiar comercianii nu respect aceste dispoziii legale, fapte ce au dus la cauzarea unor pagube imense, blocaje financiare, contribuind inclusiv la falimentul unor bncii i ageni comerciali. 384 Din pcate n practic sunt multe cazuri cnd funcionarii bancari i chiar ai Registrului Comerului, accept semnturi ale comercianilor ce nu ntrunesc condiiile minime pentru a fi specimen de semntur, cu toate consecinele negative ce decurg din aceasta pentru posesorul semnturii, teri, i n general mediul de afaceri. 173
381

comerciale (adic s fie proprie numai unei persoane i s difere de oricare alta a altei persoane). O semntur care nu conine elemente suficiente de identificare, nu ndeplinete condiiile pentru specimenul de semntur, autorul acesteia i cei care o accept fiind expui la o serie de riscuri cu implicaii deosebite. Pentru depistarea semnturilor false trebuie fcut o examinare general i o examinare special a actului n totalitatea sa, precum i a semnturii n cauz. Astfel, la examinarea unui contract de vnzare-cumprare a apartamentului ce ni-l prezint presupusul proprietar, a certificatului de nmatriculare, a crii de identitate a autoturismului sau a facturii, etc., este necesar ca nainte de a ncheia contractul s cutm ca indici de neautenticitate urmtorii: urme evidente de tergere, haurare, suprapunere sau acoperire a scrisului385, modificare a cifrelor, poziia anormal a semnturii fa de text, nesigurana n execuie a acestuia, ezitrile i tremurturile trsturilor, scrierea unor meniuni ntre rnduri, comprimarea grafismului, scrierea actului cu instrumente diferite sau de ctre persoane diferite, deformrile, absena contururilor nete i a formei regulate la impresiunile de tampil, inegaliti n luciul hrtiei, deteriorarea liniaturii sau a stratului de protecie, prezena unor pete mate, ntinderea cernelii, gradul diferit de presiune a scrisului observat ndeosebi pe verso-ul actului, etc.. n cutarea acestor indicii de neautenticitate trebuie s avem n vedere cteva reguli: stabilirea cu precizie a datelor eseniale din nscrisul respectiv, fr de care nu ar fi posibil nelarea (de exemplu, la un autoturism strin intereseaz seria motorului, asiului, anul de fabricaie care trebuie s fie sub 8 ani vechime pentru a putea fi nmatriculat; la un certificat de proprietate pot fi falsificate numele, suprafaa, iar la o fil C.E.C., cifrele i literele care reprezint suma, semntura, tampila, att la emitent ct i la girant etc.); hrtia suport i toate cifrele, literele, tampila i alte semne grafice trebuie s fie contemporane (au fost cazuri cnd pe un act de eviden contabil, factur tipografiat n 1993, s-a scris ca dat a emiterii data anterioar 5.06.1990, discordan ce indic falsul la prima vedere); analiza nscrisului n raport cu mediul386 n care se pretinde c a fost ntocmit: astfel la data la care scrie c a fost ntocmit, anumite organe ale statului, instituii, ageni economici aveau o anumit denumire, un anumit facsimil de tampil, sigiliu, o anumit ortografie a scrisului sau tip de formulare, etc., care ulterior s-au schimbat; compararea nscrisului bnuit de fals, sub aspectul numrului de ordine i al datei de emitere, cu nscrisurile de acelai gen, anterioare sau posterioare, precum i cu registrul de numerotare sau cu documentul de
De pild, pe un act regula este ca facsimilul de tampil s fie peste semntur i nu invers sau scrisul unui act trebuie s fie sub facsimilul tampilei. 386 De pild, denumirile ministerelor, ale unor ageni economici s-au schimbat n timp, denumirile acestora fiind specifice unor anumite perioade de timp, ori dac nu exist concordana ntre denumirea acestora i perioada respectiv, raportat la actul n cauz este evident falsul. Prin mediu nelegem: mediul politic, social, economic, geografic, specific fiecrei perioade legate de datele consemnate n nscris, definit printr-o serie de trsturi i caracteristici. 174
385

cumprare a carnetului de formulare tip. Conform unor Hotrri ale Guvernului de-a lungul timpului s-au stabilit anumite formulare unice folosite n contabilitate, din care cele cu regim special, care au serie i numr de tipografie sau serie specific judeului ori chiar agentului economic care le folosete, formulare care se distribuie sub controlul Direciilor Generale ale Controlului Financiar de Stat i Finanelor Publice, cu consemnarea seriilor, datelor i a persoanelor fizice i juridice care le-au cumprat. De pild, formularele folosite n baza H.G.R. 768/1993 s-au schimbat prin H.G.R. 831/1997. De pild, pentru a sesiza dac un buletin sau o adeverin de identitate, o carte de identitate ori un paaport sunt false, proced n felul urmtor: comparm persoana din fotografie dup semnalmente cu cel care prezint documentul de identitate, ncepnd cu forma capului (ptrat, dreptunghiular, oval, rotund, triunghiular sau rombic), limea feei, a frunii, limea rdcinii nasului (lat, mijlocie, ngust), a bazei nasului, grosimea buzelor (subiri), mijlocii, groase), dimensiunea gurii (mic, mijlocie, mare), brbie (bilobat, alungit, dublat), ochi (mari, mijlocii, mici sau drepi, cu comisurile interne ridicate sau coborte), sprncenele (reunite, apropiate, deprtate) etc.; constatm numrul de file n plus sau n minus, verificm ordinea numerotrii paginilor, care trebuie s aibe acelai numr i aceiai serie, acelai desen, grad de uzur, precum i dac sistemul de prindere al filelor este intact; orice deficien sub aceste aspecte justific suspiciunea de fals; verificm dac actul este expirat, adic dac s-a depit data trecut la rubrica valabil pn la data din dreptul ultimei fotografii, respectiv fotografia cea mai recent; urmrim dac exist discordan ntre data naterii i vrsta apreciat dup ultima fotografie din actul de identitate, sau ntre locul de natere, domiciliul i anumite caracteristici ale persoanei cum sunt: accentul, care poate fi oltenesc, moldovenesc, ardelenesc etc., linia mbrcmintei, specificitatea gesturilor, numrul de nmatriculare al autovehiculului cu care a venit i altele; cutm discontinuitate, comparnd fragmentele de amprent ale tampilei cu tu i ale tampilei timbru sec de pe fotografie, cu cele de pe pagina actului de identitate; verificm dac exist diferene eseniale ntre semntura de pe actul de identitate i semntura depus de posesorul acestuia pe documentul contabil, n prezena celui cruia trebuie s-i constatm existena sau inexistena falsului cu privire le identitate; urmrim dac sunt deteriorri ale fotografiei, tampilelor aplicate pa aceasta, lipsa vreunei tampile, neautenticitatea amprentei tampilelor rezultat din imperfeciunile acesteia, dimensiuni diferite, litere n plus sau lips etc.;

175

verificm dac amprenta tampilelor de pe actul de identitate corespunde cu tampilele instituiilor n vigoare la data emiterii actului; spre exemplu un buletin de identitate emis n anul 1994 are aplicat o tampil cu stema Republicii Socialiste Romnia n loc de stema oficial a Romniei, aprobat de Parlament; observm dac nu cumva avem de-a face cu acte de identitate rebut, sustrase de la tipografie i completate ulterior n fals, de persoane incorecte; acestea se cunosc dup serii incomplete adugate cu cifre, litere, desene ori filigran imperfect sau dup orice alt defect de fabricaie ori scriere greit etc.; cutm alterri ale scrisului de pe actul respectiv, efectuate prin: tersturi, adugiri, transformarea unuia sau mai multor semne grafice, suprapunerea de noi trsturi peste cele originale, ruperea unei poriuni din acestea etc.. Constatarea acestor indicii ale falsului se poate face cu ochiul liber, prin privire n lumin incident sau transparen, folosind o surs puternic de iluminat (lumina solar, bec electric, lamp U.V. etc.), prin pipire, examinare cu lupa, cu microscopul, fotografierea de detaliu etc.. Evident c aceste simple constatri au valoare atunci cnd, sesizndu-ne de un fals, l tratm ca atare i refuzm propunerile ce ni se fac, aprndu-ne astfel ntr-o prim faz de nelciuni i contracte pgubitoare. ns pentru a stabili falsitatea unui act i a-l folosi ca prob n instan sunt necesare constatrile tehnico-tiinifice sau expertizele ce se efectueaz dup o anumit procedur i numai de specialiti sau experi autorizai. Urmare a extinderii comerului electronic a aprut Legea nr. 455 din 18 iulie 2001 privind semntura electronic. Astfel, prin semntur electronic se neleg date n form electronic, care sunt ataate sau logic asociate cu alte date n form electronic i care servesc ca metod de identificare. Prin semntur electronic extins se nelege acea semntur electronic care ndeplinete cumulativ urmtoarele condiii: a) este legat n mod unic de semnatar; b) asigur identificarea semnatarului; c) este creat prin mijloace controlate exclusiv de semnatar; d) este legat de datele n form electronic, la care se raporteaz n aa fel nct orice modificare ulterioar a acestora este identificabil. Semnatarul reprezint autorul semnturii, care este o persoan ce deine un dispozitiv de creare a semnturii electronice i care acioneaz fie n nume propriu, fie ca reprezentant al unui ter. Date de creare a semnturii electronice reprezint orice date n form electronic cu caracter de unicitate, cum ar fi coduri sau chei criptografice private, care sunt folosite de semnatar pentru crearea unei semnturi electronice. Dispozitiv de creare a semnturii electronice reprezint software i/sau hardware configurate, utilizate pentru a implementa datele de creare a semnturii electronice. Dispozitiv securizat de creare a semnturii electronice reprezint acel dispozitiv de creare a semnturii electronice care ndeplinete cumulativ urmtoarele condiii:

176

datele de creare a semnturii utilizate pentru generarea acestuia s poat aprea numai o singur dat i confidenialitatea acestora s poat fi asigurat; b) datele de creare a semnturii utilizate pentru generarea acestuia s nu poat fi deduse; c) semntura s fie protejat mpotriva falsificrii prin mijloacele tehnice disponibile la momentul generrii acesteia; d) datele de creare a semnturii s poat fi protejate n mod efectiv de ctre semnatar mpotriva utilizrii acestora de ctre persoane neautorizate; e) s nu modifice datele n form electronic, care trebuie s fie semnate i nici s nu mpiedice ca acestea s fie prezentate semnatarului nainte de finalizarea procesului de semnare. Datele de verificare a semnturii electronice reprezint date n form electronic, cum ar fi coduri sau chei criptografice publice, care sunt utilizate n scopul verificrii unei semnturi electronice. Dispozitivul de verificare a semnturii electronice reprezint software i/sau hardware configurat, utilizat pentru a implementa datele de verificare a semnturii electronice. Certificatul semnturii reprezint o colecie de date n form electronic ce atest legtura dintre datele de verificare a semnturii electronice i o persoan, confirmnd identitatea acelei persoane. Certificat calificat reprezint un certificat care satisface condiiile special prevzute de lege (art.18) i care este eliberat de un furnizor de servicii de certificare ce satisface anumite cerine strict prevzute de lege (art.20). Furnizorul de servicii de certificare reprezint orice persoan romn sau strin, care elibereaz certificate sau care presteaz alte servicii legate de semntura electronic. Furnizorul de servicii de certificare calificat este acel furnizor de servicii de certificare care elibereaz certificate calificate. Furnizorul de servicii de certificare calificat trebuie s dispun de resurse financiare pentru acoperirea prejudiciilor pa care le-ar putea cauza cu prilejul desfurrii activitilor legate de certificarea semnturii electronice. Asigurarea se realizeaz fie prin subscrierea unei polie de asigurare la o societate de asigurri, fie prin intermediul unei scrisori de garanie din partea unei instituii financiare de specialitate, fie printr-o alt modalitate stabilit prin decizie a autoritii de reglementare i supraveghere specializate n domeniu. Suma asigurat i suma acoperit prin scrisoarea de garanie sunt stabilite de autoritatea de reglementare i supraveghere specializat n domeniu. Forma cerut pentru opozabilitate Forma cerut pentru opozabilitatea contractului fa de teri reprezint formalitile impuse de lege pentru a oferi posibilitatea persoanelor strine contractului de a-l cunoate i respecta. Dei contractul produce efecte doar ntre prile contractante i avnzi cauza ai acestora, el nu poate fi ignorat de teri (penitus extranei). Cu toate c nu li se poate opune, contractul creeaz o situaie juridic pe care terii sunt chemai s o respecte, situaie ce ine de respectarea drepturilor i libertilor omului. Dar, pentru ca acest lucru s se respecte, este nevoie ca ei s ia cunotin de ncheierea contractului prin sistemul publicitii. Cele mai frecvente aplicaii ale
177

a)

acestei forme sunt n materia publicitii contractelor de societate comercial fcute prin nregistrarea la Registrul Comerului sau a publicitii nstrinrilor imobiliare, a concesionrii terenurilor de orice natur, a ipotecii prin Cartea funciar, ori a garaniilor reale prin Arhiva Electronic a Garaniilor Reale Mobiliare. De la aceste instituii oricine poate obine contracost informaii despre situaia juridic a obiectelor contractelor n cauz, ca n funcie de acestea s-i conduc afacerea. Sanciunea nerespectrii acestor forme de publicitate o reprezint inopozabilitatea contractului fa de teri, n sensul c nu i se poate cere terului s respecte ceea ce nu cunoate.

7. Funcionarea societilor comerciale 7.1.1. Consideraii generale Fiind persoan juridic, societatea comercial prezint urmtoarele elemente constitutive: Un patrimoniu propriu; Organizare de sine stttoare; Un scop licit bine determinat. Funcionarea societilor comerciale vizeaz n principal urmtoarele aspecte: aporturile aduse n societate, mprirea beneficiilor, administrarea i controlul societii, registrele societii. Deoarece au fost analizate problemele privind aporturile asociailor i mprirea beneficiilor, n cele ce urmeaz ne vom referi la funcionarea societilor comerciale din punct de vedere al conducerii, administrrii, controlului i actelor societii. 7.1.2. Organele societii. Funcionarea societii presupune existena unor organe de conducere, de administrare i de control. Organul de conducere, organul de deliberare al societii este adunarea general a asociailor, respectiv a acionarilor. Adunarea general este un organ colectiv format din totalitatea asociailor, care funcioneaz pe principiul majoritii. Organul executiv este administratorul, respectiv administratorii societii. Controlul gestiunii administratorilor se realizeaz de ctre asociai, sau de ctre un organ specializat cenzorii societii. Pentru fiecare form de societate, legea stabilete care sunt organele societii i condiiile de organizare i funcionare, atribuiile acestora, interdiciile i sanciunile ce se aplic n cazul nerespectrii legii. Registrele comerciale Societile comerciale ca orice comerciant trebuie s in n mod obligatoriu: registrul personal, registrul inventar i registrul cazier. Orice comerciant este dator ca n registrul jurnal s nscrie pe fiecare zi ce are s ia i ce are s dea, operaiunile comerului sau, conveniile, accepiunile sau
178

girurile efectelor comerciale i n general tot ce pornete i pltete sub orice titlu, trecnd la fiecare sfrit de lun i sumele ntrebuinate pentru cheltuielile casei sale. Acest registru jurnal este deosebit de alte registre ce se obinuiesc n contabilitatea comercial, dar care nu sunt obligatorii. (art. 23 din Codul comercial). Comerciantul este dator a efectua la nceputul comerului su i n fiecare an, sun a sa semntur, un inventar de averea sa mobil i imobil, i de datoriile sale active i pasive, ncheind bilanul cuvenit. Acest inventar i bilan le va copia n registrul special pentru aceasta i le va semna. Toate efectele i datoriile active trebuie evaluate n inventar i bilan, dup preul curent la epoca facerii inventarului. Datoriile active greu de ncasat sau ndoielnice se vor preui dup probabiliti; creanele ce nu se pot ncasa se vor nscrie numai pentru memorie. Dac sunt mai muli tovari solidari trebuie s subsemneze fiecare. (art. 24 din Codul comercial). Comercianii sunt datori a pstra, timp de 10 ani, registrele pe care legea le impune a ine precum i scrisorile i telefoanele primite. a). Legea nr. 31/1990, prin art. 172-175 dispune, pentru unele forme de societi, inerea i a altor registre, dect cele dispuse de codul comercial. n cazul societii pe aciuni i n comandit pe aciuni, administratorii sau cenzorii au obligaia s in urmtoarele registre: - Un registru al acionarilor, care s arate numele, prenumele, domiciliul sau sediul acionarilor cu aciuni nominative, precum i vrsmintele fcute n contul aciunilor. Evidena aciunilor emise n form dematerializat i tranzacionate pe o pia organizat va fi inut de un registru independent privat al acionarilor, conform Legii 52/1994; - Un registru al edinelor i deliberrilor consiliului de administraie; - Un registru al edinelor i deliberrilor comitetului de direcie; - Un registru al deliberrilor i constatrilor fcute de cenzori n exercitarea mandatului lor; - Un registru al obligaiunilor, care s arate totalul obligaiunilor emise i al celor rambursate, numele i prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul titularilor, cnd ele sunt nominative. Evidena obligaiunilor emise n form dematerializat i tranzacionate pe o pia organizat va fi inut conform Legii nr. 52/1994. Potrivit art. 173 din Legea nr. 31/1990, republicat, administratorii sunt obligai s pun la dispoziia acionarilor registrele i n conformitate cu dispoziiile prevzute la art. 172 alin.( 1) lit. a i b i s elibereze, la cerere, pe cheltuiala acestora, copii legalizate. n urma modificrii, n aceleai condiii trebuie s pun la dispoziia deintorilor de obligaiuni extrase din registrul de obligaiuni. Potrivit reglementrilor actuale se pot constitui societi comerciale care s in registre independente private pe baz de contract celorlalte societi comerciale i, respectiv, s ntocmeasc registrul acionarilor sau obligaiunilor i s efectueze nregistrrile legate de acest registru, manual sau cumputerizat. Legea nr. 31/1990, republicat, mai prevede pentru administratorul societii cu rspundere limitat, obligaia inerii unui registru al asociailor n care se vor nscrie
179

toate datele de identificare ale asociailor, partea fiecruia la capitalul social, transferul prilor sociale i modificrile referitoare la acestea (art. 193 alin. 1). Lichidatorii au obligaia de a ine un registru cu toate operaiunile lichidrii, n ordinea datei lor. (art. 247 alin. (4)) Registrele tuturor societilor vor fi pstrate timp de 5 ani. (art. 255 pct. 3 din Legea nr. 31/1990. Aceasta prevedere este discutabil deoarece aceste registre pot constitui probe pentru infraciuni pe care rspunderea penal se prescrie, dup 8, 10 i chiar 15 ani. Or, dac ele se pstreaz numai 5 ani, probaiunea infraciunilor grave este foarte greu de fcut. b). Legea contabilitii 82/1991 oblig pe comerciant s ntocmeasc trei registre: o Registrul jurnal; o Registrul inventar; o Registrul cartea mare. Aceste registre sunt obligatorii, dispoziiile Legii nr. 82/1991 completndu-se cu dispoziiile Codului comercial mai sus prezentate. Registrul cartea mare nu este obligatoriu pentru micii comerciani. Registrele contabile trebuie inute n mod regulat, i, potrivit legii (Legea contabilitii i Codul comercial) trebuie pstrate timp de 10 ani. n caz de ncetare a activitii, registrele se predau la arhivele statului. Dac se utilizeaz sisteme de prelucrare automat a datelor, exist aceleai obligaii de respectare a normelor contabile privind stocarea, pstrarea i controlul datelor. Societatea comercial, prin grija administratorilor, este obligat ca la sfritul exerciiului financiar s ntocmeasc bilanul contabil. Dup aprobarea de ctre adunarea general a asociailor, bilanul i contul de profit i pierderi va fi depus de ctre administratori la administraia financiar. Bilanul se public n Monitorul Oficial i va fi depus la oficiul registrului comerului. 7.2 Adunarea general Legea 31/1990 reglementeaz adunarea general numai n cazul societii pe aciuni, n comandit pe aciuni i societii cu rspundere limitat. n cazul celorlalte forme de societate n nume colectiv i n comandit simpl legea nu prevede un atare organ al societii, deciziile se iau de ctre asociai . 7.2.1. Felurile adunrii generale n funcie de problemele supuse deliberrii, legea face distincie ntre adunri generale ordinare, chemate s decid asupra unor probleme obinuite, i adunri generale extraordinare, ce se ntrunesc pentru reglementarea unor probleme ce vizeaz elemente fundamentale ale existenei societii.

180

A. Adunarea ordinar Se ntrunete cel puin o dat pe an, n cel mult 3 luni de la ncheierea exerciiului financiar. Cnd actul constitutiv nu dispune altfel, ele se vor ine la sediul societii i n localul ce se va indica n convocare. Potrivit art. 111 al. (2) din Legea nr. 31/1990, n afar de dezbaterea altor probleme nscrise n ordinea de zi adunarea general ordinar este obligat: a) s discute, s aprobe sau s modifice bilanul contabil, dup ascultarea raportului administratorilor i cenzorilor i s fixeze dividentele; b) s aleag pe administratori i cenzori; c) s fixeze remuneraia cuvenit pentru exerciiul n curs administratorilor i cenzorilor, dac nu a fost stabilit prin actul constitutiv; d) s se pronune asupra gestiunii administratorilor; e) s stabileasc bugetul de venituri i cheltuieli i, dup caz, programul de activitate pe exerciiul financiar urmtor; f) s hotrasc gajarea, nchirierea sau desfiinarea unei sau a mai multor uniti ale societii. n societatea pe aciuni sau n comandit pe aciuni, pentru validitatea deliberrilor adunrilor ordinare, este necesar prezena acionarilor care s reprezinte cel puin jumtate din capitalul social, iar hotrrile vor fi luate de acionarii ce dein majoritatea absolut din capitalul social reprezentat n adunare, dac n actul constitutiv sau n lege nu se prevede o majoritate mai mare. Dac nu se realizeaz majoritatea cerut, adunarea ce se va ntruni dup o a doua convocare, Poate s delibereze asupra problemelor puse la ordinea de zi a celei dinti adunri, oricare ar fi partea de capital social reprezentat de acionarii prezeni, cu majoritate. n societatea cu rspundere limitat, asupra problemelor obinuite, adunarea decide prin votul reprezentnd majoritatea absolut a asociailor i a prilor sociale (art. 187 din Legea 31/1990). n cazul societii n nume colectiv sau societii n comandit simpl, hotrrile se iau prin votul asociailor care reprezint majoritatea absolut a capitalului social387. n concluzie, luarea deciziilor n adunarea general are la baz principiul majoritii n capital, nu n numr. Prin majoritate, sau majoritate absolut se nelege jumtate plus unu, din totalul asociailor. B. Adunarea extraordinar Adunarea general extraordinar este format din toi asociaii i se ntrunete ori de cte ori este nevoie a se lua o hotrre n problemele care privesc: - Prelungirea duratei societii; - Mrirea sau reducerea capitalului social; - Schimbarea obiectului sau a formei societii; - Mutarea sediului; - Fuziunea cu alte societi; - Dizolvarea anticipat a societii.
387

Stanciu D. Crpenaru, Drept comercial romn, Editura ALL BECK, Bucureti 2000, p. 206. 181

n societatea pe aciuni sau n comandit pe aciuni, pentru validitatea deliberrilor adunrii extraordinare, dac actul constitutiv nu prevede altfel, este necesar prezena acionarilor reprezentnd din capitalul social, iar hotrrile se iau cu votul unui numr de acionari care s reprezinte cel puin din capitalul social. Potrivit art. 114 din Legea 31/1990 adunarea general extraordinar poate delega consiliului de administraie sau administratorului unic, exerciiul atribuiilor sale privind: - mutarea sediului societii; - schimbarea obiectului de activitate; - majorarea capitalului social; - reducerea capitalului social sau rentregirea lui prin emisiunea de noi aciuni sau conversia aciunilor dintr-o categorie n alta; n societile cu rspundere limitat, pentru hotrrile avnd ca obiect modificarea actului constitutiv, este necesar votul tuturor asociailor n afar de cazul cnd legea sau actul constitutiv prevede altfel. n cazul societilor n nume colectiv i n comandit simpl pentru modificrile aduse actului constitutiv se cere unanimitatea asociailor. C. Adunarea special Adunarea special privete societatea pe aciuni i n comandit pe aciuni i are n vedere ntrunirea titularilor de aciuni prefereniale cu dividend prioritar fr drept de vot (art.96) i adunarea deintorilor de aciuni dintr-o anumit categorie de aciuni unde se hotrte modificarea drepturilor i obligaiilor lor. 7.2.2. Convocarea adunrii generale Adunarea general se convoac de ctre administratori i de ctre asociai. Administratorii sunt obligai s convoace adunarea general cel puin o dat pe an sau ori de cte ori este necesar. n societatea pe aciuni sau n comandit pe aciuni, legea prevede c administratorii sunt obligai s convoace de ndat adunarea general la cererea acionarilor reprezentnd a zecea parte din capitalul social dac actul constitutiv nu prevede altfel i dac se cere a se hotr asupra problemelor ce intr n atribuiile adunrii. Dac administratorii nu se conformeaz acestei obligaii, asociaii se pot adresa instanei judectoreti care va putea ordona convocarea i va desemna unul dintre acionari s prezideze adunarea (art. 119 alin 3 din Legea 31/1990). Potrivit legii, convocarea trebuie s conin locul i data inerii adunrii, precum i ordinea de zi. Locul adunrii este de obicei sediul societii, iar data fixat trebuie s fie nu nainte de 15 zile de la data comunicrii convocrii. n cazul societilor cu un numr mare de acionari ntiinarea se face prin publicarea convocrii n Monitorul Oficial, precum i ntr-unul din ziarele rspndite din localitatea unde se afl sediul societii sau cea mai apropiat localitate.

182

n societile cu rspundere limitat un asociat sau un numr de asociai ce reprezint cel puin din capitalul social vor putea cere convocarea adunrii generale cu artarea scopului acestei convocri. Dac administratorul nu d curs acestei solicitri se va putea urma procedura prevzut de art. 119 alin 3 din Legea 31/1990. Comunicarea convocrii se face prin scrisoare recomandat, afar de cazul n care s-a prevzut altfel prin actul constitutiv. n cazul societilor n nume colectiv i n comandit simpl convocarea adunrii generale se va face dup procedura artat n societile cu rspundere limitat, innd cont ns de specificul acestor societi. 7.2.3. edina adunrii generale La edinele adunrii generale particip asociaii/acionarii. Asociaii/acionarii vor putea fi reprezentai n adunarea general numai prin ali acionari sau asociai n baza unei procuri speciale. Administratorii i funcionarii societii nu pot reprezenta pe acionari/asociai, sub sanciunea nulitii hotrrii, dac, fr votul acestora, nu s-ar fi obinut majoritatea cerut. Desfurarea edinei. edina se va ine n locul, data, ora artate n convocare i se va conduce de preedintele consiliului de administraie sau unul dintre administratori. Adunarea general va alege dintre acionari sau asociai unul pn la trei secretari care vor verifica lista de prezen, artnd capitalul care l reprezint fiecare, precum i procesul-verbal ntocmit de cenzori pentru constatarea ndeplinirii tuturor formalitilor prevzute de lege i actul constitutiv pentru inerea adunrii. Dac sunt ntrunite condiiile cerute de lege se trece la dezbaterea problemelor prevzute de ordinea de zi. Exercitarea dreptului de vot. Potrivit legii, o aciune sau parte social deinut d dreptul la un vot. Nu au drept de vot acionari care dein aciuni prefereniale cu dividend prioritar fr drept de vot. Exerciiul dreptului de vot este suspendat pentru asociaii/acionarii care nu au achitat vrsmintele ajunse la scaden. Legea stabilete unele limitri n ceea ce privete dreptul de vot: - Dreptul de vot nu poate fi cedat; - n cazul unui conflict de interese ntre un asociat i societate, asociatul trebuie s se abin de la deliberare privind operaiunea n cauz. n caz contrar asociatul va rspunde pentru daunele aduse societii dac fr votul su nu s-ar fi ntrunit majoritatea cerut de lege; - Administratorilor le este interzis s voteze n probleme privind descrcarea gestiunii lor sau cnd persoana sau administraia lor ar fi pus n discuie. Adoptarea hotrrilor se face prin vot deschis. Pe cale de excepie votul secret este obligatoriu pentru:
183

- alegerea membrilor consiliului de administraie; - alegerea cenzorilor; - revocarea membrilor consiliului de administraie; - revocarea cenzorilor; - luarea hotrrilor privind rspunderea administratorilor. n cazul societilor comerciale cu rspundere limitat, votarea se poate face i prin coresponden. Lucrrile adunrii se consemneaz ntr-un proces verbal semnat de preedinte i secretar. La procesul verbal se vor anexa actele referitoare la convocare i va fi trecut n registrul adunrilor generale. Hotrrile adunrii generale Hotrrile luate de adunarea general cu respectarea legii i a actului constitutiv sunt obligatorii pentru toi asociaii. Pentru a fi opozabile terilor hotrrile adunrii generale trebuie publicate. n societatea pe aciuni sau n comandit pe aciuni, legea cere ca hotrrile adunrii s fie depuse n termen de 15 zile la registrul comerului pentru a fi publicate n Monitorul Oficial. Hotrrile nu vor putea fi executate nainte de ndeplinirea acestor formaliti. n cazul societilor cu rspundere limitat i societilor n nume colectiv i n comandit simpl exist obligaia nregistrrii hotrrilor adunrii generale n registrul comerului. Hotrrile adunrii generale adoptate cu nclcarea legii sau a actelor constitutive pot fi anulate pe cale judectoreasc. Dreptul de a ataca hotrrea nelegal aparine administratorului. Odat cu introducerea aciunii se poate cere instanei suspendarea hotrrii atacate. Hotrrea definitiv de anulare trebuie s fie menionat n registrul comerului i publicat n Monitorul Oficial. 7.3.Administratorii societii 7.3.1. Dispoziii generale Voina social a oricrei societi comerciale exprimat de adunarea general este dus la ndeplinire de organele executive, adic administratorii societii. n societatea n nume colectiv gestiunea societii este asigurat de unul sau mai muli administratori. Societatea n comandit simpl va fi administrat de unul sau mai muli asociai comanditai. n societatea cu rspundere limitat, administrarea societii este realizat de u nul sau mai muli administratori. n societatea n comandit pe aciuni administrarea societii este ncredinat unuia sau mai multor asociai comanditai. Societatea pe aciuni este administrat de unul sau mai muli administratori. Cnd sunt mai muli administratori, ei constituie un consiliu de administraie n cazul societii pe aciuni i n comandit pe aciuni.

184

Calitatea de administrator o poate avea o persoan fizic, dar i o persoan juridic. n aceast din urm situaie persoana juridic va desemna o persoan fizic prin care s-i ndeplineasc funcia. Potrivit legii 31/1990 administratorii sunt desemnai la constituirea societii comerciale sau , ulterior, de ctre adunarea general. 7.3.2. Condiii cerute pentru numirea administratorilor a) s aib capacitate deplin de exerciiu; b) s nu fi fost condamnat pentru gestiune frauduloas, abuz de ncredere, fals, uz de fals, nelciune, delapidare, mrturie mincinoas, dare sau luare de mit, precum i pentru alte infraciuni prevzute de legea societilor comerciale; c) n cazul societilor pe aciuni se cere ca unicul administrator sau preedintele consiliului de administraie i cel puin jumtate din numrul administratorilor s aib cetenie romn; d) depunerea unei garanii bneti n cazul societilor pe aciuni i n comandit pe aciuni; e) persoana desemnat administrator n societatea pe aciuni sau n comandit pe aciuni s nu funcioneze n mai mult de trei consilii de administraie; f) ndeplinirea cerinei publicitii numirii administratorilor prin registrul comerului i depunerii specimenelor de semntura la oficiul registrului comerului. 7.3.3. Obligaiile administratorului Principalele obligaii ale administratorului sunt: a) de a ndeplini formalitile necesare constituirii societii; b) de a depune semnturile la registrul comerului atunci cnd a fost desemnat reprezentant al societii; c) de a prelua i pstra documentele privind constituirea societii d) de a face toate operaiunile cerute pentru ducerea la ndeplinire a obiectului societii; e) de a urmrii efectuarea vrsmintelor de ctre asociai; f) de a ine registrele cerute de lege n mod corect; g) de a ntocmi bilanul societii i contul de beneficii i pierderi, precum i de a asigura respectarea legii la repartizarea beneficiilor i plata dividendelor; h) de a lua parte la consiliile de administraie i la toate adunrile societii; i) de a ndeplini toate celelalte ndatoriri impuse de lege i actul constitutiv. 7.3.4. Puterile administratorului Potrivit art. 70 din Legea 31/1990, republicat, administratorul poate face toate operaiunile necesare pentru ducerea la ndeplinire a obiectului societii, n limitele legii i a actului constitutiv. n privina actelor de dispoziie legea instituie unele limitri ale puterii administratorului i acestea se refer la actele juridice de dobndire, nstrinare i nchiriere, schimb sau constituire de garanii asupra bunurilor societii a cror
185

valoare depete jumtate din valoarea contabil a activelor societii la data ncheierii actului juridic. n ceea ce privete puterea de reprezentare a administratorului, aceasta trebuie exprimat expres. Administratorul trebuie s-i depun semntura388 la Oficiul pentru registrul comerului, semntur prin care se angajeaz societatea, fiindu-i opozabil. 7.3.5. ncetarea funciei de administrator Funcia de administrator al societii nceteaz prin: - revocare; - renunarea sau demisia administratorului; - moartea; - incapacitatea administratorului. n ceea ce privete revocarea administratorului legea cuprinde dispoziii diferite n funcie de fiecare tip de societate. n cazul societilor de persoane i societilor cu rspundere limitat, asociaii pot decide asupra revocrii administratorului sau asupra limitrii puterilor lui, n afar de cazul cnd a fost numit prin actul constitutiv. La societile de capitaluri administratorii sunt revocabili, revocarea este de competena adunrii generale ordinare a acionarilor. n toate cazurile de ncetare a funciei administratorului, pentru opozabilitatea fa de teri, trebuie ndeplinite formalitile de publicitate la registrul comerului, cum de altfel i pentru noul administrator.

388

A se vedea supra pag. 186

CAPITOLUL V NCHEIEREA CONTRACTELOR n raporturile de drept civil i chiar de drept comercial, n mod obinuit contractul se ncheie prin discuii directe ntre prile contractante, consensul stabilindu-se verbal sau scris. ns, n mod deosebit ntre comerciani sunt multe contracte care se ncheie ntre persoane aflate n locuri diferite, iar comunicarea ntre acestea se realizeaz prin coresponden, prin Internet, folosindu-se scrisoarea, telegrama, telexul, telefaxul, e-mail etc. n ambele situaii de comunicare nemijlocit i comunicare mijlocit, acordul de voin al prilor asupra clauzelor contractuale se formeaz prin ntlnirea ofertei cu acceptarea ei. Mecanismul ntlnirii ofertei cu acceptarea este foarte complex presupunnd: -ndeplinirea contractului de adeziune389, care nu presupune negociere prealabil (cumprarea cu pre i clauze fixate anterior unilateral, cu respectarea normelor legale privind protecia consumatorului, prevenirea clauzelor abuzive etc.) cum ar fi de pild, contractul de prestri servicii telefonice, de furnizare a energiei electrice sau a apei calde etc. -negocieri directe, nemijlocite; ncheierea contractelor ntre persoane deprtate. Negocierea direct, nemijlocit, presupune discutarea contractului ntre pri, clauzele finale fiind rezultatul consensului acestora. Negocierea direct presupune c nu s-a acceptat oferta iniial i, purtndu-se negocieri, ofertantul a acceptat s-i modifice oferta n raport de cerinele formulate de cealalt parte, creia i s-a adresat oferta. ncheierea contractelor se poate face i prin simpla acceptare a unei oferte ferme aa cum a fost fcut. Negocierea poate s nu fie precedat de o ofert ferm, ci de o simpl o invitaie la ncheierea unui contract prin acceptarea de principiu a unor clauze cunoscute pentru ambele pri. Aceast invitaie se deosebete de oferta ferm prin aceea c, negocierea poate fi urmat sau concretizat ntr-un acord de principiu, scrisoare de intenie sau protocol de acord practicate mai ales n comerul internaional. n cazul acordului de principiu, scrisorii de intenie, protocolului de acord, dac acestea nu se respect, se pot cere despgubiri pe temei delictual pentru

Potrivit art. 79 din O.G. nr. 99/2000 aprobat prin Legea nr. 650/2002 n scopul protejrii consumatorilor i comercianilor, Guvernul este mputernicit s stabileasc contracte de adeziune, denumite contracte-tip cu caracter obligatoriu.Pentru unele categorii de produse/servicii, n scopul asigurrii unui echilibru ntre obligaiile i drepturile prilor contractante i pentru a promova un mediu concurenial normal, Guvernul poate stabili contracte-tip cu caracter obligatoriu. 187

389

echivalentul cheltuielilor fcute cu organizarea negocierii i cu eventualele studii fcute, dar numai dup data ncheierii acestora. Oferta de a contracta (policitaiunea) Este o propunere a unei persoane, adresat uneia sau mai multor persoane de a se ncheia un anumit contract, deci cu anumite clauze pentru care simpla acceptare este suficient pentru formarea contractului. Ea cuprinde o manifestare de voin concret referitor la un anumit contract. De pild, cumpr apartament de 3 camere, cu preul de pn la 21 000 de euro sau vnd autoturism Dacia Solenza fabricat n 2003, km zero, cu preul de 5 000 de euro. Nu se confund cu promisiunea de a contracta, care este un antecontract, respectiv care oblig la ncheierea ulterioar a unui contract. Ceea ce distinge oferta de a contracta de antecontract este faptul c oferta trebuie s ndeplineasc anumite condiii: - oferta trebuie s fie real, adic s fie o manifestare de voin real, serioas, contient i cu intenia de a angaja din punct de vedere juridic (de a produce efecte juridice). S nu lase ndoial. Oferta fcut din curtoazie, n glum sau de circumstan nu este productoare de efecte. Oferta trucat este interzis.390 De asemenea oferta trebuie s fie real i din punct de vedere al coninutului acesteia. Atunci cnd este nsoit de cadouri substaniale, de bonusuri acordate cu uurin, sau cnd preurile incluse n aceasta sunt de chilipir, trebuie s constituie un semnal serios care s impun verificarea realitii i motivaiei legale a unei astfel de oferte. - oferta trebuie s fie precis i complet, deci s cuprind toate elementele eseniale ale contractului. Chiar dac oferta este fcut prin simpla expunere la vnzare, ea trebuie s cuprind preul i modalitatea de plat.391 - oferta trebuie s fie ferm, ceea ce nseamn c ofertantul nu are posibilitatea de a modifica sau retracta. Nu este ferm oferta fcut sub rezerva acceptrii, condiie care rstoarn situaia, fcnd din destinatar un alt ofertant, astfel c acceptarea urmeaz drumul invers ctre primul ofertant. Ea poate fi implicit atunci cnd rezult din natura contractului ce urmeaz a fi ncheiat. - oferta trebuie s fie neechivoc, s exprime intenia ofertantului de a contracta, de exemplu, o marf expus n vitrin fr pre, poate conduce la concluzia c este un model, nicidecum un obiect de vnzare; pe cnd preul scris i afiat pe o marf, n vitrin, reprezint o ofert cert, neechivoc. - oferta s nu constituie o vnzare n pierdere interzis de lege; potrivit art. 19 din O.G. nr. 99/2000 privind comercializarea produselor i serviciilor de pia aprobat prin Legea 650/2002 prin vnzare n pierdere se nelege n sensul acestei ordonane, orice vnzare la un pre egal sau inferior costului de achiziie, astfel cum acesta este definit n reglementrile legale n vigoare. - oferta s nu conin condiionri interzise de lege; de pild conform art. 5 din Legea nr. 21/1996 modificat prin O. G. nr. 121/2003 sunt interzise ofertele i
Potrivit art. 5 din Legea nr. 21/19994 modificat prin O.G. nr 121/2003 este interzis participarea n mod concertat, cu oferte trucate la licitaii sau la orice alte forme de concurs de oferte. De pild sunt oferte trucate acele oferte fcute n cadrul unei licitaii n scopul reducerii sau majorrii preului dup caz de ofertani controlai de aceeai persoan n scopul manipulrii celui care vinde sau celui care n final cumpr. 391 Pentru anumite bunuri legea impune i alte condiii ofertei cum ar fi: instruciuni de folosire, condiii de garanie i postgaranie etc. 188
390

acceptrile acestora care urmresc condiionarea ncheierii unor contracte de acceptarea de ctre parteneri a unor clauze stipulnd prestaii suplimentare care, nici prin natura lor i nici conform uzanelor comerciale, nu au legtur cu obiectul acestor contracte. Oferta poate fi expres sau tacit exprimat n scris sau verbal i poate fi adresat publicului sau unei persoane determinate. Oferta adresat publicului rezult, de exemplu, din anunurile de vnzare lansate prin diferite publicaii cotidiene sau din expunerea cu pre n vitrina magazinului. n acest caz, ofertantul va fi obligat fa de primul acceptato. Din punct de vedere al efectelor, acest gen de ofert nu se deosebete de oferta adresat unei persoane determinate. n legtur cu oferta tacit regula este c nu poate fi acceptat. Cu toate acestea, atunci cnd din anumite atitudini, din mprejurri bine determinate se poate trage concluzia existenei unei manifestri de voin chiar i prin tcere, se poate admite acest lucru. De pild, staionarea unui taximetrist ntr-o staie amenajat n acest sens reprezint o ofert, chiar dac oferul nu-i exprim verbal consimmntul de a efectua transportul. De asemenea, se poate considera ofert de prelungire a contractului de nchiriere (tacita relocaiune) dac termenul de valabilitate al contractului a expirat iar chiriaul folosete n continuare imobilul, pltind corect chiria stabilit conform contractului expirat. Oferta acceptat nu poate fi revocabil. Oferta destinat unei anumite persoane i neacceptat poate fi revocabil392. Oferta este caduc393 dac a expirat termenul pentru care a fost emis ori dac mai nainte de acceptarea ei, ofertantul moare sau devine incapabil. Regula revocabilitii ofertei sufer unele excepii. Astfel dac ofertantul a fixat un termen nluntrul cruia s se fac acceptarea, oferta nu mai este revocabil pn la expirarea acestui termen, care de altfel poate fi i tacit. Se poate considera chiar c orice ofert conine un termen tacit pentru acceptare, termen care ar implica cel puin timpul necesar pentru examinarea ofertei i pentru ca rspunsul acceptantului s ajung la ofertant, dac pn la expirarea acestui termen acceptarea nu se produce, oferta devine caduc, iar dac n acest interval de timp oferta este acceptabil, contractul se consider ncheiat, chiar dac ntre timp oferta a fost revocat. 394 Acceptarea ofertei Acceptarea ofertei const n manifestarea de voin a destinatarului ofertei de a ncheia contractul n condiiile stabilite prin ofert. Ca i oferta, acceptarea trebuie s ndeplineasc mai multe condiii: s fie clar, real (s exprime voina de a ncheia contractul); s fie pur i simpl; s fie liber (neviciat); s fie expres (scris sau verbal) sau tacit; s nu fie tardiv.

Prin revocare se nelege desfacerea unilateral a unui act prin manifestarea de voin a persoanei care l-a fcut, n cazurile prevzute de lege. A revoca nseamn a anula, a abroga, a retrage mandatul, ordinul, dispoziia, a scoate dintr-o funcie public pe cineva care a fost numit n aceast funcie. 393 Prin cuvntul caduc se nelege ceva care nu mai are putere legal. 394 T.R. Popescu. P. Anca, op. cit. p. 72. 189

392

n primul rnd acceptarea trebuie s fie clar, deci s concorde cu oferta, s fie nendoielnic. Dac acceptarea limiteaz sau condiioneaz ori exclude condiiile ofertei, se consider c oferta a fost refuzat i acceptarea poate fi considerat o contra-ofert. n acest caz, acceptarea nu mai este pur i simpl i se transform n contra-ofert. Acceptarea ofertei trebuie s fie liber, neviciat. Aceast este o condiie necesar oricrui act juridic, fiind vorba despre o manifestare de voin fcut cu intenia producerii efectelor juridice. Dac oferta este adresat unei persoane determinate, numai aceea poate accepta oferta; dac este adresat publicului, evident c se va ncheia contractul cu prima persoan care a acceptat oferta. Acceptarea ofertei trebuie s nu fie tardiv, adic s fie fcut nainte ca oferta s fi fost revocat sau s fie devenit caduc. Regula este ca o acceptare s fie expres, adic s fie fcut printr-un nscris dar i din cuvinte, gesturi nendoielnice, conform uzanelor395. De exemplu, ridicarea minii n cadrul vnzrii la licitaie este un gest statornicit prin uzane ca fiind o acceptare a unui anumit pre. n cazul bursei, potrivit uzanelor, sunt folosite o serie de semne prin care se comunic mai rapid, permind ctigul din variaiile mici de pre.396 Acceptarea poate s fie implicit, adic s constea intr-o executare imediat a celor cerute n ofert. Acceptarea tacit. Tcerea, prin ea nsi, de regul nu echivaleaz cu acceptarea, datorit caracterului su echivoc. Totui, legiuitorul i practica judectoreasc admit unele excepii ca de exemplu: - rennoirea locaiunii prin tcerea locatorului, prevzut de art. 1427 din Codul civil potrivit cruia dup expirarea termenului stipulat prin contractul de locaiune, dac locatarul rmne i este lsat n posesie, atunci se consider locaiunea ca rennoit (tacita reconducie); deci tcerea locatorului echivaleaz cu acordul de prelungire a contractului de nchiriere expirat, iar tcerea chiriaului asociat cu plata chiriei echivaleaz cu reacceptarea ofertei anterioare a nchirierii i implicit cu prelungirea contractului expirat; - prile pot stabili anticipat ca simpla tcere dup primirea ofertei s aib valoare de acceptare; - cnd potrivit obiceiului, tcerea semnific acceptare; - n dreptul comercial, dac ntre pri au existat relaii anterioare de afaceri se prezum c, n cazul lansrii unei oferte adresat aceluiai partener de afaceri, simpla tcere a acestuia valoreaz acceptare; - cnd oferta este fcut exclusiv n interesul destinatarului, se consider c tcerea acestuia dup luarea la cunotin de ofert echivaleaz cu acceptarea acesteia; se poate spune c aceast soluie este o aplicaie a principiului in dubio pro reo (n caz de dubiu, interpretarea se face n favoarea celui care se oblig).
395 396

Vezi supra p. ____ A se vedea Dan Moraru, Introducere n contractele la termen i opiuni, Editura Silvi, Bucureti, 2003, pp. 152-156. 190

ANTECONTRACTUL Antecontractul este convenia prin care prile stabilesc condiiile eseniale ale contractului, obligndu-se a-l ncheia la o dat ulterioar. Obiectul acordului prealabil (antecontractul) l formeaz deci numai ncheierea ulterioar a contractului. Antecontractul sau promisiunea de contract prezint interes pentru situaiile n care pe moment nu se poate ncheia contractul din diferite motive cum ar fi lipsa unor autorizaii necesare ncheierii contractului sau chiar a banilor pentru achitarea preului etc. Astfel, pentru a se asigura ncheierea contractului la data ulterioar, se ncheie un antecontract sau o promisiune de contract. De pild, la un moment dat un imobil nu se poate vinde deoarece: nu este intabulat dreptul de proprietate, nu s-a obinut certificatul de sarcini, certificatul fiscal ori terenul este n indiviziune sau n litigiu, ori nu s-a dezbtut motenirea etc. Dac prile sunt de acord, ele, pentru a-i realiza interesul i a-i asigura vnzarea i respectiv cumprarea imobilului, ncheie un antecontract sau promisiune de contract.397 Acordul prilor de a vinde (i respectiv, de a cumpra) un atare imobil, acord constatat ntr-un nscris sub semntur privat, are valoarea unei promisiuni bilaterale de vnzare. Iar dac contractul de vnzare nu se va ncheia din vina uneia dintre pri care ar refuza s se prezinte la notariat pentru autentificare sau pentru a-i intabula dreptul de proprietate, premergtor vnzrii, cealalt parte poate cere despgubiri pentru prejudiciul cauzat, ntocmai ca la orice obligaie de a face, creia nu i s-a dat curs. Alteori, promisiunea de contract se prezint sub forma unui drept de preferin, n virtutea cruia promitentul se oblig ca, n cazul n care va vinde lucrul respectiv, s prefere, la pre egal, pe beneficiarul promisiunii. Acesta se mai numete i drept de preemiune. Aceast constituie o promisiune de contract condiionat, adic sub condiie potestativ simpl.398 Antecontractul poate fi, att bilateral, cnd ambele pri se oblig reciproc s ncheie contractul, ct i unilateral, cnd doar o parte, debitor al obligaiei de a face, se oblig fa de creditorul aceleiai obligaii s ncheie contractul. Beneficiarul antecontractului (promisiunii de contract) are dreptul de a cere ncheierea contractului nuntrul unui termen, iar promitentul este inut la o obligaie de a face, adic de a ncheia contractul la cererea celeilalte pri. Pentru ca antecontractul (promisiunea de contract) s fie valabil, trebuie s ndeplineasc la momentul ncheierii lui, toate condiiile generale de validitate ale unui contract i s cuprind toate elementele eseniale ale viitorului contract, aa nct prin simpla exercitare a dreptului de ctre beneficiar, contractul propriu-zis s fie ncheiat ulterior la data stabilit. n momentul ncheierii promisiunii de contract, promitentul s aib capacitatea necesar de a se obliga prin contractul a crui ncheiere ulterioar o promite;
De exemplu, o cas naionalizat cumprat de chiria n baza Legii nr. 114/1995, nu poate fi vndut timp de 10 ani de la cumprare. Totui, dac actualul proprietar dorete s o vnd peste 10 ani i a gsit cumprtor n acest sens, acetia pot ncheia un antecontract. Dup 10 ani dac proprietarul refuz ndeplinirea precontractului, atunci se poate obine o hotrre judectoreasc ce ine loc de contract de vnzare-cumprare. 398 Dr. doc. T.R. Popescu, op. cit. p. 81. 191
397

consimmntul su rmne valabil, chiar dac n momentul realizrii promisiunii nu ar mai fi capabil este suficient deci, s fi fost capabil n momentul n care i-a asumat obligaia de a contracta n viitor. Tot n momentul ncheierii promisiunii de contract se analizeaz existena consimmntului prilor i dac a fost viciat sau nu. Caracterul licit al cauzei i al obiectului trebuie, de asemenea, apreciat la momentul realizrii promisiunii. Promisiunea de contract d natere numai la un drept de crean399, chiar dac prin contractul n vederea cruia s-a fcut promisiunea s-ar constitui ori s-ar transmite un drept real; constituirea ori transmiterea dreptului real nu se poate realiza dect la momentul perfectrii contractului propriu-zis prin realizarea promisiunii. Obligaia promitentului dureaz atta timp ct s-a convenit, iar dac nu s-a prevzut nici un termen, ea dureaz ct prevede termenul de prescripie de drept comun, care ncepe s curg de la data ncheierii promisiunii de contract (art. 3 i art. 7 alin. 2 al Decretului nr. 167/1958 privitor la prescripia extinctiv). Potrivit dreptului comun, dac ncheierea unui contract nu a mbrcat forma solemn cerut de lege pentru validitatea lui, actul juridic constituie numai o promisiune valabil de a ncheia ulterior contractul respectiv, dar a crei neexecutare poate determina doar dreptul la despgubiri pentru pagube pricinuite prin nencheierea contractului. Este vorba deci de o promisiune de vnzare care nu transmite deci proprietatea i nici nu oblig la transmiterea proprietii (ceea ce ar constitui o obligaie de a da); ca atare, beneficiarul acestei promisiuni nu poate cere predarea lucrului, ea dnd natere numai la un drept de crean (cuprinznd o obligaie de a face) care, n caz de neexecutare, se realizeaz prin despgubiri pentru paguba suferit. De la acest principiu este admis o excepie n materia nstrinrii de terenuri, nstrinare neefectuat prin act autentic i ca urmare instana poate s consfineasc convenia prilor, atunci cnd, pe lng acordul de voin este necesar i ndeplinirea unei alte condiii legale, privind forma autentic.400 ntr-o spe instana suprem a decis c o convenie privind nstrinarea terenurilor, fcute cu nclcarea condiiei autentificrii (ad validitatem) este nul de drept, ca act de nstrinare, ca act de vnzare-cumprare, dar este perfect valabil ca antecontract, ca o promisiune sinalagmatic de vnzare, care nu a transmis proprietatea bunului de la vnztor la cumprtor, dar a generat obligaia transmiterii acestui drept n viitor. Prin acest antecontract prile s-au obligat s ncheie n viitor un contract de vnzare-cumprare cu respectarea tuturor condiiilor de form i de fond. Aceasta nelegere a dat natere, n sarcina prilor, a obligaiilor de a perfecta convenia ncheiat, iar n caz de refuz, instana n baza prevederilor art. 1073 i 1077 din Codul civil are posibilitatea s pronune o hotrre care s in loc de act autentic de vnzare-cumprare.401 ntre ofert i promisiunea de contract exist deosebiri:

Curtea Suprem. Decizia civ. nr. 561/1949, n J. N. nr. 5-6/1949 p. 608. Constantin Criu, Repertoriu de doctrin i jurispruden romn, I (1989-1994), Editura Argessis, 1995, p. 99. C.S.J. S.civ. dec. nr. 2339 din 20.X.1993, n Dreptul nr. 8/1994, pp. 79-80. 401 Idem p. 100. C.S.J. S. civ. dec. dec. nr. 2221 din octombrie 1993 n Dreptul nr. 8/1994 pp. 96-97.
400

399

192

- oferta este un act juridic unilateral pn n momentul acceptrii ei de ctre destinatar, pe cnd promisiunea de contract chiar cnd are caracter unilateral, constituie un acord de voin, deci un act juridic bilateral sau un adevrat contract, la baza cruia se afla o ofert i o acceptare; - oferta poate fi revocat, ct timp nu a fost acceptat, n timp ce promisiunea de contract se stinge numai prin expirarea termenului stipulat sau prin pieirea lucrului, obiect al contractului promis; - oferta devine caduc prin moartea sa sau prin incapacitatea ofertantului n timp ce promisiunea de contract nu; - numai beneficiarul unei promisiuni de contract are dreptul de a lua msuri conservatorii cu privire la dreptul nscut n favoarea sa; - rspunderea pentru nerespectarea ofertei este de natur delictual, n timp ce rspunderea pentru nerespectarea antecontractului este contractual. Momentul ncheierii contractului Determinarea momentului ncheierii contractului prezint interes pentru pri dar i un interes public din urmtoarele motive: a) capacitatea prilor de a contracta se apreciaz n funcie de momentul ncheierii contractului; deci prile trebuie ca n momentul ncheierii contractului s aib capacitatea prevzut de lege; b) n caz de conflict de legi n timp i spaiu, momentul ncheierii contractului constituie criteriul dup care se va stabili legea aplicabil acestuia i litigiile legate de contract; c) momentul ncheierii contractului constituie punctul (momentul) din care ncep s curg anumite termene legale i convenionale, cum sunt: termenul de prescripie extinctiv402, termenul suspensiv sau extinctiv de executare a contractului; d) n contractele translative (de drepturi) avnd ca obiect bunuri certe momentul ncheierii contractului marcheaz transferul dreptului de proprietate sau a altor drepturi reale de la nstrintor la dobnditor; tot n acest moment are loc i transferul riscului pieririi fortuite a bunului, (res perit domino). e) prin raportare la acest moment se pot constata dac au fost sau nu cauze de nulitate sau anulare a contractului; f) constituie criteriul de determinare a locului ncheierii contractului, n funcie de care se stabilete i legea care l guverneaz,403 sau instana competent teritorial s judece litigiile legate de contract; g) n raport de acest moment se va aprecia dac revocarea ofertei ori a acceptrii contractului a fost sau nu tardiv;

Prescripia extinctiv este acea instituie juridic, prin care dispune stingerea unui drept sau a unei obligaii, care nu au fost exercitate ori executate ntr-un termen prevzut de lege. Prescripia stinge doar dreptul material la aciune, raportul obligaional continund s existe, astfel c, dac debitorul execut obligaia prescris plata este recunoscut. Prin urmare, prescripia afecteaz doar sanciunea obligaiei nu nsi fiina ei. 403 Prof. univ. dr. Liviu Pop, Teoria General a obligaiilor, Editura Lumina Lex, Bucureti, 1998, p. 54. 193

402

h) moartea sau incapacitatea ofertantului ori a acceptantului, ntmplate dup ncheierea contractului, nu mai produc nici un efect; dac au survenit mai nainte, oricare din aceste fapte mpiedic formarea contractului; i) n cazul unei oferte fcut mai multor persoane i care a fost acceptat succesiv de mai muli destinatari, numai primul contract va fi considerat valabil ncheiat; j) aciunea paulian404 nu poate fi intentat dect de ctre creditorii chirografari anteriori contractului fraudulos (art. 975 din Codul civil). Creditorii chirografari sunt acele persoane care dein un drept personal de creditor pe baza unui act sub semntur privat. Determinarea momentului ncheierii contractului se face n funcie de trei ipoteze, dup cum urmeaz: a) ofertantul i acceptantul se afl unul n prezena celuilalt; b) contractul se ncheie prin telefon; c) ofertantul i acceptantul nu se afl n acelai loc, iar contractul se ncheie prin coresponden. ncheierea contractului ntre prezeni se face n dou feluri: a) sub o form autentic, i atunci momentul i locul ncheierii este data autentificrii i localitatea unde a fost autentificat de autoritatea competent; b) sau sub form consensual ori a unui nscris sub semntur privat, cnd momentul ncheierii este momentul n care att ofertantul ct i acceptantul, cad de acord asupra ncheierii contractului, iar locul ncheierii este localitatea unde s-a realizat aceasta. n cazul ncheierii contractului prin telefon se aplic regulile generale ale ncheierii sale, deoarece prile i percep direct i nemijlocit declaraiile de voin. n aceast situaie totui, trebuie avute n vedere unele reguli care s asigure o protecie a unei astfel de afaceri, respectiv reguli care privesc identitatea interlocutorului, capacitatea de a ncheia contractul, referitor la obiectul acestuia, clauzele contractului, probaiunea acestora, reflectarea contractului n documente justificative contabile, fiscale etc. Determinarea ncheierii contractului prin coresponden405 Este vorba de o situaie cnd oferta se trimite prin e-mail, pot, curier, telegraf, telex, fax etc., sau n cazul n care, n general ntre ofert i acceptare trece un interval de timp. Dificultatea determinrii momentului ncheierii contractului const n faptul c momentul manifestrii voinei de acceptare de ctre destinatarul ofertei nu coincide cu acela al cunoaterii acceptrii acestuia de ctre ofertant. Determinarea momentului ncheierii contractelor sinalagmatice. n literatura de specialitate clasic au fost propuse mai multe teorii sau sisteme: - teoria (sistemul) emisiunii (declaraiunea acceptrii), potrivit creia contractul se consider ncheiat n momentul cnd destinatarul ofertei i-a manifestat acordul cu privire la ofert primit, chiar dac nu a expediat acceptarea ofertantului. Sistemul prezint dezavantajele relativitii acestui moment, cci hotrrea
Aciunea paulian sau revocatorie este aciunea pus la ndemna creditorului prin care acesta poate ataca actele juridice ncheiate de debitorul su cu alte persoane n dauna intereselor sale. Aceasta are att caracter reparatoriu ct i represiv. Astfel se vizeaz anularea actelor juridice fcute de debitor, prin care acesta sustrage de la o posibil executare silit n favoarea creditorului, bunurile sale mobile i imobile, cum ar fi: donaii, vnzri simulate, vnzri sub pre, etc.. 405 A se vedea i C. Sttescu, C. Brsan, op. cit. p. 50. 194
404

acceptantului, fiind subiectiv, este greu de probat. Astfel, momentul ncheierii contractului ar depinde numai de voina acceptorului ofertei, care, dei a semnat nscrisul cuprinznd acceptarea, ar putea s-l trimit mult mai trziu ori s nu-l trimit de loc406 sau s-l distrug. Pe de alt parte, ct vreme ofertantul n-a primit acceptarea, cele dou voine nu s-au ntlnit i deci nu s-a realizat acordul de voine.407 - teoria expedierii acceptrii constituie o atenuare a inconvenientelor teoriei emisiunii potrivit acestui sistem, momentul ncheierii contractului este considerat acela n care destinatarul ofertei a expediat acceptarea prin scrisoare, telegram etc., chiar dac nu a ajuns la ofertant. Numai n momentul respectiv voina de acceptare se definitiveaz. Dei prezint anumite avantaje, sistemul este criticabil, deoarece pn n momentul cnd ajunge la destinaie acceptarea poate s fie retras, mpiedicnduse ncheierea contractului. Totodat, ofertantul nu poate ti faptul c acel contract s-a ncheiat, neavnd cunotin de acceptare, i nici de data ncheierii.408 - teoria recepiunii acceptrii consider contractul ncheiat la data cnd acceptarea a ajuns la adresa ofertantului, fiind suficient ca scrisoarea sau telegrama s fie pus n cutia potal, predat la poart, secretariat sau serviciul de curier al agentului economic. ntr-un astfel de moment acceptarea se definitiveaz, neputnd fi revocat. i acest sistem prezint dezavantaje, c nu este sigur data cnd ofertantul a primit efectiv acceptarea, el putnd fi absent.409 De pild administratorul societii sau cel mputernicit s oblige societatea nu a fost n ar sau pur i simplu cel ndreptit, respectiv administratorul, nu a luat la cunotin de acceptare, acceptarea fiind primit de persoane care nu au competene n ncheierea contractului. - teoria lurii la cunotin (informaiunii), consider contractul ncheiat n momentul cnd ofertantul a luat efectiv cunotin de acceptare. Cu alte cuvinte, momentul ncheierii contractului este acela n care ofertantul a luat la cunotin despre coninutul acceptrii. n dreptul nostru acest sistem este consacrat n materia contractelor comerciale prevzut de art. 35 alin. 1 din Codul comercial. Contractul sinalagmatic ntre persoane deprtate nu este perfect dac acceptarea n-a ajuns la cunotina proprietarului n termenul hotrt de dnsul sau n termenul necesar schimbului propunerii i acceptrii, dup natura contractului. Proprietarul ns poate primi ca bun i o acceptare ajuns peste termenul hotrt de dnsul, cu condiia ca s ncunotineze ndat pe acceptant despre aceasta. Dar aa cum s-a artat, el prezint inconvenientul c ncheierea contractului se afl la discreia ofertantului care, dei a primit nscrisul cuprinznd acceptarea, nu ia cunotin de ea.410 Ba mai mult, este posibil i arbitrariul constnd n faptul c ofertantul, ncercnd s fraudeze interesele acceptantului ar putea susine c, dei a primit scrisoarea sau telegrama, nu a luat la cunotin de coninutul su. Aceste inconveniente constituie motivele pentru care, n practica sistemului lurii la cunotin a acceptrii i se aplic un corectiv necesar. Astfel, se consider c din
406 407

T.R. Popescu, P. Anca, op. cit.p. 77. Sache Neculaescu, op. cit. p. 126. 408 Smaranda Angheni i colectiv., Drept comercial, op. cit. p. 304. 409 Sache Neculescu, op. cit. p. 127 i T.R. Popescu, P. Anca, op. cit. p. 72. 410 T.R. Popescu, P. Anca, op. cit. p. 78. 195

moment ce ofertantul a recuperat acceptarea opereaz prezumia simpl c luat la cunotin imediat de coninutul acceptrii. Prin urmare, contractul se prezum ncheiat n momentul recepiei acceptrii de ctre ofertant. Proba contrar pe care ar putea s o produc ofertantul const n a dovedi c, fr nici o culp din partea lui, nu a luat cunotin de acceptare. n mod practic, aceast prezumie duce la soluia c un contract este socotit ncheiat din momentul primirii acceptrii, adic potrivit sistemului recepiunii, stricto-sensu.411 Cnd proprietarul cere executarea imediat a contractului i un rspuns n prealabil de acceptare nu este cerut i nici chiar necesar, dup natura contractului lui, atunci contactul este perfectat ndat ce partea cealalt a nceput executarea lui (art. 36 din Codul comercial). Pn ce contractul nu este perfectat, propunerea i acceptarea sunt revocabile. Cu toate acestea, dei revocarea mpiedic ca contractul s devin perfect, dac ea ns ajunge la cunotina celeilalte pri, dup ce aceasta ntreprinsese executarea lui, atunci cel ce revoc contractul rspunde de daune interese. (art. 37 din Codul comercial). Aplicarea diferitelor sisteme privind momentul ncheierii contractului. Elementul determinant pentru stabilirea momentului ncheierii contractului este voina prilor, care poate fi explicit sau dedus. n cazul n care prile nu au decis altfel, va fi locul s se fac aplicarea sistemelor expuse, preferinele literaturii de specialitate i ale practicii noastre judiciare i arbitrare ndreptndu-se n mod hotrt spre sistemul recepiei. Astfel sunt cazuri n care contractul este considerat ncheiat fr a fi necesar ca acceptarea s fie comunicat ofertantului, de pild cnd ofertantul emite comanda de a i se livra un produs i, n genere, de cte ori oferta poate fi acceptat tacit. n asemenea situaie, contractul este format din momentul cnd a nceput executarea lui i deci, dup acest moment, ofertantul, chiar dac nu i s-a adus la cunotin acceptarea, nu-i mai poate retrage oferta. n alte cazuri, dimpotriv, contractul nu poate fi socotit ca fiind ncheiat dect din momentul n care ofertantul a luat cunotin de acceptare, de pild, atunci cnd oferta a fost fcut cu indicarea unui termen n care urmeaz s parvin rspunsul, precum i n cazul n care oferta a fost fcut n acelai timp mai multor persoane i cnd contractul se consider ncheiat din momentul sosirii primei acceptri. n cazul n care acceptarea ajunge la ofertant dup expirarea termenului expres sau tacit prevzut pentru acceptare, ea este totui eficient i deci contractul se ncheie, dar numai cu condiia ca ofertantul s ncunotineze pe acceptant c, dei tardiv, acceptarea sa este luat n consideraie (art. 35 alin. 2 din Codul comercial). Aceast ncunotinare este cerut chiar i n cazul cnd, ajungerea tardiv a acceptrii la ofertant nu-i poate fi imputat acceptantului. n cazul contractelor solemne, momentul ncheierii lor este data cnd, pe lng acordul prilor, au fost ndeplinite i condiiile de form cerute ad solemnitatem, deoarece, n lipsa acestora, contractul este nul.412 n contractele unilaterale propunerea este obligatorie ndat ce ajunge la cunotina prii creia i este fcut. (art. 38 din Codul comercial). Deci, se instituie o prezumie legal relativ, considerndu-se c oferta a fost acceptat de destinatarul
411 412

Idem. T.R. Popescu, P. Anca. op. cit. p. 78 196

ei n momentul n care a primit-o. Aceast prezumie poate fi nlturat prin proba contrar. Acceptarea condiionat sau limitat se consider un refuz al primei propuneri i formeaz o nou propunere. Sistemul emisiunii acceptrii se aplic numai cu valoare de principiu, n msura n care nu exist dispoziii legale speciale derogatorii. Contractele reale se consider ncheiate n momentul predrii lucrului respectiv, ca urmare a acordului prilor. Pn la acest moment acordul prilor constituie numai o promisiune de contractare. Locul ncheierii contractului Interesul determinrii locului ncheierii contractului este mare n condiiile economiei de pia, a dezvoltrii relaiilor comerciale, a fluxului globalizrii etc., deoarece: - n cazul nestabilirii de ctre pri, legea care reglementeaz regimul juridic al contractului, al rezolvrii conflictelor ce pot apare n derularea acestuia se stabilete de instan n raport de legea locului unde a fost ncheiat contractul, conform principiului locus regit actum; alegerea locului ncheierii contractului se face n raport de facilitile prevzute de legea locului ales; - competena instanelor (competena teritorial) chemate s judece un litigiu izvort din contract se stabilete de regul dup locul ncheierii contractului; -forma exterioar a actelor este supus legilor unde se face actul (art. 2 alin. 3 din Codul Civil), conform principiului locus regit actum. Aa cum am artat, momentul ncheierii contractului constituie criteriul n funcie de care se determin i locul ncheierii sale. Deci locul ncheierii contractului nseamn locul unde s-a realizat acordul de voin. n ce privete contractele ntre persoane prezente, determinarea locului ncheierii lor nu pune probleme. Locul ncheierii contractului este acolo unde se afl prile, atunci cnd se face schimbul ntre ofert i acceptare, una n faa celeilalte. n cazul contractelor sinalagmatice ntre persoane neprezente, avnd n vedere sistemul recepiei acceptrii, locul ncheierii contractului este localitatea unde ofertantul primete corespondena cu acceptarea. Ofertantul primete acceptarea la domiciliul su, sediul su, la reedin sau ntr-un alt loc stabilit de ctre el. Menionm c, sub aspectul locului ncheierii, contractele sinalagmatice perfectate prin telefon se consider ncheiate ntre persoane neprezente; aadar, locul ncheierii lor este acela din care vorbete ofertantul. Locul ncheierii contractelor unilaterale este acolo unde acceptantul a primit oferta sau, dac se ncheie prin telefon, locul de unde vorbete destinatarul ofertei. Contractele solemne se ncheie la locul unde s-au ndeplinit formalitile prevzute de lege pentru validitatea lor. Avnd n vedere c ele mbrac forma nscrisului autentic, acest loc este acolo unde s-a autentificat contractul. EXECUTAREA OBLIGAIILOR COMERCIALE

197

Plata. Definiie. Executarea obligaiilor se face de obicei de bunvoie i atunci este denumit plat. Prin plat n sens juridic se nelege actul juridic prin care se ndeplinete obligaia de a da sau de a face ori a prestaiei care constituie obiectul obligaiei. n vorbirea curent termenul de plat este folosit i ntr-un sens mai restrns, anume ca executare a obligaiei de a da o sum de bani. A plti, n sens juridic , nseamn a executa de bunvoie o obligaie, oricare ar fi obiectul acesteia: a transfera dreptul de proprietate asupra lucrului vndut, schimbat, a executa o lucrare sau un serviciu, a achita preul obiectului cumprat, a remite lucrul vndut etc. n lipsa plii de bunvoie creditorul are dreptul la executarea silit a plii.Cel care execut de bunvoie obligaia prin plat se chiam solvens iar cel care primete plata accipiens. n Codul civil plata ca mijloc de stingere a obligaiilor este reglementat n art. 1092- 1121, n Codul comercial n art. 40-45, iar n Ordonana Guvernului nr. 5 din 19 iulie 2001 procedura somaiei de plat. Subiectele plii Subiectul pasiv (solvensul). Cine poate face plata? Dei singurul inut (obligat) s execute prestaia este debitorul, n art. 1093 alin.1 din Codul civil este consacrat principiul general c orice persoan interesat, un coobligat sau un fidejusor pot face o plat valabil. Obligaia poate fi achitat de orice persoan interesat, precum i de un coobligat sau de un fidejusor (art. 1093 alin.1. C. civ.) Cel inut la plat este, n primul rnd, debitorul. Dar, alturi de el poate fi un codebitor solidar (obligat mpreun cu altul) sau un fidejusor ori o cauie real (obligai pentru altul), care au de asemenea interes s plteasc.Din aceast cauz, toi acetia pot i n acelai timp sunt datori s plteasc. Chiar i un ter poate efectua plata, att n cazul n care are un asemenea interes( de pild, dobnditorul unui imobil ipotecat, care are interesul s evite urmrirea silit), ct i n cazul contrar. Terul care a fcut plata poate s acioneze fie n numele debitorului-ca mandatar ori n cadrul unei gestiuni de afaceri, fie n nume propriu( de pild cu titlu de liberalitate), caz n care el nu este subrogat n drepturile creditorului, dac o atare subrogaie nu a fost consimit de ctre creditor ( art. 1107 pct.1. C. civ.). 413 Obligaia poate fi achitat chiar de o persoan neinteresat; aceast persoan trebuie s lucreze n numele i pentru achitarea debitorului sau, de lucreaz n numele ei propriu, s nu se subroge n drepturile creditorului( art. 1093 alin. 2 C. civ.).Aadar, regula este c oricine poate s fac plata i, n principiu, creditorul nu poate refuza plata ; de altfel creditorul nici nu are interes s refuze plata, oricine ar efectua-o. De la aceast regul exist unele excepii astfel: a. n cazul obligaiei de a face contractat intuitu personae adic, atunci cnd consideraia persoanei debitorului n excutarea obligaiei de ctre el i numai de el este esenial pentru creditorul beneficiar al acesteia (de pild efectuarea unei picturi, sau a unui bun n garanie, de ctre un anumit artist sau numai de cel n drept i obligat exclusiv s repare n garanie);

413

T. R. Popescu, op. cit. p.295. 198

b. n cazul n care prile au convenit ca plata s fie fcut numai de debitor nlturnd posibilitatea ca aceasta s fie fcut de alt persoan; c. atunci cnd plata se execut de altcineva din fonduri ilegale sau din fonduri legale dar n scop ilegal (de pild n scop de coruperea creditorului atunci cnd debitorul acestuia este falimentar). d. Potrivir art.1093 alin. 2 C. civ. plata fcut de un ter nu poate fi admis atunci cnd acesta ar urmrii s se subroge n drepturile creditorului pltit fr acordul acestuia; raionnd altfel s-ar eluda dispoziiile care reglementeaz cesiunea de crean, instituie care presupune acordul cesionatului , cesionarului i al debitorului. Pentru ca plata fcut s fie valabil este necesar ca solvensul(subiectul pasiv) s ndeplineasc unele condiii astfel: a) cel care efectuiaz plata, trebuie s ndeplineasc condiiile de capacitate cerute, n general, pentru ncheierea unui act juridic(art. 1095 alin.1 din C. civ.); plata fcut de un incapabil este nul cu rezerva prevzut de art. 1095 alin. 2 din C. civ.; nulitatea este relativ n sensul c nu poate fi invocat dect de nsui incapabilul (art.952 C. civ.); dac accipiensul, de bun credin a consumat lucrul primit n plat el nu mai este obligat la restituire ctre solvensul incapabil sau care nu era proprietar; b) n cazul obligaiei de a da, n care plata se face prin transferul proprieti asupra bunului dat, solvensul trebuie s fie proprietar al acestuia i s aib capacitatea de a nstrina lucrul obiect al plii;414 Subiectul activ (accipiensul). Subiectul activ este cel care primete plata. Sfera conceptului accipiens include creditorul care a primit plata, mputenicitul creditorului, persoana mputernicit de justiie ori de lege s primeasc plata pentru creditor, precum i orice alt persoan care primete plata chiar dac nu este ndreptit. Potrivit art. 1096 din C.civ. plata trebuie i poate fi fcut urmtorilor: a) creditorului, ori mputernicitului creditorului, sau aceluia ce este autorizat de justiie415 ori de lege a primi pentru creditor. Dup moartea creditorului, plata se poate face motenitorilor si, care, n aceast calitate, au devenit creditori. Cesionarul unei creane( adic cel care a cumprat creana) are calitatea de a primi plata fiindc a devenit n acest mod creditor. Regula este c plata fcut altor persoane dect cele de mai sus nu este valabil i deci trebuie restituit. De la aceast regul exist excepii cnd plata este valabil chiar dac este fcut altei persoane n urmtoarele mprejurri:

414

Se tie c conducerea executiv a unei societi comerciale are competena de a dispune de bunurile societii limitat n raport de lege i hotrrea adunrii generale a acionarilor. 415 De pild, prin hotrrea de validare a unei popriri, creditorul popritor este mputernicit s primeasc plata creanei poprite, dei n mod normal aceasta trebuia pltit debitorului su. 199

a) cnd creditorul a ratificat plata fcut unui accipiens fr calitate, potrivit art. 1096 alin.2 din C.civ.; ratificarea atribuie accipiensului, cu efect retroactiv, calitatea de mandatar al creditorului. b) cnd creditorul a folosit sau folosete plata fcut; de pild cnd debitorul n loc s-i fac plata creditorului su a pltit creditorului creditorului su n scopul stingerii obligaiei fa de creditorul su. c) cnd plata a fost fcut creditorului aparent; astfel potrfivit art. 1097 din C. civ. Plata fcut cu bun-credin acelui ce are creana n posesiunea sa, este valabil chiar dac n urm posesorul a fost evins416; poate fi creditor aparent cesionarul unei creane a crei dobndire a fost apoi anulat.417 Plata nu libereaz ns pe debitor dac a fost fcut creditorului dup ce debitorul fusese ncunotinat- ca urmare a validrii unei popriri, prin hotrre judectoreasc- s nu mai plteasc creditorului su (popritul).418 Plata astfel fcut nu este valabil i deci debitorul va fi inut s efectuieze (nc odat) aceeai plat ctre creditorul popritor.Debitorul are numai un recurs mpotriva creditorului su (care nu mai era n drept s primeasc plata ca urmare a popriri) pe care la pltit fcnd o plat nedatorat (art. 1098 C. civ.). Cel care primete o plat trebuie s fie n drept a o primi i s aib capacitatea de a nstrina (de a dispune), deoarece primirea plii este un act juridic care nseamn stingerea creanei, element activ al patrimoniului.Dac debitorul pltitor nu verific calitatea celui care primete plata i astfel pltete unei persoane nendreptite va risca s mai plteasc odat adevratului creditor dac nu poate proba c plata astfel fcut a folosit-o adevratul creditor sau mputernicitul acestuia (art. 1098 C.civ.). Debitorul pltitor a doua oar va putea solicita celui cruia i-a pltit pe nedrept restituirea plii potrivit principiului c nimeni nu se poate mbogii far just temei. Dac creditorul refuz s primeasc plata, debitorul poate s-i fac o ofert real, somndu-l dup o anumit procedur, s primeasc plata, al crei obiect l ine la dispoziia creditorului. Dac creditorul refuz mai departe s primeac plata, debitorul poate s consemneze lucrul ce trebuia dat n plat i astfel prin oferta real urmat de consemnare debitorul este liberat de obligaie.419 Debitorul nu mai datoreaz despgubiri pentru ntrziere, iar riscurile trec asupra creditorului necooperant care este inut s plteasc i toate cheltuielile procedurii. Pn la validarea consemnaiei pe cale de judecat, debitorul i poate retrage prestaia consemnat asumndu-i riscurile ce decurg din aceasta (art. 114-1121 C.civ.. i art. 586-590 C. proc. civ.)
Afi evins nseamn a fi deposedat de ceva n mod legal. Adevratul creditor este i el ocrotit, la rndul lui prin recursulm n restituire, pe care l poate exercita mpotriva accipiensului. 418 T.R. Popescu, op. cit. p. 298. 419 De pild n cazul unui contract de vnzare cumprare cu arvun i clauz de pierdere a arvunei dac nu se achit i diferena de pre ntr-un anumit termen, iar creditorul se sustrage de la primirea diferenei de pre sau pur i simplu refuz (n scopul de a nu mai restitui arvuna i a rmne i cu bunul oferit spre vnzare), debitorul va fi liberat de obligaia sa dac a consemnat la un ter diferena de pre ( la dispoziia debitorului) putnd ulterior s obin pe calea unei hotrri judectoreti perfectarea vnzrii n pofida refuzului debitorului.
417 416

200

Reorganizarea persoanelor juridice poate determina schimbarea creditorului sau debitorului dintr-un raport juridic. Drepturile i obligaiile persoanelor juridice fuzionate sau absorbite trec asupra persoanei juridice rezultate din fuziune sau n favoarea creia a operat absorbia, dup cum n cazul divizrii, drepturile i obligaiile persoanei juridice care a ncetat de a avea fiin se mparte ntre persoanele juridice dobnditoare.420 Obiectul plii Potrivit art. 1100 din C. civ. Creditorul nu poate fi silit a primi alt lucru dect acela ce i se datorete, chiar dac valoarea lucrului oferit ar fi egal sau mai mare Ca urmare debitorul este obligat s plteasc n ntregime doar ce datoreaz. n obligaiile de a face sau de a nu face nu se ridic probleme deosebite cnd executarea se svrete de bun voie deoarece debitorul trebuie s execute faptul la care s-a obligat ori s se abin de a face aciunea respectiv. Numai cnd debitorul nu ar vrea s execute de, bunvoie, obligaia de a face ori de a nu face, se ridic problema modului i a mijloacelor prin care debitorul poate fi constrns de ctre creditor s-i ndeplineasc datoria.421 n ceea ce privete obligaia de a da422 pot apare unele riscuri fapt pentru care trebuie respectate unele reguli: a) Creditorul nu poate fi silit a primi alt lucru dect acela ce i se datorete, chiar dac valoarea lucrului oferit ar fi egal sau mai mare.(art. 1100 C. civ.) b) Debitorul unui corp cert i determinat este liberat prin predarea lucrului n stare n care se gsea la predare, dac deteriorrile ulterioare nu sunt ocazionate prin faptul sau greeala sa, nici prin cea a persoanelor pentru care este responsabil, sau dac naintea acestor deteriorri nu a fost n ntrziere(art. 1102 C. civ.); chiar i n acest din urm caz el nu rspunde dac poate dovedi c lucru ar fi pierit i la creditor, dac i-ar fi fost predat aa cum ar fi n cazul unei inundaii, cutremur, incendiu etc.423 c) Cnd obligaia are de obiect un lucru fungibil, debitorul nu se poate prevala de pieirea sau stricciunea acestuia- genera non pereunt- i dac nu a fost stabilit prin convenie calitatea lucrului respectiv, el va trebui s dea un lucru de calitate mijlocie.424 d) n principiu plata este indivizibil.Debitorul nu poate sili pe creditor a primi parte din datorie, fie datoria divizibil chiar.(art.1101 C . civ.) Deci solvensul
A se vedea art.222-264 din Legea nr. 31/1990 republicat. Vezi infra p. 422 A da nseamn a transfera dreptul de proprietate sau un alt drept real asupra unui lucru. 423 n art. 1156 alin. 2 se dispune: Chiar cnd debitorul este pus n ntrziere, dac nu a luat aspra-i cazurile fortuite, obligaia se stinge, n caz cnd lucrul ar fi pierit i la creditor dac i s.ar fi dat. 424 Potrivit art. 1103 din C.civ. dac datoria este un lucru determinat numai prin specia sa, debitorul, ca s se libereze, nu este dator a-l da de cea mai bun specie, nici ns de cea mai rea.
421 420

201

trebuie s plteasc deodat tot ce datoreaz, aceasta fiind corect i n interesul creditorului ct i a unui mediu sntos de afaceri; debitorul nu poate sili pe creditor s accepte o plat fracionat sau n rate chiar dac obiectul acesteia ar fi divizibil prin natura lui, fr acceptul dat de creditor n momentul ncheierii conveniei sau ulterior. De la principiul indivizibilitii plii legiuitorul a prevzut unele excepii: a) dat fiind c dispoziia legal privind indivizibilitatea plii (art. 1101 C. civ. ) nu este imperativ ci supletiv, prile pot s convin prin contract sau pritr-un addendum la contract ca plata s fie divizibil; prin aceasta creditorul poate renuna la beneficiul ca-i ofer principiul indivizibilitii; b) potrivit art. 1144 din C. civ., compensaia legal fiind o dubl plat, care opereaz de plin drept, stingerea obligaiilor reciproce duce la consecina c creditorul obligaiei celei mai mari va primi o plat parial. c) conform art. 1674 din C. civ., beneficiul diviziunii, pe care l invoc fidejusorii aceleiai datorii, face ca datoria neachitat de ctre debitor s se mpart ntre fidejusori, cre nu pot fi constrni s plteasc dect partea ce se cuvine fiecruia. d) Imputaia plii poate, de asemenea, s duc la pli pariale;425 e) n domeniul raporturilor juridice civile judectorii pot acorda termene de graie sau mici termene pentru plat fcnd astfel plata divizibil(art. 1101 alin 2 i art.1021 C. civ. ); n domeniul comercial art. 43 din Codul comercial dispune:n obligaiile comerciale judectorul nu poate acorda termen de graie permis de art. 1021 din C. civ. f) Posesorul unei cambii al unui bilet la ordin sau al unui cec, nu poate refuza o plat parial, cci ntreaga crean rmne nepltit i eventuala insolvabilitate a debitorului va fi suportat de semnatarii titlului,mpotriva crora posesorul va avea recurs pentru ntreaga sum , inclusiv cea pe care ar fi putut s-o primeasc.426 Schimbarea obiectului plii sau darea n plat a unui alt obiect constituie o alt modalitate de efectuarea plii la care ne vom referii atunci cnd vom abordaalte

425 426

A se vedea infra, p. A se vedea T. R. Popescu, op. cit. p 306. 202

mijloace de stingere a obligaiilor. Determinarea preului427 i locului plii. Data plii. Preul n obligaiile comerciale Potrivit Codului civil, n cazul contractului de vnzare-cumprare preul trebuie s fie determinat de pri (art. 1303 din Codul civil), adic trebuie s fie cert. Se poate accepta, de exemplu, i preul determinabil supus arbitrului prilor, adic unui ter (art. 1304 din Codul civil). Dac acesta nu voiete sau nu poate s determine preul, contractul de vnzare-cumprare nu poate lua fiin. Codul comercial, adaptnd dispoziiile civile la traficul comercial, modificndu-le chiar, permite ca preul s fie stabilit i ulterior, prevzndu-se n contract o indicaie abstract i impersonal preul just sau preul curent n funcie de locul plii sau de cotele oficiale ale bursei. Astfel, n art. 40 din Codul comercial se arat: Cnd urmeaz a se hotr adevratul pre sau preul curent al productelor, mrfurilor, transporturilor, navlului, al primelor de asigurare, cursul schimbului, al efectelor publice i al titlurilor industriale, el se ia dup listele bursei sau dup mercurialele locului unde contractul a fost ncheiat, sau n lips dup acelea ale locului celui mai apropiat sau dup orice altfel de prob. Potrivit art. 5.7 al Principiilor UNIDROID aplicabile contractelor comerciale internaionale, determinarea preului se face innd cont de urmtoarele: 1. atunci cnd un contract nu fixeaz sau nu conine prevederi pentru determinarea preului, se consider c prile, n absena oricrei indicaii contrare, s-au referit la preul stabilit n mod general la momentul ncheierii contractului pentru prestaii executate n circumstane comparabile n sectorul comercial n cauz, sau dac un asemenea pre nu exist, la un pre rezonabil. 2. atunci cnd preul trebuie determinat de ctre o parte i acea determinare este n mod clar nerezonabil, un pre rezonabil va fi substituit n ciuda prevederilor contractuale contrare. 3. atunci cnd preul trebuie fixat de o ter persoan i acea persoan nu poate sau nu face acest lucru, preul va fi stabilit la un nivel rezonabil. 4. atunci cnd preul trebuie fixat prin referire la elemente care nu exist sau au ncetat s existe i s fie accesibil, cel mai apropiat element echivalent va fi considerat un substitut. Preul mai poate fi pre derizoriu sau neserios, i pre redus concepte care nu se confund avnd reglementri i efecte diferite.428 Potrivit art. 2 din Legea nr. 469/2002 privind unele msuri pentru ntrirea disciplinei contractuale n contractele comerciale n mod obligatoriu preul trebuie s fie garantat i asigurat cu clauze de consolidare a preului n condiiile inflaiei i devalorizrii.De pild preul se stabilete n euro reactualizat la data plii n raport de rata inflaiei i pltibil n lei n raport de cursul de schimb la data plii. Locul executrii obligaiilor comerciale
427 428

Vezi supra p.___ A se vedea supra p. 203

n Codul civil, art. 1104 dispune c plata se face la locul artat n contact. Dac este vorba de un bun cert i determinat, plata trebuie fcut la locul unde se gsete acel bun. n materie de vnzare, plata trebuie s se fac la locul predrii bunului (art. 1362 din Codul civil). n toate celelalte cazuri plata se face la domiciliul debitorului, ceea ce nseamn c este cherabil. (art. 1104 din Codul civil). n dreptul comercial aceast regul a suferit modificri adoptate i impuse de nevoile, tradiia i uzurile traficului comercial Astfel, potrivit art. 59 din Codul comercial, obligaiile comerciale trebuie executate: a) la locul artat expres n contract; b) locul rezultat din intenia prilor; c) n locul unde, potrivit materiei contractului apare fireasc executarea, adic rezult din natura operaiei. n lips de o clauz expres, contractul trebuie s fie executat n locul unde cel ce s-a obligat i avea sediul su comercial sau cel puin domiciliul ori reedina, la formarea contractului. Dac urmeaz a se preda un lucru determinat, care dup cunotinele prilor se gsea ntr-alt parte n momentul formrii contractului, atunci predarea se va face n acel loc. Dac obligaia const ntr-o sum de bani, plata acesteia, n lipsa unei prevederi contractuale, se va face potrivit art. 59 alin. 2 din Codul comercial, deci n cele din urm la sediul, domiciliul sau reedina debitorului. Aadar, de lege lata i n dreptul comercial plata este cherabil. n acest sens, de lege ferenda se propune ca plata s fie portabil, adic potrivit uzanelor comerciale, plata s se fac de regul la sediul, domiciliul sau reedina creditorului. Aceast soluie ar fi n concordan cu majoritatea dispoziiilor din Codul comercial i din legislaia special, care l protejeaz pe creditor.429 Aceast regul nu se aplic n materie de cambie i bilet la ordin, unde plata este cherabil, potrivit dispoziiilor cu caracter special din Legea cambiei i biletului la ordin nr. 58/1934. n art. 6.1.6 din Principiile UNIDROIT aplicabile contractelor comerciale internaionale, locul executrii se stabilete dup urmtoarele: 1. Dac locul executrii nu este fixat i nu este determinabil din contract, executarea obligaiilor se face astfel: b) obligaia de a plti o sum de bani, la sediul creditorului; c) orice alt obligaie, la sediul debitorului. d) Partea care i schimb sediul dup ncheierea contractului trebuie s suporte creterea cheltuielilor pentru executare pe care o astfel de schimbare le-ar putea genera. Data plii. Data exigibilitii. n art. 3 din Legea nr. 469/2002 privind unele msuri pentru ntrirea disciplinei contractuale se dispune: Prile contractante au obligaia efecturii tuturor plilor la data scadenei. Prile contractante vor organiza evidena obligaiilor de plat pe scadene, potrivit contractelor. Referitor la data plii prezint interes : data exigibiliti, plata anticipat i plata cu ntrziere. Data exigibilitii este data de la care creditorul poate cere efectuarea acesteia inclusiv pe cale
429

Smaranda Anghene i colectiv. op. cit. p. 306 204

judectoreasc. Data exigibilitii difer dup cum obligaia este cu execuie imediat sau obligaie cu execuie la termen. Obligaia cu execuie imediat este acea obligaie la care plata este exigibil (poate fi cerut i trebuie fcut) din momentul naterii creanei. De regul obligaia este pur i simpl adic cu executare imediat. Aceasta nseamn c dac nu s-a prevzut nici un termen, creditorul poate cere plata oricnd din momentul naterii creanei cu excepia cazului cnd natura contractului implic necesitatea unui termen pentru executarea obligaiei respective, cum ar fi de pild, n cazul cnd se d un lucru cu mprumut spre folosin, fr s se fi stabilit un termen pentru restituire. n cazul obligaiei cu termen, plata este exigibil la termenul stabilit de pri. Termenul poate fi stabilit de pri n favoarea uneia sau alteia dintre pri ori n favoarea ambelor pri. Dac din convenia prilor nu rezult clar n favoarea creia dintre pri a fost stipulat, se prezum c termenul a fost stipulat n favoarea debitorului potrivit art. 1024 din C, civ. Care dispune: Termenul este presupus ntotdeauna c s-a stipulat n favoarea debitorului, dac nu rezult din stipulaie sau din circumstane c este primit i n favoarea creditorului.Uneori legea stipuleaz n mod expres cnd termenul este n favoarea creditorului. De pild n art 1616 din C. civ se dispune: Depozitul trebuie s se restituie deponentului ndat ce s-a reclamat , chiar cnd s-ar fi stipulat prin contract un anume termen pentru restituiunea lui; se except ns cazul cnd n formele legale s-a notificat depozitarului un act de sechestru sau de opoziie la restituiunea sau la strmutarea lucrului depozitat. Plata anticipat. Plata anticipat prezint interes pentru debitor, de pild atunci cnd s-a contractat un mprumut cu dobnd i prin plat ntrerupe curgerea dobnzii ce trebuia s o suporte. Ca urmare debitorul poate plti mai nainte dac termenul de plat este exclusiv n favoarea lui. Dac termenul a fost stipulat n favoarea creditorului, plata anticipat nu se poate face dect cu acordul creditorului, care, acceptnd plata, a renunat implicit la beneficiul termenului. De pild n cazul unui contract de mprumut cu dobnd n care termenul este stipulat n favoarea creditorului, acesta are interesul s nu primeasc plata total nainte de termen pentru a-i fructifica suma mprumutat prin ncasarea dobnzi contractate pe toat durata inclus n termenul stipulat. n alte situaii creditorul n favoarea cruia s-a stipulat termenul ar putea fi prejudiciat prin executarea anticipat a plii, cu cheltuielile de depozitare a utilajelor, mrfurilor, materialelor, plata locaiilor etc., pe care le primete nainte de termen, contrar planului su de afaceri. Dac plata anticipat s-a fcut cu acordul creditorului, atunci efectele contractului se produc ca i cum obligaia se execut la termenul convenit; creditorul este inut la plata preului pentru produsele n privina crora i s-a transferat dreptul de proprietate cu toate consecinele decurgnd din aceasta (cum ar fi de pild riscurile contractului). Dac executarea anticipat s-a fcut fr acordul creditorului, atunci, pe de o parte, creditorul nu este inut la plata preului, fiindc obligaia s-a nu este exigibil,- el fiind un simplu detentor inut n virtutea principiului colaborrii iar pe de alt parte , dreptul de proprietate nu s-a transmis de la debitor( furnizor) la creditor(beneficiar) i aceasta nseamn c debitorul suport riscurile pierderii fortuite a produselor livrate; dreptul de proprietate se transfer de la furnizor la beneficiar
205

numai la termenul de executare stipulat n contract prin constatarea livrrii produselor.430 Plata cu ntrziere. n cazul executrii cu ntrziere, creditorul are drept la despgubiri pentru daunele provocate prin neexecutarea la timp a obligaiei. n art. 4 din Legea nr.469/2002 privind unele msuri pentru ntrirea disciplinei contractuale se dispune: n contractele ncheiate prile contractante vor prevedea ca, n cazul nendeplinirii n termende 30 de zile de la data scadenei a obligaiilor prevzute la art.3 alin. (1), debitorii s plteasc, n afara sumei datorate, penaliti pentru fiecare zi de ntrziere. (2) n contractele comerciale dintre prile contractante, indiferent de forma n care acestea se ncheie, n afara penalitilor contractuale prevzute la alin.(1), pentru compensarea prejudiciului suferit de ctre creditor ca urmare a ndeplinirii cu ntrziere sau a nendeplinirii obligaiilor asumate de debitor, se pot include i daune interese pentru neexecutarea total sau parial a contractului, sub forma daunelor moratorii sau a celor compensatorii.(3) Totalul penalitilor pentru ntrziere n decontare, prevzute la alin.(1) i (2), nu poate depi cuantumul sumei asupra creia sunt calculate, cu excepia cazului n care prin contract s-a stipulat contrariul.Potrivit art. 43 din C. com. Datoriile comerciale lichide i pltibile n bani produc dobnd de drept din ziua cn d devi exigibile. Proba plii. Fiind un mijloc de executare a obligaiilor, plata este, n acelai timp i un act juridic. De aceea proba plii ve fi supus regulilor de drept comun privin proba actelor juridice. Sarcina probei revine debitorului, fiind o aplicaie a principiului general prevzut de art. 1169 din C. civ. Care dispune: Cel ce face o propunere naintea judecii trebuie s o dovedeasc. ntruct debitorul pretinde c dreptul creditorului nu mai exist fiindc s-a stins prin plata pe care el a fcut-o, va trebui si dovedeasc afirmaia n susinerea cererii. Dac ns efectul liberator al plii l constituie un fapt negativ, o absteniune, atunci proba nu mai incumb debitorului, ci creditorul va trebui s fac dovada faptului pozitiv care nvedereaz neexecutarea obligaiei de a nu face de ctre debitor. Pentru a facilita sarcina probei plii, legiuitorul a instituit cteva prezumii de plat : a) n art. 1138 alin.1 C. civ. se prevede c atunci cnd creditorul a remis debitorului titlul constatator al creanei sale care este un nscris sub semntur privat sau autentic431 se prezum c debitorul a fost liberat prin plat sau remitere de datorie, prezumie care este absolut; b) n art. 1138 alin. 2 C. civ. se prevede c atunci cnd creditorul remite voluntar debitorului copia legalizat a titlului original al creanei las a se presupune remiterea datoriei sau plata, pn la proba contrarie.432
A se vedea T. R. Popescu, op. cit. p.309. n art.1138 alin.1 se dispune: Remiterea voluntar a titlului original fcut de creditor debitorului d proba liberaiunii.n literetura juridic sintagmei titlu originali se d numai sensul de nscris sub semntur privat. A se vedea Liviu Pop, Teoria general a obligaiilor, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 2000, p. 480. 432 n art. 1138 alin 2 se dispune: Remiterea voluntar a copiei legalizate a titlului las a se presupune remiterea datoriei sau plata, pn la proba contrarie. n literatura juridic sintagmei copiei legalizate a titluluii se d
431 430

206

n mod curent nscrisul constatator al plii este o chitan semnat de creditor i remis debitorului, chitan care n domeniul comercial are o form i un regim prevzut de lege.433 Chitana este un nscris sub semntur privat creia referitor la data cesteia i se aplic dispoziiile art. 1182 din C. civ., care dispune:Data scripturii private nu face credin n contra persoanelor a treia interesate, dect n ziua n care s-a nfiat la o dregtorie public434, din ziua n care s-a nacris ntr-un registru public,435 din ziua morii aceluia sau unui din acei care l-au subscris, sau din ziua n care va fi fost trecut fie n prescurtare n acte fcute de ofierii publici, precum procese-verbale pentru punerea peceii sau pentru facerea de inventare.Totui practica a reinut c o chitan, chiar fr dat cert, poate fi opozabil terilor, crora le rmne numai posibilitatea de a dovedi antidatarea frauduloas a chitanei. Mai mult nc, plata poate fi dovedit prin orice mijloc de prob, ca orice act juridic, de cte ori a existat o imposibilitate fizic sau moral de a se procura un nscris doveditor sau de a se pstra nscrisul ntocmit.Cnd obiectul plii are o valoare mai mare de 250 de lei, proba cu martori nu este admis. De asemenea nu se poate dovedi cu martori mpotriva sau peste cuprinsul nscrisului constatator al plii care este chitana de plat.Atunci cnd debitorul a fost n imposibilitate material sau moral da a obine o chitan de plat de la creditor, dovada plii se poate face i cu martori, chiar dac valoarea ei depete 250 de lei.436 Imputaia plii. Atunci cnd debitorul are mai multe datorii de aceeai natur ctre acelai creditor , i el face o plat parial care nu le acoper, se pune problema de a ti care datorii se consider achitate. Soluionarea acestei probleme prezint interes practic atunci cnd datoriile sunt inegale, din punct de vedere al cuantumului dobnzii sau al importanei bunurilor blocate n garaniile acestora; debitorul are interesul s fi eliberat de datoriile care au dobnzile cele mai mari i care iau blocat cele mai importante bunuri pentru el n garanii, pe cnd creditorul, dimpotriv are interesul s pstreze tocmai aceste creane care i aduc profit mai mare i sunt asigurate cu garanii mai solide. Dup cum este prevzut imputaia plii este de dou feluri: convenional i legal. Imputaia convenional. n principiu, imputaia plilor se face prin acordul prilor. n lipsa unui atare acord, imputaia poate fi fcut de ctre debitor , sau de ctre creditor iar n unele cazuri de lege. Debitorul este cel care n primul rnd trebuie s decid asupra ordinii datoriilor pe care nelege s le sting prin plata fcut. De la aceast regul legiuitorul a prevzut unele excepii:
semnificaia de , nscris autentic sau hotrre judectoreasc investit cu formul executorie ceea ce

dup opinia noastr ni se pare discutabil.A se vedea Liviu Pop op. cit. p.480.
A se vedea de pild H. G. nr. 871/ 1997 pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiar i contabil. 434 Instituie public. 435 Registru anume destinat. 436 Liviu Pop op. cit. p. 480. 207
433

a) plata trebuie s fie suficient pentru a stinge ntrega datorie asupra creia debitorul nelege a fac imputaiunea , deoarece debitorul ar ajunge indirect s fac o plat parial i deci principiul indivizibilitii plii ar fi nclcat. b) debitorul care are o datorie ajuns la scaden(exigibil) i una nescadent , nu poate s impute plata asupra datoriei care nu a ajuns la termen, deoarece astfel s-ar face o plat anticipat, fr acordul creditorului, ceea ce nu-i posibil dect numai dac termenul era stipulat exclusiv n interesul debitorului. c) Cnd creana este productoare de dobnzii debitorul datoreaz deopotriv i suma mprumutat i dobnzi, plata se imput mai inti asupra dobnzilor, n afar de cazul cnd creditorul este de acord ca plata s fie imputat mai inti asupra capitalului (art. 1111 C. civ. ).437 Creditorul poate faceimputaia plii numai dac debitorul nu sa pronunat n aceast privin. n msura n care creditorul nu se opune , creditorul are dreptul de a face imputaia plii n mod nelimitat. n acest sens art. 1112 din C. civ. dispune: Cnd debitorul unor deosebite datorii a primit o chitan prin care creditorul imput aceea ce a lut special asupra uneia din aceste datorii, debitorul nu mai poate cere ca imputaia s se fac asupra unei alte datorii, afar numai dac creditorul la amgit, sau la surprins. Imputaia legal. Atunci cnd imputaia plii nu s-a fcut de creditor sau debitor, aceasta se face de drept n puterea legii, potrivit art. 1113 din C. civ. astfel: a) n primul rnd , se consider pltit datoria ajuns la scaden; b) dac toate datoriile sunt scadente , imputaia se va face asupra datorie pe care debitorul avea interesul s o desfac( adic s achite datoria mai oneroas); c) dac toate datoriile sunt scadente i la fel de oneroase, se va considera pltit datoria cea mai veche; d) dac toate datoriile scadente sunt la fel de oneroase i au aceeai vechime, plata se va imputa n mod proporional asupra fiecreia dintre ele; e) imputaia plii se va face mai nti asupra dobnzii scadente i apoi asupra sumei datorate. Oferta real de plat. Consemnarea. Opoziii la plat. Se ntmpl adeseori ca creditorul , fie din rea voin, fie pentru c contest cifra datoriei, s refuze explicit sau tacit, or pur i simplu s se sustrag de la primirea plii.438De pild n cazul unui precontract de vnzare cu clauz de arvun, creditorul pentru a nu restitui arvuna i a rmne cu obiectul nevndut, cu rea credin s-ar putea sustrage de la primirea diferenei de pre i perfectarea actelor de vnzare cumprare ale unui imobil. n acest caz legiuitorul a pus la dispoziia debitorului, care vrea s plteasc, mijlocul de a-i apra interesul i a evita prejudicii o procedur special numit oferta real.
437 438

T.R.Popescu op. cit. p.311. Vezi supra p. 180. 208

Oferta real de plat este reglementat de art. 1114-1121 din C. civ. i art. 586-590 din cod. proc. civ. . Cnd debitorul va voi s plteasc ceea ce este dator i creditorul refuz s primeasc plata, debitorul este n drept s fac oferta real i s consemneze ceea ce este dator.439 Pentru ca oferta s fie valabil trebuie : 1. s fie fcut creditorului, care are capacitatea de a primi sau acelui ce are dreptul de a primi pentru acesta; 2. s fie fcut de o persoan capabil de a primi; 3. s fie fcut pentru toat suma exigibil, pentru rendite i dobnzi datorate,pentru cheltuieli lichidate i pentru o sum oarecare n privina cheltuielilor nelichidate, sum asupra creia se poate reveni, dup lichidarea acestor cheltuieli; 4. termenul s fie mplinit dac a fost n favoarea creditorului; 5. condiia sub care datoria s-a contractat s se fi mplinit; 6. ofertele s fie fcute n locul ce s-a hotrt pentru plat, i dac locul pentru plat nu s-a determinat prin o convenie special, s fie fcute creditorului personal, sau la domiciliul su, ori la domiciliul ales pentru executarea conveniei; 7. oferta s fie fcut prin executorul judectoresc competent pentru astfel de acte sub forma unei somaii de primire a valorii datorate.(art. 587 C. proc. civ.) n somaie se va arta ziua, ora i locul, cnd i unde , suma i obiectul oferit s-o fie obiect al plii. Dac creditorul nu voiete s se prezinte sau s primeasc suma sau obiectul oferit, execotorul judectoresc va ncheia proces verbal i va arta dac creditorul a isclit ori n-a putut sau n-a voit s iscleasc. Debitorul, n acest caz, va putea spre a se libera, s consemneze suma sau bunul oferit la Casa de Economii i Consemnaiuni sau dup caz la o unitate specializat, iar recipisa se va depune la executorul judectoresc de pe lng instana domiciliului creditorului.

n practica de aplicare a dispoziiilor legale privind plata cu numerar (O.G.nr.15/1996 ) unele uniti care fac pli cu sume mari prefer s plteasc amenda pentru plata cu numerar mai mare de 30.000.000 lei dect s plteasc prin virament prin intermediul bncilor deoarece comisionul bancar depete amenda i afecteaz mai mult profitul. Aceasta este i ca urmare a faptului c amenda nu este individualizat n funcie de cuantumul sumei pltite cu numerar. Or la o sum mai mare pltit cu numerar amenda ar trebui s fie mai mare pentru a avea efectul scontat. 209

439

f) CAPITOLUL VI EFECTELE CONTRACTULUI Contractul are drept efect naterea obligaiilor a cror executare constituie scopul n vederea cruia prile l-au ncheiat. Efectele contractului sunt legate de: a) naterea obligaiilor; b) executarea obligaiilor; c) stingerea obligaiilor. Examinarea efectelor contractului implic abordarea urmtoarelor aspecte principale: a) principiul obligativitii contractului privit din punct de vedere al prilor, precum i din punct de vedere al terilor; b) stabilirea cuprinsului contractului, prin interpretarea corect a clauzelor sale; c) efectele specifice ale contractelor sinalagmatice, efecte derivate din interdependena obligaiilor generate de aceste contracte; principiul executrii concomitente a obligaiilor reciproce; excepia de neexecutare a contractului; suportarea riscului contractului; rezoluiunea i rezilierea contractului.440 Spre deosebire de Codul lui Napoleon, Codul nostru civil reglementeaz n mod distinct efectele contractelor n art. 969-985, de efectele obligaiilor (art. 10731090). Efectul contractelor este de a crea, a transmite sau stinge un drept real sau de crean. Efectul general al obligaiilor este de a da creditorului dreptul de a urmri i a obine de la debitor ndeplinirea exact a prestaiei l-a care s-a obligat sau de a cere despgubiri n caz de neexecutare total sau parial.441 Efectele contractului sunt guvernate de principiul forei obligatorii a contractului i principiul relativitii efectelor contractului. Principiul forei obligatorii a contractului guverneaz efectele acestuia ntre prile contractante, iar principiul relativitii efectelor contractului vizeaz efectele contractului fa de tere persoane. Fora obligatorie a contractului. Pacta sunt servanta. Raportul dintre lege i contract. Potrivit art. 969 din Codul civil Conveniile legal fcute au putere de lege ntre prile contractante. Astfel prile n contract sunt legate prin contract ca i cum obligaiile lor ar fi impuse prin lege. Principiul are ca fundament imperativul moral al respectului fa de cuvntul dat. Principul Pacta sunt servanta n raport cu legea, presupune:

440 441

C. Sttescu, C. Brsan, Drept civil, Editura All, Bucureti, 1996, p.54. C. Hamangiu, Tratat de drept civil romn, Editura Naional, S. Ciornei, Bucureti, 1929, p. 517. 210

- contractul nu trebuie s contravin ordinii publice i bunelor moravuri, acesta trebuie s fie legal fcut n sensul respectrii dispoziiilor imperative ale legii i al derogrii prin voina prilor numai de la dispoziiile supletive ale legii; - acolo unde legea este permisibil i pune pe primul plan voina prilor contractului care poate s difere fa de dispoziia legal n cauz. De pild, conform art. 1 din O.G. nr. 9/2000 prile sunt libere s stabileasc n convenii rata dobnzii pentru ntrzierea la plata unei obligaii bneti. n cazul n care, potrivit dispoziiilor legale sau prevederilor contractuale, obligaia este purttoare de dobnzi fr s se arate rata dobnzii, se va plti dobnda legal. (art. 2) - contractul se supune legii, n sensul c el produce doar efectele juridice pe care normele juridice ale dreptului civil i comercial le agreeaz. - contractul fiind rezultat al voinei suverane a prilor, poate fi n principiu, oricnd modificat ori desfcut, dar numai prin acord de voin i n mod excepional, unilateral. - n principiu, legea nou nu retroactiveaz i astfel nu afecteaz efectele contractului n curs de executare, care sunt supuse legii vechi, respectiv legii n vigoare n momentul ncheierii contractului. Prin excepie, legea nou poate retroactiva prin norme imperative care, fiind de imediat aplicare, modific efectele contractului, fie cu privire la durata contractului, fie cu privire la executarea prestaiilor. Modificarea prin lege a duratei contractelor se face prin prorogarea legal a termenelor contractuale, procedeu practicat n cazul contractelor de nchiriere prelungite prin lege, de regul, pe o perioad de cte 5 ani. Executarea prestaiilor poate fi modificat legislativ prin moratoriu, care este o amnare general a executrii obligaiilor unei anumite categorii de debitori datorat unor evenimente de natur a-i pune n imposibilitatea de a-i respecta angajamentele asumate. 442 Principiul Pacta sunt servanta n raporturile dintre pri Fora obligatorie a contractelor ntre pri este la nivel de lege i are urmtoarele consecine: - a) prile contractante sunt inute s execute ntocmai una fa de cealalt, obligaiile la care s-au ndatorat la termenele i condiiile convenite, n caz contrar obligaia debitorului transformndu-se n daune interese; - b)obligaiile contractuale trebuie s fie executate ntotdeauna cu bun credin443, ceea presupune c prile datoreaz reciproc loialitate, el trebuind s se informeze reciproc i s colaboreze astfel nct contractul s fie executat; - c)contractul nu poate fi revocat prin voina uneia din prile contractante, deci este irevocabil. Contractul este irevocabil deoarece dac legea ar ngdui prilor contractante s denune unilateral contractul n toate cazurile, principiul Pacta sunt servanta i-ar pierde orice consisten. Potrivit art. 969 alin. 2 din Codul civil contractele se pot revoca prin consimmntul mutual sau din cauze autorizate de lege.
442 443

Sache Neculaescu, op. cit. p. 130. Vezi supra p. 211

Revocabilitatea contractului prin consimmntul mutual este o aplicaie a principiului simetriei n drept (mutus consensus, mutus dissensus). n realitate este vorba de un nou contract prin care se desface contractul anterior ncheiat ntre aceleai pri. n principiu, revocarea contractului produce efecte numai pentru viitor; ea opereaz ca o reziliere amiabil, expresie preferabil celei folosit n art. 969 alin. 2 din Codul civil. Ea nu afecteaz efectele contractului care s-au produs pn la momentul rezilierii. Neretroactivitatea efectelor rezilierii mutuale este uor de explicat n cazul contractelor cu executare succesiv. Prile se neleg s devanseze data mplinirii termenului extinctiv, procednd la scurtarea duratei contractului. Aceasta deoarece revocarea cu efecte retroactive nu este posibil datorit caracterului, uneori ireversibil al prestaiilor executate de cel puin una din prile contractante. Aa de pild, este cazul contractului de nchiriere i contractul de comodat. n ceea ce privete contractele cu executare instantanee, cum este contractul de vnzare-cumprare, prin reziliere, prile doresc s restabileasc situaia juridic existent nainte de ncheierea lor. Astfel, n cazul contractelor prin care s-a transferat dreptul de proprietate asupra unui bun, revocarea mutual nu are efect retroactiv. n realitate, este vorba de un nou contract de nstrinare a bunului n sens contrar, adic de la dobnditor la nstrintor. De aici decurg urmtoarele consecine: - toate drepturile consimite de dobnditorul bunului n intervalul dintre ncheierea i rezilierea mutual a contractului se menin, ele nu pot fi desfiinate, convenia de reziliere avnd efecte numai pentru viitor; - prile sunt obligate s plteasc taxele de contract n situaia n care o asemenea obligaie este prevzut de legislaia fiscal; - n ipoteza cnd contractul supus rezilierii are ca obiect nstrinarea unui bun imobil, convenia de reziliere va fi urmat de ndeplinirea formalitilor de publicitate imobiliar. Ba mai mult, n sistemul de carte funciar fostul nstrintor, devenit dobnditor, este necesar s-i intabuleze dreptul de proprietate, efectul translativ al contractului se produce numai din momentul nscrierii n cartea funciar. Revocarea unilateral a contractului reprezint excepia i este admis doar din cauze autorizate de lege. Dintre contractele ncheiate pe durat nedeterminat, exemple de contracte care pot fi revocate unilateral sunt: contractul de nchiriere a locuinei poate fi revocat de locator doar cu obligaia unui preaviz fcut nainte cu 60 de zile, contractul de mandat. Contractele ncheiate pe durata nedeterminat pot fi, n principiu, revocate unilateral prin manifestarea de voin a oricrei dintre pri, cum ar fi n cazul contractului de locaiune fr termen (art. 1436 alin. 2 din Codul civil), fie numai a uneia din prile contractante, ca n cazul contractului de nchiriere de locuine (art. 24 al Legii locuinei nr. 114/1996) ori a contractului de munc (art. 55 lit. c din Codul muncii) sau al contractului de depozit (art. 161 din Codul civil). Revocarea unilateral a contractului nu trebuie ns fcut abuziv. Abuzul de drept, n aceast materie este lsat la aprecierea judectorului. Rezoluia, n cazul contractelor cu executare instantanee i rezilierea, n cazul contractelor cu executare succesiv, sunt, de aceast dat, sanciuni de drept civil prin
212

care se desfiineaz contractul cu efecte ex tunc (de atunci) la rezoluiune i ex nunc (de acum) la reziliere, pentru neexecutarea culpabil a obligaiilor asumate prin contract. n anumite situaii ncetarea forat a contractului poate avea loc peste voina prilor n cazul contractelor intuite personae (ncheiate n considerarea calitii persoanei). Astfel, odat cu decesul sau intervenirea incapacitii prii, contractul nceteaz a produce efecte, neputnd fi continuat cu motenitorii. Principiul relativitii efectelor contractului Conveniile n-au efect dect ntre prile contractante, dispune art. 973 din Codul civil consacrnd astfel principiul relativitii efectelor contractului: (Res inter alios, acta aliis necque nocere necque prodesse potest - contractul produce efecte numai fa de pri, acesta neputnd nici profita nici duna). Este o consecina a faptului c nimeni nu poate fi obligat peste voina lui ori prin contract, prile se oblig numai conform voinei lor. Totui, pentru raiuni diverse att legiuitorul ct i jurisprudena lrgesc uneori cercul persoanelor obligate prin contract care pot fi: prile, avnzii cauzelor i terii. Prile sunt persoanele care i-au dat consimmntul la ncheierea contractului, fie personal, fie prin reprezentant i fa de care se produc din plin efectele acestuia. Avnzii cauz444 sunt acele persoane care, dei n-au participat la ncheierea contractului, anumite efecte se produc totui i fa de ei. Ei sunt creditorii chirografari, succesorii universali sau cu titlu universal i succesorii cu titlu particular. Creditorii chirografari nu au o garanie real gajul sau ipoteca de natur a le asigura creana lor mpotriva debitorului. Creditorii chirografari sunt cei care nu au dect garania general pe care o reprezint dreptul de gaj general asupra patrimoniului debitorului, prevzut de art. 1718 din Codul civil445 n temeiul cruia, pentru realizarea dreptului lor de crean, pot urmri orice bun care s-ar afla n patrimoniul debitorului. Dar dreptul de gaj general poate fi mrit sau dimpotriv micorat datorit libertii de voin a debitorului care poate dispune de elementele active ale patrimoniului, uneori n mod fraudulos. n principiu, contractele sunt opozabile creditorilor chirografari, cu unele excepii prevzute de lege, n scopul protejrii acestora. Cnd debitorul nstrineaz bunuri din patrimoniul su, prin contracte sau acte unilaterale, efectele acestora nu le pot fi indiferente creditorilor care pot fi expui riscului insolvabilitii debitorului. Prin urmare, pn la momentul cnd insolvabilitatea debitorului se prefigureaz, creditorii chirografari sunt teri propriu-zii fa de actele ncheiate de debitor. n acest moment ns nu le sunt indiferente o serie de drepturi instituite de lege menite a evita un prejudiciu creat creditorului indirect de debitor prin actele sale. Astfel, creditorii pot cere separarea de patrimoniu la moartea debitorului, pot interveni n procesul de ieire din indiviziune n care debitorul este parte, tocmai pentru a se asigura c mprirea va fi corect, pot exercita drepturile i sanciunile
Termenul i are originea n expresia latineasc habentes causam, preluat de terminologia juridic francez prin ayant cause, respectiv de succesori ai prilor. 445 Potrivit acestui text , Oricine este obligat personal este inut de a ndeplini ndatoririle sale cu toate bunurile sale, mobile i imobile, prezente i viitoare. 213
444

debitorilor neglijeni, dar pot i ataca, n anumite condiii, actele juridice prejudiciabile ncheiate de debitori n dispreul datoriei pe care o au fa de creditori, cum ar fi prin aciunea paulian dac este vorba de contracte frauduloase ncheiate de debitorul lor (art. 975 din Codul civil), ori prin aciunea n simulaie (art. 1175 din Codul civil) n cazul actelor simulate. Teri propriu-zii (penitus extranei) sunt persoanele care n-au participat nici direct i nici prin reprezentant, la ncheierea contractului. Viaa a demonstrat c de multe ori efectele contractelor produse ntre pri pot afecta i interesele terilor, dei terele persoane nu au participat direct sau indirect la ncheierea contractelor. De pild, prin unele contracte legale sau frauduloase se pot leza interesele terilor cum ar fi: a) diminuarea patrimoniului debitorului pn la insolvabilitate prin diferite contracte, poate afecta pe creditor care nu se mai poate ndestula de la debitor; astfel, debitorul care nu restituie creditul obinut de la banc, vinde sub pre bunurile din patrimoniul su, ctre un alt comerciant aflat sub controlul su, n scopul de a se sustrage de la o eventual executare silit; prin astfel de contracte ncheiate de debitor cu o alt parte se face imposibil executarea silit a patrimoniului su de ctre creditor care astfel rmne pgubit; b) splarea produsului infraciunii, prin care n final bunul ajunge la un cumprtor de bun credin, iar primul proprietar rmne cu riscul nerecuperrii prejudiciului de la cel care l-a deposedat prin infraciune, infractorul al crui patrimoniu este zero. Opozabilitatea contractului fa de teri. Potrivit principiului relativitii efectelor contractului terii nu pot deveni nici creditori i nici debitori ntr-un contract la care nu sunt pri. Orice contract creeaz o situaie juridic nou pe care terii n-o pot ignora, ceea ce, ntr-un limbaj adecvat nseamn obligaia lor de a nu face nimic de natur a mpiedica producerea efectelor contractului n calitatea acestuia fa de ei de simplu fapt juridic. Opozabilitatea contractului fa de teri este un corolar al forei obligatorii a acestuia. De pild, cumprtorul unui bun poate opune dreptul su tuturor persoanelor, deci erga omnes, sub rezerva ndeplinirii condiiilor de publicitate i astfel contractul este un titlu care poate fi opus terilor ntr-o aciune n revendicare introdus de acetia. Terilor, dei strini de contract, le este interzis s contracteze cu una dintre prile contractante n scopul mpiedicrii acesteia s-i execute obligaiile fa de cocontractant. Responsabilitatea lor nu-i gsete temeiul n contractul la care n-au fost pri ci n delictul pe care l reprezint fapta de a contracta cu partea din primul contract, n scopul mpiedicrii executrii acestuia. Exemplul cel mai des ntlnit n practic este cel al promitentului dintr-un antecontract de vnzare care n loc s respecte obligaia sa de a ncheia contractul autentic cu beneficiarul promisiunii, vinde bunul unei alte persoane care, n raport de antecontract este ter. Aa cum prile pot opune contractul terilor , tot astfel i terii o pot face n raporturile cu prile dac au de conservat un interes legitim. Este situaia n care, acetia pot invoca existena contractului fa de prile care l-au

214

ncheiat, dar aceasta numai cu titlul de simplu fapt constitutiv al rspunderii delictuale, deci nu ca un act generator de drepturi n favoarea lor. ns ntre efectul contractului i opozabilitatea acestuia exist deosebiri. Efectul contractului este ntre pri, respectiv crearea de drepturi i obligaii ntre acestea, pe cnd opozabilitatea este fa de teri. Contractul ca mijloc de prob poate fi invocat i de teri. Astfel, pentru a determina valoarea unui imobil, terul se poate folosi ca mijloc de prob, de contractul prin care bunul a fost achiziionat, chiar dac el n-a fost parte n acel contract. Excepii de la principiul relativitii efectelor contractului Orice principiu presupune i excepii. Excepiile de la principiul relativitii efectelor contractului sunt acele situaii n care efectele contractului se produc fa de alte persoane dect prile sau succesorii lor n drepturi, persoane care nu au participat nici direct i nici prin reprezentant la formarea contractului. Aceasta rezult din faptul c dispoziiile art. 973 din Codul civil, care instituie regula relativitii efectelor contractului, nu sunt de natur imperativ. Ca urmare, coroborat cu principiul potrivit cruia conveniile sunt lege ntre pri, rezult c prile pot conveni n contract i pentru alte persoane care nu au fost parte la contract astfel: - terul poate dobndi un drept prin voina prilor; - executarea unei obligaii contractuale de ctre partea respectiv poate fi cerut de un ter; - o parte se poate obliga s determine pe un ter s-i execute obligaia; aceasta nu nseamn c prin contract se pot crea obligaii pentru teri, deoarece prin aceasta s-ar nclca principiul libertii personale. Nimeni nu poate deveni debitor printr-un contract la care nu a consimit. Legea prevede c o condiie esenial pentru validitatea oricror convenii este consimmntul valabil al prii ce se oblig (art. 948 pct. 2 din Codul civil). Drept urmare promisiunea pentru altul care ar urmri s dea natere la o obligaie sub aspect pasiv, n sarcina unui ter este prohibit de lege; o atare promisiune este lovit de nulitate absolut.446 A. Promisiunea faptei altuia (convenie de porte-fort), o excepie aparent. Este convenia prin care, o parte, debitorul promitent, se oblig fa de alt persoan, creditor la promisiunii, s determine o ter persoan, s-i asume un angajament juridic, n folosul creditorului din contract. 447 Promisiunea faptei altei persoane este numai aparent o excepie de la acest principiu. Aceasta deoarece de pild, debitorul se poate obliga s determine pe un ter s ncheie un anumit contract cu creditorul ori ca terul s ratifice un contract la care nu a participat sau s se angajeze s fac o anumit prestaie ctre creditor. Co-proprietarul unui bun aflat n indiviziune vinde bunul i promite cumprtorului c vnzarea va fi ratificat de ceilali co-proprietari. Sau, impresarul fr mandat, se oblig fa de organizatorul de spectacole c va determina un anumit ter s participe la un spectacol. n asemenea situaii, promisiunea faptei altuia este o excepie de la principiul relativitii efectelor
446 447

T.R. Popescu, P. Anca, op. cit. p. 117. C. Sttescu, C. Brsan, op. cit. p. 67. 215

contractului, deoarece, terul nu este obligat s respecte angajamentul ce face obiectul promisiunii.448 Ba mai mult, tera persoan este i rmne strin de contract. Or, efectele contractului, n aceast situaie, se produc numai ntre debitor i creditor. De pild, ntr-unul din exemplele date, numai co-proprietarul vnztor i-a asumat o obligaie de a face, respectiv de a-i determina pe ceilali co-proprietari s-i nstrineze i ei ctre acelai cumprtor, cotele lor la pri din dreptul de proprietate. ns acetia vor deveni obligai fa de cumprtor numai dac, personal, vor consimi, s-i vnd cotele pri. Aceasta, deoarece contractul ncheiat de primul coproprietar nu este productor de efecte fa de ei, nu le creeaz n sarcin nici o obligaie. Bineneles ns, c n cazul n care debitorul nu va fi reuit s determine pe ceilali co-proprietari s-i vnd prile lor, se va angaja propria rspundere civil contractual fa de creditor, rspundere care se va concretiza n obligaia de a ajunge i la rezoluiunea contractului.449 Dup cum se vede, prin promisiunea pentru fapta altuia nu terul devine debitor, ci numai promitentul, a crui obligaie de a face const n a depune toate diligenele spre a obine consimmntul terului a crui fapt a promis-o. Aceast promisiune nu constituie deci o derogare de la regul c prin efectul contractului un ter nu poate s devin debitor fr voia lui, ci ea nseamn cel mult c o atare promisiune ar avea efectul de a face ca data naterii obligaiei asumate de ctre ter s fie momentul cnd s-a fcut promisiunea. Trsturile caracteristice ale promisiunii faptei altuia Cu privire la promisiunea faptei altuia socotim c trebuie a fi reinute urmtoarele: a) promisiunea faptei altuia nu constituie o excepie de la principiul relativitii efectelor contractului. Tera persoan nu va fi obligat prin voina debitorului, ci obligaia ei se va nate numai dac, i n msura n care s-a angajat personal fa de creditor, fie ncheind un nou contract, fie adernd sau ratificnd pe cel ncheiat de debitor cu creditorul. Dac terul a ratificat promisiunea, ratificarea sa retroactiveaz, producnd efecte de la data promisiunii nu de la data ratificrii, astfel c el va fi obligat personal fa de creditorul promisiunii, ca i cnd s-ar fi obligat el nsui. Dac terul n-a ratificat promisiunea, efectele conveniei i vor fi indiferente. Promitentul, singurul care s-a obligat fa de creditorul promisiunii poate fi obligat la daune interese ca urmare a neexecutrii angajamentului promis referitor la determinarea faptei altuia. Dei strin contactului, terul ar putea fi obligat n temeiul, fie al gestiunii de afaceri, fie al mbogirii fr just temei, n msura n care sunt ndeplinite condiiile acestor dou izvoare de obligaii. b) obligaia asumat de debitor prin promisiunea faptei altuia este o obligaie de rezultat: debitorul se oblig s determine pe tera persoan s-i ia un anume angajament fa de creditor. Obligaia debitorului va fi considerat c a fost executat numai dac tera persoan i-a asumat angajamentul amintit. c)de ndat ce tera persoan i-a asumat fa de creditor angajamentul promis de debitor, evident printr-un nou contract, orice obligaie a debitorului care a
448 449

Sache Neculaescu, op. cit. p. 147. C. Sttescu., C. Brsan, op. cit. p. 68. 216

promis fapta altuia nceteaz prin executare; debitorul nu este obligat n lipsa unei stipulaii contrarii s garanteze fa de creditor ca terul i va executa angajamentul lui. De aceea promisiunea faptei altuia nu se confund cu fidejusiunea450. Spre deosebirea de debitorul care a promis fapta altuia, a crui obligaie a fost numai de a determina pe ter s se angajeze fa de creditor, fidejusorul se angajeaz fa de creditor s garanteze nsi executarea obligaiei asumate de ctre debitori.451 B. Aciunile directe ale terilor, excepii aparente Prin aciuni directe nelegem dreptul unor persoane de a aciona, n anumite cazuri expres i limitativ prevzute de lege, mpotriva uneia din prile unui contact, cu care nu au nici o legtur, invocnd acel contract n favoarea lor, contract fa de care au calitatea de teri propriu-zii. n Codul civil sunt prevzute dou asemenea cazuri de aciuni directe: a)art. 1488 din Codul civil, n materia contractului de antrepriz, prevede c lucrtorii folosii de antreprenorul unei cldiri au dreptul de a aciona direct pe comitent sau pe client pentru a obine plata sumelor ce li se cuvin pentru munca prestat n msura n care acele sume nu au fost pltite de antreprenor. b)art. 1542 alin. Final din Codul civil, n materia contractului de mandat, prevede c mandantul are o aciune direct mpotriva submandatarului, adic persoanei pe care mandatarul i-a substituit-o n executarea mandatului, cu scopul de a obine plata de despgubiri pentru pagubele eventuale ce i-au fost cauzate. Din cele prezentate rezult c aceste aciuni directe nu pot fi considerate excepii de la principiul relativitii efectelor contractului. De altfel, dreptul terului de a aciona o parte contractant, izvorte direct i nemijlocit din lege, respectiv dispoziiile exprese ale Codului civil, fr acordul de voin al prilor din contract. C. Contractul colectiv de munc, excepie aparent de la principiul relativitii efectelor contractului. Noiune Potrivit art.236 din Codul muncii, contractul colectiv de munc este convenia ncheiat n form scris ntre angajator sau organizaia patronal, de o parte, i salariai, reprezentai prin sindicate ori n alt mod prevzut de lege, de cealalt parte, prin care se stabilesc potrivit legii clauzele privind condiiile de munc, salarizare precumi alte drepturi i obligaii ce decurg din raporturile de munc. Art. 9 din Legea nr. 130/24 octombrie 1996 extinde efectele contractului colectiv de munc, ncheiat conform legii, fa de toi salariaii. n situaia cnd salariatul a ncheiat contractul colectiv de munc prin reprezentantul su respectiv organizatorii sindicali, s-ar putea susine c acesta nu este ter i deci drepturile i obligaiile sale le-a ctigat sau asumat prin reprezentantul su parte n contract.452

450

Fidejusiunea este un contract prin care o persoan se angajeaz n faa creditorului s execute obligaia debitorului n cazul cnd acesta nu ar executa-o el nsui n termen. 451 C. Sttescu, C. Brsan, op. cit. p. 68. 452 A se vedea Ion Traian tefnescu, Dreptul muncii, Ed. Lumina Lex, 2000, pp. 72-101. 217

n situaia cnd persoana a devenit salariat dup ncheierea contractului colectiv de munc, drepturile i obligaiile acestuia se nasc ex legem. Altfel spus, dac asemenea drepturi i obligaii leag prile din contractul colectiv de munc, este pentru c legea dispune acestora, prin puterea ei i nu din voina prilor care au ncheiat contractul colectiv de munc. Excepii reale de la principiul relativitii efectelor contractului 1. Stipulaia pentru altul (Contractul n favoarea unei tere persoane) Noiune Contractul n favoarea unei tere persoane sau stipulaia pentru altul este o convenie sau o clauz ntr-o convenie prin care o parte, numit promitent, se oblig fa de cealalt parte, numit stipulent, s execute o prestaie n favoarea unei alte persoane, strin de contract, numit ter beneficiar. Stipulaia pentru altul nu creeaz pentru ter obligaii, ci numai drepturi crora le corespunde obligaii ale uneia sau ambelor pri din contract. De cele mai multe ori stipulaia pentru altul este n realitate o clauz ntr-un contract care, prevznd naterea unui drept direct n patrimoniul unui ter, are ca efect adugarea, la raportul de obligaii nscut ntre stipulent i promitent, unui al doilea raport de obligaii ntre promitent i terul beneficiar. Deosebirea ntre contract i stipulaie pentru altul este aceea c, prin stipulaie pentru altul se nate numai drepturi pentru terul beneficiar, or n general printr-un contract se de nasc drepturi i obligaii n mod obinuit pentru pri i succesori. Dreptul roman, unde vinculum iuris (raportul obligaional) era strict personal, interzicea stipulaia pentru altul: Nemo alteri stipulari potest. Codul civil francez menine interdicia, acceptnd-o doar atunci cnd este condiia unei stipulaii pentru sine sau condiia unei donaii fcute altuia. Ulterior, viaa a demonstrat utilitatea acestei construcii juridice, fiind validat de Codul civil german de la 1896. Codul civil roman, fidel n mare msur modelului francez, a lsat, de aceast dat, chestiunea nereglementat de principiu, dar a fcut aplicaia ei n cadrul ctorva contracte: donaia cu sarcina (sub modo), contractul de transport unde expeditorul i cruul pot conveni ncheierea lui n favoarea altei persoane, contractul de asigurare n care prile pot conveni ca indemnizaia de asigurare s fie pltit altei persoane. Terul beneficiar poate fi: a) o persoan determinat i n via. Terului nu i se cere capacitatea de exerciiu pentru c, nefiind parte n contract nu are a-i exprima voina. Se cere ns ca terul s aib capacitate de folosin, pentru c ea vizeaz tocmai aptitudinea de a fi titular al unui drept. Dac stipulaia constituia o liberalitate, i se cerea terului s aib capacitatea de a primi cu titlu gratuit. b) o persoan nedeterminat sau o persoan viitoare. Astfel sunt situaii cnd terul beneficiar este nc necunoscut sau inexistent. Admiterea unui drept n favoarea unui astfel de beneficiar se face cu oarecare dificultate pentru c un asemenea drept, n aceste dou ipoteze se va gsi, o anumit perioad de timp, fr un subiect cunoscut sau nscut. Or, orice drept, fiind
218

un raport ntre persoane, presupune un titular. Stipulaia n favoarea unei persoane nedeterminate este valabil numai dac aceasta este determinabil ca urmare a unor evenimente viitoare. Astfel, este cazul asigurrii pentru accidente auto indiferent cine conduce autoturismul sau l dobndete. n situaia n care desemnarea beneficiarului depinde de voina stipulantului sau promitentului cum ar fi asigurarea pe via n favoarea unei persoane ce va fi desemnat prin testament de ctre asigurator, se poate spune c stipulaia este fcut pentru sine, fiind lsat la discreia acestuia, ceea ce face ineficient stipulaia. Prin urmare, se cere ca determinarea beneficiarilor s fie fcut printr-un procedeu independent de voina debitorului care, cum se tie, nu se poate obliga sub condiie pur potestativ. Stipulaia n favoarea unor persoane viitoare se lovete de acelai obstacol pe care l reprezint situaia pe care o nate anume, naterea unui drept fr titular. Conform dreptului nostru donaia ntre vii presupune ca beneficiarul donator s fie conceput. Astfel art. 808 din Codul civil dispune c este capabil de a primi prin donaie ntre vii oricare este conceput n momentul donaiunii. Deci stipulaia pentru altul (persoan conceput) exist i este valabil, iar efectele sale se amn pn la apariia terului (naterea donatorului). c) n cazul absenei terului beneficiar prin deces, dispariie etc., stipulaia nu va produce efectele. Condiiile stipulaiei pentru altul Stipulaia pentru altul trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: a) ca i contractul, este supus condiiilor de validitate prevzute de lege referitoare la: capacitatea prilor, consimmntul liber i neviciat, un obiect i o cauz licite i morale. b) Stipulaia trebuie s fie cert i nendoielnic, din care s rezulte c terul beneficiar dobndete dreptul subiectiv de sine stttor de a pretinde promitentului s execute o prestaie n favoarea sa. c) Voina promitentului de a stipula trebuie s fie clar, de a stipula pentru altul i nu pentru sine. d) Consimmntul terului beneficiar nu este o condiie de existen a stipulaiei pentru altul. Dreptul nscut n favoarea terului este opera exclusiv a acordului de voin realizat ntre stipulant i promitent. Deci consimmntul este condiie numai pentru promitent i stipulant. Acest drept nu-i poate fi impus terului beneficiar al stipulaiei, care are libertatea de a-l confirma sau de a refuza beneficiul acestui drept. Efectele stipulaiei pentru altul Stipulaia pentru altul ia natere n mod direct i original din contractul ncheiat ntre dou persoane, stipulant (creditor) i promitent (debitor), crend un drept de sine stttor n favoarea terului beneficiar, fr a fi necesar consimmntul acestuia. Promitentul este debitorul care se oblig s execute prestaia n favoarea terului
219

beneficiar. Stipulantul este creditorul care pretinde i obine de la promitentul obligat s execute obligaia n favoarea terului beneficiar, neparticipant la ncheierea contractului ci numai la efectele acestuia. Astfel efectele pot fi analizate sub dou aspecte: a) ntre stipulant i promitent i b) ntre promitent i terul beneficiar. Efectele ntre stipulant i promitent Aceste efecte sunt cele normale ale oricrui contract, chiar dac stipulantul, n afar de prestaia n favoarea terului, a stipulat i o alt prestaie a debitorului n favoarea sa. S-ar prea c ntruct numai terul beneficiar este creditor al obligaiei la care este inut promitentul, numai el ar putea s cear executarea acesteia. Dar promitentul s-a angajat fa de stipulant c va executa prestaia promis i drept urmare, i stipulantul este creditor al acestei obligaii, nu n sensul c ar putea pretinde s se execute prestaia n favoarea sa, ci numai n sensul de a putea pretinde ca promitentul s-i execute obligaia asumat fa de terul desemnat, beneficiarul stipulaiei. De aceea, stipulantul, invocnd aceste interese, are aciune pentru a-l sili pe promitent la executare. n caz de neexecutare, stipulantul poate cere despgubiri, iar dac s-a prevzut o clauz penal pentru ipoteza neexecutrii, va putea cere despgubirea prevzut prin aceast clauz. ntruct stipulaia pentru altul se prezint, n relaiile dintre stipulant i promitent, ca un contract sinalagmatic, de aici decurg toate consecinele ce in de reciprocitatea obligaiilor: de exemplu, n caz de neexecutare a prestaiei promise ctre terul beneficiar, stipulantul va putea cere rezoluiunea contractului (art. 1020 din Codul civil), eventual despgubiri sau va putea opune excepia nendeplinirii contractului (excepio non adimpleti contractus) ori cere rezoluiunea contractului. Efectele ntre promitent i terul beneficiar453 Terul beneficiar este creditor dei nu particip la ncheierea contractului, dar aceast calitate o dobndete ca urmare a contractului, este un efect al acestuia care presupune un drept direct i personal asupra promitentului, fr ca acest drept s fi figurat n patrimoniul stipulantului. Dobndirea acestui drept de terul beneficiar este originar i are loc n momentul ncheierii contractului ntre stipulant i promitent, fr a fi necesar consimmntul terului. De aici decurg anumite consecine. a) dreptul terului nu provine direct din patrimoniul stipulantului, fiind nscut direct n patrimoniul terului; b) terul beneficiar nu este n pericol de a suporta concursul creditorilor stipulantului i eventuala insolvabilitate prezent sau viitoare a acestuia i nici preteniile motenitorilor; c) terul beneficiar are, decurgnd din contractul analizat, o aciune direct mpotriva promitentului, pentru a-l sili la executarea prestaiei promise. El va putea cere despgubiri pentru neexecutare, avnd calitatea de creditor fa de promitentul debitor. El poate s-i realizeze dreptul i pe calea
453

A se vedea C. Sttescu, C. Brsan, Drept civil, Teoria geenral a obligaiilor, Ed. All Bucureti, 1995, p. 71. 220

excepiei n justiie cum este cazul atunci cnd s-a stipulat c promitentul l iart de datorie pe terul beneficiar care era debitorul su; dac promitentul l va aciona pentru o alt plat terul beneficiar i va putea opune acestuia excepia remiterii de datorie. n scopul realizrii dreptului su terul beneficiar se poate folosi de toate mijloacele juridice pe care le are la dispoziie orice creditor aciunea oblic, aciunea paulian etc. precum i de eventualele garanii speciale, constituite de stipulant prin contractul ncheiat cu promitentul, pentru a asigura executarea integral a obligaiei, accesorii ale acestei obligaii, cum ar fi: fidejusiunea, gajul i ipoteca. Dac prin stipulaia pentru altul se realizeaz o liberalitate motenitorii stipulantului nu vor putea cere nici raportul i nici reduciunea liberalitii nfptuite, deoarece aceasta nu se nate din patrimoniul stipulantului. Terul beneficiar nu este ndreptit s cear rezoluiunea contractului n caz de neexecutare culpabil a obligaiei de ctre promitent din dou motive: n primul rnd nu este parte n contract, iar n al doilea rnd, nu-i poate profita i deci, nu are nici un interes pentru a desfiina contractul. Pe de alt parte, prin contract se nasc i alte drepturi i obligaii ntre pri, care nu au legtur cu dreptul terului, ori nu ar fi corect ca aceste drepturi i obligaii ntre pri s fie desfiinate prin intervenia unei persoane strine de contract (terul). n ceea ce privete promitentul, acesta n anumite situaii are dreptul s refuze executarea obligaiei n favoarea terului beneficiar putnd invoca toate excepiile pe care este ndreptit s le opun stipulantului, cum ar fi: nulitatea contractului, realizarea unei condiii rezolutorii care afecteaz contractul, nemplinirea termenului suspensiv de executare etc. Majoritatea a autorilor apreciaz c promitentul poate opune terului beneficiar i excepia de neexecutare a obligaiilor pe care i le-a asumat stipulantul fa de promitent pentru ca acesta din urm s se oblige, la rndul su, s execute o prestaie n favoarea terului. Efectele stipulaiei pentru altul n raporturile dintre stipulant i terul beneficiar n raporturile dintre stipulant i terul beneficiar, stipulaia pentru altul nu d natere vreunui raport juridic.454 Desigur c acest contract poate fi legat de alte acte i fapte juridice anterioare, de natur a explica acest beneficiu adus terului de ctre stipulant. Astfel, ea poate fi o plat pentru o alt obligaie anterioar, caz n care nerealizarea prestaiei pentru ter, constituie o neplat cu toate consecinele adiacente. De pild, dac stipulantul este debitor al terului beneficiar, executarea prestaiei de ctre promitent are valoarea unei pli care va stinge dou obligaii: obligaia stipulantului i obligaia promitentului fa de terul beneficiar, obligaii care au izvoare diferite. Alteori, ntre stipulant i terul beneficiar nu exist un raport juridic anterior care s justifice stipulaia pentru altul, cnd executarea prestaiei de ctre promitent constituie, o donaie indirect fcut de stipulant n favoarea terului; ntr-o asemenea
454

Sache Neculaescu , op. cit. p. 152. 221

ipotez, stipulaia pentru altul trebuie s ndeplineasc toate condiiile de fond pentru validitatea donaiei, cu excepia formei autentice.455 Potrivit legislaiei noastre stipulantul singur sau mpreun cu promitentul nu au dreptul de a revoca beneficiul nscut n folosul terului. Dar de la acest principiu al irevocabilitii stipulaiei pentru altul pot s existe i unele excepii prevzute expres de lege sau stabilite de ctre prile contractante. Legislaia romn prevede dou excepii: n materia contractului de transport art. 421 din Codul comercial dispune c expeditorul are posibilitatea s revoce dreptul destinatarului de a primi marfa, dar numai pn la momentul remiterii scrisorii de trsur; de asemenea reglementrile n materia contractului de asigurare prevd dreptul asiguratului de a revoca, n tot timpul vieii, stipulaia n favoarea terului beneficiarul al indemnizaiei de asigurare. Posibilitatea revocrii dreptului nscut n favoarea terului poate fi stabilit printr-o clauz expres n contractul ncheiat ntre stipulant i promitent. Dac a fost prevzut n contract revocarea poate avea loc numai pn n momentul confirmrii dreptului de ctre terul beneficiar. Aadar, confirmarea dreptului prin consimmntul terului beneficiar are ca efect consolidarea lui; dup confirmare, dreptul devine irevocabil, chiar dac posibilitatea de revocare a fost prevzut n contract.456 n explicarea naturii juridice a stipulaiei pentru altul au fost emise mai multe teorii. O prim teorie a ofertei sau a dublului contract. Se consider c stipulat pentru altul ncorporeaz dou contracte succesive: primul ntre stipulant i promitent prin care stipulantul dobndete un drept i al doilea ntre stipulant i terul beneficiar prin care stipulantul transmite dreptul dobndit. Se consider c stipulantul ofer terului prestaia promitentului i n momentul acceptrii de ctre ter a ofertei, s-ar ncheia un al doilea contract. Teoria n-a fost primit pentru c se contravine voinei reale a prilor care neleg s ncheie un singur contract. Pe de alt parte, dreptul beneficiarului se nate direct prin contract, terul beneficiar neavnd calitatea de succesor n drepturi al stipulantului.457 O alt teorie este teoria gestiunii de afaceri. n aceast teorie s-a susinut c stipulantul ar ncheia contractul cu promitentul n calitate de girant de afaceri al terului; confirmarea dreptului de ctre ter ar avea rolul unei ratificri a gestiunii. Teoria este criticabil prin aceea c nu ine seama de voina real a prilor i c minimalizeaz rolul stipulantului de parte contractant n raport cu promitentul.458 Teoria actului unilateral al promitentului Potrivit acestei teorii se consider c promitentul se oblig unilateral fa de terul beneficiar care dobndete astfel un drept distinct. Acestei teorii i s-a obiectat, pe bun dreptate, c neglijeaz contractul dintre stipulant i promitent. Critica cea mai convingtoare adus acestei teorii este c stipulaia pentru altul s-a impus ca o instituie proprie, consacrat expres n alte legislaii. Dreptul terului i are originea
455 456

Liviu Popa, Teoria general a obligaiilor, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 1998, p. 117. A se vedea B. Storeck, Droit civil, Obligation, P.U.F. Paris, 1964. p. 520. 457 L. Pop, op. cit. p. 118. 458 Idem. 222

n contractul dintre stipulant i promitent. Negnd rolul contractului nu se poate explica posibilitatea stipulantului, n cazurile prevzute de lege de a revoca dreptul terului, precum i posibilitatea promitentului de a opune terului excepiile derivnd din contractul ncheiat cu stipulantul. Teoria dreptului direct a fost fundamentate legislativ i doctrinar n dreptul german i este pe deplin satisfctoare nevoilor vieii practice i n concordan cu principiile legislaiei noastre civile. Stipulaia pentru altul este explicat ca fiind o excepie real, veritabil de la principiul relativitii efectelor contractului. Dreptul terului i are originea n mod direct n contractul ncheiat ntre stipulant i promitent, fr s fie nevoie de consimmntul su. Dobndirea este originar i nu derivat. Terul nu ia parte, personal sau prin reprezentant, la ncheierea contractului cu toate acestea, dreptul su se nate n momentul ncheierii acelui contract, fr s fi fcut parte din patrimoniul stipulantului. Avantajele teoriei constau n urmtoarele: - din momentul naterii sale, dreptul terului se poate transmite la motenitorii si; - motenitorii stipulantului nu au nici o aciune cu privire la acest drept; - terul beneficiar nu suport concursul creditorilor stipulantului i nici riscul insolvabilitii lui (adic a stipulantului); -confirmarea de ctre ter a beneficiului atribuit poate avea loc i dup moartea stipulantului. Interesul stipulaiei pentru altul. Aceast instituie juridic prezint un deosebit interes pentru afacerile comerciantului, putnd fi utilizate n soluionarea unor probleme de afaceri, n mod operativ i eficient. Astfel, stipulaia pentru altul poate fi folosit pentru efectuarea sau lichidarea unui mprumut, efectuarea unei pli, a unei liberaliti, o iertare de datorie, o renunare la un drept etc. Cunoaterea stipulaiei pentru altul prezint interes i pentru prevenirea i descoperirea cazurilor cnd aceast instituie este folosit n splarea produsului infraciunii, a traficului de influen sau chiar a drii i lurii de mit. n cazul societilor comerciale, stipulaia pentru altul trebuie s aibe o justificare legal, s nu constituie o mbogire a terului prin pgubirea stipulantului cu efecte negative asupra creditorilor acestuia. Prin art. 266 pct. 2 i 3 din Legea nr. 31/1990 republicat, anumite acte de stipulaie pentru altul, prin care se micoreaz patrimoniul societii n mod ilegal, pot constitui infraciune. SIMULAIA CONTRACTULUI EXCEPIA DE LA OPOZABILITATEA

FA DE TERI Dup unii autori simulaia este o form de manifestare a minciunii n drept.459 La prima vedere, conexiunea dintre moral i simulaie este simpl, fiind dat de faptul c aceasta din urm nu este altceva dect o minciun460, o form de alterare a realitii prin intermediul unui mecanism juridic complex: cei care i dau via ncheie ntre ei un act juridic public, cunoscut, care nu constituie dect o aparen
459 460

Flavius A. Baias, Simulaia. Studiu de doctrin i jurispruden, Editura Rosetti, Bucureti, 2003, p. 11. C. Cuco, Minciun, contrafacere, simulare. O abordare psihopedagogic, Editura Polirom, Iai, 1997, p. 19. 223

mincinoas menit s acopere adevratele raporturi dintre simulani, nscute dintr-un act juridic ascuns, necunoscut publicului. Astfel, debitorul care dorete s sustrag bunurile sale de la urmrirea creditorului, ncheie un act public, mincinos, prin care le nstrineaz n mod aparent i stipuleaz ntr-un act ocult (ascuns) c, de fapt, transmiterea proprietii este fictiv; sau cel care vrea s fac o liberalitate a crei existen s nu fie cunoscut, o va ascunde sub vlul mincinos al unui act cu titlu oneros; ori acela care urmrete s ascund preul real al unei vnzri, n scopul plii unor taxe mai reduse dect cele real datorate, va stipula un pre mincinos n actul destinat publicului, iar preul adevrat va fi consemnat n actul secret; ori acela care intenioneaz s dobndeasc un bun fr ca identitatea lui s fie cunoscut, va ncheie un act public care va prevedea n mod mincinos c dobnditor este o alt persoan i un act ascuns care va stipula cine este adevratul dobnditor al bunului. Minciuna nu este specific omului, dac prin aceasta nelegem o simpl prezentare denaturat a realitii. Minciuna circul separat. Minciunile umbl n turm. Minciunile se constituie n sistem. Exist multe astfel de sisteme. Minciuna reprezint mediul natural al omului... Minciuna se nate i moare printre minciuni, printre diferite minciuni, (...) aparinnd unor sisteme variate (...). Ele ne chinue i ne neal, ne irit i induc n eroare. Cile vieii noastre se ntretaie mereu cu ele.461 Ce este de pild mimetismul permanent sau de circumstan al unor animale, dac nu o form de minciun, de deghizare a individualitii lor fizice pe care o creeaz natura din necesiti de aprare. Dar sunt i animale sau chiar plante, care folosesc mimetismul n scopul de a ataca, prinde i devora pe cel care l transform n hran.462 Referindu-se la minciun i originea sa C. Giorgiade arat: Mimetismul mulumit cruia unele animale pot trece neobservate n mediu, culorile strlucitoare ale altora, mirosurile specifice i sucurile dulci parfumate ale plantelor carnivore care atrag insectele i care camufleaz prezena organelor de capcan i aciunea lor de prindere, ca i vicleniile felurite sub forma crora deosebitele animale i ascund adevrul inteniilor sau mijloacelor de aciune la care recurg, fie pentru a-i salva viaa cnd este ameninat, fie pentru a se hrni, toate acestea reprezint originile naturale ale minciunii i formele elementare biologice sub care ea se ntlnete n natur (...). Acestea reprezint nite tehnici elementare de aciune puse n serviciul conservrii vieii i al adaptrii.463 Prin minciun se creeaz imagini false ale realitii, reprezentri i percepii greite. Minciuna nu este un produs al civilizaiei, ci mai degrab un eec al ei, nu este o pacoste nou, ci un derivat al agresiunii originare (...). Ea d seama de faptul c pornirile ancestrale nu au disprut, ci s-au adaptat cerinelor rafinate ale unei conduite civilizate.464

P. Wierzbicki, Structura minciunii, Editura Nemira, Bucureti, 1996, p.11. A se vedea Constantin Giorgiade, Originile magice ale minciunii i geneza gndirii, Monitorul Oficial i Imprimeriile statului, Imprimeria Naional Bucureti, 1938, pp. 5-7. 463 C. Giorgiade, op. cit. p. 27. 464 C. Cuco, Minciun, contrafacere, simulare. O abordare psihopedagogic, Editura Polirom, Iai, p. 15.
462

461

224

Normele moralei comune, dezvoltate n evoluia societii omeneti, nu accept minciuna, care este perceput ca un regretabil defect al umanitii.465 De asemenea, morala religioas, n general, i morala cretin, n special, nu tolereaz conduita mincinoas; dei, interdicia de a mini nu figureaz ntre cele zece porunci (cu excepia situaiei particulare a mrturiei mincinoase,466 o serie de texte biblice exprim nendoielnic concepia moralei cretine cu privire la minciun, iar Sfinii Prini ai Bisericii o condamn cu trie. Minciuna prin limbaj prezint interes, dei de multe ori pentru a fi mai rafinat, mai credibil este acompaniat i de alte apanaje (nscrisuri, vopsea, etc.). Dup Talleyrand,467 cuvntul i-a fost dat omului pentru a-i deghiza gndirea. Dup Umberto Eco, limbajul nsui este o form indirect de a fi a minciunii, avnd n vedere c el opereaz ntotdeauna cu substitutele lucrurilor, cu copiile lor mai mult sau mai puin fidele, iar nu cu lucrurile nsele.468 Minciuna prin limbaj se poate exprima prin negare, afirmare sau combinaii ale ambelor. Dup opinia noastr, definitorii pentru minciun sunt mobilul i scopul acesteia. De pild, prin negare uneori se apr dreptul la via intim, familial i privat, secretul profesional, secretul corespondenei etc.. De aceea, credem c, n raport de mobilul i scopul acestora, uneori minciunile sunt scuzabile, n anumite conjuncturi. Simulaia n drept, dei contestat de unii, rspunde de fapt, unei nevoi umane reale de a ine secrete anumite operaiuni, cum ar fi secretul afacerilor, secretul vieii private i chiar anumite secrete de stat.469 n dreptul francez, ntre simulaie i disimulare se face o distincie clar, ntruct regimul lor juridic este diferit. n timp ce n cazul disimulaiei (disimulrii), iluzia const n imaginea fals a absenei realitii ascunse i este creat numai prin aciunea de ascundere (disimulare), n cazul simulaiei, iluzia const tot ntr-o imagine fals, dar care cuprinde, pe lng absena realitii ascunse, prezena unei realiti false aparente i este creat att prin aciunea de ascundere a realitii, ct i printr-o aciune suplimentar (simularea). n dreptul comercial sau dreptul civil din Romnia nu se face deosebire de tratament juridic ntre simulare i disimulare, dei s-ar impune.470 n Legea nr. 656/2002 privind splarea banilor, se folosete conceptul de disimulare atunci cnd se definete o modalitate a infraciunii de splarea produsului infraciunii471. n art. 12
H. Helsen dezvolt chiar teoria potrivit creia normele morale, n general, pornesc de la comandamentul s nu mini. H.Helsen, Thorie genrale des normes, P.U.F. Paris, 1996, pp. 213-215. 466 n Biblie, n Exodul cap. 20 versetul 16 se prevede: S nu mrturiseti strmb mpotriva aproapelui tu iar n cap. 23 versetul 1 se arat S nu rspndeti zvonuri neadevrate. 467 C. Cuco, op. cit. pp. 34-35. 468 Tr. D. Stnciulescu, Despre semnele minciunii. Studiul introductiv la volumul lui I.A. Barnes. Sociologia minciunii, Editura Institutul European, Iai, 1998, p.62. 469 n anumite situaii, unele informaii servesc interesul public tocmai prin clasificarea acestora ca secrete de stat i gestionarea lor dup anumite reguli speciale. 470 Disimulaie constituie ntotdeauna o varietate de fraud fiscal; simulaia nu este dect n msura n care prile sunt motivate de preocupri fiscale, Fl.Barbaux- Deboissy, La simulation en droit fiscal. These pour le doctorat. Universite de Bourgogne, 1995, p.86. 471 n art. 23 din Legea nr. 656/2002 se dispune: (1) Constituie infraciune de splare a banilor i se pedepsete cu nchisoare de la 3 la 12 ani: a) schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscnd c provin din svrirea de infraciuni n scopul ascunderii sau al disimulrii originii ilicite a acestor bunuri sau n scopul de a ajuta persoana care a svrit infraciunea din care provin bunurile s se sustrag de la urmrire, judecat sau executarea pedepsei; 225
465

din Legea nr. 87/1994 ascunderea sursei taxabile sau impozabile constituie infraciune. De asemenea, art. 269 pct. 1 din Legea nr. 31/1990 republicat, nclcarea de ctre administratorul unei societi comerciale care particip la o operaie comercial n care sunt interesai soia, rudele sau afinii si pn la gradul al patrulea inclusiv prin persoane interpuse sau prin acte simulate. n doctrin simulaia472 este definit ca fiind operaia juridic n virtutea creia printr-un contract aparent se creez o situaie juridic diferit de cea adevrat, cuprins n actul ascuns, dar real, ncheiat ntre aceleai pri.473 Ceea ce este caracteristic pentru simulaie este faptul c ea presupune existena concomitent, ntre aceleai pri, a dou contracte: unul public, aparent, denumit contract simulat, prin care se creeaz o anumit aparen juridic ce nu corespunde realitii; un altul secret denumit contra-nscris, care corespunde voinei reale a prilor i prin care se anihileaz, n tot sau n parte, aparena juridic creat prin actul public simulat. 474 ntreaga aceast operaie juridic constnd n ncheierea contractului public, care este un contract simulat n care nu se reflect voina real a prilor, precum i a unui contract secret - singurul corespunztor voinei reale a acestora se numete simulaie. Spre a ne afla n faa unei simulaii este necesar ca actul secret contra-nscrisul s fie ncheiat concomitent sau, eventual, nainte de ncheierea contractului aparent.475 n literatura de specialitate se arat c dac prile ncheie mai nti un contract aparent, iar ulterior ncheie un contract secret, prin care anihileaz sau modific efectele primului, nu mai avem de-a face cu o simulaie: ambele contracte corespund voinei reale a prilor, exprimat la momentul ncheierii fiecruia dintre cele dou contracte. Se consider c, contractul secret ncheiat ulterior urmrete s revoce sau s modifice contractul public (aparent), care a corespuns voinei prilor n momentul ncheierii sale.476 De pild, o personalitate printr-un contract public, vinde aciunile sale majoritare la o mare societate comercial unui apropiat de-al su, urmrind s deturneze atenia publicului, de la faptele svrite n cadrul acestei societi, precum i de la unele consecine ce vor aprea ulterior ale acestora. Pentru a-i pstra totui controlul asupra societii, ncheie un contract secret, ulterior cu partea prin care o introduce pe soia sa ca acionar majoritar. Aceasta nu este o simulaie, ci dou contracte succesive reale, unul public i unul secret.

b) ascunderea sau disimularea adevratei naturi a provenienei, a siturii, a dispoziiei, a circulaiei sau a proprietii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscnd c bunurile provin din svrirea de infraciuni; c) dobndirea, deinerea sau folosirea de bunuri, cunoscnd c acestea provin din svrirea de infraciuni. A se vedea V. Dabu, S. Ctinean, Despre splarea produsului infraciunilor, Revista Dreptul nr. 12/2002 p.128. 472 n literatur pot fi ntlnii termeni ca: simulaie, disimulaie, disimulare, act (contract) simulat, act aparent, act mincinos, act fictiv, contract disimulat, secret, ascuns, ocult, nereal, neadevrat, deghizat, contra-nscris, acord simulatoriu, interpunere de persoane. 473 T.R. Popescu, P. Anca, op. cit. p. 124. 474 A se vedea C. Sttescu, C. Brsan, op. cit. p. 75. 475 Tribunalul Suprem, Seciunea civil, dec. nr. 301 din 21 februarie 1978, n C.D. 1978, p. 50. 476 C. Sttescu, C. Brsan, op. cit. p. 75. 226

n cazul simulaiei contractul aparent, simulat, fcut public, are rolul de a disimula intenia real a prilor, cu scopul de a ascunde realitatea fa de teri; prin crearea unei false aparene, adevratele raporturi juridice dintre pri, al cror izvor principal este i rmne actul secret rmn ascunse. Actul aparent poate i el s produc anumite efecte n subsidiar, numai n msura n care prile au prevzut aceasta n contractul secret. Potrivit art. 1175 Cod civil actul secret, care modific un act public, nu poate avea putere dect ntre prile contractante i succesorii si universali; un asemenea act nu poate avea nici un efect n contra altor persoane. La construcia teoriei generale a simulaiei o contribuie deosebit a avut-o practica judiciar i literatura de specialitate. Doctrina noastr desemneaz actul secret ca fiind un contranscris dup modelul francez care ntrebuineaz termenul de contre-lettre. De asemenea, cnd vorbesc de contractul simulat, cel public, francezii l denumesc ostensibil, adic ceva care se poate arta sau vedea (fi, pe fa, deschis). Condiiile simulaiei Pentru ca o operaie juridic s fie considerat simulaie este necesar ca aceasta s ndeplineasc urmtoarele condiii: contranscrisul s fie un act secret; contranscrisul s fie contemporan cu actul public; s existe intenia comun a prilor de a simula. a) Contranscrisul s fie un act secret, aceasta presupune c convenia real s fie secret, respectiv att convenia propriu-zis ct i nscrisul constatator al acestuia, dac exist. Aceasta nseamn c actul real sau contranscrisul trebuie s fie ncheiat astfel nct existena i cursul su s fie necunoscute terilor. Convenia este lipsit de caracter secret n toate cazurile n care a fost supus unei publiciti, care prin natura sa este destinat a aduce actele juridice la cunotina terilor, cum sunt: transcrierea actului, intabularea, primirea de dat cert etc. n schimb, nregistrarea actului la organele financiare i ndeplinirea altor formaliti fiscale, nu nltur caracterul secret al acestuia; administraia financiar nu este un organism de publicitate n sensul codului civil. De asemenea, convenia este lipsit de caracterul secret i atunci cnd existena ei este menionat n actul aparent sau public.477 b) Convenia secret, real trebuie s fie un act contemporan cu actul aparent, actul secret. Convenia real s fie contemporan cu cea public, adic ambele s fi fost ori simultane ori ncheiate n aceeai perioad, putndu-se ca mai nti s se fi ncheiat convenia secret478 i apoi cea aparent, mincinoas. Condiia i are justificarea n aceea c, ambele convenii trebuie s fie legate ntre ele. Dac nu ar fi contemporane, ele ar putea concretiza voine diferite , ambele contracte fiind reale, dar aplicndu-se ultimul. S-a statuat c nscrisul constatator al conveniei secrete poate fi ncheiat ulterior celui public, - important fiind ca acordul de voin s se fi realizat nainte. Nu este simulaie cnd convenia aparent este ncheiat anterior celei reale pentru c de
L. Pop, op. cit. p. 121. n aceast ipotez pentru a fi simulaie este necesar ca actul secret ncheiat anterior actului public, s se afle n vigoare la momentul ncheierii actului public i s rmn n vigoare i n continuare.
478 477

227

fapt aici avem o alt convenie. Lipsa actului secret la ncheierea actului aparent, face ca simulaia s nu existe. ntr-o asemenea ipotez suntem n prezena modificrii unui contract printr-un alt contract; cele dou acte exprim succesiv voina real a prilor, ele nerealiznd operaia unic i complex care este simulaia.479 c) S existe intenia comun a prilor de a simula. Intenia prilor de a simula, const n voina contient a lor, exprimat n comun prin cele dou contracte, de a produce efectele specifice simulaiei.480 Intenia de a simula, presupune c s-a urmrit nu numai inducerea n eroare a terilor prin aparena juridic, ci i producerea efectelor specifice simulaiei. Intenia de a simula trebuie s fie comun, s aparin ambelor pri. Aceasta nu se confund cu diferena dintre voina declarat i voina real dintr-un control, care rezolv printr-o simpl interpretare a contractului potrivit legii. Intenia de a simula se obiectiveaz n acordul simulator al prilor (contractul public), acord care intervine cel trziu n momentul perfectrii actului secret sau al consimmntului lui. n lipsa inteniei comune de a simula, ne putem afla n prezena a dou contracte diferite prin care unul l modific pe cellalt, ambele corespunznd voinei reale a prilor. Formele simulaiei n funcie de scopul concret al actului aparent i de relaia dintre acesta i actul secret, simulaia se poate realiza prin 3 procedee: prin fictivitate (simulaie absolut), prin deghizarea (total sau parial) i prin interpunere de persoane. a) Contractul aparent, public sau accesibil publicului, exprim o nerealizate, o fictivitate, fiind din punct de vedere al efectelor ca i inexistent. Ceea ce s-a convenit n mod aparent nu corespunde realitii, ambele prii fiind contiente de aceasta. Prile redacteaz actul aparent, numai c au un interes real s se cread c ntre ele s-a nscut pe aceast cale un anumit raport juridic, n timp ce ntre ele neleg s existe un alt raport juridic, cel prevzut n convenia secret, care este fcut numai pentru a anula actul public. Simulaia total sau absolut nu produce n realitate nici un efect juridic prin actul secret, care este limitat numai la anularea actului public. Prile rmn n situaia juridic anterioar simulaiei. Astfel simulaia total presupune numai dou contracte concomitente astfel: 1) actul aparent, public, prin care se creeaz o situaie juridic fictiv n totalitate; 2) actul secret (simulatoriu) care nimicete actul public, dar nu creeaz vreo alt situaie juridic nou fa de situaia dinaintea ncheierii actului aparent. n art. 2026 al Codului civil din Louisiana S.U.A. se prevede: simulaia este absolut cnd prile intenioneaz ca actul lor s nu produc nici un efect ntre ele. Scopurile i formele simulaiei absolute pot fi diverse. De pild, debitorul de rea credin care, vrnd s sustrag unul din bunurile sale de la urmrirea creditorilor si chirografari, micoreaz gajul lor general, prevzut n art. 1718 din Codul civil (patrimoniul debitorului) prin vnzarea fictiv a bunului printr-un act public, ns n
A se vedea: V. Stoica, M.Ronea, Nota II,la decizia nr. 9 din 18 februarie 1986 a Tribunalului Suprem, n compunerea prevzut de art. 39 alin. 2 i 3 din Legea pentru organizarea judectoreasc n Dreptul nr. 2-3/1990 p. 47 i urmtoarele, citate de Divin Pop n op. cit. p. 123. 480 Sache Neculaescu, op. cit. p. 155. 228
479

contranscris stipuleaz c actul public este fictiv n totalitate i deci, c a rmas proprietarul bunului respectiv. n dreptul italian i cel spaniol se menioneaz exemplul unui contract fictiv de vnzare-cumprare, ncheiat n perspectiva unei exproprieri iminente i n care se prevede un pre mai mare dect valoarea real a imobilului, n scopul obinerii unei ct mai mari despgubiri. n afaceri au fost numeroase cazuri de simulri totale, astfel: - sustragerea de bani din societatea comercial prin ntocmirea de acte de vnzare-cumprare fictive (n cazul bunurilor consumabile) sau achiziionarea de bunuri supraevaluate de la firme fantom; - simularea insolvabilitii prin vnzri fictive la societi comerciale fantom; - simularea insolvabilitii prin partajarea i divorul fictiv; - cesiunea de datorie la persoane fictive sau neurmribile; dei n dreptul romnesc cesiunea de datorie nu este admis, n practic aceasta este disimulat n cesiune de crean; - simularea unor vnzri prin export n vederea obinerii de T.V.A. rambursat.481 n astfel de situaii dac simulaia este descoperit i cercetat mbrac elementele constitutive ale infraciunilor i atrage rspunderea penal. Efectele simulaiei absolute nu difer, n sistemul nostru de drept, de efectele simulaiei n general, prevzute de art. 1175 din Codul civil; i n acest caz ntre pri se consider n fiin actul secret respectiv acordul simulatoriu, care stipuleaz fictivitatea actului public - , n timp ce fa de teri produce efecte actul aparent, numai acesta fiindu-le opozabil, atta timp ct ei nu cunosc realitatea sau aceasta nu este devoalat prin intermediul unei aciuni n declanarea simulaiei. Cu alte cuvinte, i n acest caz sanciunea simulaiei este inopozabilitatea fa de teri a situaiei juridice create prin actul ascuns (fictivitatea actului aparent).482 Cnd simulaia este ilicit, adic a nclcat o dispoziie imperativ a legii, actul real este lovit de nulitate (fraud la lege, cauza ilicit, etc.). b) Deghizarea total sau parial (simulaia relativ). Simulaia relativ, spre deosebire de simulaia absolut este mai complex, iar mecanismul ei mai sofisticat.483 Deci, actul aparent nu mai este menit doar s nele publicul cu privire la existena i coninutul su, ca n cazul actului fictiv, ci rolul su este de a ascunde n spatele prevederilor sale (parial adevrate) clauzele unui alt act secret, care difer de cel dinti n privina elementelor pe care le-am menionat deja i care exprim adevrata voin a prilor. Cu alte cuvinte, putem s spunem c actul public este simulat, iar actul real este disimulat, ascuns sub vlul celui cunoscut. Potrivit art. 1414 alin. 2 din Codul civil italian de la 1942 dac prile intenioneaz s ncheie un contract diferit de cel simulat, cel dinti produce efecte dac ndeplinete condiiile de fond i de form pentru valabilitatea sa. n art. 2027 din
Au fost identificate cazuri de exporturi simulate cu ap n loc de benzin, alcool sau nclminte din carton, iar n actele publice s-au consemnat mrfuri de valoare exportate, pe baza crora s-au obinut restituiri de T.V.A. sau s-au sustras de la T.V.A., pentru mrfurile vndute n ar ilegal. 482 Flavius A. Baia, Simulaia. Studiu de doctrin i jurispruden, Editura Rosetti, Bucureti, 2003, p. 100. 483 Flavius A. Baia, op.cit. p. 101. 229
481

Codul civil din Louisiana referitor la simulaia relativ se prevede: simulaia este relativ cnd prile intenioneaz ca actul lor s produc efecte ntre ele ntr-o form diferit dect cea prevzut. Simulaia relativ produce ntre pri efectele dorite de acestea dac sunt ndeplinite toate condiiile pentru producerea lor. Simulaia relativ presupune de regul trei acte: 1) actul aparent, parial mincinos; 2) acordul simulatoriu, care prevede ce anume din alctuirea actului public este simulat, nu corespunde adevrului, cum ar fi natura juridic, clauzele sau identitatea prilor; 3) actul ascuns, dorit de pri, care prevede adevratele raporturi juridice dintre acestea. Este posibil ca actul simulatoriu s nu fie formulat expres, putnd rezulta din coexistena celor dou acte cel public i cel secret -, ultimul exprimnd prin sine nsui, prin clauzele sale, voina prilor de a modifica actul public (aparent). Aceast form de simulaie, servete interesele prilor n detrimentul terilor i presupune de regul o intenie frauduloas, constnd n eludarea (ocolirea) unor prevederi legale sau n vtmarea intereselor altora (terilor), care acioneaz sau nu n raport de situaia aparent i nu de cea real prevzut n actul secret. De pild, un debitor, spre a sustrage un lucru de la urmrirea creditorului su, ncheie aparent un contract de vnzare prin care lucrul respectiv este vndut unei alte persoane cu care ns, n acelai timp, ncheie un contract ascuns (contranscris) prin care prile recunosc c proprietile lucrului nu se transmite cumprtorului i c deci contractul aparent de vnzare este pur fictiv.484 Avnd n vedere intrarea n vigoare a Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea splrii banilor, n practic au aprut tot mai multe simulaii prin care se ncearc s se justifice bani sau alte bunuri, care n realitate sunt produs al unor infraciuni, prin acte simulante. De pild, se vinde un bun cu un pre real prin act ascuns, dar pentru a justifica veniturile ilegale, se ncheie o alt convenie public prin care pentru bunul vndut se consemneaz c s-a primit un pre de zeci de ori mai mare.485 Astfel diferena de pre este creat pentru a justifica banii provenii din infraciuni. De pild, cineva care dorete s ascund faptul c dispune de bani albi sau negri, pe care i folosete n scopul obinerii de profituri fr a plti impozit pe venitul global i fr riscuri, se sustrage de la impozitul pe venitul legal, deoarece venitul obinut l mascheaz n mprumut, n sensul c n realitate mprumut cu o sum mai mic dect scrie n actul de mprumut, n aa fel nct suma real mprumutat plus profitul sunt consemnate n actul ncheiat ca sum mprumutat, sum ce se va restitui. Procednd n acest fel pretinde c nu a obinut profit deoarece n actul de mprumut i actul de restituire figureaz aceeai sum. De regul se folosete o societate cu rspundere limitat, deoarece astfel i protejeaz suma mprumutat real, S.R.L.-ul garantnd numai n limita capitalului social, fr a fi afectat de creditorii chirografari suma mprumutat. Actul de mprumut, ct i actul de restituire a mprumutului sunt acte deghizate suma real mprumutat fiind mai mic n cazul mprumutrii i mai mare n cazul restituirii.
Liviu Pop, op. cit. p. 124. V. Dabu, Boboc Enoiu, Reflecii privind infraciuniea de splarea banilor n Revista Drept Comercial nr. 12/2001, pp. 83-99.
485 484

230

Prin contractul aparent destinat publicului se deghizeaz o parte din actul secret, cum ar fi natura juridic, clauzele sau identitatea prilor. Contractul deghizat este cel prin care se ascunde adevrata natur, clauzele sau identitatea prilor ale contractului real pentru a ocoli numai anumite efecte ale contractului real. Procedeul deghizrii const n faptul c prile ncheie un anumit contract care d natere adevratelor raporturi juridice ntre ele, contract prin care, pentru a secretiza efectele acestuia, n totul sau n parte l mbrac n forma unui alt contract, respectiv contractul deghizat. De regul, prin forma unui act public se ascunde natura actului secret. Potrivit art. 940 alin. ultim din Codul civil Orice donaie, deghizat sau fcut unei persoane interpuse este nul. Conform art. 812 din Codul civil Dispoziiile n favoarea unui incapabil sunt nule, fie ele deghizate sub forma unui contract oneros, fie fcute n numele unor persoane interpuse. Deci, deghizarea total, este atunci cnd prin actul public se ascunde actul secret. Un astfel de exemplul este cazul cnd prile pentru a ascunde un contract de donaie, ncheie un act de vnzare-cumprare.486 Deghizarea total nu presupune c actul aparent este n totalitate mincinos, ci o parte din dispoziiile lui chiar corespund realitii. Donaia deghizat sub vlul vnzrii (exemplul tipic n aceast materie), urmrete transferul dreptului de proprietate ca i contractul sub a crui masc a fost ascuns, ceea ce nseamn c deghizarea total nu se realizeaz printr-o minciun total, cum este cazul actului fictiv. Aprecierea asupra existenei deghizrii poate s devin dificil atunci cnd din actul public rezult un dezechilibru487 ntre prestaiile reciproce ale prilor. Vnzarea contra unui pre vdit mai mic dect valoarea bunului vndut poate avea mai multe semnificaii: fie este vorba de o donaie deghizat (i preul mic este o prezumie n acest sens), fie este vorba de o leziune (n msura n care sunt ndeplinite condiiile art. 25 alin. 1 din Decretul nr. 32/1954),488 fie - n sfrit - pot fi incidente dispoziiile art. 1303 din Codul civil care sancioneaz vnzarea la un pre neserios.489 Aprecierea disproporiei, a dezechilibrului dintre cele dou prestaii este o chestiune de fapt, lsat la aprecierea instanei. Dar, nu este suficient ca din acest dezechilibru s se trag prezumia inteniei liberale a transmitorului pentru a califica actul drept o donaie deghizat, ci este necesar s fie dovedit existena actului secret care s cuprind exprimarea unei astfel de intenii. Dac preul este derizoriu, dar nu se face proba simulaiei, contractul este nul ca vnzare pentru neseriozitatea preului, dar n temeiul principiului conversiunii actului juridic civil poate fi valabil ca donaie, prevzut de legea pentru donaii; aceast donaie nu va fi ns deghizat pentru c nu
Se ascunde donaia pentru efectele diferite ale acesteia fa de contractul de vnzare-cumprare. De pild, la motenire bunurile donate de decedat, pot fi avute n vedere la calculul prilor ce revin motenitorilor, pe cnd, obiectele vndute nu. 487 Potrivit art. 4 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive ntre comerciani i consumatori, o clauz contractual care nu a fost negociat direct cu consumatorul va fi considerat abuziv dac prin ea nsi sau mpreun cu alte prevederi din contract, creeaz n detrimentul consumatorului i contra cerinelor bunei credine, un dezechilibru semnificativ ntre drepturile i obligaiile prilor. Clauzele abuzive n contract sunt sancionate cu amend, dac nu constituie infraciune, anularea acestora i plata daunelor. 488 Dac ntr-un contract lezatul este un minor ntre 14-18 ani, ncheiat de acesta fr ncuviinarea ocrotitorului legal, se poate cere anularea acestuia pentru leziune (disproporie vdit ntre pre i obiect). 489 Vezi supra p.___ 231
486

exist act secret.490 Donaia deghizat este, poate, cel mai rspndit exemplu de simulaie relativ prin deghizare total, dar nu este i singurul; spre exemplu n practica noastr judiciar s-a ntlnit i cazul unui contract de ntreinere, deghizat ntr-unul de vnzare-cumprare; cesiunea prilor sociale ale unei societi care acoper vnzarea fondului de comer; un contract de societate ascuns sub masca unui contract de munc; mandatul care ascunde o subarendare; cumprarea care disimuleaz un mprumut cmtresc sau chiar vnzarea sub haina creia se ascund dou acte juridice diferite un contract de arend i o promisiune de cumprare. Deghizarea parial intervine n situaia cnd prile prin actul public se limiteaz s ascund unele clauze sau efecte ale actului secret. Un element al acestuia sau una din clauzele sale nu corespund adevratei voine a prilor, actul secret coninnd n realitate alte prevederi referitoare la elementul ori clauza pe care simulanii au neles s le in ferite de cunotina public. Astfel, poate fi deghizat obiectul actului juridic (cu varianta deghizrii preului n contractele de vnzarecumprare), modalitile sale (termenul, condiia, sarcina), data ncheierii actului, modul de executare a obligaiilor nscute din act, diverse alte clauze accesorii etc., fr ca acestea s afecteze natura sa juridic. Spre deosebire de simulaia absolut i de simulaia relativ prin deghizare total, n cazul deghizrii pariale minciuna are o arie de aplicare mai restrns dect n primele dou cazuri; ea privete numai una sau mai multe din condiiile actului i nu actul n ansamblul su, existena ori natura lui juridic. n acest caz, actul public, aparent, produce efecte ntre pri, cu excepia clauzelor contrazise prin actul secret, n cazul crora se aplic dispoziiile acestuia din urm.491 Simulaia asupra preului (preul deghizat). Stipulaia n actul public a unui pre diferit de cel real, cel mai adesea n scopul evitrii platei taxelor datorate cu acest prilej, este un procedeu din pcate frecvent. Diminuarea preului prin acte prezentate la vam n vederea reducerii taxelor vamale, sau a preului declarat la notariat, n cazul vnzrii pentru a plti impozit mai mic, sau prevederea n actul public a unui pre enorm pentru vnzarea dreptului litigios (dar neadevrat) pentru a mpiedica pe adversarul vnztorului (cedentul) s exercite retractul litigios.492 n doctrina francez se citeaz o serie de exemple, ntlnite i n Romnia, n care preul simulat este mai mare dect cel real: o persoan solicit un credit pentru achiziionarea unui imobil i stipuleaz n act o valoare mai mare dect cea real, obinnd diferena de pre n schimbul unui comision de la vnztor care a ridicat preul de la banc; n acelai mod se procedeaz i n cazul obinerii creditului pentru repararea imobilului, cernd arhitectului s umfle devizul reparaiei, precum i executorului, obinnd ulterior diferena de pre. Simulaia asupra preurilor se ntlnete la: - majorarea fictiv a capitalului social, prin aducerea ca aport de bunuri supraevaluate prin acte deghizate de vnzare-cumprare493;
F. Deak, Tratat de drept civil. Contracte speciale, Editura Actami, Bucureti, 1999, p.68. Flavius Baia, op. cit. p. 106. 492 Retractul litigios este posibilitatea pentru datornic de a cumpra creana, pltindu-i cesionarului suma cu care a cumprat dreptul litigios de la creditorul su, dac creditorul i-a vndut dreptul litigios la o sum mai mic. 493 De pild, vnzarea fictiv a unui bun la un pre majorat, urmat de cumprarea unui alt bun tot cu pre majorat, aproximativ egal, n aa fel nct diferena dintre preul real i cel majorat, care de fapt nu s-a pltit s se compenseze,
491 490

232

- solicitarea rambursrii de T.V.A., folosind n susinerea cererii actele de vnzare-cumprare cu pre deghizat (majorat fictiv); - majorarea cheltuielilor pentru a acoperi sustragerile, prin folosirea de acte de vnzare-cumprare cu pre deghizat; - reducerea valorii aciunilor la societile ce urmeaz a fi privatizate, prin crearea unor datorii fictive prin acte de vnzarecumprare, prestri servicii, etc., cu pre deghizat (majorat fictiv); - asocierea cu societi ce urmeaz a fi privatizate, n scopul parazitrii i reducerii valorii acestora, inclusiv prin ndatorare fa de asociat, prin acte cu pre deghizat, ca ulterior s poat fi cumprate sub valoarea real; Simulaia datei. Dup cum s-a constatat n practic, data unui act juridic poate constitui obiect al deformrii realitii i crerii aparenei, specifice simulaiei: n actul public se consemneaz o anumit dat, care nu corespunde realitii, ncheierea sa fiind posterioar datei nscrise pe act (cnd actul este antedatat) sau anterioar acestuia (cnd actul este postdatat). ntr-o atare situaie, acordul simulatoriu pare s poarte asupra datei la care s-a ncheiat actul juridic respectiv, iar simulaia ar lua natere sub forma deghizrii pariale. n literatura juridic s-a afirmat c antedatarea i postdatarea unui act juridic constituie dou fee ale aceluiai fenomen simulaia datei care const n crearea unei aparene mincinoase, de cele mai multe ori tot n scopul amgirii terilor sau fraudarea legii, ori pur i simplu pentru a nela n sensul Codului penal. Astfel, n afaceri au fost cazuri ca: un debitor de rea credin antedateaz actul de nstrinare a bunului prin care i creeaz sau i mrete starea de insolvabilitate, astfel nct, n cadrul aciunii pauliene, creditorul prejudiciat s nu poat face dovada anterioritii creanei sale n raport cu actul atacat. Or se tie c aciunea paulian contra actului pgubitor nu este admis dac creana aprat nu este anterioar actului atacat. n literatura juridic se susine c ntre simulaia datei i data fals este o diferen n sensul c prima se face prin consimmntul prilor, iar data fals este acea dat modificat sau fictiv, rezultat al manoperelor unei singure pri, n detrimentul celeilalte pri.494 Avem rezerve, deoarece atunci cnd prile simuleaz data i folosesc actul n paguba terilor, data nu poate fi dect fals n sensul Codului penal. De pild, dou pri antedateaz un contract pentru a beneficia de dobndirea proprietii prin uzucapiune, n detrimentul fostului proprietar revendicator al imobilului. Sau antedatarea actului de vnzare-cumprare a imobilului la data anterioar somaiei de fostul proprietar revendicator, pentru a putea invoca cumprarea de bun credin (art. 46 din Legea nr. 10/2001). Deghizarea total mai poate s priveasc simularea executrii obligaiei, deghizarea modalitilor actului juridic.
dar primul patrimoniu a crescut fictiv cu aceast diferen, nglobat n bunul respectiv. Bunul achiziionat care aparent are valoare mare (n raport cu cea real) este ulterior folosit pentru: - majorarea capitalului social (care nu poate fi dect fictiv) n scopul obinerii majoritii ca acionar; - garantarea cu bunul astfel obinut (pre majorat) a unui credit de la banc; - solicitarea restituirii de T.V.A. de la cele dou cumprri n sens invers. 494 Flavius Baia, op. cit. p. 110. 233

Aa, de pild, n locul preului real stabilit de pri ntr-un contract de vnzarecumprare, n actul public se stipuleaz un alt pre mult mai mare sau mai mic, n raport de cine are interesul s spele banii murdari, vnztorul sau cumprtorul.495 Sau prile ncheie un contract de mprumut, dei n realitate, obligaia pe care i-o asum debitorul are o alt cauz, cum ar fi contractul de joc de noroc. c) Interpunerea de persoane este atunci cnd beneficiarul contractului ascuns este o alt persoan, ce nu trebuie cunoscut de public conform voinei prilor. De pild, funcionarii publici sau demnitarii nu pot primi donaii de la persoane private ca urmare a prestrii unui serviciu legal datorat n favoarea acestora. Pentru a ocoli o astfel de dispoziie legal, se face o donaie ctre o persoan interpus, indicat de funcionarul public, ca om de ncredere al su. Acest act este cel aparent i destinat publicului. Pentru a preveni nsuirea exclusiv de persoana interpus a donaiei, se ncheie un alt contract scris prin care persoana interpus se oblig s dea obiectul donaiei, funcionarului public, donaia ctre interpus fiind actul simulant. Aceast simulaie, efectuat prin interpunere de persoane, nu trebuie confundat cu contractul de mandat prin reprezentare (prte-nom). ntr-adevr prin acest contract, persoana care primete un mandat fr reprezentare, i mprumut numele su, adic trateaz i ncheie n numele su propriu contractul n privina cruia a primit mandatul i dobndete astfel un drept, fr ca partea cea cu care contracteaz s cunoasc calitatea lui de mandatar ascuns.496 Dac un atare mandatar achiziioneaz un bun, el apare n contract ca parte, cci n raporturile dintre el i vnztor nu se petrece nici un fel de simulaie, contractul respectiv urmnd s-i produc efectele fa de prile care l-au ncheiat. n aceast situaie, contractul nu are caracter aparent dect numai pentru una dintre cele dou pri contractante, interpusul care apoi ncheie un alt contract pentru a transmite mandantului su beneficiul primului contract.497 Or simulaia presupune dou acte, unul aparent i altul secret, ncheiate ntre aceleai persoane. Pentru a realiza simulaia prin interpunere de persoane este necesar ca acordul simulator s se realizeze ntre cel puin trei persoane, adic cele dou pri i persoana interpus. Nu este suficient doar acordul de voin dintre persoana interpus n actul public i adevratul contractant. Dac partea care contracteaz cu persona interpus nu particip la ncheierea acordului simulator, ea rmne ter fa de actul secret, care nu-i poate fi opus; simulaia nu se realizeaz. n astfel de situaie este vorba aa cum am artat doar de un contract de mandat fr un contract ncheiat ntre mandant i mandatar, prin care mandatarul i asum obligaia de a ncheia un act juridic n nume propriu dar pe seama mandantului. De esena mandatului fr reprezentare este faptul c identificarea mandantului este ascuns, secret fa de persoana cu care contracteaz mandatarul. n baza contractului de mandat, mandatarul ncheie actul juridic stabilit, act care nu are nimic comun cu actul aparent din cadrul simulaiei. Astfel, situaia

A se vedea V. Dabu, Boboc Enoiu Tudorel, op. cit. pp. 83-89. De pild, cnd X refuz s ncheie un contract de vnzare cu Y, atunci Y poate apela la Z pentru a ncheia cu X un contract de vnzare ctre Z. Pe de alt parte, ntre Y i Z se ncheie contractul real prin care Z a cumprat bunul de la X pentru Y i cu banii lui Y, Z primind numai un comision. 497 A se vedea contractul de comision n art. 405-412 Cod comercial, precum i infra p.___
496

495

234

juridic n cazul mandatului difer de simulaia prin interpunere de persoane deoarece: - scopul actului ncheiat de mandatar este acela de a executa obligaia asumat fa de mandant i nu de a ascunde existena sau coninutul conveniei de mandat; - mandatarul ncheie actul cu o persoan care are calitatea de ter n raport cu contractul de mandat fr reprezentare, ter cruia att contractul de mandat, ct i identitatea mandantului i sunt necunoscute; - actul ncheiat de mandatar, n raport cu terul contractant, este un act real, i nu aparent; mandatarul l ncheie n nume propriu, n calitatea de parte contractant, lund asupra sa drepturile i obligaiile nscute din acel act juridic; ntre mandant i ter nu se nate nici o legtur juridic,498 de fapt mandantul aceasta a urmrit. Scopurile i limitele simulaiei Prin simulaie se pot urmri scopuri diferite, imediat i mediate. Scopul imediat al simulaiei este ascunderea sau mascarea fa de teri a existenei sau coninutului acordului de voin secret, real sau a realitii n cazul simulaiei absolute. Prin scopul mediat se pot urmri efecte cu caracter licit sau ilicit. Astfel, sunt situaii n care cineva dorete s fac o donaie unei persoane, dar s-i pstreze anonimatul, fr a urmri eludarea legii. n alte situaii, se pot urmri fraudarea sau eludarea legii, de aceea i efectele juridice i consecinele sunt altele. Astfel, de exemplu, prevznd n actul simulat un pre mai mic dect cel pltit n realitate, prile pot urmri s evite plata integral a taxelor legale de nstrinare, sau dispoziiilor legii privind splarea banilor murdari. Deghiznd o donaie sub forma unei vnzri-cumprri, prile pot urmri evitarea interdiciilor de a primi donaii de ctre funcionarii publici, demnitari sau alte persoane prevzute de art. 810 din Codul civil care prevede incapacitatea special, pentru unele persoane, de a primi cu titlu gratuit. Practica a dovedit c n mod ilicit simulaia a fost folosit n scopul: ocolirii plii taxelor i impozitelor, al splrii banilor murdari, al evitrii reduciunii sau raportului donaiei, al ocolirii interdiciei liberalitilor sau a altor interdicii de a primi cu titlu gratuit n frauda creditorilor, n scopul sustragerii de la urmrire, al majorrii sau micorrii fictive a capitalului social, al ocolirii dispoziiilor legale privind garaniile reale mobiliare sau imobiliare etc. n doctrina clasic i jurisprudena s-au formulat reguli, cu valoare de principiu potrivit creia, actul juridic simulat nu este valabil atunci cnd prin ncheierea lui s-a urmrit eludarea unei dispoziii legale imperative sau prohibitive. Astfel, simulaia este sancionat cu nulitatea ntregii operaii, att a actului aparent, ct i a actului secret, cum este n cazul donaiilor deghizate ntre soi i a donaiilor n favoarea unor incapabili etc. (art. 812, art. 940 din Codul civil). De asemenea, este lovit de nulitate absolut atunci cnd prin simulaie se urmrete fraudarea legii sau contravine bunelor moravuri sau ordinii publice.
498

Liviu Pop, op. cit. p. 126. 235

Efectele simulaiei. Inopozabilitatea Potrivit art. 1175 din Codul civil sanciunea specific simulaiei este, de regul, inopozabilitatea fa de teri a actului secret i a situaiei juridice nscut din acesta. n general, problema simulaiei se va soluiona diferit, dup cum avem n vedere raporturile dintre prile care au ncheiat contractele sau raporturile dintre prile contractante i teri, precum i raporturile dintre teri. a) Efectele simulaiei n raporturile dintre prile contractante Potrivit legislaiei noastre, principiul este c prioritatea o are voina real a prilor.499 La fel i din art. 1175 din Codul civil, atunci cnd simulaia este valabil, actul secret produce efecte numai ntre prile contractante i succesorii lor universali. Observm c art. 1175 din Codul civil, restrnge sfera avnzilor cauz, n orice simulaie, la categoria succesorilor universali i cu titlu universal al prilor, deoarece ei sunt continuatorii personalitii autorului lor. Ba mai mult, succesorii universali i cu titlul universal devin i ei teri propriu-zii, fa de actul secret, atunci cnd prin simulaie, autorul lor, parte contractant a urmrit s le fraudeze interesele.500 Efectele simulaiei fa de teri Efectele simulaiei fa de ter pot fi analizate n raport de cum acetia au fost de bun sau rea-credin.501 Potrivit art. 1175 din Codul civil, contranscrisul - actul secret - nu produce efecte mpotriva terilor de bun credin. Per a contrario actul secret produce efecte fa de terii care l-au cunoscut i dac se probeaz aceasta. Deci, terilor de bun credin le este opozabil numai situaia juridic rezultat din actul aparent - actul public. Explicaia const n aceea c terii au cunotin doar de existena i coninutul actului public, din moment ce prile au ncheiat n secret actul real care exprim adevrata lor voin. Ca urmare, situaia juridic creat prin actul secret, necunoscuta terilor nu le este opozabil, aceasta constituind o excepie de la opozabilitatea contractului fa de teri. De aici, concluzia c, n cazul simulaiei, suntem n prezena restrngerii sferei avnzilor cauz i lrgirii corespunztoare a categoriei terilor propriu-zii. Astfel, din interpretarea art. 1175 din Codul civil rezult c succesorii cu titlu particular i creditorii chirografari ai prilor sunt considerai teri propriu-zii. Aa cum am artat, tot n categoria terilor propriu-zii sunt inclui i succesorii universali i cu titlul universal ai prilor n ipoteza cnd prin simulaie s-a urmrit fraudarea lor. n art. 1157 din Codul civil teza II se arat un asemenea act nu poate avea nici un efect n contra altor persoane. Interpretnd per a contrario i innd cont de folosirea cuvintelor poate i contr s-a apreciat c actul secret poate produce efecte favorabile terilor.502 Ca urmare terii de bun credin au dreptul s invoce, n beneficiul lor i mpotriva prilor, efectele actului secret. Dac procedeaz astfel, terii renun la inopozabilitatea fa de ei a actului secret.
A se vedea art. 977 din Codul civil care dispune: Interpretarea contractelor se face dup intenia comun a prilor contractante, iar nu dup sensul literal al termenelor. 500 Liviu Pop, op. cit. p. 128. 501 A se vedea Tribunalul Suprem, Secia civil, decizia nr, 136/1970 n C.D. 1970, p. 97. 502 A se vedea C. Sttescu, C. Brsan, op. cit. p. 77 i T.R. Popescu, P. Anca, op. cit. p. 127. 236
499

De exemplu, n cazul unei vnzri fictive, creditorii vnztorului au dreptul de a invoca actul secret prin care s-a stabilit c actul aparent nu produce nici un efect ntre pri. Tot astfel, n cazul unei donaii deghizate ntr-o vnzare-cumprare motenitorul rezervatar al nstrintorului are dreptul s invoce n interesul su, actul secret pentru a putea cere s se constate c n realitate este vorba de o donaie, n scopul de a obine reduciunea ei. Terii au dreptul de opiune, ntre a invoca actul aparent sau actul secret doar dac sunt de bun credin n momentul realizrii simulaiei. Atunci cnd prile dovedesc c terul, care invoc actul aparent, a fost de rea-credin, va fi opozabil i fa de el, n mod obligatoriu, actul secret. n acest sens, s-a statuat c reaua-credin a terilor face s dispar raiunea pentru care legea i ocrotete mpotriva efectelor actului secret, care le devine, astfel, opozabil.503 Efectele simulaiei n raporturile dintre teri O situaie special apare atunci cnd exista un conflict ntre mai muli teri, n sensul c unii dintre acetia au interesul s invoce fa de pri contractul aparent, iar alii au interesul s invoce contractul secret contranscrisul care le este favorabil. De pild, n cazul cnd o persoan ncheie un contract fictiv de vnzarecumprare cu privire la unele bunuri creditorii si chirografari ar avea interesul s invoce contractul secret spre a demonstra caracterul fictiv al vnzrii i a putea astfel s urmreasc bunul respectiv pentru a-i recupera datoria de la vnztorul prii. Pe de alt parte, creditorii chirografari ai cumprtorului sunt interesai s invoce contractul aparent spre a putea demonstra c din gajul general al debitorului lor fac parte i bunurile care au fcut obiectul vnzrii fictive. Astfel, ntre teri apare un conflict, respectiv ntre creditorii uneia din pri i creditorul celeilalte pri. n acest conflict vor avea ctig de cauz acei creditori de bun-credin care invoc n favoarea lor actul aparent, deoarece ei nu au putut cunoate existena actului secret. Situaia aparent trebuie s fie preferat celei reale, ntruct terii, pn la proba contrar sunt prezumai de bun credin, n sensul c nu au putut cunoate dect existena contractului aparent (bona fides praesumitur). 504 Aciunea n declararea simulaiei Aciunea n declararea simulaiei este acea aciune prin care se cere instanei de judecat s constate existena i coninutul actului secret cu scopul de a nltura actul aparent sau acele clauze ale sale care anihileaz sau mascheaz actul real. Pentru a stabili realitatea, adic existena i coninutul contranscrisului pot avea interes fie prile n relaiile dintre ele, ori pentru al opune terilor, care ar invoca actul aparent - fie terii, n conflict cu prile ori numai cu una dintre acestea. Or, n aceste cazuri, aciunea n justiie prin care se stabilete caracterul simulat al actului aparent i existena contranscrisului se numete aciunea n declarare simulaiei, aceasta este o aciune care poate fi intentat de orice interesat, ntocmai ca n cazul aciunii prin care se invoc nulitatea absolut a unui act juridic.505 Aciunea n simulaie poate fi nsoit sau nu de aciunea n nulitate cnd simulaia s-a fcut cu nclcarea dispoziiilor de ordine public sau bunelor moravuri.506
503 504

A se vedea Tribunalul Suprem, Col. civil, decizia nr. 32/1955, cu Nota de V. Longhin n L.P. nr. 1/1955, p. 88. Buna credin se presupune c exist nefiind necesar probarea acesteia. 505 T.R. Popescu. P. Anca. op. cit. p. 128 506 Liviu Pop. op. cit. p. 130 237

Aciunea n simulaie este o aciune n constatare, care poate fi exercitat oricnd pe cale principal ori de excepie. Ea este imperceptibil, potrivit principiului conform cruia aparena n drept poate fi nlturat oricnd, actul juridic simulat nefiind susceptibil de consolidare prin trecerea timpului. Aciunea n simulaie nu se confund cu aciunea n executarea prestaiilor la care prile s-au obligat n temeiul actului real. Aciunea n executare a prestaiilor fiind n realizarea unui drept patrimonial, este prescriptibil n termenele generale de prescripie prevzute de lege. Aciunea n declararea simulaiei se deosebete i de aciunea oblic, deoarece acionnd n declararea simulaiei creditorul acioneaz n nume propriu, iar rezultatele obinuite i folosete numai lui, n timp ce aciunea oblic este intentat de ctre creditor n numele debitorului su, iar de rezultatul ei profit toi creditorii ntocmai ca de orice aciune a debitorului. Aciune n declararea simulaiei se deosebete i de aciunea paulian, deoarece aceasta nu poate fi intentat dect de ctre creditorii anteriori actului fraudulos i care trebuie s dovedeasc prejudiciul suferit, frauda svrit de ctre debitor i complicitatea terului dobnditor cu titlu oneros. Aciunea n declararea simulaiei nu poate fi intentat fr s se cear ndeplinirea unor asemenea condiii.507 Proba simulaiei Cu privire la contractul aparent, acesta se bucur de prezumia c exprim adevrul pn la proba contrarie. Proba simulatorie se face diferit, dup cum actul secret este invocat de ctre una dintre prile contractante, succesorii lor universali i cu titlu universal sau de o ter persoan. ntre prile contractante proba contractului ascuns se face potrivit normelor de drept comun: dac valoarea contractului este mai mare de 250 lei, proba se va putea face numai prin nscris sau pe baza unui nceput de nscris complet cu martori i prezumtiv. Dac contractul aparent este constatat prin nscris, atunci chiar dac valoarea contractului secret este mai mic de 250 lei proba lui se va face numai prin nscris, deoarece n contract sau peste ceea ce conine un nscris proba nu se poate face dect tot cu un nscris. (art. 1191 Cod civil). Regula dovedirii actului secret printr-un contranscris cunoate i unele excepii. Astfel este admisibil proba cu caracter i prezumii n urmtoarele situaii: a) cnd actul secret s-a ncheiat prin fraud, sau consimmntul uneia dintre pri a fost viciat prin dol sau violen; b) cnd prile au un nceput de dovada scris; c) cnd prile contractate au fost n imposibilitatea moral de a-i preconstitui un nscris pentru dovada actului real; d) n cazul unei simulativ ilicite fcut n scopul de a eluda dispoziiile imperative ale legii sau prin care se ncalc interesul statului. Terii pot proba actul secret folosind orice mijloace de prob deoarece:

507

T.R. Popescu. P. Anca. op. cit. p. 129 238

a) neparticiparea la ncheierea actului nu a avut posibilitatea s-i preconstituie un nscris doveditor al simulaiei (art. 198 Cod civil). b) pentru teri simulaia este un simplu fapt juridic. EFECTELE SPECIFICE CONTACTELOR SINALAGMATICE Trstura specific a contractelor sinalagmatice const n caracterul reciproc i interdependent al obligaiilor asumate de prile contractante. Aadar, fiecare parte are n acelai timp, fa de cealalt parte, dubla calitate de debitor i creditor. ntruct n contractele sinalagmatice, obligaia fiecrei pri contractante constituie cauza obligaiilor celeilalte pri, neexecutarea prestaiei promise din orice motive culpa debitorului ori cazuri de for major produce urmtoarele efecte cu consecine speciale: a) obligaiile reciproce ale prilor trebuie s fie executate simultan. De la aceast regul fac excepii acele contracte care prin natura lor sau datorit voinei prilor se execut altfel. Aa fiind, oricare parte contractant are dreptul s refuze executarea obligaiei proprii, atta timp ct cealalt parte, care pretinde executarea, nu execut obligaiile ce-i revin din acest contract. Aceast posibilitate poart denumirea de excepie de neexecutare a contractului exceptio non adimpleti contractus; b) dac una din pri nu-i execut culpabil obligaiile , cealalt parte are dreptul s cear n justiie rezoluiunea contractului; c) dac un eveniment independent de voina sa mpiedic pe o parte s execute obligaiile, contractul nceteaz, cealalt parte fiind liberat de obligaiile sale. Legat de aceasta, se pune i problema raportrii riscurilor contractuale.508 Excepia nendeplinirii contractului este o aplicaie a principiului Non servanti fidem non est fides servanda. Excepia de neexecutare a contractului este dedus din prevederea art. 1020 Cod civil unde este reglementat rezoluiunea contractului pentru caz de neexecutare culpabil a obligaiilor uneia dintre pri. Deci, dac legiuitorul a instituit rezoluiunea contractului pentru neexecutare cu att mai mult este admis excepia neexecutrii contractului, care este o form mai uoar de sancionare a neexecutrii. Una dintre aplicaiile concrete ale acestui principiu este prevzut n art. 1322 Cod civil potrivit cruia vnztorul nu este dator s predea lucrul, dac cumprtorul nu pltete preul i nu are dat de vnztor un termen pentru plat. Excepia de neexecutare a contractului este diferit ca fiind un mijloc de aprare aflat la dispoziia oricreia dintre prile contractului sinalagmatic pe care l poate exercita n cazul n care i se pretinde executarea obligaiei ce-i incumb, fr ca partea care pretinde aceast executare s-i execute propriile obligaii.509 Pentru a se putea invoca excepia nendeplinirii contractului se cer ntrunite anumite condiii, astfel: a) Obligaiile reciproce s aib temei acelai contract.
508 509

Liviu Pop. op. cit. p. 175 A se vedea Liviu Pop. op. cit. p. 75 239

Astfel, cumprtorul nu poate refuza s plteasc preul pe motiv c vnztorul i datoreaz o sum de bani pe care i-a mprumutat-o. Dac regula este c doar contractele sinalagmatice pot permite invocarea excepiei, doctrina a acceptat ca i n cazul contractelor sinalagmatice imperfecte exceptio non adimpleti contractus poate fi invocat. Este cazul acelor contracte care la nceput au fost unilateral dar ulterior au devenit sinalagmatice . De pild, contractul de depozit este unilateral, dar cnd depozitarul face cheltuieli pentru conservarea bunului, depozitul devine sinalagmatic, depozitarul putnd evoca un drept de retenie asupra bunului pn la destinare. b) Neexecutarea obligaiilor s fie important, chiar dac este parial, adic de natur s afecteze echilibrul contractual. Condiia pus are raiunea de a evita exercitarea abuziv a dreptului de a invoca excepia. Cauza neexecutrii nu intereseaz. c) Neexecutarea s nu se datoreze faptei celui care invoc excepia de neexecutare, fapt care l-a mpiedicat pe cellalt s-i execute obligaia; d) Neexecutarea sa nu-i aib justificarea n nemplinirea termenului convenit de pri pentru executare, situaie n care obligaiile nu mai pot fi considerate simultane. Excepia de neexecutare poate fi opus chiar dac partea respectiv nu a fost pus n ntrziere. Dar cel care o invoc, fiind mai departe debitor, poate fi condamnat la executare concomitent cu cealalt parte. Efectul excepiei de neexecutare ia sfrit de ndat ce obligaia corelativ a fost executat. Efectul ei poate ns nceta i prin renunarea celui interesat de a o mai invoca sau prin furnizarea, n anumite cazuri a unei cauiuni de ctre debitor (art. 1323 i art. 1364 Cod civil). Excepia de neexecutare a contractului opereaz exclusiv n favoarea prii care o invoc, fr intervenia judectorului. Opernd ca o modalitate de realizare a justiiei private, ea nu trebuie cerut instanei de judecat i nu este necesar nici condiia punerii n ntrziere a celeilalte pri. Este suficient s fie opus prii care cere executarea. Astfel, excepia de neexecutare se deosebete de rezoluiunea contractului care, de regul, se pronun de instana de judecat. Faptul se explic prin aceea c excepia de neexecutare este un mijloc preventiv iar rezoluiunea un mijloc reparator. Excepia de neexecutare a contractului poate fi invocat i n faa instanei de judecat ca mijloc de aprare a prtului. Rezoluiunea contractului Rezoluiunea contractului const n desfiinarea unui contract sinalagmatic cu executare dintr-o dat; la cererea uneia dintre pri, pentru motivul c cealalt parte nu a executat culpabil obligaiile la care s-a ndatorat. Desfiinarea contractului are loc att pentru viitor (ex nume) ct i pentru trecut (ex tunc). n cazul desfiinrii pentru neexecutare a unui contract sinalagmatic cu executare succesiv, rezoluiunea produce efecte numai pentru viitor i se numete reziliere. Potrivit art. 1020 Cod civil condiia rezolutorie este subneleas n contactele sinalagmatice n cazul cnd una din pri nu ndeplinete angajamentul su iar, potrivit art. 1021 Cod civil: ntra-cest caz contractul nu este desfiinat de drept.
240

Partea n privina creia angajamentul nu s-a executat, are alegerea sau s sileasc cealalt parte a executa convenia, cnd este posibil sau s-i cear desfiinarea cu daune interese. Doctrina clasic consider c rezoluiunea este o clauz tacit, aa cum este ea definit de lege, ceea ce face ca n ipoteza neexecutrii obligaiilor de ctre una dintre pri, contractul s fie automat rezolvat. n acelai timp, rezoluiunea este o sanciune de drept civil ndreptat mpotriva pri care, n mod culpabil, nu-i execut obligaiile asumate. Doctrina modern fundamenteaz rezoluiunea pe cauza contractului considerndu-se c, n ipoteza neexecutrii contractului, obligaia rmne fr cauz.510 Condiia rezoluiunii Pentru a opera rezoluiune de plin drept a contractului de vnzarecumprare comercial trebuie s fie ntrunite urmtoarele condiii: a)una dintre pri s ofere celeilalte executarea obligaiei (predarea bunului sau plata preului). Nu este necesar ca oferta s fie nsoit de executarea efectiv a prestaiei. oferta de executare se poate face prin orice mijloc: scrisoare, telegram, fax, verbal etc.; b)oferta de executare s intervin nainte de mplinirea termenului stabilit de pri pentru executare. Termenul trebuie s fie acelai pentru executarea obligaiilor ambelor pri. Dac ns una din pri beneficiaz de un alt termen de executare, ea poate opune celeilalte pri existena acelui termen. c)la mplinirea termenului stabilit n contract partea creia i s-a fcut oferta s nu fi executat prestaia la care este ndatorat. Art. 69 Cod comercial prevede nc un caz de rezoluiune de plin drept a vnzrii comerciale prin expirarea termenului esenial naturii operaiei sau prestaiei. Termenul de executare este esenial atunci cnd prestaia datorit naturii sale sau acordului de voin al prilor nu putea fi executat dect pn la un anumit termen, pe care debitorul nu l-a respectat. Dup mplinirea lui, executarea prestaiei nu mai are nici o valoare pentru creditor. Nerespectarea termenului esenial atrage rezoluiunea de plin drept a contractului. Rezoluiunea poate fi invocat numai de partea n beneficiul creia a fost stipulat termenul. Partea are ns dreptul de a renuna la rezoluiune., optnd pentru executarea prestaiilor chiar dup mplinirea termenului. Opiunea pentru executare trebuie s fie comunicat celeilalte pri n 24 de ore de la mplinirea termenului esenial. n caz contrar intervine decderea din dreptul de opiune i va opera rezoluiunea de deplin drept a contractului.511 Condiiile rezoluiunii juridice. Conform art. 1020 Cod civil condiia rezolutorie este subneleas totdeauna n contractele sinalagmatice, n caz cnd una din pri nu ndeplinete angajamentul su. n acest caz, contractul nu este desfiinat de drept. Partea n privina creia angajamentul nu s-a executat are alegerea sau s sileasc pe cealalt a executa convenia, cnd este posibil, sau s-i cear desfiinarea, cu daune interese.
510 511

Sache Neculaescu. op. cit. p. 161 I.L. Georgescu. Drept comercial. Ed. Lumina Lex. Bucureti. 1994. p. 225-226 241

Desfiinarea trebuie s se cear naintea justiiei, care, dup circumstane, poate acorda un termen prii acionate. Rezoluia judiciar este acea rezoluiune dispus de instana de judecat, pe baza aciunii n rezoluiune introdus de partea interesat dup punerea n ntrzierea debitorului. Condiiile cerute pentru admisibilitatea rezoluiunii judiciare. Pentru a fi admisibil rezoluiunea judiciar, urmtoarele condiii se cer a fi ndeplinite: a) partea care introduce aciune n rezoluiune, sa-i fi executat obligaia sau s fie gata s execute obligaiile contractuale; b) partea prt s nu-i fi executat obligaiile sale, n total sau n parte; Admisibilitatea aciunii pentru neexecutarea parial a obligaiei se face n condiiile n care partea din obligaia neexecutat trebuie s fi fost considerat esenial la ncheierea contractului. "n aceast privin instana are putere de apreciere, putnd pronuna rezoluia dac socotete c neexecutarea este important sau grav,512 chiar dac-i vorba de o neexecutare parial sau a unei obligaii accesorii, dup cum poate pronuna numai o rezoluie parial a contractului sau chiar numai acordarea de despgubirii.513 Rezoluia este admisibil i n cazul neexecutri corespunztoare, dac viciile prestaiei sunt importante.514 Nu se va pronuna rezoluiunea n ipoteza cnd lucrul livrat prezint unele defeciuni, care nu-l fac impropriu pentru a fi folosit potrivit destinaiei avute n vedere de destinatar sau care pot fi uor nlturate prin efectuarea unor mici reparaii. Aciunea n rezoluiune poate fi admis i n cazul ntrzierii n executarea obligaiilor, dac condiionat nu mai are nici un interes s primeasc prestaia de la debitor. c) debitorul obligaiei neexecutate s fi fost pus n ntrziere, n condiiile prevzute de lege. Partea care cere rezoluiunea are posibilitatea ca, dup ce a survenit faptul neexecutrii obligaiei asumate, s renune la dreptul de a cere rezoluiunea i s solicite executarea contractului. La rndul ei, partea n cupl, are posibilitatea de a evita rezoluiunea contractului, s execute prestaiile datorate n tot cursul procesului, inclusiv n faza procesului.515 Instana poate acorda un termen de graie, sau s oblige pe debitor la executare ntr-un anumit termen. De menionat c potrivit art. 44 Cod comercial, n contractele comerciale judectorul nu poate acorda termen de graie pentru executarea prestaiilor. d) Neexecutarea trebuie s fie imputabil debitorului, deoarece n cazul neexecutrii fortuite se ridic problema riscurilor contractuale.516 Rezoluia convenional a contractului
512 513

Tribunalul Suprem, Secia civil. dec. nr.2266/1984, n C.D.1984, p.96. T.R. Popescu P.Duca op.cit. p.139 514 Liviu Pop op.cit.p.85 515 C. Stoian C.Brsan op.cit.p.84. 516 T.R. Popescu, P.Anca. op.cit.p.139 242

Pentru a nltura unele inconveniente517 pe care le prezint rezoluiunea judiciar (cheltuielile judiciare), precum i obligaia de a se adresa instanei, (care are partea de apreciere i dreptul de a acord termen de graie) sau pentru a aplica rezoluia i la contractele n privina crora n mod obinuit aceasta nu opereaz, prile pot stipula n contractele ce ncheie c, n caz de neexecutare, de ctre una dintre pri, contractul va fi desfiinat de plin drept. Astfel de clauze poart denumirea de pacte comisorii exprese. O asemenea clauz rezolutorie, numit i pact comisoriu are rolul de a transforma aciunea n rezoluie judiciar ntr-o condiie rezolutorie contravenional. Pactele comisorii nu se confund cu condiia rezolutorie expreso, deoarece la aceasta rezoluiunea depinde de un eveniment viitor i nesigur, strin de comportamentul debitorului i nu are caracter sancionator. Dimpotriv, n ipoteza pactului comisoriu, rezoluiunea se datoreaz exclusiv neexecutrii obligaiilor contractuale de ctre debitor i se pune n valoare la iniiativa creditorului. ntruct legiuitorul nu a reglementat expres clauzele comisorii, voina comun a prilor de a stipula o astfel de clauz trebuie s fie declarat fr echivoc n cuprinsul contractului. n funcie de intensitatea efectelor pe care le produc pactele comisorii pot fi de patru feluri: a) Pactul comisoriu de gradul I este clauza contractual n temeiul creia prile convin desfiinarea contractului n caz de neexecutarea obligaiilor, repetnd enunurile de la art.1020-1024 Cod civil. Raiunea unui asemenea pact este folosirea n acele contracte la care condiia rezolutorie nu este subneleas, cum este cazul rentei viagere sau cel al mprelii convenionale. b) Pactul comisoriu de gradul II este cel care cuprinde o clauz potrivit creia una dintre pri poate cere rezoluiunea sau rezilierea, dar cealalt parte nu-i execut obligaiile, precizndu-se i faptele care, n concepia prilor, au semnificaia neexecutrii obligaiilor. c) Pactul comisoriu de gradul III este clauza prin care prile prevd posibilitatea prii fa de care obligaiile n-au fost executate, de a considera, contractul desfiinat. n acest caz, rezoluiunea ori rezilierea se produce n temeiul declaraiei unilaterale a prii, care constat c nu s-au executat obligaiile la care avea dreptul. Cu toate acestea, judectorul va putea constata c obligaiile au fost executate nainte de aceast declaraie, meninnd contractul. d) Pactul comisoriu de gradul IV este clauza prin care contractul se consider desfiinat de plin drept, ceea ce mpiedic instana de judecat de a lua ea nsi msura desfiinrii contractului, fr a se mai pune problema punerii n ntrziere, prile renunnd practic la caracterul judiciar al rezoluiunii ori rezilierii.

Rezoluia convenional pe lng avantaje prezint i unele dezavantaje astfel: pot compromite stabilitatea situaiilor juridice; totui sunt expui la toate consecinele care decurg din retroactivitatera rezoluiunii nejudiciare; n raporturile dintre pri ele sunt totdeauna surse de inechitate, din moment ce sunt impuse n contract de partea mai puternic economic. 243

517

Prile nu pot conveni anticipat c renun la dreptul de a cere, pe cale judiciar, rezoluiunea pentru neexecutarea contractului. Aceasta ar aprea ca o clauz abuziv ce ar putea duce la nulitatea contractului. Efectele rezoluiunii contractului n raporturile dintre pri. n ipoteza n care prile nu au executat contractul, intervenirea rezoluiunii va nsemna c acel contract, fiind desfiinat, nu mai poate fi executat, considerndu-se c nu a fost ncheiat; legtura contractual dintre pri este ca inexistent. Dimpotriv, atunci cnd contractul a fost executat de ctre una din pri sau parial i de cealalt parte, pn la pronunarea sau intervenirea rezoluiunii, efectele vor consta n desfinarea contractului i restituirea prestaiilor executate. n cazul contractelor cu executare succesiv, rezoluiunea contractului se cheam reziliere, deoarece efectele produse pn la reziliere sunt meninute, iar contractul nu va mai produce efecte pentru viitor (contractul de nchiriere, contractul de asigurare, contractul de leasing, contractul de locaie de gestiune etc.). n situaia n care astfel de contracte au fost deja puse n executare, retroactivitatea rezoluiunii (rezilierii) este obiectiv imposibil. n cazul cnd nu sunt contracte cu executare succesiv da, obligaia a fost executat ntr-o oarecare msur, rezoluiunea are ca efect repunerea prilor n situaia anterioare (restitutio in integrum). Deci, prile sunt inute s restituie una alteia tot ceea ce au prestat n temeiul contractului rezolvit. De aceea, rezoluiunea este o cale deosebit de eficient i avantajoas pentru creditor, n caz de insolvabilitate a debitorului , deoarece permite creditorului, si redobndeasc prestaia fr a intra n concurs cu ali creditori, situaie de nenlturat n ipoteza n care ar opta pentru executarea contractului.518 De la regula restitutio in integrum exista i excepii cnd, pentru anumite raiuni, prestaiile executate n temeiul contractului rezolvit, nu sunt supuse repetiiunii. Este vorba de contractele cu executare succesiv n care rezoluiunea producnd efecte numai pentru viitor se cheam reziliere. Cnd din cauza neexecutrii sau executrii defectuoase s-au produs i pagube, se pot cere daune interese. Daunele interese pot fi evaluate la cerere de ctre instana de judecat, conform art. 1084 Cod civil. De asemenea, pentru alte prejudicii suferite de creditor, debitorul poate fi obligat i la plata de despgubiri, n condiiile rspunderii civile delictuale, cum ar fi cazul degradrii bunului vndut, din culpa debitorului. Efectele rezoluiunii fa de teri Fa de terii dobnditori, efectul retroactiv al rezoluiei este de natur s determine consecine grave, dat fiind c partea care le-a nstrinat lucrul, ce trebuie restituit, nu le-a putut transmite drepturi pe care ea nsi nu le avea (nemo plus juris ad alium transferre potest quom ipse habet). Prin urmare, rezoluiunea contractului primar atrage i desfiinarea contratului subsecvent, ncheierii de o parte cu o ter persoan. Astfel, dac se desfiineaz un contract de vnzare i lucrul vndut, ce urmeaz a fi restituit, a fost nstrinat unui ter, acesta din urm i vede dreptul su desfiinat, ca o consecin a rezoluiei contractului ncheiat de autorul su (resoluto

518

Dan Cosma. Teoria geenral a actului juridic civil , Editura tiinific, Bucureti, 1969, p 433-434 244

jure dantis rezolvitur jus accipientis).519 Totui rezoluiunea nu poate fi opus subdobnditorului cu titlu oneros i de bun credin a unui bun imobil, care i-a intabulat dreptul n cartea funciar. De asemenea, nu se desfiineaz actele de administrare ncheiate de o parte a contractului rezolvit cu tere persoane de bun credin. Conform art. 1368 Cod civil rezoluiunea nu produce efecte fa de terul care a dobndit un imobil n cadrul procedurii executrii silite, urmare adjudecrii definitive i n sfrit, statul nu poate fi obligat s restituie imobilul dobndit prin expropriere sau rechiziie definitiv.520 Asemnri i deosebiri ntre rezoluiune i nulitate Rezoluiunea i nulitatea se aseamn prin faptul c ambele desfiineaz actul juridic pentru trecut i pentru viitor. ntre rezoluiune i nulitate exist deosebiri astfel: a)rezoluia se aplic n principiu numai contractelor sinalagmatice; nulitatea se aplic tuturor actelor juridice civile i comerciale; b)cauza rezoluiunii const ntotdeauna n neexecutarea culpabil a obligaiilor de ctre una din prile contractuale; nulitatea se datoreaz nerespectrii condiiilor de validitate a unui act juridic, prevzut de normele legale n vigoare. c)cauzele rezoluiunii sunt, prin natura lor, ulterioare ncheierii valabile a contractului; clauzele nulitii sunt ntotdeauna originare, ele fiind anterioare sau concomitente ncheierii actului juridic; d)rspunderea prii contractante culpabile n caz de rezoluiune este o rspundere contractual pe cnd n cazul nulitii rspunderea este civil delictual. Riscurile afacerii contractuale ntr-o afacere, riscurile in de partener521 de coninutul i forma contractului, de cazurile de imposibilitate fortuit de executare, de mediul social, economic i politic etc. 1. O deosebit importan n aprarea patrimoniului nostru i a afacerii preconizate o are alegerea partenerului de afaceri care, mpreun cu firma sa, trebuie s prezinte complexul de garanii necesare nlturrii unui numr ct mai mare de riscuri. Alegerea greit a unui partener poate periclita afacerea ce o ncheiem cu el, i chiar patrimoniul nostru, deoarece : a) - Un partener lipsit de experien poate da faliment nainte de a ne achita preul pentru marfa ce i-am livrat-o. b) - Alt partener, neglijent poate deveni falit i deci n imposibilitatea de a ne plti marfa ce i-am livrat-o dac:

Dac-I vorba de un lucru mobil, subdobnditorul de bun-credin este aprat prin dispoziiile art. 1909 Cod civil. Cu priivre la imobil, aciunea rezolutorie trebuie s fie transcris spre a fi opozabil terilor (art. 1365 i 1369 Cod civil) 520 Liviu Pop. op. cit. p. 91 521 Exceptio non adimpleti contractus, rezoluiunea i rezilierea, sunt ci de aprare fa de riscul neexutrii obligaiei contrctuale de ctre debitor cu intenie sau din culpa acestuia. 245

519

- nu este asigurat i a intervenit un incendiu devastator, un fenomen natural (cutremur, inundaie, nghe etc.) sau un furt, ce au cauzat pagube care au determinat starea de faliment; - ncheie o afacere pgubitoare n care pierde marfa cumprat de la noi i nepltit; - fiind uuratic, lipsit de experien,se poate angaja n jocuri de noroc sau n afaceri cu grad ridicat de risc, fr a lua msuri corespunztoare i, pierznd totul, devine insolvabil, stare care poate avea efecte dezastruoase asupra noastr. - c) - Un partener a crui abilitate i competen sunt eseniale n executarea afacerii, dac este bolnav i intervine decesul ne poate cauza importante pagube ca urmare a abilitii i competenei reduse ale nlocuitorului (lociitor, vicepreedinte) sau ale motenitorului. d) - De asemenea, putem suferi prejudicii i n situaia alegerii greite a firmei cu care facem afacerea, ca de exemplu n cazul unei firmei aa-zise "fantom", care este nfiinat numai o singur operaiune "comercial" i care are totul fictiv, respectiv; - sediul este declarat n baza unui contract de nchiriere fals; - capitalul social a fost depus i a obinut dovada de depunere necesar la Registrul Comerului - patronul nu are domiciliul n Romnia, iar paaportul este fals; - adevratul scop al unei astfel de firme a fost obinerea fr garanii a unei cantitii mari de marf sau bani dup care s "dispar" i s-i piard "urma" (este vorba de aa-ziii "tunari"). e) - Totodat trebuie s fim atenii la unele S.R.L,-uri cu capital foarte mic i muli asociaii; astfel, au fost depistate cazuri cnd la un capital total de 100.000 lei, prin cumprarea a cte o aciune (10.000 lei), 10 ceteni strini au dobndit calitatea de "oameni de afacerii", " obinnd", viza de edere n Romnia; n realitate acetia se ocup cu schimbul ilegal de valut, nelciuni i alte fapte mai grave, svrite de regul asupra conaionalilor lor; totodat ei "vneaz" i romni, cutnd momentul propice gsirii unui "fraier" pe care s-l nele n cazul unui singur "tun", dup care s "dispar" pentru ctva timp n strintate, ns nu n ara de origine. f)- Acceptarea ncheierii afacerii cu o firm falimentar sau n prag de falimentare sau n prag de faliment, ori care nu are dotrile necesare (reparaii frigorifice, recipiente de pstrare, utilaje corespunztoare de prelucrare etc.) derulrii afacerii ne poate crea situaii neplcute i chiar pagube. - g) - Acceptarea ncheierii afacerii cu o firm care are un "grad ridicat de risc" ca urmare a nencheierii contractelor de asigurare pentru riscuri de furt, distrugere, incendii, calamiti naturale, greve, naionalizri, rzboi etc. sau neluarea msurilor necesare de paz o alt greeal care trebuie evitat. h) Neglijarea faptului c nu totdeauna cel care "ofer" preul cel mai avantajos este i cel mai indicat pentru afacerea respectiv, deoarece de multe ori n spatele unui pre foarte avantajos se poate ascunde un pericol care poate transforma contractul ntr-o afacere dezastruoas. Acestea sunt numai cteva greeli din care rezult c pentru a conduce o firm trebuie s ai anumite nsuiri ca: puterea de a prevedea, de a anticipa mersul
246

evenimentelor i reaciile partenerilor, stpnirea unor procese psihologice, a modului particular de manifestare a unor indivizi, abilitatea i priceperea de a negocia i nu n ultimul rnd, cunoaterea "adversarului" respectiv, a potenialului partener de afaceri. n vederea prevenirii situaiilor pgubitoare i realizrii unei aprri eficiente n cazul apariiei unor evenimente nedorite n derularea afacerilor, un rol deosebit l are respectarea unui minim de reguli cu privire la selecionarea viitorilor parteneri de afaceri. Prin parteneri de afaceri nelegem nu numai viitorii asociaii,ci i persoanele fizice sau juridice cu care ncheiem orice contracte. Este adevrat c regulile sunt stabilite n funcie de caracterul afacerii, obiectul i valoarea acesteia, reglementrile legale n vigoare etc., spre exemplu: la ncheierea contractelor, organele autoritilor publice sunt obligate s respecte anumite reguli ce reglementeaz procedura licitaiei, n selecionarea ofertelor i a prilor n viitoarele contracte. Considerm c la ncheierea unui contract trebuie s avem n vedere toate problemele legate de urmtoarele dou elemente: a) - persoana fizic (calitatea managerilor i a persoanelor de execuie); b) - agentul economic ( bonitatea agentului economic, potenialul economic i nivelul tehnologic al acestuia etc.); Din punct de vedere al persoanei fizice, al managerilor i chiar al personalului de execuie ne intereseaz: - s aib capacitatea de execuie deplin, adic s aib vrsta de 18 ani i s nu fie alienat mintal sau deczut din drepturile civile prin hotrre judectoreasc; - s aib o stare bun a sntii - starea sntii prezentnd o deosebit importan atunci cnd dorim s ncheiem contracte n care eseniale sunt calitile persoanei respective (artiti, cercettor, sportiv de performan etc.); - s nu fi suferit condamnrii penale definitive care s-i pun sub semnul ntrebrii cinstea i corectitudinea sau s-l fac incompatibil cu ceea ce trebuie s se angajeze prin viitorul contract, ori prin care s afecteze onorabilitatea noastr; - s nu fi fost sancionat pentru nclcarea dispoziiilor legale n domeniul fiscal sau pentru acte de concuren neloial ori s nu fi, avut anterior stri falimentare constatate pe cale judectoreasc; - s aib studiile necesare i specializarea corespunztoare executrii viitorului contract, precum i o experien pozitiv recunoscut n domeniul n care urmeaz s facem afacerea; - s ndeplineasc condiii de onorabilitate, cinste, seriozitate, loialitate, demnitate constatate n afacerile anterioare i prin lipsa proceselor judiciare ori a litigiilor ce-i sunt imputabile; - s se bucure de o bun reputaie printre oamenii de afaceri. - n ceea ce privete agentul economic, considerm c trebuie avute n vedere mai multe elemente, dintre care cel mai important este bonitatea. Prin bonitate nelegem capacitatea agentului economic de a produce i plti conform obligaiilor asumate prin contractele anterioare i cele pe care urmeaz s i le asume prin semnarea contractului ce declaneaz verificarea
247

bonitii, chiar n condiiile materializrii riscurilor asigurate prin convenie sau efectul legii. Nivelul de bonitate este dat de gradul de solvabilitate, lichiditate, rentabilitate, promptitudine, corectitudine comercial i comportamentul respectivului agent economic. Prin solvabilitatea firmei unii autori neleg gradul n care capitalul social al acesteia asigur creditele pe termen mediu i scurt,522 sau, cu alte cuvinte, capacitatea economic de a-i respecta ntocmai i la timp obligaiile contractuale asumate. Solvabilitate se determin prin analiza elementelor patrimoniale pe baz de bilan, iar dac rezultatele obinute se compar pe ultimii ani, se pot formula concluzii edificatoare; solvabilitatea patrimonial se calculeaz prin raportul dintre capitalul social i totalul creditelor pe termen mediu, lung i scurt, dup formula: K.s.p. = C.s. x 100% C.t.l. + c.s.

K.s.p.- indicatorul solvabilitii patrimoniale; C.s. - capitalul social; c.s. - credite pe termen scurt; C.t.l. - credite pe termen lung i mediu; n practic se apreciaz c indicatorul solvabilitii patrimoniului trebuie s se situeze ntre 40-60%, limita minim admis fiind 30%. O situaie aparte o constituie societile bancare. Acestea sunt obligate n permanen, prin norme ale Bncii Naionale a Romniei, s asigure un nivel corespunztor de solvabilitate, determinat ca raport ntre totalul fondurilor proprii, i suma activelor i elementelor din afara bilanului, ponderat n funcie de gradul lor de risc de credit. Dac vrem s alegem o banc unde s deschidem contul sau s facem un depozit, trebuie s tim dac aceasta ndeplinete anumite condiii ca: procentul cel mai ridicat de solvabilitate, dobnda cea mai avantajoas, s fie asigurat pentru risc, s fie foarte operativ n plile solicitate ca urmare a unei lichiditi ridicate, s prezinte condiiile cele mai favorabile pentru contractul de depozit etc. Conform normelor Bncii Naionale a Romniei nr. 4, din 24 februarie 1994, societile bancare sunt obligate s calculeze solvabilitatea ca raport ntre nivelul fondurilor proprii, pe de o parte, i suma activelor i elementelor din afara bilanului, ponderea n funcie de gradul de risc de credit, pe de alt parte, dup formula: funcie de gradul de risc de credit, pe de alt parte, dup formula: Solvabilitate = Total fonduri proprii x 100 (Elemente active + elemente din afara
G.Ilinca. dr. C. Jianu i dr. I.Stoian, Risc i asigurare n comerul internaional, Editura Jeco Trading - S.A,1992, pag. 78. 248
522

Bilanului) ponderate fa de risc. n practic se apreciaz c indicatorul admis de B.N.R pentru solvabilitate este de 8%. Trimestrial, bncile raporteaz B.N.R. prin formularul intitulat "Solvabilitatea societilor bancare" procentul de solvabilitate, care trebuie s ating cifra de minim 8% pn la sfritul anului 1995. Prin lichiditate n sistemul bancar se nelege posibilitatea unei bnci de a efectua n orice moment plile cerute de creditorii si, ceea ce nseamn pli directe numerar sau pli depuse de clieni n favoarea altor clieni sau, mai precis, ctre alte firme care au conturi deschise la alte bnci. Aceasta presupune ca banca s aib suficiente deineri de numerar. Prin lichiditatea unui agent economic nelegem capacitatea acestuia de a acoperi prin elementele patrimoniale active. - contul de cas, contul efecte de ncasat, debitori pe termen scurt etc., - pe cele pasive, respectiv obligaiile de plat contractuale pe termen scurt. Cu ajutorul datelor din bilanul contabil, publicate n Monitorul Oficial, se poate calcula lichiditatea agentului economic, care este de dou feluri: a) - lichiditate general; b) - lichiditate redus; Lichiditatea general se poate calcula dup formula: K.I.p.g. = E.p.t.s. x 100 C.t.s K.I.p.g. - Indicatorul lichiditii patrimoniale generale; E.p.t.s. = Elementele patrimoniale pasive pe termen scurt ; = Sum. Lichiditatea general nu d o imagine satisfctoare pentru a constitui un cert semnal de alarm. Totui, ea poate constitui o informaie care creeaz o circumspecie n acordarea de noi credite sau asupra posibilitii imediate de restituire a depozitului la cererea clientului. De aceea, pentru mai mult precizie se trece la stabilirea lichiditii reduse care presupune eliminarea din calcul a stocurilor de materii prime i a produselor fr desfacere asigurat. Aceasta permite obinerea unor imagini corecte asupra lichiditii, n cazul apariiei condiiilor nefavorabile punerii n valoare a stocurilor de materii prime sau desfacerii i ncasrii contravalorii produselor realizate. Lichiditatea redus este dat de formula: K.I.p.r. = (Disponibilitile n cont curent + Disponibilitile n cas (numerar) + Titlurile de credit + Debitorii pe termen scurt, totul raportat la suma creditelor pe termen scurt) x 100. Ceea ce depete 100% este disponibilul suplimentar ce poate fi analizat ca o garanie suficient sau insuficient a lichiditii patrimoniale reduse,fa de valoarea obligaiilor contractuale.

249

De exemplu, obinerea din calcul a unui disponibil suplimentar de peste 18% fa de obligaiile contractuale (stabilit prin formula lichiditii reduse) constituie pentru creditori o garanie eficient asupra ncasrii plilor de la firma respectiv, dac sumele lor sunt apropiate de disponibilul suplimentar. Un alt element al bonitii l constituie rentabilitatea care, dup unii autori, se exprim prin rata beneficiului net. Rata beneficiului net evideniaz randamentul procesului de producie i eficiena economic a comercializrii mrfii plus rezultatele din propria fabricaie. Rata beneficiului net se calculeaz dup formula: B.n.i = B.b. x 100, n care; C.s. - B.n.i. = rata beneficiului net al ntreprinderii (agent economic); B.b. = beneficiul net al ntreprinderii (agent economic); C.s. = capitalul social constituit din contribuia fiecrui asociat. Se apreciaz c o rat a beneficiului n proporie de peste 24% indic o rentabilitate ridicat a ntreprinderii. Pentru o documentare ct mai complex asupra rentabilitii mai pot fi avute n vedere cifrele din bilanurile pe ultimii patru ani obinute din buletinele Monitorului Oficial, sub aspectele urmtoarelor criterii de performan: - evoluia volumului de activitate (cifra de afaceri, volumul produciei); - evoluia rezultatelor financiare (creterea profitului, diminuarea pierderilor); - preocuparea pentru mrirea eficienei (investiii, tehnologie, cercetare etc.); - rata profitului, profitabilitatea aciunilor, perioada de recuperare a creanelor, timpul de rambursare a datoriilor, rotaia stocurilor etc. Din practic i din literatura de specialitate rezult c datele din bilanul contabil ca i cele din contul de profit i pierderi sunt n unele cazuri denaturate intenionat sau lipsesc n situaia unor ageni economici nou nfiinai. De aceea, este necesar ca analizele de bilan s fie fcute ci competena necesar, iar rezultatele obinute s fie corelate i interpretate n raport cu datele obinute. Cunoaterea comportamentului partenerului i a bonitii agentului economic sub aspectele mai sus prezentate dup datele din bilanurile anuale trebuie obligatoriu completat i cu informaiile obinute din alte surse, astfel: - cunoaterea capacitii de plat din relaiile comerciale anterioare cu firma respectiv sau prin investigarea fotilor i actualilor clieni ai acesteia; - obinerea i cunoaterea unor date de la Registrul Comerului astfel; a) numele i prenumele, domiciliul, cetenia, data i locul naterii,averea, modul de evaluare a acesteia, ale patronilor,asociailor, administratorilor; b) sediul firmei comerciale, al sucursalelor i filialelor din strintate; c) obiectul activitilor pentru care este autorizat i forma juridic a societii; d) capitalul social, aportul fiecrui asociat la capital i modalitatea de constituire i vrsare a sa; e) administratorii societii i limita puterilor lor; f) partea fiecrui asociat la beneficii i pierderi; g) durata societii;
250

h) alte date prevzute n Legea nr.26 din 5 Noiembrie 1990 privind Registrul Comerului523. - cunoaterea prin intermediul unor agenii particulare de detectivi a comportamentului social al patronilor, administratorilor, a averilor acestora (dac sunt grevate de ipoteci sau este deschis procedura judiciar de urmrire a acestora de ctre creditori) etc.; - receptarea imaginii publice a agentului economic reflectat n mass-media sau la diferite ntruniri, consftuirii ale oamenilor de afaceri; - culegerea de informaii suplimentare de la organizaii profesionale internaionale, Camere de Comer i Industrie, din mediul bancar sau cercuri ale oamenilor de afaceri etc.; - urmrirea reflectrii agentului economic n secvenele de transparen (comunicate, articole de pres, studii etc.) ale organelor abilitate ale statului (Garda Financiar,Poliie, Parchet etc.). Se menioneaz c respectarea cumulativ a tuturor regulilor de prevenire a riscurilor poate duce la ctig dar i la pagub, dac nu se admit i dozele necesare de risc asigurate. Spunem c poate duce la pagub pentru c esenial n dreptul comercial este operativitatea n ncheierea i executarea contractelor comerciale, n ctigarea licitaiilor, or, de multe ori, timpul necesar lurii msurilor de prevedere poate fi n contradicie cu aceasta. In prezent subcapitol nu am expus dect cteva probleme ce-l intereseaz pe omul de afaceri care trebuie s tie ceea ce s cear consilierilor, avocailor i experilor si, n cazul ncheierii afacerilor mari cu agenii economici cei mai indicai. 2. Riscurile n contract n caz de imposibilitatea fortuit a executrii contractului Atunci cnd o obligaie contractual nu mai poate fi executat datorit unui eveniment cu caz fortuit sau for major, n principiu se sting, debitorul fiind liberat de executarea obligaiei pentru imposibilitatea de executare. n art. 1083 din Codul civil se dispune: Nu poate fi loc la daune interese cnd, din o for major sau de un caz fortuit, debitorul a fost poprit de a da sau a face aceea la care se obligase sau a fcut aceea ce-i era poprit. n literatura de specialitate s-au conturat dou opinii:
523

Potrivit articolului nr.21 din Legea nr.26/1990, n Registrul Comerului se nregistreaz meniuni referitoare la: a) - donaie, vnzare, locaiunea sau gajul fondului de comer, precum i alt articol prin care se aduc modificri nmatriculrilor sau meniunilor sau care fac s nceteze firma ori fondul de comer; b) - numele, cetenia, data i locul naterii mputernicitului; dac dreptul de reprezentare este limitat la o anumit sucursal sau filil, meniunea se va numai n registrul unde este nscris sucursala ori filiala; semntura reprezentantului va fi dat forma prevazut la art. 13 alin.5 i 6; c) - brevetele de invenii,mrci de fabric,de comer i de serviciu, denumirile de origine, indicaiile de provenien, firma, emblema i alte semne distinctive asupra crora societatea comercial, regia autonom, organizaia cooperatist sau comerciantul persoan fizic are un drept; d) hotrrea de divor a comerciantului,precum i cea de imprire a bunurilor comune pronunate n cursul exercitrii comerului; e) hotrrea de declarare n stare de faliment a comerciantului; g) hotrrea de condamnare a comerciantului pentru fapte penale care l fac nedemn de a exercita aceast profesie; h) orice modificare privitoare la faptele i meniunile nregistrate.

251

a) una524 n care se apreciaz c din moment ce legiuitorul nu face deosebirea ntre fora major i cazul fortuit, nici noi nu trebuie s facem; b) a doua opinie susine diferena celor dou concepte, de producerea crora ar fi i efecte juridice diferite. Aceasta rezult i din art.988 c.civ. care dispune c "Gerantul este obligat, cu toate c stpnul a murit naintea svririi afacerii, a continua gestiunea pn ce rudele vor putea lua gestiunea afacerii". Deci pn ce motenitorul geratului vor putea lua direciunea afacerii ". Dar n msura n care continuarea operaiei ar fi prejudiciabil pentru el, gerantul nu mai este rspunztor de ntreruperea gestiunii (art. 1556 alin.2 c.civ.); prin aceasta, gestiunea de afacerii se aseamn cu mandatul. Conform art.1556 alin.1 mandatarul poate renuna la mandat, notificnd mandantului renunarea sa, ceea ce deosebete mandatul de gestiunea de afaceri, gerantul neputnd renuna la gestiunea de afaceri nceput atta timp ct lui nu i se cauzeaz pagube. b) Obligaia de a gera, de a se ngriji, de afacerile altuia cu diligenele unui bun proprietar. Bun proprietar este cel care acionnd n mod prudent i competent, obine satisfacerea interesului su cu cheltuieli minime. n acest sens, n art. 989 c.civ. se prevede "Gerantul este obligat a da gestiunii ngrijirea unui bun proprietar".525 Ceea ce nseamn per a contrario c gerantul rspunde pentru prejudiciul cauzat geratului prin acte i fapte ce nu le-ar fi fcut un bun proprietar, inclusiv pentru dol. De la regula enunat exist o excepie prevzut de art. 990. c.civ. care dispune c atunci cnd se face dovada c fr intervenia gerantului afacerea geratului s-ar fi putut compromite, gerantul rspunde numai dac se face vinovat de dol cu ndeplinirea actelor de gestiune; c) Obligaia de a da socoteal geratului ce privire la tot ceea ce a fcut n cadrul gestiunii de afaceri, la fel ca n cazul mandatului. Gerantul este obligat s prezinte geratului toate cheltuielile necesare i utile, actele juridice care l oblig pe gerat n continuare, i s remit geratului tot ce a primit cu ocazia gestiunii de afaceri n numele su ( art.1541 c.civ.). Dac geratul ratific gestiunea de afaceri fcut de gerant, atunci aceasta se transform n mandat i se aplic toate regulile mandatului, iar geratul, devenind mandant, va fi inut de toate actele ncheiate de ctre gerant, chiar dac nu au fost utile.526 Gerantul are fa de gerant, urmtoarele obligaii a) Obligaia de a plti gerantului toate cheltuielile necesare i utile pe care le-a fcut n cursul gestiunii de afaceri (art. 991 c.civ.) exclusiv n interesul geratului. Pn la achitarea acestor cheltuieli, gerantul are drept de retenie asupra bunurilor gerate. b) Obligaia de a ratifica gestiunea de afaceri, dac intervenia gerantului a fost necesar i util. c) Obligaia de a suporta toate prejudiciile ce le-a suferit gerantul din cauza gestiunii de afaceri. De menionat c geratul nu este obligat s remunereze pe
T.R. Popescu, P. Anca. op. cit. p. 239 Conf.art. 480 din c.civ. "Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura i dispune de un lucru n mod exclusiv i absolut, ns n limitele determinate de lege" Bun proprietar este acea persoan care i exercit dreptul de proprietate cu bun credin. 526 T.R.Popescu P.Anca op.cit. p.151.
525 524

252

gerant pentru serviciile sale, deoarece gestiunea de afaceri este act unilateral dezinteresat. Totui, cnd n gestiunea de afaceri gerantul a prestat servicii n virtutea profesiunii sale, atunci este necesar remunerarea: tratamentul medical fcut de gerantul medic, sau repartiiile fcute de gerantul instalator, electrician, etc. Efectele gestiunii de afaceri ntre gerant, gerat pe de o pe de alt parte parte i terii

Obligaiile geratului fa de teri sunt n raport de ratificarea gestiunii de afaceri, sau de proba utilitii i necesitii a actelor i faptelor neratificate de aceasta. Dac gestiunea de afaceri a fost ratificat sau este util, geratul este ndatorat s execute toate obligaiile contractate de gerant, n numele geratului sau n nume propriu, n interesul gestiunii, n msura n care nu au fost nc executate, cum ar fi: plata preului unor materiale comandate sau achiziionate de la teri, plata muncii prestat de ctre un ter cu care a contractat gerantul n vederea executrii unei lucrri, reparaii etc. 527 n ceea ce privete gerantul, dac el le-a adus la cunotin terilor c acioneaz numai n contul geratului i gestiunea a fost ratificat sau este util el nu are nici o obligaie fa de acetia. n realitate, o astfel de situaie este rar deoarece terii prefer s contracteze de regul pe o activitate n gestiunea de afaceri numai dac gerantul se oblig personal, tocmai pentru a preveni riscul neratificrii gestiunii de afaceri de ctre gerant sau nedovedirii ca util i necesar a acestuia. n astfel de situaii terii pot s pretind ndeplinirea obligaiilor de ctre gerant dar i de la geratul n interesul cruia a acionat gerantul. Natura de judiciar a gestiunii de afacerii Gestiunea de afaceri este o instituie juridic de sine stttoare, ce nu se confund cu mbogirea fr just cauz, mandatul, sau stipulaia pentru altul. Ea este un fapt juridic licit, izvor distinct de obligaii. n principiu, se poate afirma c gestiunea intereselor altei persoane se bazeaz ca i mbogirea fr just cauz pe un principiu de echitate, potrivit cruia nimeni nu poate s-i sporeasc propriul su patrimoniu, n detrimentul altor persoane. Aceasta justific obligaia geratului la despgubirea gerantului pentru actele fcute cu cheltuieli necesare i utile.528 Gestiunea afacerii se deosebete de mbogirea fr just cauz prin aceea c: a)geratul are obligaia de a restitui gerantului valoarea integral a cheltuielilor pe care le-a fcut cu gestiunea, chiar dac avantajele geratului sunt inferioare acesteia; mbogitul este obligat s restituie nsrcitului numai valoarea mbogirii sale chiar dac nsrcirea reclamantului este mai mare;

527 528

Liviu Pop op. cit. p.152. A se vedea C.Sttescu, C.Brsan op.cit., p.100 253

b) eventuala mbogire a geratului are un temei legal n intervenia unilateral i voluntar a gerantului de a-i gera interesele.529 Gestiunea de afaceri nu se confund nici cu mandatul. Totui aceste dou instituii juridice se aseamn prin: a) regulile mandatului se aplic n subsidiar i gestiunii de afaceri; cnd geratul ratific gestiunea de afaceri, aceasta se transform n mandat, aplicndu-i-se regulile mandatului; b) att gestiunea de afaceri ct i mandatul pot fi cu sau fr reprezentare. Cu toate aceste asemnri, gestiunea de afaceri este reglementat de lege, ca un izvor distinct de obligaii, deosebindu-se de celelalte instituii juridice, prin condiiile de validitate, ct i prin efecte530 astfel: a) gerantul poate ncheia acte juridice i svririi acte materiale, pe cnd mandatarul ncheie numai acte juridice; b) mandatarul acioneaz n baza unei mputerniciri primite de la mandant, pe cnd gerantul acioneaz fr tirea geratului; c) n cazul morii geratului, gerantul este obligat s continue gestiunea de afaceri, fiind necesar i util succesorilor; fiind un contract intuitu personal, mandatul nceteaz de plin drept la decesul mandantului; d) n executarea mandatului, mandatarul rspunde indiferent de forma vinei, n ipoteza n care nu acioneaz n mod corespunztor deoarece obligaia sa izvorte dintr-un contract; chiar dac i gerantul este obligat s acioneze cu diligena unui bun gospodar, n ipoteza n care intervenia sa a fost necesar el va rspunde numai dac vina mbrac forma inteniei (dolului)531; evident c va rspunde atunci cnd a cauzat pagube printr-o "gestiune de afaceri" necesar i neutil; e) geratul va fi obligat numai n msura necesitii i utilitii gestiunii, pe cnd mandatarul oblig ntotdeauna pe mandant n limitele puterii ce i-au fost conferite; f) dac gestiunea de afaceri nu a fost ratificat, obligaiile geratului fa de gerant vor exista numai dac gestiunea a fost necesar532 i util; mandantele este ntotdeauna obligat prin actele ncheiate de mandatar n limitele mputernicirii acordate; g)mandatarul poate renuna la mandat n care continuarea sa ar fi de natur sl prejudicieze. Gerantul este obligat s duc la bun sfrit gestiunea nceput. Plata nedatorat Definiie. Prin plat nedatorat se nelege executarea de ctre o persoan a unei prestaii la care nu era obligat i pe care a fcut-o fr intenia de a plti datoria altuia. Cel care a pltit-o, solvens, devine creditor si cel care a primit
Liviu Pop op. cit. p. 153. A se vedea T.R. Popescu, P. Anca, op. cit. 151 531 C.Sttescu, C.Brsan, op. cit. p 101 532 Art. 951 din c.civ. l oblig pe gerat la plat ctre gerant" a toate cheltuielile utile i necesare ce a fcut". n lipsa necesitii gestiunii, geratul ar putea susine c actul judiciar nu era necesar i dac l efectua el ctiga mai mult, realiznd o utilitate mai bun.
530 529

254

accipiens, debitor al restituirii prestaiei.533 Consecvent principiului echitii, n art. 1092 c.civ., se prevede: " Orice plat presupune o datorie.". Dac aceast datorie nu exist, consecina este logic, plata trebuie s fie restituit celui care a fcut-o, fiind fr cauz, nedatorat. De aceea, n art. 1092 alin. 1 partea final, prevede: ceea ce s-a pltit fr s fie debit este supus repetiiunii" . Potrivit art. 992 c.civ: " Cel ce din eroare sau cu tiin, primete ceea ce nu-i este debit, este obligat a-l restitui aceluia de la care l-a primit".534 Este temeiul legal al obligaiei accipientului, adic primitorului plii nedatorate. Dreptul solvensului de a cere restituirea plii nedatorate este consacrat expres n art. 993 C.civ.; unde se prevede: "Acela care, din eroare, crezndu-se debitor, a pltit o datorie, are drept la repetiiune n contra creditorului.". Plata nedatorat este un fapt judiciar licit prin care se nate un raport de obligaii, n temeiul cruia cel care a pltit este creditor al obligaiei de restituire a prestaiei executate, iar cel care a primit plata este debitorul aceleiai obligaii. Condiiile plii nedatorate. Pentru naterea obligaiei de restituire, plata nedatorat trebuie s ndeplineasc anumite condiii. A) Existena unei pli. Prestaia s constea ntr-o plat, adic n remiterea unei sume de bani, a unui bun individual determinat ori determinat prin caractere generice. Aceast prestaie s fie cu titlu de plat si nu cu alt titlu535 dac a fost fcut cu titlu de mprumut, mprumutatorul are aciunea rezultnd din acest contract. Prestaia s fie fcut cu intenia de a stinge a datorie, nu n alt scop. B. Datoria a crei stingere s-a urmrit prin plat s nu existe. Aceasta nseamn c ntre cel care a fcut plata, solvens, i cel care a primit plata, accipiens, s nu existe vreun suport de obligaii, a crei stingere se urmrete prin plata efectuat. De asemenea, nu trebuie s fie suport de obligaie nici ntre solvens i al treilea i respectiv ntre al treilea i accipiens, care prin plata respectiv s se sting. Cnd solvens pltete n executarea unei obligaii naturale, adic al crei termen de prescripie s-a mplinit el nu va putea pretinde restituirea. "Repetiiunea nu este admis n privina obligaiilor naturale, care au fost executate de bun voie.", dispune art.1092 c.civ. n cazul obligaiei naturale, datoria exist, ns s-a prescris dreptul la aciune n sens notarial, adic dreptul de a cere statului s-l oblige pe datornic, prin fora statului la efectuarea plii. Cel care pltete n temeiul unui contract nul sau rezolvit are drept la restituire, deoarece att nulitatea, ct i rezoluiunea au efecte retroactiv, deci obligaia apare ca i cnd nu a existat niciodat, iar prile urmeaz a fi repuse n situaia anterioar.536 C. Plata s fi fost fcut din eroare. Aceasta nseamn c solvens a crezut n mod greit c este debitorul lui accipiens. n art. 993 c.civ. se precizeaz: "acela
T.R.Popescu Anca op.cit. p.152 n acelai sens, art. 106 C.muncii dispune:" Persoana care a ncasat o sum nedatorat este obligat s restituie acea sum; dac a primit bunuri ce nu i se datorau i care nu mai pot fi restituite n natur sau i-au fost prestate servicii la care nu erau ndreptit, ea este obligat s plteasc contravaloarea lor calculat n condiiile legii". 535 De pild: imprimat, donaie, dvones, etc. 536 C.Sttescu C.Brsan. op. cit. p. 103.
534 533

255

care din eroare, creznd-se debitor a pltit o datorie, are drept la repetiiune n contra creditorului". Existena erorii lui solvens are ca efect lipsa cauzei care ar fi trebuit s stea la baza prestaiei executate. Dac, dimpotriv, a pltit tiind c nu este debitor, el trebuie s fie considerat c a fcut o liberalitate sau c a pltit datoria altuia, acionnd ca un gerant n cazul gestiunii de afaceri. Eroarea trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: a) n eroare trebuie s fi fost numai solvensul; existena sau absena erorii lui accipiens nu prezint nici o relevan. b) eroarea s fi fost determinant pentru solvens n efectuarea plii, n sensul c n lipsa erorii, solvensul nu ar fi fcut plata; c) din punct de vedere al solvensului eroarea s fie de bun credin; chiar dac eroarea este prevzut de accipiens sau alt persoan, plata este tot nedatorat. Dac solvens a tiut, atunci cnd a fcut plata, c nu datoreaz nimic,537 lui accipiens, plata este considerat valabil, presupunndu-se c a fcut o liberalitate, a confirmat o obligaie anulabil care a executat o obligaie natural sau a pltit datoria altuia. ntr-o astfel de ipotez, solvensul nu are dreptul de a cere restituirea plii,dar o poate primi dac accipiensul o restituie. De la condiia erorii celui care a fcut plata sunt urmtoarele excepii: a) plata unei obligaii care ulterior a fost rezolvit; b) plata fcut n executarea unei obligaii nule; c) plata unei obligaii sub condiie suspensiv, dac acea condiie nu s-a realizat; d) plata unei datorii fcut a doua oar de ctre debitor, de pild dup ce a pierdut chitana doveditoare a plii este urmrit i pltete a doua oar ca ulterior s gseasc prima chitan, n astfel de situaie cea de a doua plat este nedatorat.538 n toate aceste cazuri, denumite i excepii de la condiia erorii, chiar dac solvens a fcut plata fr a fi n eroare, aciunea n restituire este admisibil. D. n cazul plii fcut din dol - eroare provocat sau ca urmare a constrngerii, se consider a fi tot plat nedatorat din eroare i deci, d natere obligaiei de restituire din partea celui ce a primit-o. Efectele plii nedatorate. Plata nedatorat este o instituie distinct prevzut de lege cu condiii i efecte specifice, care satisfac diferite interese. Prin plata nedatorat se nate un raport judiciar ntre solvens i accipiens, format din drepturi i obligaii specifice, care depind de obiectul plii ct i de buna sau reaua-credin a lui accipiens sau solvens.
n practic solvensul pentru a ascunde o sum de bani, fa de creditorii, sau a se sustrage de la un sechestru, efectueaz o plat nedatorat, n sperana c ulterior o va recupera. ntr-o astfel de ipotez solvensul poate primi suma restituit numai dac occipiens i-l d de bun voie. De asemenea, solvens dac probeaz c totui a fost n eroare, dol sau a fost sub violen cnd a fcut o astfel de plat, poate solicita pe cale judectoreasc restituirea plii. 538 A se vedea Liviu Pop. op. cit. p.156. 256
537

Accipiens este de bun credin n cazul n care a primit plata de la solvens n convingerea c i este datorat. Reaua-credin539 presupune c accipiensul a avut cunotiin despre caracterul nedatorat al plii n momentul cnd a primit-o de la solvens. A. n situaia cnd plata nedatorat a avut ca obiect un bun fungibil, accipiens este obligat, indiferent de buna sau reaua lui credin, s restituie sume de bani ori, dup caz, bunurile de gen primite, n aceeai i de aceeai calitate. Cnd accipiens a fost de rea credin, pe lng restituirea plii nedatorate, va mai trebui s plteasc lui solvens, atunci cnd obiectul plii a fost o sum de bani, i dobnzile legale, calculate din ziua plii. n situaia cnd obiectul plii l-a constituit un bun fungibil, accipiens va fi obligat i la plata de daune-interese pentru prejudiciul suferit de solvens pe perioada ct a fost lipsit de acele bunuri. Cnd accipiens a fost de bun credin, nu are obligaia de a plti dobnzi sau despgubiri. Buna credin nceteaz din momentul n care a primit somaia de restituire a plii sau a introducerii aciunii n repetiiune. Astfel, din ziua cnd a devenit de rea credin, va avea obligaia i la plata dobnzilor pentru bani, precum la plata daune-interese n cazul bunurilor fungibile. B. Cnd plata a avut ca obiect un bun cert, accipiens are obligaia s-l restituie n natur. Obiectul plii fiind bun cert, riscul dispariiei sau al nstrinrii este n scopul de buna sau reau-credin a accipiensului. a) Cnd accipiensul este de bun credin, se aplic urmtoarele dispoziii: - dac a nstrinat bunul cu titlul oneros, este inut s restituie numai preul pe care l-a primit n schimb (art.996 alin 2 c.civ.); - dac bunul a pierit sau a fost deteriorat din cauz de for major sau caz fortuit, accipiens este liberat de datorie.(art. 995 alin. 2 c.civ.) b) Cnd accipiens este de rea-credin const n urmtoarele: -dac a nstrinat lucrul este dator a ntoarce valoarea lucrului din ziua cererii n restituire (art.966 alin.1 c.civ.) - dac bunul pltit nedebit, a pierit n mod fortuit, trebuie s restituie valoarea acestuia din momentul introducerii aciunii n repetiiune, cu excepia cazului cnd face dovada c ar fi pierit chiar dac se afl la solvens.(art.995.C.civ.). Aciunea n restituire (repetiiune), n acest caz are caracterul unei adevrate aciuni n revendicare, putnd fi intentat i asupra terului care a dobndit bunul cert de la accipiens. Terul ns poate paraliza aciunea invocnd posesia de bun credin sau, dup caz, uzucapiunea.540

"In practica judiciara s-a pus problema dac cel care a primit o plat n temeiul unei hotrri judectoreti care nc nu este definitiv poate sau nu fi considerat de rea-credin. Instanele franceze au rspuns afirmativ la aceast ntrebare cu motivarea c ntruct primete plata n baza unui titlu litigios, ale crui vicii le cunoate accipiens este de rea credin. Credem c soluia pe deplin ntemeiat; n aceast materie, chiar i cel care se face vinovat de o culp foarte uoar, culpa levissima, nu poate fi considerat de bun credin". D.Gherasim.Buna-credin n raporturile juridice civile. Ed.Academiei, Buc. 1981, p.190, citat de Liviu Pop n op.cit.p.157. 540 Liviu Pop. op.cit. p.158. 257

539

C. n cazul cnd plata nedatorat a avut ca obiect un bun frugifer541, conform art.994 din C.civ., problema fructelor se soluioneaz astfel: - cnd accipiensul a fost de bun-credin va dobndi n proprietate fructele bunului respectiv; el va fi obligat s restituie doar fructele produse de bunul frugifer din momentul n care devine de rea-credin, este un rezultat al interpretrii "per a contrario" ( art. 994 C.civ) - cnd accipiensul a fost de rea-credin va fi obligat s restituie toate fructele percepute i nepercepute, culese sau neculese, consumate sau neconsumate, din ziua plii. Soarta bunului frugifer se..... 1. Obligaiile solvensului. La rndul su, solvensul poate fi inut s restituie accipiensului de bun credin sau de rea-credin cheltuielile pe care acesta le-a fcut pentru conservarea lucrului sau care au dus la o mrire a valorii acestuia (art.997 C.civ.) - Solvens nu are obligaia de a restitui cheltuielile voluptuare, prin care se neleg cheltuielile fcute exclusiv n scopul nfrumuserii bunului. n schimb, accipiens are dreptul de a ridica toate lucrrile i amenajrile fcute n scop de nfrumuseare, dac prin acestea nu provoac nici o stricciune sau deteriorare. - n realitate, obligaia lui solvens de a restitui cheltuielile necesare i utile i are izvorul n principiul mbogirii fr just cauz, nefiind consecina direct a plii nedatorate.542 Aciunea n restituirea plii nedatorate. n primul rnd solvensul este cel care poate cere restituirea plii nedatorate. Se admite ca aciunea n restituire a plii nedatorate poate fi exercitat i de ctre creditorii chirografari ai solvensului, pe calea unei aciunii oblice543 n ipoteza n care o plat nedatorat a fost fcut altei persoane dect adevratului creditor, am vzut c, pentru debitor, ea apare ca nedatorat, astfel c va putea cere restituirea. Adevratul creditor ns nu va putea cere restituirea unei asemenea pli, dar va avea mpotriva accipiensului o aciune izvornd din mbogirea fr just cauz.544 Conform art. 993 alin.2 C.civ., aciunea solvensului n repetiiunea plii nedatorate va fi respins n situaia cnd accipiens, fiind creditorul unei alte persoane i primind plata nedatorat de la solvens a crezut c a primit plata de la sau pentru adevratul debitor i n aceast credin i-a distrus titlul constatator al creanei sale. ns solvensul nu poate s rmn
Fugifer vine din francez de la frugifre i nseamn care d roade, fructe.Dex. Ed. Univers Enciclopedic.Buc. 1996 fila 401. 542 Liviu Pop. op. cit.p.159 543 Aciunea oblic este aciumea intentat de creditor n numele debitorului su, inactiv, pentru a-i apra un interes serios i legitim.(art.974 C.civ.) Deci aciunea care trebuie exercitat direct de debitor este exercitat indirect de creditor n numele debitorului su. (A se vedea T.R.Popescu. P.Anca.op.cit. 344-346.). 544 C.Sttescu. C.Brsan.op.cit.p.106. 258
541

pgubit. De aceea, acelai text legal prevede c el are drept de recurs mpotriva adevratului debitor. Aciunea n cauz va avea ca temei principiul mbogirii fr just cauz, fiind o "acio de in rem verso". "Codul civil se refer expres numai la distrugerea material a titlului constatator al creanei. Practic judiciar i literatura de specialitate au extins aceast regul i la distrugerea juridic a creanei, ceea ce are loc atunci cnd accipiens, primind plata de la solvens, a renunat la ntreruperea prescripiei fa de adevratul debitor, ncetnd a mai avea posibilitatea valorificrii acelei creane cu ajutorul forei de constrngere a statului".545 mbogirea fr just cauz Definiie: mbogirea fr just cauz este faptul juridic licit prin care are loc mrirea patrimoniului unei persoane prin micorarea corelativ a patrimoniului altei persoanei, fr ca pentru acest efect s existe o cauz just sau un temei juridic. Deci, sunt situaii cnd o persoan se mbogete pe seama alteia, fr a se putea invoca vreun temei juridic, altul dect mbogirea fr just cauz.546 De pild, o persoan i face o construcie cu materiale aparinnd altei persoane, fr ca ntre acestea s existe vreo convenie i fr a i se imputa vreo culp constructorului care a fost de bun credin (art.493C.civ.). n aceast situaie pgubitul nu poate invoca - ca temei al unui drept la despgubire - nici existena vreunui contract i nici svrirea unei fapte ilicite, iar n msura n care este vorba de lucruri fungibile i de efectele accesiunii (art.493 C.civ.), el nu are drept nici la aciunea n revendicare. n asemenea situaii, se consider ns c exist mbogire fr just cauz (sau fr just temei) i c acel al crui patrimoniu s-a mrit (mbogitul) devine debitor fa de cel al crui patrimoniu s-a micorat (srcitul). Codul civil romn nu consacr n mod expres ntr-un articol, mbogirea fr justa cauz, ns n mai multe articole face aplicaia acestei instituii. De pild, art. 484 Cod civil prevede c fructele se cuvin proprietarului bunului frugilor, care are obligaia de a plti semnturile, arturile i munca depus de alii. Din mbogirea fr just cauz se nate obligaia debitorului mbogit de a-l despgubi pe creditorul nsrcit. Atunci cnd mbogitul nu-i ndeplinete obligaia, nsrcitul poate introduce o aciune n justiie prin care pretinde restituirea, numit actio de in rem verso. Condiiile pentru intentarea aciunii n restituire sunt: Pentru ca mbogirea fr justa cauz s constituie un izvor de obligaii i s dea natere la efectele ce-i sunt proprii, trebuie s ndeplineasc unele condiii de ordin material i altele de ordin juridic. A. Condiiile materiale ale intentrii aciunii n restituire:

Liviu Pop.op.cit.p.159 De pild, potrivit art.494 C.civ., constructorul pe terenul altuia, indiferent dac este de bun sau rea credin, va trebui indemnizat de proprietarul terenului care reine construcia, temeiul fiind mbogirea fr just cauz. Sunt ns i situaii cnd cineva se mbogete pe seama altuia dar acetia i au temeiul n diferite contracte cum este contractul de donaie.
546

545

259

a) mbogirea unui patrimoniu prin dobndirea unor valori apreciabile n bani, ceea ce poate s nsemne fie o sporire a elementelor active, ale patrimoniului (dobndirea unui lucru, a unei sume de bani ori a unei creane, mbuntirea unui lucru preexistent sau folosina unui lucru aparinnd altuia). mbogirea unui patrimoniu se face i prin micorarea pasivului datoriilor sale, prin nlturarea unei pagube sau evitarea unei cheltuieli, ori stingerea unei datorii. b) Srcirea unui patrimoniu ca o consecin a mbogirii altuia. Aceasta const n micorarea elementelor active ale patrimoniului sau dintr-o sporire a pasivului su ori numai din furnizarea unei prestaii care nu a fost remunerat n msura justei sale valori. Nu poate fi considerat ca o srcire - care s ndrituiasc aciunea n restituire - folosul care a rezultat indirect pentru alii din aciunea ntreprins de o persoan n interesul su propriu. De pild, o persoan aduce casei sale mbuntiri care se rsfrng indirect i asupra patrimoniilor vecinilor si.547 - Legtura de cauzalitate ntre mbogirea unui patrimoniu i srcirea celuilalt, n sensul c mbogirea unuia nu s-a putut produce fr srcirea celuilalt.548 Aceast legtur ntre transformrile celor dou patrimonii poate fi direct sau indirect. Condiiile juridice ale intentrii aciunii n restituire sunt: a)Absena unu temei legitim a mbogirii. Temei legitim nseamn n primul rnd un act juridic, cum ar fi, de pild, un contract de locaie n virtutea cruia toate mbuntirile fcute imobilului n cursul contractului rmn proprietarului, fr a fi obligat la vreo indemnizare, sau un contract prin care o persoan se nelege cu o alta s locuiasc mpreun i s-i acorde ngrijiri medicale. mbogirea i poate gsi legitimitatea i ntr-un contract ncheiat ntre mbogit i o alt persoan dect cel al crui patrimoniu a fost srcit. n aceast situaie dei cel srcit este un ter, el nu poate invoca relativitatea efectelor contractului, care i poate fi opus n ntreaga msur n care un contract este opozabil terilor. Astfel, contractul de locaie - n temeiul cruia mbuntirile fcute de locatar rmn proprietarului fr nici o indemnizare poate fi opus de proprietar ntreprinztorului care a ncheiat contract numai cu locatarul; prin urmare, acesta nu se poate ndrepta mpotriva proprietarului n temeiul mbogirii fr justa cauz, deoarece mbogirea proprietarului i gsete justificarea n contractul acestuia cu locatarul, contract opozabil terilor.549 n al doilea rnd temei legitim al mririi unui patrimoniu n detrimentul altui patrimoniu el poate constitui dispoziia precum: posesorul care a dobndit prin prescripie definitiv; dobndirea proprietii unui bun prin uzucapiune sau prin posesia de bun credin (art. 1909 Cod civil); debitorul care este liberat de datorii prin efectul prescripiei extinctive550; modul proprietar al lucrului dat n uzufruct, care
T.R.Popescu, P. Anca, op. cit. p. 157 ntr-o alt cauz se susine c att sporirea ct i micorarea s aibe o cauz unic. Nu se cere o legtur cauzal ntre mrirea unui patrimoniu i micorarea celuilalt, cci o astfel de legtur poate fi conceput numai ntre o fapt i rezultatul ei, pe cnd mrirea unui patrimoniu i micorarea celuilalt au o cauz unic, un fapt juridic sau un eveniment. C. Sttescu, C. Brsan, op. cit. p. 109 549 T.R. Popescu, P. Anca op. cit. p. 157 550 n situaile prescripiei achizitive, uzucapiunii, prescripiei extinctive, se poate afirma c mbogirea are just temei, potrivit legii, n msura n care cel srcit a provocat propria decdere din dreptul la aciunile pe care le putea invoca anterior.
548 547

260

are drept, fr despgubire, la mbuntirile fcute de ctre uzufructuar (art. 998 Codul civil). n al treilea rnd un temei juridic care s legitimeze mbogirea unui patrimoniu poate fi o hotrre judectoreasc. Cnd nici unul din aceste temeiuri nu exist i s-a creat totui un dezechilibru patrimonial, deci o mbogire, atunci s recunoasc dreptul o aciune al crui care s-a micorat patrimoniul mpotriva celui care i l-a mrit (s-a mbogit). Deci n astfel de situaii temeiul aciunii este mbogirea fr justa cauz. b) absena oricrui mijloc juridic pentru recuperare, de ctre cel care i-a micorat patrimoniul, a pierderii suferite. Aceasta nsemnnd c aciunea n baza mbogirii fr justa cauz are un caracter subsidiar. Prin urmare, cel srcit are drept la o actio de in rem verso, mpotriva mbogitului, numai atunci cnd el nu are nici o alt aciune n justiie prevzute de lege, pentru valorificarea dreptului su la recuperare. Astfel, o astfel de aciune pe temeiul n cazul furtului, cnd cel cruia i s-a furat un lucru are la dispoziie, o aciune penal o aciune n revendicare (dac sunt ndeplinite condiiile acesteia), fie calea rspunderii delictuale (art. 998 Cod civil); tot astfel, aciunea nu poate fi pornit nici de ctre vnztorul cruia nu i s-a pltit preul, ntruct acesta cere aciunea n temeiul contractului pentru a pretinde plata.551 Cu totul diferit este situaia cnd beneficiarul unei promisiuni de vnzare aduce mbuntiri imobilului promis, iar apoi promitentul nu mai ncheie contractul, respectiv mbogire fr just cauz (temei), care d drept la restituirea tuturor cheltuielilor fcute, indiferent dac ele au fost necesare, utile sau voluptuarii, devreme ce ele fuseser autorizate, chiar tacit de ctre proprietar.552 De asemenea, dac un mandatar a depit limitele mandatului (fr a avea intenia de a gera afacerile mandatului, iar aceast aciune a profitat mandantului, situaia rezultat poate fi analizate ca o mbogire fr justa cauz de vreme ce mandatarul nu are drept la aciune n temeiul contractului.553 c) mbogitul s fie de bun credin. Bona fide praesumitur. Buna credin se presupune i nu trebuie dovedit. mbogitul nu trebuie s fi svrit fapta cu intenie sau din culp. Fundamentul aciunii de in rem verso nu const ntr-o conduit culpabil a debitorului ci rezid din ndatorirea general de a nu ne mbogi n dauna altuia. Aceast ndatorire moral presupune absena oricrei culpe din partea mbogitului el fiind obligat s restituie, aa cum vom vedea numai valoarea mbogirii sale, chiar dac nsrcirea reclamantului este mai mare. Dac mbogitul a fost de rea-credin, nu suntem n prezena mbogirii fr just cauz, fiind vorba de o fapt ilicit care, antreneaz angajarea rspunderii civile delictuale; n acest caz, nsrcitul va putea promova o aciune pentru repararea n ntregime a pagubei ce i-a fost cauzat, constnd n valoarea nsrcinrii sale, chiar dac mbogirea prtului este inferioar.554
551 552

T.R. Popescu, P. Anca op. cit. p. 158 A se vedea Tribunalul Suprem, Cod civil, Decizia nr. 1335 din 12 iulie 1956, C.D. 1956, vol. 1, p. 69-74 553 T.R. Popescu, P. Anca op. cit. p. 158 554 Liviu Pop, op. cit. p. 145 261

Efectele mbogirii fr just temei (cauz) Principalul efect al mbogirii fr just temei este un raport juridic n care este obligaia de restituire al crei creditor este cel srcit i al crei debitor este cel mbogit. Restituirea trebuie s se fac, ori de cte ori este posibil, n natur. n celelalte cazuri, restituirea se face prin echivalentul bnesc. Aa cum se arat n literatura juridic obligaia de restituire are o dubl limit.555 a)mbogitul este obligat s restituie nsrcitului numai valoarea mbogirii sale, chiar dac nsrcirea reclamantului este mai mare. El nu poate fi inut s restituie fructele sau s plteasc dobnzile legale. Pe cale de consecin, n ipoteza n care bunul cu care s-a mrit patrimoniul a pierit n mase fortuit pn n momentul intentrii aciunii, obligaia de restituire nceteaz. Dac lucrul a fost vndut, va trebui restituit valoarea lui din momentul introducerii aciunii. Explicaia rezid n faptul c mbogitul a fost de bun credin, deci a acionat fr culp. b)Cel srcit nu poate reclama mai mult dect micorarea suferit de patrimoniul su, cci astfel s-ar mbogi, la rndul su fr just temei. Prin aceasta dubl limit actio de in rem verso, deci aciunea fundat pe mbogirea fr just cauz se deosebete de aciunile fundate pe mbogirea delictual. n cazul n care mbogitul nu este de bun credin i deci s-a mbogit prin rea-credin, atunci vom avea: - creditorul (nsrcitul) va folosi aciunea n rspundere civil delictual; - creditorul (nsrcitul ) va reclama toate daunele suferite chiar dac debitorul s-a mbogit cu o valoare mai mic; aceasta difer de situaia cnd a fost de bun credin; - creditorul (nsrcitul) va reclama fructele fructele i dobnzile, ceea ce n cazul cnd a fost de bun credin nu se pot cere i obine. Aa cum am artat exist unanimitate de opinie i soluii n sensul c pentru a stabili sau a evalua msura mbogirii prtului i deci ntindere obligaiei de restituire, instanele de judecat sau n vedere valoarea pagubei sau a mbogirii la momentul introducerii aciunii de ctre nsrcit. Prescripia dreptului la aciune Conform art. 3 din Decretul nr. 167/1958, dreptul la aciunea ntemeiat pe mbogirea fr just cauz se prescrie n termen de 3 ani, termenul general de prescripie. Termenul de prescripie a dreptului la aciunea ntemeiat pe mbogire fr just cauz, ncepe s curg de la data cnd pgubitul (nsrcitul) a cunoscut sau trebuia s cunoasc att mbogirea altuia n paguba sa, ct i pe cel care rspunde de ea (art. 8 din Decretul nr. 167/1958). n practica judectoreasc s-a decis, spre exemplu, c prescripia dreptului la aciune al chiriaului mpotriva proprietarului pentru mbuntirile aduse imobilului
555

A se vedea T.R.Popescu i P.Anca op. cit.p.159 262

su ncepe s curg numai din momentul ncetrii contractului de nchiriere, ntruct numai din acest moment se poate stabili cu certitudine starea imobilului, valoarea degradrilor i respectiv valoarea bunurilor integrate de chiria n imobilul nchiriat.556 Sanciunea nulitii557 Definiie Relaiile de afaceri trebuie s se desfoare dup anumite reguli care asigur realizarea scopului respectiv satisfacerea unor necesiti n condiiile respectrii dreptului i libertilor celorlali precum i a ordinii publice. Regulile se stabilesc pe raza experienei, a ideilor, principiilor scopurilor avute n vedere i vizeaz comportamentul, conduita, sentimentele, sanciunile etc. Importana regulilor depinde de valoarea scopurilor urmrite respectiv de interesele vizate a fi satisfcute, publice sau private. Cnd societatea, statul consider c o regul trebuie impus relaiei sociale prin sanciuni juridice, atunci regula este transformat n norm juridic prevzut de lege, a crei respectare este asigurat prin sanciuni juridice cum ar fi cele penale, civile, comerciale, administrative etc.558 Sanciunea, sub diferitele ei forme de manifestare, intervine ori de cte ori exigenele legii au fost nesocotite. Sanciunea juridic const n msurile constrngtoare, reparatorii i preventive, prevzute de lege mpotriva celor care ar nclca dispoziia, norme, n scopul prevenirii educrii constrngerii i eventual al reparrii prejudiciilor cauzate. n doctrin se vorbete de mai multe feluri de sanciuni: a) sanciunea executare include: datoria de bani; obligaia de a face sau a nu face executarea prin presiunea a debitorului; b) sanciunea represiune care presupune pedeapsa public i pedeapsa privat; sanciunea reparaie cuprinde indemnizaia i restituirea; c) sanciunea-inhibiie care poate fi total (viciul de malformaie, viciul de imposibilitate, viciul de tardivitate, viciul de infidelitate, viciul de precaritate) sau parial (viciul de clandestinitate, viciul de fraud, viciul de laitate, viciul de nerealizare). n acest tablou nulitatea deriv din viciul de malformaie.559 Printr-o afacere comercial pot fi lezate interesele publice sau private ori ambele, mprejurri care nu trebuie s fie indiferente societii, statului ca reprezentant al acestuia i ceteanului, precum i omului n general. Astfel n procesul ncheierii actelor juridice, al svririi faptelor juridice, al judecrii litigiilor , legiuitorul a prevzut condiii de fond i de form, de timp, de competen etc., a cror nerespectare duc sau pot duce la lezarea intereselor publice i private. De pild, n domeniul dreptului civil se vorbete de: sanciunile procedurale propriu-zise (inexistena actului juridic, nulitatea, decderea,
Tribunalul Suprem, Secia civil, Decizia nr. 717 din martie 1973, p. 152-153, citat de C. Sttescu i C. Brsan, op. cit. p. 110 557 n Codul civil aciunii n anulare i se mai spune i aciune n resciziune. Termenul nulitate deriv din latinescul nullitas i franuzescul nullite. n mod obinuit nulitate are trei sensuri: 1. lips total de talent, de valoare; 2. persoan fr competen; 3. ineficacitatatea unui act juridic rezultnd din absena uneia din condiiile de fond sau de form cerut de lege pentru validitatea sa (a se vedea Le petit Laorusse, Ed. Larousse, 1994, p. 706). 558 Dr. V. Dabu, Drept Constituional i Instituii Politice, Ed. S.N.S.P.A., Bucureti, 2001, p.18 559 B. Starck, H. Roland, L. Bozar, Introduction du droit Litic. Libraire de la Cour de Cassation, 1996, p. 37 263
556

perimarea, prescripia dreptului de a obine executarea silit, sanciunile pecuniare, disciplinare, obligaia de a completa sau reface actul defectuos ndeplinit, obligaia de a despgubi partea vtmat pentru nclcarea formelor procedurale) i sanciunile speciale care include toate celelalte sanciuni care pot s intervin n procesul civil , inclusiv cele extraprocesuale (cum ar fi sanciunile penale) sau cele nzestrate cu o sanciune diminuat.560 Pentru prevenirea i reducerea cazurilor cnd prin anumite acte i fapte juridice s-ar putea cauza prejudicii prilor, terilor, inclusiv statului legiuitorul a stabilit condiii de fond i drepturilor i executarea obligaiilor a cror nerespectare este sancionat prin diferite instituii juridice, numite pedepse, sanciuni etc. Nulitatea este o sanciune prin care actul juridic care nu ndeplinete condiiile de validitate de fond sau de form impuse de normele de drept, este lipsit de efectele ce contravin legii. Aceast instituie juridic561 are menirea de a fi folosit mpotriva actelor juridice ntocmite cu nclcarea condiiilor de fond i de form, impuse de lege, n vederea aprrii, drepturilor i intereselor legitime, a ordinii publice. n scopul aprrii acestor valori, legiuitorul stabilete anumite condiii de fond sau de form pentru actele juridice, de pild, prevenirea falsificrii actului, ncheierea din eroare simpl sau provocat a unor acte prejudiciabile, etc. prin instituirea obligativitii ncheierii contractului n faa i cu consultarea de specialiti a notarului public. Nulitatea lipsete de ocrotire legal efectele actului ncheiat n dispreul dispoziiilor normative indiferent dac s-a produs sau nu prejudicii prin acestea. Nulitatea este contraponderea liberalitii contractuale al crui exerciiu l rmurete nluntrul limitelor legale. Pe de alt parte, reprezentarea n mintea contractanilor, a acestei sanciuni respectiv nulitatea actului ncheiat n pofida dispoziiilor legale are, nendoielnic, i un rol preventiv, perspectiva ineficienii actului fiind de natur s determine prile s nu mai purcead la ncheierea lui. Necesitatea i importana sanciunii nulitii Prin nulitate se soluioneaz actele juridice prin care se ncalc: ordinea public respectiv interesele generale ocrotite prin dispoziii legale de ordine public; de pild printr-un contract se svrete infraciunea (vnzarea unui apartament cu acte false,obinerea unui mprumut cu generaii false, efectuarea unei plii cu un C.E.C. fr acoperire sau cu un bilet la ordin fals) sau contravenii, ori se ncalc o dispoziie mpotriva legii etc. b). drepturile i interesele individuale (de pild vnzarea unui imobil prin act sub semntur privat).Atunci cnd printr-o afacere s-a cauzat o pagub, actele prin care s-a ncheiat i derulat acesta trebuie analizate n primul rnd dac au fost ntocmite cu nclcarea dispoziiilor legale, nclcare ce se sancioneaz cu nulitatea actului. De pild dac actul a fost ncheiat prin vicierea consimmntului, ca urmare a dolului sau violenei se poate cere anularea acestui i astfel se nltur efectele prejudiciabile ale acestuia.
V.M. Ciobanu, Tratat teoretic i practic de procedur civil. vol. 1, Editura Naional, Bucureti, 1997, p. 464 Nulitatea ca instituie juridic presupune totalitatea normelor juridice care reglementeaz nulitatea ca sanciune. De pild, n art. 1513 Cod civil se dispune: Este nul contractul prin care un asociat i stipuleaz totalitatea ctigurilor. Asemenea, nul este convenia prin care s-a stipulat ca unul sau mai muli asociai s fie scutii de a participa la pierdere. A se vedea art. 5, 822, 823, 839, 940, 1157, 1308, 1309, 1311, 1339, 1008, 1900, 1714-1716 .a. din Codul civil art. 105-108 din Codul de procedur civil, art. 441 din Codul comerciual, art. 22 din Legea nr. 99/1999 titlul VI prevede nulitatea de drept i nuliti.
561 560

264

Actele i faptele care atrag nulitatea actului n lege sunt prevzute diferite forme de aplicare a sanciunii nulitii, n raport de actele i faptele care o atrag. Astfel se arata c respectarea anumitor dispoziii legale se sancioneaz cu nulitatea, sau c norma juridic trebuie respectat " sub pedeapsa nulitii", ori anumite acte i fapte fcute cu nclcarea legii, sunt declarate de legislativ." nule de drept". In general legea prevede numai care sunt condiiile de nulitatea ale contractului; nerespectarea acestora atrage nulitatea contractului. Nulitile actelor juridice sunt deci virtuale sau implicite i numai n mod excepional sunt expres prevzute de lege.562 n art. 948 din Codul civil sunt prevzute condiiile eseniale, pentru validitatea unei convenii: 1.astfel : capacitatea de a contracta; 2. consimmntul valabil al prii ce se oblig; 3. un obiect determinat; 4. o cauz licit. Alte condiii de validitate a anumitor contracte sunt prevzute n dispoziii speciale. Prin urmare un contract este nul cnd: - lipsete consimmntul ori voina uneia dintre pri este viciat (prin dol, violen) - una dintre pri nu are capacitatea de a ncheia contractul (minoritate, interdicie judectoreasc, legal, etc.) - lipsete cauza contractului ori aceasta este fals, ilicit sau imoral; - forma cerut ad validitatem un a fost respectat (sarcina pentru anumite contracte, cum ar fi de pild pentru vnzarea cumprarea de autoturism, sau autentic, cum ar fi n cazul vnzrii imobilelor). - prin contract s-a urmrit fondarea legii sau fondarea intereselor unor terii. Si n procesul civil,i comercial, legiuitorul a prevzut sanciuni pentru anumite acte prejudiciabile civile astfel: a) nulitatea actelor de procedur svrite de un judector necompetent; b) nulitatea actelor de procedur ndeplinite cu neobservarea formelor legale; c) nulitatea expres a unor acte de procedur cum sunt: nenmnarea citaiilor prilor cu 5 zile nainte de termen; nesemnarea minutei imediat dup deliberare etc.563 Clasificarea nulitilor: O prim i cea mai important clasificare a nulitilor este n nuliti absolute i nuliti relative. Nulitile absolute au mai fost numite i nulitii de ordine public, iar nulitile relative se mai numesc i unitii de ordine privat.564 Din punct de vedere al efectelor, nulitile absolute i nulitile relative nu se deosebesc, deoarece atunci cnd se constat, ineficacitatea efectelor este aceeai. De asemenea, n ambele cazuri constatarea nuliti o face instana. Deosebirea ntre nulitatea absolut i nulitatea relativ se face din dou puncte de vedere: a) al interesului pe care l apr; b) regimului juridic diferit al acestora. Prin nulitatea absolut se apr un interes general ocrotit de lege iar prin nulitate relativ se apr
562 563

T.R.Popescu i P.Anca op. cit.p.90. Octavian Ungureanu Nulitile procedurale civile. Ed. All Beck Buc. 1998 op.60. 564 E.Heroganu.Tratat teoretic i practic de procedur civil, vol.I,Iai 1926, p.137. 265

interesele particulare ale persoanelor fizice i persoanelor juridice de drept civil si comercial. Cnd legiuitorul se refer la nulitatea absolut folosete termeni ca: este "nul", "declarat nul"; " nul drept"; iar cnd se refer la nulitatea relativ folosete termenii: " anulabil"; " poate fi anulat"; " este supus anularii". In alte situaii felul nulitii rezult din formulele folosite de legiuitor. De pild cnd unui contract i lipsete o condiie esenial, acesta este lovit de nulitate absolut deoarece aceasta rezult din contractul esenial al condiiei. Nulitatea absolut. Nulitatea absolut sancioneaz nerespectarea unei dispoziii legale imperative, prin care se ocrotete un interes general, deci i interesul prilor din anumite puncte de vedere. In scopul prevenirii prejudicierii, sau al diminuri i recuperrii prejudiciului cauzat, prile pot invoca nulitatea absolut n cazurile prevzute de lege. ntruct prin nulitate absolut se apr interesele generale aceasta poate fi invocat de oricine i oricnd (ter, stat, procuror, instan, etc.). Aa cum am vzut cauzele care atrag nulitatea absolut a controlului sunt: lipsa unei concluzii eseniale respectiv, capacitatea de a contracta, consimmntul valabil al prii care se oblig; obiectul i o cauz ilicit. De asemenea mai sunt cauze de nulitate absolute: incapacitatea de folosin a oricrei dintre pri, interdiciile legale de a contracta, nerespectarea unor condiii de form sau fondarea legii. a) Lipsa de obiect, are semnificaia nevalabilitii nsui a raportului juridic vzut din acel contract adic a condiiilor prilor, respectiv a aciunilor i inaciunilor la care acestea sunt ndreptite sau pe care trebuie s le ndeplineasc. Regula ...... bunului ce face obiectul .... cu contractul de vnzare-cumprare, rezult din art. 1311 C. civil n care se prevede: " dac n momentul vnzrii, lucrul vndut era pierit n ..., vinderea este nul". Deci, cnd bunul a existat (fizic), dar nu mai exist la data ncheierii actului juridic ( a pierit sau a fost distrus), condiia nu este ndeplinit i ca atare, actul este nul absolut cu condiia s fi fost vorba de bunuri individual determinate, res cesta. In cazul bunurilor generice, se aplic regula prin predarea altor bunuri similare. Contractul civil ct i cel comercial, nu este lipsit de obiect dac bunul poate exista n viitor. 565 Aceasta rezult din art. 968 alin.1 din codul civil n care se dispune. " Lucrrile viitoare pot face obiectul obligaiei" Potrivit art. 480 i urmtoarele din codul comercial. n cazul gajului regula era ca bunul obiect al contractului s existe i numai n cazul unor excepii expres prevzute de lege se putea accepta i bunuri viitoare (art. 480 alin.4 din c.com). Prin abrogarea art. 478-485 din codul comercial. respectiv a dispoziiilor privitoare la gajul comercial, fixat prin Legea 99/1999, s-a dat o nou reglementare regimului judiciar al gajurilor reale mobiliare s-a folosit exprimarea general pentru descrierea bunului afectat garaniei astfel: toate bunurile mobil prezente i viitoare. Credeau c dac aceast expresie nu este folosit n
565

Stanciu D. Crpenaru. Drept comercial op. cit. p.387. 266

corelaie cu celelalte dispoziii legale, pot cauza riscuri mari, n domeniul garaniilor.566 Cnd contractul are ca obiect bunuri scoase din circuitul civil, este lovit de nulitate absolut. " Numai lucrurile ce sunt n comer pot fi obiectul unui contract" dispunem art. 963 din c.civ, iar n art. 1310 C. civ. se dispun: " Toate lucrurile care sunt n comer pot fi vndute afar numai dac o lege a oprit aceasta". Sunt inalienabile bunurile din domeniul public al Statului i utilitilor administrativteritoriale prevzute de art. 135, alin.5 din Constituia Romniei, art.5 alin. 2 din Legea nr.18/1991, art. 89, alin.1 din Legea nr.69/1991, republicat bunuri nesusceptibile de apropiere, potrivit art. 647 c.civ, alte bunuri, cum sunt terenurile vizate de art.31 din Legea nr.18/1991 i limitele la care se refer art. 9 alin. final din Legea nr. 112/1995, care, dei sunt proprietile private,sunt declarate temporar inalienabile, pe termen de 10 ani, pentru considerente de ordine public. Sunt cazuri cnd bunurile pot face obiectul contractului numai n baza unei autorizri imposibile ( substane toxice, stupefiante, explozibil,etc.); Imposibilitatea vnzrii lucrul vndut era pierit n tot, vinderea este nul; (art. 1311 c.civ.), potrivit ....., Ad impossibilum nulla obligaio est. Imposibilitatea obiectului echivaleaz prioritar cu lipsirea obiectului ceea ce duce la nulitatea a actului judiciar. Imposibilitatea trebuie s fie att pentru prezent ct i pentru viitor,( recolta viitoare, construcie, produs n curs de fabricaie etc. Cerina ar fi ndeplinirea numai n cazul n care este vorba de o imposibilitate absolut(obiectiv), atunci cnd obiectul este imposibil pentru oricine. Dac imposibilitatea este relativ, adic obiectul este imposibil numai pentru debitor,atunci obiectul contractului este posibil, ceea ce face ca n caz de neexecutare culpabil a obligaiunilor din partea debitorului s antreneze rspunderea judiciar a acestuia. Imposibilitatea poate fi material atunci cnd obiectul contractului nu poate fi nfptuit datorit unei stri de fapt ( de pild limite tehnologice i tiinifice, inexistente materiei prime etc.). Imposibilitatea poate fi judiciar atunci cnd obiectul contractului este imposibil datorit unei stri de drept care se apreciaz n raport de momentul ncheieri actului juridic. De pild, imobilele cumprate n baza legii nr. 112/1995 nu pot fi revndute timp de 10 ani de la data cumprri (art. 9 alin. final) sau un bun aflat sub sechestru legal aplicat nu poate fi vndut de proprietarul acestuia. - O alt cauz a nulitii absolute este i contractul ilicit sau imoral ( contrar bunelor moravuri)567 b) Lipsa de cauza a contractului constituie un temei al nulitii absolute a acestuia, cauza fiind o condiie esenial a existenei contractului (condiie sine qua non). " Obligaia fr cauz sau fondat pe o cauz fals sau ilicit nu poate avea nici
Din nefericire dup 1990, la cele 8 bnci care au dat faliment s-au ncheiat contracte de credit cu societi comerciale cu rspundere limitat,"garantat cu toate bunurile prezente i viitoare" fr alte determinri ale acestora, contracte ale cror imprumuturi nu au mai fost restituite. De astfel chiar din momentul incheieri acestor contracte bunurile viitoare sau posibile, aa zisele planuri de afaceri, fiind nerealiste nelund n considerare nici un risc, i modaliti de nlturare a acestora. N.Sache op. cit. p. 90.
567 566

Rezult din art.5 din c.civ. 267

un efect",568 dispune art. 966 din c.civ Absena cauzei afecteaz existena contractului, mpiedicnd formarea acestuia. De asemenea un atare contract este sancionat cu nulitate absolut. Cnd ntr-un contract real lucrul nu a fost predat contractul este, de asemenea nul pentru lipsa cauzei. In contractele sinalagmatice, n care fiecare obligai are drept cauza, coninutul obligaiei corelative, dac aceasta din urm nu exist (de pild n momentul ncheierii contractului de vnzare, lucru era pierit n tot, i deci prestaia vnztorului nu se poate realiza), cealalt obligaie estre fr cauz i drept urmare contractul este nul.569 In contractele aleatorii,570 dac lipsete riscul - element aleatoriu contractul este sancionat cu nulitate absolut. De asemenea, contractele ncheiate pe principiul jocurilor de ntrajutorare, sunt interzise de lege, neavnd licit, deoarece acestea se bazeaz pe realizarea de ctiguri de ctre participanii din prima parte a listei i pe posibilitatea determinrii matematice a perioadei de blocare a jocului datorit multiplicrii n progresie geometric.571 Dac o persoan se oblig s repare o paguba, creznd c este rspunztor pentru aceasta, cauza n realitate nu-i incumb lui aceast rspundere, obligaia pe care i-a asumat-o este fr cauz i deci nul. Potrivit art. 966 din c.civ. , cauza fals a unui act juridic este motiv de nulitate absolut a acestuia. Avnd n vedere c n acelai articol se vorbete distinct de cauz nelicit, care credem c include i cauza falsificat ( ascuns cu intenie i disimulat), prin cauz fals n spiritul, acestei dispoziii legale, se nelege cauza eronat, de pild debitorul creznd ntr-o cauz care nu exist, a ncheiat un act, act care astfel este lovit de nulitate absolut." Acela care din eroare, crezndu-se debitor, a pltit o datorie, are drept de repetiiune n contra creditorului". (art. 993 c.civ.). Contractul ilicit i imoral al cauzei atrage nulitatea absolut, dat fiind interesul public pe care l apr dispoziia legal respectiv. Astfel dac obiectul sau prestaia din contract, nu se afl n comerul civil sau comercial ori o lege special le interzice contractul este nul. ( art.963 c.civ. i art. 1310 c.civ.) Art. 968 din c.civ. dispune: Cauza este nelicit cnd este prohibit de lege, cnd este contrar bunelor moravuri i ordinii publice". e) Lipsa de consimmnt este o alt cauz de nulitate absolut a contractului. Dac lipsa consimmntului rezult din neconcordana variantelor prilor contractante ( cum se ntmpl n cazul erorii asupra actului juridic sau asupra
Din pcate n multe contracte bancare s-a acceptat ca garanie bilet la ordin emise de un ter, fr ca ntre acestea i debitor sau creditor s existe un rapor juridic fundamental restrictiv cauza raportului juridic cambial. Ulterior s-a dovedit c aceste bilete la ordin nu creeau nci o acoperire n patrimoniul emitentului. 569 T.R.Popescu. P.Anca op.cit. p.92. 570 Contractele aleatorii sunt contractele cu titlu oneros n care spre deosebire de cele comutative-ntinderea sau chiar i existena obligaiei pentru una dintre pri ori pentru ambele prii contractante nu se cunoate n momentul incheierii contractului deoarece dispune de un eveniment viitor i incert, incertitudinea referindu-se la ndeplinirea sau nendeplinirea evenimentelor (condiiei) ori numai la momentul ndeplinirii (termen incert). Asfel fiind n contractele aleatorii exist anse de ctig-pierdere pentru ambele (toate) prile contractante; fiecare parte urmrete s realizeze un ctig i s evite suportarea unei pierderii. De pild confortul de asigurare, de rent viager, vnzarea unui lucru viitor, vnzarea de drepturi litigioase etc. 571 A se vedea H.G. nr.130/1997 M.O. nr.70 din 18.04.1997 i T.Mideanu, Regimul juridic al jocurilor de intrajutorare n Dreptul nr. 7/1995 p.41. 268
568

identitii obiectului contractului, ader n cazul unor erori obstacol, care mpiedic formarea nsi a contractului), atunci sanciunea este nulitate absolut. In cazul n care nsi lipsa consimmntului ar rezulta din faptul c o parte contractant este lipsit de discernmnt, o atare lips trebuie s fie analizat ca i cum ar fi un viciu de voin care atrage nulitatea relativ. In acest sens instan supunea ntr-o ....: " Consimmntul este unul din elementele eseniale ale oricrui act juridic i exprim voina persoanei la ncheierea actului. Lipsa cu desvrire a consimmntului face actul astfel ncheiat s fie sancionat cu nulitate absolut. Lipsa consimmntului n exprimarea voinei relev ns nu inexistena consimmntului, ci un simplu viciu al acestuia,deoarece, n acest caz, consimmntul exist. Ne aflm deci n faa unui viciu de consimmnt, care nu atrage dect nulitatea relativ a actului, sanciunea nulitii fiind dotat de data aceasta, n vederea protejrii persoanei interesate".572 d) Incapacitatea de folosin i interdiciile legale de a contracta. In aceast categorie se ncadreaz " capacitatea de folosin" a persoanelor juridice, n msura n care este rmurit de prioritatea specialitii, care exprim concordan dintre capacitatea persoanei juridice i scopul ei. In acest sens art.34 din Art.31/1954 dispune: " persoana juridic nu poate avea dect acele drepturi care corespund scopului ei stabilit prin lege, actul de nfiinare,sau statut - .Orice act juridic care nu este fcut n vederea realizrii acestui scop este nul". Dup unii autorii principiul specialitii capacitii de folosin,ar trebui interpretat cu oarecare larghee, innd cont de condiiile concurenei care caracterizeaz economia de pia. 573 In acelai sens, prof. Stanciu D. Crpenaru arat c " o societate comercial poate desfura nu numai activitile enumerate, n obiectul s de activitate, aa cum este prevzut n actul constitutiv, ci orice operaiune conex cu activitile enumerate, sau efectuat n scopul realizrii acestora.574 In acest sens s-a pronunat ntr-o decizie i Curtea Suprem de Justiie.575 Socotim c o astfel de opinie nu este la adpost de critic deoarece: - respectarea principiului specialitii capacitii de folosin, asigur o anumit calitate a actului comercial, a prestaiei, necesar proteciei att a comerciantului a consumatorului,576 ct i a creditului comercial n general. - nerespectarea obiectului de activitate, publicat conform legii, induce n eroare partenerii, parafnd uneori chiar svrirea unor infraciunii. - nerespectarea obiectului de activitate poate contravenii concurenei loiale, afectnd climatul sntos al concurentei ntr-o adevrat economie de pia.

Decizia nr, 1998/1989 a Trib. Supr. Secia civil, publicat n reviata Dreptul nr. 7/1990, p. 66, citit i de N.Sache n op.cit. p.89. 573 Ghe. Berloiu Drept civil romn.Introducere n dreptul civil. Subiectele dreptului civil, ediia a V-a revzut i adugit de Marion Nicolae i Petric Truc, Cas de Editur i pres " Sansa SRL. p.422. 574 Stanciu D. Crpenaru i colectiv: Societile comerciale , Reglementare, doctrin, jurispruden.Ed. Al. Beck Buc. 2001 p.56. 575 C.S.J. s.com. decizie nr. 476/1995, n Dreptul nr.3/1996, p.107. 576 In practic au fost multe cazuri de societii comerciale , care neavnd specialistii, tehnologie know-how etc, necesare, depaindu-i obiectul de activitate, au obinut credite pentru alte activitii comerciale, au incheiat contracte etc, care nu au fost executate, i au afectat relaiile comerciale cauznd blocaje financiare cu implicaii negative i asupra altor comerciani. 269

572

- Nerespectarea obiectului de activitate declarat poate duce la nclcarea ordinii publice prin efectuarea unor activitii ce necesit regimul prealabil al autorizrii. - procedura extinderii obiectului de activitate trebuie simplificat or publicitatea acestuia nu trebuie exclus avnd rolul su. - acceptarea unor obiecte de activitate pe mai multe domenii n cazul unor S.R.L., ce aveau un capital social de 100.000 lei, sau chiar 2.000.000 lei, a permis ca n actul comercial s apar persoane nepregtite care au riscat intru-un mod iraional, persoane necinstite care au profitat, afectnd serios mediul comercial, cauznd blocaje, falimente chiar i celorlali comercianii competeni, care sub o form sau alta sau n mediul ..... al acestora(lanul comercial). - credem c nc este justificat dispoziia art.34 din Dct.31/1954, de obligaia constituional a statului prevzut n art. 135 pct.2, lit. a, de a asigura protecia concurenei loiale, i crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producie; statul trebuie s asigure c adevratele legii ale economiei de pia s funcioneze. De pild efectul legii cererii i ofertei este paralizat, atunci cnd cererea i oferta se desfoar n condiii nesigure, ntr-un mediu cu un grad ridicat de risc imprevizibil dat de nivelul de infracionalitate indisciplin contractual, de incompeten tolerat de concurena neloial etc.577 In privina contractelor ncheiate ntre persoanele fizice legea stabilete unele incapacitii speciale, ca, de pild, vnzarea ntre soi, care este sancionat cu nulitate absolut, deoarece interdicia respectiv (art. 1307 Cod civil) are drept scop s apere principiul revocabilitii donaiilor ntre soi (art. 937 c.civ.) i totodat s ocroteasc pe terii mpotriva actelor frauduloase ale soilor.578 Potrivit art. 1309 din c.civ. " Judectorii i supleanii, membrii ministerului public i avocaii nu se pot face cesionari drepturi litigioase,care sunt de competena tribunalului, n a crui raz teritorial i exercit funciile lor, sub pedeaps de nulitate,speze i daune interese". Ct privete contractul ncheiat de un interzis legal, n pofida lipsei de capacitate de exerciiu, sanciunea aplicabil este nulitate absolut, dei n regula general, lipsa capacitii de exerciiu este sancionat cu nulitate relativ. Aceast sanciune se impune datorit faptului c incapacitatea de exerciiu a interzisului legal este stabilit nu ca o msur de protecie a intereselor acestuia, ci pentru a completa, cu o sanciune de drept civil, pedeaps penal a celui condamnat; ea este chemat s asigure aprarea unui interes public.579
Practica a dovedit c privatizarea a fost compromis atunci cnd nu s-a respectat valoarea de pia, nu s-a cunoscut calitatea managerial,i cnd cumprtorul nu a avut banii din veniturile sale legale, ci din mprumuturi tot de la statul romn.Socotim c o astfel de privatizarea este contrar adevratelor legi ale economiei de pia . 578 Cu toate c sanciunea nclcrii dispoziiilor art. 1307 c.civ. este nulitate absolut " dup desfacerea cstoriei cnd nceteaz cauza care justific aceast nulitate s fie acoperit6 printr-un act. de ratificare. " Trib.Supr.Cd.civ., dec. nr.867 din 17 mai 1955, C.D.1955 p.63 579 T.R.Popescu i Anca Popescu op.cit.p.93 270
577

e)Lipsa formei contra ad. validitatem este o alt cauz de nulitate absolut a contractului. Aceasta deoarece aceast condiie este impus din considerente de ordine public, intervenia autoritilor publice la ntocmirea nscrisurilor autentice, fiind menit a apra interesele generale, pe lng interesele prilor i ale terilor. Astfel constituirea unei ipotecii convenionale este valabil numai sub form autentic, (art.1772 c.civ.), vnzarea cumprarea terenurilor de asemenea (art.46 din Legea nr.18/1991). Dac formalitile pentru ncheierea unui contract sunt cerute numai ad probationem sau numai ca msur de publicitate, lipsa lor nu atrage nulitatea contractului, ci are contracte doar cu privire la prob sau la efectele fa de teri (nu le va fi opozabil) Nulitatea relativ pentru viciu de consimmnt, nu poate fi invocate dect de partea contractant al crei consimmnt a fost viciat la contractare, deoarece numai n vederea ocrotirii acesteia legea a consacrat facultatea anulrii actului: numai partea respectiv poate aprecia n ce msur voina sa a fost viciat i s-a adus prin aceasta o vtmare intereselor sale contractuale. De aceea, cealalt parte nu poate invoca nulitatea relativ a contractului respectiv. (art. 952 Cod civil) Persoana ocrotit prin nulitate relativ este de obicei una dintre prile contractante. Uneori oricare dintre pri poate invoca nulitatea relativ, direct sau prin reprezentantul su ori chiar creditorul incapabilului. Aciunea n nulitate relativ poate fi pornit i de creditorii chirografari ai prii n drept s o introduc. Nulitatea relativ a unui contract poate fi invocat i de ctre procuror care de altfel poate porni orice aciune, n afar de cele strict personale dac socotete c aceasta este necesar n spiritul art. 130 din Constituie.580 Nulitatea relativ poate fi acoperit prin confirmare, stingndu-se astfel dreptul la aciunea n anulare. Dac socotete c prin anulare pierde mai mult dect prin meninerea actului anulabil, persoana care are dreptul la aciunea n anulare poate confirma actul, deoarece nulitatea relativ este o msur de ocrotire a sa. Confirmarea este actul juridic unilateral prin care o persoan renun la dreptul de a invoca nulitatea relativ a unui contract. Ct privete nulitatea absolut a unui contract dat fiind fundamentul ei aprarea unor interese generale -, i de aici dreptul pentru orice persoan interesat de a o invoca, aceasta nu poate fi confirmat; cu alte cuvinte nulitatea absolut a unui
Prin O.U.G. nr. 138/2000 publicat n M.O. nr. 479 din 2 oct.2000 a fost modificat art. 45 din C.proc. civ., n sensul limitrii dreptului procurorului de a aciona n cazurile n care este necesar pentru aprarea drepturilor i intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicie i ale dispruilor, precum i n alte cazuri expres prevzute de lege. Prin Decizia nr. 1 din 4 ian. 1995 publicat n M.O. nr. 66 din 11.04.1995 s-a admis excepia de neconstituionalitate a art. 45 alin. (1) Cod procedur civil, considerndu-se c este neconstituional limitarea dreptului procurorului de a participa la procese numai n cazurile prevzute de aceast dispoziie, urmnd ca n privina acestei dispoziii s se aplice direct art. 130 alin. (1) din Constituie. 271
580

contract nu poate fi confirmat - Este interesant c atunci cnt nulitatea absolut a unui act nul nu este invocat de nimeni, actul bucurndu-se de prezumia de legalitate produce efecte.581 Legea prevede unele excepii de la imposibilitatea confirmrii actului juridic lovit de nulitate absolut. Astfel potrivit art. 1167, alin. 3 Cod civil, confirmarea, ratificarea sau executarea voluntar a unei donaii nul absolut pentru lipsa formei cerute de lege, de ctre motenitori sau de ctre cei care reprezint dreptul donatorului, dup moartea acestuia acoper aceast nulitate. a) Condiiile confirmrii. Confirmarea actului juridic anulabil este expres sau tacit. Cnd confirmarea este expres ea se face printr-un nscris (act confirmativ) care pentru valabilitate trebuie s ndeplineasc anumite condiii. Astfel cel care confirm trebuie ca n momentul confirmrii s fie capabil s aibe capacitatea de exerciiu. O a doua condiie este ca aceasta s cunoasc viciul care afecta actul i efectele acestuia. A treia condiie este ca la confirmare consimmntul s nu fie viciat . A patra condiie este ca nscrisul de confirmare s cuprind elementele eseniale ale contractului ce urmeaz a fi ratificat (obiectul, cauza i natura obligaiei), cauza nulitii, precum i intenia de a renuna la aciunea n anulare. Acestea rezult din art. 1190 din Cod civil582 Dac nscrisul de confirmare nu conine cele de mai sus artate, el nu este valabil ca mijloc de prob al confirmrii, dar poate servi ca un nceput de dovad scris, ce poate fi completat cu martori i prezumii spre a dovedi confirmarea contractului nul; aceasta cu att mai mult cu ct confirmarea se poate fa ce nu numai expres ci i tacit.583 Confirmarea tacit se poate face prin: - executarea voluntar a contractului anulabil, de ctre partea care era ndreptit s invoce nulitatea relativ a acestuia, dac aceasta era n cunotin de cauz de nulitate i a executat cu intenia de a ratifica; - novaia584 obligaiei anulabile, prin care obligaia anulabil este recunoscut ca valabil; - confirmare tacit prin alte acte i fapte din care rezult intenia prii de a confirma contractul nul. b)Efectele confirmrii asupra contractului anulabil i a consecinelor acestuia ntre pri confirmarea contractului nseamn c nulitatea este nlturat, ex tunc i deci, efectele contractului anulabil sunt valabile nc de la data ncheierii acestuia. Aceasta nseamn c efectele produse pn n momentul confirmrii sunt recunoscute ca valabile i c partea nu mai poate invoca nulitatea contractului nici pe cale de aciune, nici pe cale de excepie. Dac mai multe persoane erau ndreptite s
Prin Decizia nr. 80/1999 a Curii Constituionale au fost declarate ca neconstituionale disp. art. 17 alin. 3 i art. 18 alin. 2 din C. proc. penal considerndu-se c procurorul i instana nu pot exercita aciunea civil i s se pronune din oficiu la repararea pagubei n cazul n care este vtmat o unitate din cele prevzute n art. 145 din C.p. Avem rezerve fa de aceast decizie care contravine art. 130 din Constituie. n acest sens a se vedea V. Dabu n Revista Pro Lege nr. 1/2001 p.74. 582 Actul de confirmare sau ratificare a unei obligaii n contra creia legea admite aciunea n nulitate, nu este valabil, dect atunci cnd cuprinde obiectul, cauza i natura obligaiei i cnd face meniunea de motivul aciunii n nulitate, precum i despre intenia de a repara viciul pe care se ntemeia acea aciune. (art. 1190 Cod civil) 583 T.R.Popescu, P. Anca, op. cit. p. 98 584 Novaia este o operaie juridic prin care prile sting o obligaie veche i o nlocuiesc cu o obligaie nou. 272
581

invoce nulitatea relativ a contractului, confirmarea efectuat de ctre una dintre acestea nu opereaz i n privina celorlalte, care pstreaz dreptul de a invoca nulitatea. Tot astfel, dac partea ndreptit a invoca nulitatea putea s fac aceasta n mai multe caliti, confirmarea fcut ntr-una dintre aceste caliti nu o lipsete de dreptul de a invoca nulitatea relativ a contractului n alt calitate juridic.585 Fa de teri actul confirmativ nu produce efect retroactiv. Ca urmare un contract nul nu poate prejudicia drepturile dobnditorilor cu titlu particular, acetia avnd dreptul s invoce, pe cale de excepie nulitatea relativ a contractului ncheiat de autorul lor. Fa de creditorii chirografari, actul confirmativ produce efecte ntocmai ca i fa de pri (ex tunc), n afar de cazul cnd ar exista o fraud ce ar ndrepti intentarea unei aciuni pauliene.586 Potrivit art. 975 din Codul civil, creditorii pot n numele lor personal s atace actele viclene fcute de debitor n prejudiciul drepturilor lor. Prescripia587 dreptului la aciune. Conform art. 2 din Decretul nr. 167/1958, nulitatea absolut a unui act juridic poate fi invocat oricnd, fie pe cale de aciune, fie pe cale de excepie. Cu alte cuvinte aciunea n constatare a nulitii absolute, opereaz n virtutea dispoziiei imperative a legii, al crei fundament l constituie ocrotirea unor interese generale. Ca urmare ilicitul iniial nu poate fi acoperit prin trecerea timpului.588 n schimb nulitatea relativ, al crei fundament l constituie ocrotirea intereselor uneia din prile contractante, este supus prescripiei extinctive. Incertitudinea privitoare la validitatea contractului anulabil nceteaz prin mplinirea termenului de prescripie de 3 ani.589 Prin prescripie extinctiv se apr interese generale, starea de fapt fiind transformat n stare de drept, asigurndu-se astfel o siguran relaiilor i raporturilor juridice. Pe lng aceast fundamentare prescripia i mai are raiunea i n prezumia c titularul dreptului la aciune a renunat tacit la exercitarea ei, confirmnd n acest mod contractul anulabil. Aceasta presupune c punctul de plecare al termenului de prescripie curge nu din momentul ncheierii contractului ci, n genere, numai n momentul cnd partea respectiv a cunoscut cauza anulrii i a devenit deci posibil confirmarea contractului. Conform art. 9 din Decretul nr. 167/1958 (1) Prescripia dreptului la aciune n anularea unui act juridic pentru violen, ncepe s curg de la data cnd aceasta a ncetat. (2) n caz de viclenie ori eroare sau n celelalte cazuri de anulare, prescripia ncepe s curg de la data cnd cel ndreptit , reprezentantul su legal sau persoana
T.R.Popescu, P. Anca, op. cit. p. 99 Aciunea paulian este acea aciune prin care creditorul solicit revocarea sau desfiinarea juridic a actelor ncheieate de debitor n frauda drepturilor sale. Liviu Pop, op. cit. p. 416 587 Prescripia extincitv este un mod legal de stingere a obligaiilor, ca urmare a trecerii timpului, creditorul care nu acioneaz un anumit interval de timp pentru a-i realiza dreptul su subiectiv pierde mijlocul de ocrotire pe care l acord legea sub forma dreptului la aciunile n justiie. T.R.Popescu, P. Anca, op. cit. p. 411 588 Anod ab initia nullum este nullu lapsu temporis convalescen patest. T.R.Popescu, P. Anca, op. cit. p. 99 589 Prin Decizia nr. 72/5.07.1994 a Curii Constituionale prin care s-a admis excepia de neconstituionalitate a termenului de prescripie de 18 luni, prevzut a opera ntre organizaiile socialiste, prevzut de art. art. 3 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958.
586 585

273

chemat de lege s-i ncuviineze actele, a cunoscut cauza anulrii, ns cel mai trziu de la mplinirea a 18 luni de la data ncheierii actului. Fiind un termen de prescripie, aceasta este susceptibil de suspendare ori ntrerupere, precum i de repunere n termen, potrivit normelor de drept comun n materie (art. 13 17 i art. 19 din Decretul nr. 167/1958). Dup mplinirea termenului de prescripie, numai dreptul la aciunea n nulitatea contractului se stinge. n schimb nulitatea relativ poate fi invocat oricnd pe cale de excepie, n aprarea (qae temporalia sunt ad agendum perpetua sunt ad excipiendum). Dac nulitatea relativ a contractului nu ar putea fi invocat oricnd pe cale de excepie, creditorul de rea-credin ar putea s lase s treac termenul prescripiei pentru a aciona numai ulterior. O atare situaie, defavorabil debitorului este evitat prin posibilitatea de a se invoca nulitatea relativ oricnd, pe cale de excepie, chiar dac dreptul la aciuni n anulare a fost prescris. Efectele nulitii. O prim constatare este aceia c exist o identitate complet ntre nulitatea absolut i relativ. Ca urmare nu trebuie s se confunde nulitatea absolut cu nulitatea total i nici nulitatea relativ cu nulitatea parial. n concepia clasic nulitatea era privit ca stare organic a contractului, ceea ce presupunea o interpretare rigid a regulii Quod nullum est nullum producit effectum, astfel c, nulitatea era total i remediabil. Ulterior, s-a observat c n cadrul aceluiai contract pot coexista mai multe clauze, practic, mai multe acte juridice distincte i c ar fi excesiv s se desfiineze toate acestea pentru motivul c doar unul dintre ele ar nclca o norm a dreptului obiectiv, observaie care a condus la teza proporionalizrii efectelor nulitii n raport doar cu ceea ce este contrar dreptului. 590 S-a conturat astfel concepia nulitii pariale i remediabile care a nlocuit teza actului organism. Nulitatea nu mai este ndreptat mpotriva contractului ci doar mpotriva efectelor care contrazic norma nclcat. Primul argument de text l-a constituit art. 1008 Cod civil, potrivit cruia condiia imposibil sau contrar bunelor moravuri sau prohibit de lege, este nul i desfiineaz convenia ce depinde de dnsa. Prin urmare, rezult c convenia trebuie anulat numai dac ea a fost determinat de condiia imposibil, ilicit sau imoral. Per a contrario, ori de cte ori condiia imposibil, ilicit i imoral n-a fost determinant, nulitatea condiiei nu atrage i nulitatea conveniei. Un alt argument de text l constituie art. 1 alin. final din Decretul nr. 160/1958 prin prescripia extinctiv potrivit cruia orice clauz anulabil contractului, i nu ntreg contractul care o incorporeaz.591

Este vorba de o proporie echitabil ntre viciul care afecteaz actul juridic i sanciunea care trebuie s intervin. Ce qui importe, cest que la sanction, soit proportionne au vice qui affecte lacte. A se vedea Piedel Livre, Des ffts produits par les acts nuls, Essai dune thorie densamble, Paris. 1911 citat n Baudray, La cantinerie, Trait thorique et practique de Droit civile, Sirey Paris, 1926, vol. III, ediia 1926, p. 174-175. 591 Sache Neculaescu, op. cit. p. 74 274

590

Dar cnd nulitatea lovete o parte esenial a contractului, n sensul c fr aceast clauz contractul nu s-ar fi ncheiat, atunci ntregul contract este desfiinat, fiind vorba de o nulitate total quod nullum est nullum producit efectum. Pe de alt parte un contract afectat de nulitate relativ poate constitui un just titlu n cadrul uzucapiunii i el va putea fi invocat ca atare n contra oricrei persoane, cu excepia aceleia fa de care contractul este viciat. Potrivit art. 1897 alin. 3 din Codul civil Un titlu anulabil nu poate fi opus posesorului care a invocat prescripia de 10 pn la 20 de ani, dect cel ce ar fi avut dreptul de a cere anularea, sau de reprezentanii dreptului su, dac posesorul n-a cunoscut cauza anulabilitii. Caracterul retroactiv al desfiinrii actului. Efecte ntre pri. Constatarea nulitii absolute sau relative are efect retroactiv (ex tunc) aa nct contractul sau clauza nul se consider c nu a existat niciodat, i c nu a produs deci nici un efect. n cazul cnd prile nu au nceput executarea contractului i deci nu au efectuat vreo prestaie, retroactivitatea nulitii nu ridic probleme deosebite. Dac contractul a fost executat, consecina fireasc a pronunrii nulitii este repunerea prilor n situaia anterioar, dar numai cu privire la ceea ce a fost anulat i drept urmare, prile trebuie s-i restituie tot ce au primit n temeiul clauzei sau contractului anulat (restitutio in integrum). n msura n care unele prestaii nu mai pot fi restituite ca, de pild, n contractele de locaiune, folosina lucrului nchiriat atunci restituirea se va face prin echivalent, inndu-se seama de valoarea prestaiilor respective, este vorba de o indemnizare al crei fundament nu se mai afl n contractul sau clauza anulat ci este de ordin extracontractual o mbogire fr justa cauz iar actul nul ar putea servi numai drept element de stabilire a valorii prestaiei efectuate. Excepii de la efectuarea restituirii ca urmare a constatrii i pronunrii nulitii contractului. a) Cei lipsii sau restrni n capacitatea lor de exerciiu nu sunt obligai s restituie prestaiile primite n executarea unui contract, ulterior anulat, dect dac se dovedete c au profitat de ceea ce au primit, adic n msura mbogirii lor (art. 1164 Cod civil). b)Cel ce a ncheiat un contract nul pentru cauz imoral nu poate s mai cear restituirea prestaiei pe care a efectuat-o, cci astfel ar nsemna s i se permit s se prevaleze de caracterul imoral al propriei sale fapte. Prin aceast excepie se urmrete prevenirea ncheierii de contracte cu cauz imoral, ntruct nimeni nu va fi nclinat s ncheie contractul dac tie c cealalt parte ar putea s cear nulitatea lui pentru imoralitate, pstrnd totui prestaia pe care a primit-o. Este o aplicaie a principiului c nimeni nu poate invoca n aprarea sa proprie o greeal ruine (nemo auditor proprio turpitudinem allegans) . Atunci cnd cauza este imoral n privina ambelor pri aceast cauz comun constituie o piedic n calea restituirii reciproce a prestaiilor efectuate n executarea contractului nul. c)Rspunderea delictual, poate constitui de asemenea, un obstacol n privina restituirii prestaiilor efectuate n executarea unui contract nul pentru for

275

ilicit i culpabil svrit de ctre cel care invoc nulitatea. Ca urmare nulitatea nu produce nici un efect cnd ea este consecina faptei culpabile a celui care o invoc. d)Posesorul de bun-credin pstreaz fructele lucrului transmis n executarea unui contract nul.592 n aceast ipotez buna-credin const n convingerea posesorului c lucrul ale crui fructe le culege a fost dobndit de el de la adevratul proprietar i c titlul (contractul) pe baza cruia posed este valabil. Bunacredin nceteaz deci numai atunci cnd posesorul a luat cunotin c actul juridic n temeiul cruia persoana care nu era proprietarul lucrului. n practica judiciar s-a decis c declararea nulitii contractului de vnzare-cumprare nu justific obligaia cumprtorului la restituirea fructelor culese, dect ncepnd cu data introducerii aciunii n anularea contractului respectiv, deoarece pentru o perioad anterioar el era ndreptit bunului, obiect al vnzrii.593 Efecte fa de teri Efectele fa de teri sunt supuse principiului anulrii actului subsecvent ca urmare a anulrii actului principal. (Resoluto iure dantis rezolvitur ius accipiens). Prile nu au putut transmite terilor mai multe drepturi dect aveau ele nsele. (nemo plus juris ad alium transferre potest quom ipse habet). Drept urmare n msura n care au fost desfiinate prin anulare drepturile prii contractante (pe care aceasta le-a transmis unei alte persoane) sunt desfiinate n aceeai msur i drepturile dobnditorului (rezoluto jure dantis resolvitur jus accipientis). n Codul civil art. 1770 se face o operaie expres a acestui principiu: Acei care au asupra unui imobil un drept suspus prin o condiie, sau rezolubil n oarecare cazuri sau supus la o aciune de resciziune, condiii sau acelorai resciziuni. Aceast situaie este grav pentru terul afacerist, cu att mai mult cu ct aceasta nu are posibilitatea s cunoasc dac la contractele ncheiate de autorii lui (proprietarii succesivi) erau cauze de nulitate, de pild n sistemul de transcripiuni i inscripiuni urmare a Legii cadastrului i publicitii imobiliare nr. 7/1991 terul dobnditor al unui imobil are posibilitatea s cunoasc actele juridice594 n baza crora vnztorul a dobndit imobilul, act care trebuie s fie autentic i verificat i de judectorul delegat nainte de nscriere n cartea funciar. Potrivit art. 20 alin. 2 din Decretul nr. 31/1954 Cel care a fost declarat mort poate cere, dup anularea hotrrii declarative de moarte, napoierea lucrurilor sale. Cu toate acestea dobnditorul cu titlu oneros nu este obligat s le napoieze, dect dac se va face dovada c la data dobndirii tia c persoana declarat moart este n via.

Posesorul nu ctig proprietatea fructelor dect cnd posed cu bun-credin; la cazul contrariu, el este dator de a napoia productele, mpreun cu lucrul, proprietarului care l revendic. dispun art. 485 din Codul civil. Conform art. 486 Cod civil este de bun credin posesorul care posed un bun n temeiul unui titlu translativ ca proprietate ale crei vicii nu-i sunt cunoscute iar potrivit art. 487 Cod civil buna-credin nceteaz cnd posesorul a cunoscut viciile titlului su. 593 Tribunalul Suprem, secia civil, Decizia nr. 322/1980, publicat n C.D., 1980 p. 63 594 Conform art. 43 din Legea nr. 7/1996 Orice persoan interesat va putea cerceta cartea funciar i celelalte evidene care alctuiesc registrul cadastral de publicitate imobiliar, cu excepia evidenelor care privesc sigurana naional. 276

592

Practica judiciar a decis c n principiu anularea titlului de proprietate al transmitorului cu titlu oneros al unui bun, nu atrage caducitatea actului n ceea ce privete pe subachizitor, n cazul cnd acesta este de bun credin.595 Principiul anulrii actului subsecvent ca urmare a anulrii actului primar i gsete aplicarea i atunci cnd este vorba de drepturi de crean: De exemplu, dup ncheierea unui contract de vnzare-cumprare, cumprtorul ncheie un contract de locaiune pe o durat mai mic de 5 ani, contract ce d natere numai la un drept de folosin ca drept de crean, iar dac ulterior se va desfiina contractul de vnzarecumprare, n principiu, se va desfiina i contractul de locaiune. De altfel, este posibil ca nici unul dintre cele dou acte juridice s nu fie constitutive sau translative de drepturi reale. De exemplu, actul juridic primar l reprezint un contract de locaiune, iar actul juridic subsecvent este un contract de sublocaiune sau cesiune a contractului de locaie. Potrivit doctrinei juridice, situaiile cele mai specifice ale aplicrii acestui principiu sunt i contractele autorizate, cnd anularea autorizaiei administrative conduce la anularea contractului civil sau comercial care se ntemeia pe acea autorizaie. Efectele actelor juridice nule Un act juridic nul sau anulabil poate produce efecte pn n momentul declanrii sau pronunrii nulitii acestuia, ori neexecutrii lui de ctre una din pri. n momentul declarrii sau pronunrii nulitii actului juridic, efectele acestuia sunt aa cum am vzut mai sus. Totui n cazul declarrii sau pronunrii nulitii unui contract de ctre instan, acesta poate s produc efecte juridice dac: - una dintre clauzele din cuprinsul unui contract nul este valid; dei contractul este nul, cu toate acestea clauza valabil exprimat are o existen independent i i produce efectele sale specifice; - ne aflm n prezena unei nuliti pariale, care de altfel constituie regula596 n privina nulitii contractelor, n sensul c numai clauza nul este desfiinat, restul contractului rmnnd valabil i genernd efectele sale specifice; - ne aflm n prezena bunei-credine, care d dreptul la fructele bunului primit n executarea unui contract nul; - ne aflm n cadrul prescripiei achizitive597 n materie imobiliar (art. 1897 al. 3 Cod civil), cnd contractul amiabil poate constitui totui just titlu, iar n sistemul de carte funciar, chiar i un contract nul poate produce efecte n condiiile art. 38 din Legea nr. 7/1996. Efectele unui act judiciar nul mai pot interveni:

Tribunalul Suprem, Cod civil, Decizia nr. 1433 din 3 oct. 1957, n L.P. nr. 10/1960 p. 128 A se vedea art. din Legea nr. 193/1000 privind clauzele abuzive din contractele ncheiate ntre comerciani i consumatori. 597 Prescripia achizitiv (uzucapiunea) este un mod de dobndire a proprietii cum i a altor drepturi reale prin posesia prelungit pe timpul prevzut de lege n acest scop.
596

595

277

- cnd, n cazul incapabililor, ca o msur de ocrotire a acestora, restituirea este mpiedicat n msura n care nu a rezultat pentru incapabil o mbogire; - n situaiile n care se aplic regula: nemo auditur propriam turpitudinem allegans; -cnd nulitatea este consecina faptei ilicite i culpabile a celui care o invoc; -cnd drepturile dobndite cu titlu oneros, n virtutea unui contract anulabil, sunt uneori meninute prin efectul legii (art. 20 din Decretul nr. 31/1954); -cnd, n virtutea convertirii actelor juridice, un act nul potrivit regimului juridic al categoriei de contracte respectiv poate fi considerat valabil cu titlul unui alt act juridic, dac ndeplinete condiiile regimului juridic propriu categoriei respective.

LICITAIA A. Licitaia. Definiie. Trsturi. Cuvntul licitaie vine de la latinescul licitari, liceri care nseamn a da la mezat ceva mai mult peste ce au dat alii sau vnzare la preul cel mai mare. Cu privire la aceast noiune sunt mai multe definiii. De pild ntr-un dicionar licitaia este definit ca fiind un mijloc procedural asigurnd valorificarea bunurilor debitorului prin vnzare silit a acestora, la care se recurge ori de cte ori recuperarea creanei nu poate fi fcut pe o alt cale mai convenabil 598 creditorului. Licitaia este un termen prin care se desemneaz o vnzare ctre cel ce ofer preul cel mai mare, sau invers: o cumprare de la cel care i ofer marfa la preul cel mai mic.599 Se spune c licitaiile au aprut600 n Olanda n secolul al XVI-lea, cnd companiile olandeze care aduceau mrfuri din colonii au simit nevoia s ntruneasc la un loc pe cumprtori i s-i pun n concuren n vederea obinerii de preuri maxime. Produsele pe care le aduceau de peste ocean, prin specificul i raritatea lor, se pretau la o asemenea concuren concentrat. Prin urmare, licitaiile n sensul modern al cuvntului au fost organizate prima dat de vnztor. Vnzarea la licitaie este un tip de vnzare, caracterizat prin faptul c bunul este pus n vnzare n mod public i cu respectarea unor proceduri speciale, fiind vndut (adjudecat) aceluia dintre participani la licitaie, care ofer preul cel mai mare601 Conform codului civil i a altor dispoziii legale, licitaia are loc: a) cnd lucrul comun nu poate fi mprit uor; de pild pentru a fi mprit lucrul trebuie vndut i dup aceea suma de bani obinut602;
Dumitru Rdescu, Dicionar de drept privat, Editura Mondan 94, Bucureti 1997, p. 606. Ase vedea i T.R. Popescu, Dreptul comerului internaional, Editura Didactic i pedagogic, Bucureti, 1983, p. 238-242. 599 Mircea N. Costin Dicionar de drept internaional al afacerilor. Vol. II Editura Lumina lex, Bucureti 1998. p.235. 600 Sub diferite forme adaptate epocii, licitaiile au existat din cele mai vechi timpuri. La romani erau cunoscute faimoasele licitaii organizate de vnztori sub denumirea de auciuni 601 Eugeniu Safta Romano, Contracte civile, ncheiere, executare, ncetare, Ed.Polirom, Iai, 1999, p.64. 602 n cazul cnd lucrul nu se poate mpri comod n natur, licitaia va fi totdeauna ordonat fiind deajuns dac una dintre pri o cere i tribunalul nu o poate refuza, chiar dac toi copropietari sunt majori i chiar dac unul dintre ei s-ar 278
598

b) pentru evitarea unei pierderi, n sensul obinerii celui mai mare pre posibil, la vnzare, nchiriere etc.; pentru obinerea preului cel mai bun n condiiile folosirii publicitii603 i a unei ct mai favorabile concurene la vnzare; (art 1388 din C.civ.) c) cnd un lucru nu poate fi mprit n natur604; de pild sunt lucruri care nu pot fi mprite fizic fr s le scad valoare, cum ar fi o piatr preioas, un autoturism, un ceas i altele;(art 1388 din C.civ.) d) cnd prile nu se neleg ntre ele cu privire la mprirea bunului, sau a preului acestuia ; (art 1388 din C.civ.) e) cnd unul sau mai muli dintre coproprietari sunt incapabili sau absenii; (art. 1389 din C.civ.) f) vnzarea de aciuni pe baz de licitaie deschis sau licitaie cu participani preselecionai n cadrul procesului de privatizare conform art. 46 lit b i d din Legea nr. 58/1991 privind privatizarea societilor comerciale. g) vnzarea prin licitaie public n cadrul procedurii lichidrii i falimentului. 605 h) vnzarea de ctre creditor prin licitaie public, a bunurilor obiect al garaniilor reale mobiliare cu care debitorul i-a garantat executarea datoriei.606 Vnzarea-cumprarea la licitaie poate s fie voluntar sau silit i se poate desfura prin intermediul i sub supravegherea justiiei (licitaie judiciar), fie prin licitaie extrajudiciar (de regul printr-o societate specializat n astfel de operaiuni). Licitaia poate fi amiabil sau voluntar607 atunci prile majore i capabile de a dispune de drepturile lor, sunt de acord s fac licitaia, convenind i modul cum se va face . Codul comercial romn stipuleaz c n cazul n care cumprtorul unui lucru mictor nu-i ndeplinete obligaia sa, vnztorul are facultatea sau a depune lucrul vndut la o cas acreditat de comer, pe socoteala i cheltuiala cumprtorului, sau

opune. Codul civil adnotat de C. Hamangiu i N. Georgian, Ed. Librriei Universala Alcalay &Co. Bucureti, 1932, p. 735. 603 Conform art.1369 din C.civ. oricare dintre proprietari poate cere ca la licitaie i alte persoane dect coproprietari, n scopul vnzrii bunului la un pre real rezultat din aplicarea corect a principiul cereri i ofertei. 604 Pentru ca lucrul s fie considerat c nu se poate mprii comod n natur, i deci ca licitaia s fie ordonat, nu este necesar ca mpreala s fie imposibil materialicete, ci este de ajuns dac lucrul nu se poate mpri fr o pierdere considerabil care ar cauza o pagub tuturor coprtailorCodul civil adnotat de C. Hamangiu i N. Georgian, Ed. Librriei Universala Alcalay &Co. Bucureti, 1932, p. 735. 605 A se vedea art.100 din Legea nr. 64/1995 modificat. 606 n art. 69 din Legea nr. 99/1999 se dispune: (1)Prile pot cdea de acord, prin contractul de garanie, asupra modului de vnzare a bunurile grevate, ca urmare a nedeplinirii obligaiei. (2) n lipsa unui asemenea acord, creditorul trebuie s vnd bunul afectat garaniei ntr-o manier comercial rezonabil care s asigure obinerea celui mai bun pre. Metoda, maniera , locul i momentul vnzrii trebuie s urmeze regulile comerciale adecvate, folosite de peroanele care vnd bunuri similare n mod obinuit pe piaa respectiv. (3) Regulile comerciale adecvate pot fi: vnzarea direct ctre un ter, vnzarea prin licitaie fcut public n ziar, vnzarea pe piee publice sau prin orice alt mod de vnzare rezonabil comercial pentru tipul de bunuri supuse vnzrii. Dintre diferitele metode de vnzare rezonabile comercial creditorul o va alege pe aceea care s asigure obinerea celui mai bun pre. 607 A se vedea i Legea nr. 603/1943 pentru simplificarea procedurii mprelilor judectoreti. 279

a-l vinde608. Vnzarea se face prin licitaie public sau chiar pe preul curent dac lucrul are un pre la burs sau n trg, de ctre un ofier public.609 Licitaiile pot fi de mai multe feluri n raport de anumite criterii folosite: n funcie de aria geografic: a) licitaii locale la care particip firme dintr-o singur ar; b) licitaii internaionale, la care particip firme din dou sau mai multe ri. n funcie de obiectul lor licitaiile pot fi de : a)mrfuri;b) de investiii;c) de servicii; n funcie de numrul participanilor licitaiile pot fi: a) deschise adic la care numrul participanilor este nelimitat; b)nchise, la care participarea se face numai pe baz de invitaie special. Dup modul de organizare licitaiile pot fi : a) organizate de ntreprinderi specializate n licitaii; b) organizate direct de vnztor sau cumprtor. Dup natura operaiunii licitaiile sunt: a)organizate de vnztor;b) organizate de cumprtor;c)organizat de instan; d)organizate de lichidator;e) organizate de autoritatea public; f)organizate de executorul judectoresc. n raport de pre licitaiile pot fi: a)licitaii ntemeiate pe preuri cresctoare; b)licitaii ntemeiate pe preuri descresctoare. Din dispoziiile codului civil i ale codului comercial se pot decela trsturile licitaiei: a) scopul licitaiei este realizarea celei mai avantajoase610 vnzri sau cumprri, pentru organizator respectiv a preului; b) scopul licitaiei se realizeaz prin aplicarea nestingherit a legii cererii i ofertei; c) n cadrul licitaiei oferta trebuie s fie public; d) licitaia se face cu respecarea principiului concurenei611; e) scopul licitaiei se realizeaz prin publicitatea612 anunrii, desfurrii 613i finalizrii acesteia; La baza organizrii oricrei licitaii st regulamentul elaborat de organizator n baza legii sau n limitele legii, care conine norme referitoare la organizarea i funcionarea licitaiei inclusiv condiii de participare. Potrivit Regulamentului privind procedurile de organizare a licitaiilor, prezentarea ofertelor i adjudecarea investiiilor, aprobat prin H.G.R. nr. 592 /1993 licitaia este definit ca fiind un concurs la care persoana juridic achizitoare (investitorul), direct sau prin intermediul organizatorului licitaiei, pe baza documentelor licitaiei, invit contractani ( ofertani) care s prezinte oferte n scopul adjudecrii realizrii investiiei, n favoarea celui mai competitiv contractant (ofertant). n anul 1994, a fost aprobat Regulamentul privind organizarea licitaiilor pentru achiziiile publice de bunuri i servicii.614 Aceste norme au fost supuse unui ir de 7 modificri
Art. 68 alin. 1 din Codul comercial. Termenului de ofier public i corespunde n prezent termenul de comisie de licitaie. 610 n art. 924 alin. 6 din Codul comercial se dispune: Lucrul se va adjudeca asupra aceluia care a oferit cel mai mare pre. 611 n art. 924 alin 1 din Codul comercial se dispune: Oricine poate s concureze la licitaie. 612 Art. 68 alin. 2 din Codul comercial. 613 Vnzarea la licitaie se face prin strigrise dispune n art. 924 alin.4 din Codul comercial. 614 Hotrrea Guvernului nr. 63 din 1994, publicat n Monitorul oficial nr. 76 din 24 martie 1994, modificat prin Hotrrea Guvernului nr. 660 din 1994, i republicat cu aceste modificri n Monitorul Oficial nr. 278 din 30
609 608

280

succesive i se pare c vor mai fi supuse unor modificri generate de interesul guvernanilor s organizeze aceste licitaii n funcie de anumite interese i de unele oportuniti.615Referindu-se la licitaii, prof. univ.dr. Dumitru Mazilu arat: Organizarea i desfurarea licitaiilor n ara noastr, ca i n celelalte ri din Centrul i Estul Europei dup Revoluiile din anii 1989-1991, reconfirm faptul c licitaiile internaionale sunt i vor fi n continuare o pia special, o instituie specific economiei moderne. Dac sunt folosite cu pricepere i rspundere, licitaiile pot sluji interesul naional; dac sunt puse n slujba unor interese particulare fiind organizate de elemente corupte, care le in departe de ochiul opiniei publice- aa cum se ntmpl n ultimii ani- ele duc la nstrinarea unora din cele mai importante active ale economiei naionale la preuri de nimic, provocnd daune irecuperabile de miliarde de dolari rilor i popoarelor respective.616 B. Licitaiile de vnzare, ocazionale. 1. Consideraii generale. Vnztorul organizeaz vnzarea mrfurilor pe calea licitaiilor ocazionale n urmtoarele mprejurrii: a) Valorificarea urgent a mrfurilor greu vandabile, aflate n depozite n cantiti supranormative sau aflate n consignaie, n depire a perioadei programate pentru desfacere. b) Valorificarea mrfurilor ajunse la destinaie i refuzate de cumprtor din diverse notive: mrfurile sunt considerate ca neconforme cu condiiile de calitate prevzute n contract; mrfurile au fost deteriorate pe timpul transportului, fiind transportate pe riscul vnztorului; cumprtorul nu dispune de lichiditate i modalitatea de plat nu-i permite s intre n posesia lor nainte de a fi pltite; vnztorul este silit de puterea public s scoat la licitaie mrfurile aflate n tranzit sau n depozite neutre, n scopul compensrii unor creane neonorate, consecin a unei hotrrii judectoreti. Urmrind obinerea preului cel mai bun vnztorul organizator al licitaiei realizeaz latura public a licitaiei.Astfel redactez i public catalogul n care sunt prevzute condiiile de participare, cazuri de limitare a participrii concurenilor la licitaie, precum i informaiile specifice ofertei cu privire la: natura mrfii, cantitatea, eventual preul de strigare (pornire), locul unde se poate viziona marfa617 ,
septembrie 1994 . Acest text a fost, la rndul su, modificat prin Hotrrea Guvernului nr. 414 din 1995 i republicat cu aceste modificri n Monitorul Oficial nr. 173 din 4 august 1995. La rdul su, i acest text a fost modificat prin Hotrrea Guvernului nr. 979 din 1995, republicat n monitorul Oficial nr. 15 din 23 ianuarie 1996. Acest test republicat a suferit 4 modificri prin Hotrrile de Guvern nr. 224/1996; Nr.446 din 1996; Nr.1.362/1996 i nr. 164 din 1997, fiind republicat n Monitorul Oficial nr. 149 din 11 iulie 1997. 615 Unele modificri au fost efectuate i n scopul mbuntirii textului, sub aspectul preciziei formulrilor. Cele mai multe modificri au avut i continu s aib o motivaie politic., arat prof. Dumitru Mazilu n Dreptul comerului internaional, Ed. Lumina Lex, Bucureti 2001, p.221. 616 prof. Dumitru Mazilu n Dreptul comerului internaional, Ed. Lumina Lex, Bucureti 2001, p.222. A se vedea art. 1. alin 3 lit.a din anexa 3 la O.G. nr. 25/1993 privind stimularea intreprinderilor mici i mijlocii. n care se vorbete de obiectul licitaiei, locul de amplasare unde poate fi vizitat; 281
617

sau unde se afl marfa oferit spre vnzare, ziua i ora la care va avea loc licitaia, numele i adresa vnztorului, i n cazuri specifice, motivaiile licitaiei precum i toate informaiile necesare desfurrii i participrii la licitaie. Uneori comunicarea calitii prin catalog precum i vizionarea mrfii anterior licitaiei este facultativ, urmnd ca n cazul licitaiei s se aplice principiul vzut i plcut sau tel-quel. La formarea preurilor colaboreaz i intermediarii specializai, care poart diferite denumiri: samsari, misii, ageni, makleri, brokeri, atunci cnd vnztorul le d mandat de reprezentare. 2.Procedura licitaiei de vnzare ocazional Odat cu nscrierea de participare la licitaie cumprtorii, sunt obligai s depun o cauiune618 sub form de garanie bancar sau o sum n numerar (mai puin indicat deoarece depuntorul este privat de dobnd) n favoarea vnztorului. Pentru a beneficia de dobnd se depun bani n banc la termen dup care cu aces depozit se garanteaz i obine o scrisoare de garanie din partea bncii. Cauiunea este necesar avnd dou scopuri: s asigure participarea celor nscrii, cunoscnd c renunarea la licitaie se soldeaz cu pierderea cauiunii i, n al doilea rnd, s-l determine pe cel care ctig licitaia s preia marfa, n caz de refuz pierznd de asemenea cauiunea. Cauiunea se restituie celor care nu au ctigat licitaia altfel ar fi o mbogire fr just temei a vnztorului. Vnztorul va avea grij s pregteasc direct sau indirect potrivit legii desfurarea licitaiei, ndeplinirea formalitilor legale i comerciale,expunerea, predarea mrfii etc.. La unele licitaii, calitatea mrfii se poate dovedi prin expunerea de mostre sau probe din lotul supus licitaiei. n cadrul desfurrii licitaiei se pot folosi dou metode care s permit realizarea scopului licitaiei: - Metoda strigrii preului pornind de la nivelul minim la care vnztorul este dispus s-i valorifice marfa. Pe baz de supralicitare se formeaz preul efectiv final, la care se adjudec (se atribuie) marfa ultimului supralicitator. - Metoda strigrii preului maxim ca pre de pornire. Acesta urmeaz s fie treptat sczut pn cnd unul din cumprtori i manifest interesul. n cazul aplicrii acestei metode, cnd licitaia nu are o cauz de organizare silit, vnztorul se poate opri la un pre minimal, indiferent dac este sau nu acceptat de vreun cumprtor. n aceast situaie, fie c se renun la licitaie, fie c aceasta se amn. De pild n Olanda se practic la vnzarea fructelor, legumelor, plantelor ornamentale aceast metod se practic stbilirea de preuri minime sub care nu se poate licita aceasta i n scopul evitrii unei nelegeri ntre cumprtorii participani la licitaie.

618

Sunt i cazuri cnd nu se cere o cauiune pentru participarea la licitaie. De exemplu, n cazul scoaterii mrfii la licitaie prin hotrre judectoareasc.
282

De altfel, licitaia se amn sau se anuleaz i n situaia n care nu se poate obine preul minimal de pornire i licitaia nu este organizat de o puterea public n contextul unei executri silite. De multe ori, licitaiile ocazionale sunt organizate prin intermediul unei societi comerciale specializate, care i desfoar activitatea pe baz de regulamente speciale. Aceste societi devin mandatari ai vnztorului pe baz contractual. Preluarea mrfii de ctre ctigtorul licitaiei se face numai dup plata acesteia, pe baza condiiilor de plat anunate n timpul desfurrii licitaiei. Dac marfa se afl ntr-un depozit specializat, ctigtorului licitaiei i se poate andosa certificatul de depozit, n urma efecturii plii. C. Licitaiile de vnzare periodice. Anumite mrfuri, prin natura lor, trebuiesc vndute la loturi individuale. Caracteristicile lor nu pot fi ncadrate unor standarde riguroase, pentru a fi vndute la burs, pe baza unor proceduri de testare prin eantionare i clasificare. Printre astfel de mrfuri se numr: legume, fructe, plante ornamentale619, ceai, ln, blnuri, etc. Pentru a putea obine cele mai competitive preuri, productorii se asociaz n grupri care organizeaz periodic licitaii de vnzare, pentru obinerea celor mai bune preuri. D. Licitaiile de cumprare (import) 1. Necesitatea pregtirii participrilor Avnd n vedere marea nsemntate pe care au dobndit-o licitaiile de cumprare, instituirea de structuri organizatorice cu caracter permanent, n ntreprinderea sau execuie, pe care ofertantul trebuie s le depun; modul de soluionare a litigiilor, indicarea sensului n care trebuie nelei termenii tehnici i comerciali; informaii suplimentare utile ofertanilor. Caietul de sarcini se poate achiziiona contra cost de la anumite organizaii indicate de organizator, situate n diferite localiti accesibile ofertanilor.
De pild vnzarea produselor horticole recoltate n o regiune a Olandei este organizat de Licitaia Cooperativ din Sud-Estul Olandei (Cooperative Auction of the South-East of the Netherlands), numit prescurtat ZON, n localitatea Grubbenvorst. Toi marii exportatori i ageni comerciali i desfoar activitatea la licitaia organizat zilnic de ctre ZON. Aceast este aa zisa licitaie de tip olandez: adic se pleac de la un pre maximal care se disconteaz, pn cnd unul dintre cumprtori se decide s cumpere. Toate informaiile sunt afiate electronic, pe mai multe ecrane uriae, aflate n partea de jos a unei sli-amfiteatru. Din momentul nceperii licitaiei, preul de pornire este micorat automat, prin aprinderea unor lumini pe ecran. Cumprtorii stau n sal i, n momentul n care se decid, apas pe un buton, pe ecran afindu-se instantaneu numrul asociat cumprtorului. Cumprtorul este adesea un broker, acionnd n contul unui client. Pe ecran se specific diverse informaii eseniale. De exemplu, pentru flori: - numrul de uniti oferite la vnzare: cutii, buchete, etc. - calitatea florii: lungimea, greutatea, diametrul, numrul de boboci, etc. - numrul de lot; - preul minim: la scar naional se convin preuri minime pentru difereite produse; sub aceste preuri nu se accept vnzarea produsului.
619

283

De multe ori se elaboreaz i prospecte de licitaie. Publicitatea se aplific sau se restrnge, n funcie de natura obiectului. n cazul invitaiei la licitaie pentru cumprarea de instalaii complexe sau cooperri la construirea de obiective industriale, de exemplu, se face o publicitate larg, iar n cazul licitaiilor pentru cumprarea de maini simple, alimente, ngrminte etc., se face o publicitate restrns sau chiar se recurge pur i simplu la lansarea unei circulare ctre firme nominalizate, poteniale, prin care acestea sunt invitate la licitaie. b) Pregriea ofertelor Ofertele se ntocmesc pe formulare speciale procurate de la organizator, care s permit analiza i compararea ofertelor cu minimum de efort. Se ntocmesc dou feluri de oferte: oferta tehnic i oferta comercial, fiecare introducndu-se n plicuri separate. Ambele oferte trebuie predate organizatorului licitaiei n termenul prevzut n prospectul de licitaie sau, n lips, n caietul de sarcini. Ofertele vor fi nsoite de documente ajuttoare (date i informaii cu privire la capacitatea tehnic i comercial a ofertantului, dotarea tehnic i cu personal, realizrile anterioare nsoite de atestate de referin, referine cu privire la situaia lui financiar i n general la bonitatea lui, certificate de bun execuie etc.). Uneori li se cere ofertanilor i un curriculum vitae. Oferta nu trebuie s conin modificri majore fa de prescripiile caietului de sarcini referitoare la cantitate, calitate, termen de livrare, rspunderi, condiii i modaliti de plat. La baza ntocmirii ofertelor stau datele culese din caietul de sarcini. n situaia n care se pot oferi parametri tehnico-calitativi superiori celor indicai de caietul de sarcini, este recomandabil ca acest lucru s fie menionat separat, n mod distinct, spre a nu complica comparaia ofertelor. n general, abaterile de la prevederile caietului de sarcini micoreaz ansele de ctigare a licitaiei, chiar dac se ofer un produs superior celui dorit de beneficiar. n orice caz, oferirea unui produs inferior diminueaz mult ansele de adjudecare. O atenie deosebit trebuie acordat nivelului de pre. Ofertantul trebuie s fie bine documentat cu privire la pulsul pieei, cunoscnd c orice supraestimare a preului compromite participarea, dup cum i o subestimare poate s creeze ndoieli cu privire la calitatea produsului sau serviciului oferit. c) Plata de ctre ofertant a garaniei de participare Pentru a avea garania participrii ofertanilor la licitaie, organizatorul percepe de la ofertant o sum n numerar exprimat n valut convertibil, dimensionat n funcie de nsemntatea licitaiei. Aceast sum poate s fie nlocuit printr-o scrisoare de garanie bancar emis de banca indicat de organizator sau de o alt banc de renume internaional. Se nelege c orice retragere de la licitaie subiaz oferta general, micoreaz concurena, n detrimentul organizatorului. Prin neprezentare sau prin refuzul comenzii adjudecate, ofertantul pierde suma avansat drept garanie, iar n cazul n care licitaia nu-i este adjudecat, suma respectiv i se restituie. d) inerea licitaiei n ziua i la ora prescris, la locul anunat
284

naintarea ofertelor ctre organizator se face n plicuri nchise, n termenul publicat. Uzual se folosesc trei plicuri: unul, cu condiiile tehnice; al doilea, cu condiiile comerciale; al treilea cu condiiile tehnice suplimentare fa de caietul de sarcini. Se constituie o comisie de licitaie care deschide plicurile n prezena ofertanilor sau a reprezentanilor delegai. Se face o prim ierarhizare a ofertelor, de regul n funcie de nivelul de pre, la parametri tehnici i de calitate egali. ntr-o a doua faz urmeaz o analiz de fond. n cazul produselor cu mare complexitate tehnic, se aprofundeaz comparaia i se definitiveaz ierarhizarea ofertelor. Rezultatele se comunic participanilor la licitaie. 3. Analiza i negocierile post-licitaie n aceast faz se desfoar negocieri bilaterale, paralele, urmrindu-se obinerea avantajului maxim. Ofertantul trebuie s aib un rol activ, cutnd s utilizeze pe cei mai buni negociatori ai si i, pe ct posibil, s foloseasc intermediarii locali, oameni de relaii i buni cunosctori ai particularitilor locale. El trebuie s fie pregtit i n direcia acceptrii de concesii maxime, de aliniere la concuren, bineneles n limita beneficiului necesar. Din nefericire, n foarte multe cazuri, n faza post-licitaie intr n joc i relaii neprincipiale n desfurarea licitaiei.620 Durata etapei post licitaie depinde de specificul obiectului licitat. n cazul marilor obiective, negocierile post-licitaie dureaz cteva sptmni sau chiar luni. Dup terminarea negocierilor, se face adjudecarea licitaiei celui care deine oferta final cea mai competitiv. n cazul investiiilor, ctigtorul licitaiei va depune i garania de bun execuie. 4. Regulamentul privind organizarea i participarea la licitaii elaborat de BIRD Acest regulament adoptat de BIRD i adoptat de Asociaia Internaional 5. Reguli fundamentale rezultate din legislaiile naionale n materie de licitaie de cumprare

Mituirea celor mputernicii cu adjudecarea licitaiei este o fapt penal foarte grav, care se pedepsete aspru de ctre toate legislaiile naionale. n unele state este chiar instituit pedeapsa cu moartea pentru cei care iau mit. pentru Dezvoltare AID (IDA Internaional Development Association), instituie afiliat, cuprinde principiile care s stea la baza organizrii licitaiilor promovate de BIRD.2 Acestea se refer la: - principiul eficienei investiiei pentru care se ine licitaia; - principiul nediscriminrii, n sensul existenei de condiii egale de ofertare; - principiul tratamentului preferenial acordat rilor n curs de dezvoltare, n scopul ncurajrii antreprenorilor i productorilor locali i al intesificrii cooperrii regioanel ntre rile n curs de dezvoltare. Ghidul elaborat de BIRD a stat la baza elaborrii reglementrilor adoptate de celelalte instituii financiare, cu adaptrile de rigoare n funcie de interesele locale i de specificul regional. 285

620

a) nregistrarea obligatorie la forurile competente din ara importatorului a ntreprinderii strine exportatoare pentru certificarea consistenei ei. Pe aceast baz i se ofer importatorului posibilitatea s cunoasc preliminar bonitatea firmei ofertante, capacitatea ei i realizrile n materie pe plan internaional. Exportatorul este obligat s prezinte referine cu privre la potenialul su material, financiar i la renumele dobndit n comerul mondial. b) Utilizarea de ctre ofertant a agenilor locali autorizai Deoarece este specific prevederilor legislative n materie de mari investiii, aceast cerin nu este prevzut n toate legislaiile naionale. Se exclude o asemenea obligativitate cnd firmele care organizeaz licitaia sunt ntreprinderi de stat. Utilizarea de ageni locali izvorte din necesitatea statului de a controla, pe aceast cale, prezena strin n procesul de investiii de importan naional major. De altfel, intermedierea participrilor la licitaii prin reprezentanii locali este n avantajul ofertanilor, ntruct acetia, prin intermediul legturilor pe care le au cu producia naional i cu importatorii, sunt cei mai competeni s dea informaii i s asigure asistena comercial. c) Delimitarea prin lege a participrilor strine la construirea obiectivelor de interes naional. Sunt legislaii naionale care limiteaz participrile strine la investiii pe 2 De remarcat c exist diverse proceduri de participare la licitaii. Pe lng procedura BIRD, exist i proceduri PNUD, procedura pentru piee publice a UE, etc. teritoriul naional din diverse motive, precum: caracterul confidenial al unor investiii de interes naional major cum ar fi cele din domeniul militar sau al cercetrii tehnico-tiinifice; protejarea industriei naionale n sectoarele n care este apt s realizeze investiii cu fore proprii; protejarea serviciilor organizaiilor naionale poteniale; protejarea mediului nconjurtor de poluarea industrial, etc. Asemenea reglementri legislative trebuie s fie cunoscute din timp de ofertant spre a nu-i irosi eforturile de pregtire n domenii i zone interzise prin lege. d) Termenul n care s fie prezentat oferta Termenul prescris de lege n cazul organizrii marilor licitaii i, n general, n cazul de care legea se ocup n mod special, pentru prezentarea ofertei trebuie respectat chiar dac n caietul de sarcini se prevede un termen mai ndeprtat. Prescripiile legii au prioritate. e) Obligaia ofertantului de a procura caietul de sarcini n original Se are n vedere eludarea contrafacerilor sau inexactitilor ce s-ar putea strecura n copii sau fotocopii. f) Stabilirea limbii n care s fie elaborat oferta Se va utiliza limba organizatorului sau limba prescris de caietul de sarcini sau o limb de uz internaional admis de organizator. Trebuie avut n vedere faptul c

286

utilizarea limbii organizatorului mrete gradul de analiz colectiv a comisiei de licitaie, aceasta fiind accesibil tuturor celor autorizai cu comparaia ofertelor. g) Depunerea de garanie de participare i de bun execuie Uzual se depune ntre 10-15% din valoarea estimativ a ofertei, care n caz de neadjudecare se restituie ofertantului. h) Respectarea condiiilor din caietul de sarcini La elaborarea ofertei se va avea n vedere msura n care condiiile tehnice i de calitate sau de alt natur din caietul de sarcini sunt sau nu negociabile. n cazul n care nu sunt negociabile, nu se va face nici o abatere de la acestea, spre a nu se risca descalificarea ofertei. Unele legislaii permit negocierea condiiilor din caietul de sarcini cu privire la nivelul tehnic i de calitate, n situaiile n care ofertantul comunic din timp organizatorului c este n msur s garanteze parametri superiori sau procedee tehnologice care s conduc la reducerea consturilor de producie. i) Moneda n care va fi exprimat preul n majoritatea cazurilor se prescrie o moned forte internaional, dar sunt i excepii care nu admit exprimarea preului dect n moneda naional. Asemenea cazuri trebuie cunoscute i bine analizate, ntruct trecerea de la moneda internaional n care este exprimat preul mondial de referin, la moneda local a organizatorului, poate s creeze grave confuzii i dimensionri de preuri de ofert ireale. n cazul licitaiilor de vnzare, caracterul accidental al acestora nu permite stabilirea unor reguli fundamentale uniforme pentru organizarea lor. Se face excepie n cazul licitaiilor periodice de vnzare, unde licitaia se face pe baza unui statut (regulament) care trebuie cunoscut de ctre participanii cumprtori. Rspunderea juridic n cazul concurenei neloiale la organizarea i desfurarea licitaiei. Potrivit legii sunt interzise orice nelegeri exprese sau tacite ntre agenii economici sau asociaii de ageni economici, ori decizii de asociere sau practici concertate ntre acetia, care au ca obiect sau pot avea ca efect restrngerea, mpiedicarea sau denaturarea concurenei pe piaa romneasc sau pe o parte a acesteia inclusiv n cazul licitaiilor. Pentru nclcarea unor reguli privind buna desfurare a licitaiilor se poate angaja rspunderea civil, administrativ, sau penal dup caz . De pild potrivit art.329 din noul cod penal unele fapte sunt pedepsite penal astfel: (1)mpiedicarea ori tulburarea liberei concurene n licitaiile publice, n vederea nlturrii concurenilor de la acestea, se pedepsete cu nchisoare de la 2 luni la un an sau zile amend. (2)Cu aceeai pedeaps se sancioneaz i fapta ofertantului sau concurentului care cere sau primete direct sau indirect bani, promisiuni sau orice
287

alt profit pentru a se abine de la participarea la licitaie. Dac fapta prevzut n alin.(1) sau (2) este svrit de mai multe persoane nelese n acest scop, pedeapsa este nchisoarea strict de la un an la 3 ani sau zile-amend. Sunt nule de drept, fie ele exprese ori tacite, publice sau oculte, orice angajamente, convenii sau clauze contractuale raportndu-se la o practic anticoncurenial prohibit prin art. 5 i 6 din Legea nr.21/1991 privind concurena. Alte fapte care ar afecta organizarea i desfurarea corect a unei licitaii sunt sancionate de Legea privind combaterea concurenei neloiale, nr.11/1991. De exemplu potricit art.4 lit d din Legea nr.11/1991 constituie contravenie i se sancioneaz cu amend comunicarea sau rspndirea, de ctre un comerciant de afirmaii asupra ntreprinderii sale sau activitii acesteia, menite s induc n eroare i s-i creeze o situaie de favoare n dauna unor concurenii.Sau la art.4 lit.e se dispune: comunicarea chiar fcut confidenial,sau rspndirea de ctre un comerciant de afirmaii mincinoase asupra unui concurent sau asupra mrfurilor/serviciilor sale, afirmaii de natur s duneze bunului mers al intreprinderii concurente. De asemenea i prin art. 265 pct. 1 i 2 din Legea nr.31/1990 republicat sunt pedepsite fapte care afecteaz buna desfurare a licitaiilor astfel: Se pedepsete cu nchisoare de la unu la 5 ani fondatorul, administratorul, directorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al societii, care: 1. prezint, cu rea credin, n prospecte, rapoartele i comunicrile adresate publicului, date neadevrate asupra constituirii societii ori asupra condiiilor economice ale acesteia sau ascunde, cu rea-credin, n tot sau n parte, asemenea date; 2. prezint, cu rea-credin, acionarilor/asociailor o situaie financiar inexact sau cu date inexacte asupra condiiilor economice ale societii, n vederea ascunderii situaiei ei reale;

288

ROLUL CECULUI N MEDIUL DE AFACERI. RISCUL DE NEPLAT. CECUL FR ACOPERIRE N CONT. GARANIE. NELCIUNE. INFRACIUNE PREVZUT DE LEGEA CECULUI.

Mediul de afaceri este ntre altele influenat i de gradul de asigurarea (securitii) creditului, de blocajele financiare i n mod deosebit de respectarea dispoziiilor legale referitoare la folosirea instrumentelor de plat. Astfel sumele refuzate la plata cu CEC, cambie i bilet la ordin ca urmare a incidentelor de plat declarate, au crescut anual de la 397 de miliarde lei n 1997, la 7.437 de miliarde lei n anul 2001 cu toate implicaiile negative induse pe lanul comercial n care aprut fiecare plat neefectuat.621 n perioada iulie 2001-iulie 2002, incidentele de plat au crescut, ca valoare cu 50 %, fiind cauzate de 14533 de persoane. Se poate afirma c reglementrile cu caracter penal n domeniu, datnd din anul 1934622, sunt insuficiente i depite att ca sanciune preventiv, ct i al nereglementrii faptelor periculoase cauzatoare de prejudicii mari ce se reclam a fi ncriminate corespunztor.623 Este edificator numai dac ne referim la pedeapsa infraciunii prevzute n art.103 din Legea nr.58/1934 republicat n 1995 n care se dispune: Oricine cesioneaz o crean n condiiile prevzute de art.100, tiind c n momentul cesiunii nu exista, n total sau n parte, creana cedat, se va pedepsi cu amend de la 5.000 100.000 lei i nchisoare pn la 6 luni, afar de cazul cnd fapta constituie un delict sancionat cu o pedeaps mai mare, n care caz se va aplica aceast pedeaps.624Ba mai mult, n cazul girrii cecului dei sunt frecvente cesiunile de creane inexistente, prin care se cauzeaz pagube importante giratarului, nu exist o reglementar penal special. Evident c unele lacune n reglementarea juridic, duc i la interpretri diferite ale legii, la apariia unei practici judiciare neunitare, la soluii controversate n doctrin, cu toate consecinele negative att pentru oamenii de afaceri, pentru justiiabili dar i pentru imaginea justiiei. O prim problem pe care o abordm este legat de aa zisul cecgaraniei n special de unele soluii diferite ale instanelor judectoreti referitor la acesta.
621

Legea cecului a fost emis n baza Conveniei cuprinznd legea uniform asupra cecului, adoptat la 19 martie la Geneva. Socotim c aceasta nu constituie un impediment ca n raport de modul de respectare, implicaii, pericol social, anumite nclcrii ale acesteia s fie incriminate infraciuni.
623

622

De la 1.o1.1997 la 31.12.2002 , a fost refuzat la plat cu astfel de instrumente, suma total fiind de 18.869.837.200.786 lei, acest fenomen constituind un element esenial al arieratelor i blocajului financiar reclamat chiar i de unele instituii europene n cadrul negocierilor de aderare la U.E.

A se vedea V.Dabu. Implicaiile penale ale folosirii ilegale a cambiei i biletului la ordin n Revista Drept penal nr.3/1996 p.105-113; Dr.Tiberiu Constantin Medianu Din nou despre actualitatea unor norme cu caracter sancionator penal din Legea asupra cecului nr.59/1934 n Revista Dreptul nr.1/2002, p.169-172. 624 A se vedea i dispoziiile art.84 din Legea nr.59/1934 asupra cecului republicat n 1995.

289

ntr-o opinie, unele instane au dispus achitarea inculpatului pentru svrirea infraciunii prevzute de art.215 al.1 i 4 din C.p. motivnd lipsa inteniei infracionale, deoarece partea vtmat a avut cunotin c la data emiterii cecurilor respective contul nu era aprovizionat, ntre inculpat i acesta intervenind o nelegere n sensul c plile pentru marfa predat se vor face ndat dup vnzarea acesteia ... Existena infraciunii, aadar, impune s rezulte cu claritate faptul c persoana vtmat dac ar fi cunoscut c cecul ce se emite nu are acoperire, n-ar fi fcut prestaia care i-a provocat prejudiciul.625 Aceste instane au apreciat c n astfel se situaii nu se poate reine nici infraciunea prevzut de art.84 pct.2 din Legea nr.59/1934 republicat n 1995626, ceea ce ni se pare discutabil. i n practica unor organe de urmrire penal sau dat soluii asemntoare. Astfel ntr-o spe serviciul cercetri penale al IPJ Hunedoara a ntocmit referat cu propuneri de scoatere de sub urmrire penal, cu motivarea c lsarea unei file cec drept garanie reprezint o practic n domeniul comerului, care nu-l ndreptete pe furnizor s califice unilateral i subiectiv cnd a fost nelat.627Procurorul a acceptat propunerea i a dispus scoaterea de sub urmrire penal a nvinuitului cu motivarea c nu s-a urmrit de ctre nvinuit obinerea unui scop material injust i nu exist nici latur subiectiv a infraciunii de nelciune prevzut de art. 215 C.pen.628 Alt instan a dispus achitarea inculpatului pentru infraciunea prevzut de art.215 al.4 din C.p., apreciind c: reprezentantul prii civile, la data primirii celor dou file CEC, a cunoscut faptul c n momentul emiterii lor inculpata nu avea disponibil n cont, dar le-a primit ca o garanie, fiind numai semnate i datate de inculpat. Aceasta reinnd c infraciunea de nelciune se svrete numai cu intenie direct, a apreciat c n cauz lipsete afirmnd: Chiar dac inculpata a datat i semnat cele dou file cec fr acoperire, ea nu a prevzut rezultatul faptei sale deoarece, pn la data scadenei629, contul su bancar trebuia alimentat cu o sum mai mare dect valoarea celor dou file cec. Imediat ce a aflat c societatea debitoare inculpatei nu i-a vrsat banii n cont, inculpata a fcut demersurile i a achitat de ndat suma datorat prii civile.630 Aceste mprejurri
Curtea de Apel Braov, decizia penal nr.44 din 09.04.2000 publicat n Elena Denisa Criu. tefan Criu, Practica i literatura juridic 2000-2002 vol.II. Ed. Argessis. Print. Buc.2003 p.183. 626 Referitor la discuiile pe marginea abrogrii sau neabrogrii art. 84 pct. 2 din Legea nr. 59/1934 a se vedea: Valeric, Dabu. Tudorel, Boboc, Enoiu, nelciunea prin folosirea unui cec fr acoperire, Revista de Drept Penal, nr.3/1999, p.p.56-60; Constantin Sima, Calificarea juridic a faptei de a emite un cec asupra unei instituii de credit sau asupra unei persoane fr acoperire, Pro Lege, nr.4, 1997, p. 5.Vasile Papadopol, nelciunea prin cec. Unele consideraii. n Revista de Drept Penal, nr. 3/1999, p.p.61-64. 627 IPJ Hunedoara , serviciul cercetri penale, referatul nr. 129.142/18 mai 2000. citat de Dr. Tiberiu Medeanu, Bianca Medeanu, Infraciunea cu cecuri prevzut de art. 84 din legea nr. 59/1934, Revista de drept comercial nr 2/2004 p. 46. 628 Parchetul de pe lng Tribunalul Hunedoara, rezoluia nr. 38/P/30 iunie 2000. citat de Dr. Tiberiu Medeanu, Bianca Medeanu, Infraciunea cu cecuri prevzut de art. 84 din legea nr. 59/1934, Revista de drept comercial nr 2/2004 p. 46. Socotim c termenul de scaden n cazul cecului este eronat folosit deoarece cecul este pltibil din momentul emiterii, la vedere. 630 Instana lund o astfel de hotrre a omis s fac aplicarea dispoziiilor art. 84 alin. ultim din Legea nr. 59/1934, republicat, respectiv: Dac n cazurile prevzute n aliniatul 2 i 3 de mai sus, emitentul procur trasului disponibilul necesar, mai nainte de prezentarea cecului, pedeapsa se reduce la jumtate.Deci potrivit dispoziiei 290
629 625

reale, stabilite cu certitudine n cauz, concretizeaz lipsa laturii subiective a infraciunii de nelciune, prevzut de art.215 al.4 din C.p..631 Nici aceast instan nu a reinut svrirea infraciunii prevzute de art.84 pct.2 i alin. ultim din Legea nr.59/1934. Referitor la aceasta n doctrin se arat:<Ca urmare a neacceptrii de unele instane a existenei infraciunilor prevzute de Legea nr. 59/1934, sau dat numeroase soluii de neurmrire penal n cauze de acest gen, cu motivarea c emitentul cecului spera doar s fie alimentat contul n perioada urmtoare, sau c i comunicase beneficiarului c nu are disponibil n cont>, se afirm ntr-o lucrare recent. 632 ntr-o astfel de situaie nu trebuie omis faptul c un astfel de cec fr acoperirea necesar putea fi pus n circulaie prin gir, din culp sau chiar cu intenie de ctre un funcionar al creditorului, cu toate implicaiile negative ce decurgeau din aceasta. ntr-o alt opinie Curtea de Apel Bucureti a dispus:Nu se poate reine c inculpatul a acionat fr intenia de a induce n eroare i a prejudicia partea vtmat, n situaia n care el a emis o fil cec, cunoscnd c nu are disponibil n banc i fr ca fapta sa s fie urmat de o alimentare ulterioar a contului su bancar n vederea plii facturilor la care se angajase cu fila cec emis.633 Instana a nlturat aprarea inculpatului care n declaraiile sale a artat c a emis fila cec nu ca mijloc de plat a mrfurilor (dei contractul ncheiat prevedea n mod clar c plata produselor se va face prin fil cec), ci ca mijloc de garanie c plata se va efectua,634inculpatul fiind condamnat pentru svrirea infraciunii prevzute i pedepsite de art. 215 alin.4 din C. pen. ntr-o alt spe Curtea de Apel Bucureti, a decis: Fapta inculpatului de a induce n eroare partea vtmat cu prilejul ncheierii unui contract de livrare a unor bunuri prin emiterea unui cec, tiind c pentru valorificarea lui nu exist disponibil, ntrunete elementele constitutive ale infraciunii de nelciune, prevzut de art. 215 alin. 1,3 i 4 din C. pen. Inculpatul a acionat cu intenie direct, deoarece a cunoscut n momentul emiterii filei cec c nu exist provizia necesar, prevznd i urmrind astfel producerea unei pagube n patrimoniul prii vtmate.635n motivarea acestei sentine Curtea arat:Curtea nu poate reine criticile recurentului-inculpat, referitoare la lipsa inteniei ca element constitutiv al infraciunii, ntruct acestea sunt infirmate de materialul probator administrat, de modalitatea de svrire a infraciunii, fiind evident intenia inculpatului de inducere n eroare la emiterea filei cec care nu avea acoperire. Mai mult, chiar poziia inculpatului, care a precizat c urma s-i intre n cont anumite

imperative a legii cnd emitentul procur ulterior trasului disponibilul necesar, n astfel de condiii infraciunea subzist, ns numai pedeapsa se reduce la jumtate. 631 Curtea de Apel Iai, decizia penal nr.918 din 10.12.2002 n Ministerul Justiiei. Culegere de practic judiciar 2002. Editura All Beck. Buc.2003 p.435. 632 Dr. Tiberiu Medeanu, Bianca Medeanu, Infraciunea cu cecuri prevzut de art. 84 din legea nr. 59/1934, Revista de drept comercial nr 2/2004 p. 4. 633 Curtea de Apel Bucureti, Decizia nr. 1633 din 4 septembrie 2002-Secia a II-a penal, n C.A.B. Practic judiciar penal 2001-2002, Ed. Brilliance , Piatra-Neam,2004, p.147. 634 Idem p. 147. 635 Curtea de Apel Bucureti, Decizia nr. 1990 din 9 octombrie 2002-Secia penal, n C.A.B. Practic judiciar penal 2001-2002, Ed. Brilliance, Piatra-Neam, 2004, p.145. 291

sume de bani din alte contracte, relev mprejurarea c la momentul emiterii cecului acesta nu avea disponibil n cont.636 ntr-o alt spe soluionat, instana suprem a statuat: n cazul n care, n cadrul unei tranzacii comerciale o persoan emite un cec fr acoperirea necesar, situaie cunoscut i acceptat de beneficiar, elementele constitutive ale infraciunii de nelciune prev. de art.215 al.(4) nu sunt ntrunite. Fapta n sine de a emite un cec fr a avea la tras disponibilul suficient constituie ns infraciunea prevzut n art.84 al.(1) pct.2 din Legea nr.59/1934 asupra cecului.637 n continuare, instana suprem arat: n spe, dei inculpata a emis cecul fr a avea n cont acoperirea necesar, nu se poate reine c fapta ntrunete elementele constitutive ale infraciunii de nelciune, de vreme ce reprezentantul prii vtmate a acceptat ca mijloc de plat cecul, tiind aa cum rezult din probe, c la data emiterii lui, inculpata nu avea n banc disponibilul necesar decontrii acestuia. n atare condiii, beneficiarul cecului nu a fost indus n eroare, condiie ce ine de esena infraciunii de nelciune n toate formele ei.638 ntr-o spe, Curtea de Apel Cluj a dispus: Emiterea unor cecuri asupra unei bnci, n scopul achiziionrii de mobilier, n baza unui contract ncheiat cu firma productoare, tiind c pentru ncasarea lor, nu exist proviziunea necesar, constituie infraciunea de nelciune prevzut de art.215 al.3,4,5 Cod penal, chiar dac ulterior, n momentul decontrii cecurilor, care s-a fcut dup 7-21 de zile de la emitere, n cont se gsea disponibil suficient, pentru decontarea sumei provenite din vnzarea mrfurilor n modul artat mai sus... Ceea ce este esenial pentru existena infraciunii de nelciune incriminat de art.215 al.3,4 i 5 Cod penal, este faptul c n momentul emiterii cecurilor, inculpatul a nscris fictiv o proviziune pe care nu o avea, prin aceasta el a indus n eroare unitatea furnizoare, care a livrat marf fr s aib asigurat, la acea dat, plata contravalorii.639 Curtea de Apel Timioara ntr-o spe n care prin svrirea faptei s-a cauzat un prejudiciu pltind preul mrfii obinute cu un cec emis fr existena proviziei necesare n cont l-a condamnat pe inculpat pentru infraciunile prevzute de art. 215 alin.4 din C.pen. i art.84 din Legea nr. 59/1934, reinndu-se concursul ntre aceste infraciuni.640 n vederea abordrii problemelor ridicate de aceste soluii judectoreti, ne vom reaminti cteva trsturi ale garaniei, precum i ale cecului. Potrivit D.E.X. garania este un mijloc legal prin care se asigur executarea unei obligaii.641
636
637

Idem p. 146.

Curtea Suprem de Justiie, decizia nr. 5683/2001, publicat n Buletinul jurisprudenei. Culegere de decizii pe anul 2001. Editura All Beck, Bucureti.2003 p.211. n acelai sens a se vedea Curtea de Apel Timioara, decizia penal nr.748/1999, n Dr. Tiberiu Medeanu, Bianca Medeanu, Infraciunea cu cecuri prevzut de art. 84 din legea nr. 59/1934, Revista de drept comercial nr. 2/2004 p. 52. 638 Curtea Suprem de Justiie, decizia nr. 5683/2001, publicat n Buletinul jurisprudenei. Culegere de decizii pe anul 2001. Editura All Beck, Bucureti.2003 p.212. 639 Curtea de Apel Cluj, Secia penal, decizia nr. 113 din 25 aprilie 2000 n Elena Denisa Criu. tefan Criu Practic i literatur juridic 2000-2002 p.187.

Curtea de Apel Timioara, decizia penal nr. 249/19.06 2000, , n Dr. Tiberiu Medeanu, Bianca Medeanu, Infraciunea cu cecuri prevzut de art. 84 din legea nr. 59/1934, Revista de drept comercial nr. 2/2004 p. 53. 641 Academia Romn. Institutul de lingvistic Iorgu Iordan Dicionar Explicativ al Limbi Romne. Ed. II-a Editura Univers Enciclopedic Buc. 1996 p.411. 292

640

Prin garanii ale creditorului se neleg mijloace tehnice extrinseci raportului de obligaie, dar alturate acestuia, menite s contribuie la conservarea anumitor bunuri n vederea executrii silite, la asigurarea executrii reale a obligaiei sau la despgubirea creditorului n cazul n care executarea real nu mai are loc.642 ntr-o alt definiie prin garantarea obligaiilor, se nelege, totalitatea mijloacelor juridice, adic a drepturilor i obligaiilor recunoscute, direct de lege sau nscute din acordul de voin al prilor raportului obligaional, prin a cror exercitare se asigur realizarea drepturilor de crean.643 Prin garanii reale nelegem mijloace juridice de garantare a obligaiilor prin afectarea unui bun al debitorului su, excepional, chiar al altei persoane n vederea asigurrii executrii obligaiei asumate.644 Potrivit art. 9 din Legea nr.99/1999 Garania real care se reglementeaz prin acest titlu (garanii reale mobiliare) constituie un drept real care are ca finalitate garantarea ndeplinirii oricrei obligaii. Garania real acord creditorului garantat dreptul de a-i satisface creana cu bunul afectat garaniei naintea oricrui creditor negarantat i naintea altor creditori ale cror garanii reale sau drepturi asupra bunului afectat garaniei au un grad de prioritate inferior, potrivit depoziiilor cuprinse n cap.III... Garania real mobiliar se constituie numai pe baz unui contract de garanie care de regul este accesoriu raportului de obligaie garantat (art.13 din L.99/1999). Conform art.14 din Legea nr.99/1999, Contractul de garanie real este contractul n baza cruia se constituie o garanie real n bunuri sau drepturi n beneficiul unui anumit creditor. Contractul de garanie se ncheie n form autentic sau prin nscris sub semntur privat i trebuie semnat de ctre debitor. Prin nscris sub semntur privat se nelege orice mod de comunicare care pstreaz nregistrat informaia pe care o conine i care poate fi reprodus ntr-o form tangibil i care nu poate fi schimbat n mod unilateral.645 Potrivit art.18 din Legea nr.99/1999 Contractul de garanie se poate referi la o garanie real asupra unor bunuri viitoare. O astfel de garanie real produce efecte n momentul cnd debitorul obine proprietatea asupra bunurilor care rspund descrierii stabilite n contract. Socotim c per a contrario din acest text de lege rezult c atta timp ct obiectul garaniei nu este al garantului nu se poate vorbi de existena unei garanii valabile. Transfernd la regimul juridic al cecului se poate afirma c atta timp ct nu exist provizionul necesar n cont acesta nu ndeplinete condiiile prevzute de art. 18 din Legea 99/1999 pentru a fi o garanie real mobiliar. Or prezentarea intenionat ca fiind garanie a ceva ce nu este n realitate garanie i acceptat ca garanie646 de persoana indus n eroare, poate constitui un element al nelciunii.
Dumitru Rdulescu, Dicionar de drept privat. Ed. Mondan 94. Buc.1997 p.518. Liviu Pop, Teoria general a obligaiilor. Ed.Lumina Lex. Buc.2000 p.406 644 Ibidem p .519. 645 Forma scris a contractului de garanie este necesar i ca urmare a respectrii dispoziiilor art.17 din Legea nr.99/1999 respectiv :Contractul de garanaie real este titlu executoriu.
643
646

642

Din nefericire sunt nc muli oameni de afaceri care necunoscnd dispoziiile legale comerciale referitoare la cec precum i la garanii accept garanii viciate, garanii inexistente, etc., i realizeaz c au fost nelai numai atunci vd c nu pot valorifica ceea ce li s-a prezentat drept garanie i evident sunt pgubii.

293

n art.9 din Uniform Commercial Code ( S.U.A.) sunt prevzute condiiile de validitate ale contractelor de constituire a garaniilor. Pentru a se nate valabil, garania trebuie s fie legat de bunul susceptibil de a fi gajat (collateral). n acest scop trebuie ndeplinite urmtoarele condiii: a) bunul s fie predat creditorului sau s fie minuios identificat i localizat, deci trebuie s existe pentru ca garania s-i produc efectele; b) s existe un drept de crean fa de debitor; c) debitorul s aibe ca drepturi asupra bunului cel puin drepturile cu care garanteaz.647 n literatura de specialitate s-a consacrat c garaniile ndeplinesc mai multe funcii i anume: a) s asigure respectarea disciplinei contractuale, respectiv executarea la timp i n mod corespunztor a obligaiilor asumate fa de solicitantul garaniei; b) s asigure securitatea creditului; c) s constituie un nlocuitor al unui raport de credit efectiv; d) s asigure economisirea de lichiditi.648 n referire la CEC se tie c potrivit dispoziiilor art.3 al Legii nr.59/1934 republicat, emiterea cecului se bazeaz pe dou elemente cumulative: 1) convenia dintre trgtor i societatea bancar; 2) acoperirea (proviziunea), reprezentnd soldul creditor al contului bancar al trgtorului649 sau autorizaia de descoperire a contului acordat de banc, inclusiv sub forma descoperitului de cont. Emiterea unui cec este o operaiune complex, alctuit din dou faze: a) completarea (redactarea) cecului pe formular; b) predarea cecului ctre beneficiar. Cecul se consider emis numai dac ambele faze au fost efectuate.650 De aceea credem c cel care semneaz i tampileaz fila cec fr s o foloseasc n sensul de predare ctre un beneficiar nu a emis un cec n sensul legii. n literatura de specialitate s-a reinut c potrivit Legii nr. 59/1934 pentru ca acoperirea contului (disponibilul suficient) s fie legal sunt necesare ndeplinirea urmtoarelor condiii: 1) disponibilul s fie constituit anterior651 emiterii cecului.
647 648

A se vedea i Reguli i uzane uniforme, Ed. Lumina Lex, Buc.1993, capitolul Reguli uniforme privind garaniile contractuale. Vasile Ptulea. Cornel Turianu Garaniile de executare a obligaiilor comerciale. Ed.Scripta, Buc.1998 p.10. 649 Vasile Ptulea. Cornel Turianu Instituii de drept economic i comercial. Editura Continent XXI i Universul. Buc.1994, p.120. Dumitru Mazilu. Dreptul Comerului internaional. Ed.Lumina Lex. Buc.2001 p.361. Stanciu D.Crpenaru. Drept comercial romn. Editura All. Buc.1998 Ediia II-a, p.517. Una din condiiile eseniale pentru a da drept la emiterea unui cec este c, n momentul emiterii lui, cel ce-l emite s aib suma din cec disponibil n minile persoanei asupra cruia este emis, sum care s fie lichid i exigibil. Cas.I, 12 sept.1901. Bul.dec.p.1184.n Ion Turcu op. cit. vol.I p.137. Spre deosebire de cambie, care constituie un instrument de credit, cecul este un instrument de circulaiune, un mijloc de plat, prin care emitentul sau trgtorul cecului pltete beneficarului, din depozitul cu care se afl creditat la tras, de unde rezult c este de esena nsi a cecului existena depozitului emitentului n minile trasului. Trib.Ilfov II, 31 oct.1921, Pand. Rom. 1923, II, p.89.
650 651

Ion Turcu op. cit. p.160.

Anterioritatea provizionului (disponibilul) n cont este prevzut de Legea nr. 59/1934 n: art. 3 alin.2 n care se aratCecul nu poate fi emis dect dac trgtorul are disponibil la tras..;art.4 alin.2 n care se folosete expresia..efectul confirmrii existenei disponibilului;art. 29 n care se dispune c Cecul este pltibil la vedere.i Cecul prezentat la plat naintea zilei artate ca dat a emiterii este pltibil n ziua prezentrii.;art. 84 pct. 2 impune s existe la tras disponibil suficient;n art.34 alin. 1 din Normele-Cadru se dispune: Trgtorul poate emite un cec numai n condiiile existenei prealabile la tras a unor fonduri proprii, disponibile, n momentul emiterii instrumentului, care s-i fac posibil trasului efectuarea plii. 294

cecului . 3) suma de bani din cont s fie disponibil n sensul c: - s fie lichid, cert i exigibil n raportul dintre banca debitoare i clientul creditor; - debitorul s aib dreptul de a dispune653 de proviziunea necesar adic s nu existe nici un impediment juridic654 sau faptic pentru efectuarea plii cecului din aceast proviziune; (de pild s nu fie poprit, s nu fie afectat unui alt cec legal emis cum ar fi un cec certificat etc.) 4) acoperirea contului s fie irevocabil, n sensul c: a) trgtorul este obligat s o menin (acoperirea) pn la ncasarea cecului sau pn la expirarea termenului legal de prezentare; b) trgtorului nu-i este permis s-i blocheze contul (afar de situaiile n care legea l autorizeaz expres).655 Disponibilul (proviziunea) are la baz un contract de depozit sau de 656 credit. Potrivit pct.4 al. ultim din Normele Cadru nr.7/1994 privind comerul fcut de societile bancare i celelalte societi de credit, cu cecuri, pe baza Legii nr.59/1934 asupra cecului modificat prin Ordonana Guvernului nr.11/1993 aprobat i modificat prin Legea nr.83/1994,657 Cecul este un instrument de plat, prin care trgtorul dispune de fondurile pe care le are la o societate bancar, trasul, acesta obligndu-se s-i fac serviciul de cas. n acest scop, societatea bancar elibereaz clientului su, trgtorul, mai multe formulare necompletate, pe care acesta le va putea transforma n cecuri, n limitele disponibilitilor proprii. De asemenea n pct.34 din normele mai sus citate se dispune: Trgtorul poate emite un cec numai n condiiile existenei prealabile la tras a unor fonduri proprii, disponibile, n momentul emiterii instrumentului care s-i fac posibil trasului efectuarea plii. Disponibilul trgtorului poate proveni dintr-un depozit bancar, dintr-o deschidere de credit, din operaiuni de
Art. 84 pct.2 din Legea nr. 59/1934 impune n mod expres s existe la tras disponibil suficient; acelai art.84 alin. ultim. din lege folosete exprimarea disponibilul necesar mai nainte de prezentarea cecului;n pct. 34 alin.3 din Normele-Cadru se dispune Disponibilul trebuie s fie constituit prealabil emiterii cecului i de valoare mai mare sau egal cu aceea a cecului; ntr-o decizie a Curii de Casaie se arat: Una din condiiunile eseniale pentru a da drept la emiterea unui cec este ca n momentul emiterii lui s aib acel ce-l emite suma din cec disponibil n minile persoanei asupra creia este emis. O sum este disponibil atunci cnd este lichid i exigibil. Curtea de Casaie.12 sept.1901, Bul. Dec., p.1186 n Ion Turcu op. cit. p.185. 653 n art. 3 alin.2 din Legea nr.59/1934 se prevede n mod expres c trgtorul trebuie s aib disponibil la tras, disponibil asupra cruia are dreptul de a dispune prin cec pe baza unei convenii exprese sau tacite.Normele Cadru prevd n pct. 34 alin. 4 Disponibilul trebuie s fie lichid, cert i exigibil, adic s nu existe nici un impediment de ordin juridic sau material care s mpiedice efectuarea plii cecului. 654 Un autor arat: Cu nerespectarea prevederilor legale i a unor elementare reguli de comer, tot mai des n coninutul contractelor de vnzare cumprare apar nserate clauze de natur a nclca regimul special pe care l are cecul n cadrul relaiilor comerciale. Astfel, la capitolul Condiii de plat apar stipulaii de genul n momentul semnrii contractului cumprtorul va emite bilete la ordin sau cecuri pentru garantarea ntregii valori comerciale. Adrian Bnrescu Emiterea de cecuri fr acoperire, n Revista de drept penal nr. 2/2003, p.110. 655 Ion Turcu. Teoria i practica dreptului comercial romn. Vol.II. Ed.Lumina Lex, Buc.1998, p.156. 656 Dumitru Mazilu op.cit. p.361. 657 Publicate n M.Of.nr.119 bis din 14 iunie 1995. 295
652

652

2)disponibilul s reprezinte o valoare cel puin egal cu aceea a

ncasri i alte asemenea. Disponibilul trebuie s fie constituit prealabil emiterii cecului i de valoare mai mare sau egal cu a cecului. Disponibilul trebuie s fie lichid, cert i exigibil, adic s nu existe nici un impediment juridic sau material care s mpiedice efectuarea plii cecului. n situaia cnd asupra proviziunii din cont trgtorul emite un ordin de plat prin virament n concurs cu un cec emis de acesta asupra aceleiai proviziuni, trasul (banca) va efectua mai nainte plata dispus prin cec i numai dup aceea ordinul de plat prin virament. ntr-o spe Cour de Cassation a statuat: n ziua prezentrii cecului la plat, banca primete i un ordin de virament emis de trgtorul cecului. Care dintre cele dou ordine trebuie s fie executat, dac soldul creditor al contului nu permite executare ambelor ordine? Proviziunea cecului devine proprietatea beneficiarului din momentul emiterii cecului. Drept consecin a anterioritii drepturilor beneficiarului sau posesorului cecului fa de drepturile, nc inexistente, ale destinatarului viramentului, banca trebuie s plteasc cu prioritate cecul, din fondurile disponibile.658 Condiia disponibilitii acoperirii n cont (proviziunii n cont)659 nu este ndeplinit dac trgtorul cecului urmeaz s primeasc o sum pentru o cambie remis spre ncasare bncii trase, nct la data emiterii cecului scadena cambiei nu este ndeplinit.660 Socotim c chiar dac emitentul cecului este creditor al trasului (banc) pentru sume de bani lichide, certe i exigibile, totui el nu poate trage un cec asupra acestuia (debitorul-tras) pn la concurena creanei, dect dac trasul (debitorul-tras) se declar dispus s plteasc, (cerina disponibilitii provizionului).661 ntr-un astfel de caz, provizionul nu este disponibil ca urmare a lipsei acordului trasului de a-i achita datoria prin onorarea cecului emis i a riscului posibilitii apariiei impedimentului refuzului n acest sens al trasului. De pild acordul trasului se poate manifesta prin alimentarea contului trgtorului cu suma datorat de tras astfel crendu-se un provizion cert, lichid i exigibil. n situaia n care trgtorul cecului i banca tras se afl n raport juridic de cont curent (art.370373 C.com.), proviziunea prealabil nu pote s rezulte din nscrierea n contul curent a unor cambii sau bilete la ordin neajunse la scaden, remise de trgtor trasului lipsind certitudinea ncasrii662. Dac, dup ncasarea efectelor de comer,

Cour de Cassation, chambre commerciale, 18 dec. 1990, D. S. 1991, I.R., 13 n Ion Turcu, op. cit. p. 193. Potrivit art. 6.1.7. pct. 2 din Principiile aplicabile contractelor comerciale internaionale UNIDROIT Totui, creditorul care accept, n virtutea paragrafului (1) sau voluntar, un cec, orice alt ordin de plat sau o promisiune de plat, se consider c face acest lucru doar cu condiia c acestea vor fi onorate. 660 Cas.12 sep.11901, Bul.dec.1901, p.1186 (f.594) citat de Ion Turcu Teoria i practica dreptului comercial romn. Vol.II. Ed.Lumina Lex Buc.1998 p.157. 661 C.A.P. Bucureti III, 7 martie 1923, Dreptul1923, p. 308. 662 Potrivit art.370 pct.1 teza II-a din C. com. <nscrierea ns n contul curent a unui efect de comer sau a unui alt titlu de credit, e presupus fcut sub rezerva ncasrii.> Proviziunea prealabil, fr care nu se poate trage un cec nu poate s rezulte din nscrierea n contul curent care exist ntre trgtor i tras a unor efecte negociabile, neajunse la scaden i remise n ultimul moment sub condiiunea ncasrii lor la scaden. Dac, dup ncasarea valorilor i nchiderea contului, trgtorul se gsete debitor al trasului, cecul a fost emis fr proviziunea prealabil. Com.24 mars 1890, D.P. 1890, L 427. n Ion Turcu op. cit. p.188. Cour de Cassation, chambre commerciale, 4 mars 1986, Bull. IV.nr.143.
659

658

296

i ncheierea contului, trgtorul apare ca debitor al trasului rezult c cecul a fost emis fr proviziune.663 S-a decis c, chiar n cazul remiterii spre ncasare a unui cec ctre banc (trasul), pe care este scris meniunea cu suma nscris pe cec va fi creditat contul, sub rezerva ncasrii i suma va fi disponibil dup expirarea termenului de ncasare, trasul (banca) este ndreptit s constate c cecul tras asupra acestei remiteri, nainte de ncasare, nu are acoperire i n consecin s refuze plata cecului.664 Creditorul care primete cecul emis asupra trasului nu este nc pltit iar emitentul trgtor nu este nc liberat de obligaia de plat a sumei datorate. Creditorul primete numai o plat sub condiie rezolutorie. Stingerea obligaiei de plat a debitorului trgtor al cecului se produce numai n momentul realizrii condiiei adic dup ncasarea efectiv a sumei de ctre ceditor.665 Potrivit celor de mai sus, pentru a vedea n ce condiii poate fi folosit cecul ca garanie vom analiza urmtoarele ipoteze: a) Debitorul garanteaz obligaia sa cu un cec emis legal666 de un debitor al su, cec pe care l nmneaz cu titlu de garanie creditorului su. O astfel de garanie trebuie analizat n spiritul dispoziiilor legale n vigoare care o reglementeaz. ntr-o astfel de situaie, creditorul nu poate folosi acest cec (primit cu titlu de garanie) pentru al ncasa, deoarece un astfel de cec nu poate fi ncasat dect de beneficiarul consemnat pe fila CEC, respectiv debitorul care i l-a dat sau de un eventual giratar. Pe de alt parte exist riscul ca debitorul garant s declare cecul n cauz pierdut sau furat, i s-l ncaseze conform procedurii prevzute de art. 67-72 din Legea cecului nr.59/1934, dac creditorul su nu a aflat de Ordonana preedintelui judectoriei dat n cadrul acestei proceduri i publicat n M.Of. i nu a acionat n consecin, situaie n care o astfel de garanie nu-i atinge scopul. n situaia n care s-au mplinit termenele de introducere la plat a cecului de 8 i respectiv 15 zile prevzute de lege, garania n cauz este afectat de riscurile: - ca debitorul s dea trasului ordinul (permis de lege) de a nu plti suma din cec sub diferite pretexte (litigii, semntur necorespunztoare, etc.); - pierderii dreptului de regres mpotriva giranilor i garaniilor. Ca urmare ntr-un astfel de caz creditorul numai dac ar avea un titlu executoriu, ar putea n cadrul procedurii de executare s obin poprirea provizionului la debitorul debitorului su n vederea valorificrii unei astfel de cec-garanie dar numai n termenul prevzut de lege de 8 sau 15 zile, iar dup acesta numai n condiiile n care debitorul nu ar interzice onorarea cecului. Deci ntr-o astfel de ipotez se poate vorbi de garantarea unei obligaii cu un cec care ndeplinete

663 664
665

Com. 24 mars 1890, D.P. 1891, f.427 (f.603) cit.de Ion Turcu n op.cit.p.157. Ion Turcu op.cit. p.158.

Poitier, 15 mai 1922, M.A.Dumitrescu, Codul Comercial adontat, Cugetarea, Bucureti 1926, vo.II, p.196, 5277 (f.606) citat de I.Turcu op.cit.p.160. 666 n aceast ipotez prin cec legal emis nelegem acel cec emis cu respectarea dispoziiilor art. 1-3 i art. 84 din Legea nr. 59/1934, republicat n anul 1995, adic completat potrivit legii i cu proviziunea necesar existent n cont.

297

condiiile prevzute de lege dar care este emis de debitorul debitorului i nu de debitor creditorului-parte vtmat. Tot n aceast ipotez dac cecul este girat creditorului se pot ntlni dou variante: - cnd este girat n baza unei convenii cu titlu de garanie pe o perioad de 8 sau 15 zile potrivit legii n sensul c dac debitorul nui achit datoria prin virament, sau cash, ori prin alt modalitate, atunci poate n calitate de giratar s-l introduc n banc i s se ndestuleze din provizionul cecului; - cnd este girat cu titlu de plat situaie n care nu se mai poate pune problema garantrii deci a unui cec garanie ci de o plat efectuat. b) Debitorul autorizat de tras, emite un cec n favoarea creditorului su, pentru care exist acoperirea necesar n cont, i l d creditorului su cu titlu de plat, situaie n care nu se poate vorbi de cec garanie ci pur i simplu de o plat dac creditorul potrivit legii a ncasat cecul respectiv. n situaia n care debitorul dup ce a tras cecul i mai nainte de trecerea termenelor fixate pentru prezentare, dispune altfel, n total sau n parte de disponibilul avut credem c acesta svrete infraciunea prevzut de art. 84 pct. 2 teza II-a din legea nr. 59/1934 iar dac a cauzat i prejudiciu creditorului comite i infraciunea prevzut i pedepsit de art. 215 alin. 1,2,3 i 4 din C.pen.667 c) Debitorul autorizat de tras, emite un cec n favoarea creditorului su, pentru care exist provizionul necesar n cont, ns printr-o convenie acetia au stabilit s fie introdus la plat (cecul) numai dac debitorul nu-i execut obligaia prevzut n convenie respectiv de a plti prin virament, cash, sau alt modalitate de plat; ntr-o astfel de ipotez cecul a fost folosit ca o garanie i dac este introdus n termenul prevzut de lege la banc plata se va putea efectua neaprnd problema nelciunii, garania fiind executat; d) Debitorul autorizat de tras, emite un cec n favoarea creditorului su, l nmneaz acestuia cu titlu de plat a unei datorii sau a unor mrfuri ori servicii cumprate, dei nu exista n prealabil acoperirea necesar n cont. n aceast situaie se pot imagina dou ipoteze: 1.Cnd cecul este completat potrivit art. 1 din Legea nr. 59/1934 cu ndeplinirea celor 6 condiii sau n cazul excepiilor prevzute de art. 2 din aceeai lege referitoare la locul plii i locul emiterii, fr a avea la tras disponibilul suficient i ascunznd aceasta creditorului, credem c se svrete infraciunea prevzut de art. 84 pct.2 din Legea nr.59/1934 n prima modalitate (oricine emite un cec fr a avea la tras disponibil suficient se pedepsete ).668 n situaia n care debitorul n acest mod a obinut marfa sau serviciul iar datoria nu i-a achitat-o n alt fel i a cauzat astfel o pagub creditorului socotim c s-a svrit i infraciunea de nelciune prevzut i pedepsit de art. 215 alin.1,2, 3 i 4 din C. pen. n concurs cu

n scopul protejrii creditorului legiuitorul a prevzut n art. 33 o obligaie a trasului astfel: Ordinul de a nu plti suma din cec nu are efect dect dup expirarea termenului de prezentare. 668 Emiterea cecului fr acoperire constituie infraciune i se sancioneaz n condiiile art. 84 pct. 2 din Legea nr. 59/1934 se arat n Stanciu D Crpenaru, Drept comercial romn, Ed. All, Bucureti 1995 p.500. 298

667

prima infraciune.669n susinerea concursului acestor dou infraciuni n ipoteza dat, s-ar putea aduce urmtoarele argumente: - mijlocul fraudulos prevzut de art. 215 alin.2 i art. 215 alin. 4 din C.pen. l constituie cecul obinut n modalitatea de svrire a infraciunii prevzute de art. 84 pct. 2 din Legea nr. 59/1934; - n art. 215 al. 4 din C. pen. legiuitorul cnd se refer la pedeapsa i modul de stabilire a acesteia face trimitere la alin. 2 al art. 215 din C. pen.; - or n alin. 2 al art. 215 din C.pen. sunt prevzute dou dispoziii imperative, distincte referitoare la individualizarea legal a pedepsei astfel: pedeapsa este de la 3 la 15 ani; dac mijlocul fraudulos constituie el nsui o infraciune se aplic regulile privind concursul de infraciuni.; - infraciunea prevzut de art. 84 pct. 2 din Legea nr. 59/ 1934 este o infraciune de pericol pe cnd infraciunea prevzut de art. 215 alin. 4 din C. pen. este o infraciune de prejudiciu670 ambele avnd existene de sine stttoare. n aceast ipotez intenia de nelciune rezult din: - creditorul de bun credin cunoscnd normele legale n vigoare crede c debitorul a emis cecul cu respectarea dispoziiilor imperative ale legii referitoare la existena disponibilului n cont, din moment ce cecul i-a fost emis i dat cu titlu de plat; pe de alt parte debitorul cunoscnd acest fapt i obligaiile legale i totui procednd aa este contient c-l induce n eroare pe creditor deoarece cecul emis n astfel de condiii nu poate fi ncasat din momentul emiteri. - creditorul tie i crede c potrivit art. 29 din Legea nr. 59/1934 din momentul emiterii cecul este pltibil la vederei ca urmare a activitii debitorului el crede c cecul n cauz este pltibil. - pe de alt parte debitorul scrie pe cec o sum ca fiind existent n contul su bancar nscris pe cec, ceea ce nu corespunde realitii. n situaia cnd creditorul aflnd c cecul primit de la debitor nu are acoperirea necesar n cont, procedeaz la cumprarea unui serviciu , a unei marfii, sau la achitarea unei datorii girnd671 cecul fr acoperire unei alte persoane i astfel i cauzeaz un prejudiciu acesteia, credem c svrete infraciunea de nelciune prevzut de art. 215 alin. 1,2,3 i 4 din C. pen. 2. O alt situaie ar fi cnd cecul este completat potrivit art. 1 din Legea nr. 59/1934 cu ndeplinirea celor 6 condiii sau n cazul excepiilor prevzute de art. 2
A se vedea Valeric, Dabu.Tudorel,Boboc,Enoiu. nelciunea prin folosirea unui cec fr acoperire, Revista Drept Penal, nr.3/1999, p.p. 58-60. 670 A se vedea i Curtea de Apel Bucureti Culegere de practic judiciar penal pe anul 1997, Editura Holding Reporter, Bucureti 1998, p. 112. n acelai sens ntr-o astfel de spe Curtea de Apel Timioara a reinut concursul de infraciuni ntre infraciunea prevzut de art. 215 alin.4 din C.pen.i art. 84 din Legea nr. 59/1934 respectiv n decizia penal nr. 249719.06.2000 n Dr. Tiberiu Medeanu, Bianca Medeanu, Infraciunea cu cecuri prevzut de art. 84 din legea nr. 59/1934, Revista de drept comercial nr. 2/2004 p. 53. Prin gir se transmite proprietatea asupra proviziunii. n acest sens a se vedea i Cour de Cassation, chambre commerciale, 16 mai 1977, Bull. IV, nr. 138, n Ion Turcu, op.cit. p. 191. Girul transmite proprietatea proviziunii i de aceea banca giratar are dreptul s pretind imediat plata cecului n propriul cont. 299
671 669

din aceeai lege referitoare la locul plii i locul emiterii, fr a avea la tras disponibil suficient i debitorul i aduce aceasta la cunotina creditorului. Totodat debitorul convine cu creditorul s-i dea cecul postdatat sau s-l postdateze ulterior, promindu-i c pn la ndeplinirea termenelor prevzute de lege pentru introducerea la plat, va asigura acoperirea necesar n cont denumind un astfel de cec, cec-garanie. Socotim c un astfel de procedeu este interzis de lege672 deoarece: potrivit art.1 pct.2 din Legea nr. 59/1934, ordinul consemnat n cec de a pltii o sum de bani trebuie s fie necondiionat; credem c aceast dispoziie exclude condiionarea alimentrii ulterioare a contului i chiar postdatarea aa cum am argumentat i n cele de mai sus. conform art. 13 din Legea nr. 59/1934, Trgtorul rspunde de plat. Orice clauz prin care trgtorul se descarc de aceast rspundere se socotete nescris.Credem i noi c orice clauz care ar afecta trsturile cecului de instrument de plat se socotete nescris , aceasta fiind o dispoziie special imperativ a legii, ce nu poate fi nclcat nici prin voina comun a prilor n cadrul unei convenii. potrivit art. 29 din Legea nr. 59/1934, Cecul este pltibil la vedere. Orice stipulaiune contrar se socotete nescris.Credem c orice stipulaie ntr-un contract care ar face imposibil plata la vedere a cecului( acceptarea emiterii cecului fr disponibil n cont, condiionarea alimentrii ulterioare emiterii cecului, aa-zisul cec garanie, etc.) se socotete nescris deci inexistent fiind contrar unei dispoziii imperative a legii. Orice cec emis fr a avea disponibilul necesar n cont la tras este interzis de lege deoarece ar afecta trsturile eseniale ale unui instrument de plat i ncrederea n cec ca instrument de plat, cu att mai mult c este nmnat de debitor creditorului, nmnare care presupune potrivit legii existena disponibilului n cont;673 n practic au fost mai multe cazuri cnd un salariat de bun credin al creditorului, necunoscnd nelegerea dintre debitor i primul reprezentant al creditorului, a pus n circulaie prin gir un astfel de cec dnd natere la o serie de implicaii negative pentru patrimoniul giratarului care evident nu a mai ncasat cecul. potrivit art. 84 pct.2 teza I-a din Legea nr. 59/1934, o astfel de fapt a debitorului svrit n condiiile mai sus
A se vedea i Adrian Bnrescu, Emiterea de cecuri fr acoperire, n Revista de drept penal, nr.2 /2003, p.110-113. n acest sens credem c sunt edificatoare cifrele prezentate la nceputul lucrrii referitore la ponderea incidentelor de plat cu file cec n arierate i n mod deosebit n blocajul financiar cu care se confrunt economia romneasc.
673 672

300

prezentate constituie infraciune respectiv o infraciune de pericol.674 emiterea unui cec fr dat nu ndeplinete condiiile cecului n alb constituind infraciunea prevzut de art. 84 pct. 3 teza II-a din legea nr.59/1934 republicat.675 socotim c emiterea unui cec postdatat este o emitere a unui cec cu dat fals, fapta ntrunind elementele constitutive ale infraciunii prevzute de art. 84 pct.3 teza I-a din Legea nr. 59/1934 republicat.676 n aceast ipotez credem c debitorul svrete i infraciunea de nelciune prevzut de art. 215 alin. 1,2, 3i 4 dac: inducerea n eroare se realizeaz cu intenie prin promisiunea mincinoas cum c va asigura ulterior provizia necesar n contul consemnat pe cecul emis fr acoperirea necesar; intenia infracional a debitorului mai poate rezulta i din revnzarea nejustificat a mrfurilor, de ctre acesta, sub preul de cumprare deoarece astfel plata ar putea fi imposibil, ori din nerespectarea promisiunii de alimentare i de plat, asociat cu sustragerea de la urmrirea creditorului sau de la urmrirea penal ori revnzarea la societi fantom i fr garanii de plat etc.; s-a cauzat prejudiciu prin promisiunea mincinoas fcut creditorului referitor la alimentarea ulterioar a contului i efectuarea plii deoarece creditorul creznd cele afirmate de debitor i-a transmis proprietatea asupra mrfurilor ori ia prestat serviciile solicitate de debitor fr a primi preul convenit cauzndu-i-se astfel prejudiciu; 3. O alt ipotez ar fi cea n care se folosete un cec n albaa cum este definit i reglementat n punctele nr.67-71 din Normele-Cadru nr. 7/1994 ale BNR. Cu privire la aceast ipotez se pot contura dou opinii: a) ntr-o prim opinie se poate susine c cecul n albi are temeiul juridic n art. 14 din Legea nr. 59/1934, cnd se folosete expresia un cec necompletat la
A se vedea Curtea Suprem de Justiie. Buletinul jurisprudenei. Culegere de decizii pe anul 2001. Editura All Beck, Buc.2003 p.211., 675 Potrivit art.84 pct.3 din Legea nr.59/1934 oricine emite un cec cu dat fals sau cruia i lipsete unul din elementele eseniale cerute de aliniatele 1, 2, 3 i 5 al art.1 i art. 11se pedepsete. n art.1 alin.5 din Legea nr.59/1934 se prevede: artarea datei i a locului emiterii. n acelai sens a se vedea i T.R.Popescu, Dreptul Comerului internawional, Bucureti, p. 336. Ca urmare nu mprtim opinia celor care n pofida celor rezultate din practic, susin c n lipsa unui element esenial respectiv data i locul emiterii, fila cec nu se consider emisi ca atare aceasta nu ar fi mijloc de inducere n eroare. A se vedea Adrian Bnrecu op. cit. p.111., n care arat: Fr a se completa aceste elemente, fila cec nu se consider emis, deci efectul ei din punct re vedere juridic n faza n care fila este doar semnat i tampilat nu se produce i , ca atare, nici nu poate fi un mijloc de inducere n eroare n sensul prevzut n art. 215 C.pen. 676 A se vedea i Dr. Tiberiu Medeanu, Bianca Medeanu, Infraciunea cu cecuri prevzut de art. 84 din legea nr. 59/1934, Revista de drept comercial nr. 2/2004 p. 55.
674

301

emitere care poate fi completat ulterior potrivit nelegerilor intervenite ntre pri. Dei n lege nu este prevzut n mod expres, n baza textului de lege mai sus menionat, precum i a art. 2 alin. 1 din Legea nr. 33/1991 privind activitatea bancar, BNR a reglementat n punctele nr. 67-71 din Normele Cadru nr. 7/1994 cecul n alb astfel: Cecul n alb este un instrument de plat care cuprinde numai semntura trgtorului iar uneori i o parte din meniunile cerute de art. 1 din Legea asupra cecului. Meniunile care lipsesc trebuie s fie completate atunci cnd posesorul prezint cecul la plat. Este obligatoriu ca cecul n alb s aib completat numele ultimului posesor n momentul plii. Primitorul cecului n alb, ct i oricare dintre posesorii succesivi ai acestuia au dreptul de a completa instrumentul respectiv cu meniunile cerute de art.1 din Legea asupra cecului, conform nelegerilor care au avut anterior ntre semnatarii cecului, fr a mai fi necesar intervenia trgtorului. Dreptul de completare trece de la un posesor la altul odat cu predarea cecului. Pentru ca posesorul cecului s nu depeasc nelegerile iniiale dintre semnatarii cecului, n cazul cecului n alb se va aduga o clauz care s conin una dintre urmtoarele formulrii: naintea plii posesorul va completa cecul- n cazul dreptului nelimitat al posesorului cecului n alb privind completarea acestuia; sau naintea plii posesorul va completa cecul, fr a depi- n cazul dreptului limitat al posesorului cecului n alb privind completarea acestuia. Limitarea dreptului posesorului cecului n alb de a completa instrumentul se va face n legtur cu una sau mai multe din meniunile obligatorii prevzute la art. 1 din Legea asupra cecului, respectnd standardele de coninut din prezentele norme-cadru. Banca Naional a Romniei i societile bancare nu vor primi cecuri n alb necompletate. Posesorului de bun-credin al cecului nu i se poate imputa nerespectarea nelegerilor dintre trgtor i beneficiar stabilite cu ocazia emiterii cecului, dac cecul respectiv a fost completat abuziv de ctre beneficiar sau de ctre un posesor de rea-credin. Nerespectarea nelegerilor stabilite n momentul emiterii cecului, cu ocazia completrii lui, va putea fi opus posesorului numai dac se face dovada c acesta a dobndit cecul cu rea-credin sau a svrit o greeal grav n dobndirea lui. Banca Naional a Romniei i societile bancare nu vor putea primi un cec n legtur cu care le-a fost notificat de ctre trgtor faptul c a fost completat abuziv i apoi pus n circulaie, chiar dac cecul le este prezentat de ctre un posesor de bun-credin. Referitor la aceast opinie este de observat c BNR, prin Normele-Cadru nr. 7/1994 interzic bncilor s primeasc la plat cecuri n alb: BNR i societile bancare nu vor primi cecuri n alb necompletate.,(pct. 59 alin. ultim.). Iar n pct. 71 alin.2 se dispune: Banca Naional a Romniei i societile bancare nu vor putea primi un cec n legtur cu care le-a fost notificat de ctre trgtor faptul c a fost
302

completat abuziv i apoi pus n circulaie, chiar dac cecul le este prezentat de ctre un posesor de bun-credin. b) ntr-o alt opinie se poate susine c folosirea cecului n alb este interzis de Legea nr. 59/1934 deoarece: - potrivit art.2 din Legea nr.59/1934, titlul cruia i lipsete una din condiiunile artate n art. 1 nu va fi socotit cec, afar de cazurile artate n aliniatele ce urmeaz;Or n aliniatele 2,3,4,5 din art. 2, legiuitorul se refer numai la lipsa locului emiterii cecului precum i a locului plii, celelalte rubrici trebuind s fie completate n momentul emiterii potrivit art. 1 i art. 2 alin.1; ca urmare se poate susine c Normele-Cadru nr.7/1994 ale BNR sub acest aspect contravin dispoziiilor exprese i imperative ale Legii speciale nr. 59/1934. - conform art. 84 pct. 3 teza 2 din Legea nr. 59/1934 legiuitorul a ncriminat drept infraciune emiterea unui cec cruia i lipsete unul din elementele eseniale cerute de aliniatele 1, 2, 3, i 5 al art.1 i art. 11 ;677 or n acest articol s-ar ncadra i cecul n alb aa cum din pcate este reglementat n Normele-Cadru nr. 7/1994 emise de BNR ceea ce nu poate fi admis. - expresia cec necompletat la emiterefolosit de art. 14 din Legea nr. 59/1934 socotim c trebuie interpretat n spiritul dispoziiilor art. 2 alin.1 din legea susmenionat respectiv c titlul cruia i lipsete una din condiiunile artate n art. 1 nu va fi socotit cec; credem c emiterea cecului este definitivat ca act juridic atunci cnd este completat de posesor potrivit nelegerii n calitatea de mandatar al trgtorului (emitent).678 Astfel socotim c se prezum c creditorul a completat formularul de cec la data cnd debitorul la asigurat c exist sau va exista proviziunea necesar n cont i ca urmare l-a depus la tras pentru ncasare. ntr-o astfel de situaie n lipsa provizionului s-ar putea susine c debitorul a emis un cec fr acoperirea necesar n cont din moment ce a nmnat cecul creditorului care acionnd ca un mandatar al debitorului l-a completat potrivit instruciunilor acestuia (debitorului), i apoi n nume propriu la prezentat trasului pentru executarea ordinului de plat care nu-l poate executa neavnd acoperirea necesar. Un astfel de formular de cec necompletat de debitor cu excepia semnturii i tampilei, credem c trebuie acompaniat de un nscris constatator al nelegerii referitor la coninutul mandatului dat de debitor creditorului cu privire la completarea filei cec679 (dat, sum, locul emiterii, locul plii etc.), potrivit legii adic definitivarea emiterii cecului. Numai din acest moment se poate vorbi de un cec potrivit legii. Pentru a evita inducerea n

Absena meniunilor prevzute de pct.1-3 i 5 atrage rspunderea penal conform art. 84 pct. 3. arat prof. Ion Turcu n Teoria i practica dreptului comercial romn Vol. II Ed. Lumina Lex, Bucureti, 1998.p.159. Este de observat c Legea nr.59/1934 nu se folosete sintagma cec n alb ci numai sintagma girul n alb. 678 Emiterea unui cec este o operaiune complex, alctuit din dou faze: a) completarea (redactarea) cecului pe formular; b) predarea cecului ctre beneficiar. Cecul se consider emis numai dac ambele faze au fost efectuate.Ion Turcu op. cit. p.160. 679 A se vedea pct. 69 alin. 2 din Normele-Cadru nr. 7/1994 ale BNR. 303

677

eroare a creditorului este necesar ca n nscrisul acompaniator s nu se vorbeasc dect de fila cec ce urmeaz a fi emis potrivit legii i nu de cec emis. - credem c de la data nmnrii filei cec creditorului, fil care are numai semntura trgtorului i tampila i pn n momentul completrii acesteia de ctre creditor potrivit nelegerii conform legii, nu se poate vorbi c aceast fil cec ar fi o garanie din cel puin trei motive: a) potrivit art. 2 din lege titlul cruia i lipsete una din condiiile prevzute de art.1, nu va fi socotit cec; b) lipsindu-i provizionul aceasta este ca i o garanie inexistent, ori nici un creditor nu accept o astfel de garanie inexistent; c) dac creditorul tie c nu exist provizia necesar n cont atunci el tie c garania nu exist i deci nu poate vorbi n acest caz de un cec-garanie. - de asemenea socotim c de la data definitivrii emiterii cecului de ctre creditor potrivit mandatului dat de debitor, prin completarea rubricilor potrivit nelegerii i pn n momentul refuzului de ctre tras nu se poate vorbi de o garanie ci de un instrument de plat special reglementat de legiuitor cu toate consecinele ce decurg din aceasta; n aceast faz creditorul conform nelegerii cu debitorul crede c din momentul completrii exist disponibilul n cont i astfel prezint cecul trasului s execute ordinul de plat dat de trgtor consemnat pe cecul n cauz. n cazul refuzului de plat ca urmare a lipsei disponibilului n cont nseamn c debitorul a fcut promisiuni mincinoase nelndu-l pe creditor.680 Tot n aceast ultim ipotez n cazul refuzului la plat ca urmare a lipsei de disponibil n cont credem c debitorul este susceptibil de a fi tras la rspundere penal pentru infraciunea de nelciune prevzut de art. 215 alin.1,2,3 i 4 din C. pen. n concurs dup caz cu una din infraciunile prevzute de art. 84 pct. 2 sau 3 din Legea nr. 59/1934. SCRISOAREA GARANIE O persoan fizic autorizat dorete achiziionarea unui anumit tip de autoturism, dar nu dispune dect de 30% din preul de achiziie al acestuia. n schimb, are venituri lunare care ar permite plata restului de pre n 12 rate lunare i dispune de garanii materiale suficiente (casa) pentru garantarea unui credit bancar sau emiterea unei scrisori de garanie bancar (SGB) pentru restul de pre. Comerciantul i-ar pune la dispoziie autoturismul, dar nu are sigurana c respectivul cumprtor va achita restul de pre. Persoana fizic autorizat respectiv ar cumpra, dar nu are toi banii necesari. n aceste condiii, cumprtorul poate apela
Pentru a se evita astfel de situaii pgubitoare pentru creditor i periculoase pentru mediul de afaceri, legiuitorul pe lng dispoziiile Legii nr. 59/1934 , prin art. 6 din Legea nr.469/2002 privind unele msuri pentru ntrirea disciplinei contractuale, a recomandat prilor contractante s utilizeze instrumente de plat garantate printre care i cecul certificat. Potrivit art. alin 3 din Legea nr. 59/1934, Orice meniune de certificare, la vedere sau alta echivalent, scris pe titlu i semnat de tras, are numai efectul confirmrii existentului disponibilului i mpiedic pe trgtor de a-l putea retrage nainte de a fi trecut termenul de prezentare. De asemenea n art. 26 din Legea nr. 59/1934, referitor la garantarea cecului se dispune: Plata unui cec poate fi garantat printr-un aval, pentru ntreaga sau numai pentru parte din sum. Aceast garanie poate fi dat de un ter, altul dect trasul, sau chiar de un semnatar al cecului. 304
680

la o firm de leasing, care poate mijloci tranzacia (dar cu costuri mari), poate contracta un credit pentru restul de pre, pltind astfel integral comerciantului, urmnd ca lunar s ramburseze creditul la banc (suportnd costurile creditului). O a treia variant este aceea de a solicita unei bnci emiterea unei scrisori de garanie bancar n favoarea comerciantului, care ar avea sigurana ncasrii restului de pre. Prin utilizarea SGB, comerciantul realizeaz o vnzare, cu plata n rate a restului de pre, cumprtorul poate beneficia de autoturism la un moment n care nu dispune de ntreaga sum, beneficiind n plus de costuri mai mici dect la leasing sau credit, iar banca obine un venit din emiterea unei SGB fr a-i utiliza disponibilitile bneti, exemplific reprezentanii Bncii Romneti utilizarea scrisorii de garanie bancar. Deoarece emiterea unei garanii bancare constituie un angajament irevocabil de plat, nici o banc nu va emite un astfel de angajament fr s aib, la rndul su, garania recuperrii sumei pltite, n caz de executare a garaniei. Aceste garanii pot fi sub form de disponibil n cont, ipoteci asupra unor imobile sau terenuri, contragaranii primite de la alte bnci etc. Scrisoarea de garanie bancar este independent, din punct de vedere juridic, de contractul comercial dintre parteneri. Obligaia bncii este deci numai una de ordin financiar, plata n acest caz fiind efectuat de banc la prima solicitare a beneficiarului garaniei, cu condiia ndeplinirii tuturor condiiilor cuprinse n scrisoarea de garanie, ne arat Gabriela Artopolescu, ef Departament credite, documentare i corespondeni bancari de la Volksbank Romania. Principala condiie cerut n general de o banc pentru eliberarea unei scrisori de garanie este aceea ca solicitantul, persoan fizic sau juridic, s deruleze operaiunile de cont curent prin respectiva banc. Eliberarea scrisorii se comisioneaz n funcie de valoarea sa, de perioada de valabilitate i de formele de garanie acceptate de ctre banc (cash colateral, ipotec, gaj, cesiune de crean, etc.) Scrisorile de garanie emise de banc din ordinul clienilor si pot fi cu blocaj efectiv al fondurilor prin semnarea de ctre ambele pri a unui contract de cont colateral sau fr blocaj de fonduri, dar cu existena altor contra garanii: scrisori de contragaranie emise de alte bnci acceptate de ctre banc, cesiunea ncasrilor, aciuni/pri sociale, garanii din partea acionarilor, ipoteci, gaj de bunuri mobile i imobile. Scrisorile de garanie emise sunt de mai multe tipuri: scrisori de garanie n caz de neefectuare a plii; de restituire a avansului; de bun execuie a contractului; n caz de neplat a unor obligaii ctre diverse instituii; stand-by letter of credit se emit ca garanii n relaia cu SUA, unde bncile nu pot emite garanii obinuite. Scrisorile de garanie bancar sunt, de cele mai multe ori, guvernate de legea din ar de emitere a garaniei, dei Camera de Comer Internaional de la Paris a emis Reguli i Uzane Uniforme pentru Garanii. n funcie de instruciunile primite de la clieni, garaniile pot fi: garanii bancare directe (emise direct de ban n favoarea beneficiarului garaniei) sau garanii

305

bancare indirecte (contragaranii n favoarea altei bnci, pe baza creia aceasta va emite scrisoarea de garanie n favoarea beneficiarului). Veridicitatea unei garanii bancare, respectiv autenticitatea acesteia, se verific pe canal bancar, respectiv banca beneficiarului trebuie s certifice autenticitatea semnturilor bncii emitente sau a mesajului SWIFT primit.

FINANAREA AFACERII

Priceperea, pregtirea omului de afaceri i mediul sntos de afaceri nu sunt suficiente n conceperea i realizarea unei afaceri de succes. Pentru a face bani este nevoie de bani. Dac nu ai bani trebuie s ai credibilitate, garanii, idei valoroase , proiecte , programe realizabile, tiina i abilitatea de a convinge potenialii creditori i investitori s-i pun la dispoziie resursele financiare, materiale i umane necesare. Destui ntreprinztori intr n afaceri cu prea puini bani, fr pregtirea necesar, mergnd pe ncercate, la noroc. Curnd ei intr n criz financiar, deoarece furnizorii doresc plata la livrare, cumprtorii doresc plata dup revnzare, nu pot face fa riscurilor aprute, echipamentele cost mai mult dect a anticipat, sau vnzrile sunt mai mici dect a sperat, etc. Acetia la rndul lor creaz probleme celorlali afaceriti situai pe lanul afacerii n aval sau n amonte. Pentru a evita acest lucru, ntreprinztorul potenial trebuie s anticipeze n mod realist i fundamentat, aspectele financiare ale afacerii nc nainte de nceperea ei i n mod deosebit suma de bani, resursele materiale, necesare iniierii i automeninerii afacerii, acoperirea
306

riscurilor, sursele i modul de obinere a acestora, riscul unor trangulri sau ntreruperi n finanare, posibiliti de a beneficia de sume suplimentare n caz de urgen, inclusiv din alte surse. Se vorbete de : a) capitalul necesar pregtirii afacerii;b) capitalul necesar nceperii activitii;681 c) capitalul necesar eficientizrii afacerii.682 Managerii financiari identific n mod obinuit trei categorii principale de necesiti de capital: capital fix683, capital de lucru684 i capital suplimentar685. .3. Surse de obinere a fondurilor Dup ce s-au evaluat cerinele de capital necesare pregtirii i iniierii afacerii, se va determina capitalul pe care ntreprinztorul l va pune la dispoziie, fa de cel care l va mprumuta. Este posibil, desigur, ca ntreprinztorul s aib tot capitalul necesar pregtirii i iniierii afacerii, ns de cele mai multe ori este nevoit s apeleze la mprumut. Recunoaterea nevoii de mprumut este deosebit de important, ntruct subcapitalizarea duce de cele mai multe ori la eec. Prin urmare, ntreprinztorul trebuie s planifice cu antenie cerinele de capital ale firmei. Una dintre sursele principale de capital o reprezint resursele financiare proprii. Dac sunt insuficiente, se va mprumuta de la prieteni, rude sau instituii financiare. mprumutul este riscant, ntruct el trebuie garantat cu bunurile personale sau cele ale firmei. De aceea, ntreprinztorul trebuie s mprumute doar suma care i este strict necesar. Dac o sum prea mic mprumutat duce la subcapitalizare, o sum prea mare poate diminua ansele viitoare de a mai obine un mprumut, poate n momente mai dificile. n plus, nu este nelept s se apeleze la toate sursele de capital nc din start. Trebuie lsat o rezerv pentru situaii de urgen. Ca urmare, finanarea trebuie planificat cu mult atenie. O combinaie potrivit a capitalului propriu cu cel de mprumut care s acopere att cheltuielile de pregtire, ct i cele de lansare este de dorit. Una dintre modalaitile cele mai bune de determinare a finanrii de nceput este de a face trei proiecii: suma minim, suma maxim i suma cea mai probabil. Gsirea diferitelor surse de obinere a fondurilor i implicaiile lor pentru afacere reprezint condiii eseniale pentru reuita n afaceri. Exist dou surse de obinere a fondurilor: finanarea proprie i mprumuturile.

Orice ntreprinztor trebuie s se gndeasc la faptul c, la nceputul afaceri , firma va avea un deficit financiar, ceea ce presupune unele riscuri. 682 Cele mai multe afaceri nu sunt imediat profitabile, ntreprinztorii trebuind s le susin pn cnd vor aduce venituri. De asemenea, ei trebuie s restituie creditele dac nu au negociat termene de graie pn cnd afacerea devine profitabil. De aceea ntreprinztorul trebuie s-i planifice fonduri pentru acoperirea cheltuielilor pe cteva luni. Cele mai multe firme efectuiaz pli n numerar mai mari dect numerarul pe care l obin n primele luni de activitate. 683 Capitalul fix este folosit la achiziionarea de cldiri, echipamente, maini, alte mijloace fixe, fondurile necesare fiind ngheate, deoarece nu mai poate fi folosit pentru alte scopuri. 684 Capitalul de lucru (circulant, fondul de rulment) reprezint fondurile temporar necesare derulrii activitii pe termen scurt. Fodul de rulment este folosit n mod normal pentru achitarea normelor de plat, finanarea vnzrilor pe credit, plata salariilor, precum i pentru unele situaii neprevzute. Creditorii fondului de rulment sper ca patronul s obin un numerar superior pentru asigurarea rambursrii mprumutului la sfritul ciclului de producie/vnzare. 685 Capitalul supimentar este destinat extinderii afacerii sau modificrii obiectului principal de activitate al acesteia. Creditorii capitalurilor suplimentare acord mprumutul pentru aceleai motive ca ale capitalului fix. 307

681

15.3.1. Finanarea proprie Avantajul esenial al capitalului propriu este c el nu trebuie rambursat. Cele mai obinuite surse de finanare proprie sunt urmtoarele: Exonomiile personale. Majoritatea capitalului necesar iniierii unei afaceri este format din economiile personale ale ntreprinztorului. Ca regul general, ntreprinztorul trebuie s aib cel puin jumtate din fondurile necesare iniierii afacerii. Dac el nu va risca, cu att mai mult nu vor risca nici ali investitori. De asemenea, mprumutul unei pri mai mari dect jumtatea capitalului necesar i va afecta n mare parte afacerea. Prieteni, rude. Dac ntreprinztorului nu-i ajung banii, poate apela mai nti la prietenii cei mai buni i la rudele care doresc s investeasc n afacere. El ns trebuie s-i prezinte ansa de reuit cu sinceritate, pentru ca n caz de eec s nu-i ndeprteze rudele i prietenii. Dac va trata aceste mprumuturi ca pe oricare altele, se va evita deteriorarea relaiilor prieteneti i familiale. Partenerii. nteprinztorul poate s-i ia un partener pentru a-i mri baza financiar necesar iniierii afacerii. nainte de a ncheia un acord e parteneriat, el trebuie s ia n considerare impactul renunrii pariale la controlul afacerii i la obinerea unei pri din profit. 15.3.2. Surse de obinere a capitalurilor de mprumut. Dac ntreprinztorul mprumut bani pentru iniierea afacerii, el trebuie s plteasc debitorii principali i dobnzi la mprumut. Nivelul plilor acestor mprumuturi este foarte important. Adesea, o afacere care aduce un profit relativ mare poate s dea faliment din cauza mprumuturilor mari care trebuie restituite. Nivelul plilor lunare este influenat de trei factori: volumul de bani mprumutai, termenul de restituire a mprumutului i rata dobnzii cerut (fig.15.1) Nivel Crete cnd - Crete nivelul mprumutului Pli - Crete numrul de ani de mprumut - Crete rata dobnzii Fig.15.1. Factori de influen a plilor lunare Desigur, cei trei factori sunt interdependeni. De exemplu, mprumutnd o sum mai mic pentru o perioad de timp mai mare dect cea prestabilit, poate s rezulte acelai nivel al plii. Pentru achiziionarea activelor fixe este necesar o mare sum de bani, care este mprumutat frecvent pe termen lung. Creditorii acestei categorii de fonduri sper ca activele achiziionate s mreasc eficiena ntreprinderii i s se obin un flux de cas mbuntit pentru a se asigura rambursarea n timp a mprumutului. Dei gama posibilitilor de obinere a mprumutului este deosebit de variat n complexitate, disponibilitate i flexibilitate, nu toate sursele de capitl de mprumut sunt la fel de convenabile. Cunoaterea tuturor acestor surse i va da
308

posibilitatea ntreprinztorului s aleag soluia cea mai convenabil de mprumut. Cele mai importante surse de mprumuturi sunt: creditul bancar, programele de promovare a ntreprinderilor mici i mijlocii (IMM), capitalul de risc, creditul comercial, leasingul, creditele de efecte de comer (factoringul i scontarea). A. Creditul bancar. Bncile comerciale reprezint adevrata inimA a pieei financiare, furniznd cele mai numeroase i mai variate feluri de mprumuturi. Studiile arat c n SUA 85% din mprumuturile ntreprinztorilor americani sunt acordate de bnci, n sursele de capital necesar iniierii afacerii ocupnd locul doi, dup economiile personale ale ntreprinztorilor. Totui, bncile acord cu multe reineri mprumuturile, mai ales firmelor nou nfiinate, prefernd s o fac n special atunci cnd sunt sprijinite i garantate i de alte organizaii. Acordarea mprumuturilor se face n urma analizei de ctre bnci a evoluiei precedente a firmei i a studierii registrelor, pentru a se putea proiecta imaginea ntreprinderii n viitor. De asemenea, se cerceteaz stabilitatea vnzrilor firmei i a capacitii produselor sau serviciilor de a genera un flux de cas corespunztor pentru asigurarea rambursrii mprumutului. Bncile acord mprumuturi pe baza urmtoarelor elemente: contractul de mprumut, garanii materiale, documente de susinere a mprumutului. a. Contractul de mprumut prevede condiiile de creditare ale bncii i obligaiile ce le revin prilor. b. Garaniile materiale (gajul) reprezint mijlocul legal prin care se asigur suma mprumutat. Garaniile reale sunt reprezentate de imobilele, echipamentele, automobilele etc. pe care ntreprinztorul sau firma le are n posesie i pe care este dispus() s le ipotecheze sau gajeze n favoarea bncii n vederea acordrii mprumutului. n caz de insolvabilitate, banca poate vinde bunurile puse drept garanie pentru a-i recupera mprumutul. Deoarece bncile nu pot oferi credite fr a-i securiza investiiile, ele solicit garanii (de preferin imobiliare) care s acopere aproximativ 120% din valoarea creditului plus dobnda. Pentru a veni n sprijinul ntreprinztorilor care nu au suficiente bunuri materiale pe care s le pun drept garanie s-au nfiinat trei fonduri de garantare: Fondul Naional de Garantare a Creditelor pentru IMM, Fondul Romn de Garantare a Creditului i Fondul de Garantare a Creditului Rural. Fondul Naional de Garantare a Creditelor pentru IMM acord garanii pentru credite, contracte de leasing, linii de credit i scrisori de garanie bancar cu finanare de la bugetul de stat. Beneficiarii eligibili sunt ntreprinderile mici i mijlocii nou nfiinare sau existente i persoanele fizice autorizate. Condiiile de garantare sunt: - maximum 75% din valoarea unui credit pentru investiii, a unei scrisori de garanie sau a unui contract de leasing rambursabil peste 12 luni; - maximum 60% din valoarea creditului solicitat de societi nou nfiinate lucru rambursabil pn n 12 luni; - maximum 80% din valoarea creditului solicitat de societi nou nfiinate pentru investiii, a unei scrisori de garanie sau a unui contract de leasing rambursabil peste 12 luni;
309

- maximum 70% din valoarea unui credit pentru investiii, a unei scrisori de garanie, linii de credit, a unui contract de leasing, capitalul de lucru rambursabil pn n 12 luni. Este considerat nou nfiinat firma care a fost nmatriculat n Registrul Comerului de cel mult 6 luni, perioad n care nu a desfurat nici o activitate. Pentru societile nou nfiinate se solicit participarea cu fonduri proprii minimum 25% din valoarea proiectului de investiii. Valoarea maxim a garaniilor acordate: - pentru persoane juridice: maximum 300.000 de Euro pentru garantarea de credite pentru investiii, contracte de leasing i scrisori de garanie; maximum 150.000 de Euro pentru garantarea de credite pentru pentru finanarea capitalului de lucru; - pentru persoane fizice autorizate: maximum 75.000 de Euro pentru garantarea de credite pentru investiii, contracte de leasing i scrisori de garanie; maximum 40.000 de Euro pentru garantarea de credite pentru finanarea capitalului de lucru. Comisionul de garantare este de 2,5 % pentru garanii aferente creditelor pentru capital de lucru i de 3,5% pentru garanii aferente creditelor pentru investiii i contracte de leasing. Fondul de Garantare a Creditelor pentru ntreprinztorii Privai acord garanii pentru proiecte de investiii, credite de capital de lucru, scrisori de garanii bancare i operaiuni de leasing. Se cord garanii pn la 70% din creditul nominal (exclusiv dobnda). Comisionul este de 1% din valoarea garaniei solicitate. Se acord garanii doar persoanelor juridice din domeniul produciei i serviciilor. Fondul de garantare a Creditului Rural acord garanii firmelor mici i mijlocii din agricultur. Garaniile se acord pentru credite pe termen scurt (materii prime, materiale, energie, combustibili, salarii, plata TVA, plata taxelor vamale), mediu (cumprare pachet majoritar aciuni APAPS) i lung (investiii), operaiuni de leasing i scrisori de garanie bancar pentru credite furnizor din surse externe. Pentru investiii, suma maxim garantat este de 175.000 de Euro, n cazul firmelor mici i mijlocii, i 87.500 de Euro, n cazul fermierilor privai. La creditelel pe termen scurt garaniile sunt de 2,5 miliarde lei pentru firmele mici i mijlocii i respectiv 500 milioane lei pentru fermierii privai (maximum 50% din valoarea creditului). Pentru leasing, garania este de 100.000 de Euro i respectiv 50.000 de Euro. Pentru investiii, comisionul de garantare este de 4%, pentru creditele pe termen scurt 3%, iar pentru leeasing 5%. c. Documentele de susinere a mprumutului sunt: documente care certific existena firmei: actul de nfiinare, certificatul de nregistrare, documente privind necesitatea i oportunitatea creditului i posibilitatea de rambursare a acestuia: cerere de credite, plan de afaceri (studiu de fezabilitate); documente financiar-contabile: bugetul de venituri i cheltuieli, balana de verificare, bilanul anual, contul de profit i pierdere, situaia patrimonial, planificarea fluxului de numerar. Deoarece fiecare banc are condiii de creditare specificie, este necesar studierea atent a acestora i alegrea acelei bnci care practic dobnda cea mai mic
310

i acord perioada de graie (perioada n care se pltesc doar dobnzile, nu i ratele) cea mai mare. Bncile comerciale acord dou categorii de mprumuturi: mprumuturi pe termen scurt i mprumuturi pe termen mediu i lung. a. mprumuturile pe termen scurt reprezint cea mai obinuit categorie de mprumut acordat de bncile comerciale noilor afaceri. Ele sunt folosite pentru rentregirea capitalului circulant, finanarea achiziiei unor stocuri suplimentare, creterea produciei, finanarea vnzrilor pe credit, pentru acordarea bonificaiilor de plat n numerar. Prin urmare, rambursarea se face atunci cnd valorile de primit sunt transformate n numerar. b. mprumuturile pe termen mediu i lung se acord peste un an i sunt folosite, n mod normal, pentru cumprarea de fonduri fixe, echipamente i alte articole folosite pentru expansiunea afacerii. Bncile comerciale acord aceste mprumuturi pentru iniierea unei afaceri, construirea unei fabrici, achiziionarea de proprieti imobiliare, echipamente etc. Rambursarea mprumutului se face, n mod normal, lunar sau trimestrial. B. Programele de promovare a ntreprinderilor mici i mijlocii (IMM) Deoarece bncile sunt mai reticente n a acorda credite n special firmelor noi, s-au creat o serie de programe de finanare care s vin n sprijinul acestora, dar i a celor care intenioneaz s i dezvolte activitile. Exist dou tipuri de programe de finanare a IMM-urilor: programe de finanare rambursabil (credite) i programe de finanare nerambursabil (granturi). Programele de finanare rambursabil se finaneaz din bani publici, iar banca refinaneaz IMM-urile. n acest caz, dobnda este mai sczut dect dobnda pieei. Deoarece exist o gam foarte variat de programe de finanare rambursabil, n tabelul 15.4 le redm doar pe cele mai semnificative pentru perioada 20032005. Nr. Crt. 1. Schema de Credite pentru IMM Phare Uniunea European (UE), Banca RO9711 Romneasc, CEC, Banca Comercial Ion iriac 2. Schema de Finanare a IMM Phare UE, Guvernul Romniei/Banca RO9809.02.01 Comercial Romn 3. Coeziune economic i social (Linie Banca Comercial Romn de credit pentru IMM) Phare Ro0007 4. Program de micromprumuturi Fondul Romno- American pentru Investiii (FRAI) 5. Facilitatea de finanare a IMM Banca European pentru Reconstrucie i Dezvoltare (BERD)/UE/Banca Transilvania, BCR, Alpha Bank, Banc
311

Tabelul 15.4. Programe de finanare rambursabil n perioada 2003-2005 Denumire program Instituia de sprijin

6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16.

Post, Volksbank, Robank Programul de finanri speciale pentru EXIMBANK export Programul de dezvoltare a IMM Kreditanstalt fur Wiederaufbau (KfW)/EXIMBANK Schema de creditare a IMM Banca Romneasc/KfW Programul de promovare a creditelor KfW/Volksbank Romnia pentru IMM Proiecte de refinanare a IMM care KfW/Robank prezint proiecte de investiii Program de credite pentru IMM din Internaional Finance Corporation sfera produciei i serviciilor (IFC)/Banca Romneasc Activitatea de creditare a agenilor CEC economici mici i mijlocii din resurse proprii Programul de microcredite pentru MIRO BANK IMM Program de creditare pentru IMM Banca Romneasc/Netherland Development Finance Corporation Program de creditare pentru IMM CHF Romnia Programul Joint Venture PHARE UE (JOP)

Modalitile de creditare a ctorva dintre aceste programe le redm n continuare. 1. Programul PHARE RO 9711 destinat IMM-urilor, care nu activeaz n agricultur, extracie, energie, comer sau n domeniul serviciilor financiare. Firmele pot beneficia de un credit de maximum 500.000 de Euro, bani care se pot folosi pentru finanarea investiiilor pentru dezvoltare sau chiar demarrii unei afaceri. Beneficiarul trebuie s contribuie cu minimum 15% din costul proiectului. Creditul se acord pe o perioad de 6 ani cu un an de graie. Programul se deruleaz n anumite judee din ar prin Banca Romneasc, Banca Ion iriac i CEC. Condiiile de eligibilitate sunt: firma s aib maximum 150 de angajai, s nu aib datorii restante (mai ales la buget) i ultimul an s fie ncheiat cu profit, minimum 20% capital privat romn i minimum 51% particiapre parteneri UE sau PHARE. Cheltuieli eligibile: achiziionarea, construcia i/sau extinderea de spaii productive (numai parte a proiectului de investiii), echipamente, utilaje, mijloace de transport noi sau second hand, capital de lucru (20%). Achiziiile se fac numai din ri membre UE sau beneficiare de programe PHARE.

312

Fondurile n cadrul acestui program sunt reutilizabile pentru acordarea de noi credite, pe msura acumulrii de sume din rambursrile provenind din creditele aflate n derulare. 2. Fondul PHARE RO 9809.02.01. Fondul MARR (mining Affected Regions Reconstrucion Fund) componenta Schema de finanare a ntreprinderilor mici i mijlocii a fost iniiat de ctre Guvernul Romniei n 1998 cu scopul de a sprijini reconstrucia economic a zonelor miniere din judeul Hunedoara i din judeul Gorj. Acordarea creditelor se va face prin intermediul Bncii COmerciale Romne (BCR), aleas pentru a derula acest program de baz de licitaie deschis. Pot primi credite orice IMM, cu excepia celor care activeaz n agricultur, extracie, sectorul energetic, comer (en gros i en detail), menionate la pagina 5, care ndeplinesc urmtoarele condiii: Condiii: firma s aib maximum 249 de angajai, prioritate avnd ntreprinderile micro i mici; s nu aib datorii restante neachitate la timp. Se finaneaz investiii pentru dezvoltarea i modernizarea ntreprinderilor existente i ele celor recent nfiinate n zonele vizate, cum sunt: achiziionarea de echipament, mijloace de transport marf, construcii i/sau construirea de uzine, hale de producie sau faciliti conexe, dac sunt n legtur direct cu obiectul investiiei, capital circulant (capital de lucru), precum materii prime, semifabricate i alte materiale de stoc, dar numai pn la maximum 20% din volumul creditului, costuri externe legate de alctuirea unui plan de afaceri strict legat de proiectul de investiie. Se acord maximum 400.000 de Euro, din care maximum 300.000 de Euro contribuia PHARE (75.000 de Euro grant i 225.000 de Euro credit PHARE). Durata maxim a creditului este de 6 ani, perioada de graie este de maxim 2 ani. 3. Programul pentru Coeziune Economic i Social Schema de creditare pentru IMM-uri (RO0007). Aceast schem de creditare pentru IMM-uri are scopul de a mbunti accesul IMM la finaare pe termen mediu i lung pentru investiii necesare dezvoltrii i modernizrii ntreprinderilor deja existente sau a celor nou create. Activiti eligibile: mprumutul poate finana activiti care au ca scop stimularea investiiilor n tehnologii avansate utilizate de IMM n desfurarea activitilor lor (de exemplu, cumprare de licene de fabricaie sau de sftware pentru modernizarea operaiunilor, cum ar fi proiectare asistat de calculator), precum i pentru mbuntirea procesului de management (de exemplu, servicii de consultan pentru reducerea costului investiie finanate prin proiect, software i servicii de consultan pentru contabilitate asistat de calculator etc). Limite de creditare: se acord pn la 300.000 de Euro/proiect din fondurile UE. Contribuia UE + banc = mprumut: maxim 80% din valoarea proiectului, din care: - contribuia UE: maxim 75% din valoarea mprumutului (care reprezint 60% din valoarea proiectului, din care 15% este neerambursabil i 45% rambursabil);

313

- contribuia bncii: minim 25% din valoarea mprumutului (care reprezint 20% din valoarea proiectului); - contribuia solicitantului: minim 20% din valoarea proiectului (din care cel puin 50% n numerar). Perioada de rambursare: de la 3 la 6 ani, cu pn la 1 an perioada de graie. Criterii de eligibilitate: IMM-uri care vor ndeplini urmtoarele condiii: - s fie nregistrate i/sau s aib sediul i/sau operaiunile n una din cele 4 regiuni int; - s fie un IMM (maxim 249 de angajai), microntreprinderile i ntreprinderile mici avnd prioritate. Cererile de finanare se vor depune la sucursalele BCR din regiunile-int, unde programul este operaional. 4. Programe de finanare prin BERD. Firmele mici i mijlocii ce activeaz n comer, producie, servicii sau agricultur i au mai puin de 100 de angajai pot beneficia de credite ntre 20.000 de dolari i 125.000 de Euro, cu o dobnd de 10.15%, n funcie de grila de calitate a creditului pe care o folosesc Banca Transilvania, BCR, Alpha Bank, Banc Post, Volsbank, RoBank. 5. Fondul Romno-American pentru Investiii are urmtoarele programe de finanare pentru IMM: a. Fondul de investii pentru ntreprinderi mici i mijlocii (FIIMM) face investiii directe, combinnd diferite tipuri de finanare precum particiaprea la capital, mrpumutri convertibile n aciuni sau leasing, cu sume cuprinse ntre 50.000 i 250.000 de dolari SUA. Cea mai mare parte a capitalului FIIMM este investit sub forma participrii minoritare la capital, cu pachete ntre 25% i 49% din aciunile emise de firmele beneficiare, dar nu sunt respinse nici participri de peste 50%. FIIMM se adreseaz firmelor care opereaz cu 10 pn la 150 de angajai i au realizat, anterior finanrii de ctre FIIMM, cifre de afaceri anulae cuprinse ntre 150.000 i 1.500.000 de dolari SUA. Fondul investete n exclusivitate n societi al cror control este deinut de ceteni romni. Se acord finanare pe termen mediu, ntre 3 i 5 ani, cu scopul extinderii i/sau sporirii performanei capacitilor de producie. FIIMM acord prioritate ntreprinderilor cu cea mai mare probabilitate de succes comercial i cu impact pozitiv asupra dezvoltrii economice i sociale. Domeniile eligibile ale FIIMM includ, dar nu limiteaz la: Industrii conexe agriculturii Sntate i servicii medicale Turism Industria lemnulu Materiale de construcii Cauciuc i mase plastice Servicii tipografice i edituri Confecii Alte sectoare ale industriei uoare b. Programul de mprumuturi Mijlocii (PIM) este un proiect realizat n comun de Fondul Romno-American pentru Investiii (FRAI) i bnci partenere din
314

Romnia. Programul acord mprumuturi ntre 20.000 i 200.000 de dolari SUA, cu o dobnd fix, pentru o perioad de pn la trei ani, cu pli lunare egale ale creditului. Comisionul bancar este de 1%. mprumuturile sunt garantate cu active ntr-o form i de o valoare accptabil creditorului. mprumuturile se acord firmelor cu capital majoritar privat avnd pnp la 200 de angajai, ce sunt deinute i administrate de rezideni din Romnia. n general, mprumuturile sunt acordate firmelor din domeniul produciei, construciilor i serviciilor. PIM nu se adreseaz firmelor de comer en-gros. Firmele noi sunt finanate doar n mod excepional; n aceste cazuri, experiena anterioar a solicitantului i nivelul contribuiei sale captt o importan deosebit. mprumuturile sunt acordate pentru: investiii n mijloace fixe i construcii legate de afacere; achiziionarea de materii prime. Nu se acord mprumuturi pentru: investiii n titluri de valoare ale altor firme; speculaii valutare; firme de comer, jocuri de noroc; producia sau comercializarea buturilor spirtoase. PIM este disponibil numai n cteva judee din Romnia. Bncile partenere sunt Banca Romneasc i Banca Transilvania. c. Programul de micromprumuturi creditare, asisten i pregtire pentru afaceri CAPA. Programul este un rezultat al colaborrii dintre Fondul RomnoAmerican de Investiii i World Vision Internaional. mprumuturile sunt acordate n dolari SUA. Nivelul creditului poate fi ntre 2.500 de dolari SUA i 15.000 de dolari SUA cu o dobnd ntre 22% i 26% pe an la dolari (echivalentul n lei la cursul bancar) n funcie de obiectul mprumutului. Durata de rambursare a creditului este cuprins ntre 6 i 36 de luni. Pentru a beneficia de un mprumut, solicitanii trebuie s parcurg un seminar de pregtire n afaceri i s poat dovedi c au capacitate de rambursare a mprumutului. Creditul poate fi utilizat la: - achiziionarea de echipamente pentru producie i servicii; - achiziionarea de pri componente ale echipamentelor firmei; - achiziionarea de materii prime i materiale pentru producie sau servicii; - achiziionare fond de marf. Programul se deruleaz numai n anumite judee din Romnia. 6. Programul de finanare prin Eximbank. Programul de dezvoltare a IMM derulat prin Eximbank acord firmelor din orice domeniu, cu excepia agriculturii primare, credite de 500.000 de Euro pentru diverse investiii pe termen mediu, pe o perioad de maximum 3 ani, cu un an de garanie. Suma creditat reprezint 80% din totalul investiiei. 7. Programul de Credite Micro i Mici din sursa Fondului RomnoGerman/Kreditanstalt fur Wiederaufbau (KfW) Germania. Ministereul Finanelor a semnat la sfritul anului 1998 un acord de cooperare financiar ntre Guvernul Romniei i Guvernul Germaniei.
315

Documentul se refer la finanarea promovrii sectorului ntreprinderilor mici i mijlocii din Romnia, prin acordarea de submprumuturi prin bnci comerciale romne. Finanarea se face prin intermediul bncii Kreditanstalt fur Wiederaufbau (KfW) din Frankfurt. Limita maxim de finanare este de 50.000 de Euro. Cheltuieli eligibile: achiziia, construcia, modernizarea de spaii i structuri productive, echipamente, utilaje, capital de lucru. Domenii excluse la finanare: producia i comercializarea de arme, buturi alcoolice (peste 15% alcool), domenii cu risc de mediu, jocuri de noroc. Beneficiari eligibili: persoane juridice romne, personae fizice autorizate, liber profesioniti. Condiii de eligibilitate: capital privat 100%, maxim 50 de angajai, activitate anterioar minim 1 an, situaie financiar bun, activitate principal: industrie, construcii, servicii, comer. Fondurile n cadrul acestui program sunt reutilizabile pentru acordarea de noi credite pe msura acumulrii de sume din rambursrile provenind din creditele acordate. 8. Programul de finanare pentru ntreprinderile Mici i Mijlocii din sursa Internaional Finance Corporation. Limita maxim de finanae este de: 5000.000%. Perioada de creditare este de maxim 6 ani incluznd o perioad de graie ce se stabilete de banc. Condiiile eligibilitate: orice entitate legal constituit, organizat i funcionnd conform legislaiei romne, capital privat (minim 51%), se ncadreaz n categoria IMM i are maxim 200 angajai, nu este n relaii speciale cu banca sau afiliat bncii. Cheltuieli eligibile: achiziii terenuri, cldiri, utilaje, echipamente, know-how, construcii noi sau modernizri de spaii productive, finanare capital de lucru. Activiti excluse la finanare: activiti care implic munca forat sau conform legislaiei romne sau internaionale, producia i comerul cu buturi alcoolice (excepie bere i vin), producia i comerul cu arme i muniii, jocuri de noroc i activiti de cazinou, comeul cu animale slbatice sau produse provenind de la animale slbatice protejate prin convenii internaionale, producia i comerul cu produse radioactive, producia i comerul cu produse coninnd fibre de azbest, pescuitul bancurilor de peti cu plase mai mari de 2,5 km, producia i comerul de produse chimice de toxicitate mare din grupa bifenilipoliclorinai, producia, comerul, depozitarea i utilizarea de produse chimice duntoare, producia, comerul, depozitarea i utilizarea de produse chimice farmaceutice supuse interdiciei sau ncetrii utilizrii, conform conveniilor internaionale, producia sau comerul cu produse erbicide sau pesticide supuse interdiciei sau ncetrii utilizrii conform conveniilor internaionale, producia sau comerul cu produse ce au efect negativ asupra stratului de ozon stratosferic conform protocolului de la Montreal, activiti cu impact asupra terenurilor deinute de populaii indigene. Fondurile n cadrul acestui program sunt utilizate pentru acordarea de noi credite pe msura acumulrii de sume din rambursrile provenind din creditele aflate n derulare.
316

9. Programul Joint Venture PHARE (JOP). Scopul principal al acestui program este facilitarea ptrunderii investiiilor dinspre Uniunea European n rile central i est-europene, Comunitatea Statelor Independente i Mongolia, n special prin crearea i dezvoltarea de ntreprinderi mixte. Programul ofer tipuri diferite de asisten care iau n consideraie diversele stadii de dezvoltare ale ntreprinderilor. Condiii de eligibilitate: societatea mist trebuie s se aflte sub incidena legislaiei n vigoare din ara respectiv, ea trebuie s fie compatibil cu procedurile Phare i cu cele ale procesului de privatizare din rile central i est-europene, cel puin un partener trebuie s fie dintr-o ar membr a Uniunii Europene, cel puin un partener trebuie s fine dintr-o ar central sau est-european, CSI sau Mongolia, cel puin 75% din capitalul social trebuie s fie deinut direct sau indirect de ctre parteneri din rile CEE, CIS sau Mongolia, mijloacele fixe ale societii mixte s nu depeasc 20 milioane de Euro, nu sunt acceptate firme cu activitate n domeniul afacerilor imobiliare sau a serviciilor financiare, de asemenea cele a cror activitate este poluant sau poate intra n conflict cu regulile Comunitii Europene. Programe de finanare nerambursabil. Finanrile nerambursabile reprezint ajutoare financiare acordate IMM-urilor. Ele provind de la bugetul de stat, Uniunea European sau alte organizaii internaionale. Cele mai importante programe de finanare nerambursabil (granturi) sunt redate n tabelul 1.5.5. Nr. Crt. 1. Msuri de stimulare a nfiinrii i Dezvoltrii IMM 2. Schema de finanare nerambursabil pentru afaceri noi, microntreprinderi mici i mijlocii recent nfiinate. 3. Programul de Dezvoltare Regional 4. Coeziune economic i social PHARE 2001 5. Restructurare i Reconversie Profesional (RICOP) 6. Prgram special de Pre-aderare pentru Agricultur i Dezvoltare Rural (SAPARD) n continuare, descriem succint aceste programe. 1. Msuri de stimulare a nfiinrii i Dezvoltrii IMM. n cadrul acestui program exist Subprogramul de Sprijinire a IMM n Dezvoltarea Exportului. Subprogramul urmrete promovarea produselor i serviciile IMM pe pieele externe, stimularea parteneriatului n afaceri la extern, mbuntirea accesului IMM la informaii de pia.
317

Tabelul 15.5. Programe de finanare nerambursabil Denumirea programului

Instituia de sprijin Guvernul Romniei Guvernul Romniei UE PHARE UE UE/Guvernul Romniei

Condiiile de eligibilitate sunt: maximum 249 salariai, cifra de afaceri anual maximum 8 milioane de Euro, durata de funcionare cel puin un an. Se acord ajutor financiar pentru participri la trguri i expoziii internaionale organiazte n ar i strintate, realizarea unui site pe Internet, contractarea unor servicii de consultan. Valoarea alocaiei financiare este echivalentul a 60% din valoarea fiecrei cheltuieli eligibile efectuate i n limita a 80 de milioane lei pentur un beneficiar. 2. Schema de finanare nerambursabil pentru afaceri noi, microntreprinderi i ntreprinderi mici i mijlocii recent nfiinate. Prioritile programului, aa cum sunt identificate n Planul Naional de Dezvoltare sunt urmtoarele: - sprijinirea investiiilor IMM pentru introducerea tehnologiei moderne; - sprijinriea nfiirii i dezvoltrii de IMM; - sprijinirea accesului IMM la activele neutilizate rezultate din restructurarea i/sau privatizarea ntreprinderilor cu capital majoritar de stat. Sprijinirea dezvoltrii sectoarelor industriale n domeniile n care regiunea deine avantaje competitive (de exemplu, prelucrarea lemnului, textile i mbrcminte, pielrie, industrie alimentar, mecanic fin, software). Mrimea finanrii nerambursabile: sumele minime i maxime ale finanrii nerambursabile aferente proiectelor individuale ce pot fi finanate n cadrul programului sunt urmtoarele: suma minim: 10.000 de Euro, suma maxim: 50.000 de Euro. Mai mult, finanarea nerambursabil nu poate depi 60% din costurile eligibile totale ale proiectului. Diferena trebuie s fie finanat din sursele proprii ale solicitantului sau ale partenerilor acestuia, sau din alte surse dect cele provenind din fondurile Comisiei Europene sau de la Bugetul Romniei. Pentru a fi eligibili pentru o finanare nerambursabil, solicitanii trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiiii: 1. s fie o ntreprindere nfiinat dup 1 ianuarie 1999, dar nu mai trziu de 20 mai 2001, cu maxim 249 de angajai; sau 2. microntreprindere indiferent de data de nregistrare, cu maxim 9 angajai; 3. ntreprinderile mici i mijlocii trebuie s demonstreze c au realizat profit sau c nu au nregistrat pierderi, conform balanei financiare la 31.01.2001, nregistrat i avizat la Administraia Financiar, dac ntreprinderea a fost nfiinat i i-a nceput activitatea pn la acea dat. Fiecare beneficiar trebuie s contribuie cu un aport propriu de 40% din costurile totale eligibile ale proiectului. Maximum 50% din contribuia proprie poate fi aport n natur; 4. s fie nregistrat n conformitate cu Legea nr.31/1991, cu modificrile ulterioare, i s aib sediul i/sau locul de punere n aplicare a proiectului de investiie n Romnia, desfurndu-i activitatea din proiect n regiunea unde au depus cererea de finanare nerambursabil; 5. s in o eviden contabil n mod regulat;
318

6. s nu dein mai mult de 25% din aciunile sau drepturile de vot ntr-o ntreprindere cu mai mult de 149 de angajai; 7. s nu aib printre acionari persoane juridice cu mai mult de 149 de angajai i care s dein mai mult de 25 % din aciunile sau drepturile de vot ale societii; 8. s fie o firm privat cu cel puin 20% din capitalul total n proprietatea unor acionari privai romni. Durata unui proiect nu poate s depeasc 18 luni. Programul poate finana o gam larg de activiti de investiii, incluznd, dar nelimitndu-se la acestea, urmtoarele: - investiii directe n producie i activiti conexe, incluznd activiti inovative; - investiii pentru dezvoltarea serviciilor; - reabilitarea cldirilor industriale direct legate de proiect; - investiii pentru sprijinirea activitilor de marketing i export i a promovrii exporturilor; - cercetare-dezvoltare, inovare i transfer de noi tehnoligii. mprumuturile se deruleaz prin firma de consultan PRUDENT. 3. Programul de Dezvoltare Regional. Uniunea European acord asisten sectorului IMM, n concordan cu Planul de Dezvoltare Regional, printr-un set integrat de msuri, avnd urmtoarele obiective specifice: - ncurajarea investiiilor pentru nfiinarea de ntreprinderi noi; - dezvoltarea microntreprinderilor i a ntreprinderilor recent nfiinate; - mbuntirea accesului IMM la surse de finanare pe termen mediu i lung, pentru investiii; - mbuntirea accesului IMM la informaie, comunicare i servicii de susinere a afacerilor, n vederea creterii competitivitii, accesului la finanare i la oportunitile pieei. Aceste obiective se refer la activitatea IMM-urilor din toate sectoarele, cu excepia sectorului primar (agricultur, energie, extracie), comer cu amnuntul, afaceri imobiliare, servicii financiare i de asigurri, cazinouri. Modulele de finanare sunt urmtoarele: 1. Schema de finanare nerambursabil pentru afaceri noi, microntreprinderi i ntreprinderi recent nfiinate. Valoarea finanrii unui proiect nu va depi 50.000 de Euro. Contribuia privat a beneficiarului trebuie s fie de 40% din totalul costurilor eligibile, valoarea contribuiei n natur fiind limitat la maximum 20%, respectiv maximum 16.667 de Euro. 2. Linie de credite pentru IMM. Schema va asigura i demonstra complementaritatea dintre schemele de finanare i de credite pentru IMM. Schema de consiliere i de trainind pentru IMM. Activitatea se va focaliza pe furnizarea de servicii n urmtoarele domenii: accesul la oportunitile pieei, certificate de calitate, accesul la baze de date relevante i la informaie.
319

4. Coeziune economic i social PHARE 2001. Obiectivele specifice ale acestui program sunt: - ncurajarea investiiilor pentru nfiinarea de noi ntreprinderi i dezvoltarea microntreprinderilor i ntreprinderilor tinere n sensul creterii contribuiei generale a microntreprinderilor i IMM-urilor la crearea de locuri de munc i creterea economic sustenabil n zonele-int; - sprijinirea investiiilor n IMM-urile existente n sensul crerii de noi locuri de munc n zonele-int i dezvoltarea i diversificarea calitii i cantitii produselor i serviciilor oferite; - sprijinirea accesului IMM-urilor la servicii de consultan i instruire pentru mbuntirea abilitilor n pregtirea i administrarea proiectelor, precum i mbuntirea accesului la informaii i comunicare n scopul creterii oportunitilor pieei pentru IMM-uri. Msurile pentru atingerea acestor obiective sunt dou scheme de granturi: A1. Schem de granturi pentru ntreprinderi nou nfiinate, ntreprinderi tinere i microntreprinderi. Granturile vor finana investiii productive i investiii n consiliere i consultana aferent n scopul dezvoltrii capacitii de producie i crerii de noi locuri de munc. Se vor sprijini, de asemenea, investiii legate de cercetare/dezvoltare, inovare i transfer de tehnologie, tehnologia informaiei, ca i investiii referitoare la certificarea calitii i tehnologii curate. Suma maxim pentru fiecare grant (inclusiv co-finanarea din bugetul de stat) este de 100.000 de Euro. Participarea privat n fiecare proiect este de minimum 40% din totalul investiiei eligibile. Serviciile turistice sunt eligibile dac beneficiarul este IMM i dac demonstreaz capacitatea de atragere a turitilor din afar. A2. Schema de consiliere i consultan. Sprijinul va fi acordat organizaiilor capabile s identifice necesitile specifice IMM-urilor n zonele-int i s organizeze sesiuni de instruire, seminarii, etc. Posibilite domenii pentru aceste activiti sunt: informarea privind sursele de finanare, pregtirea adecvat a aplicanilor pentru finanare i negociere cu instituia financiar, accesul la baze de date i informaii privind piaa. Se finaneaz i participarea la evenimente regionale, naionale sau internaionale, cum ar fi trguri, expoziii, misiuni comerciale sau vizite la firme, atunci cnd sunt direct legate de un proiect de investiii concrete. Organizaiile eligibile sunt, ca regul general, organizaii non-profit publice sau private (Universiti, Camere de Comer, centre de afaceri sau centre de informare). Acestea vor trebui s demonstreze c dein necesarul de resurse umare i materiale pentru asigurarea serviciilor de consultan i instruire cerute i c aceste activiti vor fi deschise oricrei ntreprinderi din zonele-int. Suma total este de 100.000 de Euro pentru fiecare grant. Participarea beneficiarului este de minimum 20%. n cazul organizaiilor care desfoar activiti profitabile, participarea beneficiarului va fi de minimum 40% din cheltuielile eligibile.

320

5. Restructurare i Reconversie Profesional (RICOP). RICOP este programul Phare prin cae Uniunea European ofer 100 de milioane de Euro pentru a sprijini Guvernul Romniee n: - restructurarea i privatizarea ntreprinderilor de stat care nregistreaz pierderi; - finanarea msurilor sociale de acompaniere a acestui proces; - finanarea de aciuni concetrate pe crearea oportunitilor de ocupare a forei de munc disponibilizate. Prin RICOP se asigur i finanarea micilor ntreprinderi (fond circulant pentru IMM-uri i microntreprinderi), obiectivul fiind dezvoltarea unui fond circulant pentru IMM-uri i microntreprinderi pentru sprijinirea crerii de locuri de munc legale i viabile n acest sector, pentru sprijinirea dezvoltrii spiritului antreprenorial n zonele-int i pentru a oferi acces la capital sectorului IMM-urilor i microntreprinderilor. Bugetul este de 30 milioane de Euro, urmrindu-se crearea a 10.000 de locuri de munc n IMM-uri i microntreprinderi. 6. Programul SAPARD. Sectorul agricol are un rol major n viaa economic i politic a rilor care i-au depus candidatura pentru aderarea la UE. Astfel, Romnia va primi 150 de milioane Euro anual ntre 2000 i 2006. Asistena total disponibili pentru cele 10 state candidate prin intermediul Programului SAPARD este de 520 de milioane Euro, iar Romnia se situeaz pe poziia a dou din punctul de vedere al fondurilor alocate, dup Polonia. Se va acorda prioritate proiectelor care au n vedere: - mbuntirea eficienei pieei, a calitii i a standardelor privind sntatea produselor; - meninerea actualelor locuri de munc i crearea altora noi; - protecia mediului nconjurtor; n funcie de tipul de proiecte, beneficiarii vor fi: - productori agricoli privai; - asociaii ale productorilor agricoli; - ntreprinderi mici i mijlocii; - autoriti locale. Prin intermediul programului SAPARD, n Romnia vor fi finanate n perioada 2000-2006 proiecte n urmtoarele domenii: 1. mbuntirea competivitii produselor agricole i piscicole prelucrate: 1.1. mbuntirea procesului de producie i al marketingului produselor agricole i piscicole; 1.2. mbuntirea calitii i a standardelor privind sntatea produselor de origine vegetal i animal; 2. mbuntirea infrastructurii pentru dezvoltare rural i agricultur: 2.1. Dezvoltarea i mbuntirea infrastructurii rurale; 2.1. Managementul resurselor de ap; 3. Dezvoltarea economic a zonelor rurale: 3.1 Investiii n exploatri agricole;
321

3.2. nfiinarea de grupuri ale productorilor agricoli; 3.3. Metode de producie care au n vedere protejarea mediului nconjurtor i conservarea mediului natural; 3.4. Diversificarea economic; 3.5. Msuri forestiere; 4. Dezvoltarea resurselor umane: 4.1. mbuntirea trainingului profesional; 4.2. Asiten tehnic, inclusiv studii care s contribuie la pregtirea i monitorizarea programului, precum i la campania de publicitate i informare. Toate proiectele vor fi finanate att de ctre Uniunea European, ct i de Romnia. Regulile de cofinanare sunt diferite pentru beneficiarii privai i respectiv cei publici: - beneficiarii privai trebuie s finaneze, cu fonduri proprii, 50% din valoarea proiectului; - beneficiarii publici (de exemplu, comuniti locale) pot beneficia de o finanare de 100% a proiectului lor, cu condiia ca acesta s nu genereze venituri. Dac proiectul este generator de venituri, se aplic regula cofinanrii n proporie de 50%. Msurile de asisten tehnic pot fi finanate de UE integral. Ministerul Agriculturii i Alimentaiei este responsabil cu implementarea programului SAPARD. Prin urmare, proiectele vor fi depuse la Agenia SAPARD prin intermediul reelei sale teritoriale. Informaii despre criteriile de eligibilitate, despre formularele de cerere pentru fiecare msur i modul n care acestea trebuie completate, pot fi obinute de la: - birourile regionale de implementare a programului SAPARD; - centrele locale care ofer servicii de consultan agricol. Criteriile generale de eligibilitate pentru beneficiarii privai vor fi: - proiectele trebuie s fie plasate n zonele rurale i numai n cazul n care se refer la modernizarea sau extinderea unor capaciti deja existente pot fi plasate n zone urbane; - proiectele trebuie s contribuie la mbuntirea situaiei n zonele n care sunt localizate; - trebuie demonstrat fiabilitatea economic i financiar a proiectului prin intermediul unui studiu de fezabilitate i a unui plan de afaceri. Ultimul va afi cerut numai n situaia n care bugetul total eligibil pentru proiectul respectiv va depi 50.000 de Euro; - solicitantul sau angajaii acestuia, responsabili cu proiectul, trebuie s-i dovedeasc pe baz de documente experiena profesional relevant pentru respectivul proiect; - proiectele trebuie s corespund standardelor UE i romneti privind protecia mediului nconjurtor; - beneficiarii nu trebuie s fi nregistrat pierderi financiare sau s aib datorii ctre bugetul de stat sau cel al asigurrilor sociale.
322

C. Fondurile de capital de risc. Prin sistemul capitalurilor de risc, ntreprinztorul primete un partener n afacere, care aduce o infuzie important de capital n firm. Dei n Romnia fondurile cu capital de risc nu sunt destinate n special IMM-urilor, ci firmelor mari, exist posibilitatea ca un fond de risc s doreasc s fie partener cu o firm mic sau mijlocie cu potenial de cretere ridicat. n general, fondul dorete o participare minoritar la capital pentru cca cinci ani. Dintre aceste fonduri de risc, mai relevante pentru IMM-uri sunt: Fondul Romn Post Privatizare (FRPP), K + SME Romania Fund, ORESA VENTURES, ROMANIA & MOLDOVA DIRECT FUND. Fondul Romn Post-Privatizare. FOndul are ca scop investiia n firme romneti mijlocii care au perspective de cretere economic i pot realiza profit. Contribuia fondului poate varia de la 0.3 milioane de Euro pn la 4,4 milioane de Euro. Aceast contribuie are o durat limitat i nu trebuie s ofere fondului poziia de acionar majoritar. Administratorul Fondului este GED Capital Development, iar operaiunile Fondului sunt sprijinite prin 10 milioane de Euro ca asisten tehnic oferit de UE (Uniunea European), prin intermediul programului Phare. K + SME ROmania Fund. Avnd suport financiar din partea SENTER, Agenia Executiv a Ministerului Olandez al Economiei, K + a lansat SME Fund (Small and Medium Enterprise Fund) n Romnia. Fondul i-a orientat activitatea asupra IMM-urilor cu experien n export i a celor care au identificat anumite oportuniti pe piaa local. Fondul a fost nfiinat de Dutch Joint Stock Company (BV). K + este managerul fondului. Fondul este finanat de 10 investitori privai cu experien cuprinztoare n mai multe sectoare. ORESA VENTURES. Destinatarii fondurilor sunt doar firmele mici i mijlocii. Investiiile, minoritare, se fac n firmele cu potenial de cretere ridicat. Investiiile eligibile sunt: bunuri de consum, distribuie sau comer cu amnuntul, produse farmaceutice, servicii de sntate, estimarea unei creteri anuale a investiieie cu minimum 35%. Valoarea minim a investiiei este de 1 milion de dolari, pe o durat de 3-5 ani. ROMANIA & MOLDOVA DIRECT FUND. Investiiile eligibile sunt: agricultura, industrai alimentar, materiale de construcie, prelucrarea lemnului i mobil. Suma finanat este de 1-3 milioane de dolari, pe o durat de 2-5 ani. D. Creditul comercial. Cnd bncile refuz s mprumute banii necesari unei afaceri noi nfiinate, deoarece consider c riscul acordrii mprumutului este ridicat, ntreprinztorul poate recurge la creditul comercial, care este una din cele mai ieftine finanri. Furnizorii finaneaz, n mod obinuit, procesul de aprovizionare. De exemplu, un magazin de unelte agricole se aprovizioneaz de la un angrosist din apropiere cu restituirea creditului n 30 de zile. Magazinul va vinde uneltele i va plti la scaden banii cuvenii angrosistului. Unii vnztori ofer clienilor anumite bonificaii pentru plata n numerar, din care magazinul poate trage foloase. Acest proces se realizeaz n mod continuu cu un numr mare de vnztori i furnizori, permind mbuntirea situaiei financiare a
323

magazinului n cele 30 de zile, fr a recurge la mprumuturi bancare. Pentru a-i menine credibilitatea fa de furnizori, magazinul trebuie s-i plteasc la timp datoriile. Creditul comercial se realizeaz ntre parteneri care prezint ncredere reciproc, iar sumele vehiculate nu sunt prea mari, creditul acordndu-se pe termen scurt. E. Leasingul (finanarea achiziionrii de echipamente). n dorina de a ncuraja ntreprinztorii de a le achiziiona echipamente, unii furnizori se ofer s finaneze acest proces. Aceast modalitate de finanare este asemntoare creditului comercial, singura deosebire constnd n termenele de plat (mediu i lung). n mod normal, vnztorii de echipamente ofer termene de credit rezonabile, solicitnd doar un acont modest, cu o finanare echilibrat pe toat durata de via a echipamentelor (de regul, civa ani). n anumite cazuri, vnztorul va rscumpra echipamentele n vederea recuperrii valorii acestora la sfritul durtei lor de via i va oferi ntreprinztorului alt acord de credit pentru noi echipamente. Aceast metod de finanare este utilizat frecvent la iniierea unei afaceri, n vederea cumprrii de echipamente i accesorii fixe tejchele, vitrine, lzi frigorifice, aparatur, etc. ntreprinztorii trebuie totui s fie ateni s nu foloseasc n mod excesiv aceast modalitate de creditare, deoarece datoriile trebuie rambursate din profiturile viitoare. Leasingul se face de ctre o banc sau de ctre o societate specializat de credit. Societatea de leasing cumpr pe numele su obiectul leasingului prin contract de vnzar-cumprare, iar apoi l va nchiria societii creditoare prin contract de nchiriere. F. Creditele pe efecte de comer (factoringul i scontarea). Factoringul reprezint o form de creditare pe termen scurt acordat de bncile comerciale prin compensarea creditului furnizor. Creditul se garanteaz cu o factur nainte de scontare. Factura apare dintr-un contract de vnzare-cumprare ntre un furnizor i un cumprtor. Din punct de vedere juridic, factoringul reprezint un contract ncheiat ntre banc (factor) i client (aderent) prin care factorul (banca) se oblig s plteasc la prezentarea documentelor care atest o crean comercial o anumit sum de bani n schimbul unui comision. Suma de bani pe care o pltete banca la prezentarea facturilor se numete finanare imediat sau factoring disponibil. Suma de bani pe care banca o achit n momentul ncasrii facturilor poart denumriea de finanare la ncasare sau factoring indisponibil. Dac nu exist o factur achitabil la scaden, dar nevoia de bani apare nainte de scaden, factura va fi achitat de ctre banc la un pre mai mic dect cel nscris pe factur, urmnd ca banca s ncaseze preul total. Din diferena ntre preul pltit de banc i cel ncasat de ea la scadena facturii, banca i acoper cheltuielile i se formeaz profitul ei. Banca va cumpra, practic, factura la un pre mai mic. Scontarea. Scontarea reprezint o form de creditare pe termen scurt acordat de bncile comerciale prin achitarea nainte de scaden a unor efecte comerciale
324

(trate, bilete la ordin, etc.). Ea const n cumprarea de ctre bnci a efectelor de comeer deinute de clienii lor n schimbul acordrii creditului de scont i reinerii de ctre banc a unei sume denumite agio, format din valoarea scontului adunat cu comisioanele. Scontarea presupune depunerea unei garanii stabilite de comun acord i concretizate printr-un procent aplicat la valoarea nominal a efectelor scontate. 15.4. Procesul de finanare a afacerii. Procesul de finanare a afacerii este anevoios. El cuprinde trei etape: alegea sursei de finanare, pregtirea pachetului de finanare, prezentarea cererii de finanare. 15.4.1. Alegerea sursei de finanare. Gsirea unei surse ideale de finanare este dificil de realizat. Totui, ntreprinztorul trebuie s discute posibilitile de finanare cu cteva surse poteniale. n felul acesta, va nelege mai bine gama posibilitilor de finanare i va putea gsi o surs convenabil de capital. n alegea sursei de finanare, ntreprinztorul trebuie s in cont de urmtoarele criterii: Experiena sursei de finanare n acordarea de mprumuturi ntreprinztorilor. Sursa de finanare trebuie s fie familiar cu problemele cu care se confrunt ntreprinztorul. Puini ntreprinztori i pot permite s angajeze personal cu experien. De aceea, n relaiile cu personalul propriu, sursa de finanare trebuie s consume mai mult timp, s aib mai mult rbdare i ncredere. Reputaia sursei de finanare. Succesul ntreprinztorului se bazeaz adesea pe calitatea relaiilor cu sursa de finanare. De aceea, sursa de finanare trebuie s aib reputaia de onestitate, corectitudine i dorina de a lucra cu ntreprinztorul. Asistena pe care o ofer. n obinerea finanrii este important ca sursa de finanare s acorde asistena necesar. Aceasta este cu att mai important pentru ntreprinztorii care nu au experien n anumite domenii ale afacerii i au deci nevoie de consiliere. Alte servicii. n unele cazuri, sursa de finanare ofer servicii gratuite sau la tarife reduse, cum ar fi analiza situaiei financiare, elaborarea unor proiecii financiare, etc. 15.4.2. Pregtirea pachetului de finanare. Pachetul de finanare se mai numete i pachet de mprumut. Dei cerinele de elaborare a pachetului de mprumut variaz n funcie de sursa de mprumut, cteva elemente vor rmne comune, Acestea sunt: suma cerut i ealonarea rambursrii acesteia; garanii; criterii de acordare a mprumutului; documentaia necesar obinerii mprumutului; rata dobnzii i modul ei de plat; scopul mprumutului. n funcie de nevoile de finanare i familiaritatea ntreprinztorului cu sursa de mprumut, aceste cerine pot varia. Totui, ntreprinztorul trebuie s fie pregtit s abordeze aceste aspecte cu sursa de finanare. De cele mai multe ori, sursele de mprumut solicit studii de fezabilitate sau planuri de afaceri, ca parte a documentaiei necesare obinerii mprumutului.

325

15.4.3. Prezentarea cererii de finanare. Elaborarea unui pachet atractiv de finanare mrete semnificativ ansele de obinere a mprumutului. Totui, afacerea este condus de ntreprinztor i nu de un plan, fie el i bine ntocmit. Prin urmare, cei ce acord mprumutul vor evalua nu numai pachetul de finanare, ci i ntreprinztorul n persoan i echipa sa. Modul n care este prezentat pachetul de finanare va influena decizia final de acordare a mprumutului. Deoarece viitorul afacerii depinde n mare parte pe discuia personal pe care o va avea cu ntreprinztorul cel ce ofer mprumutul. Personalitatea, abilitatea i vivacitatea ntreprinztorului vor fi evaluate du atenie. De asemenea, se vor avea n vedere realismul ntreprinztorului, competena sa, onestitatea i organizarea prezentrii pachetului de mprumut. ntreprinztorul trebuie s fie pregtit s-i ntlneasc pe cei ce i-ar putea acorda mprumutul i s aib idee despre ceea ce doresc acetia s afle. O prezentare clar, bine documentat, nu numai c mrete ansa de obinere a mprumutului, ns poate duce i la stabilirea unor relaii pe termen lung cu sursa de finanare.

MANUAL DE INSTRUCTIUNI PENTRU CONTRACTELE DE ACHIZITII SERVICII EFECTUATE DE ORGANISME PUBLICE

Scop Domeniu de aplicare Referinte Definitii Proceduri de licitatie 5.1 Contracte 200 000 EURO 5.1.1 Procedura restransa 5.1.2 Procedura negociata 5.2 Contracte < 200 000 EURO si > 5 000 EURO 5.2.1 Procedura simplificata 5.3 O singura oferta pentru contracte 5000 Euro 6. Procedura restransa pentru contracte 200 000 EURO 6.1 Publicarea anuntului de intentie 6.2 Publicarea anuntului de participare 6.3 Stabilirea listei scurte 6.4 Redactarea si continutul dosarului de licitatie 6.5 Criterii de adjudecare 6.6 Informatii suplimentare solicitate inaintea termenului limita de depunere a ofertelor 6.7 Termenul limita de depunere a ofertelor 6.8 Perioada de valabilitate a ofertelor 6.9 Depunerea ofertelor 6.10 Comisia de evaluare 6.10.1 Componenta comisiei de evaluare 6.10.2 Impartialitate si confidentialitate 6.10.3 Responsabilitatile membrilor comisiei de evaluare 6.10.4 Calendar 6.11 Etapale procesului de evaluare 6.11.1 Primirea si inregistrarea ofertelor 6.11.2 Intalnirea pregatitoare
326

1. 2. 3. 4. 5.

6.11.3 Conformitatea cu cerintele oficiale 6.11.4 Conformitatea administrativa 6.11.5 Evaluarea ofertei tehnice 6.11.6 Evaluarea ofertei de pret 6.12 Acordarea contractului 6.12.1 Alegerea ofertantului castigator 6.12.2 Anuntarea acordarii contractului 6.12.3 Semnarea contractului 7. Procedura simplificata pentru acordarea contractelor cu o valoare < 200000 EURO si > 5000 EURO 8. O singura oferta pentru acordarea contractelor 5000 EURO 9. Modificarea contractelor de achizitii servicii 9.1 Principii generale 9.2 Pregatirea actului aditional 10. Anexe Formular G3-ACP 1.1 Model de anunt de intentie Formular G3-ACP 1.2 Model de anunt de participare Formular G3-ACP 1.3 Model cerere de ofertare Formular G3-ACP 1.4 Lista lunga Formular G3-ACP 1.5 Raportul listei scurte Formular G3-ACP 1.6 Scrisoare catre candidatii neinclusi pe lista scurta Formular G3-ACP 1.7 Anuntul de publicare a listei scurte Formular G3-ACP 1.8 Invitatie la ofertare Formular G3-ACP 1.9 Instructiuni pentru ofertanti Formular G3-ACP 1.10 Formularul de contract pentru achizitii de servicii Formular G3-ACP 1.11 Conditii generale pentru contractele de servicii Formular G3-ACP 1.12 Termeni de referinta Formular G3-ACP 1.13 Organizare si metodologie Formular G3-ACP 1.14 Expertii cheie Formular G3-ACP 1.15 Detalierea bugetului pentru achizitii de servicii Formular G3-ACP 1.16 Grila de conformitate administrativa pentru achizitii de servicii Formular G3-ACP 1.17 Grila de evaluare Formular G3-ACP 1.18 Formular de depunere a ofertelor de servicii Formular G3-ACP 1.18.1 Declaratie de intentie Formular G3-ACP 1.18.2 Declaratia ofertantilor Formular G3-ACP 1.18.3 Declaratia de exclusivitate si disponibilitate Formular G3-ACP 1.19 Lista de verificare pentru sedinta de deschidere a ofertelor Formular G3-ACP 1.20 Raportul sesiunii de deschidere a ofertelor Formular G3-ACP 1.20.1Sumarul ofertelor primite Formular G3-ACP 1.21 Instructiuni pentru evaluatori Formular G3-ACP 1.22 Raportul de evaluare Formular G3-ACP 1.22.1 Minuta intalnirii pregatitoare Formular G3-ACP 1.22.2 Minuta sedintei de deschidere Formular G3-ACP 1.22.3 Minuta sesiunii de evaluare tehnica Formular G3-ACP 1.22.4 Grila de evaluare individuala Formular G3-ACP 1.22.5 Minuta sesiunii de evaluare financiara si finala Formular G3-ACP 1.23 Scrisoare catre ofertantul castigator Formular G3-ACP 1.24 Scrisoare catre ofertantii necastigatori Formular G3-ACP 1.25 Anunt de adjudecare al contractului de servicii Formular G3-ACP 1.26 Formular de evaluare a contractantului de servicii Formular G3-ACP 1.27.1 Fisa naveta pentru documentele specifice procedurii de achiziti publice Sectiunea 1. - Cerere Formular G3-ACP 1.27.2 Fisa naveta pentru documentele specifice procedurii de achiziti publice Sectiunea 2. - Raspuns Formular G3-ACP 0.8.1 Fisa de avizare / neavizare a procedurii de achizitii publice`
327

Fisa de aprobare / respingere a procedurii de achizitii publice Model garantie de participare Model de garantie plata in avans Model garantie de buna executie Adendum la contract Declaratie de confidentialitate si impartialitate pentru membrii comisieii de pregatire a dosarului de licitatie Formular G3-ACP 0.4 Declaratie de confidentialitate si impartialitate pentru membrii comisiei de evaluare Formular G3-ACP 0.6 Memoriu tehnico-economic de justificare a adendumului Formular G3-ACP-Annex 7e Registrul de intrari/iesiri documente achiziii publice (obligatoriu de folosit de Autoritatea Contractanta)

Formular G3-ACP 0.8.2 Formular G3-ACP 1.29 Formular G3-ACP 1.30 Formular G3-ACP 1.31 Formular G3-ACP 1.32 Formular G3-ACP 0.3

MANUAL DE INSTRUCTIUNI PENTRU CONTRACTELE DE ACHIZITII SERVICII

1. SCOP Acest Manual de instructiuni prezinta procedurile pentru adjudecarea contractelor de achizitii servicii finantate prin programul SAPARD. Contractele de achizitii servicii vizeaza studii pentru identificarea si intocmirea de proiecte, studii de fezabilitate, studii economice si de piata, studii tehnice si audit. 2. DOMENIU DE APLICARE Manual de instructiuni se aplica pentru adjudecarea contractelor de achizitii servicii finantate prin programul SAPARD pentru : Masura 2.1 Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale Masura 2.2 Managementul resurselor de apa in agricultura Masura 3.5 Silvicultura Submasurile Drumuri forestiere de interes public si Impaduriri beneficiari publici. 3. REFERINTE 3.1 Reglementarea Consiliului (CE) nr 1268/1999, privind sprijinul comunitar pentru masurile de preaderare pentru agricultura si dezvoltare rurala in tarile candidate din centrul i estul Europei n perioada de pre-aderare ; 3.2 Reglementarea Consiliului (CE) nr. 2759/1999 din 22.12.1999 privind stabilirea regulilor pentru aplicarea Reglementarii Comisiei (CE) nr 1268/1999, privind sprijinul comunitar pentru masurile de preaderare pentru agricultura si dezvoltare rurala in tarile candidate din centrul si estul Europei in perioada de pre-aderare amendata de Reglementarile Comisiei nr.2356/2000; 3.3 Reglementarea Consiliului (CE) nr.2222/2000 privind stabilirea regulilor financiare pentru aplicarea Reglementarii Comisiei (CE) nr 1268/1999, privind sprijinul comunitar pentru masurile de pre-aderare pentru agricultura si dezvoltare rurala in tarile candidate din centrul si estul Europei in perioada de preaderare amendata de Reglementarile Comisiei nr.2252 /2001; 3.4 Manualul de instructiuni SCR Contracte de lucrari, bunuri si servicii incheiate in cadrul cooperarii comunitare pentru tarile terte SEC (1999) 1801/2 adoptat de Comisia Europeana pe 10/12/1999; 3.5 Programul national pentru agricultura si dezvoltare rurala, decembrie 2000. 3.6 Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 142/2000 verifica si avizeazata prin Legea nr. 309/2001 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei SAPARD si Normele metodologice de aplicare. 3.7 Acordul multianual de finantare incheiat intre Comisia Comunitatii Europene, in numele Comunitatii Europene, si Romania, Sectiunea A, Articolul 14, paragraful 2.6 si Sectiunea B, Articolul 4, paragraful 2(e) si 2(k). 3.8 Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 60/2001 privind achizitiile publice aprobata prin legea nr. 212/2002. 3.9 Hotararea de Guvern nr. 461/2001 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului 60/2001 privind achizitiile publice.
328

3.10 Ordinul nr. 1013/873/2001 al ministrului finantelor publice si al ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei privind aprobarea structurii, continutului si modului de utilizare a Documentatiei standard pentu elaborarea si prezentarea ofertei pentru achizitia publica de servicii. 3.11 Ordinul nr. 1012/2001 al ministrului finantelor publice privind aprobarea structurii, continutului si modului de utilizare a Documentatiei standard pentu elaborarea si prezentarea ofertei pentru achizitia publica de produse. 3.12 Ordinul nr. 1014/874/2001 al ministrului finantelor publice si al ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei privind aprobarea structurii, continutului si modului de utilizare a Documentatiei standard pentu elaborarea si prezentarea ofertei pentru achizitia publica de lucrari. 4. DEFINITII 4.1 Comisia: Comisia Comunitatii Europene. 4.2 Autoritate Contractanta (AC): Persoana Publica beneficiara a unui contract finantat prin programul SAPARD. 4.2 Responsabil de proiect: persoana fizica sau juridica desemnata de Autoritatea contractanta cu sarcini de monitorizare a implementarii lucrarilor din contract sau caruia Autoritatea contractanta i-i deleaga drepturi si puteri asumate de ea prin contract. 4.3 Reprezentantul Responsabilului de proiect: orice persoana fizica sau juridica desemnata si imputernicita de Responsabilul de proiect sa-l reprezinte pentru indeplinirea atributiilor sale. Acolo unde functiile, drepturile si autoritatea Responsabilului de proiect au fost delegate Reprezentantului acestuia, toate referintele cu privire la Responsabilul de proiect sunt valabile si pentru reprezentantul acestuia. 4.5 Contract de prestari sevicii: un contract ncheiat intre un furnizor de servicii si Autoritatea Contractanta in cadrul caruia furnizorul de servicii acorda consultanta, executa sau supravegheaza proiecte, studii de fezabilitate, studii economice si de piata, audit. 4.6 Contract Hibrid: un contract ncheiat intre Autoritatea Contractanta si un prestator de servicii, executant de lucrari sau furnizor de bunuri (utilaje, etc.) acoperind doua sau mai multe din urmtoarele activitati: lucrri, bunuri si servicii. 4.7 Candidat: orice persoana fizica sau juridica sau grup format din acestea, care in nume propriu, iau parte la procedura internationala restrictiva. 4.8 Ofertantul: orice persoana fizica sau juridica sau grup format din acestea care, in nume propriu, depun o oferta in vederea adjudecarii unui contract. 4.9 Contractant: ofertantul selecionat la sfarsitul procedurii de adjudecare a unui contract. 4.10 Furnizor: orice persoana fizica sau juridica care produce sau furnizeaza servicii. 4.11 Agent achizitor: o companie care procura servicii, servicii in numele Autoritatii contractante. 4.12 Procedura deschisa: procedura prin care orice persoane fizica sau juridica sau grup, in nume propriu, depune o oferta in baza unui anun publicitar de participare. 4.13 Procedura restrictiva: procedura prin care dup publicarea anunului publicitar de participare la achiziia de servicii, numai candidaii selectionati si invitai de Autoritatea contractanta pot depune oferte . 4.14 Procedura simplificata: procedura de achizitii servicii fara publicarea anterioara unui anunt de participare, prin care numai candidatii invitati de Autoritatea Contractanta pot depune oferte. 4.15 Procedura negociata: procedura de achizitii bunuri fara publicarea anterioara unui anunt de participare, prin care Autoritatea Contractanta consulta candidatul sau candidatii la alegerea sa si negociaza termenii contractului cu unul sau mai multi dintre ei. 4.16 Dosarul de licitatie: dosarul elaborat de Autoritatea Contractanta continand toate documentele necesare de ntocmit pentru depunerea ofertei de potentialii ofertanti 4.17 Condiii generale: prevederile contractuale generale privitoare la clauzele administrative, financiare, juridice si tehnice care guverneaz executarea contractelor 4.18 Condiii speciale: condiii speciale elaborate de Autoritatea Contractanta ca parte integrala a dosarului de ofertare, incluznd amendamente la condiiile generale, clauze specifice la contract si specificaiile tehnice 4.19 Comisia de evaluare: o comisie formata dintr-un numr impar de membri (cel puin 3) posednd capacitatile administrative, tehnice si financiare necesare pentru a da o decizie informata (profesionala) asupra ofertelor. 4.20 Ziua: zi calendaristica.

329

4.21 Perioada: o perioada ncepe in ziua imediat urmtoare zilei in care actul sau evenimentul a nceput. Acolo unde ultima zi a perioadei nu este zi lucratoare, perioada expira la sfarsitul zilei de lucru urmtoare. 4.22 Conflict de interese: orice eveniment care influenteaza capacitatea candidatului, ofertantului sau contractanilor de a-si exprima o opinie profesionala obiectiva si impariala sau care l mpiedica la un anumit moment de a acorda prioritate intereselor Autoritatii Contractante; orice consideraii privind posibilele contracte de viitor sau conflicte cu alte angajamente actuale sau trecute ale unui candidat, ofertant sau contractant. Aceste restricii se aplica, de asemenea, subcontractantilor si angajailor candidatului, ofertantului sau contractantului. 4.23 Oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic: cea mai buna oferta selectionata in baza aplicarii criteriilor de selectie, cum ar fi calitatea, caracteristici tehnice, estetice si functionale, servicii post-vanzare si asistenta tehnica, termen de livrare, pretul sau pretul cel mai scazut. Aceste criterii trebuie publicate in anuntul de participare sau prevazute in dosarul de oferta. 4.24 Defalcarea valorii globale: lista tuturor articolelor de calculaie care formeaz suma globala. 4.25 Pretul ofertei: suma prezentata de ofertant pentru realizarea contractului. 4.26 Pretul contractului: suma declarata in contract reprezentand valoarea estimata initial pentru realizarea contractului de servicii sau o astfel de suma stabilita la finalizarea contractului fara depasirea valorii contractului. 4.27 Penalizari generale: suma nedeclarata initial in contract, acodata de o instanta de judecata sau inteleasa intre parti, ca compensatie platibila partii vatamate de catre cealalta parte vinovata de intreruperea contractului. 4.28 Desene: documentatia de executie furnizata de Autoritatea contractanta si/sau Responsabilul de proiect si /sau intocmite de Contractant si aprobate de Responsabilul de proiect, necesara relizarii serviciilor prevazute in contract. 4.29 Certificatul de receptie finala: certificatul eliberat de Autoritatea contractanta si/sau Responsabilul de proiect Contractantului prin care se atesta ca Contractantul si-a indeplinit toate obligatiile asumate prin contract. 4.30 Suma de rezerva+actualizare: suma inclusa in contract si destinata executiei de lucrari sau furnizarii de bunuri, materiale , instalatii sau servicii sau alte neprevazute, care se pot folosi in totalitate sau partial sau deloc , instructate de Responsabilul de proiect. 4.31 Perioada obligatorie de remediere a defectiunilor: perioada stabilita in contract, imediat urmatoare receptiei la terminarea lucrarilor, in decursul careia Contractantului i se cere sa finalizeze lucrarile si sa remedieze defectiunile si greselile instructate de Responsabilul de proiect. 4.32 Penalizari pentru pagube: suma declarata in contract ca compensatie platibila de Contractant, Autoritatii contractante pentru nefinalizarea in termen a contractului sau a unor parti de servicii din contract sau suma platibila de o parte contractanta celeilalte parti vinovate de intrerupere a contractului. 5. PROCEDURI DE LICITATIE 5.1 Contracte 200 000 EURO 5.1.1 Procedura restransa

Ca regula, contractele de servicii cu o valoare mai mare sau egala cu 200 000 EURO vor fi adjudecate prin procedura internationala restransa de licitatie, urmare publicarii unui anunt de intentie si a unui anunt de participare.
5.1.2 Procedura negociata Numai cu aprobarea Serviciului Achizitii Publice al Agentiei SAPARD contractele de servicii pot fi adjudecate folosind procedura negociata in urmatoarele cazuri: a) cand situatii neprevazute obliga Autoritatea contractanta sa actioneze cu o urgenta incompatibila cu termenele prevazute la procedurile restransa sau simplificata. Circumstantele invocate sa justifice urgenta extrema nu trebuie sa fie atribuite de Autoritatea contractanta in orice situatie; b) acolo unde serviciile sunt furnizate de entitati publice, institutii non-profit sau asociatii ; institutiile non-profit sau asociatiile nu pot fi automat contractanti din motive de non-profit si nu pot fi, de
330

asemenea, intodeauna tratate prin procedura de negociere acest din urma caz este admisibil numai acolo unde tinta contractului nu este motivata de consideratii economice sau comerciale si ar include cazuri in care operatiunea este de natura institutuionala, respectiv de a furniza experti de asistenta sociala. c) In cazul contractelor de extindere a activitatilor aflate intotdeauna in derulare, exista in acest sens doua scenarii: servicii suplimentare neincluse in contractul principal dar care, din circumstante neprevazute, sunt necesare pentru derularea contractelor. Aceasta prevedere constituie subiectul urmatoarelor conditii: 1) serviciile suplimentare trebuie sa fie inseparabile din punct de vedere tehnic si economic fata de contractul principal si fara cauzarea de inconveniente majore Autoritatii contractante si 2) costul estimat sa nu depasesca valoarea contractului principal; servicii ulterioare care repeta serviciile executate de furnizor in cadrul unui contract anterior. Aceasta prevedere constituie subiectul urmatoarelor conditii: (1) contractul anterior trebuia sa fie adjudecat dupa publicarea anuntului de participare si (2) posibilitatea ca serviciile ulterioare fiind achizitionate prin procedura de negociere, costurile estimate ale lor trebuie sa fi fost clar indicate in anuntul publicitar pentru contractul de servicii anterior. Aceste servicii ulterioare ar putea include, de exemplu, etapa a 2-a a studiului sau operatiunii. Contractul poate fi extins numai o singura data, cu conditia ca valoarea si durata sa sa nu depasesca pe cele din contractul ulterior.

d) Acolo unde invitatia de ofertare a fost un insucces, adica acolo unde nu s-a primit oferte valoroase din punct de vedere calitativ si financiar; in aceste cazuri, dupa anularea licitatiei, Autoritatea contractanta poate negocia cu unul sau mai multi ofertanti la alegerea sa, cu conditia ca termenii initiali ai contractului sa nu fie substantial alterati (a se vedea sectiunea 9 - Anularea procedurilor de adjudecare din partea comuna).
e) Acolo unde contractul in cauza prevedea sa urmeze o competitie prestabilita si trebuia, cu aplicarea regulilor de achizitii, sa fie adjudecata de un invingator. In acest din urma caz, toti castigatorii trebuie sa fie invitati sa participe la negocieri. 5.2 Contracte < 200 000 EURO si > 5 000 EURO 5.2.1 Contractele cu o valoare <200 000 EURO si > 5 000 EURO pot fi adjudecate prin procedura simplificata incluzand cel putin trei candidati. Aceasta nu se aplica pentru cazurile la care sectiunea 5.1.2. prevede procedura prin negociere. 5.3 O singura oferta pentru contracte 5000 Euro De asemenea, se pot adjudeca contracte de servicii de 5000 EURO folosind procedura cu o singura oferta. 6. PROCEDURA RESTRANSA PENTRU CONTRACTE 200 000 EURO 6.1 Publicarea anuntului de intentie O data pe an, Autoritatea Contractanta trebuie sa publice anuntul de intentie pentru contractele de servicii (Formular G3-ACP 1.1) ce vor fi oferate in urmatoarele 12 luni si, odata la fiecare trei luni, orice amendament la acest anunt. Anuntul de intentie trebuie sa dea o informare scurta asupra subiectului si continutului contractelor avute in vedere. Fiind un anunt de intentie, acesta nu obliga Autoritatea contractanta sa finanteze contractele propuse si pe potentiali ofertanti sa depuna oferte in acest stadiu. Prevederile contractuale sunt publicate in Jurnalul Oficial al Comisiei Europene, pe Internet si in mass-media din Romania.

331

Serviciul Achizitii publice al AS verifica si avizeaza anuntul de intentie (Formularul G3-ACP 1.27,1 Formular G3-ACP 1.27.2 si Anexa 7 b-1din Cadrul de implementare). 6.2 Publicarea anuntului de participare. In plus fata de anuntul de intentie, toate contractele de servicii mai mari de 200 000 EURO trebuie, de asemenea, sa fie subiectul unui anunt de participare la procedura de licitatie restransa (Formular G3-ACP 1.2). Anuntul de participare se va publica in Jurnalul Oficial al Comunitatii Europene, pe Internet si in massmedia din Romania. Autoritatea contractanta trebuie sa depuna acest anunt la Comisia Europeana, sub forma electronica, folosind Formularul G3-ACP 1.2, cu cel putin 15 zile inaintea datei intentionate de publicare. Intre publicarea anuntului de intentie si anuntul de participare trebuie sa existe un interval de minimum 30 zile. Anuntul de participare trebuie sa exprime clar, precis si complet care este subiectul contractului, care este Autoritatea contractanta, sa specifice bugetul maxim permis pentru activitatea avuta in vedere si perioada previzionata pentru desfasurarea activitatilor. De asemenea, acesta trebuie sa precizeze furnizorilor de servicii informatiile necesare de care ei au nevoie pentru a-si stabili resursele de care dispun in acest scop. Criteriile de selectie prevazute in anuntul de participare trebuie sa fie : - clar formulate si fara ambiguitati; - usor de verificat pe baza informatiilor prevazute in Formularul G3-ACP 1.3; - sa permita evaluarea clara cu Da/Nu daca ofertantii satisfac criteriile de selectie. Orice cerere care nu respecta prevederile din Formularul G3-ACP 1.3 va fi automat eliminata. Timpul necesar ofertantilor pentru a-si intocmi si prezenta ofertele trebuie sa fie suficient pentru a permite o competitie corecta. Termenul limita pentru prezentarea cererilor trebuie sa fie de minimum 30 zile de la data publicarii anuntului de participare in Jurnalul Oficial al Comunitatii Europene, pe Internet si in mass-media locala. Termenul limita va fi stabilit in functie de marimea si complexitatea contractului. Anunturile de achizitie publicate local trebuie sa fie identice cu cele publicate in Jurnalul Oficial, pe Internet si in mass-media locala si sa apara in acelasi timp. Comisia Europeana este responsabila pentru publicarea anuntului in Jurnalul Oficial al CE si pe Internet, in timp ce Autoritatea contractanta trebuie sa aiba in vedere publicarea acestuia pe plan local. Serviciul Achizitii publice al AS verifica si avizeaza anuntul de participare (Formularul G3-ACP 1.27,1 Formular G3-ACP 1.27.2 si Anexa 7 b-1din Cadrul de implementare). 6.3 Stabilirea listei scurte

LISTA SCURTA DE CANDIDATI ESTE STABILITA DE O COMISIE DE EVALUARE NUMITA DE AUTORITATEA CONTRACTANTA, FORMATA DIN UN PRESEDINTE SI UN SECRETAR CA MEMBRI FARA DREPT DE VOT SI UN NUMAR IMPAR DE MEMBRI (DE REGULA 3 MEMBRI) CU DREPT DE VOT AVAND CAPACITATILE ADMINISTRATIVE, TEHNICE SI FINANCIARE (PROBATE PE BAZA DE CV) NECESARE PENTRU A FORMULA O OPINIE CORECTA SI AUTORIZATA ASUPRA CERERILOR. TOTI MEMBRII COMISIEI SUNT OBLIGATI SA SEMNEZE O DECLARATIE DE CONFIDENTIALITATE SI IMPARTIALITATE (FORMULARUL G3ACP 0.4 ).
Comisia de stabilire a listei scurte se numeste de catre Autoritatea contractanta. Serviciul Achizitii publice al AS verifica si avizeaza componenta acestei comisii (Formularul G3-ACP 1.27,1 Formular G3-ACP 1.27.2 si Anexa 7 b-1din Cadrul de implementare). Prestatorii de servicii doritori trebuie sa furnizeze in cererea lor (individuali sau ca parte a unui consortiu/asocieri) informatiiile solicitate in anunt astfel incat, capacitatea lor de a executa contractul in cauza sa poata fi evaluata. Procedura de selectie cuprinde: - stabilirea listei cu toti candidatii care au depus cereri de ofertare (Formular G3-ACP 1.4- Lista lunga) - eliminarea candidatilor care nu sunt eligibili ( a se vedea Sectiunea Eligibilitatea contractelor din Partea comuna paragraful 5) sau care se afla in una din situatiile descrise in sectiunea Clauze eticedin Partea comuna paragraful 11;

332

verificarea situatiei financiare a ofertantilor (financiare si economice) in sensul ca aceasta sa fie una solida probata prin prezentarea bilanturilor contabile si a profitului pe ultimii 3 ani (vezi Formularul G3ACP 1.3); - verificarea capabilitatii tehnice si profesionale a candidatilor prin (1) numar mediu anual de personalului si experienta manageriala a acestora si (2) prin referinte privind principalele servicii furnizate in domeniu respectiv in decursul anilor anteriori (vezi Formularul G3-ACP 1.3); Dupa analiza raspunsurilor la anuntul de participare, furnizorii de servicii care ofera cele mai bune garantii pentru realizarea activitatilor din contract vor fi inclusi pe lista scurta. Aceasta lista va contine un minimum de 4 candidati si un maximum de 8. Fiecare anunt de participare va specifica nr. maxim si minimum de candidati de pe lista scurta. Daca numarul de candidati eligibili care intrunesc conditiile de selectie este mai mic de 4 sau mai mare de 8, modalitatea in care lista candidatilor este stabilita se inregistreaza si justifica in Raportul Listei scurte (Formular G3-ACP 1.5). Daca numarul de candidati eligibili care intrunesc conditiile de selectie este mai mic de 4 Autoritatea contractanta trebuie sa invite alti potentiali candidati care au executat contracte similare, din baza de date proprii a Autoritatii contractante, Agentiei SAPARD, a Comisiei Europene sau alte surse. Daca numarul de candidati este mai mare de 8 se reexamineaza punctele slabe si tari din ofertele depuse pentru a se selectiona primele 8 Criteriile avute in vedere in acest sens vizeaza realizarea de contracte similare, implicarea in proiecte similare in ultimii trei ani, acordarea de prioritate pentru consortiile internationale in defavoarea companiilor individuale, capacitatea financiara (cifra de afaceri pe ultimii 3 ani), posibilitatea de a accesa credite sau alte surse financiare, domeniul de specializare, etc. Intrega procedura de intocmire a listei scurte va fi prezentata in Raportul listei scurte (Formularul G3-ACP 1.5). Serviciul Achizitii publice al AS verifica si avizeaza raportul listei scurte (Formularul G3-ACP 1.27,1 Formular G3-ACP 1.27.2 si Anexa 7 b-1din Cadrul de implementare). Dupa ce lista scurta a fost verificata si avizata de Autoritatea contractanta, furnizorii de pe lista scurta sau consortiile nu pot forma aliante sau incheia subcontracte unul cu celalalt pentru contractul in cauza. Autoritatea contractanta poate permite subcontractari cu alti furnizori cu conditia ca oferta acestora sa fie corespunzatoare in acest sens, iar subcontractantul sa corespunda conditiilor de eligibilitate prevazute in sectiunea Eligibilitatea contractelor si in sectiunea Clauze etice- Partea comuna si ca subcontractarea sa nu reprezinta un procent excesiv de mare din oferta. Dosarul de ofertare trebuie sa stipuleze care este acest procent. Candidatii neselectionati pe lista scurta vor fi informati de acest lucru de catre Autoritatea contractanta printr-o scrisoare standard (Formular G3-ACP 1.6). Candidatii selectionati vor primi o scrisoare invitatie de ofertare (Formular G3-ACP 1.8) si dosarul de licitatie (de la Formularul G3-ACP 1.9 la Formularul 1.18). In acelasi timp, lista scurta finala (Formular G3-ACP 1.7) va fi publicata in OJEC, pe Internet si in massmedia locala. Autoritatea contractanta raspunde de intocmirea anuntului de publicare a listei scurte si de depunerea acestuia pentru publicare la Comisia europeana Web site http://europa.eu.int./comm/scr/tender/index en.htm, in maximum 24 de ore de la intocmirea lui. 6.4 Redactarea si continutul dosarului de licitatie Este important ca documentele din dosarul de licitatie sa fie atent redactate atat pentru derularea corecta a procedurii de adjudecare cat si pentru executia corecta a contractului. Aceste documente trebuie sa contina toate prevederile si informatiile pe care candidatii invitati sa oferteze, trebuie sa le prezinte in oferta lor, respectiv: procedurile de urmat, documentele necesare, cazurile de inandmisibilitate, criteriile de adjudecare si ponderea lor, stipulari privind subcontractarea, etc.

AUTORITATEA CONTRACTANTA ESTE RESPONSABILA DE INTOCMIREA ACESTOR DOCUMENTE. TOTI PARTICIPANTII LA PREGATIREA DOSARULUI DE LICITATIE SUNT OBLIGATI SA SEMNEZE O DECLARATIE DE CONFIDENTIALITATE SI IMPARTIALITATE (FORMULARUL G3-ACP 0.3).
Autoritatea contractanta va trimite numai candidatilor de pe lista scurta o scrisoare invitatie de a oferta insotita de dosarul de ofertare care va cuprinde urmatoarele documente: a. Instructiunile pentru ofertanti (Formular G3-ACP 1.9), care trebuie sa includa : (1) tipul de contract , (2) criteriile (daca este cazul subcriterii) de evaluare a ofertei si ponderea lor,
333

(3) daca sunt posibile interviuri si cand vor avea loc, (4) daca sunt posibile variante (oferte alternative), (5) daca si in ce procent este permisa subcontractarea, (6) bugetul maxim permis pentru contract, (7) moneda in care se deruleaza contractul, etc b. Lista scurta a candidatilor (mentionandu-se ca acestia nu pot forma aliante) c. Modelul de contract cadru si Conditiile speciale (Formular G3-ACP 1.10). Conditiile speciale pentru acordarea contractelor vor accentua, suplimenta sau vor face derogari de la Conditiile generale. Acolo unde exista prevederi contradictorii Conditiile speciale pentru acordarea contractelor vor prevala in fata Conditiilor generale. Modelul de contract cadru si conditiile speciale ale contractului vor fi insotite de urmatoarele anexe: Conditiile generale pentru acordarea contractelor de servicii (Formular G3-ACP 1.11) incluse ca anexa la contract (anexa I la contract). Modificarea ulterioara a Conditiilor generale pentru acordarea contractelor de servicii este interzisa. Termenii de referinta pentru acordarea contractului (anexa II la contract) care vor evidentia principalele etape, date si caracteristici ale contractului (Formular G3-ACP 1.12) . Termenii de referinta vor furniza detalii ale grilei de evaluare tehnica cu criterii si subcriterii si ponderea lor. Scopul termenilor de referinta pentru contractele de servicii este de a furniza instructiunile necesare candidatilor participanti la licitatie despre natura ofertei pe care vor trebui sa o trimita si de a servi ca un mandat de executie castigatorului licitatiei in implementarea contractului. Termenii de referinta vor fi inclusi in dosarul de ofertare si vor deveni anexa II la un eventual contract rezultat in urma licitatiei. Termenii de referinta vor fi pregatiti de Autoritatea contractanta. In mod special, bugetul pentru contracte standard de servicii va incorpora o estimare generala a previziunilor financiare care vor fi incluse in dosarul de ofertare. Toate ofertele vor trebui sa respecte aceste previziuni financiare. Dupa avizarea termenilor de referinta si lansarea licitatiei modificarea lor este interzisa. Structura generala a Termeniilor de referinta esta prezentata in Formular G3-ACP 1.12, formular care indica minimul necesar de informatii ce vor fi furnizate candidatilor pentru intocmirea ofertei. d. Modelul ofertei tehnice care va trebui respectata de ofertant (va deveni anexa la contract) si care va fi compusa din: - Organizarea si Metodologia abordata anexa III la contract (Formular G3-ACP 1.13). - Un format standard pentru prezentarea expertilor si CV ul acestora (anexa IV la contract) (Formular G3-ACP 1.14). e. Structura generala a ofertei financiare (anexa V la contract) (Formular G3-ACP 1.15). f. Formularul de depunere a ofertei (Formular G3-ACP 1.18). g. Alte anexe la contract si informatii aditionale cu referinta la contractul respectiv: Formulare de garantare eliberate de o banca sau institutii similare pentru : - garantia de participare la licitatie (1-2% din bugetul prevazut pentru contract) (Formular G3-ACP 1.29); - plata in avans (fara implicare fonduri SAPARD) (Formularul G3-ACP 1.30). - garantia de buna executie (10 % din valoarea contractului) (Formular G3-ACP 1.31) care va fi solicitata ofertantului castigator dupa semnarea contractului; Grila de conformitate administrativa (Formular G3-ACP 1.16) si Grila de evaluare (Formular G3ACP 1.17 ). Serviciul Achizitii publice al AS verifica si avizeaza dosarul de licitatie (Formularul G3-ACP 1.27,1 Formular G3-ACP 1.27.2 si Anexa 7 b-1din Cadrul de implementare). 6.5 Criterii de adjudecare (selectie) Criteriile de adjudecare ale unui contract servesc pentru identificarea celei mai avantajoase oferte din punct de vedere economic. Aceste criterii acopera in egala masura calitatea tehnica si pretul ofertei. Criteriile tehnice permit evaluarea calitatii tehnice a ofertei. Doua tipuri principale de criterii tehnice sunt: organizare si metodologie si CV-uril expertilor propusi. Criteriile tehnice pot fi divizate in subcriterii. Organizarea si Metodologia, de exemplu, pot fi examinate in lumina termenilor de referinta, prin: programul de lucru propus;

334

 exitenta si folosirea optima a resurselor profesionale si tehnice; conformitatea resurselor cu sarcinile ; sprijinul propus pentru contractantii in domeniu; echipamentul strict necesar pentru realizarea in bune conditii si la termen a contractului ; schema logica de realizare a contractului (expunere rationala, strategie si calendarul activitatilor), etc. CV-urile pot primi puncte pentru criterii care se refera la : calificarea personalului ; experienta profesionala in domeniu; specializari ; experienta geografica ; cunostinte de limba, etc Fiecarui citeriu i se aloca un numar de puncte din cele 100 puncte distribuite intre diferitele subcriterii. Ponderea acestora depinde de natura serviciilor solicitate si sunt revazute in dosarul de licitatie. Punctajele trebuiesc legate pe cat posibil de termenii de referinta, descriind serviciile ce vor fi furnizate, si sa se refere la parametrii usor de identificat in oferta si daca este posibil, cuantificabili. Dosarul de licitatie va cuprinde detalii ale grilei de evaluare tehnica cu criterii, subcriterii si ponderea lor. Nu se admite folosirea criteriilor de selectie de la stabilirea listei scurte pentru faza de evaluare si selectie a ofertei castigatoare. 6.6 Informatii suplimentare solicitate inaintea termenului limita de depunere a ofertelor Dosarul de ofertare trebuie sa fie suficient de clar asfel incat sa nu determine candidatii pentru a solicita informatii suplimentare. Daca Autoritatea contractanta, fie din proprie initiativa sau la cererea ofertantilor, furnizeaza informatii suplimentare pentru dosarul de licitatie, aceasta trebuie sa trimita aceste informatii in scris la toti ceilalti ofertanti in acelasi timp. Ofertantii pot formula intrebari in scris cu 21 zile inaintea termenului limita pentru depunerea ofertei. Autoritatea contractanta trebuie sa raspunda la toate problemele ridicate de ofertanti cu cel putin 11 zile inaintea termenului limita de depunere a ofertelor. 6.7 Termenul limita pentru depunerea ofertelor. Ofertelor trebuie sa ajunga la Autoritatea contractanta la adresa si cel mai tarziu la data si ora indicate in scrisoarea de invitare la licitatie (Formular G3-ACP 1.8). Perioada de depunere a ofertelor trebuie sa fie suficienta pentru a garanta calitatea ofertelor, si de asemenea sa permita o ofertare competitiva, reala. Experienta arata ca stabilirea de termene destul de scurte impiedica ofertantii sa participe la licitatie sau contribuie la realizarea de oferte incomplete sau intocmite necorespunzator. Termenul limita de depunere a ofertelor trebuie fixat in ultima zi lucratoare a unei saptamani (Vineri, orele 16). Perioada minima intre expedierea scrisorii de invitare pentru ofertare si termenul limita pentru depunerea ofertelor este de 50 zile. De asemenea, in cazuri urgente, cu aprobarea Comisiei Europene, perioada de depunere a ofertelor poate fi mai scurta. 6.8 Perioada de valabilitate a ofertelor Ofertantii sunt legati prin ofertele lor pe perioada de valabilitate specificata in scrisoarea de invitatie la ofertare. Aceasta perioada trebuie sa fie suficienta pentru a permite Autoritatii contractante sa examineze ofertele, sa aprobe propunerea de adjudecare, sa anunte ofertantul castigator si sa incheie contractul. Perioada de valabilitate a ofertelor este in general de 90 zile calendaristice de la termenul limita de depunere a ofertelor. In cazuri exceptionale inaintea perioadei de expirare a valabilitatii, Autoritatea contractanta poate cere ofertantilor sa mareasca aceasta perioada cu un anumit numar de zile, care nu poate depasi 40 zile .Ofertantul castigator trebuie sa mentina oferta peste 60 zile de la data anuntarii adjudecarii. 6.9 Depunerea ofertelor Ofertele trebuiesc depuse in concordanta cu sistemul de plicuri duble, adica intr-un plic mai mare ,exterior, sigilat, care va contine alte doua plicuri separate sigilate, unul pe care scrie Plicul A-oferta tehnica, si altul pe care scrie Plicul B-oferta de pret. Orice incalcare a acestor reguli (adica plicuri nesigilate sau referinte de pret in oferta tehnica) este considerata ca o incalcare a acestor reguli si va conduce la respingerea ofertei respective.

335

Acest sistem permite ca oferta tehnica si de pret sa fie evaluata succesiv si separat ; de asemenea, aceasta permite calitatii tehnice a ofertei sa fie independenta de pret. Plicul exterior va contine : a) adresa de depunere a ofertelor specificata in dosarul de ofertare; b) referinta la invitatia de a oferta la care raspunde ofertantul ; c) acolo unde este cazul se aplica, numarul de loturi ofertate; d) a nu se dechide inaintea sedintei de deschidere a ofertei; e) numele ofertantului. 6.10 Comisia de evaluare 6.10.1 Componenta Comisiei de evaluare Ofertele sunt deschise si evaluate de o Comisie numita de Autoritatea contractanta alcatuita dintr-un presedinte si un secretar, ambii fara drept de vot, si un numar impar de membrii (cel putin 3) cu drept de vot. Fiecare membru al comisiei trebuie sa cunoasca limba in care sunt redactate ofertele si sa posede capacitatiile administrative, tehnice si financiare necesare pentru a formula o concluzie autorizata (profesionala) asupra ofertelor(fiecare membru cu drept de vot va prezenta CV). Serviciul Achizitii publice al AS verifica si avizeaza componenta Comisiei de evaluare (Formularul G3ACP 1.27,1 Formular G3-ACP 1.27.2 si Anexa 7 b-1din Cadrul de implementare). Autoritatea contractanta trebuie sa autorizeze participarea individuala a oricarui observator. Membrii Comisiei de evaluare trebuie sa participe la toate intalnirile, orice absenta fiind inregistrata si explicata in raportul de evaluare. Toti membrii votanti au drepturi egale. Numele si functiile celor implicati in procesul de evaluare trebuie inregistrate in raportul de evaluare. Exemplu de Comisie de evaluare: Membri cu drept de vot Evaluator Evaluator Evaluator Observator(i) Presedinte Secretar Membri fara drept de vot

6.10.2 Impartialitate si confidentialitate Toti membrii Comisiei de evaluare si oricare dintre observatori trebuie sa semneze o declaratie de confidentialitate si impartialitate (Formular G3-ACP 0.4). Daca un membru sau observator al Comisiei de evaluare are un conflict de interese datorat legaturii sale cu unul din ofertanti trebuie sa declare acest lucru si imediat va fi exclus din Comisia de evaluare. Oricare din membrii exclusi din Comisia de evaluare va fi inlocuit urmand procedura standard de la paragraful 6.10.1, dupa care procesul de evaluare va fi reluat. Orice decizie luata de membrul votant exclus din Comisia de evaluare, in oricare stadiu al evaluarii, nu va fi luata in considerare. Nici o informatie referitoare la examinarea, clarificarea, evaluarea sau compararea ofertelor si nici o decizie despre adjudecarea contractului nu pot fi divulgate inaintea semnarii contractului de catre Autoritatea contractanta si ofertantul castigator. Orice incercare a unui ofertant de a influenta procesul de evaluare in orice mod (fie prin initierea de contacte cu membrii Comisiei de evaluare, fie in oricare alt mod) va conduce la excluderea imediata a ofertei acestuia. Intrunirile de lucru ale Comisiei de evaluare, incepand cu etapa de deschidere a ofertelor si pana la decizia finala, se desfasoara intr-o camera cu usile inchise si sunt strict confidentiale. Pentru a mentine confidentialitatea dezbaterilor, participarea la intrunirile Comisiei de evaluare este limitata la membrii comisiei desemnati de Autoritatea contractanta si a oricaruia dintre observatorii autorizati. Ofertele nu pot parasi camera sau cladirea in care au loc intrunirile Comisiei de evaluare inaintea concluziei finale. Ele trebuie pastrate intr-un loc sigur cand nu sunt folosite. 6.10.3 Responsabilitatile membrilor Comisiei de evaluare

336

Presedintele raspunde de desfasurarea procesului de evaluare in concordanta cu procedurile din acest Manual si de asigurarea impartialitatii si transparentei acestuia. Membrii votanti raspund in mod colectiv de decizia luata de Comisia de evaluare. Secretarul raspunde de indeplinirea sarcinilor administrative din cadrul procedurilor de evaluare, respectiv de: colectarea si circuitul declaratiilor de impartialitate si confidentialitate; pastrarea proceselor verbale de la toate intrunirile Comisiei de avaluare si a celorlalte documente si documentatii relevante; asigurarea si inregistrarea prezentei la toate intrunirile Comisiei de evaluare, redactarea raportului de evaluare si de anexele acestuia. Orice problema de clarificare ce necesita comunicari cu ofertantii pe parcursul procesului de evaluare se va face in scris (fax sau scrisoare), documentele respective fiind semnate de presedintele si secretarul Comisiei de evaluare si anexate la raportul de evaluare. Daca o oferta incalca cerintele legale, Comisia de evaluare poate sa decida daca oferta trebuie sa fie luata in considerare sau nu in continurea procesului de evaluare . Oricare ar fi deciziile Comisiei de evaluare, acestea trebuie inregistrate in intregime si justificate in raportul de evaluare. 6.10.4 Calendar Comisia de evaluare trebuie nominalizata din timp pentru a se asigura disponibilitatea membrilor sai in perioada de pregatire si evaluare a ofertelor. Durata procesului de evaluare trebuie pusa de acord intre Autoritatea contractanta si Comisia de evaluare. Intregul proces de evaluare trebuie finalizat in cadrul perioadei de valabilitate a ofertelor, respectiv 90 zile. 6.11 Etapele procesului de evaluare 6.11.1 Primirea si inregisrarea ofertelor Ofertele se depun personal (prin curier) sau prin posta cu confirmare de primire. Autoritatea contractanta inregistreaza ofertele (Formular G3-ACP Anexa 7e) si elibereaza un bon de primire pentru cele depuse de o persoana a ofertantului. Plicurile cu oferte trebuie sa ramana sigilate si pastrate intrun loc sigur pana la sedinta de deschidere. Pe invelisul exterior al plicului se inscrie numarul de inregistrare in ordinea primirii (daca sau primit sau nu inaintea termenului limita de depunere a ofertelor). 6.11.2 Intalnirea pregatitoare Prima intalnire a Comisiei de evaluare are loc inaintea inceperii actului de evaluare si are ca scop distribuirea in avans a instructiunilor pentru evaluatori (Formular G3-ACP 1.21) si a dosarului de licitatie la toti membrii Comisiei de evaluare.In acest sens presedintele Comisiei de evaluare: prezinta scopul si procedura de urmat in termeni generali; reaminteste membrilor Comisiei de evaluare criteriile de selectie si adjudecare precum si ponderea lor, prevazute in dosarul de licitatie declarand ca acestea trebuie respectate fara modificari; explica procedurile ce trebuie folosite de Comisia de evaluare; verifica daca toti membrii Comisiei de evaluare sunt familiarizati cu grila de evaluare prezentata in dosarul de licitatie pentru a fi sigur ca ofertele vor fi evaluate intr-un mod corespunzator . Presedintele reaminteste membrilor Comisiei de evaluare ca pragul minim de acceptare a ofertelor tehnice este de minim 80 puncte, ca evaluarea financiara se va realiza dupa evaluarea tehnica si ca ponderea acordata celor doua tipuri de evaluari este de o,8 pentru oferta tehnica si 0,2 pentru cea financiara. Serviciul Achizitii publice al AS verifica si avizeaza procesul verbal al intalnirii pregatitoare (Formularul G3-ACP 1.27,1 Formular G3-ACP 1.27.2 si Anexa 7 b-1din Cadrul de implementare) 6.11.3 Conformitatea cu cerintele formale Pentru verificarea conformitatii cu cerintele formale de depunere se va completa Formularul G3-ACP 1.19. Secretarul si presedintele comisiei indeplinesc urmatoarele activitati: examineaza si verifica conditiile de prezentare exterioara ale plicurilor cu oferte in ordinea primirii lor, anunta numele fiecarui ofertant si separa plicurile care contin cele doua oferte (tehnica si financiara).

337

verifica daca toti membrii Comisiei de evaluare si observatorii au citit si semnat declaratia de confidentialitate si impartialitate (Formular G3-ACP 0.4). deschide fiecare plic cu oferta tehnica si inscrie numarul de inregistrare a plicului cu oferte pe fiecare exemplar al ofertei tehnice. Presedintele si secretarul parafeaza prima pagina (pagina de titlu) a ofertei tehnice. Presedintele si secretarul inscrie pe plicul cu oferta financiara, numarul de inregistrare de pe plicul cu oferte. Acesta nu se deschide si se pastreaza intr-un loc sigur pana la finalizarea evaluarii ofertei tehnice. Comisia de evaluare trebuie sa decida daca ofertele corespund sau nu cerintelor formale in aceasta etapa. Lista cu toate ofertele primite (Formular G3-ACP 1.20.1), care este atasata la raportul de deschidere a ofertelor, trebuie folosita pentru inregistrarea conformitatii fiecarei oferte cu cerintele formale. Ofertele neconforme cu cerintele formale se elimina. 6.11.4. Conformitatea administrativa Inainte de a incepe evaluarea detaliata a ofertelor, Comisia de evluare verifica daca acestea corespund cu cerintele esentiale din dosarul de licitatie. O oferta se considera ca este corespunzatoare daca satisface toate conditiile, procedurile si specificatiile din dosarul de licitatie, fara abateri substantiale sau prin atasarea de restrictii de la acestea. Abateri substantiale sau restrictii sunt acelea care afecteaza scopul, calitatea sau executia contractelor, difera in mare masura fata de termenii dosarului de licitatie, limiteaza drepturile Autoritatii Contractante sau obligatiile ofertantilor in legatura cu contractul sau distorsioneaza competitia pentru ofertantii ale caror oferte corespund.

Ofertele care nu corespund cerintelor din dosarul de ofertare trebuie respinse de Comisia de evaluare si nu pot fi refacute ulterior sa corespunda prin efectuarea de corecturi sau eliminarea discrepantelor sau restrictiilor. Pe parcursul procesului de verificare a conformitatii administrative se vor completa Formularul G3-ACP 1.16 (Grila de conformitate administrativa) si Formularul 1.20.1 ( Rezumatul ofertelor primite) care se vor anexa la raportul de deschidere a ofertelor.
Procedura de evaluare a conformitatii administrative vizeaza efectuarea urmatoarelor activitati: copii ale ofertelor tehnice sunt distribuite membrilor Comisiei de evaluare; originalele se pastreaza intrun loc sigur (seif/fiset); se examineaza conformitatea ofertelor cu dosarul de licitatie, respectiv: o daca documentatia este completa; o daca limba folosita este cea prevazuta in dosarul de licitatie; o daca declaratia de intentie (Formular G3-ACP 1.18.1) in care se accepta termenii de referinta si conditiile generale a fost semnata de ofertant (Lider si toti partenerii din consortiu); o daca personalul de decizie a semnat declaratia de disponibilitate si exclusivitate pentru aceasta oferta (Formular G3-ACP 1.18.3); o daca formularul de depunere a ofertei (Formular G3-ACP 1.18) a fost corect completat si daca declaratia atasata la acesta a fost semnata de ofertant (Formular G3-ACP 1.18.2); o pentru asocieri: daca confirmarea asocierii si desemnarea companiei reprezentante (liderului) a fost semnata de toti membrii asociati (Formular G3-ACP 1.18.2); o pentru ofertantii care fac subcontractare (daca este permisa in dosarul de licitatie): daca ofertantul a depus o declaratie privind continutul si cantitatea subcontractata, care trebuie sa fie in limitele prevazute in dosarul de licitatie, si daca se mentioneaza numele subcontractantului; o daca dosarul contine sectiunea organizare si metodologie; o daca dosarul contine lista expertilor cheie si CV-urile acestora; o nationalitatea expertilor cheie si subcontractantilor: In acest stadiu Comisia de evaluare trebuie sa verifice nationalitatea expertilor si subcontractantilor identificati in oferta tehnica, respectiv daca este respectata regula nationalitatii. De asemenea, daca

338

furnizorului de servicii i se solicita prin termenii de referinta sa furnizeze bunuri, Comisia de evaluare trebuie sa verifice daca acestea satisfac regula de origine. cu acordul membrilor Comisiei de evaluare, presedintele poate comunica in scris cu ofertantii ale caror oferte necesita clarificari, oferindu-le acestora posibilitatea de a raspunde prin fax in maximum 48 ore. Orice astfel de clarificari nu trebuie sa se refere la corectarea de erori de fond sau a unor restrictii majore care afect teaza realizarea contractului sau distorsioneaza competita; presedintele trebuie sa verifice ca nici unul dintre membrii Comisiei de evaluare nu are un conflict de interese cu oricare dintre ofertanti. Daca se constata acest lucru, excluderea acestuia se va face imediat. Inlocuirea se va face in conformitate cu prevederile paragrafului 6.10.1 Componenta comisiei de evaluare, dupa care procesul de evaluare va fi reluat. Raportul de deschidere a ofertelor (Formular G3-ACP 1.20), care va avea ca anexe Formular G3-ACP 1.20.1 - Rezumatul ofertelor primite, Declaratiile de impartialitate si confidentialitate (Formular G3-ACP 0.4) si procesele verbale ale sesiunii de deschidere semnate de presedinte si secretar si de toti membrii comisiei. Raportul de deschidere a ofertelor va cuprinde: o data ora si locul sesiunii; o persoanele prezente; o numele ofertantilor care au depus oferte pana la termenul limita prevazut in dosarul de licitatie; o daca ofertele au fost depuse folosind sistemul cu doua plicuri; o daca ofertele originale au fost semnate corespunzator si daca ofertele tehnice si financiare au fost trimise in numarul de exemplare stabilit; o numele ofertantilor ale caror oferte au fost gasite ca fiind neconforme la sesiunea de deschidere; o numele ofertantilor care si-au retras ofertele si motivele retragerii; o daca au fost necesare clarificari din partea unui ofertant; o concluzia sesiunii de deschidere. Serviciul Achizitii publice al AS verifica si avizeaza raportul de deschidere a ofertelor (Formularul G3ACP 1.27,1 Formular G3-ACP 1.27.2 si Anexa 7 b-1din Cadrul de implementare).

6.11.5 Evaluarea ofertelor tehnice Comisia de evaluare deschide ofertele tehnice, ofertele de pret ramanand sigilate. Membrii Comisiei de evaluare primesc cate un exemplar al ofertei tehnice. Urmeaza evaluarea tehnica a ofertelor, fiecare membru pupand sa acorde un punctaj de maximum 100 puncte, in concordanta cu grila de evaluare tehnica (Formular G3-ACP 1.17- Grila de evaluare cu criterii tehnice, subcriterii si ponderea lor), prevazuta in dosarul de licitatie. In nici un fel Comisia de evaluare nu poate schimba grila de evaluare tehnica a ofertelor comunicata ofertantilor in dosarul de licitatie. Se recomanda ca ofertele sa fie punctate consecutiv pentru un criteriu dat decat punctand fiecare oferta pentru toate criteriile simultan. Acolo unde continutul unei oferte este incomplet sau se abate substantial de la mai multe criterii tehnice prevazute in dosarul de licitatie, oferta este in mod automat respinsa si nu se puncteaza pentru adjudecare. Daca dosarul de licitatie in mod expres permite oferte alternative, acestea se puncteaza separat. In completare la evaluarea ofertei tehnice, punctele acordate de fiecare membru sunt comparate in sedinta comisiei de evaluare. Pe langa punctajul numeric, fiecare membru trebuie sa explice motivele pentru alegerea sa si sa sustina punctajul acordat in fata comisiei de evaluare. Comisia de evaluare discuta fiecare oferta tehnica si fiecare membru acorda punctajul final. Scorul final reprezinta media aritmetica a punctajelor individuale.

339

Daca in dosarul de licitatie s-au prevazut interviuri, Comisia de evaluare, dupa stabilirea concluziilor previzionale si inainte de incheierea evaluarii finale a ofertelor tehnice, decide intervievarea membrilor cheie ai echipei propusi in oferta tehnica (numai pentru ofertele care au realizat minimum 80 puncte). In acest caz expertii propusi de ofertanti sunt intervievati de Comisia de evaluare, preferabil in mod colectiv in cazul echipei, la intervale apropiate, care sa permita comparatia. Interviurile trebuie sa urmeze, un format standard dinainte stabilit de Comisia de evaluare si aplicat la toti expertiii sau la toate echipele propuse pentru interviu. Ofertantii trebuie sa fie anuntati, cu cel putin 10 zile inainte de data si ora interviului. Cand un ofertant este impiedicat sa participe la interviu din motive de forta majora, se va stabili o varianta mutual acceptata. In baza acestor interviuri, Comisia de evaluare, fara modificarea structurii sau a ponderii criteriilor prevazute in grila de evaluare tehnnica (Formular G3-ACP 1.17), decide daca este necesar, ajustarea punctajele ofertelor. Orice ajustare trebuie sa fie coroborata. Intervievarea expertilor cheie ai ofertantilor necesita costuri considerabile, atat pentru ofertant cat si pentru Autoritatea contractanta, si de aceea se va folosi cu restrictie. Rezultatul interviurilor expertilor cheie fi inscris in raportul de evaluare si poate conduce la modificarea evaluarii initiale a ofertei tehnice. Programarea acestor interviuri trebuie sa fie prevazuta in dosarele de licitatie. Dupa stabilirea punctajului pentru fiecare oferta tehnica (media aritmetica a punctajului acordat de fiecare membru), orice oferta pentru care s-au acordat sub 80 de puncte este automat respinsa. Comisia de evaluare avizeaza numai ofertele tehnice care au obtinut cel putin 80 puncte. Din aceste oferte, cea mai buna este cea care a obtinut 100 de puncte. Celelalte primesc puncte calculate folosind urmatoarea formula (ierarhizarea ofertelor): Puncte = (punctajul final al ofertei in discutie/punctajul final al celei mai bune oferte) x100 Exemplu de evaluare tehnica Comisia de evaluare Evaluator 1 Evaluator 2 Evaluator 3 Total Punctaj mediu Punctaj oferta tehnica Scor posibil 100 100 100 300 maxim Oferta 1 55 60 59 174 58,00 respinsa Oferta 2 88 84 82 254 84,67 84.67/85.33X100=99,22 Oferta 3 84 82 90 256 85,33 100

6.11.6 Evaluarea ofertei de pret Dupa evaluarea ofertei tehnice, numai plicurile continand preturile pentru ofertele tehnice admise sunt deschise si semnate de presedintele si secretarul Comisiei de evaluare. In continuare, Comisia de evaluare verifica care oferte nu contin erori aritmetice. Orice eroare aritmetica este corectata fara a prejudicia ofertantul. Compararea ofertelor ia in calcul toate cheltuielile (taxe, costurile directe si globale, etc.) cu exceptia cheltuielilor restituibile la prezentarea dovezii de plata. Dosarul de licitatie, care include structura preturilor, obliga ofertantul sa clasifice aceste costuri. Comisia de evaluare trebuie sa verifice, totusi, conformitatea acestei clasificari si sa o corecteze acolo unde este necesar. Taxele sunt mentionate separat in deviz de catre ofertant. Ofertele financiare care depasesc valoarea prevazuta in contract, precum si cele exprimate in alte monede decat ROL sunt respinse. Oferta cu cel mai mic pret primeste 100 puncte. Celelalte sunt ierarhizate folosind urmatoarea formula: Puncte = (oferta cu cel mai mic pret/oferta luata in considerare)x100. Exemplu de evaluare financiara: Scor posibil maxim Oferta1 Oferta2 Oferta3

340

Respinsa evaluarea tehnica

la 951,322 EURO 100,00 puncte

1066,452 EURO 951,322/1066,452X100=89,71 puncte

6.12 Adjudecarea contractului 6.12.1 Alegerea ofertantului castigator Cea mai avantajoasa oferta economica este stabilita pe baza raportului 80/20 dat de calitatea tehnica si pret. Alegerea se face prin multiplicarea : punctajului acordat pentru oferta tehnica cu 0,80 ; si a punctajului acordat pentru oferta financiara cu 0,20. Punctajele tehnice si financiare rezultate se aduna. Comisia de evaluare va propune Autoritatii contractante acordarea contractului pentru oferta cu punctajul total cel mai mare. Exemplu de evaluare tehnica si financiara: Scor maxim posibil Punctaj tehnicX0.80 Punctaj financiarX0.20 Punctaj total Clasificare finala Oferta1 Eliminata la evaluarea tehnica Oferta2 99,22X0.80=79,38 100,00X0.20=20,00 79,38+20,00=99,38 Locul 1 Oferta3 100,00X0.80=80,00 89,71X0,20=17,94 80,00+17,94=97,94 Locul 2

Procedura globala se inscrie intr-un raport de evaluare semnat de toti membrii comisiei de evaluare.

Procedura de evaluare in entitatea ei, inclusiv anuntarea ofertanului castigator, trebuie sa fie finalizata in perioada de valabilitate a ofertele. Este important de avut in vedere ca ofertantul castigator nu poate sa-si mentina oferta daca procedura de evaluare dureaza foarte mult.
Procedura de licitatie in entitatea ei, de la intocmirea listei scurte pana la notificarea ofertantului castigator, este strict confidentiala. Deciziile Comisiei de evaluare sunt colective si deliberarile ei raman secrete. Membrii Comisiei de evaluare sunt obligati sa pastreze secretul, in acest sens. Raportul de evaluare (Formular G3-ACP 1.22) si proceselor verbale ale intalnirii pregatitoare, raportul sesiunii de deschidere si cel al sesiunii de evaluare (Formulare G3-ACP 1.22.1; 1.22.2 si 1.22.3), in particular, sunt numai pentru uz oficial, si nu pot fi divulgate nici ofertantilor nici oricarei parti, in afara departamentelor autorizate de autoritatea contractanta, Comisia europeana si autoritatile interne de supervizare (Control financiar, Curtea de auditori, etc). Serviciul Achizitii publice al AS verifica si avizeaza raportul de evaluare a ofertelor (Formularul G3ACP 1.27,1 Formular G3-ACP 1.27.2 si Anexa 7 b-1din Cadrul de implementare). 6.12.2 Anuntarea acordarii contractului. Dupa verificarea si avizarea oficiala a Comisiei de evaluare si inainte ca perioada de valabilitate a ofertelor sa expire, Autoritatea contractanta notifica in scris ofertantul castigator precum ca oferta sa a fost acceptata (Formular G3-ACP 1.23). De asemenea, Autoritatea contractanta va trimite celorlalti candidati o scrisoare standard informandu-i ca ofertele lor nu au iesit castigatoare (Formular G3-ACP 1.24). Aceasta scrisoare va cuprinde orice deficiente ale ofertei depuse, punctajul detaliat obtinut de oferta si punctajul obtinut de ceilalti ofertanti.

341

Odata ce contractul s-a semnat, Comisia Europeana publica rezultatele licitatiei (anunt post adjudecare) in Jurnalul Oficial, pe Internet si in mass-media locala (conform Formularului G3-ACP 1.25). Anuntul post adjudecare cuprinde numarul de oferte primite, data adjudecarii contractului, numele si adresa ofertantului castigator si pretul contractului.

Autoritatea contractanta este raspunzatoare de intocmirea anuntului de adjudecare a contractului si de depunerea pentru publicare la Comisia europeana, in 24 de ore dupa semnarea contractului de catre ofertantul castigator.
6.12.3 Semnarea contractului Dupa semnarea contractului de catre Autoritatea Contractanta, aceasta i-l trimite ofertantului castigator (in cinci exemplare), care trebuie sa-l contrasemneze in maxim 30 zile de la primire si sa-l returneze (patru exemplare) cu garantiile financiare prevazute in contract. Contractul trebuie sa fie datat. Acesta nu trebuie sa cuprinda servicii anterioare sau sa intre in vigoare inaintea datei la care a fost semnat de parti. Partile sunt legate de contract din momentul semnarii si de aici, importanta care trebuie acordata datei respective. Daca ofertantul castigator nu semneaza contractul in termenul stabilit, acesta pierde contractul si garantia de participare. Procesul de pregatire a dosarului de contractare se reia cu ofertantul care a obtinut scorul imediat urmator (dupa primul ofertant castigator). Dupa primirea celor patru exemplare a contractului semnat de ambele parti, Autoritatea contractanta pastreaza trei exemplare (unul la arhiva, unul la serviciul de plati si un exemplar pentru responsabilul de proiect), iar al patrulea este trimis la Serviciul de Achizitii publice al AS. Serviciul Achizitii publice al AS verifica si avizeaza anuntul de adjudecare si contractul (Formularul G3ACP 1.27.1, Formular G3-ACP 1.27.2 si Anexa 7 b-1din Cadrul de implementare) De asemenea, pe perioada derularii contractului, responsabilul de proiect poate sa evalueze activitatea contractantului, folosind in acest sens Formularul G3-ACP 1.26 7. PROCEDURA SIMPLIFICATA PENTRU ACORDAREA CONTRACTELOR CU O VALOARE < 200 000 EURO SI > DE 5 000 EURO Autoritatea Contractanta poate acorda un contract < 200 000 Euro si > 5 000 Euro prin procedura simplificata, fara publicarea unui anunt de intentie si a unui anunt de participare. Autoritatea Contractanta intocmeste o lista cu cel putin trei furnizori de servicii la alegerea sa. Candidatii primesc o scrisoarea de invitatie la licitatie insotita de dosarul de ofertare. Ofertele trebuie sa ajunga la Autoritatea Contractanta la adresa precizata in scrisoarea de invitatie la licitatie si la data si ora mentionate. Candidatii invitati trebuie sa aiba la dispozitie cel putin 30 de zile, din momentul expedierii scrisorii de invitatie la licitatie, in vederea intocmirii si depunerii ofertelor. Ofertele trebuie trimise in doua plicuri, unul continand oferta tehnica si celalat oferta de pret. Ofertele sunt deschise si evaluate de o comisia de evaluare a caror membrii poseda cunostiinte administrative, tehnice si financiare necesare unei evaluari autorizate (probate pe baza de CV). Mmembrii comisiei de evaluare trebuie sa semneze o declaratie de confidentialitate si impartialitate (Formular G3-ACP 04). Dupa evaluarea ofertelor, Comisia de evaluare stabileste cea mai avantajoasa oferta din punct de vedere economic, pe baza calitatii tehnice si pretului urmand procedura de la paragrafele 6.4-6.12. Daca Autoritatea Contractanta primeste mai putin decat cele 3 oferte admisibile procedura poate fi anulata si reancepe din nou. De aceea se recomanda ca Autoritatea contractanta sa trimita invitatii de participare la mai mult de 3 furnizori de servicii. 8. O SINGURA OFERTA Autoritatea Contractanta poate achizitiona servicii cu o valoare de 5 000 EURO sau mai putin, pe baza unei singure oferte.

342

9. MODIFICAREA CONTRACTELOR DE ACHIZITII SERVICII

Contractele de achizitii servicii pot necesita modificari pe durata derularii lor daca anumite circumstante de implementare modifica conditiile initiale din momentul semnarii contractului. Modificarile la contract se realizeaza pe baza unui act aditional la contractul initial (Formular G3-ACP 0.7), semnat de ambele parti.

Schimbarile de adresa, de cont bancar si de audit vor fi numai notificate in scris de contractant catre Autoritatea contractanta, dar aceasta nu va afecta dreptul Autoritatii contractante de a nu fi de acord cu alegerea contractantului privind contul bancar si audit.
9.1 Principii generale Trebuie respectate urmatoarele principii: Autoritatea contractanta nu trebuie in mod automat sa accepte cererea contractantului de a modifica contractul. Autoritatea contractanta trebuie sa analizeze motivele invocate de contractant si daca acestea nu sunt fundamentate corespunzator , cererea sa fie respinsa; Modificari la contract se pot face doar in perioada de executie a contractului si nu au efect retroactiv; Scopul actului aditional trebuie sa fie strans legat de natura proiectului din contractul initial; Prin actul aditional nu se pot face modificari care modifica fundamental termenii de referinta; Actul aditional nu trebuie sa modifice conditiile de concurenta stabilite in perioada adjudecarii contractului; Preturile unitare trebuie sa fie identice cu cele din contractul initial, daca in contractul initial nu se stipuleaza posibilitatea revizuirii acestora; Orice modificare care prelungeste durata de executie a contractului trebuie facuta astfel incat implementarea si platile finale sa fie realizate inaintea expirarii memorandumului de finantare a contractului in cauza; Orice modificare care necesita fonduri suplimentare trebuie sa fie prevazuta in termenii de referinta din contractul initial si poate fi aprobata numai inaintea expirarii memorandumului de finantare a contractului in cauza. In nici o situatie, Autoritatea contractanta nu va depasi valoarea initiala a contractului si nu va achizitiona servicii sau echipamente care nu au fost prevazute in termenii de referinta din oferta si contractul initial. Cererea de modificare a contractului de servicii trebuie facuta de catre una din parti, permitand semnarea actului aditional inainte cu cel putin 30 de zile de data de finalizare a contractului initial. 9.2 Pregatirea actului aditional Implica urmatoarele: 1. Folosirea modelului standard prezentat in Formular G3-ACP 0.7. Toate referintele din actul aditional propus la articolele sau anexele modificate trebuie sa corespunda cu cele din contractul initial. Orice act aditional care modifica bugetul trebuie sa arate modificarile survenite la bugetul initial: Articol de Buget Bugetul din Act aditional 1 contractul initial Act aditional Bugetul revizuit 2.............

Daca prin actul aditional se modifica bugetul initial, atunci si programul de plati se va modifica in mod corespunzator, luand-se in calcul orice plata deja efectuata la contract.

2. Intocmirea dosarului, care va cuprinde:

o o o o memoriu tehnic si economic de justificare a modificarii contractului initial printr-un act aditional (Formular G3-ACP 0.6); copia cererii contractantului de modificare a contractului initial; copia Memorandului de finantare a contractului; copia contractului initial si a oricarui act aditional existent la acesta;
343

copia anuntului de intentie si participare, raportul vizitei pe teren, raportul de deschidere a ofertelor, raportul de evaluare si orice alte informatii relevante (dupa caz); o cinci exemplare ale actului aditional. 3. Semnarea actului aditional de catre Autoritatea contractanta. Nu este necesara aprobarea Comisiei Europene; o

4. Transmiterea la contractant pentru semnare a celor cinci exemplare. Contractantul trebuie sa le semneze in maximum 30 de zile de la primire si sa returneze Autoritatii contractante patru exemplare, impreuna cu garantiile financiare prevazute in actul aditional;
5. Dupa primirea celor patru exemplare semnate, Autoritatea contractanta depune un exemplar in arhiva, al doilea exemplar se depune la serviciul de plati, al treilea exemplar pentru Responsabilul de proiect, iar al patrulea se trimite la Serviciul de Achizitii publice al Agentiei SAPARD. Actul aditional trebuie sa fie datat. Acesta nu trebuie sa cuprinda servicii anterioare sau sa intre in vigoare inaintea datei la care a fost semnat de ambele parti. Partile sunt legate de actul aditional din momentul semnarii si de aici, importanta care trebuie acordata datei respective. Serviciul Achizitii publice al AS verifica si avizeaza actul aditional (Formularul G3-ACP 1.27.1, Formular G3-ACP 1.27.2 si Anexa 7 b-1din Cadrul de implementare). Serviciul de Achiziii Publice al Ageniei SAPARDisi rezerva dreptul de a delega un observator fara drept de vot pentru oricare procedura de licitatie Serviciul de Achizitii Publice al Agentiei SAPARD va transmite beneficiarului public de fonduri nerambusabile SAPARD , in termen de maximum 30 zile de la finalizarea procesului de licitatie si inainte de incepere derularii efective a proiectului, Fisa de avizare/ neavizare a procedurii de licitatie publica (Formularul G3-ACP 08.1). Beneficiarul public de fonduri nerambusabile SAPARD va depune la BRIPS Fisa de avizare/ neavizare a procedurii de licitatie publica (Formularul G3-ACP 08) si Declaratia de esalonare a platilor. Ambele documente vor fi depuse la BRIPS de catre beneficiarul public de fonduri nerambusabile SAPARD in maximum 8 luni de la data semnarii contractului cu Agentia SAPARD. Serviciul de Achizitii Publice al Agentiei SAPARD va trimite la BRIPS dosarul contractului de achizitii. BRIPS va trimite o copie a acestui dosar la STD-MLPTL. Serviciile tehnice delegate ale MLPTL vor verifica pe teren conformitatea achizitiei cu prevederile din contract si proiectul tehnic.

Formular G3-ACP 1.1 Document public care urmeaza a fi completat de catre Autoritatea Contractanta Utilizare obligatorie pentru procedurile de ofertare de servicii in valoare de 200.000 de euro sau mai mult

ANUNT DE INTENTIE PENTRU CONTRACTELE DE SERVICII

344

< Titlul contractului > <Localizare Localitate/judet/regiune/ tara > 1. Referinta de publicare < Referinta de publicare > 2. Procedura <Restransa> 3. Program Programul SAPARD 4. Finantare < Linie bugetara / Acord de finantare/ Altele > 5. Autoritatea Contractanta Beneficiarul public al programului SAPARD (Nume, adresa, telefon, fax, e-mail) 6. Natura contractului < Studiu de fezabilitate, Proiect tehnic, sau Asistenta tehnica, Cursuri de perfectionare, Audit, etc > 7. Descrierea contractului < Se recomanda maxim 5 randuri > 8. Bugetul maxim indicativ EURO < suma > sau ROL <suma> 9. Programarea publicarii anuntului de participare < A se specifica > 10. Informatii suplimentare < Daca este cazul > 11. Baza legala <Acordul Multianual de Finantare semnat intre Comisia Comunitatii Europene, in numele Comunitatii Europene si Romania, Sectiunea A, Articolul 14, paragraf 2.6 si Sectiunea B, Articolul 4, paragraf 2(e) si 2(k) > < SEC Manual cu instructiunile de adjudecare a contractelor pentru executarea de lucrari, achizitii bunuri si prestari servicii incheiate in scopuri de cooperare a Comunitatii cu tarile terte adoptat de Comisia Europeana pe 10 noiembrie 1999 >. < Pentru regula de origine se va mentiona Protocolul nr.4 privind definirea notiunii de produse originare si metodele de cooperare administrativa/Codul vamal european>

Nota: Trebuie sa existe o perioada de minim 30 de zile calendaristice intre publicarea a anuntului de intentie si publicarea de participare pentru contractele de servicii.In aceasta etapa nu se vor trimite oferte sau solicitari de informatii.
Formular G3-ACP-1.2 Document public ce urmeaza a fi completat de catre Autoritatea Contractanta Utilizare obligatorie pentru procedurile de ofertare de servicii in valoare de 200.000 de Euro sau mai mult

ANUNT DE PARTICIPARE PENTRU ACHIZITII PUBLICE DE SERVICII

<Titlul contractului> <Localizare Localitate/judet/regiune/ tara >

345

1. Referinta de publicare < Referinta de publicare corespunzatoare anuntului de intentie pentru contracte de servicii > 2. Procedura <Restransa> 3. Program <Programul SAPARD> 4. Finantare < SAPARD > 5. Autoritatea Contractanta <Beneficiarul public al programului SAPARD (Nume, adresa, telefon, fax, e-mail) >

SPECIFICATII CONTRACT
6. Natura contractului < Studiu de fezabilitate sau Proiect tehnic sau/ Asistenta tehnica sau Cursuri de perfectionare sau Audit, etc > 7. Descrierea contractului < Se recomanda maxim 10 randuri > 8. Numarul si titlul loturilor < Daca este cazul > 9. Bugetul maxim < Suma > Euro sau ROL < suma > 10. Scopul serviciilor suplimentare < Daca este cazul >

CONDITII DE PARTICIPARE 11. Eligibilitate Participarea este deschisa tuturor persoanelor fizice si juridice din Romania, tarile membre UE si tarile mentionate in MAFA, Sectiunea A, articolul 14, paragraful 2.7 (vezi Formularul G3-ACP 02 Partea Comuna). (vezi de asemenea, punctul 28 de mai jos). 12. Candidatura Sunt eligibile toate persoanele fizice si juridice (mentionate anterior la punctul 11) sau grupurile (asociatii) de asemenea persoane (consortiile). Un consortiu poate fi o grupare permanenta, constituita legal sau o grupare constituita neoficial pentru o anumita procedura de ofertare. Toti membrii unui consortiu (si anume conducatorul si toti ceilalti parteneri) sunt raspunzatori solidar si individual in fata Autoritatii Contractante. Participarea unei persoane fizice sau juridice neeligibile (mentionata la punctul 11) va duce la eliminarea automata a persoanei respective. In particular, daca persoana neeligibila apartine unui consortiu, intreg consortiul va fi eliminat. 13. Numar de candidaturi Ofertantii (inclusiv firme care apartin aceluiasi grup legal, alti membri ai aceluiasi consortiu si
346

subcontractanti) trebuie sa depuna o singura candidatura pentru contractul curent [lot], indiferent de forma de participare (ofertant individual sau conducatorul/partenerul unui consortiu ofertant). In cazul in care o persoana fizica sau juridica depune mai mult de o candidatura, vor fi eliminate toate candidaturile in care persoana respectiva a participat (candidatura=cerere de ofertare Formular G3ACP 1.3) 14. Interzicerea colaborarii (aliantelor) in cadrul listei scurte Orice oferta primita, care cuprinde alte firme decat cele mentionate in formularele cererilor de ofertare incluse in lista scurta, va fi exclusa din aceasta procedura de ofertare restransa. Candidatii inclusi in lista scurta nu pot colabora si nu pot subcontracta unul altuia pentru contractul avut in vedere. Candidatii de pe lista scurta nu pot forma aliante sau subcontracta unii cu ceilalti pentru contractul in cauza. 15. Motive de excludere Ofertantii trebuie sa declare ca nu se incadreaza in nici una din categoriile de excludere mentionate in sectiunea 5, punctul 5.3 Motive de excludere- Partea comuna a acestui Manual si in Sectiunea 11 Clauze etice. 16. Subcontractare < Se specifica daca este sau nu permisa subcontractarea si, daca da, se va preciza procentul maxim din valoarea contractului care se poate subcontracta > 17. Numarul de candidati ce vor fi inclusi in lista scurta Pe baza cererilor primite, cel putin 4 si cel mult 8 candidati vor fi invitati sa depuna oferte detaliate pentru acest contract.

PROGRAMARE PROVIZORIE 18. Data provizorie pentru invitarea la licitatie < Data > 19. Data provizorie de incepere a contractului < Data > 20. Durata initiala a contractului si posibile extinderi < A se specifica > CRITERIILE DE SELECTIE SI ADJUDECARE 21. Criterii de selectie 1) Situatia economica si financiara a candidatului(lor) [bazata pe punctul 3 al formularului cererii de ofertare- G3-ACP 1.3] (a) <criteriul(criteriile) de referinta> (ex. Cifra de afaceri anuala a candidatului(lor) trebuie sa depaseasca de 5 ori bugetul maxim al contractului) (b) etc 2) Experienta profesionala a candidatului (lor) [bazata pe punctele 4 si 5 ale formularului cererii de ofertare- G3-ACP 1.3] (a) < criteriul(criteriile) de referinta > (ex. Cel putin 20% din intreg personalul care va lucra permanent pentru candidati este angajat in prezent in domenii legate de acest contract) (b) etc 3) Capacitatea tehnica a candidatului(lor) [bazata pe punctele 5 si 6 ale formularului cererii de ofertare- G3-ACP 1.3]
347

(a) < criteriul(criteriile) de referinta > (ex. (toti) candidatul(candidatii) au lucrat in ultimii trei ani in cel putin un proiect major din domenii care au legatura cu acest contract) (b) etc 22. Criterii de adjudecare Corespund criteriilor mentionate in dosarul de licitatie anexat scrisorii de invitatie la licitatie care va fi trimisa candidatilor mentionati in lista scurta (Grila de conformitate administrativa, Grila de evaluare).

CERERI DE FINANTARE 23. Termenul limita pentru depunerea cererilor de finantare < Se va specifica ora si data acestea trebuie sa fie la ora de incheiere a programului unei zile de lucru la cel putin 30 de zile calendaristice de la data publicarii acestui anunt de participare referitor la achizitiile de servicii > (ex. 16:00 Ora Central Europeana/Romaniei, la data <data>) Orice cerere de ofertare primita dupa acest termen limita nu va fi luata in considerare. 24. Formatul cererii de ofertare si toate detaliile care trebuie puse la dispozitie Cererile de ofertare trebuie depuse folosind formularul standard de cerere de ofertare, (Formular G3-ACP-1.3) al carui format si instructiuni trebuie urmate cu strictete. Orice cerere de ofertare care nu respecta aceste prevederi va fi eliminata automat. Orice documentatie suplimentara (brosura, scrisoare, etc.) trimisa impreuna cu o cerere de ofertare nu va fi luata in considerare. 25. Modalitatea de depunere a cererilor de ofertare Cererile de ofertare trebuie depuse exclusiv Autoritatii Contractante: FIE prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire (serviciul oficiului postal) catre: < Adresa Autoritatii Contractante > FIE prin inmanare propriu-zisa (inclusiv prin serviciile de curierat) direct Autoritatii Contractante obtinand in schimb un numar de inregistrare datat si semnat de catre: <Adresa Autoritatii Contractante> Titlul contractului si Referintele de publicare (vezi punctul 1 de mai sus) trebuie sa fie mentionate clar pe plicul care contine cererea de ofertare si trebuie mentionate intotdeauna in orice corespondenta ulterioara adresata Autoritatii Contractante. Cererile de ofertare depuse in alte conditii nu vor fi luate in considerare. 26. Informatii suplimentare <Daca este cazul> 27. Data publicarii anuntului de intentie la contract < Data trebuie sa fi fost cu cel putin 30 de zile calendaristice inainte de publicarea anuntului de participare referitor la achizitia respectiva de servicii > 28. Baza legala < Acordul Multianual de Finantare semnat intre Comisia Comunitatii Europene, in numele Comunitatii Europene si Romania, Sectiunea A, Articolul 14, paragraf 2.6 si Sectiunea B, Articolul 4, paragraf 2(e) si 2(k) >

348

< SEC Manual cu instructiunile de adjudecare a contractelor pentru executarea de lucrari, achizitii bunuri si prestari servicii incheiate in scopuri de cooperare a Comunitatii cu tarile terte adoptat de Comisia Europeana pe 10 noiembrie 1999 >. < Pentru regula de origine se va mentiona Protocolul nr.4 privind definirea notiunii de produse originare si metodele de cooperare administrativa/Codul vamal european >

Formular G3-ACP-1.3
Uz obligatoriu pentru ofertele de contracte de servicii de 200 000 Euro sau mai mult

CERERE DE OFERTARE PENTRU CONTRACTELE DE SERVICII FINANTATE DE COMISIA EUROPEANA

Anuntul de participare: < Referinta de publicare > <Titlul contractului>

Numarul si titlul lotului: <daca este cazul> Pentru fiecare cerere de ofertare trebuie puse la dispozitie un original semnat si trei copii. Daca exista mai multe loturi, pentru fiecare lot trebuie depusa o cerere de ofertare separata (1 original si 3 copii).

349

1 Nume(le) ofertantului(lor) Conducator * Partner 2* Etc *

Depus de catre Nationalitate* *

*liniile aditionale pentru parteneri se adauga/sterg, dupa caz. A se retine ca pentru acest formular de cerere de ofertare un subcontractant nu este considerat ca fiind partener. Daca aceasta cerere de ofertare este depusa de catre un ofertant individual, numele ofertantuluii trebuie completat la linia Conducator (iar toate celelalte linii trebuie sterse) * *Tara in care este inregistrat candidatul 2 PERSOANA DE CONTACT (pentru aceasta cerere de finantare) Nume Organizatie Adresa Telefon Fax e-mail

350

SITUATIA ECONOMICA SI FINANCIARA

Va rugam sa puneti la dispozitie urmatoarele date financiare din bilanturile dumneavoastra anuale auditate. Daca datele auditate nu sunt inca disponibile, va rugam sa puneti la dispozitie ultimele estimari, mentionand clar care sunt acestea. Datele din toate coloanele tabelului trebuie sa aiba aceiasi baza pentru a permite realizarea unei comparari directe intre ani (sau, daca baza s-a schimbat, trebuie data o explicatie a acestei schimbari intr-o nota la sfarsitul tabelului). Date financiare Conducator
*

n-2

n-1

Cifra de afaceri anuala (EURO sau ROL) Profitul anual din activitatea de exploatare (EURO sau ROL) Datorii: (total datorii / capital permanent)

Partner 2 *

Cifra de afaceri anuala (EUROsau ROL) Profitul anual din activitatea de exploatare (EURO sau ROL) Datorii: (total datorii / capital permanent)

Etc * se introduce numele candidatului in prima coloana, adaugand / stergand, dupa caz, liniile aditionale pentru parteneri. Daca aceasta cerere de ofertare este depusa de un ofertant individual, numele ofertantului trebuie completat la linia Conducator (iar toate celelalte linii trebuie sterse)

351

4 RESURSE DE PERSONAL Va rugam sa puneti la dispozitie urmatoarele date referitoare la personalul Dv. pentru anul curent si ultimii doi ani. Forta de munca (nr. mediu) Total n-2 n-1 n

Total pentru domeniile care au legatura cu acest contract

Total

Total pentru domeniile care au legatura cu acest contract

Total

Total pentru domeniile care au legatura cu acest contract

Conducator* Personal permanent Alt personal Partner 2* Personal permanent Alt personal Etc .

* se introduce numele ofertantului in prima coloana, adaugand / stergand, dupa caz, liniile aditionale pentru parteneri. Daca aceasta cerere de ofertare este depusa de un ofertant individual, numele ofertantului trebuie completat la linia 'Conducator' (iar toate celelalte linii trebuie sterse) personalul angajat permanent direct de catre ofertant (cu contracte pe termen nedefinit) alt personal neangajat direct de catre ofertant pe baze permanente (cum ar fi, cu contracte pe termen limitat)

352

DOMENII DE SPECIALIZARE

Va rugam sa utilizati tabelul de mai jos care are drept scop indicarea specializarilor relevante pentru acest contract pentru fiecare candidat, utilizand denumirea acelor specializari ca titlu de rand, iar numele candidatului(lor) ca titlu de coloana. Mentionati specializarea(rile) fiecarui ofertant printr-un semn ( ) in casuta corespunzatoare acelor specializari in care ofertantul are experienta semnificativa. [Maxim 10 specializari] Conducator Partner 2 Partner 3 Etc Specializare relevanta 1 Specializare relevanta 2 Etc se adauga / sterg, dupa caz, liniile si/sau randurile aditionale. Daca cererea de ofertare este depusa de catre un candidat individual, numele cofertantului individual trebuie completat in linia 'Conducator' (iar toate celelalte coloane trebuie starse) 6 EXPERIENTA

Va rugam sa completati un tabel folosind formatul de mai jos pentru a rezuma proiectele majore relevante pentru acest contract derulate in ultimii 3 ani de catre ofertant (i). Numarul referintelor puse la dispozitie nu trebuie sa depaseasca cifra de 15 pentru intreaga cerere de finantare Ref # (maxim 15) Titlul proiectului <Nume ofertant > Tara Valoarea Ponderea Numarul de Numele Originea Data Numele totala a derulata de persoanl clientului fondurilor (incepere/finalizare) partenerilor, daca proiectului catre asigurat exista (euro sau candidat rol) (%) Descriere detaliata a proiectului Tipul de servicii asigurate

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina:29 din 354 Data: 20.06.2002 Autorizat:Director General

7 DECLARATIE (DECLARATII) Ca parte a cererii de ofertaere fiecare ofertant, inclusiv fiecare partner al unui consortiu, trebuie sa depuna o declaratie scrisa utilizand formatul de mai jos. [Pentru consortii, declaratia Conducatorului trebuie semnata in original, iar cele ale altor parteneri pot fi copii trimise prin fax]. [ Pe hartie cu antet ] <Data> <Numele si adresa Autoritatii Contractante vezi punctele 5 & 25 ale anuntului de participare> Referinta dvs: < Referinta de publicare > Stimate(a) Domn/Doamna, Ca raspuns la anuntul dvs. de participare < Referinta de publicare >, va confirmam ca intentionam sa depunem o oferta pentru [Lotul nr] din contractul de mai sus, daca vom fi invitati. In consecinta, < nume candidat >declaram ca: Facem aceasta cerere de ofertare in numele nostru propriu si [ pe baze individuale]* / [ ca partener al consortiului condus de < numele conducatorului / al nostru > ]* pentru acest contract [Lot nr.]. Confirmam ca nu mai participam la nici o alta cerere de ofertare pentru acest contract [Lot nr.], indiferent de forma cererii (ca partener - inclusiv conducator intr-un consortiu sau ca subcontractant al oricarui candidat); Nu ne aflam in nici una din situatiile care ne exclud de la participarea la contract care sunt enumerate in Sectiunea 5 Criterii de eligibilitate si motive de excludere Partea comuna a acestui Manual; Consimtim sa ne supunem clauzelor de etica prevazute in Sectiunea 11 Clauze etice Partea comuna a acestui Manual si, in particular, nu avem nici un potential conflict de interese sau orice relatie cu alti candidati sau alte parti implicate in procedura de ofertare la momentul depunerii acestei cereri de ofertare;

Vom informa imediat Autoritatea Contractanta daca va aparea o schimbare a circumstantelor mentionate mai sus in orice stadiu al implementarii contractului, si
Recunoastem si acceptam conditia conform careia orice informatie falsa sau incompleta deliberat pusa la dispozitie in acest formular de cerere de finantare poate duce la excluderea noastra din acest contract si din alte contracte finantate de Comunitatea Europeana.

Cu stima, Numele si pozitia reprezentantului autorizat al ofertantului <Semnatura reprezentantului autorizat al ofertantului> Stampila * Se sterge, dupa caz

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina:30 din 355 Data: 20.06.2002 Autorizat:Directorul General

0FORMULAR G3-ACP 1.4

LISTA LUNGA
Titlul contractului : Formularul standard al cererii de ofertare este completat corespunzator? (Da/Nu) Conducator Nr. Cerere de finantare Nume (Nationalitate) Nationalitate este eligibila? (Da/Nu) Se incadreaza in termenul limita? (Da/Nu) Alti membri ai grupului, daca exista Nume (Nationalitate) Nationalitatea solicitantului (grupului) Referinta de publicare: A(daugat)/E(limina t)/R(etinut) dupa i Inclus in lista scurta? (Da/Nu) Capacitate tehnica? (OK/a/b/) Comentarii

1 2 3 4 5 6 7 8 9 ... Numele Presedintelui Semnatura Presedintelui Data

Capacitate economica si financiara? (OK/a/b/) Experienta profesionala? (OK/a/b/)

Declaratii? (Da/Nu)

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 31din 356 Data: 20.06.2002 Autorizat:Directorul General

Formular G3-ACP 1.5

RAPORTUL LISTEI SCURTE

REFERINTA DE PUBLICARE: ____________________ Numarul si titlul lotului: _____________________________ Continut: Programare Observatori Evaluare Concluzii Semnaturi Lista lunga Declaratia de impartialitate si confidentialitate a membrilor Comisiei de intocmire a listei scurte

Anexe:

1.

Programare DATA Termenul limita pentru depunerea cererilor de ofertare Intalnirile prevazute in lista scurta ORA LOCALIZARE

2.

Observatori Nume Reprezentand

3.

Evaluare

< Numar, N > cereri de ofertare au fost primite. Comisia de intocmire a listei scurte a identificat toate cererile de ofertare care au fost primite inainte de termenul limita, care au fost corespunzatoare din punct de vedere administrativ, care au fost depuse de solicitanti cu nationalitate eligibila si care cuprindeau declaratii semnate din partea conducatorului si a tuturor partenerilor (daca exista), asa cum este inregistrat in lista lunga atasata. Toti membrii Comisiei de intocmire a listei scurte si toti observatorii au semnat declaratiile de impartialitate si confidentialitate, care sunt anexate la acest raport.

31

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 32din 357 Data: 20.06.2002 Autorizat:Directorul General

Comisia de intocmire a listei scurte a aplicat apoi acestor cereri de finantare urmatoarele criterii de selectie, asa cum este mentionat in anuntul de participare: Situatia economica si financiara: Experienta profesionala: Capacitatea tehnica: Rezultatele acestei examinari sunt prezentate in lista lunga anexata. [Daca numarul cererilor de ofertare eligibile care indeplinesc criteriile de selectie este mai mic de 4] Au existat mai putin de patru cereri de ofertare eligibile care au indeplinit toate criteriile de selectie. In consecita, urmatorii ofertanti suplimentari au fost selectati de la sursa(le) identificata(e): Numarul cererii de finantare N+1 N+2 N+3 Toti acesti ofertanti suplimentari indeplinesc criteriile de selectie. ] Nume solicitant Sursa

[Daca numarul de cereri de ofertare eligibile care indeplinesc toate criteriile de selectie este mai mare de 8:]
Au existat mai mult de opt cereri de ofertare eligibile care au indeplinit toate criteriile de selectie. In consecinta, pentru a identifica cele mai bune opt cereri de ofertare pentru procedura de ofertare au fost reexaminate punctele tari si punctele slabe ale acestor ofertanti. In baza acestei reexaminari, urmatorii ofertanti nu au fost inclusi in lista scurta: Numarul cererii de ofertare Nume solicitant Motivul pentru care nu au fost inclusi lista scurta finala

Lista scurta finala rezultata contine < numar > candidati. ] 4. Concluzii Candidatii inclusi in lista scurta

32

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 33din 358 Data: 20.06.2002 Autorizat:Directorul General

Numarul cererii de ofertare

Numele candidatului inclus in lista scurta

Adresa, telefon, fax

5.

Semnaturi Nume Semnatura

Presedinte Secretar Evaluatori

Formular G3-ACP 1.6

33

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 34din 359 Data: 20.06.2002 Autorizat:Directorul General

SCRISOARE CATRE CANDIDATII CARE NU AU FOST INCLUSI IN LISTA SCURTA

Circulatia acesteia este restrictionata Autoritatii Contractante si destinatarului urmarindu-se protejarea secretului individual ,privat, comercial si industrial - A se utiliza obligatoriu pentru procedurile de ofertare pentru servicii cu valoare de 200 000 Euro sau mai mult < Antetul Autoritatii contractante > < Data > < Conducator > < Adresa > Autoritatea Contractanta: < Referinta de publicare > / < Numarul scrisorii > < Titlul contractului >, < Loclizare > Stimate Domn / Doamna Va multumim pentru solicitarea dvs. de a participa la contractul sus mentionat. Va informam cu regret ca cererea dvs. de finantare nu a fost inclusa in lista scurta aferenta licitatiei pentru acest contract, din urmatorul (urmatoarele) motiv(e): cererea dvs. a fost depusa dupa termenul limita de depunere ; cererea dvs. nu a respectat formatul standard al cererii de ofertare si/sau instructiunile cuprinse in acesta; cererea dvs. a inclus un candidat a carui nationalitate nu corespunde nici unuia din statele membre ale UE sau tarilor candidate la progarmul SAPARD ; s-a considerat ca cererea dvs. nu satisface criteriul privind situatia economica si financiara (in particular, < Criteriul 1a/1b/ >) precum si cele ale candidatilor inscrisi in lista scurta ; s-a considerat ca cererea dvs. nu satisface criteriul de experienta profesionala (in particular, < Criteriul 2a/2b/ >) precum si cele ale candidatilor inscrisi in lista scurta ; s-a considerat ca cererea dvs. nu satisface criteriul de capacitate tehnica (in particular, < Criteriul 3a/3b/ >) precum si cele ale candidatilor inscrisi in lista scurta ; Va aducem la cunostinta ca am primit < numarul de cereri de ofertare > cereri de ofertare ca raspuns la anuntul de participare, din care < numarul cererilor incluse in lista scurta > au fost incluse in lista scurta. Lista scurta este publicata pe pagina de Internet (http://europa.eu.int/comm/europeaid/index_en.htm) si mass-media locala (a se mentiona). Desi, cu acesta ocazie, noi nu am acceptat candidatura dumneavoastra, avem incredere ca dumneavoastra veti continua sa participati la alte initiative finantate din fonduri UE. Cu stima, Nume/Prenume: Functia: Semnatura: Stampila

34

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 35din 360 Data: 20.06.2002 Autorizat:Directorul General

FORMULAR G3-ACP 1.7 Document ce urmeaza a fi completat de catre Autoritatea Contractanta . Va fi facut public dupa ce invitatiile la licitatie au fost trimise candidatilor inclusi in lista scurta . Utilizare obligatorie pentru procedurile de ofertare de servicii in valoare de 200.000 de euro sau mai mult

ANUNTUL LISTEI SCURTE PENTRU CONTRACTELE DE SERVICII

<Titlul contractului> < Localizare localitate/judet/regiune/tara > Referinta de publicare < Referinta de publicare > Data publicarii anuntului de participare < Data > Numarul si titlul lotului < Daca este cazul > Procedura <Restransa> Numarul cererilor ofertare primite < Numar > Numele candidatilor inclusi in lista scurta < Lista numerotata, in ordine alfabetica, iar in cazul unui consortiu numele conducatorului se scrie cu caractere bolduite>

Formular G3-ACP 1.8

< Antetul Autoritatii Contractante >

35

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 36din 361 Data: 20.06.2002 Autorizat:Directorul General

INVITATIE LA OFERTARE < Titlul contractului >, < Localizare >, [ LOT NUMAR < numar > ]
< Data > < Adresa potentialului candidat > Referinta noastra: < Referinta de publicare > / < Numarul candidatului > / < Numarul lotului, daca este cazul> Stimate <Numele persoanei de contact> Avem placerea de a va informa ca [ firma dumneavoastra / consortiul condus de catre dumneavoastra ] este invitat(a) sa participe la o procedura de oferta restransa /simplificata (dupa caz) pentru contractul de mai sus. Dosarul de licitatie complet este anexat la aceasta scrisoare. Aceasta include: A. Instructiuni catre ofertanti B. Proiectul Acordului de Contract si Conditiile Speciale cu anexele: C. Conditii Generale pentru contractele de servicii ; Termenii de Referinta; Organizare si Metodologie (Document ce trebuie depus de ofertant in conformitate cu modelul furnizat); Expertii cheie (inclusiv modelele pentru lista de sinteza a expertilor cheie si CV-urile acestora) Detalierea bugetului si previziunea fluxului de numerar (Va fi depus de catre ofertant ca si Oferta financiara utilizandu-se formatul furnzat) ] Alte informatii: Anuntul privind lista scurta (nu se aplica in cazul procedurii simplificate) Grila de conformitate administrativa

[ Pentru contractele pe baza de plati:

Grila de evaluare D. Formularul de depunere a ofertei Pentru detalii complete referitoare la procedura de licitatie, se va consulta Manual de instructiuni G3-ACP volumele 1 si 2 (Partea comuna si Servicii). Asteptam primirea ofertei dumneavoastra la adresa mentionata in Instructiunile pentru ofertanti inainte de < data si ora datei limita, cel putin 50 de zile dupa data acestei scrisori si la inchiderea activitatii unei zi de lucru in cazul procedurii restrictive, respectiv cel putin 30 zile in cazul procedurii simplificate>. Daca luati decizia de a nu depune oferta, va suntem recunoscatori daca ne-ati putea informa in scris desprea aceasta, indicand motivele deciziei dumneavoastra. Cu stima, Nume/Prenume: Functia: Semnatura: Stampila Formular G3-ACP 1.9

INSTRUCTIUNI PENTRU OFERTANTI

36

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 37din 362 Data: 20.06.2002 Autorizat:Directorul General

REFERINTA DE PUBLICARE: ____________________ Pentru a-si depune ofertele, ofertantii trebuie sa respecte toate instructiunile, formularele, termenii de referinta, prevederile contractului si specificatiiile cuprinse in acest dosar de licitatie. Orice oferta depusa dupa termenul limita specificat si/sau care nu contine toate informatiile si documentatia solicitate va fi respinsa. [Cum se completeaza aceste instructiuni standard pentru ofertanti: Elementele notate in parantazele de tipul <> se completeaza cu informatiile indicate, corespunzator fiecarei proceduri de ofertare. Frazele cuprinse in parantezele de tipul [ ] se includ doar daca este cazul, in timp ce paragrafele colorate cu gri se amendeaza doar in cazuri exceptionale, in functie de cerintele diferitelor proceduri de ofertare. Orice alte parti ale acestor instructiuni standard nu vor fi modificate in nici o circumstanta. Va rugam sa stergeti acest paragraf si toate parantezele de acest tip in versiunea finala a fiecarui set de instructiuni pentru ofertanti.] 1. Servicii ce urmeaza a fi asigurate Serviciile solicitate de catre Autoritatea Contractanta sunt descrise in Termenii de referinta. Acestea sunt cuprinse in Anexa II a proiectului de contract, care formeaza Partea B a acestui dosar de licitatie. 2. Programare DATA Termenul limita pentru solicitarea oricaror clarificari din partea Autoritatii Contractante < Minimum 21 zile inainte de termenul limita de depunere a ofertelor> < Data / Nu se aplica > < Data / Nu se aplica > < Minimum 11 zile inainte de termenul limita de depunere a ofertelor> < Data > < Data >

ORA* < Ora >

Vizita pe teren (daca este cazul) Intalnire pentru clarificari (daca este cazul) Ultima data la care sunt date clarificarile din partea Autoritatii Contractante

< Ora / Nu se aplica > < Ora / Nu se aplica > -

Termenul limita pentru depunerea ofertelor Data de finalizare a evaluarii ofertelor tehnice Interviuri (daca exista) Anuntarea ofertantului castigator in privinta adjudecarii

< Ora > -

< Data / Nu se aplica > < Cel tarziu 90 de zile dupa termenul limita de depunerea ofertelor >

37

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 38din 363 Data: 20.06.2002 Autorizat:Directorul General

Semnarea contractului

< Cel mult 150 de zile dupa termenul limita de depunere a ofertelor > < Data >

Data de incepere a derularii contractului

* Toate orele corespund fusului orar al zonei din care face parte tara Autoritatii Contractante, respectiv Romania Data provizorie 3. a) Participare si subcontractare Participarea la aceasta licitatie este deschisa doar candidatilor inclusi in lista scurta in cazul procedurii restranse(asa cum este mentionat in anuntul listei scurte in Partea C a acestui dosar de licitatie). In cazul procedurii simplificate participarea la aceasta licitatie este deschisa candidatilor invitati de Autoritatea contractanta. Ofertele trebuie depuse de catre acelasi prestator de servicii sau consortiu care a depus formularul de cerere de finantare pe baza caruia a fost inclus in lista scurta si caruia ii este adresata srisoarea de invitatie la licitatie in cazul procedurii restranse. Nu este permisa in nici un caz nici o schimbare a identitatii sau componentei ofertantului. In cazul procedurii simplificate ofertele trebuie depuse de catre prestatorul de servicii invitat. Prestatorilor de servicii sau consortiilor incluse in lista scurta /invitati nu li se permite sa formeze aliante cu nici o alta firma sau sa subcontracteze unul altuia, in scopul acestui contract;

b)

c)

[Daca este permisa subcontractarea: d) Subcontractarea este singura forma de colaborare cu firme care nu au fost incluse in lista scurta/invitate si doar cu conditia ca ofertantul sa declare explicit ca este singura parte care va fi raspunzatoare pentru contract. Daca ofertantul intentioneaza sa subcontracteze una sau mai multe parti ale contractului de servicii, aceasta trebuie declarata clar in oferta; Chiar daca subcontractarea este permisa, candidatul inclus in lista scurta/invitat trebuie sa desfasoare singur cea mai mare parte a serviciilor. Valoarea partii subcontractate din servicii nu trebuie sa depaseasca <se insereaza valoarea, de pana la 30%> din valoarea contractului; Toti subcontractantii trebuie sa fie eligibili pentru contract. Daca identitatea potentialului subcontractant aste deja cunoscuta la momentul depunerii ofertei, ofertantul trebuie sa dea o declaratie in care sa garanteze eligibilitatea subcontractantului. Daca orice subcontractant nu indeplineste criteriile de eligibilitate, oferta trebuie respinsa. Daca identitatea subcontractantului nu este cunoscuta la momentul depunerii ofertei, orice subcontract trebuie adjudecat in conformitate cu Articolul 4 al Conditiilor Generale ale contractului.

e)

f)

] [Daca subcontractarea nu este permisa: g) Subcontractarea nu este permisa.

38

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 39din 364 Data: 20.06.2002 Autorizat:Directorul General

] 4. Continutul ofertelor

Fiecare oferta trebuie sa cuprinda o Oferta tehnica si o Oferta financiara, acestea depunandu-se separat (vezi clauza 8). Fiecare oferta tehnica si financiara trebuie sa contina un original, marcat clar "Original", si <numar> de copii, fiecare marcate "Copie". Daca procedura de ofertare este divizata in loturi, ofertantul trebuie sa depuna o oferta separata (si anume, Oferta tehnica si separat Oferta financiara) pentru fiecare lot. 4.1 Oferta tehnica

Oferta tehnica trebuie sa includa urmatoarele documente: (1) Formular de depunere a ofertei (inclus in acest dosar de licitatie) care cuprinde : declaratie de intentie din partea ofertantului in care acesta se angajeaza sa asigure serviciile in conformitate cu prevederile stabilite in dosarul de licitatie in cazul unui consotiu, un document prin care fiecare partener al consortiului trebuie sa accepte raspunderea solidara si individuala cu ceilalti parteneri ai consortiului pentru executia contractului si sa dea un mandat conducatorului, permitandu-i sa semneze in numele acestuia. declaratie (din partea fiecarui partener al consortiului, in cazul unui consortiu) pe propria raspundere avand acelasi scop ca si cea facuta in cererea de ofertare, confirmand ca ofertantul nu a ajuns intre timp in vreuna dintre cauzele de excludere pentru aceasta procedura de licitatie.

(2) (3)

Organizare si metodologie (Va deveni Anexa III a contractului). Se va elabora de catre ofertant utilizand formatul din Anexa III a proiectului de contract. Expertii principali (Va deveni Anexa IV a contractului). Expertii principali si cei a caror implicare este considerata ca fiind esentiala pentru indeplinirea obiectivelor contractului. Pozitiile si responsabilitatile acestora sunt definite in Termenii de referinta din Anexa II a proiectului de contract si sunt subiectul evaluarii in conformitate cu grila de evaluare din Partea C a acestui dosar de licitatie. [De asemenea, acestia pot fi chemati la un interviu de catre Comisia de evaluare.] Anexa IV a proiectului de contract cuprinde formularele care trebuie completate de catre ofertant, incluzand:

lista cu numele expertilor principali; CV-ul fiecarui expert principal. CV-urile nu trebuie sa depaseasca 3 pagini fiecare si nu trebuie furnizat mai mult de un CV pentru fiecare pozitie identificata in Termenii de Referinta. Calificarea si experienta fiecarui expert principal trebuie sa fie in deplina concordanta cu profilele indicate in Termenii de referinta. Toti expertii principali trebuie sa aiba nationalitatea unuia din statele membre UE sau ale tarilor candidate SAPARD mentionate in MAFA, Sectiunea A, Articolul 14, paragraful 2.7 (Formular G3-ACP 02).

39

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 40din 365 Data: 20.06.2002 Autorizat:Directorul General

(4)

Declaratia de exclusivitate si disponibilitate (utilizand modelul inclus in formularul de depunere a ofertelor) semnata de catre fiecare expert principal, scopul acesteia fiind dupa cum urmeaza: a) Expertii principali propusi in oferta trebuie sa nu faca parte din nici o alta oferta depusa pentru aceiasi procedura de licitatie. De aceea, acestia trebuie sa se angajeze exclusiv pentru acea oferta. Fiecare expert principal trebuie, de asemenea, sa se angajeze ca este disponibil, capabil si dispus sa lucreze pentru toata perioada de pe parcursul implementarii contractului asa cum se indica in Termenii de Referinta si/sau in Organizare si metodologie.

b)

Orice expert implicat intr-un proiect finantat de Comunitatea Europeana, a carui activitate in contractul respectiv nu se va sfarsi inainte de data stabilita pentru inceperea activitatii sale in acest contract, nu trebuie sa fie propus pentru acest contract in nici o circumstanta
Daca un expert principal, cu acordul sau, a fost propus de mai mult de un ofertant, ofertele respective pot fi respinse. Expertul respectiv va fi exclus din aceasta procedura de ofertare si, de asemenea, poate fi exclus si din alte contracte finantate de CE. In cazul in care un expert principal nu va fi disponibil la momentul stabilit pentru inceperea activitatii sale, oferta respectiva poate fi respinsa, iar expertul respectiv va fi exclus din aceasta oferta si poate fi exclus si din alte oferte si contracte ale CE. Avand in vedere ca o firma este selectata, in parte, in urma evaluarii expertilor principali prezentati in oferta, Autoritatea Contractanta asteapta ca acest contract sa fie executat de respectivii experti. Avand in vedere ca data de incepere a activitatii expertilor este mentionata in dosarul de licitatie, Autoritatea Contractanta va lua in considerare substituiri facute dupa termenul limita de depunerea ofertelor doar in cazul unor intarzieri neasteptate a datei de incepere sau in cazuri exceptionale datorita incapacitatii unui expert principal din motive de sanatate sau din motive de forta majora, sau datorita unor circumstante care pot justifica substituirea si care nu vor avea nici un efect asupra selectarii celei mai avantajoase oferte din punct de vedere economic. Nu vor fi acceptate ca motive pentru substituirea expertilor principali dorinta unui ofertant de a folosi un expert la un alt proiect sau schimbarea opiniei din partea unui expert referitor la contract.

40

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 41din 366 Data: 20.06.2002 Autorizat:Directorul General

4.2

Oferta financiara

[Contracte bazate pe pret global: In oferta financiara trebuie sa fie specificat pretul total al ofertei de prestare a serviciilor in euro sau in rol, in conformitate cu oferta tehnica. Nu este solicitata nici o alta detaliere. In consecinta, oferta financiara trebuie sa cuprinda o singura foaie de hartie cu urmatorul continut: "Ref: <cea mentionata in scrisoarea de invitatie la licitatie > Titlul contractului: < Titlul contractului > Titlul lotului: < Titlul lotului, daca este cazul > Pretul global al ofertei depuse de catre < numele ofertantului > ca raspuns la procedura de ofertare mentionata mai sus este < suma > euro sau rol." Acest document trebuie semnat de catre aceiasi persoana care a semnat si formularul de depunere a ofertei corespunzatoare de prestari servicii. ] [Contracte bazate pe plati: Oferta financiara trebuie prezentata in euro sau in rol si trebuie sa includa urmatoarele documente (utilizand modelele incluse in Anexa V din partea B a acestui dosar de licitatie: (1) (2) Structura bugetului Previzionarea fluxului de numerar

In plicul in care este depusa oferta financiara trebuie inclusa alaturi de versiunea scrisa si o discheta care contine versiunea electronica a ofertei financiare. ] Ofertantilor li se reaminteste ca bugetul maxim disponibil pentru acest contract, asa cum este specificat in anuntul de participare, este de <suma> rol. Acordurile referitoare la impozite si taxe vamale sunt specificate in Conditiile Speciale ale proiectului de contract, Partea B a acestui dosar de licitatie. 5. Solutii alternative

Orice solutie alternativa nu va fi luata in consideratie. 6. Perioada de valabilitate a ofertelor

Ofertantii sunt obligati sa mentina valabilitatea ofertelor timp de 90 de zile de la termenul limita de depunere a ofertelor. In cazuri exceptionale, inainte de expirarea perioadei de valabilitate, Autoritatea Contractanta poate solicita ofertantilor sa

41

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 42din 367 Data: 20.06.2002 Autorizat:Directorul General

extinda aceasta perioada cu un anumit numar de zile, care nu trebuie sa depaseasca 40.
Ofertantul care a castigat trebuie sa isi mentina oferta pentru inca 60 de zile de la data anuntului (notificarii in cazul procedurii simplificate) prin care se anunta ca oferta sa a fost selectata pentru incheierea contractului. 7. Informatii suplimentare inainte de termenul limita pentru depunerea ofertelor

Este necesar ca dosarul de licitatie sa fie suficient de clar astfel incat candidatii invitati la licitatie sa nu mai fie nevoiti sa solicite informatii suplimentare pe parcursul derularii procedurii. Daca Autoritatea Contractanta, fie din initiativa proprie fie ca raspuns la solicitarea unui candidat inclus pe lista scurta sau invitat, ofera informatii suplimentare cu privire la dosarul de licitatie, aceasta trebuie sa trimita in scris asemenea informatii in acelasi timp tuturor celorlalti candidati inclusi in lista scurta/invitati. Ofertantii pot sa depuna intrebarile in scris la urmatoarea adresa si cu cel putin 21 de zile inaintea tremenului limita de depunere a ofertelor, specificand referinta de publicare si titlul contractului: Numele persoanei de contact Adresa Fax nr. E-mail Orice ofertant care incearca sa stabileasca intalniri individuale fie cu Autoritatea Contractanta fie cu Agentia SAPARD pe parcursul licitatiei poate fi exclus din procedura de ofertare. Alternativa 1 Orice clarificare privind dosarul de licitatie va fi comunicata simultan, in scris, tuturor ofertantilor cu cel tarziu 11 zile calendaristice inaintea termenului limita de depunere a ofertelor. Dupa aceasta data nu vor mai fi acordate alte informatii suplimentare referitoare la dosarul de licitatie. Nu sunt prevazute intalniri pentru clarificari. Nu sunt prevazute vizite pe teren. Alternativa 2 O intalnire pentru clarificari va avea loc la data de < Cel mai tarziu cu 21 de zile inainte de termenul limita de depunere a ofertelor > la < ora > la < adresa > pentru a raspunde tuturor intrebarilor inaintate in scris cu privire la dosarul de licitatie sau care vor fi ridicate la intalnire. Pe parcursul intalnirii vor fi intocmite minute, care vor fi communicate impreuna cu orice alte clarificari ca raspuns la solicitarile scrise care nu sunt adresate in timpul intalnirii in scris tuturor ofertantilor cu cel tarziu 11 zile calendaristice inaintea termenului limita de depunere a ofertelor. Dupa aceasta data nu vor mai fi acordate alte clarificari. Toate costurile de participare la aceasta intalnire trebuie suportate de ofertanti.

42

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 43din 368 Data: 20.06.2002 Autorizat:Directorul General

O vizita pe teren va fi organizata la data de < Cel mai tarziu cu 21 de zile inainte de termenul limita de depunere a ofertelor > la < ora > la < adresa > astfel incat ofertantii potentiali sa se familiarizeze cu proiectul si cu conditiile locale. Ofertantul potential trebuie sa scrie in avans la adresa de mai jos pentru a confirma intentia sa de a participa la vizita pe teren. Pe parcursul vizitei pe teren nu vor fi acordate clarificari sau informatii suplimentare cu privire la dosarul de licitatie, acestea vor fi date de catre Autoritatea Contractanta asa cum s-a mentionat anterior. Toate costurile vizitei pe teren trebuie suportate de ofertanti. Nu pot fi permise vizite efectuate de catre un singur potential ofertant pe parcursul licitatiei alta decat vizita pe teren organizata pentru toti ofertantii potentiali. Alternativa 3: O intalnire pentru clarificari va avea loc la data de < Cel putin cu 21 de zile inaintea termenului limita de depunere a ofertelor > la < ora > la < adresa > pentru a raspunde tuturor intrebarilor privind dosarul de licitatie care au fost trimise in scris sau care vor fi ridicate la intalnire. Vor fi intocmite minute pe parcursul intalnirilor, care vor fi comunicate impreuna cu orice clarificari ca raspuns la solicitarile scrise ce nu au fost adresate pe parcursul intalnirii in scris tuturor ofertantilor cu cel tarziu 11 zile calendaristice inainte de termenul limita de depunere a ofertelor. Dupa aceasta data nu vor mai fi acordate alte clarificari. Toate costurile de participare la aceasta intalnire trebuie suportate de ofertanti. Nu este prevazuta nici o vizita pe teren. Nu pot fi permise vizite efectuate de catre un singur potential ofertant pe parcursul licitatiei alta decat cea pentru acesta intalnire pentru clarificari organizata pentru toti ofertantii potentiali. Alternativa 4: Orice clarificare privind dosarul de licitatie va fi comunicata in scris, simultan tuturor ofertantilor cel tarziu cu 11 zile calendaristice inaintea termenului limita de depunere a ofertelor. Dupa aceasta data nu vor mai fi acordate alte clarificari. Nu sunt prevazute intalniri pentru clarificari. O vizita pe teren va fi organizata pe data de < cel putin cu 21 de zile inainte de termenul limita de depunere a ofertalor > la < ora > la < adresa > astfel incat ofertantii potentiali sa se poata familiariza cu proiectul si cu conditiile locale. Ofertantul potential trebuie sa trimita in scris la adresa mentionata anterior, in avans, confirmarea intentiei de a participa la vizita pe teren. Pe parcursul vizitei pe teren nu vor fi acordate informatii sau clarificari suplimentare privind dosarul de licitatie, acestea fiind acordate de catre Autoritatea Contractanta dupa cum s-a mentionat mai sus. Toate costurile vizitei pe teren trebuie suportate de ofertanti. Nu pot fi permise vizite efectuate de catre un singur potential ofertant pe parcursul licitatiei alta decat vizita pe teren organizata pentru toti ofertantii potentiali. 8. Depunerea ofertelor

Ofertele se depun in limba romana astfel incat sa fie primite inainte de termenul limita de depunere a ofertelor specificat in scrisoarea de invitatie la licitatie. Acestea trebuie sa includa formularul de depunere a ofertei, Partea D a acestui dosar de licitatie, si sa fie trimise la urmatoarea adresa:

43

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 44din 369 Data: 20.06.2002 Autorizat:Directorul General

< adresa postala completa > Ofertele trebuie depuse utilizand sistemul cu plic dublu, si anume, intr-un pachet sau plic exterior se introduc doua plicuri sigilate, separate, pe unul fiind mentionat "Plicul A Oferta tehnica ", iar pe celalalt "Plicul B Oferta financiara ". Toate documentele ofertei, altele decat oferta financiara, trebuie depuse in Plicul A. Orice nerespectare a acestor reguli (de ex, plicuri nesigilate sau referiri la pret facute in oferta tehnica) va fi considerata o incalcare a regulilor si va duce la respingerea ofertei. Plicul exterior trebuie sa contina urmatoarele informatii: a) b) c) d) e) adresa la care se depun ofertele indicata mai sus; codul referintei procedurii de ofertare la care raspunde ofertantul (si anume, <referinta de publicatie>); acolo unde este cazul, numarul loturilor pentru care se face oferta; cuvintele "A nu se deschide inainte de sesiunea de deschidere a ofertelor" si <fraza echivalenta in limba locala>; numele ofertantului.

Paginile ofertelor tehnice si financiare trebuie numerotate. 9. Modificarea sau retragerea ofertelor

Ofertantii pot modifica sau retrage ofertele lor printr-un anunt scris transmis Autoritatii contractante inainte de termenul limita de depunere a ofertelor. Dupa termenul limita nici o oferta nu mai poate fi modificata. Orice astfel de modificare sau retragere a ofertei trebuie pregatita si depusa in concordanta cu Clauza 8. Plicul exterior (si plicul interior relevant) trebuie marcat 'Modificare sau 'Retragere' dupa caz. 10. Costurile pregatirii ofertei Nici un cost suportat de catre ofertant in pregatirea si depunerea ofertei nu va fi rambursabil. Toate aceste costuri vor fi suportate de ofertant. In particular, daca expertii propusi au fost intervievati, toate costurile vor fi suportate de ofertant. 11. Proprietatea ofertelor Autoritatea Contractanta are drept de proprietate asupra tuturor ofertelor primite pentru aceasta procedura de ofertare. In consecinta, ofertantii nu au dreptul de a solicita returnarea ofertelor.

44

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 45din 370 Data: 20.06.2002 Autorizat:Directorul General

12. Evaluarea ofertelor 12.1 Evaluarea ofertelor tehnice Calitatea fiecarei oferte tehnice va fi evaluata in concordanta cu criteriile de selectie si ponderea acestora ,asa cum este detaliat in grila de evaluare inclusa in dosarul de licitatie. Nu va fi utilizat nici un alt criteriu de selectie ne inclus in dosarul de licitatie. Criteriile de selectie vor fi examinate in concordanta cu cerintele prescrise in Termenii de referinta. Evaluarea ofertelor tehnice se va realiza conform procedurilor stabilite in Sectiunea 6.11 a acestui manual. 12.1.2 Interviuri Alternativa 1: Comisia de evaluare poate intervieva expertii principali propusi in ofertele respective din punct de vedere tehnic, dupa ce a stabilit concluziile provizorii scrise si inainte de a concluziona evaluarea tehnica. Programarea interviurilor se face asa cum este indicat in Clauza 2. Data si ora unor asemenea interviuri vor fi confirmate sau anuntate ofertantilor cu cel putin zece zile in avans. Daca un ofertant nu pote ajunge la interviu datorita unei forte majore, se va stabili un alt interviu de comun acord cu ofertantul. Daca ofertantul nu poate participa nici la aceasta a doua intalnire, oferta va fi eliminata din procesul de evaluare. Alternativa 2: Comisia de evaluare nu va realiza nici un interviu. 12.2 Evaluarea ofertelor financiare Dupa finalizarea evaluarii tehnice, plicurile continand ofertele financiare aferente ofertelor care nu au fost eliminate in urma evaluarii tehnice, participa la evaluarea financiara (si anume, acelea care au primit un punctaj mediu de cel putin 80 de puncte). Ofertele financiare care au depasit bugetul maxim disponibil pentru contract vor fi eliminate. Prevederile privind cheltuielile neprevazute mentionate in Termenii de referinta si care urmeaza a fi incluse in detalierea bugetului nu vor fi luate in considerare la compararea ofertelor financiare. Orice eroare aritmetica este corectata fara a prejudicia ofertantul astfel incat, acolo unde exista o discrepanta intre rata onorariului si suma totala, rezultata din multiplicarea ratei onorariului cu numarul corespunzator de zile (ore) lucratoare, rata onorariului astfel calculata va prevala, in afara cazului in care in opinia Comisiei de evaluare exista o eroare evidenta in rata onorariului, caz in care suma totala astfel determinata va prevala si rata onorariului va fi corectata. 12.3 Alegerea ofertantului castigator Oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic este stabilita prin ponderarea calitatii tehnice cu pretul, cu o baza de 80/20.

45

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 46din 371 Data: 20.06.2002 Autorizat:Directorul General

12.4 Confidentialitate Intreaga procedura de evaluare, de la elaborarea listei scurte (in cazul procedurii restrictive) sau de la trimiterea invitatiei de participare (in cazul procedurii simplificate) si pana la semnarea contractului, este confidentiala. Deciziile Comisiei de evaluare sunt colective, iar deliberarile sunt tinute in sesiuni inchise. Membrii Comisiei de evaluare au obligatia de a pastra confidentialitatea. Rapoartele de evaluare si consemnarile scrise, in particular, sunt destinate doar utilizarii oficiale si nu pot fi comunicate nici ofertantilor nici altei parti in afara de departamentele autorizate ale Autoritatii Contractanta, Agentia SAPARD, Curtea de conturi, Comitetul de Monotorizare, Autoritatea de Management, Comisia Europeana si Curtea Europeana de Auditori. 13. Clauze etice / Practici de coruptie a) Orice incercare din partea unui ofertant de a obtine informatii confidentiale, de a se angaja in intelegeri ilegale cu competitorii sau de a influenta Comisiei de evaluare sau Autoritatea Contractanta pe parcursul procesului de examinare, clarificare, evaluare sau comparare a ofertelor va duce la respingerea ofertei sale si la penalizari administrative. Ofertantul nu trebuie sa fie afectat de nici un potential conflict de interese si nu trebuie sa aiba nici o legatura particulara cu alti ofertanti sau alte parti implicate in proiect. Comisia Europeana isi rezerva dreptul de a suspenda sau anula finantarea proiectului daca sunt descoperite orice fel de practici de coruptie indiferent de stadiul in care se afla procesul de adjudecare sau pe parcursul implementarii unui contract si daca Autoritatea Contractanta nu reuseste sa ia toate masurile necesare remedierii situatiei. In scopul acestei prevederi, prin practici de coruptie se intelege oferirea unei mite, unui dar, unor sume de bani sau unui comision oricarei persoane pentru a o influenta sau pentru a o rasplati, pentru a realiza sau a se abtine de la orice act referitor la adjudecarea contractului sau la implementarea unui contract deja incheiat cu Autoritatea Contractanta. Ofertele vor fi respinse sau contractele vor fi anulate daca se descopera ca adjudecarea sau executarea unui contract a generat cheltuieli comerciale neobisnuite. Aceste cheltuieli comerciale neobisnuite sunt comisioane nementionate in contractul principal sau care nu rezulta dintr-un contract incheiat corect care se refera la contractul principal, comisioane neplatite in schimbul oricarei serviciu real si legitim, comisioane si taxe de care este scutit intr-un paradis fiscal, comisioane platite unui primitor care nu este clar identificat sau comisioane platite unei companii care are toate aparentele unei companii de fatada. Cantractantii descoperiti ca au platit cheltuieli comerciale neobisnuite pentru proiecte finantate de catre Comunitatea Europeana sunt obligati, in functie de gravitatea faptelor descoperite, sa rezilieze contractele sau sa fie permanent exclusi de la primirea de fonduri de la Comunitatea Europeana. Neindeplinirea uneia sau mai multora dintre clauzele de etica pot avea drept rezultat excluderea ofertantului sau contractantului de la alte contracte ale Comunitatii si plata de penalitati.

b) c)

d)

46

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 47din 372 Data: 20.06.2002 Autorizat:Directorul General

14. Documentele justificative solicitate ofertantului castigator

Ofertantul castigator va fi informat in scris ca oferta sa a fost acceptata (anuntarea adjudecarii). Inainte ca Autoritatea Contractanta sa semneze contractul cu oferatntul castigator, acesta din urma trebuie sa puna la dispozitie documentele justificative solicitate prin legile tarii in care compania (sau in cazul unui consortiu, fiecare din companii) este infiintata, pentru a dovedi ca nu se incadreaza in categoriile (a), (b), (c), (e) sau (f) din lista formularului de depunere a ofertei (Formular G3-ACP 1.18.2). Aceste dovezi sau documente trebuie sa fie datate, data care nu poate sa depaseasca 180 de zile fata de termenul limita de depunere a ofertelor. Suplimentar, trebuie furnizata o declaratie pe propria raspundere din care sa rezulte ca situatiile descrise in aceste documente nu s-au modificat in aceasta perioada.
Ofertantul care a castigat trebuie, de asemenea, sa puna la dispozitie pentru expertii principali propusi urmatoarele documente: - o copie a diplomelor mentionate in CV-ul acestora, -o copie a certificatelor de angajare sau referinte care dovedesc experienta profesionala specificata in CV-urile lor. Daca ofertantul care a castigat nu reuseste sa puna la dispozitie aceste documente in 15 zile calendaristice de la data anuntului adjudecarii sau daca se dovedeste ca ofertantul castigator a furnizat informatii false, adjudecarea va fi considerata nula si fara valoare. In acest caz, Autoritatea Contractanta poate acorda oferta altui ofertant sau poate anula procedura de ofertare. 15. Semnarea contractului

Ofertantul selectat trebuie sa semneze si sa dateze contractul si sa il returneze Autoritatii Contractante in maximum 30 de zile de la data primirii contractului semnat de Autoritatea Contractanta. Nerespectarea acestei cerinte din partea ofertantului selectat poate constitui un motiv de anulare a deciziei de adjudecare a contractului. In asemenea caz,

47

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 48din 373 Data: 20.06.2002 Autorizat:Directorul General

Autoritatea Contractanta poate acorda oferta altui ofertant sau poate anula procedura de licitatie. Ceilalti candidati vor fi informati printr-o scrisoare standard ca ofertele lor nu au fost acceptate, scrisoare ce va mentiona punctele slabe ale ofertei lor, punctajul ofertei castigatoare si pe cele ale ofertlor necastigatoare. Anuntul de adjudecare al contractului corespunzator va fi publicat pe pagina de Web http://europa.eu.int/comm/europeaid/index_en.htm si mass-media locala (in cazul procedurii de licitatie restrictiva. Nu se aplica pentru procedura simplificata).
16. Anularea procedurii de licitatie

In situatia anularii procedurii de licitatie, ofertantii vor fi anuntati de catre Autoritatea Contractanta. returnate ofertantilor. Anularea poate interveni daca: procedura de ofertare nu a avut succes, si anume, nu s-a primit nici o oferta corespunzatoare din punct de vedere calitativ sau financiar sau nu s-a primit nici un raspuns la invitatia de ofertare; datele tehnice sau economice ale proiectului au fost modificate fundamental; circumstante exceptionale sau de forta majora fact imposibila implementarea normala a contractului; toate ofertele corespunzatoare din punct de vedere tehnic au depasit resursele financiare disponibile; au existat nereguli de procedura, in particular acolo unde acestea au impiedicat competitia loiala. Daca procedura de evaluare este anulata inainte de deschiderea plicurilor exterioare ale ofertelor, plicurile nedeschise si sigilate vor fi

48

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 49din 374 Data: 20.06.2002 Autorizat:Directorul General

Autoritatea Contractanta nu va fi raspunzatoare pentru nici o dauna oricare ar fi aceasta, inclusiv, daune pentru pierderi de profit, avand legatura cu anularea licitatiei, chiar daca Autoritatea Contractanta a fost prevenita de posibilitatea de a aparea daune. Publicarea anuntului de participare sau transmiterea invitatiei de ofertare nu obliga Autoritatea Contractanta la implementarea programului sau proiectului anuntat.

49

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 50din 375 Data: 20.06.2002 Autorizat:Directorul General

Formular G3-ACP 1.10 CONTRACT DE SERVICII (Numar : AS + Nr.contractului incheiat cu Agentia SAPARD/Data-ziua, luna, anul) PROIECT [TITLUL] FINANTAT DE [specificati sursa de finantare] Acest contract decurge din cererea de participare la licitatie [titlu si numar] si din oferta titularului [numar/data]. <Numele Autoritatii Contractante> (Autoritatea Contractanta), pe de o parte, si <Numele Contractantului> (acronim) (Contractantul) pe de alta parte, au convenit asupra urmatoarelor:

CONDITII SPECIALE
Art. 1 Subiect Subiectul acestui Contract este <Titlul Contractului> si <Loc> cu numarul de identificare <Referinta Publicarii> (servicii). Art. 2 Structura contractului Contractantul va realiza serviciile conform termenelor si conditiilor stipulate in acest contract, care cuprinde, in ordinea mentionata, Conditiile Speciale si urmatoarele anexe: Anexa I: Anexa II: Anexa III: Anexa IV: Anexa V: Conditii generale pentru contractele de servicii finantate prin Programul SAPARD Termeni de referinta Organizare si metodologie Experti cheie Detalierea bugetului si previziuni asupra fluxului de lichiditati

[doar pentru contractele pe baza de plata]:

Art.3 Valoarea Contractului Optiunea 1: Contracte pe baza de plati (contracte de asistenta tehnica) Acest contract, stabilit in euro si leiROL, este un contract pe baza de plati. Valoarea maxima a contractului este de EURO <suma>, leiROL <suma>.

50

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 51din 376 Data: 20.06.2002 Autorizat:Directorul General

Platile care urmeaza sa fie facute expertilor pusi la dispozitie de Contractant pentru prestarea serviciilor, la care se adauga suma prevazuta pentru cheltuieli neprevazute sunt precizate in Detalierea bugetului Anexa V la contract.. Optiunea 2: Contracte pe baza de pret global (studii si alte contracte orientate spre rezultate) Acest contract, stabilit in ROL, este un contract de pret global. Valoarea contractului este EURO <suma>, lei de <suma>.ROL. Art.4 Data de incepere Optiunea 1: Data de incepere se cunoaste la momentul semnarii contractului. Data de incepere a realizarii contractului va fi <data> Optiunea 2: Data de incepere nu se cunoaste la momentul semnarii contractului Data de incepere a realizarii contractului va fi stabilita de comun acord de catre ambele parti, in decurs de trei luni de la semnarea contractului, printr-un ordin administrativ emis de Autoritatea contractanta/Responsabilul de proiect. Sau Data de incepere a realizarii contractului va fi legata de data de sosire in Romania a personalului din partea Contractantului, data ce nu va depasi trei luni de la semnarea contractului de ambele parti (in cazul firmelor straine). Responsabilul de proiect va fi informat in scris despre aceasta. de catre Contractant Art.5 Perioada de executie

Perioada de executie a contractului este de <numar> de luni de la data de incepere. Art.6 Raportare

Contractantul va inainta rapoarte tehnice, dupa cum este specificat in Termenii de Referinta.
Art.7 7.1 Plati si contul bancar Plata va fi facuta in conformitate cu Articolul 28 din Conditiile Generale in contul bancar de mai jos: Numarul contului: < Numarul contului > Numele detinatorului: <Numele contului> Adresa bancii: <adresa> Adrese de Contact

Art.8

Orice comunicare scrisa referitoare la acest Contract dintre Autoritatea contractanta si/sau Responsabilul de Proiect, pe de o parte si Contractant pe de alta

51

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 52din 377 Data: 20.06.2002 Autorizat:Directorul General

parte, trebuie sa precizeze titlul contractului si numarul de identificare al acestuia si trebuie expediata prin posta, fax sau E-mail la urmatoarele adrese:
Pentru Autoritatea Contractanta: Nume: Adresa: Telefon: Fax: e-mail: Pentru Contractant: Nume: Adresa: Telefon: Fax: e-mail: Art.9 Legislatia si limba oficiala a contractului 9.1 Legislatia din Romania va reglementa toate chestiunile care nu sunt acoperite de contract.
*

("Responsabilul de proiect")

Limba contractului si a tuturor comunicarilor scrise dintre Contractant si Autoritatea Contractanta si/sau Responsabilul de proiect va fi limba romana.

Art.10 Taxe si proceduri vamale Contractul va fi / nu va fi scutit de plata tuturor taxelor si taxelor vamale, inclusiv TVA. [prevedere ce va fi amendata in functie de acordurile convenite intre Comunitatea Europeana si Romania] Art.11 Alte conditii specifice care se aplica contractului 11.1 Urmatoarele se adauga Conditiilor Generale: 11.1.1 Firma de audit care va emite certificatul de audit (de punere in functiune) mentionat in Articolul 28 din Conditii Generale este: Nume: Adresa: Telefon: Fax: e-mail [daca e necesar]:

52

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 53din 378 Data: 20.06.2002 Autorizat:Directorul General

11.2 Se vor aplica urmatoarele derogari de la Conditiile Generale: 11.2.1 Prin derogare de la Articolul ... Editat in romana in cinci originale, patru originale destinate Autoritatii Contractanta si unul Contractantului. Pentru Contractant Pentru Autoritatea Contractanta Nume: Functia: Semnatura: Data: tampila Nume: Functia: Semnatura: Data: Stampila

Formular G3-ACP 1.11

CONDITII GENERALE PENTRU CONTRACTELE DE SERVICII FINANTATE DE COMUNITATEA EUROPEANA CUPRINS

PREVEDERI PRELIMINARE ARTICOLUL 1 ARTICOLUL 2 ARTICOLUL 3 ARTICOLUL 4 DEFINITII NOTE SI COMUNICARI SCRISE
IMPUTERNICIRI

SUBCONTRACTARE

OBLIGATIILE AUTORITATII CONTRACTANTE ARTICOLUL 5 PUNEREA LA DISPOZITIE A INFORMATIILOR ARTICOLUL 6 ASISTENTA PENTRU CUNOASTEREA LEGISLATIEI INTERNE OBLIGATIILE CONTRACTANTULUI ARTICOLUL 7 ARTICOLUL 8 ARTICOLUL 9 ARTICOLUL 10 ARTICOLUL 11 ARTICOLUL 12 ARTICOLUL13 OBLIGATII GENERALE CODUL DE CONDUITA CONFLICT DE INTERESE SPECIFICATII SI PROIECTE DESPAGUBIRI ASIGURARI GENERALE SI MEDICALE DREPTURI DE PROPRIETATE ASUPRA RAPOARTELOR SI DOCUMENTELOR

NATURA SERVICIILOR ARTICOLUL 14 SCOPUL SERVICIILOR

53

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 54din 379 Data: 20.06.2002 Autorizat:Directorul General

ARTICOLUL 15 ARTICOLUL 16 ARTICOLUL 17 ARTICOLUL 18 REALIZAREA

PUNEREA LA DISPOZITIE A EXPERTILOR PERSONAL SI ECHIPAMENTE INLOCUIREA PERSONALULUI CURSANTI CONTRACTULUI

ARTICOLUL 19 INTARZIERI IN EXECUTIE ARTICOLUL 20 SUSPENDARE ARTICOLUL 21 AMENDAREA CONTRACTULUI ARTICOLUL 22 PROGRAM DE LUCRU ARTICOLUL 23 CONCEDII ARTICOLUL 24 INFORMATII ARTICOLUL 25 INREGISTRARI ARTICOLUL 26 RAPORT FINAL ARTICOLUL 27 APROBAREA RAPOARTELOR SI DOCUMENTELOR PLATI ARTICOLUL 28 PLATI SI DOBANZI LA PLATI INTARZIATE ARTICOLUL 29 REVIZUIREA PRETURILOR ARTICOLUL 30 PLATI CATRE TERTI NERESPECTAREA CONTRACTULUI SI REZILIEREA ACESTUIA ARTICOLUL 31 NERESPECTAREA CONTRACTULUI ARTICOLUL32 REZILIEREA CONTRACTULUI DE CATRE AUTORITATEA CONTRACTANTA ARTICOLUL 33 REZILIEREA DE CATRE CONTRACTANT ARTICOLUL 34 FORTA MAJORA ARTICOLUL 35 DECESUL REGLEMENTAREA DISPUTELOR ARTICOLUL 36 REGLEMENTAREA DIFERENDELOR

54

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 55din 380 Data: 20.06.2002 Autorizat:Directorul General

PREVEDERI PRELIMINARE Articolul 1 Definitii

1.1 Titlurile si subtitlurile din aceste Conditii generale nu vor fi luate in considerare separat, fara continutul acestora, in interpretarea contractului. 1.2 Urmatoarele definitii se vor utiliza in contract. Ordin administrativ: orice instructiune sau ordin scris emis de catre Responsabilul de proiect destinat Contractantului cu referire la prestarea serviciilor. Tara beneficiara: Romania Buget detaliat: programul care divide valoarea contractului pe articole de calculatie precizand ratele onorariilor si sumele pentru cheltuieli neprevazute. Previziuni de lichiditati: estimarea lichiditatilor de catre Contractant, care reies direct din executarea contractului. Comisia: Comisia Europeana Contractant: partea care presteaza serviciile. Contract: acordul semnat de parti pentru prestarea serviciilor, inclusiv toate anexele incorporate. Autoritatea Contractanta: persoana juridica guvernata de legislatia din domeniul public sau privat care incheie contractul sau din partea careia se incheie contractul cu Contractantul. Valoarea Contractului: suma stipulata in contract reprezentand suma maxima platibila pentru prestarea serviciilor. Zi: ziua calendaristica. CE: Comunitatea Europeana. UE: Uniunea Europeana. Euro: Moneda unica europeana. Contract bazat pe plati: un contract prin care serviciile sunt prestate pe baza unor rate fixe.

55

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 56din 381 Data: 20.06.2002 Autorizat:Directorul General

Daune generale: suma, neprevazuta anterior in contract, care se acorda de catre o Curte sau de catre un tribunal de arbitrare sau convenita de parti, reprezentand o compensare platibila unei parti vatamate pentru nerespectarea contractului de catre cealalta parte. Contract pe baza de pret global: un contract prin care serviciile sunt prestate contra unui sume fixe. Daune achitate: compensarea prevazuta in contract ca fiind platibila de una din partile contractante celeilalte in cazul nerealizarii contractului sau a partii de care era responsabila. Luna: luna calendaristica. Moneda nationala: moneda nationala a Romaniei, respectiv Rol. Proiect: proiectul in relatie cu care serviciile sunt prestate in cadrul contractului. Responsabilul de proiect: persoana fizica sau juridica responsabila de monitorizarea implementarii contractului din partea Autoritatii Contractante. Servicii: activitati efectuate de Contractant in cadrul contractului, cum ar fi asistenta tehnica, studii, training sau proiectare. Termeni de referinta: documentul elaborat de Autoritatea Contractanta care prevede obiectivele contractului de prestari servicii, specificand metodele si resursele a fi utilizate de catre Contractant si/sau rezultatele care se vor obtine prin prestarea de servicii. Perioada limita: perioada din contract care incepe in ziua imediat urmatoare producerii unui eveniment din contract care serveste ca punct de incepere pentru acea perioada. Daca ultima zi a perioadei cade intro zi nelucratoare, perioada va expira la finele primei zile lucratoare ( dupa ultima zi a perioadei). 1.3 In cazul in care contextul permite, cuvintele care pot fi exprimate la singular vor include obligatoriu si pluralul si viceversa, iar cuvintele care presupun forma masculina vor include obligatoriu si forma feminina si invers. 1.4 Cuvantul tara va include obligatoriu Statul sau Teritoriul. 1.5 Cuvintele care semnifica persoane sau parti vor include firmele, companiile sau orice organism cu statut juridic. Articolul 2 Note si comunicari scrise

2.1 In cazul in care exista un termen limita pentru primirea unei comunicari scrise, expeditorul va trebui sa ceara confirmare de primire a comunicarii respective. In orice situatie expeditorul va lua toate masurile necesare pentru a se asigura de confirmarea primirii comunicarii sale.

56

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 57din 382 Data: 20.06.2002 Autorizat:Directorul General

2.2 Orice nota, consimtamant, aprobare, certificat sau decizie luata de orice persoana prevazuta in contract trebuie sa fie, daca nu se specifica altfel, in scris, sa nu fie inaintata cu intarziere sau sa fie retinuta un timp nerezonabil de catre cel care o redacteaza. Articolul 3 Imputerniciri

3.1 Imputernicirea reprezinta acordul scris prin care Contractantul transfera contractul sau parte din acesta catre o a treia parte.
3.2 Contractantul nu va atribui contractul sau o parte a acestuia sau un beneficiu sau un avantaj rezultat.unei alte parti, fara acordul scris al Autoritatii Contractante, 3.3 Aprobarea unei imputerniciri de catre Autoritatea Contractanta nu absolva Contractantul de obligatiile care-i revin pentru partea din contract deja efectuata sau pentru partea nerealizata. 3.4 Imputernicitii trebuie sa satisfaca criteriile de eligibilitate aplicabile in cazul atribuirii contractului. Articolul 4 Subcontractare 4.1 Subcontractul este un acord scris prin care Contractantul incredinteaza efectuarea unei parti din contractul de servicii catre o terta parte.

4.2 Inainte de a initia subcontractul Contractantul trebuie sa obtina o autorizarea scrisa din partea Autoritatii Contractante. Aceasta autorizare se va referi la serviciile care pot fi subcontractate si la identitatea subcontractantului intentionat a fi cooptat. Conform prevederilor din Articolul 2.2, in termen de 30 zile de la primirea informarii, Autoritatea Contractanta va anunta Contractantul despre decizia luata, precizand motivele in cazul in care nu acorda aceasta autorizare.
4.3 Subcontractele nu creeaza relatii contractuale intre subcontractanti si Autoritatea Contractanta. 4.4 Contractantul raspunde de actiunile, greselile si neglijenta subcontractantilor sai si ale expertilor, agentilor sau angajatilor acestora, in aceeasi masura cu care raspunde de actiunile, greselile si neglijenta sa, a expertilor, agentilor sau angajatilor sai. Aprobarea de catre Autoritatea Contractanta a subcontractarii unei parti din contract sau angajarea de catre Contractant a subcontractantilor care sa presteze parti din servicii, nu il degreveaza de nici o obligatie stabilita prin contract. 4.5 Daca un subcontractant este gasit de catre Autoritatea Contractanta sau de Responsabilul de proiect ca fiind incapabil de a-si indeplini sarcinile sale, Autoritatea Contractanta sau Responsabilul de proiect pot solicita Contractantului fie sa angajeze un subcontractant care sa aiba calificarea si experienta acceptate de Autoritatea Contractanta, fie sa inceapa el insusi prestarea serviciului respectiv. 4.6 Subcontractantii trebuie sa satisfaca criteriile de eligibilitate care se aplica in cazul acordarii unui contract.

57

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 58din 383 Data: 20.06.2002 Autorizat:Directorul General

OBLIGATIILE AUTORITATII CONTRACTANTE Articolul 5 Punerea la dispozitie a informatiilor 5.1 Autoritatea Contractanta va pune la dispozitia Contractantului informatii si/sau documentatii care au importanta pentru realizarea contractului. Aceste documente trebuie returnate Autoritatii Contractante la finele perioadei de executare a contractului.

5.2 Autoritatea Contractanta va coopera pe cat posibil cu Contractantul pentru a-i pune la dispozitie informatiile pe care acesta le solicita in vederea realizarii contractului.
5.3 Panouri de publicitate privind cofinantarea proiectelor cu participarea Uniunii Europene vor fi amplasate pe sau langa serviciile livrate. Aceste panouri vor fi amplasate pe toata durata derularii contractului, respectiv in perioada executarii proiectului respectiv plus 5 ani dupa finalizarea acestuia. Fiecare panou va contine: * Sigla UE impreuna cu textul Uniunea Europeana si Proiect finantat prin SAPARD * Sigla Autoritatii contractante si sigla contractorului * Valoarea proiectului * Termenul de punere in functiune * De asemenea, antetul documentelor care circula intre Autoritatea contractanta si contractant va contine logo UE insotit de textul Uniunea Europeana si Proiect finantat prin SAPARD. Articolul 6 Asistenta pentru cunosterea legislatiei locale

6.1 Contractantul poate solicita asistenta Autoritatii Contractante pentru a obtine copii dupa legi, ordonante si hotarari, ordine sau hotararile organelor locale din tara in care serviciile vor fi prestate care influenteaza realizarea obligatiilor stabilite prin contract, precumsi informatii despre taxele locale. Autoritatea Contractanta poate pretinde Contractantului plata acestei asistente. 6.2 Conform prevederilor din legile si reglementarile referitoare la munca prestata de straini in tara in care serviciile vor fi realizate, Autoritatea Contractanta din tara beneficiara va depune toate eforturile pentru a facilita obtinerea de catre Contractant a tuturor vizelor si permiselor, inclusiv a permiselor de munca si de rezidenta, pentru personalul implicat in contract, inclusiv a permiselor de rezidenta pentru familiile acestora. 6.3 Autoritatea Contractanta va pune la dispozitia tuturor angajatilor sai, agentilor sau reprezentantilor toate instructiunile care sunt necesare sau utile in vederea facilitarii realizarii promte si eficiente a serviciilor. OBLIGATIILE CONTRACTANTULUI Articolul 7 Obligatii generale 7.1 Contractantul va respecta si se va supune tuturor legilor si reglementarilor in vigoare din tara beneficiara si se va asigura ca personalul sau, familiile acestuia si angajatii locali respecta si se supun de asemenea legilor si reglementarilor respective. Contractantul va despagubi Autoritatea Contractanta in caz de incalcari ale legilor sau reglementarilor de catre Contractant, angajatii acestuia si a familiilor acestora.

58

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 59din 384 Data: 20.06.2002 Autorizat:Directorul General

7.2 Contractantul va presta serviciile stabilite prin contract cu deosebita atentie, eficienta si diligenta, in conformitate cu cele mai bune practici profesionale. 7.3 Contractantul va respecta ordinele administrative date de Responsabilul de proiect. In cazul in care Contractantul considera ca cerintele specificate intr-un ordin administrativ ies din competenta Responsabilului de proiect sau din obiectivul contractului, va informa Responsabilul de proiect in termen de 30 zile de la primirea ordinului, chiar daca se intra in criza de timp, explicandu-i opinia sa. Informarea nu va suspenda insa executarea respectivului ordin administrativ. 7.4 Contractantul va considera toate documentele si informatiile primite in cadrul contractului ca fiind private si confidentiale si nu va publica sau dezvalui aspecte din contract, decat in cazul in care este necesar pentru derularea proiectului si chiar in cazul acesta, doar cu aprobarea scrisa a Autoritatii Contractante sau a Responsabilul de proiect, dupa consultarea cu Autoritatea Contractanta. Daca apar neintelegeri in ceea ce priveste necesitatea publicarii sau prezentarii de aspecte in scopul indeplinirii obiectivelor contractului, decizia Autoritatii Contractante va fi cea finala. 7.5 Daca Contractantul este reprezentat de un consortiu compus din doua sau mai multe persoane juridice, toate aceste persoane juridice vor actiona atat impreuna cat si separat pentru a indeplini termenii contractului. Persoana nominalizata de catre consortiu sa actioneze din partea sa pentru scopurile contractului va avea autoritatea sa reprezinte consortiul.

7.6 Orice modificare a compunerii consortiului care se face fara aprobarea scrisa a Autoritatii Contractante va fi considerata o incalcare a prevederilor contractului.
Articolul 8 Codul de conduita 8.1 Contractantul va avea o comportare loiala si impartiala si va fi un contractant loial fata de Autoritatea Contractanta, in conformitate cu regulile si/sau codul de conduita profesionala, pastrand in acelasi timp confidentialitatea. Contractantul se va abtine de la a face declaratii publice referitoare la proiect sau servicii fara aprobarea prealabila scrisa a Autoritatii Contractante; se va abtine de asemenea, de la implicarea in activitati care contravin obligatiilor pe care le are fata de Autoritatea Contractanta in cadrul contractului. El nu va angaja Autoritatea Contractante fara consimtamantul prealabil scris al acesteia si va expune clar aceasta obligatie tertilor. 8.2 Pe toata durata de executie a contractului, Contractantul si personalul acestuia vor respecta drepturile omului si nu vor critica practicile politice, culturale si religioase care sunt predominante in tara beneficiara. 8.3 Daca Contractantul sau oricare din subcontractantii, angajatii, agentii sau functionarii acestuia se ofera sa dea sau sunt de acord cu oferirea, daruirea sau chiar dau vreunei persoane mita, cadou, gratuitati sau comisioane ca stimulent sau rasplata pentru efectuarea sau indulgenta la efectuarea vreunui act referitor la contract sau la alt contract cu Autoritatea Contractanta, atunci aceasta poate rezilia contractul, fara a aduce prejudicii asupra drepturilor Contractantului in cadrul contractului. 8.4 Platile catre Contractant in cadrul contractului vor constitui singurul venit sau beneficiu care rezulta din contract ; nici contractantul si nici personalul acestuia nu vor accepta comisioane, deduceri, plati sau plati indirecte sau alte avantaje conectate la, sau in legatura cu contractul, neconsiderand obligatiile din contract.

59

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 60din 385 Data: 20.06.2002 Autorizat:Directorul General

8.5 Contractantul nu va avea beneficiu, nici direct nici indirect, din indemnizatii, prime sau comisioane referitoare la articole brevetate sau protejate sau procese aplicate in sau pentru scopurile contractului sau proiectului, fara aprobarea scrisa prealabila a Autoritatii Contractante.

8.6 Contractantul si personalul acestuia va pastra secretul profesional, pe intreaga durata a contractului si dupa finalizarea acestuia. Referitor la aceasta, cu exceptia acordului scris prealabil al Autoritatii Contractante, nici Contractantul si nici personalul angajat sau implicat nu vor comunica in nici un moment altor persoane sau entitati, informatii confidentiale pe care le cunosc din proiect, nu vor face publice informatiile sau recomandarile formulate in decursul sau ca rezultat al serviciilor. Mai mult, ei nu vor utiliza informatiile care le-au fost puse la dispozitie sau care s-au obtinut in urma studiilor, testelor si cercetarilor facute in cursul sau in scopul indeplinirii contractului si care ar putea prejudicia Autoritatea Contractanta.
8.7 Executarea contractului nu va determina cheltuieli comerciale nejustificate. In cazul in care astfel de cheltuieli apar, contractul va fi reziliat. Astfel de cheltuieli sunt reprezentate de comisioane nementionate in contract sau care nu rezulta dintr-un contract incheiat corect care are legatura cu contractul de baza, comisioane neplatite in schimbul serviciilor prezente si legitime, comisioane si taxe de care este scutit in paradise fiscale, comisioane platite unui destinatar care nu este clar identificat sau comisioane platite unei companii care are toate aparentele unei companii paravan. 8.8 Contractantul va pune la dispozitia Autoritatii Contractante, la cerere, dovezi care justifica conditiile in care contractul este executat. Autoritatea Contractanta poate analiza sau realiza controale pe teren daca considera necesara gasirea de dovezi in cazul in care exista suspiciuni asupra rezonabilitatii cheltuielilor comerciale. Articolul 9 Conflictul de interese

9.1 Contractantul se va abtine de la orice fel de relatii care ar putea compromite independenta sa sau a personalului angajat. Daca Contractantul nu reuseste sa-si mentina independenta, Autoritatea Contractanta poate, fara a prejudicia compensarea pentru daunele determinate de lipsa independentei, rezilia imediat contractul, fara o avizarea oficiala.
9.2 Dupa finalizarea sau rezilierea contractului, Contractantul isi va limita rolul fata de prestarea de servicii. Cu exceptia existentei unei aprobari scrise eliberata de Autoritatea Contractanta, Contractantul sau orice alt contractant sau prestator cu care Contractantul este asociat sau afiliat, va fi descalificat de la

60

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 61din 386 Data: 20.06.2002 Autorizat:Directorul General

executarea lucrarilor, a furnizarilor sau prestarilor de servicii pentru proiect indiferent de capacitatea pe care o are, inclusiv de la ofertarea pentru executarea unei parti din proiect. 9.3 Ca regula generala, functionarii sau alte persoane din administratia publica a tarii beneficiare, indiferent de situatia lor administrativa, nu vor fi angajati ca experti in contracte finantate de Comunitatea Europeana in tara beneficiara. 9.4 Contractantul, si oricine lucreaza sub autoritatea sau controlul lui pentru realizarea contractului sau a altei activitati, nu va avea acces la finantarea CE disponibila in cadrul aceluiasi proiect. Articolul 10 Specificatii si planse

10.1 Contractantul va elabora toate specificatiile si proiectele pe baza sistemelor general recunoscute si acceptate de catre Autoritatea Contractanta si luand in considerare cele mai recente criterii de proiectare. 10.2 Contractantul se va asigura ca specificatiile, proiectele si toata documentatia referitoare la achizitii de bunuri si servicii pentru proiect sunt elaborate pe baza de impartialitate astfel incat sa se promoveze ideea de ofertare concurentiala pe baza de competitivitate. Articolul 11 Despagubiri

11.1 Contractantul va despagubi, proteja si apara pe cheltuiala proprie Autoritatea Contractanta si pe angajatii acesteia de si impotriva tuturor actiunilor, reclamatiilor sau pagubelor determinate de actiuni sau omisiuni ale Contractantului in prestarea de servicii, inclusiv violarea prevederilor legale sau a drepturilor tertilor in ceea ce priveste respectarea patentelor, a marcilor inregistrate sau a altor forme de proprietate intelectuala cum ar fi dreptul de autor.
11.2 Contractantul va despagubi, proteja si apara pe cheltuiala proprie Autoritatea Contractanta si pe angajatii acesteia de si impotriva tuturor actiunilor, reclamatiilor sau pagubelor determinate de neideplinirea obligatiilor ce-i revin, cu conditia ca: a) Contractantul sa fie informat de catre Autoritatea Contractanta despre aceste actiuni, reclamatii, pierderi sau pagube nu mai tarziu de 30 zile de la data la care Autoritatea Contractanta ia cunostinta de producerea acestora; b) Plafonul responsabilitatii Contractantului va fi limitat la o suma egala cu valoarea contractului si un astfel de plafon nu se va aplica actiunilor, reclamatiilor, pagubelor sau pierderilor cauzate de greseli voite ale Contractantului; c) Raspunderea Contractantului va fi limitata in ceea ce priveste actiunile, reclamatiile, pierderile sau daunele cauzate de neindeplinirea obligatiilor contractuale de catre acesta si nu va include raspunderea pentru evenimente neprevazute legate direct sau indirect de neindeplinirea obligatiilor.

61

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 62din 387 Data: 20.06.2002 Autorizat:Directorul General

11.3 La cererea Autoritatii Contractante, Contractantul va remedia orice disfunctionalitate in activitatea de prestari de servicii care deriva din neindeplinirea obligatiilor contractuale.
11.4 Contractantul nu va fi raspunzator de actiunile, reclamatiile, pierderile sau daunele determinate de: a) Faptul ca Autoritatea Contractuala omite sa actioneze sau nu tine seama de actiunile, deciziile sau recomandarile Contractantului, sau de faptul ca aceasta solicita contractantului sa implementeze o decizie sau o recomandare cu care acesta nu este de acord sau isi exprima rezerva, sau b) Executarea neconforma a instructiunilor de catre agentii, angajatii ai Contractantului sau contractantii independenti ai Autoritatii Contractactante. 11.5 Contractantul raspunde de orice nerespectare a obligatiilor contractuale si dupa prestarea serviciilor pe o perioada determinata de legea care guverneaza contractul. Articolul 12 Asigurari generale si medicale

12.1 Autoritatea Contractanta poate solicita Contractantului si/sau personalului care presteaza serviciile sa efectueze o examinare medicala la o unitate specializata inainte de a parasi locul de rezidenta si sa trimita fisa cu rezultatele medicale imediat ce aceasta este disponibila. 12.2 Pe perioada de executare a contractului Contractantul va obtine asigurarea medicala pentru sine si pentru personalul angajat sau contractat. Autoritatea Contractanta nu raspunde de cheltuielile medicale ale Contractantului. 12.3 In decurs de 20 zile de la semnarea contractului, Contractantul va obtine si va actualiza o polita de asigurare completa pentru o suma egala pana la suma maxima prevazuta de legislatia tarii in care are sediul Contractantul si care trebuie sa acopere pe durata de executare a contractului urmatoarele aspecte: a) responsabilitatea Contractantului asupra problemelor de sanatate sau a accidentelor de munca ale salariatilor sai, inclusiv costul repatrierilor in urma problemelor de sanatate; b) pierderea sau deteriorarea echipamentului Autoritatii Contractante utilizat pentru contract; c) responsabilitatea civila in cazul unor accidente cauzate unor terte parti sau Autoritatii Contractante si oricarui angajat al Autoritatii respective rezultate din derularea contractului; d) moarte accidentala sau invaliditate permanenta rezultata in urma unor accidente de munca ce au legatura cu contractul 12.4 Contractantul trebuie, de asemenea, sa se asigure impotriva pierderii sau deteriorarii bunurile personale ale angajatilor si expertilor sai si ale familiilor acestora situate in tara Autoritatii Contractante. 12.5 La solicitarea Autoritatii Contractante sau a Responsabilului de proiect, Contractantul trebuie sa puna la dispozitie fara intarzieri documentele justificative ale asigurarilor si ale platilor la zi a primelor. Article 13 Drepturile de proprietate asupra documentelor

13.1 Toate documentele cum ar fi harti, diagrame, desene, specificatii, planuri, statistici, calcule si consemnari sau materiale justificative dobandite, compilate sau

62

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 63din 388 Data: 20.06.2002 Autorizat:Directorul General

pregatite de catre Contractant pe parcursul derularii contractului trebuie sa fie confidentiale si trebuie sa fie in proprietatea absoluta a Autoritatii Contractante. La finalizarea contractului Contractantul trebuie sa puna la dispozitia Autoritatii Contractante toate aceste documente si date. Contractantul poate pastra copii ale acestor documente si date, dar nu trebuie sa le utilizeze in scopuri care nu au legatura cu acest contract fara acordul anterior, in scris, al Autoritatii Contractante.
13.2 Contractantul nu pote publica articole referitoare la serviciile respective sau sa se refere la acestea pe parcursul prestarii de servicii pentru altcineva, sau sa divulge informatii obtinute de la Autoritatea Contractanta, fara acordul anterior, in scris, al Autoritatii Contractante. NATURA SERVICIILOR Articolul 14 Scopul serviciilor

14.1 Scopul serviciilor este prevazut in Termenii de Referinta. 14.2 Contractantul nu va avea responsabilitatea de a lua decizii cu privire la aspectele tehnice ale proiectului care nu sunt de competenta sa. 14.3 In cazul unui contract pentru managementul executiei proiectului, Contractantul trebuie sa-si asume toate sarcinile de management inerente in supravegherea executiei unui proiect, sub autoritatea Responsabilului de proiect.

14.4 Daca Contractantului i se solicita sa pregateasca un dosar de licitatie, acesta trebuie sa contina toate documentele necesare furnizorilor pentru pregatirea ofertelor . Autoritatea Contractanta trebuie sa puna la dispozitia Contractantului toate informatiile necesare pentru elaborarea partii administrative a dosarului de licitatie.
Articolul 15 Punerea la dispozitie a expertilor 15.1 In cazul in care contractul prevede punerea la dispozitie a expertilor in vederea executarii unui proiect, Contractantul va pune la dispozitie experti specializati in domeniile de executare a proiectului respectiv, sub forma de asistenta tehnica. Acesti experti se vor afla sub autoritatea directa a Responsabilului Proiectului. 15.2 Serviciile vor fi prestate de catre expertii specificati in contract in perioadele de timp indicate. Contractantul, cu aprobarea Autoritatii Contractante, poate face ajustari minore ale perioadelor de timp pentru a asigura efectuarea eficienta a activitatii, cu conditia ca aceste modificari sa nu presupuna plati suplimentare celor contractate.

63

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 64din 389 Data: 20.06.2002 Autorizat:Directorul General

15.3 Contractantul va raspunde de calitatea expertilor pe care ii pune la dispozitia Autoritatii Contractante. 15.4 Fara acordul Autoritatii Contractante Contractantul nu va pune la dispozitie experti care nu indeplinesc criteriile de eligibilitate privind nationalitatea care se aplica si Contractantului. Articolul 16 Personal si echipamente 16.1 Personalul utilizat de catre Contractant pentru implementarea contractului trebuie avizat de Autoritatea Contractanta. Termenii de Referinta trebuie sa specifice nivelul minim de instruire, calificare si experienta a personalului Contractantului si, acolo unde este cazul, specializarile necesare. 16.2 Referintele si/sau curriculum vitae ale altor experti decat cei cheie mentionati in contract trebuie trimise spre aprobare Autoritatii Contractante. 16.3 Personalul aprobat de catre Autoritatea Contractanta isi va incepe activitatea la data prevazuta in termenii de referinta sau, daca nu este posibil, la data sau in perioadele stipulate Contractantului de catre Autoritatea Contractanta sau de Responsabilul de proiect. 16.4 Daca nu se prevede altfel in conditiile speciale, personalul Contractantului va locui in apropierea locului de munca. In cazul in care parte din servicii sunt prestate in afara tarii Autoritatii Contractante, Contractantul va pune la dispozitia Responsabilului de proiect informatii referitoare la numele si calificarile personalului numit pentru prestarea acelei parti din servicii si asupra echipamentului folosit. 16.5 Contractantul trebuie: a) sa inainteze Responsabilului de proiect, in termen de 30 zile de la semnarea contractului de catre ambele parti, programarea propusa pentru instalarea personalului, specificarea indatoririlor acestora si o lista a echipamentelor pe care intentioneaza sa le utilizeze pentru prestarea serviciilor. b) sa informeze Responsabilul de proiect privind data de sosire si plecare a fiecarui membru al personalului; c) sa depuna din timp Responsabilului de proiect, pentru a obtine aprobarea scrisa a acestuia, o cerere pentru numirea oricaror experti, altii decat cei cheie; 16.5 Contractantul va lua toate masurile necesare asigurarii personalului cu echipamentul necesar care sa le permita indeplinirea sarcinilor specificate si pentru asigurarea eficientei activitatii acestora. Articolul 17 Inlocuirea personalului 17.1 Contractantul nu va face modificari ale personalului fara aprobarea Autoritatii Contractante. Contractantul trebuie sa propuna, din proprie initiativa, modificari ale personalului in urmatoarele situatii: a) In cazul decesului, imbolnavirii sau accidentarii unui membru a personalului. b) In situatia in care este necesara inlocuirea unui membru al personalului din motive care nu pot fi controlate de Contractant (ex. demisie, etc.). 17.2 In plus, in decursul realizarii contractului si pe baza unei solicitari scrise si justificate, Autoritatea Contractanta poate solicita inlocuirea unui membru al personalului daca acesta nu este eficient sau nu isi indeplineste sarcinile stabilite prin contract. 17.3 In cazul in care un membru al personalului trebuie inlocuit, cel cu care este inlocuit trebuie sa aiba aceiasi calificare si experienta, iar remunerarea care i se va plati nu trebuie sa depaseasca pe cea primita

64

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 65din 390 Data: 20.06.2002 Autorizat:Directorul General

de cel inlocuit. In cazul in care Contractantul nu poate sa puna la dispozitie un inlocuitor cu aceiasi calificare si/sau experienta, Autoritatea Contractanta poate decide fie rezilierea contractului (in cazul in care realizarea adecvata a acestuia este periclitata), fie sa accepte inlocuirea cu conditia ca remuneratia inlocuitorului sa fie renegociata pentru a reflecta nivelul sau de pregatire. 17.4 Costurile suplimentare pentru inlocuirea personalului sunt suportate de Contractant. In cazul in care expertul nu este inlocuit imediat si exista o perioada de timp pana cand noul expert isi preia functia, Autoritatea Contractanta poate solicita Contractantului sa numeasca temporar un expert pana la sosirea celui nou, sau sa ia alte masuri care sa compenseze absenta temporara a expertului lipsa. Indiferent de caz, Autoritatea Contractanta nu va face plati pentru perioada in care expertul sau inlocuitorul acestuia absenteaza. Articlolul 18 Instruire 18.1 Daca este prevazut in termenii de referinta, Contractantul va realiza pe parcursul derularii contractului activitati de instruire pentru persoanele nominalizate de Autoritatea Contractanta. 18.2 Instruirea de catre Contractant a acestor cursanti nu confera acestora statutul de angajati ai Contractantului. Totusi, acestia trebuie sa se supuna instructiunilor Contractantului si a prevederilor articolului 8, ca si cum ar fi angajati ai Contractantului. Contractantul poate solicita in scris si invocand motive rezonabile, inlocuirea oricarui cursant a carui activitate este nesatisfacatoare. 18.3 Daca nu se prevede altfel in contract, remunerarea cursantilor, deplasarea, cazarea si toate cheltuielile presupuse pentru cursanti vor fi suportate de Autoritatea Contractanta. 18.4 Contractantul va raporta trimestrial Autoritatii Contractante rezultatele evaluarii activitatii de instruire. Inainte de terminarea perioadei de executare a contractului, Contractantul va intocmi un raport privind rezultatelor perfectionarii si evaluarii cursantilor care va servi pentru angajarea acestora. Continutul si procedura de prezentare a rapoartelor este cea descrisa in termenii de referinta. Articolul 19 Indeplinirea contractului 19.1 In conditiile in care Contractantul nu realizeaza serviciile contractate in perioada de executie specificata in contract, Autoritatea Contractanta va avea dreptul, fara un preaviz si fara a-si prejudicia celelalte prevederi ale contractului, sa obtina despagubirile contractuale prestabilite pentru fiecare zi sau parte a contractului. 19.2 Rata zilnica a despagubirilor contractuale prestabilite este calculata prin impartirea valorii contractului la numarul de zile ale perioadei de executie. 19.3 Daca aceste despagubiri contractuale prestabilite depasesc 15% din valoarea contractului, dupa ce anunta Contractantul, Autoritatea Contractanta, poate: rezilia contractul; si finaliza serviciile pe cheltuiala Contractantului. Articolul 20 Suspendare 20.1 Autoritatea Contractanta are dreptul de a suspenda indeplinirea serviciilor sau orice parte a acestora pentru o perioada si in maniera pe care le considera necesare. 20.2 Daca perioada de suspendare depaseste 90 de zile si suspendarea nu se datoreaza unei erori a Contractantului, Contractantul poate, anuntand Responsabilul de proiect, sa ceara permisiunea de a relua indeplinirea serviciilor in termen de 30 de zile sau sa rezilieze contractul.

65

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 66din 391 Data: 20.06.2002 Autorizat:Directorul General

Articolul 21 Amendarea contractului 21.1 Orice amendament la contract trebuie facut in scris printr-un adendum, pentru a fi incheiat in aceiasi termeni ca si contractul original. Daca solicitarea unui adendum apartine Contractantului, acesta trebuie sa depuna un memoriu justificativ Autoritatii Contractante cu cel putin 30 de zile inainte de data la care se doreste intrarea in vigoare a adendumului. 21.2 Totusi, daca amendamentul nu afecteaza scopul de baza al contractului si, pentru un contract pe baza de plati, impactul financiar este limitat la un transfer intre onorarii sau intre onorarii si cheltuieli neprevazute si de asemenea, corespunde unei variatii de sub 10% din suma originala din defalcarea bugetului, Responsabilul de proiect va avea dreptul de a emite un ordin administrativ pentru orice variatie a oricarei parti a serviciilor necesare pentru buna executare a contractului, fara a schimba obiectul sau scopul contractului. Asemenea variatii mai mici de 10% din suma originala din defalcarea bugetului pot include completari, omisiuni, substituiri, schimbari in calitate, cantitate, etape specificate, metoda sau programarea efectuarii contractelor. 21.3 Nici un astfel de ordin administrativ referitor la variatia prevazuta la articolul anterior nu poate implica o extindere a perioadei de executie. 21.4 Inaintea oricarui ordin administrativ referitor la variatia prevazuta anterior, Responsabilul de proiect va anunta Contractantul cu privire la natura si forma unor asemenea variatii. Cat de curand posibil, dupa primirea unui asemenea anunt, Contractantul trebuie sa depuna Responsabilului de proiect o cerere scrisa continand: a) o descriere a serviciului ce va fi executat sau masurile ce vor fi luate si un program de executie; si b) orice modificari necesare programului de indeplinire sau oricaror altor obligatii ale Contractantului din acest contract; si c) pentru contractele pe baza de plati orice modificare a valorii contractului in concordanta cu urmatoarele principii: - acolo unde sarcina are un caracter similar si se executa in conditii similare cu una prevazuta in defalcarea bugetara, numarul de zile lucratoare echivalente va trebui evaluat la rata mentionata in defalcarea bugetara; - acolo unde sarcina nu are un caracter similar si nu se executa in conditii similare, plata se va face conform numarului de zile lucratoare estimat, cu conditia ca Responsabilul de proiect sa realizeze o estimare corecta; - acolo unde necesitatea variatiei a aparut in urma unei erori a Contractantului, orice cost aditional rezultat in urma unei asemenea variatii va fi suportat de catre Contractant.

21.5 In urma primirii propunerii Contractantului, Responsabilul de proiect va decide, cat de curand posibil, dupa consultarea cuvenita cu Autoritatea Contractanta si, acolo unde este cazul, cu Contractantul, daca variatia trebuie sau nu indeplinita. Daca Responsabilul de proiect decide ca variatia trebuie indeplinita, acesta trebuie sa emita un ordin administrativ stabilind ca variatia va fi indeplinita conform conditiilor mentionate in propunerea Contractantului sau conform modificarilor Responsabilului de proiect in conformitate cu Articolului 21.4.

66

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 67din 392 Data: 20.06.2002 Autorizat:Directorul General

21.6 La primirea ordinului administrativ care solicita variatia, Contractantul trebuie sa indeplineasca variatia si sa respecte aceste Conditii Generale ca si cum aceste variatii ar fi fost prevazute in contract. 21.7 Contractantul poate anunta Responsabilul de proiect cu privire la schimbara adresei, schimbarea contului bancar si schimbarea auditorului, desi acest lucru nu va afecta dreptul Autoritatii Contractante de a se opune alegerii contului bancar sau auditor de catre Contractant. 21.8 Nici un amendament nu poate fi retroactiv. Orice schimbare a contractului care nu a fost realizata sub forma unui ordin administrativ sau adendum trebuie considerata nula si neavenita. Articolul 22 Programul de lucru

Zilele si orele de lucru ale Contractantului sau a personalului angajat de Contractant din tara Autoritatii Contractante se fixeaza pe baza legilor, reglementarilor si obiceiurilor din tara Autoritatii Contractante si pe baza cerintelor prevazute de serviciile care trebuie prestate.
Articolul 23 Concedii 23.1 Concediul anual care se ia pe perioada de executare a contractului trebuie sa fie aprobat de Responsabilul de proiect. 23.2 Pentru un proiect pe baza de plati de onorarii, acestea se stabilesc luandu-se in considerare concediul anual legal pentru personalul din partea Contractantului in perioada de executare a contractului. Ca urmare, zilele considerate ca facand parte din concediul anual nu vor fi considerate zile de lucru. 23.3 Personalul din partea Contractantului nu isi va putea lua concediu medical sau concediu pentru motive personale decat in cazul in care Responsabilul de proiect decide ca motivele prezentate sunt legale si juste Articolul 24 Informare Contractantul va pune la dispozitia Responsabilului de proiect informatiile referitoare la serviciile prestate de fiecare data cand acesta le solicita. Articolul 25 Registre 25.1 Contractantul va inregistra corect, complet si sistematic in documentele contabile datele referitoare la servicii, intr-o forma si la un nivel de detaliere suficient de ridicat care sa permita ca numarul de zile de lucru si cheltuielile neprevazute inscrise in facturile emise de Contractant sa fi fost efectiv facute pentru prestarea serviciilor. 25.2 Pentru un contract pe baza de plati de onorarii, trebuie pastrate de catre Contractant fisele de lucru care reflecta zilele lucrate de personalul din partea acestuia. Sumele facturate de catre Contractant trebuie fundamentate de aceste fise de lucru. 25.3 Aceste registre cu documente trebuie pastrate o perioada de 5 ani de la ultima plata efectuata in cadrul contractului. Acestea trebuie sa cuprinda documentatia referitoare la venituri, cheltuieli, inventare, etc, necesara pentru verificarea documentelor insotitoare, in special a fiselor de lucru, biletelor de avion si

67

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 68din 393 Data: 20.06.2002 Autorizat:Directorul General

de alte mijloace de transport, chitantele cu remunerarea platita expertilor (statele de plata). Netinerea acestor registre constituie o incalcare a termenilor contractului si atrage dupa sine rezilierea acestuia. 25.4 Contractantul va permite Responsabilului de proiect sau oricarei alte persoane autorizate de acesta sa inspecteze sau sa auditeze, in orice moment, registrele contabile si sa le multiplice atat in timpul derularii contractului de prestare a serviciilor cat si dupa finalizarea acestora.. Articolul 26 Raportul final

26.1 Inainte de finalizarea perioadei de executare a contractului, Contractantul trebuie sa redacteze un raport final confidential la care, dupa caz, sa anexeze un studiu critic al problemelor majore survenite, indiferent de natura acestora, pe parcursul derularii contractului. Pentru contracte pe baza de plati de onorarii acest raport final va include o analiza financiara a proiectului si un certificat de auditare, cu conditia ca auditorul sa indeplineasca conditiile prevazute in articolul 11.1 din Conditiile Speciale la contract (vezi Formular G3-ACP 1.12). 26.2 Acest raport final va fi inaintat Responsabilului de proiect in cel mult 60 zile dupa terminarea perioadei de executare a contractlului. Acest raport nu atrage vreo obligatie pentru Autoritatea Contractanta.
26.3 In cazul in care contractul este realizat in etape, executarea fiecarei etape presupune elaborarea de catre Contractant a unui raport final. Articolul 27 Aprobarea rapoartelor si documentelor 27.1 Aprobarea de catre Autoritatea Contractanta a rapoartelor si documentelor elaborate si inaintate de catre Contractant va certifica faptul ca aceste rapoarte si documente sunt conforme cu termenii stipulati in contract. 27.2 In cel mult 30 zile de la primirea documentelor sau a rapoartelor, Autoritatea Contractanta va informa Contractantul despre decizia sa fata de documentele si rapoartele primite de la acesta, motivand eventuala respingere a acestora sau solicitand modificari. Pentru raportul final perioada de timp mentionata mai sus este prelungita pana la 60 de zile. Daca Autoritatea Contractanta nu are nici un fel de comentariu la documente sau rapoarte in perioada respectiva, Contractantul poate solicita acceptarea scrisa a acestora. In cazul in care Autoritatea Contractanta nu are comentarii, documentele si rapoartele trebuie sa fie aprobate de catre Autoritatea Contractanta in cel mult 30 zile de la solicitarea scrisa de aprobare formulata de Contractant. 27.3 In cazul in care un raport sau un document aprobat de catre Autoritatea Contractanta este modificat de Contractant, Autoritatea Contractanta va acorda o perioada pentru a permite elaborarea amendamentelor solicitate.

68

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 69din 394 Data: 20.06.2002 Autorizat:Directorul General

27.4 In cazul in care un contract este realizat in etape, executarea fiecarei etape este conditionata de aprobarea etapei anterioare de catre Autoritatea Contractanta, cu exceptia cazurilor in care etapele se suprapun. PLATI Articolul 28 Plati si dobanzi la plati intarziate 28.1 Procedurile de plata pentru contractele suma globala se supun uneia din urmatoarele optiuni: 28.1.1.Varianta I 30% din valoarea cheltuielilor contractului dupa prezentarea de acte doveditoare ca 30% din valoarea cheltuielilor eligibile au fost efectuate ; 20% din valoarea cheltuielilor contractului dupa prezentarea de acte doveditoare ca 50% din valoarea cheltuielilor eligibile au fost efectuate ; 20% din valoarea cheltuielilor contractului dupa prezentarea de acte doveditoare ca 70% din valoarea cheltuielilor eligibile au fost efectuate ; 15% din valoarea cheltuielilor contractului dupa prezentarea de acte doveditoare ca 85% din valoarea cheltuielilor eligibile au fost efectuate ; 15% din valoarea cheltuielilor contractului dupa prezentarea de acte doveditoare ca 100% din valoarea cheltuielilor eligibile au fost efectuate ; 28.1.2 Varianta II 30% din valoarea cheltuielilor contractului dupa prezentarea de acte doveditoare ca 30% din valoarea cheltuielilor eligibile au fost efectuate ; 30% din valoarea cheltuielilor contractului dupa prezentarea de acte doveditoare ca 60% din valoarea cheltuielilor eligibile au fost efectuate ; 20% din valoarea cheltuielilor contractului dupa prezentarea de acte doveditoare ca 80% din valoarea cheltuielilor eligibile au fost efectuate ; 20% din valoarea cheltuielilor contractului dupa prezentarea de acte doveditoare ca 100% din valoarea cheltuielilor eligibile au fost efectuate ; 28.1.3.Varianta III 50% din valoarea cheltuielilor contractului dupa prezentarea de acte doveditoare ca 50% din valoarea cheltuielilor eligibile au fost efectuate ; 30% din valoarea cheltuielilor contractului dupa prezentarea de acte doveditoare ca 80% din valoarea cheltuielilor eligibile au fost efectuate ; 20% din valoarea cheltuielilor contractului dupa prezentarea de acte doveditoare ca 100% din valoarea cheltuielilor eligibile au fost efectuate ; 28.1.4.Varianta IV 60% din valoarea cheltuielilor contractului dupa prezentarea de acte doveditoare ca 50% din valoarea cheltuielilor eligibile au fost efectuate ; 40% din valoarea cheltuielilor contractului dupa prezentarea de acte doveditoare ca 100% din valoarea cheltuielilor eligibile au fost efectuate ; 28.1.5.Varianta V 100% din valoarea cheltuielilor contractului dupa prezentarea de acte doveditoare ca 100% din valoarea cheltuielilor eligibile au fost efectuate.

28.2 Dupa data semnarii contractului Autoritatea contractanta poate da un avans furnizorului pentru serviciile ce vor fi furnizate numai in baza unei garantii din partea contractantului ce asigura replata intregii sume de avans. Valoarea avansului

69

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 70din 395 Data: 20.06.2002 Autorizat:Directorul General

se va stabili prin negociere intre beneficiar si furnizor. Plata avansului se va face numai din sursele proprii ale beneficiarului neinplicand in niciun fel contributia publica SAPARD.
28.3 Platile intermediare (toate platile anterioare platii finale) vor fi rambursate in decurs de 90 de zile de la data la care Autoritatea Contractuala primeste factura care prevede serviciile efectiv furnizate (zilele efectiv lucrate, cheltuielile neprevazute efectiv facute, etc.) in decursul perioadei, impreuna cu raportul interimar, care trebuie aprobat conform Articolului 28.5; 28.4 Plata finala certificata din valorea contractului, dupa deducerea platilor anterioare, se va face in decurs de 90 de zile de la data la care Autoritatea Contractanta primeste factura finala insotita de raportul final si certificatul de auditare. 28.5 Termenul limita de 90 de zile la care se face referinta in Articolele 28.3 si 28.4 va expira la data la care contul Autoritatii Contractante este debitat. Fara a prejudicial prevederile Articolului 32.3, Autoritatea Contractanta poate opri calcularea celor 90 de zile pentru orice parte din suma facturata contestata de Responsabilul de proiect, prin informarea Contractantului ca acea parte din factura este inadminisibila, fie datorita faptului ca suma in cauza nu se poate rambursa deoarece raportul corespunzator nu poate fi aprobat, iar Autoritatea Contractanta considera ca sunt necesare verificari suplimentare. In astfel de cazuri, Autoritatea Contractanta nu poate stopa fara motive rezonabile platile din suma facturata care nu sunt in disputa, dar poate solicita clarificarea, modificarea sau informatii suplimentare, care trebuie inaintate in termen de 30 de zile de la primirea solicitarii. Numararea zilelor pana la data limita se va relua din data la care factura corecta este primita de catre Autoritatea Contractanta. 28.6 In cazul in care data limita mentionata mai sus expira, Contractantul poate solicita plata dobanzii la plata intarziata in termen de doua luni de la expirare la rata de rescontare aplicata de banca centrala a Autoritatii Contractante in cazul in care platile sunt facute in moneda acelei tari in prima zi a lunii in care expira perioada, plus un procent si jumatate. Dobanda la plata intarziata se va aplica pentru perioada cuprinsa intre data platii (inclusiv) si data la care contul Autoritatii Contractante este debitat (exclusiv). 28.7 Avansurile de 10.000 Euro (in echivalent Rol) sau mai mult trebuie sa fie asigurate integral de o garantie bancara valabila pana cand este eliberata de Autoritatea Contractanta (dupa ce plata finala este efectuata). Garantia trebuie sa fie in conformitate cu urmatorul model: SPECIMEN DE GARANTIE BANCARA PENTRU REPLATA AVANSURILOR Pentru <numele si adresa Autoritatii Contractante>, denumita in continuare Autoritatea Contractanta, Subiect: Garantia Nr... Garantie bancara pentru replata avansurilor platibile in Contractul <Numarul si titlul Contractului> Subsemnatii, <nume si adresa institutiei financiare> declaram irevocabil in continuare ca garantam ca debitor primar, si nu numai ca garant, din partea <numele si adresa Contractantului>, denumit in continuare Contractant, plata catre Autoritatea Contractuala a <sumei> euroROL, aceasta suma

70

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 71din 396 Data: 20.06.2002 Autorizat:Directorul General

reprezentand partea din costurile operatiunii platibile ca avans in Contractul Grant <Numarul si titlul Contractului> incheiat intre Contractant si Autoritatea Contractanta. Plata se va face in contul <numarul contului> detinut de Autoritatea Contractanta, fara obiectii sau proceduri legale indiferent de natura acestora, la primirea primei solicitari scrise (trimise recomandat prin posta) in care se specifica ca Contractantul nu a replatit avansul la cerere sau ca Contractul a fost reziliat dintr-un motiv oarecare. Nu vom intarzia plata si nici nu ne vom impotrivi platii din vreun motiv oarecare. Va vom informa in scris imediat ce plata a fost efectuata. Va informam ca garantia va fi eliberata in cel mult 60 zile dupa efectuarea platii finale prevazute in Contract. Legea aplicabila acestei garantii va fi cea din <tara in care este stabilita institutia financiara care emite garantia>. Orice disputa care reiese sau este legata de aceasta garantie va fi adresata tribunalului din tara Autoritatii Contractante. Aceasta garantie va intra in vigoare si se va aplica la primirea avansului in contul desemnat in Contract de catre Contractant pentru primirea platilor. . .. <Data> <Semnatura>686 28.8 Autoritatea Contractanta va face platile in contul din banca mentionata in Articolul 7.1 din Conditiile Speciale la contract. 28.9 Autoritatea Contractanta va face plati in Euro sau Rol, in conformitate cu stipularile din Conditiile Speciale. 28.10 Contractantul va utiliza avansul exclusiv pentru operatiuni legate de prestarea de servicii. Daca Contractantul utilizeaza in mod incorect parti din avans, aceste parti devin datorii si trebuie de urgenta replatite. 28.11 Daca garantia pentru avans inceteaza a mai fi valabila iar Contractantul nu reuseste sa-i prelungeasca valabilitatea, Autoritatea Contractanta poate sa deduca din platile viitoare datorate Contractantului prin contract o suma egala cu avansul, sau daca Autoritatea Contractanta considera ca o astfel de deducere este impracticabila, Autoritatea Contractanta poate rezilia contractul. 28.12 Daca contractul este reziliat pentru un motiv anume, indiferent de natura acestuia, garantiile pentru avansuri pot fi utilizate in continuare pentru a replati balanta avasurilor inca detinute de catre Contractant iar garantul nu va intarzia plata si nici nu va ridica obiectiuni, indiferent de natura acestora. 28.13 Pentru contracte pe baza de plati de onorarii (tarife orare/zilnice) se poate prevedea ca platile intermediare sa reflecte numai serviciile prestate si, in cazul in care parte din contract se bazeaza pe rambursarea costurilor, sa reflecte numai cheltuielile efectiv efectuate. In acest ultim caz, Contractantul trebuie sa pastreze documentele de sprijin adecvate in vederea auditarii conform Articolului 25.4. 28.14 Plata finala este facuta daca Contractantul si-a indeplinit toate obligatiile legate de efectuarea tuturor etapelor sau partilor de servicii si trebuie aprobata de Autoritatea Contractanta. Plata finala se face numai dupa ce Contractantul a inaintat raportul final si declaratia finala si dupa ce Autoritatea
686

Numele si functia persoanei (persoanelor) care semneaza ca garantia trebuie inscrise cu caractere tiparite.

71

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 72din 397 Data: 20.06.2002 Autorizat:Directorul General

Contractanta le-a aprobat ca fiind satisfacatoare. Sumele suplimentare pe care Autoritatea Contractanta lea platit sau urmeaza a fi platite Contractantului in conformitate cu Articolul 35, vor fi rambursate Autoritatii Contractante de catre Contractant in termen de 30 zile de la primirea de catre Contractant a informarii respective. 28.15 Daca intrevine si persista una din urmatoarele situatii, in baza unei informari oficiale a Contractantului, Autoritatea Contractanta poate suspenda integral sau partial platile prevazute in contract datorate Contractantului: a) Contractantul nu executa contractul; b) Orice alta conditie pentru care raspunde Contractantul in baza contractului si care, in opinia Autoritatii Contractante pericliteaza finalizarea proiectului sau a contractului.

28.16 Plata avansului se va face numai din sursele proprii ale Autoritatii contractante neimplicand in nici un fel contributia publica SAPARD.
28.17 Pentru a nu exista riscul ca cheltuielile sa fie suportate mai mult decat odata, toate facturile de plata vor fi clar stampilate SAPARD de catre un functionar autorizat inainte de a face obiectul unei plati de la Agentia SAPARD. 28.18 In prima zi a ultimei luni din trimestrul curent Autoritatea contractanta va transmite la Agentia SAPARD Directia contabilizare plati, valoarea preliminata aferenta platilor din trimestrul urmator. Articolul 29 Revizuirea preturilor 29.1 Daca nu se prevede altfel in conditiile speciale, contractele vor fi exprimate in preturi fixe si nu vor fi revizuite. Articolul 30 Plati catre terti 30.1 Toate ordinele de plata catre terti pot fi facute numai dupa ce desemnarea acestora s-a facut in conformitate cu Articolul 3. 30.2 Informarea beneficiarilor desemnati reprezinta responsabilitatea exclusiva a Contractantului. 30.3 In cazul existentei unei decizii legale referitoare la proprietatea Contractantului care afecteaza platile din contract si fara a afecta perioada limita prevazuta in Articolul 28, Autoritatea Contractanta are la dispozitie 60 zile incepand cu ziua in care primeste informarea privind ridicarea definitiva a obstacolului de plata pentru a relua platile catre Contractant. NERESPECTAREA SI REZILIEREA CONTRACTULUI Articolul 31 Nerespectarea contractului 31.1 Daca una din parti nu isi indeplineste obligatiile stabilite prin contract, se considera ca contractul a fost incalcat. 31.2 In cazul unei incalcari a contractului, partea afectata de aceasta incalcare are dreptul la urmatoarele remedieri: Despagubiri; si/sau Rezilierea contractului.

72

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 73din 398 Data: 20.06.2002 Autorizat:Directorul General

31.3 Despagubirile pot fi: Despagubiri generale; sau Despagubiri contractuale prestabilite. 31.4 In oricare din situatiile in care Autoritatea Contractanta este indreptatita la despagubiri, acestea pot fi deduse din sumele datorate Contractantului sau sa utilizeze, garantia bancara. 31.5 Autoritatea Contractanta are dreptul la compensari pentru orice defecte de executie care apar dupa finalizarea contractului, in conformitate cu legea care guverneaza contractul. Articolul 32 Rezilierea contractului de catre Autoritatea Contractanta 32.1 Autoritatea Contractanta poate, in orice moment si cu efect imediat, rezilia contractul dupa un preaviz de 7 zile trimis Contractantului. 32.2 Rezilierea nu va afecta niciun drept sau imputerniciri stabilite prin contract ale Autoritatii Contractante sau ale Contractantului. 32.3 In completarea prevederilor de reziliere definite in Conditiile Generale de fata, Autoritatea Contractanta poate rezilia contractul in oricare din urmatoarele situatii: a) Contractantul nu reuseste sa presteze serviciile in conformitate cu contractul; b) Contractantul continua sa comita erori timp de 14 zile de la data la care Autoritatea Contractata l-a informat asupra suspendarii platilor in conformitate cu Articolul 28.12; c) Urmare a informarii Responsabilului de proiect, Contractantul nu reuseste sa remedieze omisiunile constatate in timp util sau nu reuseste sa-si indeplineasca obligatiile din contract, ceea ce afecteaza realizarea adecvata si in timp a serviciilor; d) Contractantul refuza sau nu indeplineste ordinele administrative date de Responsabilul de proiect; e) Contractantul acorda contracte sau subcontracte fara autorizarea Autoritatii Contractante; f) Contractantul devine falit sau insolvabil, sau i se ridica autorizatia, sau este in litigiu cu creditorii, sau isi continua afacerea sub autoritatea unui executor judecatoresc, mandatar sau administrator in beneficiul creditorilor, sau se afla in procedura de lichidare; g) Concluzie finala este nefavorabila urmare a unei ofense care afecteaza activitatea profesionala a Contractantului; h) Intervin indisponibilitati legale care impliedica realizarea contractului; i) Intervin modificari organizatorice care implica o schimbare a statutului, naturii si controlului Contractantului, cu exceptia situatiei in care astfel de modificari sunt inscrise intr-un addendum la contract; j) Contractantul nu depune garantiile sau asigurarile necesare, sau in cazul in care persoana care depune acea garantie sau asigurare nu poate sa o depuna din cauza angajamentelor sale. 32.4 Autoritatea Contractanta poate, in continuare, sa presteze serviciile insasi, sau poate sa incheie un alt contract cu o terta parte, pe cheltuiala Contractantului. Responsabilitatea Contractantului pentru intarzierea in finalizarea contractului va inceta imediat ce Autoritatea Contractanta reziliaza contractul, fara sa afecteze vreo responsabilitate care a fost deja asumata. 32.5 La rezilierea contractului sau la primirea informarii mentionate, Contractantul va face demersurile necesare pentru a aduce serviciile la nivelul cerut, intr-o maniera prompta si ordonata si cu mentinerea unui nivel minim al costurilor. 32.6 In cel mai scurt timp de la rezilierea contractului, Responsabilul de proiect va certifica valoarea serviciilor si a tuturor sumelor datorate Contractantului la data rezilierii contractului.

73

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 74din 399 Data: 20.06.2002 Autorizat:Directorul General

32.7 Autoritatea Contractanta nu este obligata sa continue efectuarea platilor catre Contractant pana cand serviciile nu sunt efectuate, in timp ce Autoritatea Contractanta este imputernicita sa recupereze de la Contractant platile suplimentare (daca e cazul) acordate pentru servicii, sau va plati sumele datorate Contractantului. 32.8 Daca Autoritatea Contractanta reziliaza contractul, ea este abilitata sa recupereze de la Contractant toate cheltuielile facute pana la un nivel maxim stabilit prin contract. Daca in contract nu se stipuleaza un nivel maxim, Autoritatea Contractanta este abilitata sa recupereze acea parte din contract care este atribuita acelei parti din servicii care nu a fost satisfacator indeplinita, din vina Contractantului. 32.9 Daca rezilierea contractului nu se datoreaza unei activitati sau omisiuni a Contractantului, acesta este abilitat sa solicite pe langa sumele datorate pentru activitati deja efectuate, compensari pentru pierderile sau daunele suferite. Articolul 33 Rezilierea de catre Contractant 33.1 Contractantul poate, dupa un preaviz de 14 zile acordat Autoritatii Contractante, rezilia contractul daca Autoritatea Contractanta: a) Nu plateste Contractantului sumele datorate si certificate de Responsabilul de proiect dupa expirarea perioadei limita prevazuta in Articolul 28, sau c) Continua sistematic sa nu-si indeplineasca obligatiile dupa repetate insistente, sau d) Suspenda realizarea serviciilor sau a unei parti din acestea pentru mai mult de 90 zile din motive nespecificate in contract sau care nu sunt datorate Contractantului. 33.2 Aceasta reziliere nu va afecta alte drepturi ale Autoritatii Contractante sau ale Consultanului dobandite prin contract. 33.3 In cazul unei astfel de rezilieri, Autoritatea Contractanta va plati Contractantului compensatii pentru pierderi sau daune pe care acesta le-a suferit. Aceste plati aditionale nu pot fi la un nivel care ar determina ca platile totale sa depaseasca sumele specificate in Articolul 3 din Conditiile Speciale la contract. Articolul 34 Forta majora 34.1 Nu se va considera ca partile nu si-au respectat obligatiile contractuale daca indeplinirea unor asemenea obligatii a fost impiedicata de orice circumstante de forta majora care au intervenit dupa data semnarii contractului de catre ambele parti. 34.2 Termenul de forta majora utilizat inseamna actiuni idependente de vointa omului, calamnitati naturale, greve, greve patronale sau alte conflicte de munca, actiuni distructive, razboaie declarate sau nu, blocade, insurectii, revolte, epidemii, alunecari de teren, cutremure, furtuni, fulgere si traznete, inundatii, torente, manifestatii civile, explozii si alte evenimente similare neprevazute, care nu pot fi controlate de catre nici una din parti si pe care nici una din parti nu le poate surmonta. 34.3 Fara a contrazice prevederile Articolului 19 si ale Articolului 32, Contractantul nu va avea dreptul la despagubiri contractuale prestabilite sau reziliere pentru neindeplinirea obligatiilor daca, si in masura in care, intarzierea in indeplinirea obligatiilor sau alte cauze ale neindeplinirii obligatiilor contractului sunt rezultatul unui eveniment de forta majora. In acelasi mod, Autoritatea Contractanta nu va avea dreptul, fara a incalca prevederilor Articolului 28 si ale Articolului 33, la plata dobanzii pentru platile intarziate, pentru nerealizarea sau rezilierea pentru neindeplinirea obligatiilor de catre Contractant, daca, si in masura in care, intarzierea Autoritatii Contractante sau alte cauze ale neindeplinirii obligatiilor sale sunt rezultatul unui eveniment de forta majora.

74

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 75din 400 Data: 20.06.2002 Autorizat:Directorul General

34.4 Daca oricare dintre parti considera ca a aparut o circumstanta de forta majora care poate afecta indeplinirea obligatiilor sale, aceasta trebuie sa anunte imediat cealalta parte oferind detalii cu privire la natura, durata probabila si efectul posibil al circumstantelor. Daca Responsabilul de proiect nu a ordonat in scris altceva, Contractantul va continua sa isi indeplineasca obligatiile contractuale in limitele posibile, si va cauta toate mijloacele alternative rezonabile pentru indeplinirea obligatiilor sale care nu sunt impiedicate de un eveniment de forta majora. Contractantul nu trebuie sa puna in practica asemenea mijloace alternative dacat daca Responsabilul de proiect a ordonat acest lucru. 34.5 Pentru contractele pe baza de plati tarifare (tarife), in cazul in care Contractantul suporta cheltuieli aditionale pentru a se conforma directivelor Responsabilul de proiect sau pentru a utiliza mijloace alternative conform Articolului 34.4, suma respectiva va fi certificata de catre Responsabilul de proiect in functie de valoarea maxima a contractului. 34.6 Daca circumstante de forta majora au intervenit si persista pentru o perioada de 180 de zile, fara a contrazice prelungirea perioadei de executie solicitata si primita de Contractant din motivul de mai sus, fiecare parte are dreptul sa utilizeze preavizul de 30 zile necesar rezilierii contractului. Daca la expirarea perioadei de 30 de zile situatia de forta majora persista, contractul va fi reziliat si, in consecinta, partile vor fi eliberate de sarcina de indeplinire in continuare a contractului. Articolul 35 Decesul 35.1 In cazul in care Contractantul este o persoana fizica, contractul va fi reziliat automat daca persoana respectiva decedeaza. Totusi, Autoritatea Contractanta va examina orice propunere facuta de catre mostenitorii sau beneficiarii decedatului daca acestia si-au aratat intentia de a continua contractul in termen de 15 zile de la data decesului. Decizia Autoritatii Contractante va fi anuntata celor in cauza in termen de 30 de zile de la primirea unei asemenea propuneri. 35.2 In cazul in care Contractantul reprezinta un grup de persoane fizice si unul sau mai multi dintre acestia au decedat, intre parti se va conveni un raport privind evolutia realizarii serviciilor, iar Autoritatea Contractanta va decide daca va rezilia sau va continua contractul, in conformitate cu angajamentele luate, in termen de 15 zile de la constatarea decesului, cu supravietuitorii/ mostenitorii sau beneficiarii persoanei decedate, dupa caz. Decizia Autoritatii Contractante va fi anuntata celor in cauza in termen de 30 de zile de la data primirii unei asemenea propuneri. 35.3 Asemenea persoane vor fi responsabile solidar si individual pentru indeplinirea corespunzatoare a contractului in aceiasi masura ca si Contractantul. Continuarea contractului va face subiectul regulilor privind infiintarea oricarei garantii asigurate in contract. Articolul 36 Reglementarea diferendelor 36.1 Autoritatea Contractanta si Contractantul vor depune toate eforturile pentru solutionarea amiabila a oricaror diferende referitoare la contract care pot rezulta intre acestia, sau intre Responsabilul de proiect si Contractant. 36.2 Odata ce a aparut un diferend, partile contractului trebuie sa isi anunte reciproc in scris pozitia referitoare la diferend, precum si orice solutie pe care ei o considera posibila. Daca oricare din cele doua parti considera solutia viabila, partile din contract se vor intalni si vor incerca sa solutioneze diferendul. Fiecare parte va raspunde unei solicitari de solutionare amiabila in termen de 30 de zile de la primirea unei astfel de solicitari. Perioada in care se poate ajunge la o intelegere este de 120 de zile. Daca incercarea de a se ajunge la o intelegere amiabila nu are succes sau daca partile nu vor raspunde la timp la

75

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 76din 401 Data: 20.06.2002 Autorizat:Directorul General

solicitarile de solutionare, fiecare parte va fi libera sa treaca la urmatoarea etapa in ajungerea la o intelegere in conformitate cu Articolul 36.3. 36.3 Partile pot conveni ca, dupa ce procedura de solutionare amiabila a esuat, solutionarea diferendului prin conciliere sa fie realizata de catre o a treia parte in limite de timp specificate. 36.4 Procedura de solutionare amiabila sau de conciliere adoptata va implica in toate cazurile o procedura in care plangerile si raspunsurile sunt anuntate celeilalte parti. 36.5 In absenta unei solutionari amiabile sau unei solutionari prin conciliere incadrate in limitele de timp specificate, diferendumul va fi solutionat in conformitate cu legislatia nationala in vigoare.

Formular G3-ACP 1.12

ANEXA II TERMENI DE REFERINTA

Termenii de referinta fac parte integranta din documentatia pentru elaborarea si prezentarea ofertei si constituie ansamblul cerintelor pe baza carora se elaboreaza, de catre fiecare ofertant, propunerea tehnica. Termenii de referinta se intocmesc de catre Autoritatea contractanta si vor cuprinde minimum de detalii referitoare la:
INFORMATII GENERALE 1. Tara beneficiara: < Nume > 2. 3. Autoritatea Contractanta:< Nume > Date relevante despre tara beneficiara:< Sinteza >

76

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 77din 402 Data: 20.06.2002 Autorizat:Directorul General

4. 5.

Mediul de afaceri in sectorul relevant: < inclusiv sinteza politicilor si strategiilor si/sau datelor economice relevante> Programe cu aceeasi referire si alte activitati donatoare: < Identificarea si descrierea legaturii dintre contractul propus, daca exista, si activitati si programe din sector cu alte surse de finantare externa >

OBIECTIVELE PROIECTULUI < Obiectivele specifice ale prezentului contract, adica lista sarcinilor specifice care trebuie indeplinite si activitatile care trebuie realizate de catre contractant. Acestea pot fi prezentate fie in ordinea importantei fie in ordine cronologica, dupa cum se considera> CONSIDERATII SI RISCURI Consideratii care subliniaza necesitatea si oportunitatea proiectului Riscuri

DOMENIUL DE ACTIVITATE General < Date referitoare la contract, de exemplu zona geografica de acoperit, grupuri tinta, natura serviciilor, bunurilor sau activitatilor care trebuie furnizate> Activitati specifice < O lista clara si detaliata a sarcinilor care trebuie indeplinite pentru realizarea obiectivelor contractului si/sau fisa postului contractantului. Acestea trebuie listate fie in ordinea importantei fie in ordine cronologica. De asemenea, trebuie precizata si programarea activitatilor> <In cazul atribuirii studiilor de fezabilitate, proiectelor tehnice, studiilor economice sau de piata si de audit pentru bunuri si lucrari, sarcinile se vor concretiza printr-o tema de proiectare care va cuprinde elementele caracteristice ale contractului de bunuri sau lucrarii care urmeaza sa fie executate. De exemplu, pentru masura 2.1 tema va fi sustinuta si de urmatoarele: Pentru drumuri in zonele rurale La realizarea lucrarilor se vor utiliza numai materiale agrementate conform reglementarilor nationale in vigoare, precum si legislatiei si standardelor nationale armonizate cu legislatia U.E.; aceste materiale trebuie sa fie in concordanta cu prevederile HG nr. 766/1997 si a Legii 10/1995 privind obligativitatea utilizarii de materiale agrementate la executia lucrarilor. Proiectul trebuie sa se incadreze in prioritatile propuse prin PUG - Planul de urbanism general si Planurile de Amenajare a Teritoriului Regimul juridic al terenului pe care se executa lucrarea trebuie sa fie inclus in proprietate publica; Beneficiarul proiectului se angajeaza sa elaboreze studiul tehnic in cel mult 6 luni de la aprobarea proiectului; Proiectele realizate in cadrul acestei submasuri sa nu permita construirea drumurilor de pamant; Proiectele trebuie sa-si demonstreze compatibilitatea cu reglementarile de mediu nationale si europene. Proiectele vor prezenta acord de mediu si studiul de impact daca acesta este solicitat prin acordul de mediu n concordan cu Legea nr. 137/1995 si Directivele 85/337/EC si 97/11/EC.

77

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 78din 403 Data: 20.06.2002 Autorizat:Directorul General

Proiectele propuse trebuie sa respecte prevederile legii 82/1998 pentru aprobarea O.G. nr. 43/1997, privind regimul juridic al drumurilor si Normele Tehnice privind proiectarea, construirea, reabilitarea, modernizarea, intretinerea, repararea, administrarea si exploatarea drumurilor publice elaborate si aprobate prin Ordin de Ministerul Transporturilor. Proiectele trebuie sa includa amenajarea prin imbracaminti adecvate, a intrarilor drumurilor de exploatare din pamant; Proiectele trebuie sa propuna drumuri publice cu un profil transversal si o structura a sistemului rutier, corespunzator categoriei functionale si clasei tehnice respective; Proiectele care propun drumuri pietruite trebuie sa prevada operatiunile de impermeabilizare in conformitate cu legislatia si normele nationale in vigoare. ; Proiectele trebuie sa prevada ca realizarea colectarii apelor provenite din precipitatii se va face prin rigole, santuri si podete de descarcare; Pentru submasura alimentare cu apa in sistem centralizat in zonele rurale: Prezentarea studiilor hidrologice sau hidrogeologice care sa confirme existenta sursei de apa in cantitatea suficienta pentru investitii noi, iar pentru modernizari existenta sursei de apa se justifica prin memoriu justificativ din studiul de fezabilitate; Proiectele trebuie sa-si demonstreze compatibilitatea cu reglementarile de mediu nationale si europene. Proiectele vor prezenta acord de mediu si studiul de impact daca acesta este solicitat prin acordul de mediu, n concordan cu Legea nr. 137/1995 si Directivele 85/337/EC si 97/11/EC. Inmagazinarea apei potabile se va face numai in rezervoare inchise; Pomparea in reteaua publica a apei din fantanile existente in vatra satului sa nu fie permisa, fara a fi trecuta prin statia de tratare; Sa se foloseasca numai aductiuni inchise; Pentru toate tipurile de captare (subterana, izvoare, de suprafata) sa fie instituite in mod obligatoriu zonele de protectie sanitara in conformitate cu HG. 101/1997 Populatia deservita sa fie de minim 500 locuitori. Pentru submasura canalizare in sistem centralizat in zonele rurale: Sunt permise numai proiectele care rezolva evacuarea substantelor retinute in reteaua de canalizare si/sau evacuarea namolului rezultat din statiile de tratarea apei Proiectele trebuie sa-si demonstreze compatibilitatea cu reglementarile de mediu nationale si europene (vezi Anexa nr. 1 si Anexa nr. 2). ), Proiectele vor prezenta acord de mediu si studiul de impact daca acesta este solicitat prin acordul de mediu, n concordan cu Legea nr. 137/1995 si Directivele 85/337/EC si 97/11/EC. Populatia deservita: minim 500 locuitori>. Managementul proiectului, sarcinile si responsabilitatile Contractantului

<Precizari privind responsibilitatile de derulare a contractului, finantare, cheltuieli, rapoarte si metoda de cooperare intre Autoritatea Contractanta si Contractant. Trebuie precizat nivelul sprijinului oferit de Autoritatea Contractanta> LOGISTICA SI PROGRAMARE Locul de derulare a proiectului: < Localitate/judet/regiune/tara > Perioada proiectului: < Perioada de derulare si data de incepere >

78

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 79din 404 Data: 20.06.2002 Autorizat:Directorul General

CERINTE < Precizari privind cerintele de personal, echipamente, bunuri, servicii, documentare, suport logistic, birouri ,etc necesare pentru asigurarea succesului contractului, indicand sursa (de ex. Contractantul/Tara /Autoritatea de Contractare/). Aceste precizari trebuie sa fie detaliate, in special in cazul elementelor care sunt in responsabilitatea Contractantului. In cazul in care echipamentul (care este imperios necesar pentru derularea in bune conditii a contractului) trebuie achizitionat pe baza contractului, trebuie incluse specificatii tehnice detaliate. In cazul unui numar mare de echipamente trebuie inclusa si o oferta separata pentru aceste livrari. O regula indicativa spune ca nu se pot cheltui mai mult de 30% din bugetul contractului de servicii pentru echipamente> [daca procedura de ofertare se refera la un contract bazat pe plati tarifare: Prevederea pentru cheltuielile neprevazute este de EURO < suma > sau Rol <suma>. Aceasta suma trebuie sa fie inclusa fara modificari in Bugetul detaliat. Modul de utilizare al acestei sume este precizat in prevederile din Conditiile Generale si in notele incluse in Anexa V a contractului.] Echipamentele trebuie achizitionate in conformitate cu procedurile de achizitie specificate in manualul de achizitii publice de bunuri. Dimensiunea standard a biroului in cazul acestor Termeni de Referinta trebuie sa fie de aproximativ 10mp pentru fiecare din expertii care lucreaza la contract. Costurile pe metru patrat trebuie sa fie aliniate preturilor de pe piata locala pentru birouri la un standard rezonabil. La sfarsitul contractului, echipamentul si materialele devin proprietatea Autoritatii Contractante.

Diurnele care se platesc pentru misiuni realizate in cadrul contractului trabuie sa respecte limitele de per diem publicate pe site-ul web: http://europa.eu.int/comm/europeaid/index_en.htm. RAPOARTE Cerinte de raportare: Rapoartele trebuie sa fie elaborate la fiecare < numar, de obicei trei > luni din perioada de executie a contractului, iar la sfarsitul acestei perioade trebuie elaborat raportul final. Inaintare si aprobarea rapoartelor: < Identificarea numelui si adresei Responsabilului de proiect caruia trebuie sa fie inaintate rapoartele si specificarea limbii in care trebuie scrise rapoartele si numarul de copii necesar.>

MONITORIZARE SI EVALUARE 1 Definirea indicatorilor 2 Cerinte speciale

79

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 80din 405 Data: 20.06.2002 Autorizat:Directorul General

Formular G3-ACP 1.13

ANEXA III ORGANIZARE SI METODOLOGIE

(Vor fi completat de catre ofertant) 1. CONSIDERATII Comentarii la Termenii de referinta cu privire la importanta reusitei activitatilor, obiectivelor si rezultatelor, demonstrand astfel gradul de intelegere al contractului. Orice comentarii care contravin Termenilor de referinta sau care ies din sfera obiectivelor stabilite prin acestea, nu vor face parte din contractul final.

80

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 81din 406 Data: 20.06.2002 Autorizat:Directorul General

2.

Opinii despre aspectele cheie referitoare la realizarea obiectivelor contractului si asupra rezultatelor scontate Explicatii asupra riscurilor si ipotezelor care pot afecta executarea contractului

STRATEGIE O sinteza a abordarii propuse pentru implementarea contractului. O lista a activitatilor propuse, considerate a fi necesare pentru indeplinirea obiectivelor contractului. Input-uri si rezultate. In cazul unei oferte inaintate de un consortiu, trebuie facuta o descriere a input-ului fiecarui partener al consortiului, distributia si interactiunea sarcinilor si responsabilitatilor intre acestia. O descriere a facilitatilor (back-stopping) pe care contractantul le pune la dispozitia expertilor pe durata de executie a contractului. O descriere a subcontractelor presupuse a fi incheiate, daca exista si daca respecta limita stipulata in clauza 3 a Instructiunilor catre ofertant, indicandu-se clar sarcinile care vor fi atribuite subcontractantului si o declaratie emisa de ofertant prin care acesta garanteaza eligibilitatea subcontractantului.

3.

PROGRAMUL ACTIVITATILOR Planificarea, ordinea si durata activitatilor propuse, de la momentul inceperii derularii contractului. Indentificarea si aproximarea duratei problemelor majore care pot interveni in executarea contractului, inclusiv indicarea modului in care rezolvarea acestor probleme se va regasi in rapoarte, in special in cele stipulate in Termenii de Referinta. Numarul scontat de zile de lucru pe luna pentru fiecare expert necesare fiecarei categorii de experti in perioada de executie a contractului (pe fise Excel legate de Bugetul detaliat).

CADRUL LOGIC (daca ofertantul il considera adecvat) O schema logica care sa reflecte consideratiile descrise la 1 - 3

81

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina:78 din 407 Data: 20.06.2002 Autorizat:Directorul General

Formular G3-ACP 1.14 ANEXA IV EXPERTI CHEIE

Numele Functia expertului actuala Ani Varsta Nationalitatea Studii Domenii de de expespecialitate rienta Experienta in tara beneficiara Limbi straine si fluenta (FB, B, S)

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina:79 din 408 Data: 20.06.2002 Autorizat:Directorul General

Curriculum vitae EXPERTI CHEIE Functia propusa in proiect:

Nume de familie:
Prenume:

Data nasterii:
Nationalitate: Stare civila: Studii: Grade sau Diplome obtinute:

Institutia [ Data de la pana la ]

Limbi straine: indicati competenta pe o scara de la 1 la 5 ( 1- excelent, 5- satisfacator) Limba Citit Vorbit Scris

Membru in asociatii profesionale: (daca este cazul) Alte aptitudini: (exemplu, calculator etc) Functia actuala: Experienta in firma (ani): Calificari cheie: (Relevante pentru proiect) Experienta specifica in regiune: Tara Data: de la pana la

Experienta profesionala
Loc Compania Functia Descriere

Data de la pana la

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina:80 din 409 Data: 20.06.2002 Autorizat:Directorul General

Alte informatii relevante (de exemplu publicatii, participare la seminarii)

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina:79 din 410 Data: 20.06.2002 Autorizat:Directorul General

Formular G3-ACP 1.15

DETALIEREA BUGETULUI PENTRU ACHIZITII DE SERVICII

1. Proiect de Buget

Toti anii
(2) (3=8+13) (4) (5) (6=11+16) (7) (8)

An 1
(9) (10) (11=8*9) (12) (13)

An 2
(14) (15) (16=13*14)

(1)Cheltuieli

Unitate Numar Pret Procent Costuri Unitate Numar Pret Procent Costuri Unitate Numar Pret Procent Costuri (m2, cm, de unitar % origine eligibile (m2, cm, de unitar % origine eligibile (m2, de unitar % origine eligibile ha) unitati (Rol/Eur (Rol/Euro) ha) unitati (Rol/E (Rol/Euro) cm, unitati (Rol/E (Rol/Euro) o) uro) ha) uro)

1. Resurse umane 1.1 Salarii (suma totala experti locali) 1.1.1 Personal Tehnic 1.1.2 Personal Administrativ/ personal 1.2 1 Salarii (suma totala experti internationali) 1.3 Diurna zilnica pentru misiuni 1.3.1 In strainatate (personalul 1.3.2 Local (personalul proiectului) 1.3.3 Participanti la Seminarii si 2. Calatorii 2.1. Calatorii Internationale 2.2 Calatorii Locale 2. Subtotal Calatorii 3. Echipamente si alte bunuri 3.1 Achizitia sau inchirierea 3.2 Mobilier si echipament informatic 3.3 Piese componente 3.4 Programe IT (softuri ) 3.5 Alte Echipamente si bunuri 3. Subtotal Echipamente si alte bunuri

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

4. Cheltuieli de functionarea si intretinerea birourilor

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina:80 din 411 Data: 20.06.2002 Autorizat:Directorul General

4.1 Cheltuieli de functionare si intretinere vehicole 4.2 Cheltuieli cu chirii 4.3 Cheltuieli materiale consumabile 4.4 Alte servicii (tel/fax, electricitate, incalzire ,intretinere 4. Subtotal Cheltuieli pentru functionarea si intretinerea birourilor 5. Alte cheltuieli si servicii 5.1 Publicatii si Brosuri de informare 5.2 Studii 5.3 Cheltuieli de auditare 5.4 Cheltuieli evaluare costs 5.5 Traduceru, interpreti 5.6 Cheltuieli de organizare seminarii si conferinte 5.7 Costuri pentru pregatirea proiectelor 5. Subtotal Alte cheltuieli si servicii 6. Alte cheltuieli 6. Subtotal Alte cheltuieli 7. Subtotal cheltuieli directe ale proiectului (1.-6.) 8.Rezerva (max.5 % din 7, cheltuielile direct eligible ale proiectului) 9. Total cheltuieli direct eligible ale proiectului (7.+ 8.) 10. Reactualizare (maximum 5 % din 11. Total Cheltuieli eligibile (9.+10.)

2. Prviziunea financiara (1)Cheltuieli

1. Resurse umane

Luna 1

Luna 2

Luna 3

Luna 4

Luna 5

Luna 6

Luna 7

Luna 8

Luna 9 Luna 10 Luna 11 Luna 12

An 2

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina:81 din 412 Data: 20.06.2002 Autorizat:Directorul General

1.1 Salarii (suma totala experti locali) 1.1.1 Personal Tehnic 1.1.2 Personal Administrativ/ personal auxiliar 1.2 1 Salarii (suma totala experti internationali) 1.3 Diurna zilnica pentru misiuni calatorii 3.1 In strainatate (personalul proiectului ) 1.3.2 Local (personalul proiectului) 1.3.3 Participanti la Seminarii si /conferinte 2. Calatorii 2.1. Calatorii Internationale 2.2 Calatorii Locale 2. Subtotal Calatorii 3. Echipamente si alte bunuri 3.1 Achizitia sau inchirierea autovehiculelor 3.2 Mobilier si echipament informatic 3.3 Piese componente 3.4 Programe IT (softuri ) 3.5 Alte Echipamente si bunuri 3. Subtotal Echipamente si alte bunuri 4. Cheltuieli de functionarea si intretinerea birourilor 4.1 Cheltuieli de functionare si intretinere vehicole 4.2 Cheltuieli cu chirii 4.3 Cheltuieli materiale consumabile 4.4 Alte servicii (tel/fax, electricitate, incalzire ,intretinere 4. Subtotal Cheltuieli pentru functionarea si intretinerea birourilor 5. Alte cheltuieli si servicii 5.1 Publicatii si Brosuri de informare generala

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

5.2 Studii 5.3 Cheltuieli de auditare 5.4 Cheltuieli evaluare costs 5.5 Traduceru, interpreti

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina:82 din 413 Data: 20.06.2002 Autorizat:Directorul General

5.6 Cheltuieli de organizare seminarii si conferinte 5.7 Costuri pentru pregatirea proiectelor 5. Subtotal Alte cheltuieli si servicii 6. Alte cheltuieli 6. Subtotal Alte cheltuieli 7. Subtotal cheltuieli directe ale proiectului (1.-6.) 8.Rezerva (max.5 % din 7, cheltuielile direct eligible ale proiectului) 9. Total cheltuieli direct eligible ale proiectului (7.+ 8.) 10. Reactualizare (maximum 5 % din 7.) 11. Total Cheltuieli eligibile (9.+10.)

Formular G3-ACP 1.16 GRILA DE CONFORMITATE ADMINISTRATIVA Titlul Contractului: Referinta de publicare :

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina:83 din 414 Data: 20.06.2002 Autorizat:Directorul General

Numarul plicului ofertei

Numele ofertantului

Formularul de depunere al ofertei este corect completat? (Da/Nu)

Declaratia ofertantului este corect completata ( si semnata de fiecare partener din consortiu, daca este cazul)? (Da/Nu)

Limba de redactare, asa cum s-a solicitat?

Exista Organiza re si Metodolo gie? (Da/Nu)

Expertii cheie (lista + CVurile)? (Da/Nu)

Expertii cheie sunt prezenti in doar o oferta? (Da/Nu)

(Da/Nu)

Toti expertii cheie au semnat declaratiile de exclusivitat e si disponibilit ate? (Da/Nu)

Declaratia de subcontra ctare este acceptabil a? (Da/Nu/ Nu este cazul)

Nationalit atea expertilor cheie si a subcontra ctorilor este eligibila? (Da/Nu)

Alte cerinte administrati ve din dosarul de licitatie? (Da/Nu/ Nu este cazul)

Decizia globala?

(Accept ata / Respins a)

1 2 3 4 5 6 7 8 9

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina:84 din 415 Data: 20.06.2002 Autorizat:Directorul General

Numarul plicului ofertei

Numele ofertantului

Formularul de depunere al ofertei este corect completat? (Da/Nu)

Declaratia ofertantului este corect completata ( si semnata de fiecare partener din consortiu, daca este cazul)? (Da/Nu)

Limba de redactare, asa cum s-a solicitat?

Exista Organiza re si Metodolo gie? (Da/Nu)

Expertii cheie (lista + CVurile)? (Da/Nu)

Expertii cheie sunt prezenti in doar o oferta? (Da/Nu)

(Da/Nu)

Toti expertii cheie au semnat declaratiile de exclusivitat e si disponibilit ate? (Da/Nu)

Declaratia de subcontra ctare este acceptabil a? (Da/Nu/ Nu este cazul)

Nationalit atea expertilor cheie si a subcontra ctorilor este eligibila? (Da/Nu)

Alte cerinte administrati ve din dosarul de licitatie? (Da/Nu/ Nu este cazul)

Decizia globala?

(Accept ata / Respins a)

10 ... Numele presedintelui Semnatura presedintelui Data

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina:87 din 416 Data: 20.06.2002 Autorizat:Directorul General

Formular G3-ACP 1.17

Punctajele si numarul expertilor cheie trebuie sa fie adaptate de catre Autoritatea Contractanta in conformitate cu cerintele specifice procedurii de ofertare GRILA DE EVALUARE
Maxim Organizare si mododologie Expunere coerenta si argumentata (rationala) Strategia de abordare Planificarea activitatilor (programare) Scorul total pentru Organizare si Metodologie Expertii cheie <Expert cheie 1> (Max 30 puncte) Calificari si aptitudini Experienta profesionala generala Experienta profesionala specifica <Expert cheie 2> (Max 20 puncte) Calificari si aptitudini Experienta profesionala generala Experienta profesionala specifica <Expert cheie 3> (Max 15 puncte) Calificari si aptitudini Experienta profesionala generala Experienta profesionala specifica <Expert cheie 4> (Max 5 puncte) Calificari si aptitudini Experienta profesionala generala Experienta profesionala specifica Punctajul total pentru expertii cheie 5 10 15 5 15 10 30

3 6 11

2 4 9

1 1 3 70

Punctajul total global

100

Formular G3-ACP 1.18

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina:88 din 417 Data: 20.06.2002 Autorizat:Directorul General

FORMULAR DE DEPUNERE A OFERTELOR DE SERVICII Ref: <asa cum este mentionata pe scrisoarea de invitatie la licitatie > Titlul contractului: < Titlul contractului > Titlul lotului: < Titlul lotului, daca este cazul > Trebuie pus la dispozitie un original semnat si doua copii ale acestui formular impreuna cu toate documentele mentionate in formular. 1 Numele ofertantului * * in cazul unui consortiu, se completeaza numele stabilit al consortiului 2 PERSOANA DE CONTACT (pentru aceasta oferta) Nume Adresa Telefon Fax e-mail DEPUS de catre

Formular G3-ACP 1.18.1 DECLARATIE (DE INTENTIE) Subsemnatul, fiind semnatarul autorizat al ofertantului de mai sus (inclusiv al tuturor partenerilor consortiului, in cazul unui consortiu), declar prin prezenta ca am examinat si acceptat fara nici o rezerva sau

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina:89 din 418 Data: 20.06.2002 Autorizat:Directorul General

restrictie continutul intregului dosar de licitatie pentru procedura de ofertare la care se face referire mai sus. Ne oferim sa punem la dispozitie serviciile solicitate in dosarul de licitatie pe baza urmatoarelor documente, care cuprind oferta noastra tehnica si oferta noastra financiara, acestea fiind depuse in plicuri separate, sigilate: Organizare si metodologie Experti principali (cuprinzand o lista a principalilor experti si CV-urile acestora) Declaratia ofertantului (inclusiv cate una din partea fiecarui partener al consortiului, in cazul unui consortiu) Declaratii de exclusivitate si disponibilitate semnate de catre fiecare expert principal [Dupa caz: Ne asumam responsabilitatea de a garanta eligibilitatea subcontractantului(lor) pentru partile serviciilor pentru care ne-am afirmat intentia de a subcontracta in Organizare si Metodologie.] Auditorul independent si corespunzator calificat care va realiza certificatul de audit inainte de plata finala, asa cum este mentionat in contractul preliminar, este <nume, adresa, telefon, fax si e-mail>. Detaliile referitoare la contul nostru bancar sunt urmatoarele: <numarul contului, nume, adresa si orice banca corespondenta >. Aceasta oferta va fi valabila pe perioada mentionata in Instructiunile pentru ofertanti, clauza 6. Semnat in numele ofertantului Nume/Prenume Semnatura Data

Formular G3-ACP 1.18.2 DECLARATIA (DECLARATIILE) OFERTANTULUI (ILOR) Se completeaza si semneaza de catre ofertant (inclusiv una din partea fiecarui membru al consortiului, in cazul unui consortiu).

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina:90 din 419 Data: 20.06.2002 Autorizat:Directorul General

[ pe pagina cu antet ] <Data> <Numele si adresa Autoritatii Contractante ; vezi si punctele 5 si 25 ale anuntului de participare, daca este cazul > Ref dumneavoastra: < Referinta de publicare > Stmate(a) Domn/Doamna DECLARATIA OFERTANTULUI Ca raspuns la scrisoarea de invitatie la licitatie pentru contractul de mai sus trimisa de dvs., prin prezenta declaram ca: nominalizam urmatoarele persoane pentru a actiona in numele nostru pentru aceasta oferta si pentru orice contract ulterior bazat pe aceasta: Nume/Prenume Functia Organizatie reconfirmam ca nu ne aflam in nici una din situatiile de excludere care sunt mentionate in Sectiunea 5-Eligibilitatea contractelor a acestui Manual de Instructiuni- Partea comuna si care ne-ar exclude de la participarea in contracte, suntem de acord sa ne supunem clauzelor de etica prevazute in Sectiunea 11 a acestui Manual de Instructiuni Partea comuna si, in particular, nu avem nici un potential conflict de interese sau orice relatie cu alti candidati inclusi in lista scurta (in cazul procedurii de licitatie restrictiva)/invitati (in cazul procedurii simplificate)sau alte parti implicate in procedura de ofertare la momentul depunerii acestei oferte; vom informa imediat Autoritatea Contractanta daca va aparea o schimbare a circumstantelor mentionate anterior in orice moment pe parcursul derularii procedurii de ofertare sau in timpul implementarii contractului; si recunoastem si acceptam conditia conform careia orice informatie falsa sau incompleta deliberat pusa la dispozitie in acest formular de cerere de finantare poate duce la excluderea noastra din acest contract si din alte contracte finantate de Comunitatea Europeana. In situatia in care oferta noastra este castigatoare, ne asumam obligatia de a furniza dovada uzuala in conformitate cu cu legea din tara in care ne-am infiintat ca nu ne aflam in nici una din categoriile (a), (b), (c), (e) sau (f) care constituie motive de excludere enumerate in Sectiunea 5.3-Motive de excludere din acest Manual de Instructiuni- Partea comuna. Data dovezii sau a documentelor furnizate nu va depasi 180 zile anterioare termenul limita de depunere a ofertelor si, suplimentar, vom furniza o declaratie de propria raspundere ca situatia noastra nu s-a schimbat in perioada care s-a scurs de la data intocmirii dovezii in cauza. De asemenea, intelegem ca in situatia in care nu reusim sa punem la dispozitie aceasta dovada in 15 zile calendaristice de la data notificarii de adjudecare a contractului, sau daca informatiile puse la dispozitie se dovedesc a fi false, adjudecarea contractului va fi considerata nula si fara valoare. Cu stima, < Numele si functia reprezentantului autorizat al ofertantului > < Semnatura reprezentantului autorizat al ofertantului > Stampila Formular G3-ACP 1.18.3 DECLARATIA DE EXCUSIVITATE SI DISPONIBILITATE687 REFERINTA DE PUBLICARE:____________________
687

A se completa de catre toti expertii principali

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina:91 din 420 Data: 20.06.2002 Autorizat:Directorul General

Subsemnatul, declar prin prezenta ca sunt de acord sa particip exclusiv impreuna cu ofertantul < numele ofertantului > in procedura de ofertare pentru servicii mentionata mai sus. Declar in continuare ca sunt dispus si doresc sa lucrez in perioada(le) prevazuta(e) pe postul pentru care CV-ul meu a fost inclus, in eventualitatea in care aceasta oferta este castigatoare, si anume: De la < inceputul perioadei 1 > < inceputul perioadei 2 > < etc. > Confirm ca nu sunt angajat intr-un alt proiect finantat de Comisia Europeana intr-o pozitie in care serviciile mele sa fie solicitate si dupa data la care serviciile mele vor fi solicitate pentru aceasta oferta. Prin aceasta declaratie, inteleg ca nu am dreptul sa candidez depunand o alta oferta pentru aceasta procedura de ofertare. Sunt deplin constient ca in caz contrar voi fi exclus din aceasta procedura de ofertare, ofertele pot fi respinse si, de asemenea, pot fi exclus si din alte proceduri de ofertare si contracte finantate de CE. Mai mult, pentru ca aceasta ascrisoare sa aiba rezultatul scontat, sunt pe deplin constient ca daca nu voi fi disponibil la data la care serviciile mele vor fi solicitate pentru aceasta oferta din alte motive decat cele de sanatate-boala sau forta majora, pot fi exclus si din alte proceduri de ofertare si contracte finantate de CE si ca notificarea de adjudecare a contractului poate fi declarata nula si neavenita. Nume/Prenume Semnatura Data La < sfarsitul perioadei 1 > < sfarsitul perioadei 2 >

Formular G3 ACP 1.19

LISTA DE VERIFICARE PENTRU SEDINTA DE DESCHIDERE A OFERTELOR DE SERVICII

REFERINTA DE PUBLICARE: ____________________________ Pas V

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina:92 din 421 Data: 20.06.2002 Autorizat:Directorul General

1. Toate plicurile ofertelor sunt inmanate Presedintelui 2. Toate plicurile ofertelor sunt inregistrate in functie de ordinea in care au fost depuse 3. Presedintele verifica daca toate plicurile ofertelor care au fost depuse sunt disponibile la sesiunea de deschidere a ofertelor 4. Presedintele verifica daca toate plicurile ofertelor sunt sigilate si se prezinta in bune conditii 5. Presedintele si Secretarul dechid plicurile exterioare ale ofertelor in ordinea primirii acestora pentru: a verifica daca ofertele tehnice si financiare au fost depuse in plicuri separate a nota numarul plicului ofertei pe toate copiile ofertei tehnice si pe plicul care contine oferta financiara 6. Pentru fiecare plic al ofertei, Presedintele si Secretarul verifica daca rezumatul ofertelor primite cuprinde corect: Numarul de inregistrare de pe plic Numele ofertantului Data (si ora, pentru ofertele primite in ultima zi de depunere) primirii Starea plicului exterior Daca ofertele tehnice si financiare au fost sau nu depuse in plicuri separate Daca ofertantul a semnat sau nu o declaratie de intentie Daca declaratiile de disponibilitate si exclusivitate pentru oferta ale tuturor expertilor principali sunt sau nu incluse Decizia generala care stabileste daca propunerea ofertei a indeplinit sau nu cerintele administrative 7. Declaratiile de impartialitate si confidentialitate sunt semnate de catre toti membrii Comisiei de evaluare si de catre toti observatorii 8. Presedintele semneaza Rezumatul ofertelor primite 9. Pentru fiecare oferta corespunzatoare din punct de vedere administrativ (dupa cum s-a determinat in Rezumatul ofertelor primite), Presedintele parafeaza prima pagina a fiecarei copii a ofertei tehnice si plicul continand oferta financiara 10. Presedintele solicita Secretarului sa pastreze ofertele financiare intr-un loc sigur 11. Raportul de deschidere a ofertelor este semnat de catre toti membrii Comisia de evaluare

Formular G3 ACP 1.20 RAPORTUL SESIUNUII DE DESCHIDERE A OFERTELOR REFERINTA DE PUBLICARE: ____________________ Titlul si numarul lotului:_____________________________ Continut: Programare Observatori Minute

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina:93 din 422 Data: 20.06.2002 Autorizat:Directorul General

Concluzii Semnaturi Anexe: Rezumatul ofertelor primite Declaratiile de impartialitate si confidentialitate [Corespondenta pentru clarificari cu ofertantii]

1.

Programare DATA Scrisori de invitatie la licitatie trimise Termenul limita pentru depunerea ofertelor Sesiunea de deschidere a ofertelor ORA LOCUL

2.

Observatori Nume Reprezentand

3.

Minute

Sesiunea de deschidere a ofertelor s-a bazat pe registrul ofertelor primite (Formular G3-ACP Anexa 7e)de la candidatii inclusi in lista scurta (in cazul procedurii de licitatie restrictiva)sau invitati (in cazul procedurii simplificate) care a fost completat utilizandu-se informatiile scrise pe plicuri. Autoritatea Contractanta a dat fiecarui plic cu oferte un numar consecutiv de inregistrare.
Rezumatul ofertelor primite, anexat la prezentul raport, a fost completat de catre Presedinte si Secretar pe parcursul sesiunii de deschidere a ofertelor. Au fost deschise doar ofertele incluse in plicurile primite inainte de tremenul limita de depunere. Toti membrii Comisiei de evaluare (si observatorii) au semnat declaratiile de impartialitate si confidentialitate, care sunt atasate la prezentul raport. Numarul de inregistrare a plicului ofertei a fost notat pe toate copiile ofertei tehnice si pe plicurile care contin oferta financiara.

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina:94 din 423 Data: 20.06.2002 Autorizat:Directorul General

[Daca un ofertant isi retrage oferta: Urmatorii ofertanti si-au retras ofertele:

Numarul plicului ofertei

Numele ofertantului

Motivul de retragere a ofertei (daca se cunoaste)

[Daca sunt necesare clarificari din partea unui ofertant: Cu aprobarea membrilor Comisiei de evaluare, Presedintele a scris ofertantilor ale caror oferte necesitau clarificari, oferindu-le posibilitatea de a raspunde prin fax in maxim 48 de ore (toata corespondenta este atasata la prezentul raport):

Numarul plicului Numele ofertantului ofertei

Numarul anexei privind schimbul de corespondenta

4.

Concluzii Urmatoarele oferte au fost considerate conforme cu cerintelor formale:

Numarul plicului ofertei

Numele ofertantului

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina:95 din 424 Data: 20.06.2002 Autorizat:Directorul General

5.

Semnaturi Nume Presedinte Secretar Evaluatori Semnaturi

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina:96 din 425 Data: 20.06.2002 Autorizat: Directorul General

Formular G3 ACP 1.20.1 REZUMATUL OFERTELOR PRIMITE Conformitatea cu cerintele formale) Titlul contractului:__________________________________ Referinta de publicare:_____________
Numarul Numele Cand a plicului ofertantului fost ofertei primita688 Primit de catre (Initiale) Numar de pachete Pachetul(le) Oferta Formularul de Declaratia(le) Numar Toate Decizia ofertei este financiara depunere ofertantilor corect celelalte finala (sunt)sigilat(e) este oferta este sunt corect de elemente (Acceptat corespunzator? depusa in completat intocmite si copii? sunt (Da/Nu) / plic corespunzator? sunt furnizate?689 (Da/Nu) Respins) separat? (Da/Nu) semnate? (Da/Nu) (Da/Nu) (Da/Nu) (Da/Nu) Primite in termen?

1 2 3 ............. k Numele/Prenumele Presedintelui Semnatura Presedintelui Data

Ora se inregistreaza doar pentru ofertele primite in ultima zi de depunere `689 Asa cum se solicita in dosarul de licitatie (ex. Prezenta declaratiilor de exclusivitate si disponibilitate ale expertilor principali)
688

.............

.............

.............

.............

.............

.............

.............

.............

.............

.............

.............

.............

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina:97 din 426 Data: 20.06.2002 Autorizat: Directorul General

Formular G3-ACP 0.3

DECLARATIE DE IMPARTIALITATE SI CONFIDENTIALITATE

Titlul Proiectului:______________________________________ Subsemnatul............................................declar ca sunt de acord sa particip la pregatirea dosarului de licitatie aferent proiectului mai sus mentionat. Prin aceasta declaratie, confirm ca m-am familiarizat cu informatiile necesare in acest domeniu. Declar ca imi voi indeplini responsabilitatile ce imi revin in mod onest si corect. Contributia mea, la documentele in a caror elaborare voi fi implicat, va fi obiectiva si voi respecta pe deplin principiile competitiei corecte, in special evitand termenii sau conditiile care favorizeaza oricare din produsele, producatorii sau furnizorii de servicii, bunuri sau lucrari. Ma angajez sa pastrez cu incredere si confidentialitate orice informatie sau documente (informatii confidentiale) oferite mie sau descoperite de mine sau pregatite de mine in decursul elaborariii dosarului de licitatie si ma angajez ca acestea sa fie folosite numai pentru elaborarea dosarului de licitatie si sa nu fie dezvaluite unei terte parti. Deasemenea, ma angajez sa nu retin nici o copie scrisa a informatiilor sau a prototipurilor furnizate si sa nu ajut sau sa ma asociez cu unul dintre ofertanti/candidati implicati in procesul de licitatie. Informatiile confidentiale nu vor fi divulgate nici unui functionar sau expert , mai putin celor care sunt de acord si sunt legati de termenii acestei Declaratii. Nume/Prenume Semnatura Data

FORMULAR G3 ACP 04 DECLARATIE DE IMPARTIALITATE SI CONFIDENTIALITATE*

TITLUL PROIECTULUI:______________________________________ Subsemnatul............................................declar ca sunt de acord sa particip la evaluarea ofertelor aferente proiectului mai sus mentionat. Prin aceasta declaratie, confirm ca m-am familiarizat cu informatiile necesare in acest domeniu.

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 98din 427 Data: 20.06.2002 Autorizat: Directorul General

Declar ca sunt independent** fata de toate partile care au depus oferte si doresc ca in urma procesului de evaluare sa castige contractul respectiv***. Cu credinta si in cunostiinta de cauza declar ca nu exista fapte sau circumstante, in trecut sau prezent, sau care pot aparea in viitorul apropiat, ce ar putea pune la indoiala independenta mea fata de parti. Daca o astfel de relatie (de independenta fata de parti) nu exista sau nu a fost stabilita si nu este evidenta pe parcursul procesului de evaluare, voi inceta imediat sa particip la procesul de evaluare. Ma angajez sa pastrez cu incredere si confidentialitate orice informatie sau documente (informatii confidentiale) oferite mie sau descoperite de mine sau pregatite de mine in decursul sau ca rezultat al procesului de evaluare si ma angajez ca acestea sa fie folosite numai in scopul evaluarii si sa nu fie dezvaluite unei terte parti. De asemenea, ma angajez sa nu retin orice copie scrisa a informatiilor sau a documentelor furnizate. Informatiile confidentiale nu vor fi divulgate nici unui functionar sau expert mai putin celor care sunt legati prin termenii acestei Declaratii. Nume/Prenume Semnatura Data

*Va fi completata de toate persoanele implicate in procesul de evaluare (inclusiv membrii Comisiei de evaluare, cu sau fara drept de vot sau observatori) **Se vor lua in considerare, daca exista, direct sau indirect, in trecut sau prezent, legaturi financiare, profesionale sau de orice alta natura ***Adica toti ofertantii/candidatii care participa la licitatie, in mod individual sau ca membri asociati sau orice partener sau subcontractant propus de acestia

Formular G3 ACP 1.21

INSTRUCTIUNI PENTRU EVALUATORI

Fiecare evaluator trebuie sa faca o evaluare initiala a ofertelor tehnice si sa noteze fiecare criteriu in functie de evaluarea sa. Fiecare evaluator trebuie sa fie capabil sa isi justifice evaluarea si punctajele intr-o intalnire a Comisiei de evaluare. Justificarile trebuie sa fie in legatura cu descrierea necesarului proiectului din termenii de referinta, iar pentru expertii principali, cu descrierile profilului incluse in termenii de referinta. De aceea, evaluatorii sunt invitati sa pregateasca inainte de intalnire(intalniri) comentarii in scris.

Evaluarile facute vor fi discutate in intalnirea(le) de evaluare si, in urma discutiilor, fiecare evaluator poate modifica evaluarea initiala.
Daca au loc interviuri, fiecare evaluator isi poate revizui evaluarea facuta expertilor principali in urma acestor interviuri, dar justificarea unor asemenea modificari trebuie data Comisiei de evaluare.

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 99din 428 Data: 20.06.2002 Autorizat: Directorul General

A se nota ca doar ofertele cu punctaje medii de cel putin 80 de puncte se califica pentru evaluarea financiara.

Formular G3 ACP 1.22

RAPORT DE EVALUARE
Referinta de publicare: ____________________ Detalii generale despre proiect Titlul proiectului:_____________________________ Data si locul sesiunilor: Intalnire pregatitoare Sesiunea de deschidere Evaluarea tehnica Interviuri Evaluarea financiara. Componenta Comisiei de evaluare Pozitia Presedinte Evaluator1 Evaluator 2 ........................... Secretar Observator (i) Nume

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 100din 429 Data: 20.06.2002 Autorizat: Directorul General

I.

Intalnirea pregatitoare (vezi anexa 1 atasata)

Presedintele explica Comisiei de evaluare procedurile de urmat. Presedintele explica detaliat membrilor Comisiei de evaluare criteriile de evaluare tehnica referitoare la : a) experienta companiei sau consortiului; b) expertii propusi c) organizarea si metodologia S-au selectat urmatoarele criterii: a) experienta companiei sau consortiului; b) expertii propusi; c) organizarea si metodologia. Comisia de evaluare este de acord sa aiba/sa nu aiba loc interviuri pentru firmele care au depasit 80 de puncte la evaluarea ofertei lor tehnice. Presedintele Comisiei de evaluare precizeaza ca ponderea ofertei tehnice va fi de 80%, iar a celei financiare de 20%. In cele din urma, presedintele Comisiei de evaluare explica procedura standard de evaluare si insista asupra respectarii impartialitatii si confidentialitatii in procesul de evaluare. II. Sesiunea de deschidere (vezi anexa 2 atasata)

Oferta tehnica se verifica pentru conformitate tehnica. Se vor face comentarii pentru fiecare oferta, cu privire la:
Plicul cu oferta financiara este parafat si depozitat la un loc sigur de catre presedinte. Daca declaratiile de confidentilitate si impartialitate au fost citite si semnate de toti cei prezenti. Daca oferta tehnica a fost distribuita membrilor comisiei de evaluare. III. Evaluarea tehnica (vezi anexa 3 atasata)

Presedintele Comisiei de evaluare deschide sedinta de evaluare si reaminteste membrilor procedura standard de evaluare si necesitatea respectarii confidentialitatii pe tot parcursul procesului de evaluare. Trebuie ca ofertele sa fie evaluate pe baza cerintelor in termenii de referinta si a propunerilor ofertantilor si in acord cu criteriile de evaluare.
Membrii comisiei de evaluare sunt invitati sa comenteze fiecare propunere, scotand in evidenta punctele tari si punctele slabe ale ofertelor. (i) Comentarii asupra ofertelor

Pornind de la analiza punctelor tari si slabe a ofertelor tehnice, secretarul comisiei de evaluare concluzioneaza situatia fiecarei firme in tabelul de mai jos:

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 101din 430 Data: 20.06.2002 Autorizat: Directorul General

(ii) Rezultatele interviurilor Nu se aplica/ Se aplica (iii) Punctajul tehnic final

Punctajul tehnic final a fost urmatorul:

Punctaj tehnic total (rezultat prin adunarea punctelor acordate de fiecare membru al comisiei de evaluare) Fisa de evaluare detaliata si rezumatul acesteia se prezinta in anexa 3 atasata. Pragul minim de acceptare a ofertelor tehnice este de 80 puncte. Urmatoarele firme au depasit pragul de 80 puncte si vor participa la evaluarea financiara: Urmatoarele firme nu au depasit pragul de 80 puncte si au fost respinse in acest stadiu: IV. Evaluarea financiara

Secretarul deschide ofertele financiare numai pentru firmele care au depasit pragul minim de punctaj tehnic. Rezultatul evaluarii tehnice se prezinta in tabelul de mai jos: Propunerea financiara (pret total ) Euro sau Rol V. Scor final (vezi anexa 4 atasata)

Sesiunea de evaluare finala stabileste oferta castigatoare. Oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic se stabileste pe baza balantei dintre punctajul tehnic si financiar (80/20). Prezentarea detaliata a scorului final se face in anexa nr 4 atasata. Un rezumat final se prezinta astfel:

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 102din 431 Data: 20.06.2002 Autorizat: Directorul General

Punctaj tehnic Punctaj financiar Total Clasament final

VI.

Concluzia finala

Comisia de evaluare recomanda adjudecarea contractului de catre firma. Raportul de evaluare a ofertelor este finalizat de catre secretar si semnat de presedinte.

Nume Presedinte Secretar Evaluatori

Semnaturi

Formular G3 ACP 1.22.1 MINUTA INTALNIRII PREGATITOARE Presedintele explica procedurile de urmat de catre membrii Comisiei de evaluare. Asa cum s-a decis nu sunt/sunt necesare interviuri cu ofertantii. Criteriile din lista de verifcare pentru conformitatea ofertelor tehnice si punctajul maxim alocat criteriilor respective din fisa de evaluare,au fost discutate.

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 103din 432 Data: 20.06.2002 Autorizat: Directorul General

S-a accentuat ca pentru acest proces de evaluare ponderea ofertei tehnice este de 80%, iar a celei financiare de 20%. Comisia de evaluare a ales pentru evaluarea financiara metoda pretului global. Aceasta metoda se foloseste pentru ofertele care prevad numai servicii, conform termenilor de referinta. Pragul limita a fost fixat la 80 puncte pentru evaluarea tehnica.

FORMULAR G3 ACP 1.22.2

MINUTA SEDINTEI DE DESCHIDERE (Numarul de oferte) in formatul stabilit s-au primit pana la data limita de depunere. S-a identificat numele liderului firmei care a depus oferta. Propunerea tehnica a fost deschisa, s-a distribuit membrilor comisiei de evaluare si s-a verificat lista cu criteriile referitoare la conformitatea documentelor cu Instructiunile pentru ofertanti. Declaratia de impartialitate si confidentialitate este semnata de membrii comisiei de evaluare.

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 104din 433 Data: 20.06.2002 Autorizat: Directorul General

Versiunea originala a fiecarei oferte a fost parafata de presedinte si pastrata intr-un loc sigur, impreuna cu oferta financiara sigilata.

Formular G3 -ACP 1.22.3 MINUTA SESIUNII DE EVALUARE TEHNICA

Membrii comisiei de evaluare au fost invitati sa citeasca propunerile si sa redacteze in scris comentariile pentru fiecare oferta, evidentiind punctele tari si slabe ale acestora. Evaluarea ofertei tehnice a fost definitivata prin completarea tabelului cu punctaje (atasat) si apoi au fost rezumate de presedintele. Rezulta din evaluare ca numai .... oferte au depasit pragul de 80 puncte. In aceasta etapa .........oferte au fost respinse. Numai ...... oferte sunt recomandate pentru evaluarea financiara.

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 105din 434 Data: 20.06.2002 Autorizat: Directorul General

Aceasta anexa include fisa detaliata de evaluare tehnica

Formular G3 ACP 1.22.4 Punctajele si numarul expertilor principali se adapteaza de catre Autoritatea Contractanta conform cerintelor procedurii de ofertare specifice GRILA DE EVALUARE INDIVIDUALA A se completa pentru fiecare oferta de catre fiecare evaluator Maxim Evaluarea Evaluare Evaluare initiala revizuita revizuita (inaintea dupa interviurilor*) interviuri * Organizare si metodologie

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 106din 435 Data: 20.06.2002 Autorizat: Directorul General

Expunerea motivelor Strategie Programarea activitatilor Punctajul total pentru Organizare si Metodologie Experti principali <Expert principal 1> (Maxim 30 puncte) Calificari si abilitati Experienta profesionala generala Experienta profesionala specifica <Expert principal 2> (Maxim 20 puncte) Calificari si abilitati Experienta profesionala generala Experienta profesionala specifica <Expert principal 3> (Maxim 15 puncte) Calificari si abilitati Experienta profesionala generala Experienta profesionala specifica <Expert principal 4> (Maxim 5 puncte) Calificari si abilitati Experienta profesionala generala Experienta profesionala specifica Punctajul total pentru expertii principali Punctajul general total * In situatia in care au loc interviuri

5 15 10 30

5 10 15 3 6 11 2 4 9 1 1 3 70 100

Puncte forte Puncte slabe Evaluare realizata de catre: Nume/Prenume evaluatori Semnatura Data

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 107din 436 Data: 20.06.2002 Autorizat: Directorul General

Formular G3 ACP 1.22.5 MINUTA SESIUNII DE EVALUARE FINANCIARA SI FINALA Include tabelul final de clasificare a ofertelor prin punerea in balanta a punctajelor tehnice si finaciare. In final comisia de evaluare recomanda acordarea contractului (Numele castigatorului)

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 108din 437 Data: 20.06.2002 Autorizat: Directorul General

Formular G3-ACP 1.22.6

Rezumatul grilei de evaluare

Referinta publicatiei:____________________ Titlul de Proiect: Firma 1 EVALUAREA TEHNICA <Evaluator 1> < Evaluator 2> < Evaluator 3> Punctaj tehnic Firma 2 Firma 3 Firma 4 Firma 5 Firma 6 Firma 7 Firma 8

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 109din 438 Data: 20.06.2002 Autorizat: Directorul General

total Punctaj tehnic mediu Numai firmele cu peste 80 puncte participa la evaluarea financiara EVALUAREA EUROsau EUROsau EUROsau EUROsau EUROsau EUROsau EUROsau EUROsau FINANCIARA ROL ROL ROL ROL ROL ROL ROL ROL Pret total propus Punctaj financiar

EVALUARE FINALA (Punctaj tehnic * 0.8) + (Punctaj financiar* 0.2) Pozitie finala (clasament)

Formular G3-ACP1.23

SCRISOARE CATRE OFERTANTII CASTIGATORI

Utilizare obligatorie pentru procedurile de ofertare de servicii in valoare de 200.000 de euro sau mai mult < Scrisoare cu antet din partea Autoritatii Contractante) > < Data > < Adresa ofertantului >

Autoritatea Contractanta:
< Referinta de publicare > CONTRACT PENTRU < Titlul contractului > si < Localizare >

Stimate < Numele persoanei de contact >

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 110din 439 Data: 20.06.2002 Autorizat: Directorul General

Avem placerea sa va informam ca [ firmei dvs. / consortiului condus de dvs. ] i-a fost acordat contractul mentionat mai sus in urma participarii la procedura de licitatie restransa/simplificata corespunzatoare. Contractul v-a fost acordat in conformitate cu suma mentionata in dosarul dvs. de licitatie [corectata dupa cum urmeaza in urma erorilor aritmetice] si cu termenii si conditiile din dosarul de licitatie. Valoarea totala a acestui contract este < Suma > Euro sau <suma> LeiROL. Contractul va va fi trimis pentru a-l semna, urmand ca noi sa-l primim in 15 zile calendaristice, impreuna cu: Dovada uzuala, in conformitate cu legea tarii in care [ firma dumneavoastra / fiecare partener al consortiului ] este infiintat(a), care arata ca [ firma dumneavoastra / fiecare partener al consoriului ] nu se afla in nici una dintre categoriile (a), (b), (c), (e) sau (f) mentionate in Motive de excludere-Partea comuna a acestui Manual , in conformitate cu declaratia(iile) inclusa(e) in oferta dumneavoastra. Data dovezii sau a documentelor furnizate trebuie sa fie mai devreme de 180 de zile inainte de data limita de depunere a ofertelor. [ Firma dvs. / fiecare partener al consortiului ] trebuie, in plus, sa puna la dispozitie o declaratie pe propria raspundere in care sa arate ca situatia nu s-a modificat in perioada care a trecut de la data elaborarii documentelor in cauza. o copie a diplomelor mentionate in CV-urile expertilor principali din oferta dvs. o copie a cartii de munca sau a referintelor expertilor principali, care demonstreaza experienta profesionala indicata in CV-urile acestora In eventualitatea in care nu primim nici aceste documente semnate, nici explicatii din partea dvs. in perioada mentionata, vom considera cu regret ca aceasta adjudecare este nula si neavenita. In vederea unei bune colaborari, Cu stima, Nume /Prenume Functia Semnatura Stampila

Formular G3-ACP1.24 SCRISOARE CATRE OFERTANTII NECASTIGATORI < Scrisoare cu antet din partea Autoritatii Contractante > < Data > < Adresa ofertantului > Referinta noastra: < Referinta de publicare > / < Numarul scrisorii > Stimate < Numele persoanei de contact > < Titlul contractului >, < Localizare > Va multumin pentru participarea la procedura de ofertare mai sus mentionata. Va informez cu parere de rau ca oferta depusa de dumneavoastra nu a fost castigatoare din urmatorul/urmatoarele motiv(e): oferta dvs. nu a fost depusa inaintea termenului limita

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 111din 440 Data: 20.06.2002 Autorizat: Directorul General

oferta dvs. nu a fost corespunzatoare din punct de vedere administrativ s-a considerat ca oferta tehnica nu a indeplinit criteriile de adjudecare (a se mentiona care criterii) oferta financiara a depasit bugetul maxim disponibil pentru contract oferta dvs. nu a fost cea mai avantajoasa din punct de vedere economic dintre ofertele care au corespuns din punct de vedere tehnic (vezi tabelul de mai jos)

Pentru informarea dvs., contractul a fost adjudecat < numele ofertantului care a castigat >. Punctajele dvs. conform criteriilor de adjudecare, precum si cele ale ofertei castigatoare sunt: Puncatj Organizare si Expertul Expertul Expertul Oferta general metodologie principal principal principal financiara 1 2 3 (, Rol) Oferta dvs. Oferta castigatoare Desi nu am avut posibilitatea de a utitliza serviciile dvs cu acesta ocazie, speram ca veti continua sa participati activ la initiativele noastre. Va multumim, Nume/Prenume Functia Semnatura Stampila

Formular G3-ACP1.25
Docunent care urmeaza a fi completat de catre Autoritatea Contractanta si facut public dupa adjudecarea contractului Utilizare obligatorie pentru procedurile de ofertare de servicii in valoare de 200.000 de euro sau mai mult

ANUNT DE ADJUDECARE A CONTRACTULUI DE SERVICII <Titlul contractului> <Localizare Localitate/judet/regiune/ tara > 1. Referinta de publicare < Referinta de publicare a anuntului de intentie si a anuntului de participare referitor la achizitiile de servicii respective>

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 112din 441 Data: 20.06.2002 Autorizat: Directorul General

2. Publicarea datei anuntului de participare la achizitiile de servicii < Data >

3. Numarul si titlul lotului < Daca este cazul >

4. Valoarea contractului < Suma > Euro, <suma> Rol

5. Data adjudecarii contractului < Data >

6. Numarul de oferte primite < Numar >

7. Punctajul general al ofertei selectate < Punctajul tehnic si financiar >

8. Numele si adresa ofertantului castigator < Nume si adresa, in cazul unui consortiu datele referitoare la conducator se scriu cu caractere ingrosate >

Formular G3-ACP1.26

FORMULAR DE EVALUARE A CONTRACTANTULUI PENTRU CONTRACTELE DE SERVICII CU FINANTARE C.E.

<Titlul Contractului > <Localizare> <Codul de referinta al contractului> 1 CONTRACTANT Name(le) firmei(lor)

Leader* Partener 2*

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 113din 442 Data: 20.06.2002 Autorizat: Directorul General

Etc * *adaugati/stergeti pentru parteneri daca este cazul. Notati ca sub-contractantul nu se considera partener la evaluare 2 Perioada de realizare a contractului data Pana la data De la 3

Ratingul de performanta al contractantului Rating Comentarii (daca ratingul nu este nivel 3) 1 2 3 4 5

Indicator Realizarea obiectivelor contractului (cum se prevede in Termenii de referinta) Capacitatea de incadrare in termenii limita Calitatea serviciilor 4

Schema de rating
Foarte bun Bun Mediu Satisfacator Nesatisfacator

RATING DE PERFORMANTA A PERSONALULUI CHEIE Relatii cu clientii Communicari scrise

Aptitudini si motivatie

Management

Nume

Competente tehnice

Comunicari verbale

Eficacitate

Total

Schema de rating
1 2 3 4 5
Foarte bun Bun Mediu Satisfacator Nesatisfacator

Responsabil de proiect

Nume Semnatura Data

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 114din 443 Data: 20.06.2002 Autorizat: Directorul General

Formular G3-ACP1.27.1 FISA NAVETA PENTRU DOCUMENTELE SPECIFICE PROCEDURII DE ACHIZITI PUBLICE Seciunea 1 Cererea <numr de nregistrare la expeditor/data>.. <numr de nregistrare a destinatar/data>.. De la: Beneficiarul public de fonduri nerambursabile Responsabilil de proiect: Data trimiterii: __/__/_____ Ctre: Serviciul de achizitii publice al Agentiei SAPARD Sef serviciu: fax pot curier

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 115din 444 Data: 20.06.2002 Autorizat: Directorul General

Termenul limit pentru rspuns maximum 7 zile lucratoare de la data primirii - (a se completa de ctre persoana nsrcinat cu achiziiile al AS): __/__/_____ Versiunea: Cererea iniial Versiunea Nr. __ Referire la Contractul de fonduri nerambusabile incheiat cu Agentia SAPARD Numele Beneficiarului public Numrul contractului de finantare Felul documentului: procurarea de: Servicii tipul procedurii : Ofert unic Procedura simplificat Procedura negociat Procedura internaional restrictiva

Tipul documentului prezentat: Prevederile anuntului de intentie (daca este cazul) pentru verificare si avizare Prevederile anuntului de participare (daca este cazul) pentru verificare si avizare Raportul listei scurte (daca este cazul) pentru verificare si avizare Prevederile anuntului pentru informatii suplimentare (daca este cazul) pentru verificare si avizare Lista membrilor propui pentru Comisia de evaluare pentru verificare si avizare Procesul verbal al ntlnirii pregtitoare pentru verificare si avizare Procesul verbal al deschiderii sesiunii de licitatie pentru verificare si avizare Raportul de deschidere al ofertelor pentru verificare si avizare Raportul de negociere (daca este cazul) pentru verificare si avizare Raportul de evaluare a ofertelor pentru verificare si avizare Contractul pentru verificare si avizare Adendum la contract (daca este cazul) pentru verificare si avizare Altele (specificati): ______________________________ pentru informare verificare si avizare Data : __/__/____ Nume/Prenume : Funcia : Semntura :

Formular G3-ACP 1.27.2

FISA NAVETA PENTRU DOCUMENTELE SPECIFICE PROCEDURII DE ACHIZITI PUBLICE Seciunea 2 Rspunsul <numr de nregistrare la expeditor/data>. <numr de nregistrare la destinatar/data>. De la: Serviciul de achizitii publice al Agentiei SAPARD Sef serviciu: Versiunea: Cererea iniial Versiunea Nr. __ Ctre: Beneficiarul public de fonduri nermbursabile Responsabilul de proiect:

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 116din 445 Data: 20.06.2002 Autorizat: Directorul General

Referire la Contractul de fonduri nerambursabile incheiat cu Agentia SAPARD Numele Beneficiarului public Numrul contractului de finantare Decizia asupra versiunii curente a documentului prezentat*: Avizat Motivele neavizarii: Recomandari**: _________________________________________________ Data : __/__/____ Intocmit : Expertul cu achizitia publica: Nume/Prenume Sef Serviciu Achizitii publice: Semnatura: Verificat : Sef serviciu: Nume/Prenume: Semnatura: fax Aprobat: Director: Nume/Prenume: Semnatura: pot Neavizat (rugm prezentai din nou)

________________________________________________ ________________________________________________ ________________________________________________

Transmis la data de __/__/___ de ctre: .................

*Pentru masurile 2.1, 2.2 si 3.5 (submasurile: drumuri forestiere de interes public si impaduriri terenuri-beneficiari publici) Serviciul Achizitii publice va aviza fiecare etapa a procedurii de licitatie. **Daca recomandarile nu vor fi respectate, iar modificarile nu vor fi efectuate, cererea de plata a beneficiarului public catre Agentia SAPARD va fi respinsa.

Formular G3-ACP 08
FISA DE AVIZARE / NEAVIZARE A PROCEDURII DE ACHIZITII PUBLICE1 Pentru Masurile 2.1, 2.2 si 3.5 (Submasura drumuri forestiere de interes public si impaduriri terenuribeneficiari publici) Emitent: Serviciul de Achizitii publice-Agentia SAPARD

Data si numarul de inregistrare la Emitent:. ............................................................................ Destinatar: Beneficiarul public de fonduri nermbursabile SAPARD

Data si numarul de inregistrare la Destinatar: ................................................................................. Masura si titlul proiectului ....................................................................................................................

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 117din 446 Data: 20.06.2002 Autorizat: Directorul General

Numar de identificare a proiectului. ............................................................................................ Numarul de inregistrare a contractului de finantare incheiat cu Agentia SAPARD..................... Natura contractului de achizitii publice: Servicii Bunuri Lu Tipul procedurii de achizitie publica aplicata: ..................................................................................... Concluzie asupra respectarii procedurii de achizitie publica (conform Manualului G3-ACP): Avizat Neavizat Motivele neavizarii:

Autoritatea Contractanta a semnat Contractul de achizitii servicii nr.:., in data de .(ziua/luna/anul), cu Contractantul (numele contractanului), in valoare de(suma in ROL). Transmis la data de __/__/___ de ctre: ................. Primit la data de __/__/___ de ctre: ................................ Intocmit : Expertul cu achizitia publica: Nume/Prenume Sef Serviciu Achizitii publice: Semnatura:
1

fax

pot Aprobat: Director: Nume/Prenume: Semnatura:

Verificat : Sef serviciu: Nume/Prenume: Semnatura:

Se va emite in termen de maxim 30 de zile de la data finalizarii procedurii de licitatie si inainte de inceperea derularii contractului.

Formular G9-ACP 1.29

Formular de garantie de participare Contract de achizitii servicii Subsemnatii [nume, firma, adresa] garantam prin prezenta, ca debitor principal , si nu numai, ca si cautiunea solidara, pentru contul [numele si adresa titularului] in profitul [numele si adresa Autoritatii contractante/Responsabilului de proiect], fara contestatie si imediat dupa primirea primei cereri scrise a beneficiarului, plata unei sume de [valoarea garantiei de participare]. Prezenta garantie va intra in vigoare si va avea efect incepand cu [data limita de prezentare a ofertelor]. Precizam ca eliberarea garantiei, ca si notificarea acestei eliberari, va interveni cel mai tarziu [in termen de saizezeci zile dupa expirarea perioadei de valabilitate a ofertelor, prelungita eventual, in conformitate cu articolul (indicati numarul reglementarii generale aplicabile)

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 118din 447 Data: 20.06.2002 Autorizat: Directorul General

Orice litigiu referitor la aceasta garantie va fi reglat prin [indicati legea aplicabila] si este de competenta [indicati jurisdictia competenta]. Intomit la ................... data ..../..../..... Nume si prenume ............................................... In numele ................................. Semnatura ................................... [Stampila organismului de garantie]

Formular G9-ACP 1.30 Formular de garantie pentru plata in avans

Invitatia de ofertare nr. []

Noi subsemnatii, [nume, numele companiei, adresa], prin prezenta declaram ca vom garanta, nu numai toti impreuna si fiecare in parte, dar si ca principal debitor fata de [ numele si adresa Autoritatii contractante ], in numele [numele si adresa Contractantului], plata sumei de[indicati suma], corespunzatoare avansului, fara nici-o obiectie, la primirea primei cereri scrise din partea Autoritatii contractante. De asemenea, suntem de acord ca nici-o schimbare sau adaugire sau alte modificari la termenii din contract sau a lucrarilor prevazute in orice document al contractului care pot fi facute intre Dv. si Contractant, nu ne

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 119din 448 Data: 20.06.2002 Autorizat: Directorul General

vor scuti de raspunderea privind aceasta garantie si prin prezenta nu vom emite nici-o pretentie pentru orice scimbare , adaugire sau modificare. Garantia va intra in vigoare si va avea efect din data de [indicati data de plata a avansului] si va fi valabila pana cand [Numele si adresa Autoritatii contractante] a reprimit aceiasi sume de la Contractant. Noi luam nota ca Dv. veti elibera garantia si ne veti anunta despre aceasta in termen de 30 zile de la data emiterii de catre noi a certificatului de garantie Orice disputa referitoare la aceasta garantie se va solutiona conform [mentionati legea ce se va aplica] si va fi de competenta [indicati care jurisdictie se aplica] Data.................. Nume si prenume:..........................................Din partea:....................................................... Semnatura:................................................... [stampila celui care furnizeaza garantia]

Formular G9-ACP 1.31 Formular pentru garantia de buna executie

Invitatia de ofertare nr. [] Noi subsemnatii, [nume, numele companiei, adresa], prin prezenta declaram ca vom garanta, nu numai toti impreuna si fiecare in parte, dar si ca principal debitor fata de [ numele si adresa Autoritatii contractante ], in numele [numele si adresa Contractantului], plata sumei de[suma garantiei de buna executie], reprezentand garantia de buna executie mentionata la articolul 13 din Conditiile generale fara nici-o obiectie, la primirea primei cereri scrise din partea Autoritatii contractante. De asemenea, suntem de acord ca nici-o schimbare sau adaugire sau alte modificari la termenii din contract sau a lucrarilor prevazute in orice document al contractului care pot fi facute intre Dv. si Contractant, nu ne vor scuti de raspunderea privind aceasta garantie si prin prezenta nu vom emite nici-o pretentie pentru orice schimbare , adaugire sau modificare. Garantia va intra in vigoare si va avea efect din data de [indicati data de intrare in vigoare a contractului] si va fi valabila pana la data emiterii declaratiei financiare finale. Noi (Contractantul) luam nota ca Dv. (Autoritatea contracta) veti elibera garantia si ne veti anunta despre aceasta in termen de 30 zile de la data emiterii de catre noi a certificatului de garantie. Orice disputa referitoare la aceasta garantie se va solutiona conform [mentionati legea ce se va aplica] si va fi de competenta [indicati care jurisdictie se aplica]

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 120din 449 Data: 20.06.2002 Autorizat: Directorul General

Data.................. Nume si prenume:..........................................Din partea:....................................................... Semnatura:................................................... [stampila celui care furnizeaza garantia]

Formular G9-ACP 1.32 ADENDUM LA CONTRACT ACT ADITIONAL NR./ LA CONTRACTUL Nr./ <Numele beneficiarului public> si <Adresa beneficiarului public> > reprezentat de , avand funcia de ., n acest context referindu-se la Autoritatea Contractant (beneficiarul finantarii prin Progrmul SAPARD), pe de o parte i Contractor, pe de alt parte Nume: Statutul Legal.. Data nfiinrii organizaiei : /__/__/__ Nr. de nregistrare/.. la. tribunal, Cod fiscal Adresa sediului contractorului: Str. . Nr. bl..etaj.apartament. cod potal:.. Localitatea: Jude/sector ... Tel Fax :E-mail :.. reprezentat prin < Numele reprezentantului legal> avand funcia de au convenit urmtoarele:

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 121din 450 Data: 20.06.2002 Autorizat: Directorul General

Urmtoarele prevederi ale Contractului < numrul de identificare i titlul contractului > ncheiat ntre Autoritatea Contractant i Contractant (beneficiarul contractului) la data de < data >, sunt nlocuite/completate prin prezenta dup cum urmeaz: Articolul < numrul > : < titlul > (exemplu: articolul 2.2 Perioada de execuie) < textul noului articol dup modificare > ( exemplu: durata executrii Proiectului, dup cum a fost stabilit n Anexa I, este de xxx luni ) Anexa < numrul > : < titlul > [ Noua versiune a Anexei < numrul > : < titlul > este ataat la acest act aditional ] n cazul modificrii bugetului (Contract III), completai n tabelul de mai sus :

Articolul de buget

Contractul iniial

Act aditional nr.1

Act aditional nr.2

Bugetul revizuit

Toate celelalte condiii i termeni ai Contractului [i actul aditional anterioar] rmn neschimbate. Acest act aditional va intra n vigoare la data la care este semnat de ultima dintre cele dou pri. Pentru Contractant (beneficiarul contractului) Pentru Autoritatea Contractant (beneficiarul finantarii prin Progrmul SAPARD)

Nume/Prenume Functia Semnatura Stampila

Nume/Prenume Functia Semnatura Stampila

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina: 122din 451 Data: 20.06.2002 Autorizat: Directorul General

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina:123din 452 Data: 20.06.2002 Autorizat: Directorul General Formular G3-ACP-Annex 7e

Registrul de intrari / iesiri documente achiziii publice

(obligatoriu de folosit de ctre Autoritatea Contractanta)

No. Crt.

DOCUMENTE INTRATE
Data si nr. de nregistrare Denumirea documentului Nume si nr. nregistrare emitent /Coninutul pe scurt Compartimentul cruia i s-a repartizat Denumire Data Semntura Termenul de realizare

Data si nr nregistra

Finalul volumului II - Servicii

VOLUME 3 - MANUAL DE INSTRUCTIUNI PENTRU CONTRACTELE DE ACHIZITII BUNURI

CUPRINS
1. 2. 3. 4. 5. Scop Domeniu de aplicare Referinte Definitii Proceduri de licitatie 5.1 Contracte 150000 EURO 5.1.1 Procedura internationala deschisa 5.1.2 Procedura negociata 5.2 Contracte 30 000 EURO si < 150 000 EURO 5.2.1 Procedura locala deschisa 5.2.2 Procedura negociata 5.3 Contracte <30 000 EURO si > 5 000 EURO 5.3.1 Procedura simplificata

ROMNIA AGENIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:124 din 453 Data: 20.06.2002 Autorizat: Director General

5.4 Contracte 5 000 EURO 6. Procedura internationala deschisa pentru contracte 150 000 EURO 6.1 Publicitate 6.1.1 Publicarea anuntului de intentie 6.1.2 Publicarea anuntului de participare 6.1.3 Redactarea si continutul dosarului de licitatie 6.1.4 Criterii de selectie si adjudecare 6.2 Informatii suplimentare solicitate inaintea termenului limita de depunere a ofertelor 6.3 Termenul limita de depunere a ofertelor 6.4 Perioada de valabilitate a ofertelor 6.5 Depunerea ofertelor 6.6 Comisia de evaluare 6.6.1 Componenta comisiei de evaluare 6.6.2 Impartialitate si confidentialitate 6.6.3 Responsabilitatile membrilor comisiei de evaluare 6.6.4 Calendar 6.7 Etapele procesului de evaluare 6.7.1 Primirea si inregistrarea ofertelor 6.7.2 Intalnirea pregatitoare 6.7.3 Sesiunea de deschidere a ofertelor 6.7.4 Evaluarea ofertelor 6.7.4.1 Conformitatea administrativa 6.7.4.2 Evaluarea tehnica 6.7.4.3 Evaluarea financiara 6.7.4.4 Alegerea ofertantului castigator 6.7.4.5 Contracte de achizitii bunuri care nu implica si servicii 6.7.4.6 Contracte de achizitii bunuri care implica servicii auxiliare 6.7.4.7 Achizitii complexe speciale 6.7.5 Concluzia comisiei de evaluare 6.8 Pregatirea contractului 6.9 Anularea procedurii de contractare 6.10 Adjudecarea contractelor 6.10.1 Anuntarea ofertantului castigator 6.10.2 Semnarea contractului 6.10.3 Publicarea anuntului de adjudecare a contractului 7. Procedura deschisa locala (Contracte 30.000 si <150.000 EURO) 8. Procedura simplificata (Contracte <30.000 si >5000 EURO) 9. O singura oferta(Contracte 5 000 EURO) 10. Modificarea contractului de achizitii bunuri 10.1 Principii generale 10.2 Pregatirea actului aditional 11. Anexe Formular G3-ACP 2.1 Anunt de intentie pentru contractele de bunuri Formular G3-ACP-2.2 Anunt de participare pentru contractele de bunuri Formular G3-ACP-2.3 Anuntul standard pentru procedura de ofertare locala deschisa Formular G3-ACP-2.4 Invitatia de participare la ofertare Formular G3-ACP 2.5 Instructiuni pentru ofertanti Formular G3-ACP 2.6 Caietul de prescriptii speciale Formular G3-ACP 2.7 Specificatii tehnice

Formular G3-ACP 2.8 Borderou de preturi

Formular G3-ACP 2.9 Conditiile generale pentru contractele de achizitii bunuri Formular G3-ACP2.10 Formular de cerere pentru achizitia de bunuri

124

ROMNIA AGENIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:125 din 454 Data: 20.06.2002 Autorizat: Director General

Formular G3-ACP 2.11Formulare pentru garantia de participare/buna executie/plata in avans Formular G3-ACP 2.12 Formular de contract pentru un contract de achizitii bunuri Formular G3 ACP 2.13 Lista de verificare pentru sedinta de deschidere Formular G3 ACP 2.14-Raportul sesiunuii de deschidere a ofertelor Formular G3 ACP 2.14.1 Sumarul ofertelor primite Formular G3-ACP 2.14.2 Lista cu participantii la sesiunea de deschidere Formular G3-ACP 0.3 Declaratia de impartialitate si confidentialitate pentru membrii comisiei de pregatire a dosarului de licitatie Formular G3-ACP 0.4 Declaratia de impartialitate si confidentialitate pentru membrii comisiei de evaluare Formular G3 ACP 2.15 Raportul de evaluare Formular G3-ACP 2.15.1 Grila de verificare a conformitatii administrative . Formular G3-ACP 2.15.2 Grila de verificare a conformitatii tehnice . Formular G3-ACP 2.16 Scrisoare catre ofertantii necastigatori Formular G3-ACP2.17 Scrisoare catre ofertantul castigator Formular G3-ACP 2.18 Anuntul de adjudecare a contractului Formular G3-ACP 2.18.1 Formular de evaluarea contractorului pentru contracte finantate din fonduri UE Formular G3-ACP2.19 Fisa naveta pentru documentele specifice procedurii de achiziti publice Sectiunea 1. Cerere Formular G3-ACP2.20 Fisa naveta pentru documentele specifice procedurii de achiziti publice Sectiunea 2. Raspuns Formularul G3-ACP 0.8 Fisa de avizare / neavizare a procedurii de achizitii publiceFormularul G3ACP 0.8.2 Fisa de aprobare/ respingere a procedurii de achizitii publice Formularul G3-ACP 2.21 Act aditional la contractul initial Formularul G3-ACP 0.6 Nota justificativa pentru modificarea contractului initial printr-un act aditional Formularul G3-ACP Anexa 7e Registrul de intrari/iesiri documente achiziii publice (Obligatoriu de folosit de Autoritatea contractanta)

VOLUMUL 3. - MANUAL DE INSTRUCTIUNI PENTRU CONTRACTELE DE ACHIZITII BUNURI

3. SCOP
Manual de instructiuni prezinta procedurile pentru adjudecarea contractelor de achizitii bunuri finantate prin programul SAPARD. Contractele de achizitii bunuri vizeaza proiectarea, fabricarea, livrarea, asamblarea si comisionarea de bunuri impreuna cu alte sarcini prevazute in contract, precum si intretinerea, repararea, instruirea personalului si alte servicii necesare dupa vanzare.

4. DOMENIU DE APLICARE
Manual de instructiuni se aplica pentru adjudecarea contractelor de achizitii bunuri finantate prin programul SAPARD pentru : Masura 2.1 Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale Masura 2.2 Managementul resurselor de apa in agricultura

125

ROMNIA AGENIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:126 din 455 Data: 20.06.2002 Autorizat: Director General

Masura 3.5 Silvicultura Submasurile Drumuri forestiere de interes public si Impaduriri beneficiari publici

9. REFERINTE
9.1 9.2 Reglementarea Consiliului (CE) nr 1268/1999, privind sprijinul comunitar pentru masurile de pre-aderare pentru agricultura si dezvoltare rurala in tarile candidate din centrul si estul Europei in perioada de pre-aderare ; Reglementarea Consiliului (CE) nr. 2759/1999 din 22.12.1999 privind stabilirea regulilor de aplicare a Reglementarii Comisiei (CE) nr 1268/1999, privind sprijinul comunitar pentru masurile de pre-aderare pentru agricultura si dezvoltare rurala in tarile candidate din centrul si estul Europei in perioada de pre-aderare amendata de Reglementrile Comisiei nr.2356/2000; Reglementarea Consiliului (CE) nr.2222/2000 privind stabilirea regulilor financiare de aplicare a Reglementarii Comisiei (CE) nr. 1268/1999, privind sprijinul comunitar pentru masurile de pre-aderare pentru agricultura si dezvoltare rurala in tarile candidate din centrul si estul Europei in perioada de pre-aderare amendata de Reglementrile Comisiei nr.2252 /2001; Manualul de instructiuni SCR Contracte de lucrari, bunuri si servicii incheiate in cadrul cooperarii comunitare pentru tarile terte SEC (1999) 1801/2 adoptat de Comisia Europeana pe 10/12/1999; Programul national pentru agricultura si dezvoltare rurala, decembrie 2000. Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 142/2000 aprobata prin Legea nr. 309/2001 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei SAPARD si Normele metodologice de aplicare. Acordul multianual de finantare incheiat intre Comisia Comunitatii Europene, in numele Comunitatii Europene, si Romania, Sectiunea A, Articolul 14, paragraful 2.6 si Sectiunea B, Articolul 4, paragraful 2(e) si 2(k). Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 60/2001 privind achizitiile publice aprobata prin legea nr. 212/2002. Hotararea de Guvern nr. 461/2001 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului 60/2001 privind achizitiile publice. Ordinul nr. 1013/873/2001 al ministrului finantelor publice si al ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei privind aprobarea structurii, continutului si modului de utilizare a Documentatiei standard pentu elaborarea si prezentarea ofertei pentru achizitia publica de servicii. Ordinul nr. 1012/2001 al ministrului finantelor publice privind aprobarea structurii, continutului si modului de utilizare a Documentatiei standard pentu elaborarea si prezentarea ofertei pentru achizitia publica de produse. Ordinul nr. 1014/874/2001 al ministrului finantelor publice si al ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei privind aprobarea structurii, continutului si modului de utilizare a Documentatiei standard pentu elaborarea si prezentarea ofertei pentru achizitia publica de lucrari.

9.3

9.4 9.5 9.6 9.7 9.8 9.9 9.10

9.11

9.12

10. DEFINITII 4.1 Comisia: Comisia Comunitatii Europene 4.4 Autoritate Contractanta (AC): Agentia SAPARD sau Persoana Publica beneficiara a unui contract finantat prin programul SAPARD 4.5 Responsabil de proiect: persoana fizica sau juridica desemnata de Autoritatea contractanta cu sarcini de monitorizare a implementarii prevederilor din contract sau caruia Autoritatea contractanta i-i deleaga drepturi si puteri asumate de ea in contract. 4.6 Reprezentantul Responsabilului de proiect: orice persoana fizica sau juridica desemnata si imputernicita de Responsabilul de proiect sa-l reprezinte pentru indeplinirea atributiilor sale. Acolo unde

126

ROMNIA AGENIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:127 din 456 Data: 20.06.2002 Autorizat: Director General

functiile, drepturile si autoritatea Responsabilului de proiect au fost delegate Reprezentantului acestuia, toate referintele cu privire la Responsabilul de proiect sunt valabile si pentru reprezentantul acestuia. 4.7 Contract de achiziie bunuri: un contract ncheiat intre un furnizor si Autoritatea contractanta pentru cumprarea, lisingul cu opiunea de cumprare de bunuri; acesta de asemenea, poate sa se refere la activitati de instalare, servicii, reparaii, pregtire si servicii post vnzare. 4.8 Contract Hibrid: un contract ncheiat intre Autoritatea contractanta si un furnizor de servicii, executant de lucrari sau furnizor de bunuri (utilaje, etc.) acoperind doua sau mai multe din urmtoarele: lucrri, bunuri si servicii. 4.9 Ofertantul: orice persoana fizica sau juridica sau grup de persoane fizice sau juridice care in nume propriu depune o oferta in vederea adjudecarii unui contract. 4.10 Contractant: ofertantul selecionat la sfarsitul procedurii de adjudecare a unui contract. 4.11 Furnizor : orice persoana fizica sau juridica care produce sau furnizeaza bunuri. 4.12 Agent achizitor: o societate care procura servicii, bunuri sau lucrri in numele Autoritatii contractante. 4.13 Procedura internationala deschisa: procedura prin care orice persoane fizica sau juridica sau grup, in nume propriu, depune o oferta in baza unui anun de participare. 4.14 Procedura locala deschisa: procedura prin care orice persoane fizica sau juridica sau grup, in nume propriu, depune o oferta in baza unui anun de participare. 4.15 Procedura simplificata: procedura de achizitii bunuri fara publicarea anterioara unui anunt de participare, prin care numai candidatii invitati de Autoritatea contractanta pot depune oferte. 4.16 Procedura negociata: procedura de achizitii bunuri fara publicarea anterioara unui anunt de participare, prin care Autoritatea contractanta consulta candidatul sau candidatii la alegerea sa si negociaza termenii contractului cu unul sau mai multi dintre ei. 4.17 Dosarul de ofertare: dosarul elaborat de Autoritatea contractanta continand toate documentele necesare de ntocmit pentru depunerea ofertei de catre potentialii ofertanti. 4.18 Condiii generale: prevederile generale contractuale privitoare la clauzele administrative, financiare, juridice si tehnice care guverneaz executarea contractelor. 4.19 Condiii speciale: condiii speciale elaborate de Autoritatea contractanta ca parte integrala a dosarului de ofertare, incluznd amendamente la condiiile generale, clauze specifice la contract sau specificaiile tehnice. 4.20 Comisia de evaluare: o comisie formata dintr-un numr impar de membri (cel puin 3) posednd capacitatile administrative, tehnice si economice necesare pentru a da o decizie informata (profesionala) asupra ofertelor. 4.21 Ziua: zi calendaristica. 4.22 Perioada: o perioada ncepe in ziua imediat urmtoare zilei in care actul sau evenimentul a nceput. Acolo unde ultima zi a perioadei nu este zi lucratoare, perioada expira la sfarsitul zilei de lucru urmtoare. 4.23 Conflict de interese: orice eveniment care influenteaza capacitatea candidatului, ofertantului sau contractanilor de a-si exprima o opinie profesionala obiectiva si impariala sau care i mpiedica la un anumit moment de a acorda prioritate intereselor Autoritatii contractante. Orice consideraii privind posibilele contracte de viitor sau conflicte cu alte angajamente actuale sau trecute ale unui candidat, ofertant sau contractant. Aceste restricii se aplica de asemenea, subcontractantilor si angajailor candidatului, ofertantului sau contractantului. 4.24 Oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic: cea mai buna oferta selectionata in baza aplicarii criteriilor de selectie, cum ar fi calitatea, caracteristici tehnice, estetice si functionale, servicii post-vanzare si asistenta tehnica, termen de livrare, pretul sau pretul cel mai scazut. Aceste criterii trebuie publicate in anuntul de participare sau prevazute in dosarul de oferta. 4.25 Defalcarea valorii globale: lista tuturor articolelor de calculaie care formeaz suma globala. 4.26 Pretul ofertei: suma prezentata de ofertant pentru realizarea contractului. 4.27 Lista de cantitati: orice document care contine o separare detaliata a articolelor de calculatie exprimate in preturi (cantitati si preturile afernte). 4.28 Pretul contractului: suma declarata in contract reprezentand valoarea estimata initial pentru realizarea contractului de bunuri sau o astfel de suma stabilita la finalizarea contractului fara depasirea valorii contractului.
127

ROMNIA AGENIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:128 din 457 Data: 20.06.2002 Autorizat: Director General

4.29 Penalizari generale: suma nedeclarata initial in contract, acodata de o instanta de judecata sau inteleasa intre parti, ca compensatie platibila partii vatamate de catre cealalta parte vinovata de intreruperea contractului. 4.30 Desene: documentatie de executie furnizata de Autoritatea contractanta si/sau Responsabilul de proiect si /sau intocmite de Contractant si aprobate de Responsabilul de proiect, necesare relizarii proiectului. 4.31 Certificatul de receptie finala: certificatul eliberat de Autoritatea contractanta si/sau Responsabilul de proiect Contractantului prin care se atesta ca Contractantul si-a indeplinit toate obligatiile asumate prin contract. 4.32 Suma de rezerva: suma inclusa in contract si destinata executiei de lucrari sau furnizarii de bunuri, materiale, instalatii sau servicii sau alte neprevazute, care se pot folosi in totalitate sau partial sau deloc , instructate de Responsabilul de proiect. 4.33 Perioada obligatorie de remediere a defectiunilor: perioada stabilita in contract, imediat urmatoare receptiei provizorii, in decursul careia Contractantului i se cere sa finalizeze lucrarile si sa remedieze defectiunile si greselile constatate de Responsabilul de proiect.

PROCEDURI DE ADJUDECARE

5.1 Contracte 150.000 Euro 5.1.1 Procedura internationala deschisa

De regula, contractele de achizitii bunuri constituie obiectul unei invitatii internationale deschisa de licitatie urmare publicarii unui anunt de intentie si a unui anunt de participare.

5.1.2 Procedura negociata

Numai cu aprobarea prealabila a Agentiei SAPARD, Autoritatea contractanta poate atribui contracte de achizitii bunuri prin procedura negociata si numai in urmatoarele situatii: a) Acolo unde circumstante neprevazute obliga Autoritatea Contractanta sa actioneze cu o urgenta incompatibila cu perioadele prevazute in cadrul procedurilor deschise sau simplificate descrise in sectiunile 6, 7 si 8. Circumstantele invocate sa justifice urgenta nu trebuie sa fie o conditie obligatorie pentru Autoritatea Contractanta. b) Acolo unde natura sau caracteristicile particulare de garantare a furniturii (bunurilor) impun acest lucru, respectiv acolo unde contractul este rezervat exclusiv detinatorilor de patente sau licente cu drept de folosire a lor; c) Pentru livrarile aditionale, pe langa furnitura originala, destinate fie inlocuirii furniturilor sau instalatiilor existente din flux, fie pentru extinderea celor existente, acolo unde schimbarea unui furnizor obliga primitorul sa achizitioneze echipament cu caracteristici tehnice diferite care ar crea dificultati tehnice de compatibilitate sau disproportionalitate la operare sau intretinere. d) Acolo unde invitatia de participare la ofertare nu a avut succes, adica acolo unde nu s-a depus nici-o oferta calitativa sau financiara valoroasa. In acest caz, dupa anularea invitatiei de participare la ofertare, Autoritatea contractanta poate, cu aprobarea prealabila a Serviciului de Achizitii publice al Agentiei SAPARD, sa negocieze direct cu unul sau mai multi furnizori alesi din cei care au luat parte la invitatia de ofertare, fara ca termenii initiali ai contractului sa fie modificati substantial (a se vedea sectiunea privind Anularea procedurii de licitatie ). Aceasta obtiune nu este valabila daca motivul anularii il constituie existenta unor nereguli care au impiedicat desfasurarea corecta a procedurii de licitatie (iregularitati) Autoritatea contractanta trebuie sa intocmeasca un Raport de negociere justificand modul in care a avut loc negocierea si argumentele in baza carora s-a luat decizia de acordare a contractului. Acordarea contractului se va face conform celor prezentate la paragraful 6.10, raportul de negociere fiind parte componenta in dosarul de contractare.

5.2 Contracte 30.000 euro si < 150.000. Euro

5.2.1 Procedura deschisa locala

128

ROMNIA AGENIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:129 din 458 Data: 20.06.2002 Autorizat: Director General

In acest caz, contractele de achizitii bunuri pot fi adjudecate printr-o procedura deschisa in care anuntul de intentie si anuntul de participare sunt publicate numai in tara Autoritatii contractante (Romania). Comisia Europeana publica numai referintele unor astfel de invitatii de participare la ofertare (nr. dosar, tara, Autoritatea Contractanta si tipul contractului) pe Internet cu adresa Delegatiei de la care firmele pot obtine informatiile necesare.

5.2.2

Procedura negociata

Fara acordul Agentiei SAPARD, primitorul nu poate incredinta contracte de achizitii prin procedura negociata pentru situatiile prevazute in sectiunea 5.1.2.

5.3 Contracte < 30.000 euro si >5.000 euro 5.3.1 Procedura simplificata
Contractele de achizitii sub 30.000 Euro si mai mari de 5 000 Euro se pot adjudeca prin procedura simplificata. Cel putin trei furnizori trebuie sa depuna oferte conforme , nefiind necesara publicarea unui anunt de participare la ofertare.

5.4 Contracte 5.000 euro

Autoritatea Contractanta poate emite ordine pentru achizitii cu o valoare de 5000 euro sau mai putin pe baza unei singure oferte.

6 PROCEDURA INTERNATIONALA DESCHISA DE LICITATIE PENTRU CONTRACTE 150.000 EURO

6.1 Publicitate
In dorinta de a se asigura cea mai larga participare la licitatie si transparenta necesara, anuntul de intentie si anuntul de participare trebuie sa fie publicate pentru fiecare procedura deschisa.

6.1.1 Publicarea anuntului de intentie

Odata pe an, Autoritatea contractanta trebuie sa publice un anunt de intentie cuprinzand contractele de achizitii bunuri pentru care se vor organiza licitatii in urmatoarele 12 luni dupa aparitia anuntului si, la fiecare trei luni, cate un amendament de completare, modificare sau actualizare a acestuia. Anuntul de intentie va descrie pe scurt obiectul si continutul contractelor de achizitii bunuri preconizate (Formularul G3-ACP 2.1). Fiind un anunt de intentie, acesta nu obliga Autoritatea contractanta sa finanteze contractele propuse si pe potentiali ofertanti sa depuna oferte in acest stadiu. Anuntul de intentie este publicat in Jurnalul oficial al C.E., pe Internet si in mass-media din Romania. Comisia Europeana este responsabila pentru publicarea anuntului in Jurnalul Oficial al C.E. si pe Internet, in timp ce Autoritatea contractanta raspunde de publicarea in presa locala (din Romania). Anuntul trebuie sa cuprinda clar, precis si complet Autoritatea Contractanta si obiectul contractului. Anunturile publicitare locale trebuie sa fie identice cu cele publicate de OJEC si pe Internet si sa apara in acelasi timp. Autoritatea contractanta inainteaza anuntul de intentie Comisiei Europene in forma electronica conform Formularului G3-ACP 2.1, cu cel putin 15 zile inaitea datei de publicare pentru a permite traducerea acestuia. Anuntul de intentie trebuie sa fie publicat cu cel putin 30 zile inaintea anuntului de participare corespunzator. Inainte de publicare Autoritatea contractanta va depune la Serviciul de achizitii publice al AS prevederile anuntului de intentie pentru verificare si avizare (Formulare G3-ACP 2.19, G3-ACP 2.20 si G3-ACP-Anexa 7b-2). Pentru masuril 4.1 si 4.2 pentru care Agentia SAPARD este Autoritate contractanta. Serviciul de achizitii publice verifica si aproba prevederile anuntului de intentie.

6.1.2 Publicarea anuntului de participare

129

ROMNIA AGENIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:130 din 459 Data: 20.06.2002 Autorizat: Director General

Toate contractele de achizitii bunuri cu o valoare 150 000 euro trebuie sa constituie obiectul unui anunt de participare publicat (Formular G3-ACP 2.2) in OJEC, pe Internet (la http://europa.eu.int/comm/scr/tender/index-en.htm) si in mass-media din Romania. Comisia Europeana este responsabila pentru publicarea anuntului in Jurnalul Oficial al C.E. si pe Internet, in timp ce Autoritatea contractanta raspunde de publicarea in presa locala. Intre publicarea anuntului de intentie si cel de participare trebuie sa fie o perioada de minimum 30 zile. Autoritatea contractanta inainteaza Comisiei Europene anuntul de participare in forma electronica conform modelului din Formularul G3-ACP 2.2, cu cel putin 15 zile inaintea datei de publicare pentru a permite traducerea acestuia. Anuntul trebuie sa cuprinda clar, precis si complet Autoritatea Contractanta si obiectul contractului. Anuntul de participare publicat in presa locala se intocmeste conform modelului prezentat in Formular G3-ACP 2.3. Inainte de publicare Autoritatea contractanta va depune la Serviciul de achizitii publice al AS prevederile anuntului de participare pentru verificare si avizare (Formulare G3-ACP 2.19, G3-ACP 2.20 si G3-ACP Anexa 7b-2). Pentru masurile 4.1 si 4.2, pentru care Agentia SAPARD este Autoritate contractanta, Serviciul de achizitii publice al AS verifica si aproba prevederile anuntului de participare .

6.1.3 Redactarea si continutul dosarului de licitatie.

Este important ca documentele de licitatie sa fie redactate cu mare atentie nu numai pentru ca procedura de adjudecare sa opereze corect, dar si pentru executarea corecta a contractului. Documentele dosarului de licitatie trebuie sa contina toate prevederile si informatiile de care au nevoie ofertantii pentru a-si prezenta ofertele, respectiv: procedurile de urmat, documentele de furnizat, cazurile de inadmisibilitate, criteriile de adjudecare, formularul de contract, etc. Responsabilitatea in acest sens cade in sarcina Autoritatii contractante. Toti participantii la pregatirea dosarului de licitatie sunt obligati sa semneze o Declaratie de confidentialitate si impartialitate (Formularul G3-ACP 0.3). Dosarul trebuie sa contina urmatoarele documente: a. Invitatia de participare la ofertare (Formularul G3-ACP 2.4) b. Instructiunile pentru ofertanti (Formularul G3-ACP 2.5) c. Caietul de prescriptii speciale pentru contractare (Formularul G3-ACP 2.6), d. Anexele tehnice continand specificatii tehnice, planuri si programul de executie prevazut (graficul de lucru) (Formularul G3-ACP 2.7); e. Devizul borderoul de preturi (pentru a fi completat de ofertant) (Formularul G3-ACP 2.8); f. Conditiile generale pentru contractele de achizitii bunuri (Formularul G3-ACP 2.9); g. Formular de cerere pentru depunerea ofertelor (Formular G3-ACP 2.10); h. Formulare de garantie eliberate de o banca sau institutii similare pentru: garantia de participare la licitatie (1-2% din bugetul prevazut pentru contract) (Formular G3-ACP 2.11); garantarea platii in avans (fara implicare fonduri SAPARD) (Formular G3-ACP 2.11); garantia de buna executie (max. 10 % din valoaarea contractului) (Formular G3-ACP 2.11); i. Modelul de contract insotit de Conditiile speciale, care amplifica, suplimenteaza sau fac derogari de la Conditiile generale si unde exista conflicte, le pun de acord (Formular G3-ACP 2.12.) Daca nu sunt garantate prin natura contractului, sunt interzise specificatiile tehnice care mentioneaza produsele unei anumite marci sau dintro tara anume, prin care se favorizeaza sau se exclud alte produse sau tari. In cazul in care produsele nu pot fi descrise suficient de clar sau inteligibil, ele pot fi denumite daca sunt urmate de expresia sau echivalent j. Grila de conformitate administrativa (Formular G3-ACP 2.15.1) si grila de conformitate tehnica (Formular G3-ACP 2.15.2) Autoritatea contractanta depune la Serviciul de achizitii publice al AS dosarul de licitatie pentru verificare si avizare ( Formular G3-ACP 2.19, G3-ACP 2.20 si G3-ACP -Anexa 7b-2)). Pentru masurile 4.1 si 4.2, pentru care Agentia SAPARD este Autoritate contractanta, Serviciul de achizitii publice al AS verifica si aproba dosarul de licitatie.

130

ROMNIA AGENIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:131 din 460 Data: 20.06.2002 Autorizat: Director General

6.1.4 Criterii de selectie si adjudecare

Criteriile de selectie, vizeaza capacitatea ofertantului de a executa contracte similare. In cazul in care contractele includ servicii de instalare si montaj, oferta poate include criterii de selectie privind capacitatea tehnica a ofertantului in acest sens. Criteriile de adjudecare aplicate la ofertele admisibile din punct de vedere administrativ si tehnic sunt: pretul, si ,acolo unde sunt impuse cerinte pentru serviciile necesare de asigurat dupa vanzare si/sau training, calitatea acestor cerinte. Criteriile trebuie sa fie precise, nediscriminatorii si sa nu prejudicieze desfasurarea corecta a competitiei. Toate criteriile specificate in dosarul de licitatie trebuie sa se aplice ca atare si nu pot fi modificate pe parcusul desfasurarii procedurii. Evaluarea administratia si tehnica se va baza pe grilele prevazute in dosarul de licitatie, grile ce nu trebuie modificate pe parcursul desfasurarii procedurii de evaluare. Dat fiind diversitatea bunurilor si caracteristicile lor tehnice, acestea trebuie verificate individual prin DA/NU pentru a permite o evaluare clara si corecta asupra respectarii cerintelor din dosarul de licitatie.

6.2 Informatii suplimentare inainte de termenul limita de depunere a ofetelor

Dosarul de licitatie trebuie sa fie destul de clar pentru a evita solicitarea de informatii suplimentare din partea ofertantilor inaintea termenului limita de depunere a ofetelor. Daca Autoritatea Contractanta, fie din proprie initiativa sau ca raspuns la cerintele formulate de un ofertant, prezinta informatii suplimentare cu privire la dosarul de licitatie, aceasta trebuie sa trimita aceste informatii in scris tuturor ofertantilor si in acelasi timp. Daca se dovedeste ca este imposibil sa se identifice potentialii ofertanti, in cazul unei invitatii deschise de licitatie, trebuie publicat un anunt cu modificarile efectuate in dosarul de licitatie asa cum se mentioneaza la punctul 6.1.2, avandu-se in vedere faptul ca anuntul trebuie depus la Comisia Europeana cu cel putin 15 zile inaintea datei de publicare. In acest caz termenul limita fixat pentru depunerea ofertelor poate fi prelungit pentru a se permite ofertantilor sa efectueze si sa raspunda la aceste modificari. Daca oferta are un continut tehnic complex Autoritatea Contractanta poate organiza o intalnire de clarificare sau vizita pe teren. Aceasta intalnire trebuie prevazuta in dosarul de licitatie si trebuie sa aiba loc cu cel putin 21 de zile inaintea expirarii termenului limita de depunere a ofertelor. Ofertantii trebuie sa suporte toate costurile de participare la aceasta intalnire. In afara intalnirilor sau vizitelor pe teren organizate pentru toti ofertantii nu sunt permise vizite individuale ale potentialilor ofertanti in timpul perioadei de ofertare. Autoritatea contractanta trebuie sa raspunda in scris, la toate intrebarile ofertantilor cu cel putin 11 zile inaintea termenului limita de primire a ofertelor. Inainte de publicare, Serviciul de achizitii publice al AS verifica si avizeza prevederile anuntului de informatii suplimentare (Formular G3-ACP 2.19, G3-ACP 2.20 si G3-ACP -Anexa 7b-2). Pentru masurilor 4.1 si 4.2, pentru care Agentia SAPARD este Autoritate contractanta, Serviciul de achizitii publice al AS verifica si aproba prevederile anuntului de informatii suplimentare.

6.3 Termenul limita de depunere a ofertelor

Ofertele trebuie sa ajunga la Autoritatea Contractanta la adresa si, cel mai tarziu, la data si ora indicate in dosarul de licitatie. Perioada pentru depunere trebuie sa fie suficienta pentru a garanta calitatea ofertelor si, de asemenea, pentru a permite o ofertare competitiva. Experienta demonstreaza ca o perioada prea scurta impiedica unii candidati sa depuna oferte sau cele depuse pot fi incomplete. Perioada minima intre data publicarii anuntului de participare si termenul limita pentru primirea ofertelor trebuie sa nu fie mai mica de 60 zile. In anumite cazuri, exceptionale, cu aprobarea prealabila a Comisiei Eurpene, perioadele pot fi mai scurte.

6.4 Perioada de valabilitate a ofertelor.

Ofertantii sunt legati de propriile oferte pe perioada mentionata in dosarul de licitatie. Aceasta perioada trebuie sa fie suficienta pentru a permite Autoritatii Contractante sa examineze ofertele, sa aprobe propunerea de adjudecare, sa anunte ofertantul castigator si sa incheie contractul. In practica, perioada de valabilitate a ofertelor este, in general, de 90 zile calendaristice de la termenul limita de depunere a ofertelor.
131

ROMNIA AGENIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:132 din 461 Data: 20.06.2002 Autorizat: Director General

In cazuri exceptionale, inaintea perioadei de expirare a valabilitatii, Autoritatea Contractanta, poate cere ofertantilor sa extinda aceasta perioada cu un anumit numar de zile, fara a depasi 40 de zile. Ofertantul castigator trebuie sa mentina oferta sa pentru alte 60 de zile de la data notificarii ca a castigat licitatia.

6.5 Depunerea ofertelor

Ofertele tehnice si financiare trebuie puse in plicuri separate, sigilate si apoi intr-un pachet sau alt plic exterior pe care se va scrie : a) adresa pentru depunerea ofertelor, indicata in dosarul de ofertare ; b) referinta la inviatia de ofertare la care raspunde ofertantul; c) unde este cazul, numarul de loturi ofertate; d) cuvintele a nu se deschide inaintea sedintei de deschidere a ofertelor scrise in limba in care s-a redactat dosarul de licitatie (Romana); e) numele ofertantului. La primirea ofertelor, Autoritatea Contractanta trebuie sa le inregistreze (Formular G3-ACP Anexa 7e) si sa emita un bon pentru cele depuse direct, prin curier. Plicurile trebuie sa ramana sigilate si sa fie pastrate intrun loc sigur pana la deschiderea lor. Depunerea ofertelor se va face pe baza Formularului de cerere pentru achizitia de bunuri (Formular G3-ACP 2.10).

6.6 Comisia de evaluare

6.6.1 Componenta Comisiei de evaluare Ofertele sunt deschise si evaluate de o Comisie numita de Autoritatea contractanta alcatuita dintr-un presedinte si un secretar, ambii fara drept de vot, si un numar impar de membrii (cel putin 3) cu drept de vot. Fiecare membru trebuie sa cunoasca limba in care sunt redactate ofertele si sa posede capacitatiile administrative, tehnice si financiare necesare pentru a formula o opinie autorizata asupra ofertelor (fiecare membru cu drept de vot va prezenta un CV). Serviciul de achizitii publice al AS verifica si avizeaza componenta Comisiei de evaluare (Formular G3-ACP 2.20 si G3-ACP Anexa 7b-2). Pentru masurile 4.1 si 4.2, pentru care Agentia SAPARD este Autoritate Contractanta, Serviciul de achizitii publice al AS verifica si aproba componenta Comisiei de evaluare. Autoritatea Contractanta trebuie sa autorizeze participarea individuala a oricarui observator. Membrii Comisiei de evaluare trebuie sa participe la toate intalnirile, orice absenta fiind inregistrata si explicata in raportul de evaluare. Toti membrii cu drept de vot au drepturi egale. Numele si functiile celor implicati in procesul de evaluare trebuie inregistrate in Raportul de evaluare. Exemplu de Comisie de evaluare: Membri cu drept de vot Evaluator 1 Evaluator 2 Evaluator 3 Membri fara drept de vot Presedinte Secretar Observator(i) (Optional) 6.6.2 Impartialitate si confidentialitate Toti membrii Comisiei de evaluare si oricare dintre observatori trebuie sa semneze o declaratie de confidentialitate si impartialitate (Formular G3-ACP 0.4). Daca un membru sau observator al Comisiei de evaluare are un conflict de interese datorat legaturii cu unul din ofertanti trebuie sa declare acest lucru si imediat va fi exclus din Comisia de evaluare. Oricare din membrii exclusi din Comisia de evaluare va fi inlocuit urmand procedura standard de la 6.6.1, dupa care procesul de evaluare va fi reluat. Orice decizie
132

ROMNIA AGENIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:133 din 462 Data: 20.06.2002 Autorizat: Director General

luata de membrul votant exclus din Comisia de evaluare, in oricare stadiu al evaluarii, nu va fi luata in considerare. Nici o informatie referitoare la examinarea, clarificarea, evaluarea sau compararea ofertelor si nici o decizie despre adjudecarea contractului nu pot fi divulgate inaintea semnarii contractului de catre Autoritatea contractanta si ofertantul castigator. Orice incercare a unui ofertant de a influenta procesul in orice mod (fie prin initierea de contacte cu membrii Comisiei de evaluare, fie in oricare alt mod) va conduce la excluderea imediata a ofertei acestuia. Intrunirile de lucru ale Comisiei de evaluare, incepand cu etapa de deschidere a ofertelor si pana la decizia finala, se desfasoara intr-o camera cu usile inchise si sunt strict confidentiale. Pentru a mentine confidentialitatea dezbaterilor, participarea la intrunirile Comisiei de evaluare este limitata la membrii comisiei desemnati de Autoritatea contractanta si a oricaruia dintre observatorii autorizati. Ofertele nu pot parasi camera sau cladirea in care au loc intrunirile Comisiei de evaluare inaintea concluziei finale. Ele trebuie pastrate intr-un loc sigur cand nu sunt folosite. 6.6.3 Responsabilitatile membrilor Comisiei de evaluare Presedintele raspunde de desfasurarea procesului de evaluare in concordanta cu procedurile din acest Manual si de asigurarea impartialitatii si transparentei acestuia. Membrii votanti raspund in mod colectiv de decizia luata de Comisia de evaluare. Secretarul raspunde de indeplinirea sarcinilor administrative din cadrul derularii procedurilor de evaluare, respectiv de: colectarea si circuitul declaratiilor de impartialitate si confidentialitate; pastrarea proceselor verbale de la toate intrunirile Comisiei de evaluare si a celorlalte documente si documentatii relevante; asigurarea si inregistrarea prezentei la toate intrunirile Comisiei de evaluare precum si de redactarea raportului de evaluare si a anexelor acestuia. Orice problema de clarificat, ce necesita comunicari cu ofertantii pe parcursul procesului de evaluare, se va face in scris (fax sau scrisoare), documentele respective fiind semnate de presedintele si secretarul Comisiei de evaluare si anexate la raportul de evaluare. Daca o oferta incalca cerintele legale, Comisia de evaluare poate sa decida daca oferta trebuie sa fie luata in considerare sau nu in continurea procesului de evaluare. Oricare ar fi deciziile Comisiei de evaluare, acestea trebuie inregistrate in intregime si justificate in raportul de evaluare. 6.6.4 Calendar Comisia de evaluare trebuie nominalizata din timp pentru a se asigura disponibilitatea membrilor sai in perioada de pregatire si evaluare a ofertelor. Durata procesului de evaluare trebuie pusa de acord intre Autoritatea contractanta si Comisia de evaluare. Intregul proces de licitatie trebuie finalizat in cadrul perioadei de valabilitate a ofertelor, respectiv 90 zile.

6.7 Etapele procesului de evaluare

6.7.1 Primirea si inregistrarea ofertelor Ofertele se depun personal (prin curier) sau prin posta cu confirmare de primire. Autoritatea contractanta inregistreaza ofertele (Formular G3-ACP Anexa 7e) si elibereaza un bon de primire pentru cele depuse de o persoana autorizata a ofertantului. Plicurile cu oferte trebuie sa ramana sigilate si pastrate intr-un loc sigur pana la sedinta de deschidere. Pe invelisul exterior al plicului se inscrie numarul de inregistrare in ordinea primirii lor (daca sau primit sau nu inaintea termenului limita de depunere a ofertelor). 6.7.2 Intalnirea pregatitoare Prima intalnire a Comisiei de evaluare are loc inainte de inceperea procesului de evaluare si are ca scop distribuirea in avans a dosarelor de licitatie la toti membrii Comisiei. In acest sens presedintele Comisiei: prezinta scopul procedurii in termeni generali;

133

ROMNIA AGENIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:134 din 463 Data: 20.06.2002 Autorizat: Director General

reaminteste membrilor Comisiei de evaluare criteriile de selectie si adjudecare prevazute in dosarul de licitatie declarand ca acestea trebuie respectate fara modificari; explica procedurile ce trebuie folosite de Comisia de evaluare; verifica daca toti membrii Comisiei de evaluare sunt familiarizati cu grila de evaluare prezentata in dosarul de licitatie pentru a fi sigur ca ofertele vor fi evaluate intr-un mod corespunzator.

Procesul verbal al intalnirii pregatitoare se va depune la Serviciul de achizitii publice al AS pentru verificare si avizare(Formular G3-ACP 2.19, Formular G3-ACP 2.20 si G3-ACP -Anexa 7b-2)On Measures 4.1 and 4.2 for which SAPARD Agency is Contracting Authority, Public procurement department of SAPARD Agency checks and approves the minute of preparatory meeting.. Pentru masurile 4.1 si 4.2, pentru care Agentia SAPARD este Autoritate contractanta, Serviciul de achizitii publice al AS verifica si aproba procesul verbal al intalnirii pregatitoare. 6.7.3 Sesiunea de deschidere a ofertelor Scopul sesiunii de deschidere a ofertelor este de a verifica daca ofertele sunt complete, daca garantia de participare a fost depusa, daca documentele sunt semnate si daca ofertele sunt in general in ordine. Comisia de evaluare, deschide ofertele in public la locul si data fixate in dosarul de licitatie. In sedinta de deschidere a ofertelor se anunta numele ofertantilor, pretul ofertei, garantia de participare pentru oferta si alte formalitati oficiale pe care Autoritatea Contractanta le considera necesare. Comisia Europeana nu trebuie sa fie informata despre sesiunea de deschidere a ofertelor si nu participa la aceasta. Aceasta poate insa fi reprezentata de un observator, care primeste cate o copie din fiecare oferta. Toate ofertele primite in plicuri pana la data si ora indicate in dosarul de licitatie se au in vedere pentru evaluare. In sesiunea de deschidere a ofertelor, Presedintele si Secretarul comisiei de evaluare sunt raspunzatori de verificarea formalitatilor prezentate detaliat in lista de verificare la deschiderea ofertelor (Formular G3-ACP 2.14.). La aceasta sedinta se intocmeste raportul de deschidere a ofertelor (Formular G3-ACP 2.15), care va fi semnat de toti membrii Comisiei de evaluare, in care se consemneaza: - data, ora si locul sedintei; - persoanele prezente; - numele ofertantilor care au depus oferte pana la termenul limita stabilit; - daca ofertele au fost depuse in plicuri sigilate; - daca ofertele au fost semnate corect si daca s-a primit un numar egal cu cel precizat in dosarul de licitatie; - oferta de pret; - numele ofertantilor a caror oferte au fost respinse la sedinta de deschidere; - numele ofertantilor care si-au retras ofertele inainte de termenul limita; - orice declaratii facute de ofertanti. La raportul de deschidere a ofertelor se ataseaza un sumar al ofertelor primite (Formular G3-ACP 2.15.1), o lista cu reprezentantii ofertantilor care au participat la sesiunea de deschidere si cu ceilalti participanti (Formular G3-ACP 2.15.2) si declaratiile de impartialitate si confidentialitate (Formular G3-ACP 0.4) semnate de toti membrii Comisiei de evaluare si colectate de secretarul acesteia. Serviciul de achizitii publice al AS verifica si avizeaza Raportul de deschidere a ofertelor (Formular G3-ACP 2.19, Formular G3-ACP 2.20 si G3-ACP Anexa 7b-2).La masurile 4.1 si 4.2, pentru care Agentia SAPARD este Autoritate contractanta, Serviciul de achizitii publice al AS verifica si aproba Raportul de deschidere a ofertelor. 6,7.4 Evaluarea ofertelor 6.7.4.1 Conformitatea administrativa Inainte de a incepe evaluarea detaliata a ofertelor, Autoritatea Contractanta verifica daca acestea corespund cu cerintele esentiale din dosarul de licitatie. O oferta se considera ca este corespunzatoare daca satisface

134

ROMNIA AGENIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:135 din 464 Data: 20.06.2002 Autorizat: Director General

toate conditiile, procedurile si specificatiile din dosarul de licitatie, fara abateri substantiale sau prin atasarea de restrictii de la acestea. Abateri substantiale sau restrictii sunt acelea care afecteaza scopul, calitatea sau realizarea contractelor, difera in mare masura fata de termenii dosarului de licitatie, limiteaza drepturile Autoritatii Contractante sau obligatiile ofertantilor in legatura cu contractul sau distorsioneaza competitia pentru ofertantii ale caror oferte corespund. Ofertele care nu corespund cu dosarul de licitatie trebuie respinse de catre Comisia de evaluare si nu pot fi refacute ulterior sa corespunda, prin efectuarea de corecturi sau eliminarea discrepantelor sau a restrictiilor. Procedura de evaluare a conformitatii administrative presupune urmatoarele: copii ale ofertelor sunt distribuite membrilor Comisiei de evaluare; originalele se pastreaza intr-un loc sigur; se examineaza conformitatea ofertelor cu dosarul de licitatie, respectiv: o daca documentatia este completa; o daca limba folosita este cea prevazuta in dosarul de licitatie; o daca Formularul de depunere a ofertei a fost corect completat si daca declaratiile atasate la acesta au fost semnate de ofertant; o pentru asocieri: daca confirmarea asocierii si desemnarea companiei reprezentante (lider) a fost semnata de toti membrii asociati; o pentru ofertantii care fac subcontractare (daca este permisa in dosarul de licitatie),daca ofertantul a depus o declaratie privind continutul si cantitatea subcontractata, care trebuie sa fie in limitele prevazute in dosarul de licitatie, si daca se mentioneaza numele subcontractantului; cu acordul membrilor Comisiei de evaluare presedintele poate comunica in scris cu ofertantii ale caror oferte necesita clarificari, oferindu-le acestora posibilitatea de a raspunde prin fax in maximum 48 ore. Orice astfel de clarificari nu trebuie sa se refere la corectarea de erori de fond sau a unor restrictii majore care afectecteaza realizarea contractului sau distorsioneaza competita; presedintele trebuie sa verifice ca nici unul dintre membrii Comisiei de evaluare nu are un conflict de interese cu oricare dintre ofertanti. Orice membru al Comisiei de evaluare sau observator care are un potential conflict de interese cu oricare dintre ofertanti trebuie sa se retraga imediat din Comisia de evaluare. Conformitatea administrativa pentru fiecare oferta se inregistreaza in grila de verificare a conformitatii administrative (Formular G3-ACP 2.15.1) atasata la raportul de evaluare (Formular G3-ACP 2.15). Ofertele care nu sunt conforme administrativ nu vor mai fi evaluate din punct de vedere tehnic, fiind respinse. 6.7.4.2 Conformitatea tehnica Comisia de evaluare analizeaza conformitatea tehnica a fiecarei oferte conforme administrativ, in concordanta cu grila de evaluare tehnica inclusa in dosarul de liciatatie (Formular G3-ACP 2.15.2), clasificandu-le ca admisibile sau neadmisibile din acest punct de vedere. In nici o circumstanta, grila de evaluare tehnica prezentata ofertantilor in dosarul de licitatie nu trebuie schimbata. Scopul acestei evaluari consta in verificarea capacitatilor tehnice minime si a cerintelor din criteriile de evaluare prezentate in fiecare oferta. Grila de evaluare tehnica vizeaza: -regula privind originea bunurilor si nationalitatea expertilor si/sau subcontractantilor; -capacitatea economica si financiara; -capacitatea profesionala; -capacitatea tehnica; -conformitatea cu specificatiile tehnice; -alte cerinte din dosarul de licitatie. Acolo unde contractele prevad servici post vanzare si/sau training, calitatea tehnica a unor astfel de servicii este evaluata (in decursul evaluarii tehnice). Criteriile de evaluare tehnica aplicate sunt cele din dosarul de licitatie si in nici o circumstanta acestea nu pot fi modificate de comisia de evaluare. Conformitatea tehnica implica:

135

ROMNIA AGENIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:136 din 465 Data: 20.06.2002 Autorizat: Director General

Verificarea originii bunurilor si a nationalitatii contractantului si a subcontractantului (ilor). Bunurile trebuie sa provina din tarile membre UE si tarile mentionate in MAFA, Sectiiunea A, articolul 14, paragraful 2.7 (Form G3-ACP 02 Partea Comuna). In acest sens ofertantii trebuie sa furnizeze o declaratie ca bunurile ofertate indeplinesc regula de origine. In caz ca exista dubii in acest sens se solicita informatii suplimentare, iar daca aceste dubii persista se apeleaza la sprijinul Comisiei Europene. Detalii privind regula de origine sunt prezentate in Sectiunea 5.1 din Partea comuna a manualului. Ofertele care nu indeplinesc regula de origine a bunurilor si a nationalitatii contractantilor sau subcontractantilor sunt respinse. Verificarea capacitatii economica si financiara. Aceasta vizeaza informatiile ce trebuie furnizate de ofertant privind valoarea capitalului social, valoarea contractelor realizate in ultimii trei ani si previziunile pe urmatorii doi ani, declaratii financiare cu referire la ultimii trei ani si previziunile pe urmatorii doi ani, referinte si certificate despre situatia companiei si accesul acesteia la facilitati de credit, etc(Formular G3ACP 2.10). Verificarea capacitatii tehnice si profesionala. Aceasta vizeaza experienta de contractant probata prin contracte similare executate, echipamentul din dotare, pregatirea si specializarea personalului cheie, sistemele de asigurare a calitatii, tehnologii de fabricatie folosite,etc.
caracteristici privind nivelul calitativ a bunurilor; caracteristici referitoare la nivelul tehnic si de performanta, siguranta in exploatare, dimensiuni; certificarea conformitatii cu standarde relevante nationale si UE privind protectia mediului, conditiile sanitare si sanitar veterinare, protectia muncii si prevenirea incendiilor; conformitatea cu planurile rurale si planurile generale de sistematizare; teste si metode de testare, ambalare, etichetare, marcare; conditii de livrare si montaj; training si asistenta tehnica post livrare; standarde si norme: daca ofertantii pot depune oferte alternative si daca da, minimum de cerinte tehnice obligatorii; daca sunt necesare intalniri de clarificare sau vizite pe teren pentru a clarifica anumite cerinte tehnice pentru instalarea bunurilor; terminologie, simboluri; altele asemenea.

Verificarea conformitatii cu specificatiile tehnice (Formular G3-ACP 2.7), respectiv:

In specificatiile tehnice, trebuie sa se precizeze atat reglementarile nationale si UE referitoare la protectia mediului, conditiile sanitare, protectia muncii si la prevenirea si stingerea incendiilor. Aceste reglementari trebuie respectate obligatoriu pe parcursul realizarii contractului de catre furnizori, executanti sau prestatori. Conformitatea tehnica pentru fiecare oferta se inregistreaza in grila de verificare a conformitatii tehnice a ofertelor (Formular G3-ACP 2.15.2) atasata la raportul de evaluare (Formular G3-ACP 2.15). Daca ofertantul care a depus oferta cu pretul cel mai mic a prezentat si o varianta alternativa, si acesta varianta trebuie supusa evaluarii. Numai ofertele conforme tehnic se evalueaza financiar. 6.7.4.3 Evaluarea ofertei financiare Ofertele exprimate in alte monede decat EURO sau ROL sunt respinse. De asemenea, sunt respinse ofertele cu o valoare mai mare decat bugetul maxim admisibil al contractului de finantare. Pentru ofertele conforme tehnic, Comisia de evaluare verifica daca acestea contin erori aritmetice (de calcul). Orice eroare se corecteaza fara a prejudicia ofertantul. Daca procedura de licitatie contine cateva loturi, se compara ofertele financiare pentru fiecare lot in parte. Prin evaluare financiara se identifica oferta tehnica care a indeplinit conditiile de conformitate si care prezinta cel mai scazut pret pentru fiecare lot. Ofertantul castigator este acela care a depus cea mai avantajoasa oferta din punct de vedere economic, adica oferta cu pretul cel mai mic si care a fost declarata conforma administrativ si tehnic in procesul de evaluare.

136

ROMNIA AGENIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:137 din 466 Data: 20.06.2002 Autorizat: Director General

Oferta cu pretul cel mai mic obtine 100 puncte, iar punctajul celorlalte oferte conforme administrativ si tehnic se calculeaza folosind relatia: Punctaj= pretul ofertei castigatoare/pretul ofertei luate in calcul X 100 Daca procedura de licitatie implica loturi diferite, ofertele financiare sunt comparate pentru fiecare lot. 6.7.4.4 Alegerea ofertantului castigator Ofertantul castigator este acela care depune oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic, adica cea mai ieftina oferta conforma administrativ si tehnic. Valoarea ofertei castigatoare trebuie sa fie egala sau mai mica decat bugetul proiectului. Daca pentru un contract dat, o oferta pare sa aiba un pret anormal de mic in comparatie cu pretul pietii pentru astfel de bunuri, presedintele Comisiei de evaluare trebuie sa scrie ofertantului respectiv solicitand explicatii detaliate in acest sens.O astfel de oferta trebuie respinsa, in afara cazului cand un astfel de pret scazut poate fi justificat obiectiv prin: folosirea de metode moderna de productie; solutiile tehnice aplicate; conditii exceptionale favorabile de care beneficiaza ofertantul. Justificarea respingerii sau acceptarii pretului anormal de mic trebuie mentionata in Raportul de evaluare. 6.7.4.5 Contracte de achizitii care nu implica servicii Pretul este singurul criteriu pentru adjudecarea contractelor de achizitii bunuri care nu implica servicii. Oferta conforma administrativ si tehnic, cu pretul cel mai scazut este declarata oferta castigatoare, exceptie facand cazul cand oferta selectata depaseste bugetul maxim admisibil al contractului, situatie in care se aplica prevederile de la punctul 5.1.1 (d). 6.7.4.6 Contracte de achizitii care implica servicii auxiliare Acolo unde un contract de achizitii bunuri implica servicii auxiliare (servicii post-vanzare si/sau training) care reprezinta un procent semnificativ din valoarea contractului, la evaluarea tehnica se poate lua in calcul si calitatea acestor servicii pe baza unei grile cu DA/NU. In acest stadiu toate ofertele neconforme fiind eliminate, contractul este castigat de oferta cu cel mai mic pret oferit pentru ambele, echipamente si servicii auxiliare impreuna. Oferta tehnica conforma, cu pretul cel mai scazut este declarata oferta castigatoare, exceptie facand cazul cand oferta selectata depaseste bugetul maxim admisibil al contractului, situatie in care se aplica prevederile de la punctul 5.1.1 (d). 6.7.4.7 Achizitii complexe speciale Pentru achizitii complexe, speciale o combinatie dintre calitate si pret se constituie ca baza pentru castigarea contractului de catre oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic. Aceste achizitii se limiteaza la produse/proiecte cu particularitati restrictive de securitate /productie /executie. Daca Autoritatea contractanta intentioneaza sa initieze astfel de contracte trebuie sa inregistreze o justificare in acest sens in raportul de evaluare. Oferte tehnica conforma, cu pretul cel mai scazut este declarata oferta castigatoare, exceptie facand cazul cand oferta selectata depaseste bugetul maxim admisibil al contractului, situatie in care se aplica prevederile de la punctul 5.1.1 (d). 6.7.5 Concluzia Comisiei de evaluare Ca rezultat al deliberarilor sale Comisia se evaluare poate face una din urmatoarele recomandari: acordarea contractului la ofertantul care a depus o oferta ce indeplineste urmatoarele conditii: o respecta regulile de eligibilitate; o este conforma administrativ; o indeplineste minimum de cerinte tehnice specificate in dosarul de licitatie; o valoarea sa nu depaseste bugetul maxim admis din dosarul de liciatie; o este cea mai ieftina. anularea procedurii de licitatie in cazuri exceptionale, cum ar fi:

137

ROMNIA AGENIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:138 din 467 Data: 20.06.2002 Autorizat: Director General

nici una din oferte nu satisface criteriile de selectie/adjudecare prevazute in procedura; o toate ofertele primite depasesc bugetul maxim disponibil pentru contract. Intregul proces de evaluare administrativa/tehnica/financiara, se inregistreaza in raportul de evaluare (Formular G3-ACP 2.16), semnat de presedinte, secretar si toti membrii cu drept de vot din Comisia de evaluare. Raportul de evaluare se depune la Autoritatea contractanta, care trebuie sa decida daca accepta sau nu recomandarile Comisiei de evaluare. Intregul proces de licitatie, inclusiv anuntarea ofertantului castigator, trebuie finalizat in perioada de valabilitate a ofertelor (90 zile). Intregul proces de licitatie este confidential in perioada dintre sfarsitul sesiunii de deschidere a ofertelor si pana la semnarea contractului de ambele parti. Deciziile Comisiei de evaluare sunt colective, iar delibararile acesteia sunt secrete. Raportul de evaluare este numai pentru uz oficial si nu poate fi divulgat ofertantilor sau oricarei parti, in afara departamentelor autorizate ale Autoritatii contractante, Agentiei SAPARD, Curtii de conturi, Comisiei Europene si autoritatilor de control ale acesteia (Curtea de Conturi din Romania, Curtea Europeana de Audit). o Serviciul de achizitii publice al AS verifica si avizeaza Raportul de evaluare a ofertelor (Formular G3-ACP 2.19, Formular G3-ACP 2.20 si G3-ACP Anexa 7b-2).

6.8. Pregatirea Contractului

Autoritatea contractanta emite un contract standard conform modelului prezentat in Formularul de contract (Formularul G3-ACP 2.12). Toate partile componente ale contractului trebuie sa fie conforme cu dosarul de licitatie si oferta depusa, numai conditiile speciale trebuind completate. Dosarul contractului trebuie sa cuprinda urmatoarele: copiile anunturilor publicate (anuntul de intentie si de participare, dupa caz), raportul vizitei pe teren, raportul de deschidere a ofertelor, raportul de evaluare si orice alte informatii relevante; cinci exemplare ale contractului propus intocmit conform modelului prezentat in Formularul de contract (Formularul G3-ACP 2.12), insotit de: o conditiile speciale (redactate de Autoritatea contractanta); o conditiile generale pentru contractele de achizitii bunuri; o specificatiile tehnice (din dosarul de licitatie); o bugetul contractului (din oferta) o diverse (incluse in dosarul de licitatie cum ar fi: Formulare pentru garantii financiare ce vor fi folosite de contractant, taxe si formalitati vamale, etc) Anexele la contractul cadru trebuie reproduse fara modificari pentru fiecare contract. Serviciul de achizitii publice al Agentie SAPARD verifica si avizeaza dosarul de contractare (Formular G3ACP 2.19, Formular G3-ACP 2.20 si G3-ACP - Anexa 7b-2).La Masurile 4.1 si 4.2 pentru care Agentia SAPARD este Autoritate contractanta Serviciul de achizitii publice al AS verifica si aproba dosarul de contractare.

6.9 Anularea procedurii de licitatie

Autoritatea contractanta poate decide anularea procedurii de licitatie in orice stadiu, dar in special pe baza raportului de evaluare, daca: procedura nu a constituit un succes, deoarece nu au fost depuse oferte sau ofertele depuse nu au fost conforme administrativ si tehnic; continutul tehnic sau economic al proiectului a fost modificat fundamental; circumstante exceptionale sau de forta majora fac imposibila realizarea contractului; toate ofertele conforme tehnic au depasit resursele financiare disponibile; s-au produs iregularitati de procedura.

138

ROMNIA AGENIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:139 din 468 Data: 20.06.2002 Autorizat: Director General

In cazul anularii oricarei licitatii Autoritatea contractanta trebuie sa instiinteze ofertantii. Ofertantii in cauza nu vor fi indreptatiti sa primeasca compensatii; ei sunt insa indreptatiti sa primeasca imediat garantia de participare. Cand licitatia este anulata inaintea deschiderii plicurilor cu oferte, plicurile nedeschise si sigilate trebuie inapoiate ofertantilor.

6.10 Adjudecarea contractului

6.10.1 Anuntarea ofertantului castigator Inainte ca perioada de valabilitate sa expire, Autoritatea Contractanta notifica in scris ofertantul castigator ca oferta sa a fost selectata utilizand pentru aceasta modelul de scrisoare pentru ofertantul castigator (Formular G3-ACP 2.17). De la data notificarii ofertantului castigator valabilitatea ofertei acestuia se prelungeste automat cu 60 de zile. Autoritatea contractanta trebuie de asemenea, sa trimita celorlalti ofertanti o scrisoare standard (Formular G3-ACP 2.16) informandu-i ca ofertele lor nu au fost castigatoare. Scrisoarea trebuie sa precizeze daca ofertele au fost conforme tehnic si sa prezinte orice deficiente tehnice ale acestora. Dupa semnarea contractului, Autoritatea contractanta publica rezultatele invitatiei de ofertare (anunt publicitar post adjudecare) in presa, pe Internet si in orice alt mijloc mass media apropiat. Anunturile postadjudecare trebuie sa cuprinda numarul ofertelor primite, data adjudecarii contractului, numele si adresa ofertantului castigator si pretul contractului. 6.10.2. Semnarea contractului. Dupa semnarea contractului, de catre Autoritatea Contractanta, aceasta i-l trimite ofertantului castigator (in cinci exemplare), care trebuie sa-l contrasemneze in maxim 30 zile de la primire si sa-l returneze (patru copii) cu garantiile financiare (garantia de buna executie) prevazute in contract. Contractul trebuie sa fie datat. Acesta nu trebuie sa cuprinda servicii anterioare sau sa intre in vigoare inaintea datei la care a fost semnat de ambele parti. Partile sunt legate de contract din momentul semnarii si de aici, importanta care trebuie acordata datei respective. Daca ofertantul castigator nu semneaza contractul in termenul stabilit, ofertantul pierde contractul si garantia de participare. Procesul de pregatire a dosarului de contractare se reia cu ofertantul a carui oferta tehnica conforma a avut pretul cel mai mic (dupa primul ofertant castigator). Dupa primirea celor patru exemplare ale contractului semnat de ambele parti, Autoritatea contractanta pastreaza trei exemplare (unul la arhiva, unul la serviciul de plati,iar al treilea este dat responsabilului de proiect), iar al patrulea il trimite la Serviciul de Achizitii publice al Agentiei SAPARD. Serviciul de achizitii publice al AS verifica si avizeaza contractul (Formular G3-ACP 2.19, Formular G3ACP 2.20 si G3-ACP- Anexa 7b-2).La Masurile 4.1 si 4.2, pentru care Agentia SAPARD este Autoritate contractanta Serviciul de achizitii publice al AS verifica si aproba contractul. 6.10.3 Publicarea anuntului de adjudecare a contractului Dupa semnarea contractului, Autoritatea contractanta trebuie sa intocmeasca un anunt de adjudecare conform modelului prezentat in Formularul G3-ACP 2.18, pe care il inainteaza Comisiei pentru publicare in OJEC. Acelasi anunt se va publica in presa locala cu acelasi continut si trebuie sa apara in aceiasi zi cu cel publicat in OJEC (Jurnalul Oficial al Comisiei Europene).

7. Procedura locala deschisa (contracte cu valoarea 30.000 Euro si < 150.000 Euro)
In acest caz anuntul de participare este publicat numai in Romania. Comisia Europeana publica numai referintele invitatiei de ofertare (numar de dosar, tara, Autoritatea Contractanta si tipul contractului), pe Internet cu adresa Delegatiei Comisiei Europene de la care firmele pot obtine ulterior informatii. A se da atentie faptului ca procedura locala deschisa de ofertare trebuie sa furnizeze aceleasi oportunitati atat furnizorilor eligibili straini cat si firmelor locale. Nu este permisa introducerea de conditii care sa restrictioneze participarea furnizorilor straini eligibili (adica obligarea unor astfel de firme sa fie inregistrate in tara primitoare sau sa fi castigat contracte acolo in trecut).

139

ROMNIA AGENIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:140 din 469 Data: 20.06.2002 Autorizat: Director General

Pentru aceasta procedura, trebuie sa existe un minim de 30 zile intre data publicarii anuntului de participare in presa locala si termenul limita de primire a ofertelor. In continuare, procedura de intocmire a dosarului de licitatie, evaluare si adjudecare a contractelor, este aceeasi cu procedura de licitatie internationala deschisa , paragrafele 6.1.3 6.10.3. .

Procedura simplificata (contracte < 30.000 euro si > 5 000 euro)

Autoritatea contractanta acorda contracte < 30.000 euro si > 5 000 euro prin procedura simplificata fara publicarea unui anunt de intentie si participare. Autoritatea Contractanta intocmeste o lista cuprinzand cel putin 3 firme la alegerea sa. Candidatii primesc o scrisoare de invitatie insotita de dosarul de licitatie. In acest caz garantia de participare pentru ofertare nu este necesara. Ofertele trebuie sa ajunga la Autoritatea Contractanta la adresa si , cel mai tarziu, pana la data si ora precizate in scrisoarea invitatie de ofertare. Autoritatea contractanta numeste Comisia de evaluare, formata din cel putin trei membri votanti, cu pregatire tehnica, administrativa si financiara adecvata. Fiecare membru al Comisiei de evaluare trebuie sa semneze o declaratie de confidentialitate si impartialitate (Formularul G3-ACP 0.4 ). Comisia de evaluare intocmeste un raport de evaluare (Formularul G3-ACP 2.16) asupra ofertelor primite, precizand termenii contractuali si de conformitate tehnica. Daca Autoritatea contractanta primeste mai putin de trei oferte conforme, procedura trebuie anulata si sa inceapa in nou. De aceea este indicat ca Autoritatea contractanta sa invite mai mult de trei ofertanti. Procedura de intocmire a dosarului de licitatie, evaluare si adjudecare a contractelor, este aceeasi cu procedura de licitatie internationala deschisa , paragrafele 6.1.3 6.10.3.

O singura oferta (contracte 5000 Euro)

Autoritatea contrctanta poate acorda contracte de achizitii bunuri cu o valoare de 5 000 euro sau mai putin pe baza unei singure oferte. A se nota ca contractele nu pot fi divizate artificial pentru a se incadra in prevederile acestei proceduri (vezi sectiunea Marimea contractelor din partea comuna a manualului).
Modificarea contractelor de achizitii bunuri

Contractele de achizitii bunuri pot necesita modificari pe durata derularii lor daca anumite circumstante de implementare modifica conditiile initiale din momentul semnarii contractului. Modificarile la contract se realizeaza pe baza unui act aditional la contractul initial (Formularul G3-ACP 0.7), semnat de ambele parti. Schimbarile de adresa, de cont bancar si de audit vor fi notificate in scris de contractor catre Autoritatea contractanta, dar aceasta nu va afecta dreptul Autoritatii contractante de a nu fi de acord cu alegerea contractantului privind contul bancar si audit. Principii generale Trebuie respectate urmatoarele principii: Autoritatea contractanta nu trebuie in mod automat sa accepte cererea Contractantului de a modifica contractul. Autoritatea contractanta trebuie sa analizeze motivele invocate de Contractant si daca acestea nu sunt fundamentate corespunzator , cererea trebuie sa fie respinsa; Modificari la contract se pot face doar in perioada de executie a contractului si nu au efect retroactiv; Scopul actului aditional trebuie sa fie strans legat de natura proiectului din contractul initial; Prin actul aditional nu se pot face modificari care afecteaza fundamental specificatiile tehnice; Actul aditional nu trebuie sa modifice conditiile de concurenta stabilite in perioada adjudecarii contractului; Preturile unitare trebuie sa fie identice cu cele din contractul initial, daca in contractul initial nu se stipuleaza posibilitatea revizuirii acestora; Orice modificare care prelungeste durata de executie a contractului trebuie facuta astfel incat implementarea si platile finale sa fie realizate inaintea expirarii acordului de finantare a contractului in cauza;

140

ROMNIA AGENIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:141 din 470 Data: 20.06.2002 Autorizat: Director General

Orice modificari care necesita fonduri suplimentare trebuie sa fie prevazute in specificatiile tehnice din contractul initial si pot fi aprobate numai inaintea expirarii memorandumului de finantare a contractului in cauza. In nici o situatie, Autoritatea contractanta nu va depasi valoarea initiala a contractului si nu va achizitiona echipamente care nu au fost prevazute in specificatiile tehnice din oferta si contractul initial. Singura exceptie este pentru livrarile suplimentare la achizitia originala, cum ar fi inlocuirea partiala a bunurilor sau instalatiilor originale, sau o suplimentare a acestora in cazul in care Autoritatea contractanta trebuie sa achizitioneze echipamente care sa aiba caracteristici tehnice diferite sau care ar rezulta ca urmare a incompatibilitatii sau dificultatilor tehnice la operare sau intretinere. Costurile suplimentare , in acest caz , se vor face numai din sursele proprii ale Autoritatii Contractante neimplicand in nici-un fel sursele publice SAPARD. Cererea de modificare a contractului de bunuri trebuie facuta, de una partile contractante celeilalte, cu cel putin 30 zile inaintea semnarii actului aditional si e expirarii perioadei de realizare a contractului initial. Pregatirea actului aditional Implica urmatoarele: a) folosirea modelului standard prezentat in Formularul G3-ACP 2.21; b) toate referintele din actul aditional propus la articolele sau anexele modificate trebuie sa corespunda cu cele din contractul initial. c) orice act aditional care modifica bugetul trebuie sa prezinte modificarile survenite la bugetul initial: Articol de Buget Bugetul din Act aditional 1 contractul initial Act aditional Bugetul revizuit 2.............

d) daca prin actul aditional se modifica bugetul initial, atunci si programul de plati se va modifica in mod corespunzator, luand-se in calcul orice plata deja efectuata la contract. e) intocmirea dosarului care cuprinde: o memoriu tehnic si economic de justificare a modificarii contractului initial printr-un act aditional (Formularul G3-ACP 0.6); o copia cererii Contractantului de modificare a contractului initial; o copia acordului de finantare a contractului; o copia contractului initial si a oricarui act aditional existent; o copii ale anuntului de intentie si participare, raportului vizitei pe teren, raportului de deschidere a ofertelor, raportului de evaluare si a oricarei alte informatii relevante; o cinci exemplare ale actului aditional. e) Semnarea actului aditional. Nu este necesara aprobarea Comisiei Europene; f) Transmiterea la Contractant pentru semnare a celor cinci exemplare. Contractantul trebuie sa le semneze in maximum 30 de zile de la primire si sa returneze Autoritatii contractante patru exemplare, impreuna cu garantiile financiare prevazute in actul aditional; g) Dupa primirea celor patru exemplare semnate Autoritatea contractanta depune unul la arhiva, un exemplar se depune la serviciul de plati si un altul la responsabilul de proiect, iar al patrulea exemplar il trimite la Serviciul de Achizitii publice al Agentiei SAPARD. Actul aditional trebuie sa fie datat. Acesta nu trebuie sa cuprinda servicii anterioare sau sa intre in vigoare inaintea datei la care a fost semnat de parti. Partile sunt legate de actul aditional din momentul semnarii si de aici, importanta care trebuie acordata datei respective. Serviciul de achizitii publice al AS verifica si avizeaza actul aditional (Formular G3-ACP 2.19, Formular G3-ACP 2.20 si G3-ACP-Anexa 7b-2).La Masurile 4.1 si 4.2, pentru care Agentia SAPARD este Autoritate contractanta Serviciul de achizitii publice al AS verifica si aproba actul aditional. Serviciul de Achiziii Publice al Ageniei SAPARDisi rezerva dreptul de a delega un observator fara drept de vot pentru fiecare procedura de licitatie
141

ROMNIA AGENIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:142 din 471 Data: 20.06.2002 Autorizat: Director General

Serviciul de Achiziii Publice al Ageniei SAPARD transmite beneficiarului public de fonduri nerambursabile SAPARD, in termen de maximum 30 zile de la finalizarea procedurii de licitaie si nainte de ncepere derulrii efective a proiectului, Fisa de avizare/ neavizare a procedurii de licitaie publica (Formularul G3-ACP 08). Beneficiarul public de fonduri nerambusabile SAPARD depune la BRIPS Fisa de avizare/ neavizare a procedurii de licitaie publica (Formularul G3-ACP 08) si Declaraia de ealonare a plailor. Aceste documente sunt depuse la BRIPS de beneficiarul public de fonduri nerambusabile SAPARD in maximum 8 luni de la data semnrii contractului cu Agenia SAPARD. Serviciul de Achiziii Publice al Ageniei SAPARD trimite la BRIPS dosarul contractului de achiziii (inclusiv proiectul tehnic). BRIPS trimite o copie a acestui dosar la Serviciile tehnice delegate ale MLPTL. Serviciile tehnice delegate ale MLPTL verifica pe teren conformitatea achiziiei cu prevederile din contract si proiectul tehnic.

142

ROMNIA AGENIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:143 din 472 Data: 20.06.2002 Autorizat: Director General

FORMULARE ACHIZITII DE BUNURI EFECTUATE DE BENEFICIARII PUBLICI

FORMULAR G3-ACP 2.1 Document public completat de catre Autoritatea Contractanta Folosirea obligatorie pentru procedurile de licitatie bunuri cu o valoare de 150 000 EURO sau mai mult ANUNT DE INTENTIE <Titlul contractului> <Localizare-Localitate/judet/regiune/tara> 1. Referinta publicarii <Referinta publicarii> 2. Procedura Inrernationala deschisa
143

ROMNIA AGENIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:144 din 473 Data: 20.06.2002 Autorizat: Director General

3. Programul <SAPARD> 4. Finantare < Linia bugetara/Acordul de finantare UE /etc> 5. Autoritatea contractanta Fie<Agentia SAPARD>fie<Beneficiarul public>( proceduri descentralizate de ofertare) 6. Descrierea contractului <Maxim 5 randuri> 7. Numarul indicativ si denumirea loturilor <Dupa cum este cazul> 8. Perioada prevazuta pentru publicarea anuntului de participare <Sa fie specificata> 9. Informatii suplimentare <Daca este cazul> 10. Baze legale <Acordul Multianual de Finantare semnat intre Comisia Comunitatii Europene, in numele Comunitatii Europene si Romania, Sectiunea A, Articolul 14, paragraf 2.6 si Sectiunea B, Articolul 4, paragraf 2(e) si 2(k) > < SEC Manual cu instructiunile de adjudecare a contractelor pentru executarea de lucrari, achizitii bunuri si prestari servicii incheiate in scopuri de cooperare a Comunitatii cu tarile terte adoptat de Comisia Europeana pe 10 noiembrie 1999 >. < Pentru regula de origine se va mentiona Protocolul nr.4 privind definirea notiunii de produse originare si metodele de cooperare administrativa/Codul vamal european> Observatii : Trebuie sa existe o perioada de minim 30 de zile calendaristice intre publicarea anuntului de intentie si publicarea anuntului de participare pentru achizitionarea respectiva. Nici o cerere de informatii suplimentare nu va fi trimisa in acest stadiu. Formular G3-ACP 2.2 Document public completat de catre Autoritatea Contractanta Folosirea obligatorie pentru procedurile ofertelor de bunuri mai mari sau egale cu 150 000 EURO ANUNT DE PARTICIPARE <Titlul contractului> <Localizare- Localitate/judet/regiune/tara>

1. Referinta publicarii <Referinta publicarii> 2. Procedura

144

ROMNIA AGENIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:145 din 474 Data: 20.06.2002 Autorizat: Director General

Deschisa 3. Programul <SAPARD> 4. Finantare <Linia bugetara/Acordul de finantare UE/Altele.> 5. Autoritatea contractanta <Beneficiarul public> SPECIFICATIILE CONTRACTULUI 6. Descrierea contractului <Recomandate maximum 10 randuri> 7. Numarul si titlul loturilor <Dupa cum este cazul> CONDITII DE PARTICIPARE 8. Eligibilitate si reguli de origine Participarea este deschisa in conditii egale tuturor persoanelor fizice si juridice (participand fie individual sau in grup-consortiu de ofertanti) din tarile membre UE si tarile mentionate in MAFA, Sectiunea A, articolul 14, paragraful 2.7 (Form G3-ACP 02 Partea Comuna). Toate bunurile achizitionate pentru acest contract trebuie sa fie originare din aceste tari. 9. Conditii de excludere. Ofertantii trebuie sa prezinte o declaratie cum ca nu se afla in nici una din situatiile listate in Sectiunea 5 din Manualul de Instructii Partea comuna sau din Manualul de Instructiuni pentru Relatii Externe Contractuale (disponibil la urmatoarea adresa de Internet : (http://europa.eu.int/comm/scr/iindex en.htm). 10. Numarul ofertelor Ofertantii (inclusiv firmele care fac parte din acelasi grup legal, alti membrii ai aceluiasi consortiu si subcontractantii) trebuie sa prezinte <numai una/una sau mai multe>oferte pentru una sau mai multe loturi. Ofertele pentru parti ale unui lot nu vor fi luate in considerare. Orice ofertant poate declara in oferta sa ca ar putea oferi un discount, in cazul in care oferta sa este acceptata pentru mai mult de un lot. Ofertantii <pot/nu pot> sa prezinte o oferta cu o solutie alternativa (varianta), in completarea ofertei lor pentru bunurile cerute in dosarul de ofertare. 11. Garantia de participare Cand isi depun ofertele, ofertantii trebuie sa prezinte o garantie de participare in Lei sau EuroROL, <Suma va fi cuprinsa intre 1%-2% din bugetul disponibil pentru contract>. Aceasta garantie va fi returnata pentru ofertele necastigatoare, odata ce procedura de ofertare este incheiata si ofertantul castigator a semnat contractul cu toate partile.

Aceasta garantie va fi retinuta de Autoritatea Contractanta daca ofertantul nu-si indeplineste toate obligatiile care sunt stabilite in oferta sa.
12. Garantia de buna executie

Ofertantului castigator i se va cere sa furnizeze o garantie de buna executie de 10% din valoarea contractului in ROL, in momentul semnarii contractului. Aceasta,
145

ROMNIA AGENIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:146 din 475 Data: 20.06.2002 Autorizat: Director General

trebuie trimisa in max.30 de zile dupa primirea de catre ofertant a contractului semnat de Autoritatea Contractanta. Daca ofertantul ales nu reuseste sa furnizeze o astfel de garantie in perioada prevazuta, contractul va fi anulat, ofertantul castigator va pierde garantia de participare, si se va intocmi un nou contract care va fi trimis urmatorului ofertant care a prezentat oferta conforma tehnic cea mai avantajoasa din punct de vedere economic.
13. Intalnirea de informare si/sau vizita pe teren Autoritatea Contractanta poate sa decida: FIE Nici o intalnire de informare nu este planificata SAU O intalnire<obligatorie /facultativa>de informare si/sau vizita pe teren vor fi tinute <data, localizare, alte detalii care sa confirme participare vor fi specificate> 14. Valabilitatea ofertei

Ofertele trebuie sa ramana valabile pentru o perioada de 90 de zile dupa termenul limita de depunere a ofertelor.
15. Perioada maxima de livrare <Va fi specificata> CRITERIILE DE SELECTIE SI DE APROBARE 16. Criteriile de selectie <Vor fi specificate-vezi grila de conformitate administrativa si grila de conformitate tehnica.> 17. Criteriile de acordare a contractului Pretul <si, daca este cazul, calitatea serviciilor post vanzare si/sau instruire> OFERTAREA 18. Cum se obtine dosarul de licitatie Dosarul de licitatie este disponibil la < Autoritatea Contractanta>. Dosarul de licitatie este disponibil si la < urmatoarea adresa : ........>. Ofertele trebuie sa fie prezentate folosind formularele standard, incluse in dosarul de licitatie. Aceste formulare si instructiuni trebuie sa fie respectate cu strictete. Ofertantii care solicita informatii suplimentare referitoare la aceasta oferta, trebuie sa le trimita in scris la <se insereaza email-ul propriu si adresa postala>(mentionand referinta de publicare prezentata la punctul 1) cu cel putin 21 de zile inaintea datei limita de prezentare a ofertelor. Autoritatea contractanta trebuie sa raspunda la toate intrebarile ofertantilor cu cel putin 11 zile inainte de termenul limita de depunere a ofertelor. 19. Data limita de depunere a ofertelor <Vor fi specificate anul, luna,ziua si ora>

146

ROMNIA AGENIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:147 din 476 Data: 20.06.2002 Autorizat: Director General

Data limita de depunere a ofertelor trebuie sa fie la sfarsitul unei zile lucratoare si cu cel putin 60 de zile calendaristice dupa data aparitiei anuntului de participare<(de exemplu, 16:00 ora Romaniei pe <data>). Orice oferta primita dupa acest termen limita nu va fi luata in considerare. 20. Sesiunea de deschidere a ofertelor <Data si locul sesiunii de deschidere a ofertelor> * Bazele legale <Acordul Multianual de Finantare semnat intre Comisia Comunitatii Europene, in numele Comunitatii Europene si Romania, Sectiunea A, Articolul 14, paragraf 2.6 si Sectiunea B, Articolul 4, paragraf 2(e) si 2(k) > < SEC Manual cu instructiunile de adjudecare a contractelor pentru executarea de lucrari, achizitii bunuri si prestari servicii incheiate in scopuri de cooperare a Comunitatii cu tarile terte adoptat de Comisia Europeana pe 10 noiembrie 1999 >. < Pentru regula de origine se va meniona Protocolul nr.4 privind definirea noiunii de produse originare si metodele de cooperare administrativa/Codul vamal european>

Formular G3-ACP 2.3 ANUNT STANDARD DE PARTICIPARE

147

ROMNIA AGENIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:148 din 477 Data: 20.06.2002 Autorizat: Director General

Acest document va fi completat de Autoritatea Contractanta Folosire obligatorie pentru procedura de licitatie locala deschisa

<Titlul Contractului> <Referinta publicarii>

Autoritatea Contractanta (Denumirea Autoritatii contractante) scoate la licitatie un contract de achizitie bunuri pentru <Descrierea contractului>, in <Localizare >, cu asistenta financiara din partea Comunitatii Europene, prin Programul SAPARD. Dosarul de licitatie este disponibil la: <Adresa Autoritatii contractante >. Data limita pentru depunerea ofertelor este <ora si data termenului limita-trebuie sa fie cel putin 60 de zile calendaristice dupa data aparitiei anuntului>.

148

ROMNIA AGENIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:149 din 478 Data: 20.06.2002 Autorizat: Director General

Formular G3-ACP 2.4 INVITATIA DE PARTICIPARE LA OFERTARE

Antetul Autoritatii contractante Data: Adresa potentialului ofertant: Referinta publicatiei: (Numai pentru procedurile cu anunt de participare)

Denumire proiect si numar: Cerere de oferte [international deschisa / local deschisa /procedura simplificata] [numar] lansata de: .............................................................................................................................................. pentru un proiect finantat de [SAPARD] Autoritatea contractanta va invita sa prezentati o oferta pentru furnizarea de: [..............................................................................................................................................................] Urmatoarele documentele fac parte din dosarul de licitatie: a) Instructiunile catre ofertanti pentru contractele de furnizare bunuri; b) Caietul de prescriptii speciale; c) Specificatiile tehnice; d) Borderoul de preturi (Devizul); e) Conditii generale pentru contractele de achizitii bunuri; f) Modelele de formulare pentru: - Cererea dev depunere a ofertei pentru achizitii bunuri; - Garantia de participare; - Contractul standard pentru achizitii bunuri; - Garantia de buna executie; - Garantia pentru plata avans (daca este cazul); - Grila de conformitate administrativa si Grila de conformitate tehnica; - Alte anexe. Documentele enumerate mai sus sunt considerate ca acceptate mutual; in cazul ambiguitatilor sau divergentelor, aceste documente vor fi citite in ordinea ierarhica in care au fost prezentate mai sus. Ofertele vor fi depuse pana la data de [indicati data si ora locala], la [indicati adresa]. Ele trebuie sa fie insotite de o garantie de participare in valoare de [indicati suma ] prezentata in forma prevazuta de articolul 11 din Caietul de prescriptii speciale. Ofertele depuse dupa termenul specificat mai sus sunt respinse. In cazul anularii prezentei cereri de ofertare, nici o compensatie nu va fi returnata ofertantilor. Daca se solicita clarificari in legatura cu dosarul de licitatie, acestea trebuie sa ajunga la Autoritatea contractanta cu cel putin 21 zile inaintea termenului limita de depunere a ofertelor. Autoritatea contractanta va raspunde acestora cu cel putin 11 zile inaintea termenului limita de depunere a ofertelor. Daca Autoritatea contractanta, fie din proprie initiativa sau ca urmare cererii unui ofertant, furnizeaza informatii suplimentare referitoare la dosarul de licitatie, ea va trimite in scris aceste informatii tuturor ofertantilor in acelasi timp. Autoritatea contractanta [Nume/Prenume, Functia, Semnatura, Stampila]

149

ROMNIA AGENIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:150 din 479 Data: 20.06.2002 Autorizat: Director General

FORMULAR G3-ACP 2.5 INSTRUCTIUNI PENTRU OFERTANTI Titlul proiectului: [..............................................................................] Nr. dosar licitatie: [.........................................................................] Dispozitii preliminare Prezentandu-si oferta, persoana ofertanta accepta in totalitate si fara restrictii, conditiile generale si speciale din contract, ca fiind singura baza a acestei proceduri de licitatie, oricare ar fi propriile sale conditii de vanzare la care el declara ca renunta. Ofertantii trebuie sa examineze cu atentie toate instructiunile, formularele, termenii, specificatiile continute in acest dosar de licitatie si sa se conformeze lor. Orice abatere, privind timpul prescris, informatiile sau documentatia, ca si orice prezentare de oferta care nu corespunde in mod substantial, exigentelor dosarului de licitatie, poate conduce la respingerea acesteia. Orice solicitare de informatii suplimentare trebuie sa ajunga la [numele Autoritatii contractante/ Responsabil de proiect] cu cel putin 21 de zile inaintea datei limite de depunere a ofertelor. Nici o rezerva emisa in oferta in raport cu dosarul de licitatie nu poate fi luata in consideratie; orice rezerva este susceptibila sa provoace respingerea imediata a ofertei fara a se fi procedat mai inainte la evaluarea ei. Ofertantii interesati pot lua cunostinta de ansamblul dosarului de licitatie la [adresa Autoritatii contractante/ Responsabilul de proiect si orele de functionare ale biroului/birourilor acesteia]. Termenii utilizati sunt explicati Sectiunea 4 Definitii a Manualului de instructiuni pentru contractele de achizitii bunuri. 1 Obiectul 1.1 Obiectul contractului este [fabricarea], [livrarea], [montajul], [punerea in functiune], [intretinerea], [serviciile post-vanzare] urmatoarelor bunuri: [descrierea generala a bunurilor furnizate] [indicarea cantitatii] in [......] loturi de [descriere generala a fiecarui lot cu indicarea calitatii] la [indicarea locului de receptie a bunurilor furnizate si a termenului de executie]. 1.2 Bunurile furnizate trebuie sa raspunda fara restrictie specificatiilor tehnice prezentate in dosarul de licitatie si sa fie conforme, din toate punctele de vedere, planurilor, masurilor, modelelor, esantioanelor, calibrelor si altor prescriptii prevazute in contract. 1.3 [Bunurile furnizate descrise la lotul (rile) nr. ................... trebuie sa fie insotite de un lot de piese de rezerva. Nici pretul unitar, nici pretul global al pieselor de rezerva nu intra in evaluarea ofertei, afara de cazul in care pretul unitar sau numarul pieselor de rezerva difera semnificativ intre toate ofertele primite. Lista pieselor de rezerva va fi stabilita de ofertant conform experientei sale profesionale si tinand cont de locul de utilizare; vor fi indicate preturile unitare ale acestor piese, calculate conform dispozitiilor articolului 11 mentionat mai jos. Totusi, Autoritatea contractanta / Responsabilul de proiect isi rezerva dreptul de a modifica lista pieselor de schimb; aceste modificari vor fi indicate in contract]. 1.4 Persoanele ofertante [sunt / nu sunt] autorizate sa oferteze pentru o varianta alternativa [precizati conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca varianta alternativa]. 2 Participare 2.1 Participarea la licitatie este deschisa in termeni egali persoanelor fizice sau juridice de drept public sau de drept privat din Statele membre ale Comunitatii Europene sau din tarile beneficiare SAPARD din Europa Centrala si de Est mentinate in MAFA, Sectiunea A, Articolul 14, Paragraful 2.7 (vezi Formular G3-ACP 02 din Manualul de instructiuni Partea comuna), in functie de programul vizat, constituite si actionand conform legilor nationale. 2.2 Acestea trebuie sa aiba sediul statutar sau administratia centrala sau principalul sediu intr-unul din Statele mentionate la articolul 2.1. In cazul in care ele au numai sediu statutar, atunci activitatea lor trebuie sa prezinte o legatura efectiva si continua cu economia unuia din aceste state. 2.3 Regula de mai sus se aplica:
150

ROMNIA AGENIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:151 din 480 Data: 20.06.2002 Autorizat: Director General

a) Ofertantilor individuali; b) Membrilor unui grup de firme(asocieri); c) Persoanelor care subcontracteaza lucrari. 2.4 Nu sunt eligibile sa participe la licitatie sau sa li se acorde contracte persoanele fizice si juridice care: a) sunt insolvabile, in stare de faliment sau lichidare, au afacerile administrate de un judecatori sindic, sunt in incetare de plati si au intrat intr-un aranjament cu creditorii (reesalonare plati), au suspendate activitatile comerciale sau sunt in situatii similare decurgand (prevazute) din legislatia nationala sau reglementari; b) fac obiectul unei actiuni in justitie (proceduri legale) pentru situatiile prevazute la litera (a) respectiv declararea starii de faliment, lichidare, administrare de un judecator sindic, pentru un acord cu creditorii sau orice alta situatie similara prevazuta de legislatia nationala sau reglementari; c) au fost declarate vinovate de o infractiune privind conduita profesionala printr-o actiune judecatoreasca care are putere de res judicata (actiune judecatoreasca definitiva si irevocabila); d) au comis o grava greseala in materie profesionala dovedita prin orice mijloace probante pe care Autoritatea contractanta le poate aduce in acest sens; e) nu si-au indeplinit obligatiile de plata exigibile a taxelor si impozitelor conform prevederilor legale ale tarii unde isi are domiciliul; f) nu si-au indeplinit obligatiile de plata exigibile a contribuitiei pentru asigurarile sociale de stat in concordanta cu prevederile legale ale tarii in care isi are domiciliul; g) sunt vinovate de prezentarea denaturata a informatiilor solicitate de Autoritatea contractanta, ca o conditie de participare la invitatia de ofertare sau contract; h) nu si-a indeplinit obligatiile asumate printr-un alt contract de achizitie publica (in sensul ca au produs insuccesul acestuia) avut cu aceeasi Autoritate contractanta sau in alt contract finantat din fonduri comunitare; i) se afla in una din situatiile care prevad excluderea conform clauzelor de etica ( vezi sectiunea 11) in legatura cu oferta si contractul. Persoanele ofertante trebuie sa prezinte, in sprijinul ofertelor lor, probele uzuale in conformitate cu legislatia tarii respective, atestand ca ei nu se afla in vreuna din situatiile prevazute la punctele a), b), c), e) si f) de mai sus. Aceste probe sau documentele trebuie sa poarte o data care sa nu depaseasca 180 zile in raport cu data limita de depunere a ofertelor. In plus, ofertantii trebuie sa prezinte o declaratie pe propria raspundere atestand ca, de la data emiterii acestor documente, nu au avut loc modificari privind situatia lor (vezi modelele din anexa). Pentru a fi admis sa participe la cererea de ofertare si la adjudecarea contractului, ofertantii trebuie sa dovedeasca Autoritatii contractante/Responsabilului de proiect, ca indeplinesc conditiile juridice, tehnice si financiare cerute, ca au capacitatea necesara si resurse suficiente pentru indeplinirea cerintelor din contract. 3 Origine 3.1 Bunurile furnizate trebuie sa provina din statele membre UE si tarile mentionate in MAFA, Sectiunea A, articolul 14, paragraful 2.7 (Form G3-ACP 02 Partea Comuna). Originea marfurilor trebuie determinata conform Protocolului nr.4 privind definirea notiunii de de produse originare si metodele de cooperare administrativa/ Codul vamal european. 3.2 Depunand oferta sa, ofertantul declara in mod expres ca toate marfurile sunt conforme cu exigentele in materie de provenienta, si mentioneaza in mod obligatoriu tarile de provenienta respective. In acest scop, i se pot solicita informatii complementare. 4 Tipul de contract Forfetar/ preturi unitare cu cheltuieli controlate/ mixte/ preturi provizorii 5 Moneda pentru oferta 5.1 Valoarea ofertei se exprima in EURO sau ROL 5.2. [Ofertantul prezinta valoarea ofertei in EUROROL sau moneda tarii in care se afla sediul sau social.].
151

ROMNIA AGENIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:152 din 481 Data: 20.06.2002 Autorizat: Director General

6 Loturi 6.1 Daca bunurile sunt fractionate in loturi, ofertantul poate prezenta o oferta pentru [un] [loturile nr. ........], [mai multe loturi], [toate loturile]. 6.2 Fiecare lot face obiectul unui contract individual si cantitatile indicate pentru diferite loturi sunt indivizibile. Ofertantul trebuie sa prezinte obligatoriu totalul cantitatii sau cantitatilor indicate pentru fiecare lot. Ofertele partiale nu sunt luate in considerare. 6.3 [Ofertantii pot mentiona in ofertele lor un discaunt pe care il ofera in cazul reuniunii anumitor loturi sau a tuturor loturilor pentru care ei prezinta o oferta]. 6.4 [Daca furnizarile nu sunt fractionate in loturi, oferta vizeaza ansamblul cantitatilor indicate]. 6.5 Atribuirea contractului se face lot cu lot, dar Autoritatea contractanta/ Responsabilul de proiect va alege solutia globala cea mai avantajoasa tinand cont de reducerea consimtita. 7 Perioada de valabilitate a ofertelor

7.1 Fiecare ofertant ramane legat de oferta sa timp de 90 de zile incepand cu data limita de depunere a ofertelor, respectiv pana la [.../.../........]. 7.2 In cazuri exceptionale, si inainte de expirarea perioadei de valabilitate prevazute mai sus, Autoritatea contractanta/ Responsabilul de proiect poate cere ofertantilor o prelungire determinata a acestei perioade. Ofertantii care accepta aceasta cerere nu sunt autorizati sa-si modifice oferta. 7.3 Ofertantul castigator in urma procedurii de licitatie ramane angajat cu oferta sa o perioada de 60 de zile incepand cu data de primire a notificarii care il informeaza de acest lucru. 8 Limba de redactare a procedurilor de cerere de oferta 8.1 Ofertele trebuie redactate in limba romana. 9 Conditii de prezentare a ofertelor Ofertele trebuie sa indeplineasca urmatoarelor conditii: 9.1 Fiecare oferta va fi prezentata intr-un exemplar original unic, cu mentiunea original si (...) copii semnate le fel ca si originalul si purtand mentiunea copie. 9.2 Fiecare oferta va ajunge la (...) inainte de (...) data limita, prin scrisoare recomandata cu aviz de primire sau predata de comisionar contra recipisa semnata de [...] sau reprezentantul sau. 9.3 Fiecare oferta, anexele sale ca si toate actele justificative vor fi prezentate in plic inchis mentionand numai: adresa indicata mai sus; referinta la cererea de participare la licitatie; eventual numarul lotului (loturilor) vizat(e) de oferta; mentiunea A nu se deschide inainte de sedinta de deschidere a ofertelor redactata in limba ramana; numele ofertantului. 10 Continutul ofertelor Fiecare oferta prezentata trebuie sa fie conforma cu exigentele prevazute in dosarul de licitatie si sa contina in special: 10.1 O propunere tehnica constand din: a) descrierea detaliata a marfurilor oferite in conformitate cu specificatiile tehnice, incluzand eventual documentatia necesara; b) [lista pieselor de schimb si a consumabilelor recomandate de fabricant]; c) [o propunere de servicii post-vanzare timp de .... ani]; d) [o propunere de instruire (indicati cerintele de instruire).]

152

ROMNIA AGENIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:153 din 482 Data: 20.06.2002 Autorizat: Director General

10.2 O propunere privind preturile, calculate pe o baza [incoterms 2000] pentru marfurile oferite, incluzand daca este cazul: [cheltuieli de punere in functiune si/sau montaj]; [piesele de schimb si consumabilele pentru o utilizare timp de ... ani]; [contractul de intretinere solicitat]; [o propunere de instruire]. 10.3 Numarul contului bancar prin care vor fi efectuate platile. 10.4 Probele definite in conformitate cu articolele 2.4. si 2.5. mentionate mai sus, ca si un document atestand tara de origine, datat cu cel mult 180 de zile fata de data limita de depunere a ofertei, si stabilit conform legislatiei care ii este aplicabila. 10.5 O declaratie a ofertantului atestand originea bunurilor (sau alta dovada de provenienta). 10.6 Semnatura persoanei abilitate. 10.7 O descriere a garantiilor comerciale oferite. 10.8 Garantia de participare, in suma totala fixa de [intre 1 si 2% din valoarea estimata a contractului ................] trebuie prezentata conform modelului prevazut in anexa dosarului de licitatie (Formular G-ACP 2.11). Aceasta trebuie sa corespunda conditiilor enumerate la articolul 11 din prescriptiile speciale si ramane valabila cel putin 90 de zile dupa perioada de valabilitate a ofertelor. Garantiile de participare furnizate de ofertantii ale caror oferte nu au fost castigatoare sunt eliberate in termen de 60 de zile de la semnarea contractului. Garantia de participare furnizata de ofertantul castigator este eliberata in momentul semnarii contractului, dupa depunerea garantiei de buna executie. 10.9 [Eventual, o oferta pentru o varianta alternativa, daca articolul 1 de mai sus autorizeaza acest lucru]. 10.10 [Descrierea specializarii intreprinderii pentru bunurile ofertate] 10.11 [Altele] 11 Calculul preturilor 11.1 Ofertantii trebuie sa se fi asigurat, inainte de depunerea ofertelor, de exactitatea si de caracterul complet al acestora, sa fi tinut cont de toate elementele necesare la indeplinirea completa si corecta a contractului si sa fi inclus in tarifele si preturile lor toate cheltuielile. 11.2 Dupa cum bunurile propuse sunt de fabricatie locala sau sunt importate in tara Autoritatii contractante/ Responsabilului de proiect, ofertantul trebuie sa calculeze, pe fiecare lot, preturile unitare (si preturile globale) ale ofertei sale astfel: Pentru bunurile de fabricatie locala, preturile unitare si globale se calculeaza pe baza livrarii la locul si in conditiile indicate mai sus, excluzandu-se fiscalitatea interna vizand fabricarea de bunuri; Pentru furnizarile importate in tara Autoritatii contractante/ Responsabilului de proiect, preturile unitare si globale sunt calculate pe baza livrarii la locul si in conditiile indicate mai sus, cu excluderea tuturor drepturilor si taxelor privind importul de bunuri inclusiv TVA, acestea fiind exonerate. 11.3 Oricare ar fi originea bunurilor, contractul este exonerat de taxele de timbru si de inregistrare. 11.4 [Contractul este cu preturi ferme si nemodificabile]. 12 Intalniri pentru informare / vizita pe teren [O reuniune obligatorie / facultativa de informare / vizita la fata locului va avea loc (data/ ora locala) la (adresa) si se va finaliza cu redactarea unei minute/ proces verbal.] 13 Retrageri sau modificari 13.1 Orice candidat poate modifica sau retrage oferta sa inainte de data limita mentionata in articolul 9.2., cu conditia ca un aviz scris al acestei modificari sau retrageri sa ajunga la Autoritatea contractanta/ Responsabilul de proiect inainte de aceasta data limita. 13.2 Retragerile sunt neconditionate si pun capat oricarei participari asa cum se mentioneaza la articolul 9.2.

153

ROMNIA AGENIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:154 din 483 Data: 20.06.2002 Autorizat: Director General

13.3 Nu se poate proceda la retragerea unei oferte in intervalul de timp cuprins intre data limita mentionata la articolul 9.2. si expirarea perioadei de valabilitate a ofertei. Retragerea unei oferte in cursul acestui interval de timp conduce la pierderea garantiei de participare. 14 Deschiderea ofertelor 14.1 La deschiderea ofertelor se verifica daca ofertele sunt complete, daca exista garantia de participare, daca documentele au fost semnate si daca ofertele sunt in general in ordine. 14.2 Ofertele sunt deschise in sedinta publica din (data si ora locala), la (adresa) de catre comisia de evaluare desemnata in acest scop. Un proces verbal va fi redactat de comisie si va fi disponibil la cerere. 14.3 In timpul deschiderii ofertelor, sunt anuntate : numele ofertantilor, valoarea ofertelor, cererile scrise de modificare sau retragere a ofertelor, existenta garantiei de participare ceruta si orice alte informatii pe care Autoritatea contractanta/ Responsabilul de proiect le considera necesare. 14.5 Dupa deschiderea publica a ofertelor, nici o informatie privind clarificarea, evaluarea si compararea ofertelor, precum si recomandarile privind atribuirea contractului, nu sunt divulgate 14.5 Ofertantii pot fi solicitati sa aduca lamuriri si informatii suplimentare, la cererea exclusiva si scrisa a Comisiei de evaluare si intr-un termen fixat de acesta, fara a-si putea modifica ofertele. 14.6 Orice tentativa a unui ofertant urmarind sa influenteze Comisia de evaluare in procedura de examinare, de clarificare, de evaluare, de comparare a ofertelor sau urmarind sa influenteze Autoritatea contractanta/ Responsabilul de proiect in luarea deciziei referitoare la atribuirea contractului, antreneaza respingerea imediata a ofertei. 15 [Preferinte indicati daca sunt aplicabile preferinte] 16 Comunicari Comunicarile intre Autoritatea contractanta/ Responsabilul de proiect si ofertanti se fac exclusiv in scris prin fax, scrisoare postala sau scrisoare depusa de un reprezentant imputernicit al ofertantului, cu confirmare/recipisa de primire. 17 Evaluarea ofertelor 17.1 Analiza conformitatii administrative a ofertelor [In cazul in care calificari minimale sunt cerute (articolul 10.12 mentionat mai sus) acestea vor fi evaluate la inceputul prezentei faze] Aceasta faza are ca obiect sa verifice daca oferta este conforma cu prescriptiile dosarului de cerere de licitatie. O oferta este conforma daca respecta toate conditiile, modalitatile si specificatiile continute in dosarul de licitatie fara abateri sau restrictii importante. Abaterile sau restrictiile importante sunt cele care afecteaza obiectul, calitatea sau executia contractului si, in general, se indeparteaza de la prescriptiile dosarului de licitatie sau limiteaza drepturile Autoritatatii contractante/ Responsabilului de proiect sau obligatiile ofertantului in raport cu contractul, iar in ceea ce priveste concurenta, afecteaza ofertantii care au prezentat oferte conforme. Daca o oferta nu este conforma cu dosarul de licitatie, ea va fi respinsa imediat si nu poate, in continuare, sa fie reconsiderata conforma prin corectii sau prin eliminarea abaterilor sau restrictiilor. 17.2 Evaluarea tehnica Ofertele conforme administrativ vor fi, in continuare, evaluate tehnic. Comisia de evaluare va intocmi o minuta privind conformitatea tehnica a fiecarei oferte si va separa ofertele in doua categorii: conforme si neconforme din punct de vedere tehnic. [In cazul contractelor comportand servicii postvanzare si/sau instruire, calitatea tehnica a acestor servicii va putea fi, de asemenea, evaluata.] 17.3 Pentru a facilita evaluarea si compararea ofertelor, Comisia de evaluare poate cere individual, fiecarui ofertant, informatii suplimentare, inclusiv explicatii referitoare la preturi. Cererea de informatii suplimentare si raspunsul la acestea vor fi date exclusiv in scris. Nici-o schimbare a valorii sau a continutului ofertei nu va fi solicitata, propusa sau autorizata, exceptand cazul cand este necesara o schimbare pentru a
154

ROMNIA AGENIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:155 din 484 Data: 20.06.2002 Autorizat: Director General

confirma corectia erorilor de calcul aritmetic descoperite in timpul evaluarii ofertelor, conform articolului 17.5. de mai jos. 17.4 Evaluarea financiara a) Ofertele considerate conforme din punct de vedere administrativ si tehnic sunt supuse unei verificari vizand descoperirea eventualelor erori aritmetice de calcul. Erorile sunt corectate de Comisia de evaluare in felul urmator: daca exista o nepotrivire intre suma indicata in cifre si cea indicata in litere, ultima dintre acestea prevaleaza; cu exceptia contractelor forfetare, daca exista o neconcordantata intre pretul unitar si suma totala obtinuta prin multiplicarea acestui pret unitar cu cantitatea, pretul unitar prevaleaza, numai daca nu reiese, din analiza comisiei de evaluare, ca sunt erori evidente in pretul unitar, situatie in care suma totala indicata prevaleaza; b) Sumele astfel corectate sunt prezentate ofertantului. Daca acesta nu le accepta, oferta este respinsa. c) [Dupa evaluarea completa a ofertelor, cele recunoscute ca fiind conforme sunt clasate in doua grupe, una cuprinzand ofertele care beneficiaza de preferinta prevazuta in articolul 15, iar cealalta grupa cu celelalte oferte. La sfarsitul atribuirii, sumele ofertelor care nu beneficiaza de preferinta sunt marite prin aplicarea procentajului de preferinta.] 17.5. Variante (alternative) Numai varianta(ele) prezentata(e) de ofertantul retinut pentru atribuirea contractului va (vor) fi examinata(e). 17.6 Criterii de adjudecare [In cazul unui contract de achizitii de bunuri fara servicii, singurul criteriu de atribuire va fi pretul. Oferta conforma administrativ si tehnic cu cel mai mic pret va fi selectata.] [In cazul unui contract de furnizare implicand servicii, singurul criteriu de atribuire va fi pretul. Oferta conforma administrativ si tehnic cu cel mai mic pret va fi selectata.] [In cazurile exceptionale ale unui contract de bunuri implicand servicii complexe), oferta conforma administrativ si tehnic si cea mai avantajoasa din punct de vedere economic va putea fi selectata tinandu-se cont de calitatea serviciilor oferite si de pretul propus. Criteriile de selectie si importanta lor vor fi precizate obligatoriu.]

Notificarea atribuirii contractului

18.1. Autoritatea contractanta/Responsabilul de proiect nu este obligata sa dea curs prezentei cereri de oferte si isi rezerva dreptul de a proceda la anularea sa ori la o atribuire totala sau partiala a loturilor. Din acest punct de vedere, ea nu-si atrage nici o obligatie, ofertantii neavand dreptul la nici o despagubire compensatorie. 18.2. Inainte de expirarea perioadei de valabilitate a ofertelor, Autoritatea contractanta/ Responsabilul de proiect informeaza ofertantul retinut, in scris, ca oferta sa a fost castigatoare. 18.3. In plus, ea informeaza in scris ceilalti ofertanti ca ofertele lor n-au fost retinute, mentionand daca oferta lor a fost sau nu conforma administrativ sau tehnic, cu precizarea partilor slabe ale acesteia.

Semnarea contractului
Odata semnat de Autoritatea contractanta/ Responsabilul de proiect, contractul (si anexele sale) este trimis contractantului care trebuie sa-l contrasemneze in termen de 30 de zile de la primire si sa-l returneze insotit de garantia de buna executie. Autoritatea contractanta/ Responsabilul de proiect poate sa organizeze semnarea contractului la sediul sau ori sa transmita contractul prin posta cu confirmare de primire. Odata contractul semnat, [ Autoritatea contractanta/ Responsabilul de proiect] publica/nu publica [in functie de cerintele prevazute in procedura de licitatie] rezultatul cererii de licitatie (aviz de post-informare)

155

ROMNIA AGENIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:156 din 485 Data: 20.06.2002 Autorizat: Director General

[in Jurnalul oficial al Comunitatii europene], [pe site-ul internet], [prin orice alt mijloc media corespunzator din Romania].

Garantia de buna executie

Garantia de buna executie prevazuta la articolul 10 din instructiunile de fata este fixata la [%] din valoarea contractului si va fi prezentata conform modelului anexat dosarului de licitatie (Formular G3- ACP 11). Ea va fi depusa in termen de 30 de zile de la acceptarea si semnarea contractului. Clauze deontologice Orice tentativa a unui candidat sau ofertant vizand obtinerea de informatii confidentiale, intelegeri nepermise cu concurentii sai sau influentarea Comisiei de evaluarei sau Autoritatii contractante/ Responsabilului de proiect in cursul procedurii de examinare, clarificare, evaluare si de comparare a ofertelor, antreneaza sanctiuni administrative. Fara autorizarea prealabila si scrisa a Autoritatii contractante/ Responsabilului de proiect, titularul unui contract, personalul sau si orice alta societate cu care titularul este asociat sau in legatura, nu au autoritatea de a executa, chiar cu titlu de subcontract, alte servicii, de a realiza lucrari sau de a livra bunuri pentru proiect. Aceasta interdictie este in egala masura aplicabila, celorlalte proiecte pentru care titularul, din motive de natura contractuala, ar putea sa se gaseasca intr-o situatie de conflict de interese. Cand isi prezinta candidatura sau oferta, candidatul sau ofertantul trebuie sa declare, pe de o parte, ca nu exista nici un conflict de interese potential, iar pe de alta parte ca nu exista nici o legatura speciala cu alti ofertanti sau alte parti in proiect. Daca in timpul derularii contractului apare o astfel de situatie, titularul are obligatia sa informeze imediat Autoritatea contractanta/ Responsabilul de proiect. Titularul unui contract trebuie sa actioneze in orice imprejurare cu impartialitate si loialitate, in conformitate cu codul deontologic al profesiei sale. Nu va face declaratii publice privind proiectul sau serviciile fara aprobarea prealabila a Autoritatii contractante/ Responsabilului de proiect. Nu va angaja Autoritatea contractanta/ Responsabilul de proiect in nici un fel fara consimtamantul prealabil scris al acesteia. In timpul derularii contractului, titularul si personalul acestuia va respecta drepturile omului si se angajeaza sa nu lezeze sub aspect politic, cultural sau religios tara beneficiara. Remunerarea titularului prevazuta in contract este singura remunerare acceptata; titularul si personalul sau nu vor exercita nici o activitate si nu vor beneficia de nici un avantaj care sa contravina obligatiilor fata de Autoritatea contractanta/Responsabilul de proiect. Titularul si personalul sau vor pastra secretul profesional pe toata durata contractului si dupa incheierea acestuia. Toate rapoartele primite sau intocmite de titular in timpul derularii contractului sunt confidentiale. Utilizarea de catre partile contractante a oricaror rapoarte sau documente intocmite, primite sau trimise in cursul derularii contractului, este reglementata prin contract. Titularul va evita orice relatie susceptibila sa compromita independenta sa ori a personalului sau. Daca titularul isi pierde independenta, Autoritatea contractanta/Responsabilul de proiect poate, oricare ar fi prejudiciul pe care l-ar suporta din acesta cauza, sa rezilieze contractul fara avertizare prealabila si fara ca titularul sa poata pretinde vreo despagubire de reziliere. Comisia Europeana isi rezerva dreptul sa suspende sau sa anuleze finantarea proiectelor, daca practici de coruptie de orice natura au fost descoperite in etapele de atribuire sau de executie a contractului si daca Autoritatea contractanta/Responsabilul de proiect nu ia toate masurile necesare pentru a remedia situatia. In sensul prezentei dispozitii, prin practica de coruptie, se intelege orice
156

ROMNIA AGENIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:157 din 486 Data: 20.06.2002 Autorizat: Director General

propunere de a acorda sau a consimti acordarea unei pli ilicite, cadou, gratificatie sau comision, cu titlul de incitare sau recompensa pentru a indeplini sau nu actiuni avand legatura cu atribuira contractului sau legate de contractul incheiat. Orice oferta va fi respinsa si orice contract va fi anulat imediat ce va fi evident ca atribuirea contractului sau executia lui vor genera cheltuieli comerciale foarte mari. Cheltuieli comerciale foarte mari inseamna orice comision care nu e mentionat in contractul principal sau care nu rezulta dintr-un contract legal care face referinta la contractul principal, orice comision care nu retribuie nici un serviciu legitim efectiv, orice comision varsat intr-un paradis fiscal sau unui beneficiar neidentificat in mod clar, ori varsat unei societati avand toate aparentele unei societati de fatada. Titularul contractului se angajeaza sa furnizeze Comisiei Europene, la cerea acesteia, orice act justificativ privind conditiile de desfasurare a contractului. Comisia Eurpeana va putea efectua orice control al documentelor la fata locului, pentru a strange probe referitoare la o prezumtie de cheltuieli comerciale foarte mari. Titularii contractelor care se implica in finantarea unor cheltuieli comerciale foarte mari, in proiecte finantate de Comunitatea Europeana, se expun, in functie de gravitatea faptelor constatate, la rezilierea contractului si chiar la interzicerea definitiva de a mai participa la proiecte facand obiectul unor finantari comunitare. Nerespectarea uneia sau mai multor clauze deontologice poate antrena excluderea ofertantului de la alte contracte comunitare si expunerea la anumite sanctiuni. Persoana sau societatea vizata trebuie informata in scris. Modalitati de recurs Daca un ofertant se considera lezat de o eroare sau o iregularitate comisa in cadrul unei proceduri de licitatie sau de atribuire a contractului se adreseaza direct, in termen de 30 de zile de la atribuirea contractului, Autoritatii contractante/Responsabilului de proiect. Ofertantul respectiv poate informa in acelasi timp Comisia Europeana. Autoritatea contractanta/Responsabilul de proiect trebuie sa raspunda in termen de 90 de zile de la primirea plangerii respective. Daca a fost informata despre o asemenea plangere, Comisia Europeana va face cunoscuta opinia sa Autoritatii contractante/Responsabilului de proiect si va cauta, pe cat posibil, o solutie amiabila. In caz de esec, ofertantul poate recurge la procedurile stabilite conform legislatiei nationale din Romania. .

157

ROMNIA AGENIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:158 din 487 Data: 20.06.2002 Autorizat: Director General

Formular G3-ACP 2.6

CAIETUL DE PRESCRIPTII SPECIALE Articolul 1 Articolul 2 Articolul 3 Articolul 4 Articolul 5 Articolul 6 Articolul 7 Articolul 8 Articolul 9 Articolul 10 Articolul 11 Articolul 12 Articolul 13 Originea Variatii cantitative Ambalare marcaj Locul de livrare si termenul de executie Intarzieri in executie Receptii Garantii si servicii post-vanzare Pli Esalonare pli Modalitati de plata Garantia de participare, garantia de buna executie, cautiuni Documente contractuale si legea aplicabila contractelor Rezolvarea litigiilor

158

ROMNIA AGENIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:159 din 488 Data: 20.06.2002 Autorizat: Director General

1. Originea

Beneficiarul contractului intocmeste propria sa declaratie de origine. Titularul trebuie sa prezinte certificatul oficial de origine cand se efectueaza receptia provizorie a bunurilor. Nerespectarea acestei obligatii, dupa instiintarea prealabila, conduce la rezilierea contractului.
2. Variatii cantitative

Autoritatea contractanta/Responsabilul de proiect isi rezerva dreptul de a modifica, in momentul comenzii, cantitatile prevazute in limita de [+/- .............%] pentru lotul (loturile) no [.................]. Cresterea sau reducerea valorii totale de bunuri pe loturi, care rezulta din modificarea cantitatilor, nu poate depasi 25% din valoarea contractului. Valoarea totala a contractului nu poate fi modificata. Preturile unitare ale ofertei sunt aplicabile cantitatilor comandate in limitele acestei variatii.
3. Ambalare marcare 3.1. Marfurile raman in responsabilitatea titularului pana la receptia provizorie la locul de destinatie. Bunurile se livreaza in ambalaje care sa previna distrugerea sau deteriorarea lor pana la sosirea la destinatie. 3.2. [Precizati aici exigentele specifice in materie de ambalare] 3.3. [Ambalajele devin proprietatea beneficiarului, sub rezerva respectarii conditiilor de mediu] sau [Ambalajele raman in posesia titularului, sub rezerva respectarii conditiilor de mediu] 3.4 [Precizati exigentele in materie de documente insotitoare privind livrarile si in materie de marcareambalaje] 4. Locul de livrare si termenul de executie 4.1. Locul de livrare si de receptie este [.....................]. Termenul de executie este [.............................] 4.2. Titularul supravegheaza ca livrarea marfurilor sa se faca in timp util la locul de receptie pentru ca Autoritatea contractanta/ Responsabilul de proiect sa poata proceda la receptia lor. Titularul trebuie sa evalueze dificultatile pe care le-ar putea intalni in acest sens. 4.3. Termenul de executie incepe la data fixata in contract. Daca este prevazut un termen de executie pentru fiecare lot, termenele proprii fiecarui lot sunt independente si nu se insumeaza in cazul atribuirii mai multor loturi. 5. Intarzieri in executie 5.1. Daca titularul nu livreaza bunurile sau nu executa serviciile in termenele stipulate in contract, Autoritatea contractanta/ responsabilul de proiect are dreptul, fara avizare prelabila si sub rezerva altor recursuri prevazute, la o indemnizatie forfetara pentru fiecare zi intarziere dintre data finala a termenului contractual si data reala de achizitie, egala cu [1/1000 (1)] din valoarea produselor nelivrate, fara a putea depasi 15% din valoarea totala a contractului. 5.2. Daca nelivrarea unei parti din marfurile respective impiedica utilizarea normala a ansamblului produselor considerate ca un tot, indemnizatia forfetara prevazuta la paragraful precedent se calculeaza la valoarea totala a contractului.
159

ROMNIA AGENIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:160 din 489 Data: 20.06.2002 Autorizat: Director General

5.3. Daca Autoritatea contractanta/ Responsabilul de proiect este indreptatita sa obtina valoarea maxima indicata la paragraful 5.1, ea poate in plus, dupa ce a trimis un preaviz scris titularului: a) sa retina garantia de buna executie si/sau b) sa rezilieze contractul fara ca titularul sa poata pretinde vreo restituire si c) sa incheie un contract cu o terta persoana pentru partea de bunuri ce au ramas de livrat. Aceasta parte nu este platita titularului; in plus, titularul raspunde de costurile suplimentare si de pagubele cauzate din vina sa. 6. Receptii 6.1. Livrarea marfurilor face obiectul unei receptii provizorii si a unei receptii finale. Daca marfurile nu sunt acoperite de o perioada de garantie, receptia provizorie devine receptie finala. 6.2. [Indicati numele organismului/persoanei responsabile pentru receptia provizorie si receptia finala] 6.3. Autoritatea contractanta/ Responsabilul de proiect intra in posesia produselor de indata ce ele au fost livrate conform contractului, au satisfacut testele prevazute sau au fost puse in functiune, dupa caz, si imediat ce un certificat de receptie provizorie a fost eliberat. 6.4. Titularul poate cere organismului/ persoanei vizate de articolul 6.2. de mai sus, intocmirea unui certificat de receptie provizorie, cel mai devreme cu 15 zile inainte de data la care marfurile sunt gata pentru receptia provizorie. Intr-un termen de [30/45] zile incepand cu primirea cererii titularului, organismul/persoana responsabila: a) intocmeste certificatul de receptie provizorie pentru titular, cu o copie pentru Autoritatea contractanta/ Responsabilul de proiect; b) respinge cererea, motivandu-si hotararea; c) in caz de inactivitate a organismului/ persoana responsabila, certificatul este considerat ca fiind eliberat la expirarea termenului vizat mai sus, afara de cazul in care certificatul de receptie provizorie are valoare de certificat de receptie finala. In acest caz, se aplica prevederile articolului 6.6. de mai jos; d) in caz de livrare partiala, Autoritatea contractanta/ Responsabilul de proiect isi rezerva dreptul de a dispune o receptie provizorie partiala; 6.5. In termen de 30 de zile de la expirarea perioadei de garantie sau, daca exista mai multe perioade de garantie, la expirarea ultimei dintre ele si atunci cand deficientele sau pagubele constatate in timpul receptiei provizorii sau a perioadei de garantie au fost remediate, organismul/persoana responsabila elibereaza titularului un certificat de receptie finala cu o copie pentru Autoritatea contractanta/ Responsabilul de proiect, indicand data la care titularul s-a achitat de obligatiile prevazute in contract. 6.6. In cazul inactivitatii nejustificate a organismului/persoanei responsabile prevazute la art. 6.2 la sfarsitul termenului mentionat mai sus, titularul avertizeaza Autoritatea contractanta/ Responsabilul de proiect. La sfarsitul unei noi perioade de 30 de zile incepand cu primirea avertismentului de catre Autoritatea contractanta/ Responsabilul de proiect, certificatul de receptie definitiva este considerat ca fiind eliberat. 7. Garantie si servicii post-vanzare 7.1. Titularul garanteaza ca produsele sunt noi, neutilizate, din ultima generatie si ca ele contin toate imbunatatirile recente in privinta conceptiei si materialelor. Titularul garanteaza in plus ca produsele nu prezinta defecte datorate conceptiei, materialelor utilizate sau prelucrarii acestora. Aceasta garantie ramane valabila timp de [un an] incepand de la data receptiei provizorii. 7.2. [Precizati modalitatile de intretinere post-vanzare ce pot fi, eventual, furnizate de titular] 7.3. [Alte servicii] 8. Plati Platile se efectueaza in ROL prin intermediul unei banci stabilite si agreate de ambele parti. 9. Esalonarea platilor Platile sunt efectuate dupa cum urmeaza: 9.1.Varianta I 30% din valoarea cheltuielilor contractului dupa prezentarea de acte doveditoare ca 30% din valoarea cheltuielilor eligibile au fost efectuate ;

160

ROMNIA AGENIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:161 din 490 Data: 20.06.2002 Autorizat: Director General

20% din valoarea cheltuielilor contractului dupa prezentarea de acte doveditoare ca 50% valoarea cheltuielilor eligibile au fost efectuate ; 20% din valoarea cheltuielilor contractului dupa prezentarea de acte doveditoare ca 70% valoarea cheltuielilor eligibile au fost efectuate ; 15% din valoarea cheltuielilor contractului dupa prezentarea de acte doveditoare ca 85% valoarea cheltuielilor eligibile au fost efectuate ; 15% din valoarea cheltuielilor contractului dupa prezentarea de acte doveditoare ca 100% valoarea cheltuielilor eligibile au fost efectuate ; 9.2.Varianta II 30% din valoarea cheltuielilor contractului dupa prezentarea de acte doveditoare ca 30% valoarea cheltuielilor eligibile au fost efectuate ; 30% din valoarea cheltuielilor contractului dupa prezentarea de acte doveditoare ca 60% valoarea cheltuielilor eligibile au fost efectuate ; 20% din valoarea cheltuielilor contractului dupa prezentarea de acte doveditoare ca 80% valoarea cheltuielilor eligibile au fost efectuate ; 20% din valoarea cheltuielilor contractului dupa prezentarea de acte doveditoare ca 100% valoarea cheltuielilor eligibile au fost efectuate ; 9.3.Varianta III 50% din valoarea cheltuielilor contractului dupa prezentarea de acte doveditoare ca 50% valoarea cheltuielilor eligibile au fost efectuate ; 30% din valoarea cheltuielilor contractului dupa prezentarea de acte doveditoare ca 80% valoarea cheltuielilor eligibile au fost efectuate ; 20% din valoarea cheltuielilor contractului dupa prezentarea de acte doveditoare ca 100% valoarea cheltuielilor eligibile au fost efectuate ; 9.4.Varianta IV 60% din valoarea cheltuielilor contractului dupa prezentarea de acte doveditoare ca 50% valoarea cheltuielilor eligibile au fost efectuate ; 40% din valoarea cheltuielilor contractului dupa prezentarea de acte doveditoare ca 100% valoarea cheltuielilor eligibile au fost efectuate ; 9.5.Varianta V 100% din valoarea cheltuielilor contractului dupa prezentarea de acte doveditoare ca 100% valoarea cheltuielilor eligibile au fost efectuate ;

din din din din din din din din din din din din din din

Dupa data semnarii contractului Autoritatea contractanta poate da un avans furnizorului pentru bunurile ce vor fi livrate numai in baza unei garantii din partea furnizorului ce asigura replata intregii sume a acestei plati. Valoarea avansului se va stabili prin negociere intre Autoritatea contractanta si furnizor.Plata avansului se va face numai din sursele proprii ale beneficiarului neimplicand in niciun fel contributia publica SAPARD 10 Modalitati de plata 10.1. Platile sunt autorizate si efectuate de [....................................................................]. Ele sunt considerate efectuate la data debitarii contului. 10.2 In vederea obtinerii platilor, titularul trebuie sa prezinte autoritatii vizate la punctul de mai sus facturile in 3 exemplare (original si 2 copii) si fotocopia contractului. Plata este efectuata in termen de 6090 de zile incepand cu data receptiei documentelor citate mai sus in conditii de respectare a legii Termenele pentru efectuarea platilor se socotesc din ziua urmatoare receptiei documentelor enumerate mai sus, pana la ziua debitarii contului bancar de autoritatea mentionata in articolul 10.1. 10..3 In prima zi a ultimei luni din trimestrul curent, Autoritatea contractanta va transmite la Agentia SAPARD Directia contabilizare plati valoarea preliminata aferenta platilor din trimestrul urmator. 11 Garantia de participare la ofertare, garantia de buna executie, gaj (ipoteca) Garantiile si gajul (ipoteca) sunt constituite conform modelelor prevazute in anexa, sub forma unei garantii bancare, a unui cec emis de o banca, cec certificat, o obligatiune provenind de la o companie de
161

ROMNIA AGENIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:162 din 491 Data: 20.06.2002 Autorizat: Director General

asigurari si/sau gaj (ipoteca), o scrisoare de credit irevocabila. Daca garantia este furnizata sub forma unei garantii bancare, a unui cec de banca, a unui cec certificat sau obligatiune, ea trebuie eliberata de o banca sau de o companie de asigurari si/sau de cautiune agreata de Autoritatea contractanta/Responsabilul de proiect, in conformitate cu criteriile de participare retinute pentru atribuirea contractului. 12 Documentele contractuale si legea aplicabila contractului Contractul este constituit din documentele urmatoare, prezentate in ordine ierarhica: - contractul incluzand Conditiile speciale; - conditiile generale la contract; - oferta cu anexele sale; - caietul de prescriptii speciale cu specificatiile tehnice; - [procesul verbal privind reuniunea de informare/vizita locului]; - caietul general de sarcini [indicati caietul de sarcini aplicabil]. Diferitele documente care constituie contractul trebuie considerate ca fiind mutual explicite. In caz de ambiguitate sau de divergente, ele vor fi luate in considerare conform ordinii ierarhice mentionate mai sus. Pentru toate problemele care nu au acoperire in dispozitiile prezentate mai sus, legea aplicabila va fi legea nationala. 13 Rezolvarea litigiilor Partile contractante fac tot posibilul sa rezolve amiabil orice diferent survenit intre ele. Procedurile urmatoare vor fi aplicabile: [indicati procedurile pentru rezolvarea litigiilor]

Formular G3-ACP 2.7

SPECIFICATII TEHNICE
<TITLUL CONTRACTULUI> 1. Partea 1 Se completeaza de catre Autoritatea contractanta in dosarul de licitatie

Specificatiile tehnice fac parte integranta din documentaia pentru elaborarea si prezentarea ofertei si constituie ansamblul cerinelor pe baza crora se elaboreaz, de ctre fiecare ofertant, propunerea tehnica. Specificaiile tehnice se ntocmesc de ctre Autoritatea contractanta.
Specificatiile tehnice definesc, dupa caz si fara a se limita la cele ce urmeaza: caracteristici referitoare la nivelul calitativ si cantitativ al bunurilor; caracteristici referitoare la nivelul tehnic si de performanta, siguranta in exploatare, dimensiuni; sisteme de asigurare a calititii;

162

ROMNIA AGENIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:163 din 492 Data: 20.06.2002 Autorizat: Director General

certificarea conformitatii cu standarde relevante nationale si cu standardele UE privind protectia mediului si normele sanitare;

teste si metode de testare, ambalare, etichetare, marcare; conditii de livrare si montaj; training si asistenta tehnica post livrare; daca ofertantii pot depune oferte alternative si daca da, minimum de cerinte tehnice obligatorii; daca sunt necesare intalniri de clarificare sau vizite pe teren pentru a clarifica anumite cerinte tehnice pentru instalarea bunurilor; terminologie, simboluri; altele asemenea.

In specificatiile tehnice trebuie sa se precizeze atat reglementarile nationale si UE referitoare la protectia mediului, conditiile sanitare, protectia muncii si la prevenirea si stingerea incendiilor cat si institutiile competente de la care furnizorul de bunuri le poate obtine. Aceste reglementari trebuie respectate pe parcursul realizarii contractului de care furnizori, executanti sau prestatori. 2. Partea 2 Se completeaza de catre ofertant in oferta tehnica depusa

Formular G3-ACP 2.8 BORDEROU DE PRETURI CERERE DE OFERTE No: [.........................] NUMELE OFERTANTULUI: [.........................] A denumirea articolului 1 2 .. Instruire Alte servicii B Cantitatea buc./nr./... C Descrierea articolului D Costuri unitare de livrare la locul de receptie Total I Forfetar E Total Euro sau LeiROL

163

ROMNIA AGENIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:164 din 493 Data: 20.06.2002 Autorizat: Director General

Piese de schimb Cost total Consumabile Cost total

Intocmit de...........la data de.../.../..... Avizat de: [.................]

Formular G3-ACP 2.9 CONDITIILE GENERALE PENTRU CONTRACTELE DE ACHIZITII

Articolul 1 : Articolul 2 : Articolul 3 : Articolul 4 : Articolul 5 : Articolul 6: Articolul 7: Articolul 8: Articolul 9: Obligatiile furnizorului Transferul Sub-Contractarea Originea Specificatii Tehnice Piese de schimb Conditii de livrare Ambalare Termenul de livrare
164

ROMNIA AGENIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:165 din 494 Data: 20.06.2002 Autorizat: Director General

Articolul 10: Intarzierea livrarii Articolul 11: Conditii de aprobare Articolul 12: Aprobarea provizorie Articolul 13: Aprobarea finala Articolul 14: Obligatiile de garantare Articolul 15 : Serviciul dupa vanzare Articolul 16 : Platile Articolul 17 : Esalonarea platilor Articolul 18 : Procedurile de plata Articolul 19 : Intarzieri de plata Articolul 20 : Garantia Articolul 21 : Taxarea Articolul 22 : Obligatii Articolul 23 : Forta majora Articolul 24 : Dispozitii finale Articolul 25 : Legislatia aplicabila Articolul 26 : Arbitraj Articolul 1-Obligatiile furnizorului 1) 2) 3) 4) Adjudecarea contractului obliga ofertanul castigator, sa livreze bunurile ofertate pe teren, incluzand acele utilaje si instalatii testate si date in exploatare asa cum prevede contractul, sa satisfaca toate celelalte cerinte si sa respecte totalitatea conditiilor stabilite prin contract. Daca furnizorul este o societate mixta sau un consortiu format din doua sau mai multe persoane juridice, toate aceste persoane juridice vor fi responsabile de indeplinirea termenilor contractuali, in concordanta cu legislatia aplicabila contractului. Furnizorul va livra bunurile impreuna cu proprietatea si dreptul de folosinta a acestora Autoritatii Contractante sau persoanei juridice in beneficiul careia au fost cumparate, libere de orice sarcini fata de terti. Pentru a fi cunoscuta implicarea UE in finantarea de investitii noi sau modernizarea celor existente vor fi afisate placute inscriptionate pe bunurile ofertate. Acestea vor fi afisate pe perioada de valabilitate a contractului care este durata de executie a proiectului plus 5 ani dupa punerea in functiune. Elementele de informare de pe placulele inscriptionate vor fi: a) Sigla UE impreuna cu textul Uniunea Europeana si Proiect finantat prin SAPARD; b) Sigla Autoritatii contractante; c) Sigla contractantului (furnizorului); d) Valoarea proiectului; e) Termenul de punere in functiune.

Articolul 2-Transferul Transferul este valabil numai in cazul unui acord scris prin care furnizorul transfera contractul sau o parte din contract unui tert. Furnizorul nu va transfera contractul sau o parte a acestuia si nici un alt beneficiu sau dobanda fara consimtamantul prealabil scris al Autoritatii contractante (cumparatorului), exceptand urmatoarele cazuri: a) O plata, in favoarea bancilor furnizorului, a oricarei datorii prezente sau viitoare in baza contractului; sau b) Transferul, in favoarea asiguratorului furnizorului, a dreptului furnizorului de a obtine despagubiri din partea persoanelor responsabile in cazul in care asigurarea a acoperit pierderile sau obligatiile furnizorului. Aprobarea transferului de catre cumparator nu va exonera furnizorul de obligatiile contractuale, nici in cazul obligatiilor contractuale deja indeplinite sau a partilor netransferate.

165

ROMNIA AGENIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:166 din 495 Data: 20.06.2002 Autorizat: Director General

Daca furnizorul a transferat contractul fara autorizarea Autoritatii contractante, aceasta din urma poate, fara a da un preaviz oficial, sa aplice regulile de sanctiune privind incalcarea contractului.. Beneficiarul transferului, trebuie sa indeplineasca aceleasi criterii de eligibilitate aplicate la castigarea contractului. Articolul 3-Sub-contractarea 1) Un subcontract va fi valabil numai daca exista un acord scris, prin care furnizorul incredinteaza indeplinirea unei parti a contractului unui tert. 2) Furnizorul nu va subcontracta fara o autorizatie scrisa din partea Autoritatii contractante. Elementele contractului ce vor fi subcontractate si identitatea subcontractantilor, vor fi aduse la cunostinta Autoritatii contractante. Autoritatea contractanta, in termen de 30 de zile de la primirea notificarii, va comunica furnizorului decizia luata, mentionand motivele pe care le-ar avea in cazul in care nu este de acord cu autorizarea. 3) Subcontractantii trebuie sa indeplineasca criteriile de eligibilitate aplicate la castigarea contractului. 4) Autoritatea contractanta, nu trebuie sa aiba relatii contractuale cu subcontractantii, dar se poate prevala de orice drepturi pe care furnizorul le are asupra subcontractantilor. Articolul 4-Originea 1) Bunurile trebuie sa provina din tarile membre UE si tarile mentionate in MAFA, Sectiiunea A, articolul 14, paragraful 2.7 (Form G3-ACP 02 Partea Comuna) 2) Originea produselor trebuie sa fie determinata in concordanta cu regulile stabilite in Protocolul nr.4 privind definirea notiunii de produse originare si metodele de cooperare administrativa/Codul Vamal Comunitar. 3) Furnizorul trebuie sa demonstreze ca bunurile oferite respecta aceste cerinte, specificandu-se tara respectiva de origine. Furnizorului i se solicita sa prezinte mai multe informatii detaliate in aceasta privinta si in mod special sa prezinte un certificat oficial de origine. Articolul 5-Specificatii Tehnice. Furnizorii trebuie sa satisfaca in totalitate cerintele mentionate in Specificatiile Tehnice elaborate de Autoritatea contractanta (Formular G3-ACP 2.7). Articolul 6-Piese de schimb 1) Daca se prevede in contract, furnizorul va include in articolele furnizate o cantitate de piese de schimb, stabilita in concordanta cu conditiile speciale si in baza experientei sale profesionale, tinand cont totodata de locul unde acestea vor fi folosite si de necesitatea unora de a fi inlocuite mai frecvent (miscari rapide, expunerea repetata la o activitate intensiva, etc.). 2) Fara alte prevederi, piesele de schimb vor fi livrate impreuna cu bunurile furnizate. Articolul 7-Conditii de livrare 1) Furnizorul va livra bunurile la locul destinatiei, in concordanta cu termenii specificati in contract .Daca nu este altfel prevazut, livrarea va include toate operatiile necesare pentru oferirea bunurilor gata pentru receptie, cum ar fi ambalarea, transportul si asigurarea, completarea tuturor formalitatilor administrative sau comerciale, cheltuieli vamale, instalarea, descarcarea si depozitarea la sosire, transportul de la locul de depozitare pana la locul instalarii, asamblarea, instalarea, verificarea, reglarea, supervizarea tuturor operatiilor sau orice alte servicii pentru pregatirea produselor furnizate in vederea primirii lor la locul de destinatie. Furnizorul va fi responsabil de aranjarea, pregatirea si echiparea locului de destinatie, daca nu este altfel prevazut.

166

ROMNIA AGENIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:167 din 496 Data: 20.06.2002 Autorizat: Director General

2) Daca nu este altfel prevazut furnizorul va supurta toate riscurile pana cand receptia provizorie a bunurilor livrate va fi tinuta oficial. 3) Odata ce receptia provizorie a fost efectuata, Autoritatea Contractanta capata titlul si dreptul de proprietate si folosinta asupra bunurilor livrate. Articolul 8-Ambalarea 1) Furnizorul va asigura ambalarea bunurilor in asa fel incat sa previna daunele sau deteriorarile din tranzit pana la destinatia finala. Ambalarea bunurilor va fi astfel facuta incat sa reziste, fara restrictii, la manipulari dure, expuneri la temperaturi extreme, sare si precipitatii in timpul tranzitarii si depozitarii in aer liber. Marimea si greutatea ambalajului trebuie luata in considerare; unde este cazul, trebuie tinut cont de distanta pana la destinatia finala a bunurilor si de posibila absenta a facilitatilor de manipulare a bunurilor de mare greutate, la toate punctele de tranzitare. 2) Ambalajele bunurilor vor intra in proprietatea cumparatorului, daca nu este altfel prevazut in conditiile speciale la contract. Articolul 9-Termenul de livrare. 1) Bunurile trebuie livrate la locul/locurile destinatiei la termenul de livrare specificat in contract. Daca nu este altfel prevazut in conditiile speciale, perioada de livrare va include toate operatiile necesare instalarii, verificarii si testarii bunurilor pentru a fi gata de receptie. 2) Daca un termen special de livrare este stabilit pentru fiecare lot, perioadele nu vor fi cumulative in cazul in care mai mult de un singur lot este atribuit aceluiasi furnizor. In acest caz , livrarea fiecarui lot se va face in paralel . Articolul 10-Intarzierea livrarii Furnizorul se va asigura ca bunurile sunt livrate la locul destinatiei asa cum este stipulat in contract si intr-o perioada care sa permita persoanelor responsabile sa autorizeze receptia bunurilor. Se considera ca Furnizorul va avea intrega responsabilitate in aprecierea dificultatilor pe care el le poate intampina in livrare si nu i se va permite sa avanseza nici o motivatie pentru intarzierea indeplinirii obligatiilor sale. In cazul intarzierii livrarii cu mai mult de o saptamana, furnizorul va fi responsabil de plata pagubelor materiale, calculate de la expirarea termenului scadent ; pentru fiecare zi de intarziere, aceste pagube sunt stabilite la 1/1000 (1) din valoarea bunurilor nelivrate. Aceste penalitati nu vor depasi 15% din valoarea totala a contractului. Cu toate acestea, daca partea aflata in intarziere impiedica folosirea normala a bunurilor ca un intreg, pagubele pentru intarziere vor fi calculate pe baza costului total al bunurilor furnizate. Pagubele vor fi deduse din suma datorata in cadrul contractului. Articolul 11-Conditii de receptie Livrarea bunurilor poate fi subiectul unei receptii provizorii si/sau a unei receptii finale. Daca nu exista nici o garantie pentru bunuri, receptia provizorie va fi considerata receptie finala. Organizatia responsabila pentru receptia finala si provizorie a bunurilor va fi mentionata in contract. Bunurile vor fi receptionate la locul de destinatie si in prezenta furnizorului, daca acest lucru este cerut prin contract. Articolul 12- Receptia provizorie 1) Bunurile vor fi preluate pe baza receptiei provizorii, in momentul in care vor fi livrate la locul de destinatie in concordanta cu prevederile contractuale, daca au trecut corespunzator testele specifice de receptie si sunt gata pentru folosinta.

167

ROMNIA AGENIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:168 din 497 Data: 20.06.2002 Autorizat: Director General

2) Receptia provizorie va avea loc cat mai devreme posibil si cel mai tarziu in doua saptamani de la prezentarea bunurilor pentru receptie, la locul de destinatie. Furnizorul trebuie sa anunte in scris din acest moment organizatia responsabila pentru receptie. 3) Daca se constata ca bunurile sunt defecte sau nu sunt in conformitate cu comanda data, va trebui intocmit imediat un raport care se va inainta furnizorului, caruia i se va cere sa verifice faptele (daca este posibil pe loc), si sa notifice constatarile in termen de 15 zile. Bunurile care nu indeplinesc conditiile stabilite in contract vor fi, fie reparate fie inlocuite de catre furnizor pe cheltuiala proprie, dupa cum va decide Autoritatea contractanta. Daca reparatia sau inlocuirea nu este realizata in mod corespunzator, Autoritatea contractanta va avea dreptul de a respinge bunurile, acestea fiind returnate furnizorului. 4) Un certificat de receptie provizorie va fi redactat, inregistrand aprobarea sau respingerea, impreuna cu alte observatii facute, sau orice alte rezerve. Acest certificat va mentiona data receptiei provizorii si va instiinta furnizorul despre platile ce urmeaza sa se faca. 5) Acest certificat de receptie provizorie este considerat a fi emis, daca Autoritatea contractanta nu s-a pronuntat asupra receptiei provizorii sau respingerii bunurilor intr-o perioada de 30 de zile de la data la care acesta a primit notificarea furnizorului sau de la orice alta data care poate fi stabilita intre acestia. Art. 13 Receptia finala Receptia finala va fi pronuntata in cel mai scurt timp dupa expirarea perioadei de garantie si in conditiile in care bunurile sunt in stare de functionare in conformitate cu specificatiile contractuale. Un certificat de receptie finala va fi redactat, instiintandu-l pe furnizor despre platile efective. Art. 14 Obligatiile de garantare 1) Furnizorul va garanta ca bunurile sunt noi, nefolosite, ca reprezinta cele mai noi modele si contin toate imbunatatirile recente in ceea ce priveste materialele si conceptia, daca in conditiile speciale la contract nu este altfel prevazut. Furnizorul va garanta, de asemenea, ca toate bunurile nu au nici o deficienta ce rezulta din proiectare, executie sau ca urmare a materialelor folosite, cu exceptia situatiilor in care natura materialelor este cea prevazuta de specificatiile tehnice, sau in cazul oricarei actiuni sau omisiuni a Autoritatii Contractante, care pot aparea pe timpul folosirii lor. Nu se admite achizitionarea de utilaje, echipamente, instalatatii, etc second-hand. 2) Furnizorul va garanta ca bunurile corespund scopului in care ele vor fi folosite, ca functioneaza asa cum este precizat in specificatiile tehnice si ca pot fi liber folosite fara a fi incalcata proprietatea industriala a unei terte parti, dreptul de brevetare sau drepturile de autor. 3) Daca nu este altfel prevazut in conditiile speciale la contract, aceasta garantie trebuie sa acopere piesele de schimb si accesorile. 4) Daca nu este altfel prevazut in conditiile speciale la contract, aceasta garantie trebuie sa fie valabila 360 de zile, dupa ce bunurile sau parti ale acestora, dupa caz, au fost livrate si puse in functiune la destinatia finala. Obligatia de intretinere a bunurilor va fi subiect pentru orice stipulatii in Contract si specificatiile tehnice care vor determina perioada si conditiile acesteia. 5) Furnizorul va fi responsabil pentru repararea oricarui defect a bunurilor sau a unor parti a acestora , care pot aparea sau se pot produce in perioada de garantie sau in 30 de zile dupa expirarea acesteia si care rezulta: a) Din folosirea de materiale cu defecte, executie necorespunzatoare sau proiect gresit al furnizorului, sau b) Urmare oricarei actiuni sau omiteri a furnizorului pe perioada de garantie, sau c) Urmare unei verificari facute de catre sau in numele Autoritatii contractante. 6) Furnizorul va repara pe propria cheltuiala, orice deteriorare sau avariere a bunurilor cat de repede

este posibil. Perioada de garantie pentru toate articolele inlocuite sau reparate, va reancepe de la data cand inlocuirea sau repararea respectiva a fost facuta in asa fel incat Autoritatea contractanta sa fie multumita. Daca contractul prevede receptie
168

ROMNIA AGENIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:169 din 498 Data: 20.06.2002 Autorizat: Director General

provizorie, perioada de garantie va fi extinsa, numai pentru acea partea din bunurile afectate de inlocuire sau reparatie.
7) Daca orice astfel de deteriorari apar sau astfel de avarii se produc pe perioada de garantie,

Autoritatea contractanta va notifica furnizorul. Daca furnizorul nu reuseste sa remedieze defectiunile sau avariile in limita timpului stipulat in notificare, cumparatorul poate:
a) sa remedieze singur defectiunea sau avaria sau sa angajeze pe altcineva sa realizeze lucrarea pe riscul si cheltuiala furnizorului, caz in care costurile suportate de catre Autoritatea contractanta vor fi deduse din datoria de plata sau din garantiile detinute impotriva furnizorului sau de la ambele; sau b) va rezilia Contractul . In caz de urgenta, cand furnizorul nu poate fi gasit imediat sau este incapabil sa ia masurile necesare,

8) cumparatorul poate realiza lucrarea pe cheltuiala furnizorului. Autoritatea contractanta, va informa furnizorul, cat de curand posibil, de actiunile intreprinse.

Articolul 15-Serviciile dupa vanzare Daca este prevazut in Contract, si in conformitate cu detaliile stipulate, furnizorul va prevedea sau va asigura realizarea unor servicii sigure si regulate post- vanzare, respectiv servicii de intretinere la locul de destinatie/instalare a bunurilor furnizate, garantand intretinerea si repararea lor, precum si rapida inlocuire a pieselor de schimb. Obligatia de acordare a serviciilor dupa vanzare va incepe dupa expirarea perioadei de garantie si reprezinta servicii post-garantie pe o durata stabilita in acord cu specificul investitiei. Articolul 16-Platile Platile vor fi efectuate in Euro sau Rol., pe baza valorii echivalente a Euro din ziua anterioara platii. Articolul 17-Esalonarea platilor 17.1 Platile pot fi esalonate in maximum cinci transe dupa cum urmeaza: a) Varianta I 30% din valoarea cheltuielilor contractului dupa prezentarea de acte doveditoare ca 30% valoarea cheltuielilor eligibile au fost efectuate ; 20% din valoarea cheltuielilor contractului dupa prezentarea de acte doveditoare ca 50% valoarea cheltuielilor eligibile au fost efectuate ; 20% din valoarea cheltuielilor contractului dupa prezentarea de acte doveditoare ca 70% valoarea cheltuielilor eligibile au fost efectuate ; 15% din valoarea cheltuielilor contractului dupa prezentarea de acte doveditoare ca 85% valoarea cheltuielilor eligibile au fost efectuate ; 15% din valoarea cheltuielilor contractului dupa prezentarea de acte doveditoare ca 100% valoarea cheltuielilor eligibile au fost efectuate ; b) Varianta II 30% din valoarea cheltuielilor contractului dupa prezentarea de acte doveditoare ca 30% valoarea cheltuielilor eligibile au fost efectuate ; 30% din valoarea cheltuielilor contractului dupa prezentarea de acte doveditoare ca 60% valoarea cheltuielilor eligibile au fost efectuate ; 20% din valoarea cheltuielilor contractului dupa prezentarea de acte doveditoare ca 80% valoarea cheltuielilor eligibile au fost efectuate ;

din din din din din din din din

169

ROMNIA AGENIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:170 din 499 Data: 20.06.2002 Autorizat: Director General

20% din valoarea cheltuielilor contractului dupa prezentarea de acte doveditoare ca 100% din valoarea cheltuielilor eligibile au fost efectuate ; c) Varianta III 50% din valoarea cheltuielilor contractului dupa prezentarea de acte doveditoare ca 50% din valoarea cheltuielilor eligibile au fost efectuate ; 30% din valoarea cheltuielilor contractului dupa prezentarea de acte doveditoare ca 80% din valoarea cheltuielilor eligibile au fost efectuate ; 20% din valoarea cheltuielilor contractului dupa prezentarea de acte doveditoare ca 100% din valoarea cheltuielilor eligibile au fost efectuate ; d) Varianta IV 60% din valoarea cheltuielilor contractului dupa prezentarea de acte doveditoare ca 50% din valoarea cheltuielilor eligibile au fost efectuate ; 40% din valoarea cheltuielilor contractului dupa prezentarea de acte doveditoare ca 100% din valoarea cheltuielilor eligibile au fost efectuate ; e) Varianta V 100% din valoarea cheltuielilor contractului dupa prezentarea de acte doveditoare ca 100% din valoarea cheltuielilor eligibile au fost efectuate ; 17.2 Dupa data semnarii contractului Autoritatea contractanta poate da un avans furnizorului pentru bunurile ce vor fi livrate numai in baza unei garantii din partea furnizorului ce asigura replata intregii sume a acestei plati. Valoarea avansului se va stabili prin negociere intre beneficiar si furnizor. Plata avansului se va face numai din sursele proprii ale beneficiarului neimplicand in niciun fel contributia publica SAPARD. . Articolul 18-Procedurile de plata Platile vor fi autorizate si facute de catre Autoritatea contractanta specificata in contract. Daca nu este altfel prevazut, pentru a obtine aceste plati, furnizorul sau reprezentantul sau, trebuie sa inaintaze Autoritatii contractante, facturile in 3 exemplare (un original si 2 copii) si fotocopia contractului. Plata este efectuata in termen de 90 de zile incepand cu data receptiei documentelor citate mai sus in conditii de respectare a legii. Pentru a nu exista riscul ca cheltuielile sa fie suportate mai mult decat odata, toate facturile de plata vor fi clar stampilate SAPARD de catre un functionar autorizat inainte de a face obiectul unei plati de la Agentia SAPARD. 3) In prima zi a ultimei luni din trimestrul curent, Autoritatea contractanta va transmite la Agentia SAPARD Directia contabilizare plati valoarea preliminata aferenta platilor din trimestrul urmator. Articolul 19-Intarzierea platii 1) Platile vor fi facute in 6090 de zile de la receptia cererii de plata si se vor considera a fi facute la data la care este debitat contul partii contractante. 2) Daca aprobarea are loc dupa primirea cererii de plata, perioada de plata va incepe cu prima zi dupa primirea documentului de plata. 3) Autoritatea contractanta poate, insa, dupa transmiterea unei instiintari catre contractant (furnizor), sa amane plata, daca serviciile acoperite de cererea de plata sunt contestate de catre aceasta sau daca garantiile in sprijinul cererii sunt incomplete. Acolo unde plata este astfel amanata, Autoritatea contractanta nu va fi raspunzatoare pentru plata dobanzilor sau indemnizatiilor de orice fel. 4) Autoritatea Contractanta se va limita sa se conformeze cu perioadele de plata numai daca cererile de plata sunt in mod prezentate corespunzator, la adresele indicate in contract. 5) Cele 90 de zile ale perioadei de plata, nu vor include nici o intarziere survenita ca urmare a procedurilor bancare datorate bancilor, in statul in care are biroul inregistrat furnizorul. 6) Daca termenele limita, fixate pentru plati sunt depasite si contractul nu a dat nastere la nici o revendicare, furnizorul va calcula automat si fara o scrisoare de notificare o rata a dobanzii pe baza numarului de zile calendaristice, prin care plata este intarziata, pe baza ratei scontului emisa de catre institutia statului in care furnizorul are inregistrat sediul.
170

ROMNIA AGENIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:171 din 500 Data: 20.06.2002 Autorizat: Director General

7) Furnizorul va fi indreptatit la aceasta plata, fara a prejudicia nici un alt drept sau compensatie din contract. Articolul 20-Garantia pentru replata avansului Garantia pentru asigurarea replatii avansului va trebui sa fie oferita pentru intreaga suma a platii in avans. Garantia poate include dobanda pentru intreaga perioada de valabilitate la o rata determinata. Platile nu vor fi facute furnizorului, anterior eliberarii acestei garantii de catre acesta. Garantia va fi exprimata in moneda in care platile vor fi facute (ROL) si redactata in favoarea Autoritatii contractante sau oricarei alte autoritati mentionate in contract. Garantia poate fi oferita sub forma unei garantii bancare, cambii bancare, cec certificat, ipoteca pe baza unei asigurari si/sau societati de ipoteca, unui acreditiv irevocabil sau pe baza unui depozit cash facut asupra Autoritatii contractante. Daca garantia urmeaza sa fie oferita sub forma garantiei bancare, cambiei bancare, cecului certificat sau a ipotecii, ea va fi emisa de catre o banca sau/si societate de asigurari sau de ipoteca, stabilita in Romania sau in statul membru al U.E. si aprobata de catre Autoritatea contractanta in concordanta cu criteriile de eligibilitate aplicabile la castigarea contractului. Garantia va fi independenta si platibila la prima cerere. Garantia poate contine, de asemenea, urmatoarele prevederi: Garantia poate stipula o data specifica de expirare, cu conditia ca aceasta scadenta sa fie la cel putin 3 luni dupa data stipulata in contract pentru receptia provizorie, sau 2 luni dupa data previzionata pentru receptia finala. Concomitent, garantia va putea fi declarata ca ne mai fiind valabila: La returnarea originalului garantiei ; La primirea oricarui document semnat de catre autoritatea responsabila pentru aprobare In situatia in care garantia are o data limita la care expira si s-ar putea intampla ca aprobarea sa fie intarziata pana dupa data limita, valabilitatea garantiei trebuie extinsa, la cererea autoritatii mentionate, cu perioade succesive de trei luni, timp in care aceasta aprobare sa fie acordata. Daca persoanele fizice sau juridice care emit garantia nu sunt capabile sa-si respecte angajamentele, Autoritatea contractanta va trimite o notificare oficiala furnizorului pentru a obtine o noua garantie in aceeasi termeni ca si cea anterioara ; daca furnizorul nu reuseste sa ofere o noua garantie, Autoritatea contractanta poate rezilia contractul. Daca contractul este reziliat pentru orice motiv, garantiile care asigura avansul pot fi invocate imediat pentru a plati soldul avansurilor, care sunt inca datorate de catre furnizor, iar girantul nu va intarzia plata si nu va ridica obiectii pentru nici un motiv. Legea aplicabila garantiei va fi cea a statului in care se afla institutia care a emis aceasta garantie. Articolul 21-Taxarea 1) Impozitele, taxele si costurile (atat ca taxe vamale cat si de import) trebuie sa fie excluse de la finantarea Comunitara. 2) Contractantul va fi responsabil de conformitatea cu legislatia nationala privind taxele si impozitele, aplicabile lui, in raport cu veniturile obtinute prin contract. Articolul 22-Obligatii Furnizorul, va fi obligat de catre Autoritatea contractanta sa indeplineasca toate obligatiile care rezulta din contract, sa repare orice prejudiciu cauzat Autoritatii contractante sau persoanelor pentru care bunurile au fost achizitionate, precum si cel rezultat in urma oricarei actiuni sau omisiuni care se refera la indeplinirea contractului si care ii sunt imputabile ca rezultat al garantiei sale, din neglijenta, erori sau omisiuni. Oricand, utilizarea bunurilor implica drepturi de autor, inregistrarea proiectelor, marci de comert, denumire comerciala a produselor, proiecte industriale sau modele apartinand unor terte persoane, furnizorul trebuie sa asigure Autoritatea contractanta sau persoanele pentru care a fost facuta achizitionarea, impotriva oricaror reclamatii sau actiuni de incalcare a unor drepturi, care se pot imputa lor. Articolul 23-Forta majora
171

ROMNIA AGENIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:172 din 501 Data: 20.06.2002 Autorizat: Director General

Nici o parte nu va fi considerata ca nu si-a indeplinit obligatiile sau ca si-a incalcat angajamentele din contract daca indeplinirea acestor obligatii este impiedicata de orice circumstanta de forta majora care apare dupa data notificarii castigarii contractului sau data la care contractul incepe sa-si produca efectele. Termenul de forta majora , folosit aici este explicat in conformitate cu legea Comunitara asa cum este interpretata de catre jurisprudenta Curtii Europene de Justitie. Pentru a putea invoca forta majora, furnizorul sau cumparatorul trebuie sa dovedeasca ca nu au fost capabili sa realizeze operatiunile relevante in perioadele stabilite, ca rezultat al circumstantelor neobisnuite, independente de vointa lor, consecinte care, in ciuda tuturor actiunilor intreprinse din partea lor, nu au putut fi evitate decat cu pretul unui imens sacrificiu. In ciuda prevederilor Articolului 20, furnizorul nu va fi responsabil pentru pagubele materiale sau rezilierea contractului datorita neandeplinirii obligatiilor, daca, si in aceasta situatie, intarzierea sa in realizarea sau esecul indeplinirii obligatiilor sale contractuale, este rezultatul unui eveniment de forta majora. Autoritatea contractantal, in mod similar, nu va fi responsabila, in ciuda prevederilor Articolului 19, cu plata unei dobanzi pentru platile intarziate, pentru neperformanta sau rezilierea de catre furnizor a contractului prin neandeplinirea obligatiilor contractuale daca si in aceasta situatie, intarzierea cumparatorului in realizarea sau esecul indeplinirii obligatiilor sale contractuale este rezultatul unui eveniment de forta majora.. Daca vreuna dintre parti, considera ca o circumstanta de forta majora l-a impiedicat in indeplinirea obligatiilor contractuale, trebuie sa notifice cu promtitudine celeilalte parti, dandu-i detalii asupra naturii, duratei si efectului probabil al circumstantelor. Daca nu este altfel specificat, furnizorul va continua indeplinirea obligatiilor sale din contract, in masura in care este posibil, si va cauta toate mijloacele alternative pentru indeplinirea obligatiilor, care nu ar putea fi indeplinite din cauza situatiilor de forta majora. Furnizorul nu va pune in practica asemenea mijloace alternative pentru indeplinirea obligatiilor sale, decat daca sunt evenimente de forta majora. Furnizorul nu trebuie sa puna in practica asemenea mijloace alternative decat, in situatia in care i se specifica clar acest lucru. Daca circumstantele de forta majora au aparut si continua pe o perioada de 90 de zile, in care se include orice extindere a timpului acordata furnizorului pentru indeplinirea Contractului, fiecare parte va fi indreptatita sa prelungeasca cu inca 30 de zile definitivarea contractului. Daca la expirarea perioadei de 30 de zile, forta majora continua, contractul se va rezilia si in baza legii care il guverneaza, partile vor fi eliberate de restul obligatiilor contractuale. Articolul 24-Rezilierea contractului. 1) Daca nu este altfel prevazut, Autoritatea contractanta poate sa rezilieze contractul dupa transmiterea unei notificari furnizorului, in termen de 7 zile, in oricare din urmatoarele situatii: a) Furnizorul nu reuseste sa livreze bunurile in stransa concordanta cu prevederile contractuale ; b) Furnizorul nu reuseste sa se conformeze, intr-o perioada de timp rezonabila, notificarii trimise de catre Autoritatea responsabila pentru aprobare, prin care i se solicita sa indrepte orice neglijenta sau greseala in realizarea obligatiilor sale contractuale si care afecteaza in mod serios sensul si calendarul activitatilor din contract. c) Furnizorul refuza sau neglijeaza indeplinirea Ordinelor Administrative date de catre Autoritatea contractanta. d) Furnizorul transfera contractul sau subcontractele fara autorizarea Autoritatii contractante; e) Furnizorul devine falimentar sau insolvabil, sau a fost facut impotriva lui un ordin de poprire sau a ajuns la un acord cu creditorii sai, sau desfasoara afaceri sub ordinul lichidatorului, managerului, administratorului pentru beneficiul creditorilor sai, sau intra in procedura de lichidare ; f) Orice judecata finala ostila este facuta in sensul unei ofense referitoare la conduita profesionala a furnizorului ; g) Orice alta incapacitate legala ce impiedica realizarea obligatiilor contractuale ; h) Producerea oricarei modificari in cadrul unei societatii care implica o schimbare in personalitatea juridica, natura sau controlul furnizorului, cu exceptia situatiei in care aceasta modificare este inregistrata intr-un act aditional la contract. i) Furnizorul nu reuseste sa depuna garantia sau asigurarea ceruta, sau daca persoana juridica sau fizica care a emis garantia sau asigurarea precedenta, nu mai este capabila sa respecte angajamentele sale ;

172

ROMNIA AGENIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:173 din 502 Data: 20.06.2002 Autorizat: Director General

2) Rezilierea contractului, se va face fara a prejudicia orice alte drepturi sau obligatii contractuale ale cumparatorului sau furnizorului. Cumparatorul poate, in continuare sa incheie orice alt contract cu o terta parte, in contul furnizorului. Datoriile furnizorului pentru intarzierea indeplinirii obligatiilor vor inceta imediat la rezilierea contractului fara a prejudicia oricare din obligatiile care ar fi putut surveni din acel moment. Articolul 25-Legea aplicabila 1) Toate articolele din contract vor fi concepute in concordanta cu prevederile si principiile legislatiei Comunitatii Europene. In toate situatiile neacoperite de prevederile contractuale, realizarea contractului va fi guvernata de catre legea la care se face referire, acolo unde este cazul, in Conditiile Speciale. Articolul 26-Arbitrajul 1) In cazul unei dispute intre cumparator si furnizor, ambii apartinand statului beneficiar, disputa va fi de competenta tribunalelor competente din acest stat. 2) In situatia in care apar neintelegeri pe perioada derularii contractului intre Autoritatea Contractanta si un furnizor strain, toate disputele vor fi in final solutionate pe baza Reglementarile de Conciliere si Arbitrare ale Camerei Internationale de Comert (Paris) de catre unul sau mai multi arbitri, numiti in concordanta cu regulile mentionate. Locul de judecata si limba acestei arbitrari sau a arbitrilor va fi stabilita in Conditiile Speciale. 3) Nici o cerere pentru solutionare nu va fi trimisa arbitrilor daca nu a fost facuta intai o incercare de solutionare a disputei pe cale amiabila in 120 zile de la notificarea plangerii sau in orice alta perioada asupra carora partile cad de comun acord. Cererea pentru arbitrare trebuie trimisa in 60 zile de la sfarsitul perioadei de conciliere mentionate.

173

ROMNIA AGENIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:174 din 503 Data: 20.06.2002 Autorizat: Director General

Formular G3-ACP 2.10 FORMULAR DE CERERE PENTRU ACHIZITIA DE BUNURI FINANTATA DE . PROIECT (TITLUL SI NUMARUL/CODUL) LICITATIE NR . ( Locul si data)

Pentru fiecare cerere de ofertare trebuie puse la dispoziie un original semnat si doua copii.

1 Nume(le) ofertantului(lor) Conducator * Partner 2* Etc *

Depus de ctre: Nationalitate* *

*liniile aditionale pentru parteneri se adauga/sterg, dupa caz. A se retine ca pentru acest formular de cerere de ofertare un subcontractant nu este considerat ca fiind partener. Daca aceasta cerere de ofertare este depusa de catre un ofertant individual, numele ofertantuluii trebuie completat la linia Conducator (iar toate celelalte linii trebuie sterse) * *Tara in care este inregistrat candidatul

PERSOANA DE CONTACT (pentru aceasta cerere de finantare) Nume Organizatie/Firma Adresa Telefon Fax e-mail

174

ROMNIA AGENIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:175 din 504 Data: 20.06.2002 Autorizat: Director General

SITUATIA ECONOMICA SI FINANCIARA

Va rugam sa puneti la dispozitie urmatoarele date financiare din conturile dumneavoastra anuale auditate. Daca datele auditate nu sunt inca disponibile, va rugam sa puneti la dispozitie ultimele estimari, mentionand clar care sunt acestea. Datele din toate coloanele tabelului trebuie sa aiba aceiasi baza pentru a permite realizarea unei comparari directe intre ani (sau, daca baza s-a schimbat, trebuie data o explicatie a acestei schimbari intr-o nota la sfarsitul tabelului). Date financiare Conducator * Cifra de afaceri anuala (EURO sau ROL) Profitul anual din activitatea de exploatare (EURO sau ROL) Datorii: (total datorii / capital permanent) Partner 2 * Cifra de afaceri anuala (EUROsau ROL) Profitul anual din activitatea de exploatare (EURO sau ROL) Datorii: (total datorii / capital permanent) Etc * se introduce numele candidatului in prima coloana, adaugand / stergand, dupa caz, liniile aditionale pentru parteneri. Daca aceasta cerere de ofertare este depusa de un ofertant individual, numele ofertantului trebuie completat la linia Conducator (iar toate celelalte linii trebuie sterse) n-2 n-1 n

175

ROMNIA AGENIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:176 din 505 Data: 20.06.2002 Autorizat: Director General

4 EXPERIENTA SIMILARA Va rugam sa puneti la dispozitie urmatoarele date referitoare la proiecte majore similare realizate in ultimii 3 ani. Numarul de referinte pe care le furnizati nu trebuie sa depaseasca 15 astfel de proiecte realizate. Ref # (maximum 15) <Nume ofertant> Titlul proiectului Tara Valoarea totala (EUR/ROL) Procentul realizat de ofertant (%) Numele beneficiarului de proiect Sursa de finantare Data Parteneri, daca este cazul

Descrierea proiectului

Tipuri de bunuri furnizate

(Data si locul)

176

ROMANIA AGENTIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:177 din 506 Data: 20.06. 2002 Autorizat de: Director General

5. DECLARATIE Noi declaram ca: 1. Am examinat si nu avem nici-o rezerva asupra continutului dosarului de licitatie nr. (..) din (./../) 2.Ne oferim sa furnizam, conform stipularilor din dosarul de licitatie si in conditiile si termenele prescrise, fara nici-o rezerva sau restrictie, urmatoarele bunuri (mijloace fixe): Lot Nr. (.): (descrierea furniturilor cu indicarea cantitatilor si originii) Lot Nr. (.): (descrierea furniturilor cu indicarea cantitatilor si originii) Lot Nr. (): () Lot Nr. (): () 3.Oferta noastra totala, ( excluzand discauntul asa cum se prevede la punctul 4) se ridica la: Lot Nr. 1: ( ..) Lot Nr. 2: ( ..) Lot Nr. 3: ( ..) 4.Suntem de acord cu un discaunt de ( %) in cazul combinarii loturilor nr. .. 5.Oferta noastra este valabila pentru o perioada de (..zile) incepand de la data limita pentru primirea Formularelor de depunere, respectiv pana la (././) 6.In cazul in care oferta noastra va fi castigatoare ne angajam sa depunem o garantie de buna executie in valoare de (), conform exigentelor prevazute in articolul 11 din caietul de prescriptii speciale. 7. Ne oferim sa furnizam bunurile cerute in dosarul de licitatie pe baza urmatoarelor documente: * Oferta tehnica; * Oferta financiara care include devizul (defalcarea bugetului si lista de cantitati); * Declaratia ofertantului, inclusiv declaratia fiecarui partener in cazul consortiilor; * Garantia de participare; * Declaratia privind originea bunurilor; * Daca este cazul: o declaratie pe propria raspundere prin care se garanteaza eligibilitatea subcontractantilor pentru bunurile si serviciile intentionate a se subcontracta in cadrul ofertei tehnice. Contul nostru bancar este urmatorul: Numarul de cont Nume detinator cont Denumirea bancii si adresa Aceasta oferta va fi valabila pe perioada mentionata in Sectiunea 7 din Instructiunile pentru ofertanti.
177

ROMANIA AGENTIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:178 din 507 Data: 20.06. 2002 Autorizat de: Director General

Semnat din partea ofertantului: Nume/Prenume

Semnatura si Stampila Data 11. DECLARATIILE OFERTANTILOR Se va completa si semna de catre ofertant (incluzand una pentru fiecare partener al consortiului, daca este cazul) (pe hartie cu antet) <Data> <Denumirea si adresa Autoritatii contractante > Referinta Dv <Publicatia de referinta> Draga doamna/domnule Declaratie ofertant

Ca raspuns la invitatia Dv de ofertare referitoare la contractul mai sus mentionat, noi declaram ca :
Nominalizam urmatoarea persoana care ne va reprezenta pentru contractul mai sus mentionat pentru aceasta oferta: Nume/Prenume Pozitia/Functia

Organizatia

In prezent, nu mai suntem implicati ca parte la aceasta licitatie de achizitie bunuri. Societatea/intreprinderea/firma noastra, nu se gaseste intr-o situatie de neeligibilitate in sensul conditiilor stipulate la Articolele 2 si 3 din Instructiuni catre ofertanti(Formular G3-ACP 2.4) si se angajeaza sa respecte fara rezerve sau restrictii de vre-o anumita factura dispozitiile prevazute in Paragraful 21 (Clauze deontologice) din acelasi set de instructiuni. Vom informa imediat Autoritatea contractanta daca apar modificari de orice natura a circumstantelor mentionate mai sus, in orice stadiu al derularii procedurii de licitatie sau pe durata implementarii contractului, si
178

ROMANIA AGENTIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:179 din 508 Data: 20.06. 2002 Autorizat de: Director General

Vom recunoaste si accepta pe deplin orice inexactitate sau informatie incompleta furnizata in aceasta oferta care poate produce excluderea noastra de la aceasta licitatie si de la alte contracte finantate de Uniunea Europeana. In situatia ca oferta noastra va fi castigatoare, ne angajam sa furnizam un act oficial eliberat de autoritatea statului in care avem domiciliul, din care sa rezulte ca noi nu intram in categoriile de excludere listate in Articolele 2 si 3 din Instructiunile catre ofertanti. Data asupra evidentei sau documentelor furnizate va fi de cel mult 180 zile inaintea termenului limita de depunere a ofertelor, si in plus noi vom furniza o declaratie pe propria raspundere din care sa rezulte ca situatia noastra nu s-a modificat in perioada care a trecut de la eliberarea actului oficial mai sus nmentionat. De asemenea, noi ne angajam sa furnizam acest act oficial in termen de 15 zile calendaristice dupa primirea notificarii de adjudecare a contractului, iar daca informatiile furnizate se dovedesc ca fiind false , adjudecarea contractului va fi nula si neavenita. Vom accepta fara rezerve sau restrictii instructiunile cuprinse in prezentul dosar de licitatie. Suntem constienti ca Autoritatea Contractanta isi rezerva dreptul de a nu incheia contractul cu firma care castiga licitatia sau sa nu contracteze intreaga cantitate de marfuri ceruta prin licitatie. In aceasta privinta, ea/el nu are nici-o responsabilitate.

Al Dv. <Numele si functia reprezentantului autorizat al ofertantului> <Semnatura reprezentantului autorizat al ofertantului> Locul si data : () Stampila societatii/intreprinderii/firmei ofertante Prezenta cerere cuprinde anexele urmatoare: ( Numerotati si denumiti anexele)

179

ROMANIA AGENTIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:180 din 509 Data: 20.06. 2002 Autorizat de: Director General

Formular G3-ACP 2.11 MODEL DE GARANTIE DE PARTICIPARE / DE BUNA EXECUTIE / DE AVANS Contract de achizitii bunuri Subsemnatii [nume, firma, adresa] garantam prin prezenta, ca debitor principal , si nu numai, ca si cautiunea solidara, pentru contul [numele si adresa titularului] in profitul [numele si adresa Autoritatii contractante/Responsabilului de proiect], fara contestatie si imediat dupa primirea primei cereri scrise a beneficiarului, plata unei sume de [valoarea garantiei de participare/ de buna executie/ de avans, dupa caz]. Prezenta garantie va intra in vigoare si va avea efect incepand cu [data limita de prezentare a ofertelor/data de intrare in vigoare a contractului/data de plata a avansului, dupa caz]. Precizam ca eliberarea garantiei, ca si notificarea acestei eliberari, se va face cel mai tarziu [in termen de saizezeci zile dupa expirarea perioadei de valabilitate a ofertelor, prelungita eventual, in conformitate cu articolul (indicati numarul reglementarii generale aplicabile)]. Orice litigiu referitor la aceasta garantie va fi reglementat prin [indicati legea aplicabila] si este de competenta [indicati jurisdictia competenta]. Intomit la ................... data ..../..../..... Nume si prenume ............................................... In numele ................................. Semnatura ................................... [Stampila organismului de garantie]

180

ROMANIA AGENTIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:181 din 510 Data: 20.06. 2002 Autorizat de: Director General

Formular G3-ACP 2.12 CONTRACT DE BUNURI (Numar : AB + Nr.contractului incheiat cu Agentia SAPARD/Data-ziua, luna, anul) PROIECT [TITLUL] Acest contract decurge din cererea de participare la licitatie [titlu si numar] si din oferta titularului [data] [conform amendamentului de mai jos]. FINANTAT DE [specificati sursa de finantare] INTRE: Agentia SAPARD din Romania <Adresa Agentiei SAPARD<reprezentat de ., in functia de ca Autoritate Contractanta. SAU Beneficiar public al Programului SAPARD < nume si adresa>, reprezentat de.... .... , avand functia de ) denumit in continuare Autoritate Contractanta, PE DE O PARTE SI: [Numele si adresa contractantului] [reprezentat de avand functia de ,] denumit in continuare Contractant PE DE ALTA PARTE S-AU CONVENIT URMATOARELE: Articolul 1 1.1 Obiectul contractului este [fabricarea], [livrarea], [montajul], [punerea in functiune], [intretinerea], [serviciul dupa vanzare], la [indicati locul de livrare, termenul de executie si incoterm] de catre Contractant, a urmatoarelor produse-: [descrierea generala a produselor incluzand cantitatile] in ..loturi [lotul no 1, descriere generala cu indicarea cantitatilor] [lotul no 2, descriere generala cu indicarea cantitatilor] [lotul no .,] 1.2 Contractantul trebuie se se conformeze strict clauzelor din Caietul de prescriptii speciale si Specificatiile tehnice [eventual modificate prin varianta propusa]. 1.3 [Produsele, obiect al contractului / loturile no ., vor fi insotite de piesele de schimb descrise de titular in oferta sa] ca si de [accesorii / altele, necesare la utilizarea marfurilor pentru o perioada de ..dupa cum este specificat in Caietul de prescriptii speciale si in instructiunile catre ofertanti]. 1.4 Locul de receptie a bunurilor este [..], termenele de livrare sunt [], incotermul aplicabil este [.................................]
181

ROMANIA AGENTIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:182 din 511 Data: 20.06. 2002 Autorizat de: Director General

Articolul 2 2.1 Bunurile trebuie sa provina Comunitatea Europeana sau dintr-una din celelalte tari beneficiare ale programului SAPARD mentionate in MAFA, Sectiunea A, Articolul 14, Paragraful 2.7 (Formular G3-ACP 02 Manualul de Instructiuni Partea comuna). Un certificat de provenienta a bunurilor va fi furnizat de contractant, cel mai tarziu in acelasi timp cu cererea sa de receptie provizorie a produselor. Nerespectarea acestei conditii poate conduce la rezilierea contractului. 2.2 Originea marfurilor trebuie determinata conform Protocolului nr.4 privind definirea notiunii de produse originare si metodele de cooperare administrativa / Codului Vamal European. Articolul 3 3.1 Pretul marfurilor este cel care figureza in borderoul de preturi. Valoarea totala al acestui contract este de [. EURO sau Rol]. 3.2 Pretul mentionat la articolul 3.1 de mai sus este suma datorata de Autoritatea contractanta, Contractantului. El este ferm si definitiv. 3.3 Platile vor fi efectuate conform dispozitiilor Caietului de prescriptii speciale (articolele 8, 9 si 10). Articolul 4 4.1 Contractantul, pe toata durata de executie a contractului si timp de cinci ani dupa terminarea contractului, se angajeaza, sau in cazul unui subcontract urmareste, ca toate actele justificative necesare la desfasurarea controalelor, sa fie puse la dispozitia serviciilor Comisiei Comunitatii Europene, a Curtii de Conturi din Comunitatea Europeana si Organismelor abilitate din Romania. In acest scop, el se angajeaza, sub rezerva unui preaviz de 8 zile lucratoare, sa autorizeze accesul la sediile sale pentru persoanele care vor fi mandatate sa efectueze verificarile. Articolul 5 5.1 Contractul este constituit din urmatoarele documente, indicate in ordine ierarhica: contractul; conditiile speciale conditiile generale; oferta cu anexele sale; caietul de prescriptii speciale cu specificatiile tehnice; rapoarte ale reuniunii de informare/vizita la fata locului. 5.2 Diversele documente constituind contractul trebuie considerate ca mutual explicite ; in caz de ambiguitati sau de divergente, aceste documente vor fi aplicate conform ordinii ierarhice de mai sus. 5.3 Pentru toate problemele neacoperite de dispozitiile vizate la art. 5.1 si 5.2 legislatia aplicabila este cea in vigoare din Romania. Articolul 6 6.1 Orice comunicare scrisa referitoare la contract intre Autoritatea contractanta si Contractant, trebuie sa prevada titlul si numarul de identificare al contractului, si trebuie trimisa prin posta, fax, e-mail sau prin depunere de catre un curier la urmatoarea adresa: Nume/Prenume: ("Responsabil
182

ROMANIA AGENTIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:183 din 512 Data: 20.06. 2002 Autorizat de: Director General

de proiect") Adresa: Telefon: Fax: e-mail: Pentru furnizor: Nume/Prenume: Adresa: Telefon: Fax: e-mail: Articolul 7 7.1 Prezentul contract va fi reziliat de drept, fara ca contractantul sa poata pretinde vreo despagubire oarecare, in cazul in care s-ar dovedi ca atribuirea contractului sau executia lui pot genera cheltuieli comerciale extraordinare. Cheltuielile comerciale extraordinare se referea la orice comision care nu e mentionat in contractul principal sau care nu rezulta dintr-un contract legal facand referinta la contractul principal, orice comision care nu se acorda serviciilor legitime efectuate, orice comision varsat intr-un paradis fiscal ori varsat unui beneficiar neidentificat in mod clar sau unei societati care are toate aparentele unei societati de fatada. Articolul 8 Autoritatea contractanta nu va fi in nici un caz sau imprejurare responsabila de pagubele cauzate de Contractant, inclusiv de subcontractantii sai, angajatii lor sau o terta persoana in cadrul executarii prezentului contract. Articolul 9 8.1. Autoritatea contractanta poate in orice moment, prin intermediul unui preaviz de [.....] zile sau fara nici un preaviz, in caz de inactivitate a contractantului sau lipsei acestuia pe santier, sa rezilieze imediat contractul. 8.2. Daca rezilierea rezulta din cauza unei greseli sau din cauza inactivitatii contractantului, Autoritatea contractanta este indreptatita sa obtina repararea prejudiciului suferit in valoare maxima de [.....]. 8.3. Daca rezilierea nu rezulta dintr-o eroare sau din inactivitatea Contractantului, acesta este indreptatit sa pretinda o despagubire pentru prejudiciul suferit pana la concurenta unei sume de maximum [.....] in afara sumelor care i se cuvin pentru sarcinile deja indeplinite. Articolul 10 Fara autorizarea prealabila scrisa a Autoritatii contractante, Contractantul si personalul sau, nu au calitatea de a executa, chiar cu titlu provizoriu sau de subcontract, alte servicii, de a realiza lucrari sau livra produse, pentru proiect. Aceasta interdictie este aplicabila eventual si altor proiecte pentru care titularul, in functie de natura contractului, ar putea sa se afle intr-o situatie de conflict de interese. Cand isi depune oferta, ofertantul este obligat sa declare, pe de o parte, ca nu exista nici un conflict potential de interese, iar pe de alta parte, ca nu exista nici o legatura cu alti ofertanti sau alte parti implicate in proiect.
183

ROMANIA AGENTIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:184 din 513 Data: 20.06. 2002 Autorizat de: Director General

Daca pe durata executiei contractului apare o astfel de situatie, titularul are obligatia sa informeze imediat Autoritatea contractanta. Contractantul trebuie sa actioneze in orice situatie impartial si loial, in conformitate cu codul deontologic al profesiei sale. El se va abtine sa faca declaratii publice privind proiectul sau serviciile furnizate fara aprobarea prealabila a Autoritatii contractante. El nu va angaja Autoritatea contractanta in nici un fel fara acordul scris al acesteia. In timpul derularii contractului, Contractantul si personalul sau vor respecta drepturile omului, si se angajeaza sa nu lezeze tara beneficiara din punct de vedere politic, cultural si religios. Remunerarea Contractantului conform prevederilor din contract constituie singura lui remunerare in cadrul contractului. Contractantul si personalul sau se vor abtine sa exercite orice activitate sau sa primeasca orice avantaj care ar fi in conflict cu obligatiile lor in raport cu Autoritatea contractanta. Contractantul si personalul sau sunt obligati sa pastreze secretul profesional pe toata durata contractului si dupa finalizarea lui. Toate rapoartele si documentele primite sau intocmite de acesta in cadrul executiei contractului sunt confidentiale. Utilizarea de catre partile contractante a oricaror rapoarte sau documente intocmite, primite sau transmise in cursul executarii contractului, este reglementata prin contract. Contractantul se va abtine de la orice relatie care ar putea compromite independenta sa ori a personalului sau. Daca contractantul isi pierde independenta, Autoritatea contractanta, oricare ar fi prejudiciul pe care lar suferi din aceasta cauza, va rezilia contractul fara nici-o avertizare prealabila si fara ca Contractantul sa poata pretinde vreo plata. Comisia Comunitatilor Europene isi rezerva dreptul de a suspenda sau anula finantarea proiectelor daca au fost descoperite practici de coruptie de orice natura in vreo etapa a procesului de atribuire a contractului si daca Autoritatea contractanta nu ia toate masurile pentru remedierea acestei situatii. In sensul prezentei dispozitii, prin practica de coruptie se intelege orice propunere de a da sau a consimti oferirea unei plati ilicite unei persoane, a unui dar, gratificatii sau comision, cu titlul de stimulare sau recompensa pentru ca persoana respectiva sa indeplineasca sau sa refuze indeplinirea unor actiuni avand legatura cu atribuirea contractului sau cu contractul incheiat cu Autoritatea contractanta. Titularul se angajeaza sa furnizeze Comisiei Europene, la cererea acesteia, orice acte justificatoare privind conditiile de executie a contractului. Comisia Europeana va putea proceda la orice control, in acte sau la fata locului, pe care l-ar considera necesar strangerii de elemente probatorii pentru o prezumtie de cheltuieli comerciale extraordinare. Titularii contractelor, convinsi sa finanteze unele cheltuieli comerciale extraordinare din proiectele finantate de Comunitatea Europeana, se expun, in functie de gravitatea faptelor constatate, la rezilierea contractului si chiar la excluderea definitiva de la finantarea comunitara. Nerespectarea uneia sau mai multor clauze deontologice poate antrena excluderea titularului de la alte contracte comunitare si i-l poate expune unor sanctiuni. Persoanele sau societatea vizata trebuie informate in scris. Articolul 11 Partile vor face tot posibilul pentru a rezolva amiabil orice diferent aparut intre ele. Articolul 13 din caietul de prescriptii speciale precizeaza procedurile aplicabile. Articolul 12 Contul bancar al contractantului in care se vor face platile este urmatorul: Numar cont
184

ROMANIA AGENTIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:185 din 514 Data: 20.06. 2002 Autorizat de: Director General

Titular cont Denumirea bancii si adresa Banca corespondenta, daca este cazul)

Articolul 13 Prezentul contract intra in vigoare la data de [....]. Termenele de livrare se socotesc incepand cu aceasta data. Articolul 14 Intocmit in Romania in cinci exemplare, din care patru exemplare raman la Autoritatea contractanta si unul la contractant. Pentru Autoritatea contractanta Nume/Prenume Functia: Semnatura: tampila Data: Pentru Contractant, Num/Prenumee: Functia: Semnatura: Stampila Data:

185

ROMANIA AGENTIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:186 din 515 Data: 20.06. 2002 Autorizat de: Director General

Formular G3-ACP 2.13 LISTA DE VERIFICARE LA DESCHIDEREA OFERTELOR DE ACHIZITII BUNURI PASUL Sesiunea pregatitoare 1. Presedintele si Secretarul verifica dosarul de licitatie pentru insusirea corespunzatoare a acestuia de catre toti membrii sau observatorii Comisiei de Evaluare 2. Presedintele descrie scopul contractului propus, identifica organizatiile responsabile de intocmirea dosarului de licitatie si rezuma aspectele esentiale ale procedurii de licitatie la zi, inclusiv grilele de evaluare publicata ca parte a dosarului de licitatie Sesiunea de deschidere a ofertelor 1. Toate plicurile de licitatie sunt inmanate presedintelui Comisiei de evaluare 2. Toate plicurile de licitatie trebuie sa fie numerotate in ordinea primirii lor 3. Presedintele verifica daca toate plicurile de licitatie care au fost primite sunt disponibile la deschiderea sesiunii de licitatie 4 Presedintele si Secretarul verifica daca toate plicurile de licitatie au fost sigilate in bune conditii 5. Presedintele si Secretarul deschid plicurile de licitatie in ordinea primirii lor. Ei inscriu numarul plicului de licitatie la inceputul paginii (pagina de titlu) fiecarui document. 6. Pentru fiecare plic de licitatie, Presedintele si Secretarul verifica si anunta daca sumarul ofertelor primite este corect completat: Numarul de inregistrare al plicului Numele ofertantului Data (si ora, pentru acelea primite in ultimul moment pentru a participa la licitatie) primirii Conditiile exterioare ale plicului Daca ofertantul a completat corect sau nu Formularul de depunere a ofertei Daca oferta financiara este completa si orice discount aplicabil (in conformitate cu Formularul de depunere a ofertei) Conformitatea ofertelor pentru evaluarea ulterioara. 7. Declaratiile de impartialitate si confidentialitate sunt semnate de catre toti membrii Comisiei de Evaluare si observatori 8. Presedintele semneaza sumarul ofertelor primite 9. Pentru fiecare oferta cosiderata valabila pentru evaluarea ulterioara (asa cum s-a fixat in sumarul ofertelor primite), presedintele semneaza cu initialele prima pagina a fiecarei copii de oferta si toate paginile ofertei financiare 10. Raportul de deschidere a ofertelor este semnat de catre toti membrii Comisiei de evaluare

186

ROMANIA AGENTIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:187 din 516 Data: 20.06. 2002 Autorizat de: Director General

Formular G3-ACP 2.14 RAPORTUL DE DESCHIDERE A OFERTELOR

TITLULCONTRACTULUI:................................................................

REFERINTA DE PUBLICARE : Continut: Programul Observatorii Minutele Concluzii Semnaturile Sumarul ofertelor primite Lista participantilor Declaratiile de impartialitate si confidentialitate

Anexele:

1. Programul Data Publicarea anuntului de participare achiziti bunuri Termenul limita pentru depunerea ofertelor Sesiunea de deschidere a ofertelor 2. Observatorii Numele Reprezentand Ora Locul

3. Minutele Sesiunea de deschidere a ofertelor a fost bazata pe registrul ofertelor primite, care a fost pregatit folosind informatiile asupra plicurilor cu oferte. La depunere, fiecarui plic de oferta i s-a dat un numar de ordine de catre Autoritatea Contractanta. Sumarul ofertelor atasate si primite a fost finalizat de catre Presedinte si Secretar, in timpul sesiunii de deschidere a ofertelor. Doar ofertele incluse in plicuri, primite pana la data limita de depunere, au fost deschise. [daca un ofertant si-a retras oferta]: Urmatorii ofertanti si-au retras ofertele inaintea sesiunii de deschidere a ofertelor: Numarul plicului Numele ofertantului Motivul (daca se cunoaste) de oferta
187

ROMANIA AGENTIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:188 din 517 Data: 20.06. 2002 Autorizat de: Director General

Toti membrii Comisiei de Evaluare (si observatorii) au semnat Declaratia de impartialitate si confidentialitate, care este atasata la prezentul raport. Numarul plicului cu oferta a fost inscris pe toate copiile ofertelor continute in acesta. 4. Concluzii Urmatorii ofertanti au fost considerati acceptati pentru evaluarea urmatoare: Numarul plicului de oferta Numele ofertantului Oferta financiara [pe lot] EURO sau ROL Conditiile de discount (asa cum se arata la punctul 4, in Formularul de inscriere a ofertei)

Reprezentantii ofertantilor care au fost prezenti au confirmat axactitatea datelor continute de oferta lor financiara, inclusiv discauntul inscris pentru oferta lor. 5. Semnaturi Nume Presedinte Secretar Evaluator 1 Evaluator 2 Evaluator 3 Semnatura

Formular G3-ACP 2.14.1

188

ROMANIA AGENTIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:189 din 518 Data: 20.06. 2002 Autorizat de: Director General

Anexa 1 SUMARUL OFERTELOR PRIMITE

(Conformitatea cu cerintele formale)

Titlul contractului :____________________ Referinta de publicare, (daca este cazul) :_________

Daca plicurile cu oferte au fost corect sigilate (DA/NU)

Nume ofertant (Lider)

Daca este inclus formularul cererii de depunere (DA/NU) Subcontractanti DA?NU) Daca declaratiile sunt semnate (DA/NU)

In termen ? (DA/NU)

Daca oferta cuprinde garantia de participare(DA/NU)

Numele si prenumele Presedintelui Semnatura Data * ** *** In cazul in care oferta a fost depusa de un consortiu. Data va fi inregistrata numai pentru ofertele primite pana la data limita stabilita. Numele persoanei(lor) care a(u) primit oferta.

Numarul de plicuri

Formular G3-ACP 2.14.2

189

Decizia finala (Acceptat/Respins)

Numar plic oferta

Data primirii
**

***

Primita de

ROMANIA AGENTIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:190 din 519 Data: 20.06. 2002 Autorizat de: Director General

Anexa 2
LISTA REPREZENTANTILOR DESCHIDERE A OFERTELOR OFERTANTILOR PARTICIPANTI LA SESIUNEA DE

REFERINTA DE PUBLICARE :________________ Numele si prenumele Pe cine reprezinta Declaratie (daca exista) Semnatura

LISTA CU ALTI PARTICIPANTI Numele si prenumele

Pe cine reprezinta

Semnatura

Formular G3 ACP 03 DECLARATIE DE IMPARTIALITATE SI CONFIDENTIALITATE

190

ROMANIA AGENTIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:191 din 520 Data: 20.06. 2002 Autorizat de: Director General

Titlul Proiectului:______________________________________ Subsemnatul............................................declar ca sunt de acord sa particip la pregatirea dosarului de licitatie aferent proiectului mai sus mentionat. Prin aceasta declaratie, confirm ca m-am familiarizat cu informatiile necesare in acest domeniu. Declar ca imi voi indeplini responsabilitatile ce imi revin in mod onest si corect. Contributia mea, la documentele in a caror elaborare voi fi implicat, va fi obiectiva si voi respecta pe deplin principiile competitiei corecte, in special evitand termenii sau conditiile care favorizeaza oricare din produsele, producatorii sau furnizorii de servicii, bunuri sau lucrari. Ma angajez sa pastrez cu incredere si confidentialitate orice informatie sau documente (informatii confidentiale) oferite mie sau descoperite de mine sau pregatite de mine in decursul elaborariii dosarului de licitatie si ma angajez ca acestea sa fie folosite numai pentru elaborarea dosarului de licitatie si sa nu fie dezvaluite unei terte parti. De asemenea, ma angajez sa nu retin nici o copie scrisa a informatiilor sau a prototipurilor furnizate si sa nu ajut sau sa ma asociez cu unul dintre ofertanti/candidati implicati in procesul de licitatie. Informatiile confidentiale nu vor fi divulgate nici unui functionar sau expert, mai putin celor care sunt de acord si sunt legati de termenii acestei Declaratii.
Nume

Semnatura Data

Formular G3-ACP 0.4

Anexa 3

191

ROMANIA AGENTIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:192 din 521 Data: 20.06. 2002 Autorizat de: Director General

DECLARATIE DE IMPARTIALITATE SI CONFIDENTIALITATE* TITLUL PROIECTULUI:______________________________________ Subsemnatul............................................declar ca sunt de acord sa particip la evaluarea ofertelor aferente proiectului mai sus mentionat. Prin aceasta declaratie, confirm ca m-am familiarizat cu informatiile necesare in acest domeniu. Declar ca sunt independent** fata de toate partile care au depus oferte. Cu credinta si in cunostinta de cauza declar ca nu exista fapte sau circumstante, in trecut sau prezent, sau care pot aparea in viitorul apropiat, ce ar putea pune la indoiala independenta mea fata de parti. Daca o astfel de relatie (de independenta fata de parti) apare, exista sau a fost stabilita si este evidenta pe parcursul procesului de evaluare, voi inceta imediat sa particip la procesul de evaluare. Ma angajez sa pastrez cu incredere si confidentialitate orice informatie sau documente (informatii confidentiale) oferite mie sau descoperite de mine sau pregatite de mine in decursul sau ca rezultat al procesului de evaluare si ma angajez ca acestea sa fie folosite numai in scopul evaluarii si sa nu fie dezvaluite unei terte parti. De asemenea, ma angajez sa nu retin orice copie scrisa a informatiilor sau a documentelor furnizate. Informatiile confidentiale nu vor fi divulgate nici unui functionar sau expert mai putin celor care sunt legati prin termenii acestei Declaratii.

Nume Semnatura Data

*Va fi completata de toate persoanele implicate in procesul de evaluare (inclusiv membrii Comisiei de evaluare, cu sau fara drept de vot sau observatori).

**Se vor lua in considerare, daca exista, direct sau indirect, in trecut sau prezent, legaturi financiare, profesionale sau de orice alta natura.

192

ROMANIA AGENTIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:193 din 522 Data: 20.06. 2002 Autorizat de: Director General

Formular G3-ACP 2.15 RAPORT DE EVALUARE TITLUL CONTRACTULUI:............................................................ REFERINTE:..................................................................................... CONTINUT: Programul Observatorii Evaluarea Sesiunea pregatitoare Sesiunea de licitatie deschisa Conformitate administrativa Conformitate tehnica Evaluarea financiara Concluzii Semnaturile Raportul de deschidere a ofertelor si anexele sale Grila pentru conformitatea administrativa Grilele de evaluare tehnica realizate de evaluatori individuali Prezenta participantilor (Clarificarea corespondentei cu ofertantii) 1. Programul Data Sesiunea pregatitoare Termenul limita pentru depunerea ofertelor Sesiunea de licitatie deschisa < Intalnirea 1. > < Intalnirea 2. > Etc. 2. Observatorii Numele Reprezentand Ora Locul

ANEXELE:

3. Evaluarea Sesiunea pregatitoare Preedintele si Secretarul au verificat dosarul de licitaie pentru cunoaterea, analiza si aplicarea corecta a acestuia de ctre toi membrii Comisiei de evaluare si oricare observator in procesul de evaluare a ofertelor. Preedintele a informat Comisia de evaluare asupra scopului contractului propus, a identificat persoanele si/sau firmele de consultanta responsabile de pregtirea dosarului de licitaie si a rezumat principalele caracteristici ale procedurii de licitaie aplicate.

193

ROMANIA AGENTIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:194 din 523 Data: 20.06. 2002 Autorizat de: Director General

Sesiunea de licitatie Sesiunea de deschidere a ofertelor Comisia de evaluare a aplicat lista de verificare la deschiderea ofertelor de achizitii bunuri si a stabilit ofertele gasite conforme conditiilor formale prevazute in sumarul ofertelor primite pentru urmatoarea etapa de evaluare. Raportul de deschidere a ofertelor si anexele sale sunt atasate atasat la acest raport. Conformitatea administrativa Comisia de evaluare a folosit Grila pentru conformitatea administrativa inclusa in dosarul de licitatie, pentru a evalua conformitatea fiecarei oferte cu cerintele esentiale din dosarul de licitatie. [ Daca au fost cerute clarificari pentru ..de la oricare ofertant: Cu acordul celorlalti membrii ai Comisiei de evaluare, Presedintele a scris urmatorilor ofertanti, ale caror oferte necesita clarificari, dandu-le posibilitatea sa raspunda prin fax in maximum 48 de ore (toata corespondenta este atasata in anexa indicata): Numarul plicului de licitatie Numele ofertantului Sumarul corespondentei schimbate

Se ataseaza grilele intocmite de fiecare membru evaluator si Grila sinteza privind conformitatea administrativa. Pe baza Grilei sinteza Comisia de evaluare a stabilit ca urmatoarele oferte nu au fost conforme administrativ si nu trebuie luate in considerare pentru evaluarea tehnica: Numarul plicului de licitatie Numele ofertantului Motivul

Conformitate tehnica Fiecare evaluator al Comisiei a folosit Grila de evaluare tehnica inclusa in dosarul de licitatie pentru a analiza fiecare oferta conforma administrativ cu cerintele tehnice din dosarul de licitatie. Grilele de evaluare tehnica finalizate de fiecare membru evaluator si Grila sinteza sunt atasate la prezentul raport. Dupa discutarea concluziilor individuale ale evaluatorilor, Comisia de evaluare concluzioneaza ca urmatoarele oferte nu sunt conforme tehnic si nu trebuie luate in considerare pentru evaluarea financiara: Numarul plicului de licitatie Numele ofertantului Motivul

Evaluarea financiara Comisia de evaluare a verificat ofertele conforme tehnic privind existenta de erori aritmetice. [ Daca au fost gasite erori aritmetice: Asa cum se mentioneaza in instructiunile catre ofertanti, erorile aritmetice au fost corectate pe urmatoarea baza: Unde a fost o diferenta intre sumele in cuvinte si in cifre, suma in cuvinte a prevalat; Unde a fost o diferenta intre pretul pe unitate si suma totala rezultata din multiplicarea pretului pe unitate si cantitatea respectiva, pretul pe unitatea citata a prevalat, cu exceptia cazului in care Comisia
194

ROMANIA AGENTIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:195 din 524 Data: 20.06. 2002 Autorizat de: Director General

de evaluare a cazut de acord ca a fost o eroare evidenta a pretului pe unitate, caz in care suma totala citata a prevalat; Unde discaunturi neconditionate au fost aplicate ofertelor financiare pentru loturile individuale, discountul a fost aplicat ofertei financiare. Urmatoarele corectii aritmetice au fost facute: Numarul plicului de licitatie Numele ofertantului Numarul lotului Oferta financiara stabilita, EURO sau ROL Oferta financiara corectata aritmetic, EURO sau ROL

] Ofertele financiare corectate aritmetic au fost comparate [pentru fiecare lot] pentru a se identifica oferta conforma tehnic cu pretul cel mai mic [pentru acel lot] [Daca o oferta pare sa aiba un pret anormal de scazut in relatie cu piata pentru achizitiile in cauza]: Oferta trimisa de < Numele Ofertantului> pare a avea un pret anormal de mic in relatie cu piata pentru achizitiile in cauza. Consecvent, Presedintele Comisiei de Evaluare a scris <Numele Ofertantului> pentru a obtine o explicatie detaliata pentru pretul mic propus. Pe baza raspunsului trimis de catre ofertant, Comisia de Evaluare a decis ca: Fie sa accepte oferta deoarece [ofertantul a folosit o metoda economica de productie/natura solutiilor tehnice folosite/oferta financiara a reflectat conditii exceptional de favorabile din partea ofertantului] Fie sa refuze oferta deoarece pretul anormal de mic nu poate fi justificat [Pentru fiecare lot,] Scorarea finala a ofertelor, care nu au fost excluse in timpul evaluarii, este dupa cum urmeaza, in ordinea ofertelor financiare corectate aritmetic: Oferta financiara (dupa corectarea aritmetica) ROL Numarul plicului de licitatie Numele ofertantului Punctaj final

[Daca oricare dintre ofertanti inscriu cele mai putin costisitoare oferte financiare pentru oricare dintre loturi si au depus o solutie alternativa: Comisia de evaluare a analizat oricare solutie alternativa inscrisa de catre ofertantii care au depus oferte conforme tehnic si oferte financiare mai putin costisitoare decat oferta financiara originala pentru fiecare lot. Ofertele financiare alternative, corectate aritmetic, au fost dupa cum urmeaza: Numarul plicului de licitatie Numele ofertantului Nr. Lot Oferta financiara alternativa prezentata, ROL Oferta financiara alternativa corectata aritmetic, EURO sau ROL Oferta financiara originala corectata aritmetic, ROL

195

ROMANIA AGENTIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:196 din 525 Data: 20.06. 2002 Autorizat de: Director General

4. Concluzia Comisia de evaluare recomanda Autoritatii contractante urmatoarea ordine de ierarhizare a ofertelor: Numarul lotului * Numarul plicului de licitatie Numele ofertantului Oferta financiara [dupa corectarea erorilor aritmetice], EURO sau ROL Discauntul aplicabil, EURO sau ROL Valoarea Punctaj contractului, final EURO sau ROL

* Coloana stearsa daca nu sunt loturi. 5. Semnaturi Nume/Prenume Presedinte Secretar Evaluator 1 Evaluator 2 Evaluator 3 Semnatura

196

ROMANIA AGENTIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:197 din 526 Data: 20.06. 2002 Autorizat de: Director General

Formular G3-ACP 2.15.1

GRILA DE VERIFICARE A CONFORMITATII ADMINISTRATIVE

Titlul contractului :

Numa rul plicul ui

Numel e ofertan tului

Nationalitat ea ofertantului (consortium )690 este eligibila? (Da/Nu)

Docume ntatia este completa ? (Da/Nu)

Lim ba cerut a este core cta? (Da/ Nu

Formul arul de depune re a ofertei este corect comple tat? (Da/N u)

Acordul este semnat de toti partener ii consorti ului? (Da/Nu/ Nu se aplica)

Declaratia privind subcontra ctarea este acceptabil a? (Da/Nu/ Nu se aplica)

Alte cerinte administ rative din dosarul de licitatie? ) (Da/Nu/ Nu se aplica)

Decizia finala? (Accept ata / Respins a)

1 2 3 4 n-1 n
Nume/Prenume Semnatura

Presedinte
Secretar Evaluatori

Data:

Daca oferta a fost depusa de un consoriu, naionalitatea tuturor partenerilor din consoriu trebuie sa fie eligibila.

690

197

ROMANIA AGENTIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:198 din 527 Data: 20.06. 2002 Autorizat de: Director General

198

ROMANIA AGENTIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:199 din 528 Data: 20.06. 2002 Autorizat de: Director General

Formular G3-ACP 2..15.2

GRILA DE VERIFICARE A CONFORMITATII TEHNICE

Capacitatea profesionala? (Da/Nu) Capacitatea economica si financiara? (Da/Nu) Conformitate tehnica? (Da/Nu) Conformitate cu specificatiile tehnice? (Da/Nu) Nr. ofertei de pe plic Capacitatea tehnica? (Da/Nu) Regula privind originea este respectata? Numele ofertantului (Da/Nu) Servicii conexe cerute? (Da/Nu) Nationalitatea expertilor sau bunurilor si/sau subcontractantilor este eligibila? (Da/Nu) Alte cerinte tehnice din dosarul de licitatie? (Da/Nu/Nu se aplica)

Comentarii

1. 2. 3. 4.
Nume/Prenume Presedinte Secretar Evaluatori Data: Semnatura

199

ROMANIA AGENTIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:201 din 530 Data: 20.06. 2002 Autorizat de: Director General

Formular G3-ACP 2.16

SCRISOARE CATRE OFERTANTII NECASTIGATORI

< Antetul Autoritatii Contractante> < Data> < Adresa ofertantului> Referinta de inregistrare: <Referire la publicatie </ <Numarul scrisorii> Stimate <Numele de contact> <Titlul contractului>, < Localizarea> Multumesc pentru participarea D-voastra la procedura de oferta mai sus mentionata. Cu regret va informam ca oferta prezentata de dumneavoastra nu a fost castigatoare din urmatoarele motive : Oferta dumneavoastra nu a fost depusa in termenul limita prevazut in dosarul de ofertare. Oferta dumneavoastra nu a fost corespunzator sigilata. Detaliile cerute in Formularul de depunere a ofertei nu au fost completate corect. Declaratiiile cerute in Formularul de depunere a ofertei dumneavoastra nu au fost corect completate sau au lipsit. Oferta dumneavoastra a inclus o firma a carei nationalitate nu este a unui stat membru U.E sau a tarilor candidate a programului SAPARD. In oferta dumneavoastra nu s-a furnizat garantia de participare. Una sau mai multe confirmari de asociere cu consortiu lipseau sau nu au fost semnate. Procentul permis de subcontractare prevazut in oferta dumneavoastra a depasit maximum permis in dosarul de oferta. Oferta dumneavoastra a inclus un expert sau un subcontractant a carui nationalitate nu este eligibila. Situatia dumneavoastra (sau a consortiului) economica si financiara nu a satisfacut criteriile (a/b..) specificate in dosarul de licitatie. Capacitatea dumneavoastra (consortiu) profesionala nu a satisfacut criteriile (a/b..) specificate in dosarul de licitatie. Capacitatea dumneavoastra tehnica nu s-a considerat ca respecta criteriul (a,b,..) specificat in dosarul de licitatie. Oferta tehnica nu a respectat regulile de origine specificate in dosarul de licitatie. Oferta tehnica s-a considerat ca nu satisface criteriul (a,b) din specificatiile tehnice Serviciile auxiliare incluse in oferta dumneavoastra tehnica s-a considerat ca nu satisfac criteriul (a,b,) specificat in dosarul de licitatie. Oferta financiara a depasit limita maxima a bugetului disponibil pentru contract. Oferta dumneavoastra nu a fost cea mai ieftina dintre acele oferte care au fost conforme din punct de vedere tehnic. Pentru informarea dumneavoastra, contractul a fost adjudecat (numele ofertantului castigator) pentru suma de (suma in ROL). Desi nu ne-am folosit de serviciile dumneavoastra cu aceasta ocazie, am convingerea ca ve-ti continua sa va manifestati un interes activ fata de initiativele noastre. Cu stima Nume/Prenume: Functia: Semnatura: Stampila

201

ROMANIA AGENTIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:202 din 531 Data: 20.06. 2002 Autorizat de: Director General

FORMULAR G3-ACP 2.17

SCRISOARE CATRE OFERTANTUL CASTIGATOR

Antetul Autoritatii Contractante Data: Adresa ofertantului: Referinta noastra : Domnule <numele din contact> Contract pentru <Titlul Contractului<, <Localizarea> Sunt bucuros sa va informez ca [ firma dumneavoastra / consortiul condus de dumneavoastra] a castigat contractul mai sus mentionat, in urma participarii in conformitate cu procedurile de deschidere si evaluare a ofertelor. Ati castigat contractul in concordanta cu suma mentionata in oferta dumneavoastra [care a fost corectata ca urmare a erorilor aritmetice] si in concordanta cu termenii si conditiile din dosarul de licitatie. Valoarea totala a acestui contract este de [suma in EURO sau ROL] Contractul va fi trimis catre dumneavoastra pentru semnare, urmand ca in termen de 15 zile calendaristice sa primim dovada obisnuita a legii tarii in care sunteti stabilit, ca nu va incadrati in una din categoriile (a), (b), (c), (e) sau (f) prevazute in Conditiilor de excludere listate in Instructiunile pentru ofertanti. Dovada respectiva trebuie sa se refere la o perioada de cel mult 180 de zile anterioare termenului limita pentru depunerea ofertelor. In plus Dumneavoastra trebuie sa oferiti suplimentar o declaratie scrisa, ca situatia dvs. nu s-a inrautatit in perioada care a trecut de la inregistrarea ofertei Dumneavoastra. In cazul in care in care nu primim aceste documente si nici o explicatie din partea dumneavoastra in aceasta perioada, vom considera cu tot regretul, ca acest contract este nul si neavenit. Astept raspunsul dumneavoastra, Cu respect Nume/Prenume: Functia: Semnatura: Stampila

202

ROMANIA AGENTIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:203 din 532 Data: 20.06. 2002 Autorizat de: Director General

Formular G3-ACP 2.18 Document ce va fi completat de catre Autoritatea Contractanta si facut public dupa castigarea contractului. Utilizarea obligatorie pentru contractele 30.000 Euro Anunt pentru CONTRACTUL CASTIGATOR DE achizitii bunuri

<Titlul contractului> <Localizarea Localitate/judet/regiune/tara> 1. Referinta publicarii <Referinta publicarii> 2. Data de publicare a anuntului de achizitionare <Data> 3. Numarul si denumirea lotului <Daca este cazul> 4. Valoarea Contractului EURO sau ROL <suma> 5. Data castigarii contractului <Data> 6. Numarul de oferte primite <Numar> 7. Numele si adresa ofertantului castigator < Numele si adresa, cu conducatorul dactilografiat ingrosat, in cazul unui grup sau consortiu de ofertanti >

203

ROMANIA AGENTIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:204 din 533 Data: 20.06. 2002 Autorizat de: Director General

Form G3-ACP 2.18.1

Va fi completat de ctre Responsabilul de proiect la recepia finala a bunurilor pentru fiecare contract de peste 150 000Euro

Formular de evaluare a contractantului pentru contractele de bunuri <Titlul contractului> <Localizare> <Codul contractului>
1 CONTRACTANT Nume(le) of firmei(lor) Lider* Partner 2* Etc *
* liniile aditionale pentru parteneri se adauga/sterg, dupa caz. A se retine ca pentru acest formular de cerere de ofertare un subcontractant nu este considerat ca fiind partener. Daca aceasta cerere de ofertare este depusa de catre un ofertant individual, numele ofertantuluii trebuie completat la linia Conducator (iar toate celelalte linii trebuie sterse)

2 PERFORMANCE PERIOD OF CONTRACT

De la < Data > Pana la < Data >

RATINGUL DE PERFORMANTA AL CONTRACTANTULUI

Factor Conformitatea bunurilor cu Specificatiile tehnice originale Incadrarea in termenele de executie Calitatea bunurilor Calitatea serviciilor post-vanzare, daca este cazul Calitatea instruirilor, daca este cazul
Calitatea serviciilor auxiliare, daca este cazul Calitatea relatiilor cu clientii Ratingul trebuie sa fie de minimum 3. 4 Responsabil de proiect Nume Semnatura Data

Rating

Schema ratingului 1 2 3 4 5 Excelent Bine Mediu Satisfacator Nesatisfacator

Formular G3-ACP 2.19

204

ROMANIA AGENTIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:205 din 534 Data: 20.06. 2002 Autorizat de: Director General

FISA NAVETA PENTRU DOCUMENTELE SPECIFICE PROCEDURII DE ACHIZITI PUBLICE

Seciunea 1 Cererea
<numr de nregistrare la expeditor/data>.. <numr de nregistrare la destinatar/data>.. De la: Beneficiarul public de fonduri nerambursabile SAPARD Managerul de proiect Ctre: Serviciul de achizitii publice al AS Seful Serviciului

Data trimiterii: __/__/_____ fax pot curier Termenul limit pentru rspuns maximum 7 zile lucratoare de la data primirii - (a se completa de ctre expertu cu achiziiile al AS): __/__/_____ Versiunea: Cererea iniial Versiunea Nr. __ Referire la Contractul de fonduri nerambursabile incheiat cu Agentia SAPARDSAPARD: Numele Beneficiarului public Numrul Contractului de finantare Felul documentului: procurarea de: Bunuri tipul procedurii : Ofert unic Procedur simplificat Procedur de ofert local deschis Procedur negociat Procedur de ofert internaional deschis

Tipul documentului prezentat: Prevederile anuntului de intentie (daca este cazul) pentru verificare si avizare Prevederile anuntului de participare (daca este cazul) pentru verificare si avizare Dosarul de achizitie pentru verificare si avizare Prevederile anuntului pentru informatii suplimentare (daca este cazul) pentru verificare si avizare Lista membrilor propui pentru Comisia de evaluare pentru verificare si avizare Procesul verbal al ntlnirii pregtitoare pentru verificare si avizare Procesul verbal al deschiderii sesiunii pentru verificare si avizare Raportul de deschidere al ofertelor pentru verificare si avizare Raportul de negociere (daca este cazul) pentru verificare si avizare Raportul de evaluare pentru verificare si avizare Contractul pentru verificare si avizare Adendum la contract (daca este cazul) pentru verificare si avizare Altele (specificati): ______________________________ pentru Informare verificare si avizare Data : __/__/____ Nume/Prenume: Funcia : Semntura : Stampila Formular 2.20

205

ROMANIA AGENTIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:206 din 535 Data: 20.06. 2002 Autorizat de: Director General

FISA NAVETA PENTRU DOCUMENTELE SPECIFICE PROCEDURII DE ACHIZITI PUBLICE Seciunea 2 Rspunsul <numr de nregistrare la expeditor/data>. <numr de nregistrare la destinatar/data>. De la: Serviciul de achizitii publice al Agentiei SAPARD Sef Serviciu Versiunea: Cererea iniial Versiunea Nr. __ Ctre: Beneficiarul public de fonduri nermbursabile Managerul de proiect:

Referire la Contractul de fonduri nerambursabile incheiat cu Agentia SAPARD: Numele Beneficiarului public Numrul Contractului de finantare Decizia asupra versiunii curente a documentului prezentat*: Avizat Aprobat Neavizat (rugm prezentai din nou) Respins (rugm prezentai din nou)

Motivele de neavizare/respingere sau de aprobare/respingere: ________________________________________________ ________________________________________________ Recomandari**: _________________________________________________ Data : __/__/____ Intocmit : Expertul cu achizitia publica: Nume/Prenume Sef Serviciu Achizitii publice: Semnatura: Verificat : Sef serviciu: Nume/Prenume: Semnatura: fax Aprobat: Director: Nume/Prenume: Semnatura: pot

Transmis la data de __/__/___ de ctre: .................

* Pentru Masurile 4.1 si 4.2 pentru care Agentia SAPARD este autoritate contractanta, Serviciul Achizitii publice va aproba sau respinge fiecare etapa a procedurii de licitatie. Pentru masura 2.1 Serviciul Achizitii publice va aviza fiecare etapa a procedurii de licitatie. ** Daca recomandarile nu vor fi respectate, iar modificarile nu vor fi efectuate, cererea de plata catre Agentia SAPARD va fi respinsa.

206

ROMANIA AGENTIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:207 din 536 Data: 20.06. 2002 Autorizat de: Director General

Formular G3-ACP 08
FISA DE AVIZARE / NEAVIZARE A PROCEDURII DE ACHIZITII PUBLICE* Pentru Masurile 2.1, 2.2 si 3.5 (Submasura drumuri forestiere de interes public si impaduriri-Beneficiari publici) Emitent: Serviciul de Achizitii publice-Agentia SAPARD

Data si numarul de inregistrare la Emitent:. ............................................................................ Destinatar: Beneficiarul public de fonduri nerambursabile SAPARD Data si numarul de inregistrare la Destinatar: ................................................................................. Masura si titlul proiectului .................................................................................................................... Numar de identificare a proiectului. ............................................................................................ Numarul de inregistrare a contractului de finantare incheiat cu Agentia SAPARD.......... Natura contractului de achizitii publice: Bunuri Tipul procedurii de achizitie publica aplicata: ..................................................................................... Concluzie asupra respectarii procedurii de achizitie publica (conform Manualului G3-ACP): Avizat Neavizat Motivele neavizarii:

Autoritatea Contractanta (numele Autoritatii Contractante) a semnat Contractul de achizitii bunuri nr. ( a se mentiona), incheiat in data de (ziua/luna/anul), cu Contractantul (numele Contractantului, in valoare de (suma in ROL). Intocmit : Expertul cu achizitia publica: Nume/Prenume Sef Serviciu Achizitii publice: Semnatura: Verificat : Sef serviciu: Nume/Prenume: Semnatura: pot Aprobat: Director: Nume/Prenume: Semnatura:

Transmis la data de __/__/___ de ctre: ................. Primit la data de __/__/___ de ctre: ................................

*Va fi eliberata in maximum 30 de zile de la sfarsitul procesului de achizitii si inainte de inceperea derularii caontractului

207

ROMANIA AGENTIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:208 din 537 Data: 20.06. 2002 Autorizat de: Director General

FISA DE APROBARE / RESPINGERE A PROCEDURII DE ACHIZITII PUBLICE

Pentru Masurile 4.1 si 4.2 Emitent: Serviciul de Achizitii publice-Agentia SAPARD

Data si numarul de inregistrare la Emitent: ............................................................................. Destinatar: Directia Plati proiecte Serviciul Autorizare plati

Data si numarul de inregistrare la Destinatar: ................................................................................. Masura si titlul proiectului .................................................................................................................... Numar de identificare a proiectului. ........................................................................................... Numarul de inregistrare a contractului de finantare....................................................................... Natura contractului de achizitii publice: Servicii Bunuri Tipul procedurii de achizitie publica aplicata: .............................................................................................. Concluzie asupra respectarii procedurii de achizitie publica (conform Manualului G3-ACP): Aprobat Respins Motivele respingerii:

691

Transmis la data de __/__/___ de ctre: ................................ Primit la data de __/__/___ de ctre: ................................ Sef Serviciu Achizitii publice: Nume: Semnatura:

Expert achizitii publice Nume: Semnatura:

691

Se va emite in termen de maxim 30 de zile de la data finalizarii procedurii de licitatie si inainte de inceperea derularii contractului. 208

ROMANIA AGENTIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:209 din 538 Data: 20.06. 2002 Autorizat de: Director General

Formular G9-ACP 2.21

ADENDUM LA CONTRACT
ACT ADITIONAL NR./ LA CONTRACTUL Nr./ <Numele beneficiarului publici de fonduri SAPARDc> si <Adresa beneficiarului public> > reprezentat de , avand funcia de ., n acest context denumit Autoritate Contractant, pe de o parte i Persoan Juridic, denumit in acest context Contractant Nume: Statutul Legal.. Data nfiinrii organizaiei : /__/__/__ Nr. de nregistrare/.. la. , Cod fiscal. Adresa: Str. . Nr. bl..etaj.apartament. cod potal:. Localitatea: Jude/sector ... Tel Fax :E-mail : reprezentat prin < Numele reprezentantului legal> avand funcia de , pe de alt parte, Au convenit urmtoarele: Urmtoarele prevederi ale Contractului < numrul de identificare i titlul contractului > ncheiat ntre Autoritatea Contractant i Contractant (beneficiarul contractului) la data de < data> sunt nlocuite/completate prin prezenta dup cum urmeaz: Articolul < numrul > : < titlul > (exemplu: articolul 2.2 Perioada de execuie) < textul noului articol dup modificare > ( exemplu: durata executrii Proiectului, dup cum a fost stabilit n Anexa I, este de xxx luni ) Anexa < numrul > : < titlul > [ Noua versiune a Anexei < numrul > : < titlul > este ataat la acest act aditional ] n cazul modificrii bugetului (Contract III), completai n tabelul de mai sus : Articolul de buget Contractul iniial Act aditional nr.1 Act aditional nr.2 Bugetul revizuit

Toate celelalte condiii i termeni ai Contractului [ i actul aditional anterioar ] rmn neschimbate. Acest act aditional va intra n vigoare la data la care este semnat de ultima dintre cele dou pri.
209

ROMANIA AGENTIA SAPARD Direcia Selectare si Contractare Serviciul Achiziii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instruciuni pentru contractele de achiziii publice servicii, bunuri si lucrri Editie:1 Versiune:009

Pagina:210 din 539 Data: 20.06. 2002 Autorizat de: Director General

Pentru contractant (beneficiarul contractului) Nume/Prenu me: Functia: Semntura: Stampila Data:

Pentru Autoritatea Contractant (beneficiarul finantarii prin Progrmul SAPARD) Nume/Prenume: Functia: Semntura: Stampila Data:

210

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 211 din 540 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

Formular G3-ACP-Annex 7e

Registrul de intrari/iesiri documente achiziii publice

(obligatoriu de folosit de ctre Autoritatea Contractanta)

No. Crt. Data si nr. de nregistrare Denumirea documentului

DOCUMENTE INTRATE
Nume si nr. nregistrare emitent /Coninutul pe scurt Compartimentul cruia i s-a repartizat Denumire Data Semntura Termenul de realizare Data nre

Finalul manualului Volumul III

CUPRINS

PARTEA IV. - MANUAL DE INSTRUCTIUNI PENTRU CONTRACTELE DE

ACHIZITII LUCRARI

Scop Domeniu de aplicare Referinte Definitii Proceduri de licitatie 5.1 Contracte 300 000 EURO si < 5 000 000 EURO 5.1.1 Procedura deschisa locala 5.1.2 Procedura de negociere 5.2 Contracte <300 000 EURO si > 5 000 EURO 5.2.1 Procedura simplificata 5.3 O singura oferta pentru contracte 5 000 EURO 6. Procedura locala deschisa pentru contracte 300 000 EURO si < 5 000 000 EURO 6.1 Publicitate 6.1.1 Publicarea anuntului de intentie 6.1.2 Publicarea anuntului de participare 6.1.3 Redactarea si continutul dosarului de licitatie 6.1.4 Criterii de selectie si adjudecare 6.2 Informatii suplimentare solicitate inaintea termenului limita de depunere a ofertelor
211

1. 2. 3. 4. 5.

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 212 din 541 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

Termenul limita de depunere a ofertelor Perioada de valabilitate a ofertelor Depunerea ofertelor Comisia de evaluare 6.6.1 Componenta comisiei de evaluare 6.6.2 Impartialitate si confidentialitate 6.6.3 Responsabilitatea membrilor comisiei de evaluare 6.6.4 Calendar (programarea activitatilor de evaluare) 6.7 Etapele procesului de evaluare 6.7.1 Primirea si inregistrarea ofertelor 6.7.2 Intalnirea pregatitoare 6.7.3 Sesiunea de deschidere a ofertelor 6.7.4 Evaluarea ofertelor 6.7.4.1 Conformitatea administrativa 6.7.4.2 Conformitatea tehnica 6.7.4.3 Evaluarea financiara 6.7.4.4 Alegerea ofertantului castigator 6.7.5 Concluzia comisiei de evaluare 6.8 Pregatirea contractului 6.9 Anularea procedurii de contractare 6.10 Adjudecarea contractelor 6.10.1 Anuntarea ofertantului castigator 6.10.2 Semnarea contractului 6.10.3 Publicarea anuntului de adjudecare a contractului 7 Procedura simplificata 8 O singura oferta 9 Modificarea contractului de achizitii lucrari 9.1 Principii generale 9.2 Pregatirea actului aditional 10 Anexe Formular G3-ACP 3.1 Anunt de intentie pentru contractele de lucrari Formular G3-ACP 3.2 Anunt de participare pentru contractele de lucrari Formular G3-ACP 3.3 Anuntul standard pentru procedura de licitatie locala deschisa Formular G3-ACP 3.4 Continutul dosarului de licitatie Formular G3-ACP 3.5 Invitatia de ofertare Formular G3-ACP 3.6 Instructiuni pentru ofertanti Formular G3-ACP 3.7 Formular de depunere a ofertei pentru contractele de lucrari Formular G3-ACP 3.8 Formular pentru garantia de participare Formular G3-ACP 3.9 Continut chestionare despre ofertant

6.3 6.4 6.5 6.6

212

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 213 din 542 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

Formularul 3.9.1 Informatii generale Formularul 3.9.2 Structura organizatorica Formularul 3.9.3 Imputernicire de semnatura Formularul 3.9.4 Declaratia financiara Formularul 3.9.5 Identificare financiara Formularul 3.9.6 Calificari tehnice 3.9.6.1 Personalul 3.9.6.2 Echipamente 3.9.6.3 Programul de lucru 3.9.6.4 Experienta similara in domeniu 3.9.6.5 Date privind socitatile mixte 3.9.6.6 Prezentarea litigiilor avute si in curs de derulare 3.9.6.7 Sisteme de asigurare a calitatii 3.9.6.8 Conditii de cazare si facilitati pentru responsabilul de proiect 3.9.6.9 Informatii suplimentare Formular G3-ACP3.10 Formular de contract pentru lucrari Formular G3-ACP 3.11 Conditiile speciale pentru contractele de achizitii lucrari Formular G3-ACP 3.12 Conditiile generale pentru contractele de achizitii lucrari Formular G3-ACP 3.13.1 Formular pentru garantia de buna executie Formular G3-ACP 3.13.2 Formular pentru garantia de plata in avans Formular G3-ACP 3.13.3 Formular pentru banii retinuti ca garantie Formular G3 ACP 3.14 Specificatii tehnice Formular G3 ACP 3.15 Lista de preturi/ Defalcarea contractelor suma globala Formular G3 ACP 3.16 Lista de cantitati pentru contractele preturi unitare Formular G3 ACP 3.17 Lista de verificare pentru sedinta de deschidere a ofertelor Formular G3 ACP 3.18 Raportul sesiunuii de deschidere a ofertelor Formular G3 ACP 3.18.1 Sumarul ofertelor primite Formular G3-ACP 3.18.2 Lista cu participantilor la sesiunea de deschidere Formular G3-ACP 0.3 Declaratiile de obiectivitate si confidentialitate (pentru membrii colectivului de intocmire a dosarului de licitatie) Formular G3-ACP 0.4 Declaratiile de impartialitate si confidentialitate (pentru membrii comisiei de evaluare a ofertelor) Formular G3 ACP 3.19 Raport de evaluare Formular G3-ACP 3.19.1 Grila de verificare a conformitatii administrative . Formular G3-ACP 3.19.2 Grila de verificare a conformitatii tehnice . Formular G3-ACP 3.20 Scrisoare catre ofertantul castigator Formular G3-ACP 3.21 Scrisoare catre ofertantii necastigatori Formular G3-ACP 3.22 Anuntul de adjudecare a contractului Formular G3-ACP 3.23.1 Fisa naveta pentru documentele specifice procedurii de achiziti publice lucrari. Sectiunea 1. - Cerere Formular G3-ACP 3.23.2 Fisa naveta pentru documentele specifice procedurii de achiziti publice lucrari. Sectiunea . - Raspuns Formular G3-ACP 08 Fisa de avizare / neavizare a procedurii de achizitii publice lucrari Formularul G3-ACP 0.6 Nota explicativa pentru modificarea contractului initial printr-un act aditional Formularul G3-ACP 0.7 Act aditional la contractul initial Formular G3-ACP Anexa 7e Registrul de intrari/iesiri documente achiziii publice (obligatoriu de folosit de ctre Autoritatea Contractanta)

213

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 214 din 543 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

VOLUMUL IV MANUAL DE INSTRUCTIUNI PENTRU CONTRACTELE DE ACHIZITII LUCRARI 5. SCOP

Manual de instructiuni prezinta procedurile pentru adjudecarea contractelor de achizitii lucrari finantate prin programul SAPARD. Contractele de achizitii lucrari vizeaza executarea de lucrari de infrastructura si constructii.

6. DOMENIU DE APLICARE

214

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 215 din 544 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

Manual de instructiuni se aplica pentru adjudecarea contractelor de achizitii lucrari finantate prin programul SAPARD pentru : Masura 2.1 Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale Masura 2.2 Managementul resurselor de apa in agricultura Masura 3.5 Silvicultura Submasurile Drumuri forestiere de interes public si Impaduriri beneficiari publici

3. REFERINTE
3.1 Reglementarea Consiliului (CE) nr 1268/1999, privind sprijinul comunitar pentru masurile de pre-aderare pentru agricultura si dezvoltare rurala in tarile candidate din centrul si estul Europei in perioada de pre-aderare ; 3.2 Reglementarea Consiliului (CE) nr. 2759/1999 din 22.12.1999 privind stabilirea regulilor pentru aplicarea Reglementarii Comisiei (CE) nr 1268/1999, privind sprijinul comunitar pentru masurile de pre-aderare pentru agricultura si dezvoltare rurala in tarile candidate din centrul si estul Europei in perioada de pre-aderare amendata de Reglementarile Comisiei nr.2356/2000; 3.3 Reglementarea Consiliului (CE) nr.2222/2000 privind stabilirea regulilor financiare pentru aplicarea Reglementarii Comisiei (CE) nr 1268/1999, privind sprijinul comunitar pentru masurile de pre-aderare pentru agricultura si dezvoltare rurala in tarile candidate din centrul si estul Europei in perioada de pre-aderare amendata de Reglementarile Comisiei nr.2252 /2001; 3.4 Manualul de instructiuni SCR Contracte de lucrari, bunuri si servicii incheiate in cadrul cooperarii comunitare pentru tarile terte SEC (1999) 1801/2 adoptat de Comisia Europeana pe 10/12/1999; 3.5 Programul national pentru agricultura si dezvoltare rurala, decembrie 2000. 3.6 Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 142/2000 aprobata prin Legea nr. 309/2001 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei SAPARD si Normele metodologice de aplicare. 3.7 Acordul multianual de finantare incheiat intre Comisia Comunitatii Europene, in numele Comunitatii Europene, si Romania, Sectiunea A, Articolul 14, paragraful 2.6 si Sectiunea B, Articolul 4, paragraful 2(e) si 2(k). 3.8 Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 60/2001 privind achizitiile publice aprobata prin legea nr. 212/2002. 3.9 Hotararea de Guvern nr. 461/2001 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului 60/2001 privind achizitiile publice. 3.10 Ordinul nr. 1013/873/2001 al ministrului finantelor publice si al ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei privind aprobarea structurii, continutului si modului de utilizare a Documentatiei standard pentu elaborarea si prezentarea ofertei pentru achizitia publica de servicii. 3.11 Ordinul nr. 1012/2001 al ministrului finantelor publice privind aprobarea structurii, continutului si modului de utilizare a Documentatiei standard pentu elaborarea si prezentarea ofertei pentru achizitia publica de produse. 3.12 Ordinul nr. 1014/874/2001 al ministrului finantelor publice si al ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei privind aprobarea structurii, continutului si modului de utilizare a Documentatiei standard pentu elaborarea si prezentarea ofertei pentru achizitia publica de lucrari. 4. DEFINITII 4.1 Comisia: Comisia Comunitatii Europene

215

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 216 din 545 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

4.2 Autoritate Contractanta: Organismul public beneficiar al finantarii prin Programul SAPARD. 4.3 Responsabil de proiect: persoana fizica sau juridica desemnata de Autoritatea contractanta cu sarcini de monitorizare a implementarii lucrarilor din contract sau caruia Autoritatea contractanta i-i deleaga drepturi si puteri asumate de ea in contract. 4.4 Reprezentantul Responsabilului de proiect: orice persoana fizica sau juridica desemnata si imputernicita de Responsabilul de proiect sa-l reprezinte pentru indeplinirea atributiilor sale. Acolo unde functiile, drepturile si autoritatea Responsabilului de proiect au fost delegate Reprezentantului acestuia, toate referintele din contract cu privire la Responsabilul de proiect sunt valabile si pentru reprezentantul acestuia. 4.5 Contract de achizitii lucrari: un contract ncheiat intre o firma de constructii si organismul public beneficiar al finantarii prin Programul SAPARD pentru executarea de lucrari sau cladiri. 4.6 Contract Hibrid: un contract ncheiat intre organismul public beneficiar al finantarii prin Programul SAPARD si un prestator de servicii, executant de lucrari sau furnizor de bunuri (utilaje, echipamente, etc.) acoperind doua sau mai multe din urmtoarele activitati: lucrri, bunuri si servicii. 4.7 Candidat: orice persoana fizica sau juridica sau grup format din acestea care, in nume propriu, depun o oferta in vederea adjudecarii unui contract prin procedura internationala restransa. 4.8 Ofertant: orice persoana fizica sau juridica sau grup care in nume propriu depun o oferta in vederea adjudecarii unui contract. 4.9 Contractant: ofertantul selectionat la sfarsitul procedurii de licitatie pentru executarea unui contract. 4.10 Executant de lucrari: orice persoana fizica sau juridica care executa lucrari in numele organismului public beneficiar al finantarii prin Programul SAPARD. 4.11 Agent achizitor: o companie/firma care procura servicii, bunuri sau lucrri in numele organismului public beneficiar al finantarii prin Programul SAPARD. 4.12 Procedura deschisa: procedura prin care orice persoane fizica sau juridica sau grup, in nume propriu, depune o oferta in baza unui anun publicitar de participare. 4.13 Procedura internationala restrictiva: procedura prin care dup publicarea anunului de participare la achiziia de lucrari, numai candidaii selectionati si invitai de Autoritatea contractanta pot depune oferta. 4.14 Procedura simplificata: procedura de achizitii lucrari fara publicarea anterioara a unui anunt de participare, prin care numai candidatii invitati de organismul public beneficiar al finantarii prin Programul SAPARD pot depune oferte. 4.15 Procedura negociata: procedura fara publicarea unui anunt de participare prin care Autoritatea contractanta consulta candidatul sau candidatii alesi de pe lista sa si negociaza termenii contractuali cu unul sau mai multi din ei. 4.16 Dosarul de licitatie: dosarul elaborat de organismul public beneficiar al finantarii prin programul SAPARD, pe baza modelelor de documente furnizate de Serviciul de achizitii publice al Agentiei SAPARD, continand toate documentele necesare de ntocmit pentru depunerea ofertei de catre potentiali ofertanti 4.17 Condiii generale: prevederile contractuale generale privitoare la clauzele administrative, financiare, juridice si tehnice care guverneaz executarea contractelor. 4.18 Condiii speciale: condiii speciale elaborate de Autoritatea contractanta ca parte integrala a dosarului de ofertare, incluznd amendamente la condiiile generale, clauze specifice la contract si specificaiile tehnice. 4.19 Comisia de evaluare: o comisie formata dintr-un numr impar de membri (cel puin 3) posednd capacitatile administrative, tehnice si economice necesare pentru a da o decizie informata (profesionala) asupra ofertelor. 4.20 Zi: zi calendaristica

216

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 217 din 546 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

4.21 Perioada: o perioada ncepe in ziua imediat urmtoare zilei in care actul sau evenimentul a nceput. Acolo unde ultima zi a perioadei nu este zi lucratoare, perioada expira la sfarsitul zilei de lucru urmtoare 4.22 Conflict de interese: orice eveniment care influenteaza capacitatea candidatilor, ofertantilor sau contractanilor de a-si exprima o opinie profesionala obiectiva si impariala sau care i mpiedica la un anumit moment de a acorda prioritate intereselor organismului public beneficiar al finantarii prin Programul SAPARD ; orice consideraii privind posibilele contracte de viitor sau conflicte cu alte angajamente actuale sau trecute ale unui candidat, ofertant sau contractant. Aceste restricii se aplica, de asemenea, subcontractantilor si angajailor candidatului, ofertantului sau contractantului. 4.23 Oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic. Cea mai valoroasa oferta selectionata in baza aplicarii criteriilor de selectie, cum ar fi: calitatea ; caracteristici tehnice, estetice si functionale; servicii post-vanzare si asistenta tehnica; termen de livrare; pretul sau pretul cel mai scazut. 4.24 Lista de cantitati: document ce contine o defalcare detaliata a lucrarilor de executat exprimata in preturi unitare indicand cantitatea fiecarui articol si pretul acestuia. 4.25 Pretul ofertei: suma prezentata de ofertant pentru realizarea contractului 4.26 Defalcarea valorii globale: lista tuturor articolelor de calculaie care formeaz suma globala. 4.27 Pretul contractului: suma declarata in contract reprezentand valoarea estimata initial pentru realizarea contractului de lucrari sau o astfel de suma stabilita la finalizarea contractului, fara depasirea valorii contractului. 4.28 Penalizari pentru pagube: suma declarata in contract ca compensatie platibila de Contractant, Autoritatii contractante pentru nefinalizarea in termen a contractului sau a unor parti de lucrari din contract sau suma platibila de o parte contractanta celeilalte parti vinovate de intreruperea contractului. 4.29 Penalizari generale: suma nedeclarata initial in contract, acodata de o instanta de judecata sau inteleasa intre parti, ca compensatie platibila partii vatamate de catre cealalta parte vinovata de intreruperea contractului. 4.30 Desene: documentatia de executie desenata furnizata de Autoritatea contractanta si/sau Responsabilul de proiect si /sau intocmita de Contractant si aprobata de Responsabilul de proiect, necesara realizarii serviciilor, achizitiilor de bunuri sau executiei de lucrari. 4.31 Certificatul de receptie finala: certificatul eliberat Contractantului de catre Autoritatea contractanta si/sau Responsabilul de proiect prin care se atesta ca Contractantul si-a indeplinit toate obligatiile asumate prin contract. 4.32 Suma de rezerva + actualizare: suma inclusa in bugetul contractului si destinata executiei de lucrari sau furnizarii de bunuri, materiale, instalatii sau servicii sau alte neprevazute, care se poate folosi in totalitate sau partial sau deloc, instructata direct de Responsabilul de proiect. 4.33 Perioada obligatorie de remediere a defectiunilor: perioada stabilita in contract, imediat urmatoare receptiei provizorii (receptia la terminarea lucrarilor), in decursul careia Contractantului i se cere sa finalizeze lucrarile si sa remedieze defectiunile si greselile constatate. 4.34 Contract de bunuri: un contract incheiat intre un furnizor de bunuri si Autoritatea contractanta pentru cumpararea sau leasingul de bunuri.Acesta poate include sarcinile de instalare, service, reparatii, training si servicii post-vanzare.

5. PROCEDURI DE ADJUDECARE
5.1. Pentru contracte 300.000 si < 5 mil. Euro

5.1.1 Procedura locala deschisa

217

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 218 din 547 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

Astfel de contracte sunt adjudecate dupa procedura deschisa de ofertare, procedura in baza careia anuntul de participare este publicat local, numai in tara primitoare (Romania). Comisia Europeana publica referintele unei astfel de ivitatii de ofertare (numar dosar, tara, Autoritatea Contractanta si titlul de contract) pe Internet, cu adresele de la care firmele interesate pot obtine informatii ulterioare. . 5.1.2 Procedura de negociere Autoritatea contractanta poate, de asemenea, acorda contracte de lucrari prin procedura negociata numai cu aprobarea Agentiei SAPARD, Serviciul Achizitii Publice, in urmatoarele circumstante: Acolo unde situatii neprevazute obliga Autoritatea Contractanta sa actioneze cu o urgenta incompatibila cu perioadele prevazute in cadrul procedurilor deschise, restrictive sau simplificata. Circumstantele invocate sa justifice urgenta nu trebuie sa fie o conditie obligatorie pentru Autoritatea Contractanta. Pentru lucrarile aditionale neincluse in primul contract dar care, din circumstante neprevazute, devin necesare pentru realizarea lucrarilor descrise in acest caz, cu conditia ca adjudecarea sa fie facuta numai de contractantul care deja realizeaza aceasta lucrare: acolo unde astfel de lucrari nu pot fi separate din punct de vedere tehnic si economic de contractul principal, fara inconveniente majore pentru beneficiar; acolo unde astfel de lucrari, desi separate de executarea contractului original, sunt absolut necesare pentru finalizarea acestuia. In oricare din cele doua cazuri costul cumulat al contractelor acordate pentru lucrarile aditionale, nu trebuie sa depaseasca valoarea prevazuta in contractul principal. Acolo unde procedura de licitatie a fost un insucces, respectiv acolo unde nu s-au primit oferte valoroase din punct de vedere cantitativ si calitativ. In aceste cazuri, dupa anularea procedurii de licitatie, Autoritatea contractanta poate negocia direct cu unul sau mai multi ofertanti alesi de ea dintre cei care au luat parte la licitatie, cu conditia ca termenii initiali ai contractului sa nu fie substantial modificati (a se vedea punctul 9 Partea Comuna Anularea procedurilor de adjudecare ) Aceasta optiune nu este permisa daca motivele anularii constituie obiectul unor iregularitati in procesul de licitatie, care ar impiedica o competitie corecta. Autoritatea contractanta va intocmi un raport de negociere in care se vor inscrie modul de desfasurare a negocierii si criteriile in baza carora s-a adjudecat contractul. In continuare, procedura de licitatie se va desfasura in mod analog, iar raportul de negociere se va include in dosarul contractului.
5.2 Contractele < 300.000 Euro si > 5.000 Euro 5.2.1 Procedura simplificata.

Contractele de lucrari < 300 000 Euro si >5 000 Euro sunt adjudecate prin procedura simplificata. Autoritatea contractanta trebuie sa trimita invitatie la minimum trei ofertanti. In acest caz anuntul publicitar de achizitie (de intentie si/sau de participare), nu este necesar. 5.3 O singura oferta- contracte 5 .000 EURO Se pot adjudeca contracte de lucrari cu o valoare de 5.000 Euro sau mai putin pe baza unei singure oferte. Contractele nu vor fi divizate artificial pentru a se evita categoria de proceduri aplicata.
6. PROCEDURA LOCALA DESCHISA DE LICITATIE

218

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 219 din 548 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

In acest caz, anunul de participare se publica numai in Romania. Comisia Europeana publica referinele pentru astfel de licitatii (nr. dosar, tara, Autoritatea contractanta si titlul de contract), pe internet, cu adresa delegaiei de la care firmele pot obine informaii ulterioare. A se avea in vedere ca anunturile publicate local trebuie sa furnizeze aceleai oportunitati atat furnizorilor eligibili straini cat si firmelor locale. Nu sunt permise condiii restrictive de participare pentru diferii furnizori (adic obligativitatea unor astfel de firme de a fi nregistrate in Romania sau sa fi avut contracte castigate acolo in trecut). Pentru acesta procedura, trebuie sa existe minimum 60 de zile intre data publicrii anunului de participare in presa locala si termenul limita de depunere a ofertelor.
6.1 Publicitate

In dorinta de a asigura cea mai larga participare si transparenta necesara in procesului de licitatie Autoritatea contractanta trebuie sa publice un anunt pentru fiecare procedura deschisa de ofertare.
6.1.1 Publicarea anuntului de intentie

Odata pe an Autoritatea contractanta poate (nu este obligatoriu) publica un anunt de intentie pentru contractele de lucrari ce se vor scoate la licitatie in urmatoarele 12 luni si la fiecare trei luni orice amendament de actualizare a acestuia. Anuntul de intentie trebuie sa ofere idicatii scurte si la obiect asupra continutului contractelor respective (Formular G3-ACP 3.1). Anuntul de intentie nu obliga Autoritatea contractanta sa finanteze contractele propuse si nici pe ofertanti sa depuna oferte in acest stadiu. Serviciul de Achizitii publice al AS verifica si avizeaza prevederile anuntului de intentie (Formular G3-ACP 3.23.1, Formular G3-ACP 3.23.2 si Anexa 7b-3) Pentru masurile 4.1 si 4.2 pentru care Agentia SAPARD este Autoritate Contractanta, Serviciul Achizitii publice al AS verifica si aproba prevederile anuntului de intentie.
6.1.2 Publicarea anuntului de participare

Autoritatea contractanta trebuie sa publice un anunt de participare pentru contractele de lucrari ce se vor scoate la licitatie. Anuntul de participare (Formular G3-ACP 3.3). este publicat numai pe plan national. Orice anunt de participare trebuie sa contina clar, precis si complet Autoritatea Contractanta si obiectul contractului. Autoritatea Contractanta trebuie sa trimita ofertantilor doritori dosarul de licitatie. Din cauza marimii si a costurilor de printare, dosarele de licitatie pentru contractele de lucrari sunt in mod uzual, trimise contra unei taxe stabilita de firmele de consultanta responsabile de intocmirea lor. Firma de consultanta in cauza trebuie sa semneze un acord privind pastrarea secretului. Dosarul de licitatie va fi, de asemenea, disponibil pentru consultare la sediul Autoritatii contractante.

219

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 220 din 549 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

In cazul procedurii internationale deschisa, pentru acele masuri ale Programului SAPARD la care valoarea contractului va depasi 5.000.000 de EURO, Autoritatea Contractanta trebuie sa publice un anunt de participare al carui continut este prezentat in Formularul G3ACP 3.2. In acest caz anuntul de participare se publica in Jurnalul Oficial al Comisiei Europene (OJEC), pe Internet si pe plan local. Comisia Europeana raspunde de publicarea anuntului de participare in Jurnalul Oficial al Comisiei Europene, iar beneficiarul public de fonduri nerambusabile SAPARD in presa locala. In acest caz beneficiarul public trebuie sa depuna la Comisia Europeana anuntul de participare sub forma electronica (Formularul G3ACP3.2) cu cel putin 15 zile inaintea termenului intentionat de publicare, pentru a se permite traducerea si publicarea acestuia. Anuntul publicat in presa locala trebuie sa aiba acelasi continut cu cel publicat pe Internet sau OJEC si sa apara in aceiasi zi. O perioada de cel putin 30 zile este permisa intre publicarea anuntului de intentie si a nuntului de participare. Serviciul de Achizitii publice al AS verifica si avizeaza prevederile anuntului de participare (Formular G3-ACP 3.23.1, Formular G3-ACP 3.23.2 si Anexa 7b-3) Pentru masurile 4.1 si 4.2 pentru care Agentia SAPARD este Autoritate Contractanta, Serviciul Achizitii publice al AS verifica si aproba prevederile anuntului de intentie.
6.1.3 Elaborarea si continutul dosarului de licitatie

Documentele dosarului de licitatie trebuie redactate cu mare atentie nu numai pentru aplicarea corecta a procedurii de adjudecare, ci si pentru implementarea corespunzatoare a contractului. Aceste documente trebuie sa contina toate prevederile si informatiile de care au nevoie ofertantii pentru a-si prezenta ofertele, respectiv: procedurile de urmat, documentele de furnizat, criteriile de eligibilitate, criteriile de selectare si adjudecare, modelul de contract si continutul dosarului de contractare, etc. Responsabilitatea in acest sens revine Autoritatii contractante. Toti participantii la pregatirea dosarului de licitatie sunt obligati sa semneze o declaratie de confidentialitate si impartialitate (Formularul G3-ACP 0.3). Serviciul de Achizitii publice al AS verifica si avizeaza dosarul de licitatie (Formular G3ACP 3.23 si Anexa 7b-3). Pentru masurile 4.1 si 4.2 pentru care Agentia SAPARD este Autoritate Contractanta, Serviciul Achizitii publice al AS verifica si aproba dosarul de licitatie. Dosarul de licitatie pentru contractele de achizitii lucrari va cuprinde urmatoarele (Formular G3-ACP 3.4): a. Invitatia la ofertare (Formular G3-ACP 3.5) ; b. Instructiunile pentru ofertanti (Formular G3-ACP 3.6); c. Formularul de depunere a ofertelor pentru contractele de lucrari si anexele ofertei pentru contractele de lucrari (Formular G3-ACP 3.7) ; d. Modelul pentru garantia de participare la ofertare (1-2% din valoarea alocata contractului) (Formular G3-ACP 3.8) ; e. Chestionare continand date despre ofertanti (Formular G3-ACP 3..9), respectiv: Formularul G3 ACP 3.9.1 Informatii generale despre ofertant

220

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 221 din 550 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

Formularul G3-ACP 3.9.2 Structura organizatorica Formularul G3-ACP 3.9.3 Imputernicirea de semnatura Formularul G3-ACP 3.9.4 Declaratia financiara Formularul G3-ACP 3.9.5 Identificarea financiara Formularul G3-ACP 3.9.6 Calificari tehnice cu privire la: - G3-ACP 3.9.6.1Personal; - G3-ACP 3.9.6.2 Echipamentul folosit; - G3-ACP 3.9.6.3 Programul de lucru si pentru relizarea lucrarilor; - G3-ACP 3.9.6.4 Experienta similara; - G3-ACP 3.9.6.5 Date despre socitatile mixte (daca este cazul); - G3-ACP 3.9.6.6 Prezentarea litigiilor avute; - G3-ACP 3.9.6.7 Sistemele de asigurare a calitatii; - G3-ACP 3.9.6.8 Conditiile de cazare si facilitatile acordate pentru responsabilul de proiect; - G3-ACP 3.9.6.9 Informatii suplimentare. f. Modelul de contract (Formular G3-ACP 3.10); g. Conditiile speciale la contract (Formular G3-ACP 3.11) elaborate de Autoritatea contractanta, care amplifica, suplimenteaza sau fac derogari de la Conditiile generale si unde acestea sunt contradictorii, le pune de acord. h. Conditiile generale pentru contractele de lucrari (Formular G3-ACP 3.12); i. Modelul de garantie: de buna executie (10% din valoarea contractului) (Formular G3-ACP 3.13.1); pentru plata in avans- daca este cazul (Formular G3-ACP 3.13.2); pentru banii retinuti ca garantie- daca este cazul (Formular G3-ACP 3.13.3); j. Specificatiile tehnice care vor cuprinde , planurile si programul previzionat de realizare (Formular G3-ACP 3.14); k. Lista de preturi/defalcarea contractelor suma globala (Formular G3-ACP 3.15); l. Lista de cantitati (Formular G3-ACP 3.16; m. Grilele de evalure (Formularul G3-ACP 3.18.1-Conformitatea cu cerintele formale, Formularul G3-ACP 3.19.1- Conformitatea administrativa si Formularul G3-ACP 3.19.2Conformitatea tehnica).
6.1.4 Criterii de selectie si adjudecare

Criteriile de selectie vizeaza capacitatea ofertantului de a executa contracte similare cu referinta in particular pentru lucrarile executate in anii precedenti. Criteriile trebuie sa fie precise, nediscriminatorii, sa nu prejudicieze competitia corecta si nu trebuie modificate pe parcursul desfasurarii procedurii de licitatie. Pentru selectarea ofertelor se aplica criterii de conformitate formala, administrativa si tehnica (Formularul G3-ACP 3.18.1, Formularul G3-ACP 3.19.1 si Formularul G3-ACP 3.19.2). Pentru ofertele conforme cerintelor formale, administrative si tehnice singurul criteriu de adjudecare este pretul cel mai mic. Dat fiind natura tehnica diversa a lucrarilor acestea trebuie analizate individual pentru fiecare oferta prin Da/Nu pentru a se stabili conformitatea acestora cu prevederile din dosarul de licitatie.
6.2 Informatii suplimentare inaintea termenului limita de depunere a ofertelor

Dosarul de licitatie trebuie sa fie clar si explicit pentru a se evita solicitarea de informatii suplimentare din partea ofertantilor. Daca Autoritatea Contractanta, din proprie initiativa sau ca urmare cererii unui ofertant, furnizeaza informatii suplimentare la dosarul de licitatie, acestea trebuie trimise , in scris si in acelasi timp la toti ofertantii. Daca in cazul procedurii deschise nu pot fi identificati potentialii ofertanti, atunci trebuie publicat un anunt care sa prevada modificarile aduse dosarului de licitatie asa cum se

221

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 222 din 551 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

mentioneaza la punctul 6.1.2 (Publicarea anuntului de participare). In acest caz Autoritatea contractanta poate prelungi termenul limita de depunere a ofertelor pentru a permite ofertantilor sa raspunda la aceste modificari. Ofertantii pot solicita informatii in scris, cu minimum 21 zile inaintea termenului limita de depunere a ofertelor. Autoritatea Contractanta trebuie sa raspunda tuturor ofertantilor cu cel putin 11 zile inaintea termenului limita de depunere a ofertelor. Serviciul de Achizitii publice al AS verifica si avizeaza anuntul de informatii suplimentare (Formular G3-ACP 3.23 si Anexa 7b-3). Pentru masurile 4.1 si 4.2 pentru care Agentia SAPARD este Autoritate Contractanta, Serviciul Achizitii publice al AS verifica si aproba anuntul de informatii suplimentare.
6.3 Termenul limita pentru depunerea ofertelor

Ofertele trebuie depuse la adresa Autoritatii Contractante pana la data si ora indicate in dosarul de licitatie. Perioada de depunere trebuie sa fie suficienta pentru a garanta calitatea ofertelor si, de asemenea, pentru a permite o competitie corecta. Experienta arata ca perioade prea scurte contribuie la depunerea unor oferte incomplete sau intocmite necorespunzator. Perioada minima intre data publicarii anuntului de participare si termenul limita pentru depunerea ofertelor este de 60 zile. In cazuri exceptionale si numai cu aprobarea prealabila a Agentiei SAPARD aceasta perioada poate fi mai scurta.
6.4 Perioada de valabilitate a ofertelor

Ofertantii sunt legati de ofertele lor pe perioada mentionata in dosarul de licitatie. Perioada trebuie sa fie suficienta pentru a permite Autoritatii Contractante sa examineze ofertele, sa aprobe propunerea de adjudecare, sa anunte ofertantul castigator si sa incheie contractul. In practica, perioada de valabilitate a ofertelor este in general, de 90 zile calendaristice, de la termenul limita de depunere a acestora. In cazuri exceptionale, inainte de expirarea perioadei de valabilitate, Autoritatea Contractanta poate solicita ofertantilor sa extinda aceasta perioada cu un numar ce nu poate depasi 40 zile. Ofertantul castigator, trebuie sa-si mentina valabila oferta sa pentru inca 60 zile de la data notificarii adjudecarii contractului.
6.5 Depunerea ofertelor

Ofertele tehnice si financiare trebuie introduse in plicuri separate, sigilate si apoi in interiorul unui pachet sau plic mai mare, sigilat, pe care se nscriu: a) Adresa de depunere a ofertei, indicata in dosarul de licitatie; b) Referina cu privire la invitatia de ofertare respectiva; c) Unde este cazul, numrul de lucrari ofertate; d) Cuvintele "a nu se deschide naintea sedintei de deschidere a ofertelor" scrise in limba in care s-a ntocmit dosarul de licitatie (limba romana); e) Numele ofertantului. Depunerea ofertelor se va face cu respectarea intocmai a prevederilor din formularul de oferta pentru contracte de lucrari (Formular G3-ACP 3.7).

6.6 Comisia de evaluare

6.6.1 Componenta Comisiei de evaluare Ofertele sunt deschise si evaluate de o Comisie numita de Autoritatea contractanta, alcatuita dintr-un presedinte si un secretar, ambii fara drept de vot, si un numar impar de membrii (cel putin 3) cu drept de vot. Fiecare membru trebuie sa cunoasca limba in care sunt redactate ofertele si sa posede capacitatiile administrative, tehnice si financiare necesare pentru a formula o opinie autorizata asupra ofertelor (fiecare membru cu drept de vot va prezenta un CV).

222

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 223 din 552 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

Serviciul de Achizitii publice al AS verifica si avizeaza componenta Comisiei de evaluare (Formular G3-ACP 3.23). si (Anexa 7b-3). Pentru masurile 4.1 si 4.2 pentru care Agentia SAPARD este Autoritate Contractanta, Serviciul Achizitii publice al AS verifica si aproba componenta comisiei de evaluare. Autoritatea contractanta trebuie sa autorizeze participarea individuala a oricarui observator. Membrii Comisiei de evaluare trebuie sa participe la toate intalnirile, orice absenta fiind inregistrata si explicata in raportul de evaluare. Toti membrii votanti au drepturi egale. Numele si functiile celor implicati in procesul de evaluare trebuie inregistrate in raportul de evaluare. Exemplu de Comisie de evaluare: Membri cu drept de vot Membri fara drept de vot Evaluator 1: Presedinte: Evaluator 2: Secretar: Evaluator 3: Observator(i):

6.6.2 Impartialitate si confidentialitate

Toti membrii Comisiei de evaluare si oricare dintre observatori trebuie sa semneze o declaratie de confidentialitate si impartialitate (Formular G3-ACP 0.4). Daca un membru sau observator al Comisiei de evaluare are un conflict de interese datorat legaturii sale cu unul dintre ofertanti, trebuie sa declare acest lucru si imediat va fi exclus din Comisia de evaluare. Oricare din membrii exclusi din Comisia de evaluare va fi inlocuit urmand procedura standard prezentata in sectiunea 6.6.1, dupa care procesul de evaluare va fi reluat. Orice decizie luata de membrul votant exclus din Comisia de evaluare, in oricare stadiu al evaluarii, nu va fi luata in considerare. Nici o informatie referitoare la examinarea, clarificarea, evaluarea sau compararea ofertelor si nici o decizie privind adjudecarea contractului nu pot fi divulgate inaintea semnarii contractului de catre Autoritatea contractanta si ofertantul castigator. Orice incercare a unui ofertant de a influenta procesul de evaluare in orice mod (fie prin initierea de contacte cu membrii Comisiei de evaluare fie in oricare alt mod) va conduce la excluderea imediata a ofertei acestuia. Intrunirile de lucru ale Comisiei de evaluare, incepand cu sesiunea de deschidere a ofertelor si pana stabilirea ofertantului castigator, se desfasoara intr-o camera cu usile inchise si sunt strict confidentiale. Pentru a mentine confidentialitatea dezbaterilor, participarea la intrunirile Comisiei de evaluare este limitata la membrii Comisiei de evaluare desemnati de Autoritatea contractanta si a oricaruia dintre observatorii autorizati. Ofertele nu pot parasi camera sau cladirea in care au loc intrunirile Comisiei de evaluare inaintea deciziei finale. Ele trebuie pastrate intr-un loc sigur (intr-un seif) cand nu sunt folosite.

6.6.3 Responsabilitatile membrilor Comisiei de evaluare

Presedintele raspunde de desfasurarea procesului de evaluare in concordanta cu procedurile din acest Manual si de asigurarea impartialitatii si transparentei acestuia. Membrii votanti raspund in mod colectiv de decizia luata de Comisia de evaluare. Secretarul raspunde de indeplinirea sarcinilor administrative aferente procedurilor de evaluare, respectiv de: colectarea si circuitul declaratiilor de impartialitate si confidentialitate; redactarea si pastrarea proceselor verbale de la toate intrunirile Comisiei de evaluare si a celorlalte documente si documentatii relevante;

223

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 224 din 553 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

asigurarea si inregistrarea prezentei la toate intrunirile Comisiei de evaluare, de redactarea raportului de evaluare si de anexele acestuia. Orice problema de clarificare ce necesita comunicari cu ofertantii pe parcursul procesului de evaluare se va face in scris (fax sau scrisoare cu confirmare de primire), documentele respective fiind semnate de presedintele si secretarul Comisiei de evaluare. Copii ale acestor comunicari trebuie anexate la Raportul de evaluare. In cazul in care o oferta incalca cerintele formale (legale), Comisia de evaluare decide daca oferta respectiva trebuie luata sau nu in considerare in continurea procesului de evaluare. Oricare din deciziile Comisiei de evaluare trebuie inregistrate in intregime si justificate in raportul de evaluare.

6.6.4 Calendar
Comisia de evaluare trebuie nominalizata din timp pentru a se asigura disponibilitatea membrilor sai in perioada de evaluare a ofertelor. Durata procesului de evaluare trebuie pusa de acord intre Autoritatea contractanta si Comisia de evaluare. Intregul proces de evaluare trebuie finalizat in cadrul perioadei de valabilitate a ofertelor, respectiv 90 zile.

6.7 Etapele procesului de evaluare 6.7.1 Primirea si inregistrarea ofertelor

Ofertele se depun personal (prin curier) sau prin posta cu confirmare de primire. Autoritatea contractanta inregistreaza ofertele (Formular G3-ACP Anexa 7e) si elibereaza un bon de primire pentru cele depuse personal de ofertant. Plicurile cu oferte trebuie sa ramana sigilate si pastrate intr-un loc sigur pana la sedinta de deschidere. Pe invelisul exterior al plicului se inscrie numarul de inregistrare in ordinea primirii (daca sau primit sau nu inaintea termenului limita de depunere a ofertelor).

6.7.2

Intlnirea pregtitoare

Prima intalnire a Comisiei de evaluare are loc inainte de inceperea actului de evaluare si are ca scop distribuirea in avans a dosarelor de licitatie la toti membrii Comisiei. In acest sens presedintele Comisiei: prezinta scopul procedurii in termeni generali; reaminteste Comisiei de evaluare criteriile de selectie si adjudecare prevazute in dosarul de licitatie declarand ca acestea trebuie respectate fara modificari; prezinta procedurile ce trebuie folosite de Comisia de evaluare; verifica daca toti membrii Comisiei de evaluare sunt familiarizati cu grilele de evaluare prezentate in dosarul de licitatie pentru a fi sigur ca ofertele vor fi evaluate intr-un mod corespunzator. La intalnirea pregatitoare Secretarul Comisiei de evaluare intocmeste un proces verbal care se va atasa la raportul de evaluare. Procesul verbal al intalnirii pregatitoare se va depune la Serviciul de Achizitii publice al AS pentru verificare si avizare. Pentru masurile 4.1 si 4.2 pentru care Agentia SAPARD este Autoritate Contractanta, Serviciul Achizitii publice al AS verifica si aproba peocesul verbal al intalnirii pregatitoare.

6.7.3 Sesiunea de deschidere a ofertelor

Scopul sesiunii de deschidere a ofertelor este de a verifica daca ofertele sunt complete (contin toate documentele prevazute in dosarul de licitatie), daca garantia de participare a fost depusa, daca documentele sunt semnate si daca ofertele sunt in general in ordine. Comisia de evaluare, deschide ofertele in sesiune publica, la locul si timpul fixate in dosarul de licitatie.

224

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 225 din 554 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

In sedinta de deschidere a ofertelor se anunta numele ofertantilor, pretul ofertei, existenta garantiei de participare la ofertare, precum si alte formalitati oficiale pe care Autoritatea Contractanta le considera necesare. Comisia Europeana nu trebuie sa fie informata despre sesiunea de deschidere a ofertelor si nu participa la aceasta. Aceasta poate insa fi reprezentata de un observator, care primeste cate o copie din fiecare oferta. Toate ofertele primite in plicuri pana la data si ora indicate in dosarul de licitatie se au in vedere pentru evaluare. In sesiunea de deschidere a ofertelor, Presedintele si Secretarul Comisiei de evaluare sunt raspunzatori de verificarea formalitatilor prezentate detaliat in Formularul G3-ACP 3.17Lista de verificare la deschiderea ofertelor. La aceasta sedinta se intocmeste Raportul de deschidere a ofertelor (Formular G3ACP 3.18), care va fi semnat de toti membrii Comisiei de evaluare, in care se consemneaza: data, ora si locul sedintei; persoanele prezente; numele ofertantilor care au depus oferte in termenul limita stabilit; daca ofertele au fost depuse in plicuri sigilate; daca ofertele au fost semnate corect si daca s-a primit un numar egal cu cel precizat in dosarul de licitatie; oferta de pret; numele ofertantilor a caror oferte au fost respinse la sedinta de deschidere; numele ofertantilor care si-au retras ofertele; orice declaratii facute de ofertanti. La raportul de deschidere a ofertelor se ataseaza Sumarul ofertelor primite care exprima conformitatea ofertelor cu cerintele formale (Formular G3-ACP 3.18.1), Formularul G3-ACP 3.17-Lista de verificare la deschiderea ofertelor si Lista cu reprezentantii ofertantilor participanti la sesiunea de deschidere (Formular G3-ACP 3.18.2). Serviciul de Achizitii publice al AS verifica si avizeaza Raportul de deschidere a ofertelor (Formular G3-ACP 3.23. si Anexa 7b-3). Pentru masurile 4.1 si 4.2 pentru care Agentia SAPARD este Autoritate Contractanta, Serviciul Achizitii publice al AS verifica si aproba raportul de deschidere a ofertelor.

6.7.4

Evaluarea ofertelor

6.7.4.4 Alegerea ofertantului castigator

Ofertantul castigator este acela care a prezentat oferta cea mai avantajoasa economic, adic oferta clasificata ca "administrativ si tehnic admisibila" in decursul evalurii si avand cel mai mic pret. Oferta castigatoare trebuie sa aiba o valoare egala sau mai mica dect bugetul alocat pentru contract. Daca oferta aleasa depaseste bugetul alocat contractului, se aplica prevederile de la punctul 5.1.2 Procedura de negociere, al. c). Toata procedura de evaluare, inclusiv anuntarea ofertantului castigator trebuie sa fie finalizata in perioada de valabilitate a ofertelor. Este important de reinut ca ofertantul castigator nu-si poate menine oferta daca procedura de evaluare dureaza prea mult. Rapoartul de evaluare si procesele verbale, in particular, sunt de uz oficial si nu pot fi divulgate nici ofertanilor, nici oricror alte parti, in afara departamentelor autorizate ale Autoritatii contractantei, Agentiei SAPARD, Comisiei Europene si Autoritatilor de supervizare (Curtea de Conturi, etc.) Daca pentru un contract dat, o oferta pare sa aiba un pret anormal de mic in comparatie cu pretul pietii pentru astfel de lucrari, presedintele Comisiei de evaluare trebuie

225

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 226 din 555 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

sa scrie ofertantului respectiv solicitand explicatii detaliate in acest sens.O astfel de oferta trebuie respinsa, in afara cazului cand un astfel de pret scazut poate fi justificat obiectiv, prin: folosirea de metode moderne de productie; solutiile tehnice aplicate; conditii exceptionale favorabile de care beneficiaza ofertantul. Justificarea respingerii sau acceptarii pretului anormal de mic trebuie mentionata in Raportul de evaluare.

6.7.5 Concluzia Comisiei de evaluare

Ca rezultat al deliberarilor sale Comisia se evaluare poate face una din urmatoarele recomandari: acordarea contractului ofertantului care a depus o oferta ce indeplineste cumulativ urmatoarele conditii: o este conforma administrativ si tehnic; o respecta criteriile de eligibilitate; o indeplineste minimum de cerinte tehnice specificate in dosarul de licitatie; o are o valoare ce nu depaseste bugetul maxim admis, prezentat in dosarul de liciatie; o este cea mai ieftina. anularea procedurii de licitatie in cazul in care: o nici una din oferte nu satisface criteriile de selectie/adjudecare prevazute in procedura de licitatie; o toate ofertele primite depasesc bugetul maxim disponibil pentru contract. Intregul proces de evaluare administrativa/tehnica/financiara, se inregistreaza in Raportul de evaluare (Formular G3-ACP 3.19), semnat de presedinte, secretar si toti membrii cu drept de vot din Comisia de evaluare. Raportul de evaluare se depune la Autoritatea contractanta , care trebuie sa decida daca accepta sau nu recomandarile Comisiei de evaluare. Intregul proces de evaluare, inclusiv anuntarea ofertantului castigator, trebuie finalizat in perioada de valabilitate a ofertelor. Intregul proces de licitatie este confidential in perioada dintre sfarsitul sesiunii de deschidere a ofertelor pana la semnarea contractului de ambele parti. Deciziile Comisiei de evaluare sunt colective, iar delibararile acesteia sunt secrete. Serviciul de Achizitii publice al AS verifica si avizeaza Raportul de evaluare a ofertelor (Formular G3-ACP 3.23.1, Formular G3-ACP 3.23.2. si Anexa 7b-3). Pentru masurile 4.1 si 4.2 pentru care Agentia SAPARD este Autoritate Contractanta, Serviciul Achizitii publice al AS verifica si aproba raportul de evaluare a ofertelor.

6.8 Pregatirea Contractului

Autoritatea contractanta emite un contract standard conform modelului prezentat in Formularul G3-ACS 3.10. Toate partile componente ale contractului trebuie sa fie conforme cu dosarul de licitatie si oferta depusa, numai Conditiile speciale necesitand completari. Dosarul contractului trebuie sa cuprinda urmatoarele documente: nota intocmita conform Formularului G3-ACP 06 (daca este cazul); copia memorandului de finantare a proiectului; copiile anunturilor publicate (anuntul de intentie si de participare), raportul vizitei pe teren, raportul de deschidere a ofertelor, raportul de evaluare si orice alte informatii relevante; cinci exemplare ale contractului propus intocmit conform Formularului G3-ACP 3.10 si anexele sale, respectiv:

226

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 227 din 556 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

Conditiile speciale Conditiile generale pentru contractele de achizitii lucrari Specificatiile tehnice Bugetul proiectului Diverse (incluse in dosarul de licitatie cum ar fi: formulare pentru garantii financiare ce vor fi folosite de contractor, taxe si formalitati vamale, etc). Anexele la contractul cadru trebuie reproduse fara modificari pentru fiecare contract. Conditiile speciale la contract trebuie completate de Autoritatea contractanta. o o o o o Serviciul de Achizitii publice al AS verifica si avizeaza Dosarul de contractare (Formular G3ACP 3.23.1, Formular G3-ACP 3.23.2 si Anexa 7b-3). Pentru masurile 4.1 si 4.2 pentru care Agentia SAPARD este Autoritate Contractanta, Serviciul Achizitii publice al AS verifica si aproba dosarul de contractare

6.9 Anularea procedurii de contractare

Autoritatea contractanta poate decide anularea procedurii de licitatie in orice stadiu, dar in special pe baza Raportului de evaluare, daca: procedura nu a constituit un succes, intrucat nu au fost depuse oferte sau ofertele depuse nu au corespuns criteriilor tehnice sau financiare din dosarul de licitatie; continutul tehnic sau economic al proiectului a fost modificat fundamental; circumstante exceptionale sau de forta majora fac imposibila realizarea contractului; toate ofertele conforme administrativ si tehnic au depasit resursele financiare disponibile (bugetul proiectului); s-au produs iregularitati de procedura, in special cand acestea au impiedicat desfasurarea unei competitii corecte. In cazul anularii oricarei licitatii Autoritatea contractanta trebuie sa instiinteze ofertantii. Ofertantii in cauza nu vor fi indreptatiti sa primeasca compensatii; ei trebuie sa primeasca garantia de participare. Daca licitatia este anulata inaintea deschiderii plicurilor cu oferte, plicurile nedeschise si sigilate trebuie inapoiate ofertantilor.

6.10 Adjudecarea contractului 6.10.1 Anuntarea ofertantului castigator

Inainte expirarii perioadei de valabilitate a ofertelor, Autoritatea Contractanta trebuie sa anunte ofertantul castigator, in scris, ca oferta sa a fost acceptata (Formular G3-ACP 3.20). De la data notificarii ofertantului castigator valabilitatea ofertei acestuia se prelungeste automat cu 60 de zile. Autoritatea contractanta trebuie de asemenea, sa trimita celorlalti ofertanti o scrisoare standard (Formularului G3-ACP 3.21) informandu-i ca ofertele lor nu au fost castigatoare. Scrisoarea va preciza daca ofertele au fost admisibile administrativ si tehnic si va prezenta orice deficiente tehnice ale acestora. Dupa semnarea contractului, Autoritatea contractanta publica rezultatele procedurii de ofertare (anunt publicitar post adjudecare) pe plan national, in presa, pe Internet si in orice alt mijloc mass media apropiat. Anunturile post-adjudecare trebuie sa cuprinda numarul ofertelor primite, data adjudecarii contractului, numele si adresa ofertantului castigator si pretul contractului adjudecat.

6.10.2. Semnarea contractului.

Autoritatea Contractanta semneaza contractul (in cinci exemplare), dupa care i-l trimite ofertantului castigator. Acesta trebuie sa-l contrasemneze in maxim 30 zile de la primire si sa returneze patru copii insotite de garantiile financiare prevazute in contract.

227

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 228 din 557 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

Contractul trebuie sa fie datat. Acesta nu trebuie sa cuprinda servicii anterioare sau sa intre in vigoare inaintea datei la care a fost semnat de ambele parti. Partile sunt legate de contract din momentul semnarii acestuia si de aici, importanta care trebuie acordata datei respective. Daca ofertantul castigator nu semneaza contractul in termenul stabilit, de maxim 30 zile, acesta pierde contractul si garantia de participare. Procesul de pregatire a dosarului de contractare se reia cu ofertantul a carui oferta tehnica conforma a avut pretul cel mai mic (dupa primul ofertant castigator). Dupa primirea celor patru exemplare ale contractului semnat de ambele parti, Autoritatea contractanta retine trei exemplare (unul la arhiva, unul pentru responsabilul de proiect, iar celalalt la serviciul de plati), iar al patrulea il depune la Serviciul de Achizitii publice al Agentiei SAPARD. Serviciul de Achizitii publice al Agentiei SAPARD verifica si avizeaza Contractul semnat de Autoritatea contractanta si ofertantul castigator (Formular G3-ACP 3.23.1, Formular G3-ACP 3.23.2 si Anexa 7b-3) Pentru masurile 4.1 si 4.2 pentru care Agentia SAPARD este Autoritate Contractanta, Serviciul Achizitii publice al AS verifica si aproba Contractul semnat.

6.10.3 Publicarea anuntului de adjudecare a contractului

Dupa semnarea contractului, Autoritatea contractanta trebuie sa intocmeasca un anunt (Formularului G3-ACP 3.22) care se va publica in presa nationala si/sau Internet.
5. PROCEDURA SIMPLIFICATA (PENTRU CONTRACTE < 300000 EURO SI > 5 000 EURO)

Autoritatea contractanta poate acorda contracte < 300 000 de EURO si > de 5 000 EURO prin procedura simplificata fara publicarea unui anunt de intentie si anunt de participare. Autoritatea contractanta trebuie sa consulte cel puin 3 firme la alegerea sa. Autoritatea contractanta intocmeste o lista ce cuprinde cel puin 3 firme. Candidaii primesc o scrisoare de invitaie de ofertare (Formularului G3-ACP 3.5) insotita de dosarul de licitatie. Ofertele trebuie sa ajung la Autoritatea contractanta la adresa si cel mai trziu la data si ora indicate in scrisoarea invitaie de ofertare. Candidailor alei li se permite cel puin 30 zile, din momentul expedierii scrisorii invitaiei de ofertare, pentru a-si depune ofertele. Ofertele sunt deschise si evaluate de o Comisie de Evaluare, posednd capacitati administrative, tehnice si financiare necesare. Ofertele sunt evaluate aa cum se procedeaz prin metodologia privind procedura deschisa locala (paragrafele de la 6.1.3 la 6.10.2). Autoritatea contractanta numeste Comisia de evaluare, formata din cel putin trei membri evaluatori cu drept de vot, cu pregatire tehnica, administrativa si financiara in domeniu, probata pe baza de CV. Fiecare membru al Comisiei de evaluare trebuie sa semneze o declaratie de confidentialitate si impartialitate (Formularul G3-ACP 0.4). La sfarsitul procesului de evaluare Comisia intocmeste un Raport de evaluare (Formularul G3-ACP 3.19) asupra ofertelor primite, precizand termenii contractuali si de conformitate tehnica. Daca Autoritatea contractanta primete mai puin de trei oferte conforme administrativ si tehnic, procedura va fi anulata si reluata din nou. In consecinta, este mult mai prudent sa se trimita inivitatii de ofertare la mai mult de trei ofertanti pentru a avea certitudinea primirii a cel putin trei oferte conforme administrativ si tehnic.

O SINGURA OFERTA

228

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 229 din 558 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

Autoritatea contrctanta poate acorda contracte de achizitii bunuri cu o valoare de 5 000 euro sau mai putin pe baza unei singure oferte. Contractele nu pot fi divizate artificial pentru a se incadra in prevederile acestei proceduri (a se vedea sectiuna 7 Marimea contractelor-Partea comuna a manualului).

MODIFICAREA CONTRACTELOR DE ACHIZITII LUCRARI

Contractele de achizitii lucrari pot necesita modificari pe durata derularii lor daca anumite circumstante de implementare schimba conditiile initiale din momentul semnarii contractului.. Modificarile la contract se realizeaza pe baza unui act aditional la contractul initial (Formularul G3-ACP 0.7), semnat de ambele parti. Schimbarile de adresa, de cont bancar si de audit vor fi notificate in scris de contractant catre Autoritatea contractanta, dar aceasta nu va afecta dreptul Autoritatii contractante de a nu fi de acord cu alegerea facuta de contractant privind contul bancar si audit.
Principii generale

Trebuie respectate urmatoarele principii: Autoritatea contractanta nu trebuie in mod automat sa accepte cererea contractantului de a modifica contractul. Autoritatea contractanta trebuie sa analizeze motivele invocate de contractant si daca acestea nu sunt fundamentate corespunzator, cererea va fi respinsa; Modificari la contract se pot face doar in perioada de executie a contractului si nu au efect retroactiv; Scopul actului aditional trebuie sa fie strans legat de natura proiectului din contractul initial; Prin actul aditional nu se pot face modificari care afecteaza fundamental specificatiile tehnice; Actul aditional nu trebuie sa modifice conditiile de concurenta stabilite in perioada adjudecarii contractului; Preturile unitare trebuie sa fie identice cu cele din contractul initial, daca in contractul initial nu se stipuleaza posibilitatea revizuirii acestora; Orice modificare care prelungeste durata de executie a contractului trebuie facuta astfel incat implementarea si platile finale sa fie realizate inaintea expirarii memorandumului de finantare a contractului in cauza; Orice modificari care necesita fonduri suplimentare trebuie sa fie prevazute in specificatiile tehnice din contractul initial si pot fi aprobate numai inaintea expirarii memorandumului de finantare a contractului in cauza. In nici o situatie, Autoritatea contractanta nu trebuie sa depaseasca valoarea initiala a contractului si nu va fi de acord cu achizitionarea de echipamente sau efectuarea de lucrari care nu au fost prevazute in specificatiile tehnice din oferta initiala si contractul initial. Singura exceptie este pentru luicrarile suplimentare neincluse in contractul original, dar care din circumstante neprevazute au devenit necesare realizarii lucrarii injitiale cu conditia ca acestea sa fie executate de acelasi contractant: acolo unde lucrarile nu pot fi separate tehnic de contractul initial fara a provoca inconveniente majore Autoritatii contractante; acolo unde astfel de lucrari, desi sunt separate de contractul initial, sunt absolut necesare pentru realizarea acestuia.

229

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 230 din 559 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

Astfel de situatii trebuie sa aiba un caracter exceptional si nu trebuie sa fie folosite ca motiv de acoperire a deficientelor din specificatiilor tehnice prevazute in dosarul de licitatie. Cererea de modificare a contractului trebuie intocmita astfel incat semnarea actului aditional sa se faca cu cel putin 30 de zile inaintea finalizarii perioadei de executie a contractului initial.
Pregatirea actului aditional

Implica urmatoarele: Folosirea modelului standard prezentat in Formularul G3-ACP 0.7. Toate referintele din actul aditional propus la articolele sau anexele modificate trebuie sa corespunda cu cele din contractul initial. Orice act aditional care modifica bugetul trebuie sa prezinte modificarile survenite la bugetul initial: Articol Buget de Bugetul din Act aditional 1 contractul initial Act aditional Bugetul 2............. revizuit

Daca prin actul aditional se modifica bugetul initial, atunci si programul de plati se va modifica in mod corespunzator, luand-se in calcul orice plata deja efectuata la contract. Intocmirea dosarului care va cuprinde: -memoriu tehnic si economic de justificare a modificarii contractului initial printr-un act aditional (Formularul G3-ACP 0.6); -copia cererii contractantului de modificare a contractului initial; -copia Memorandului de finantare a contractului; -copia contractului initial si a oricarui act aditional existent; -copia anuntului de intentie si participare, raportul vizitei pe teren, raportul de deschidere a ofertelor, raportul de evaluare si orice alte informatii relevante; -cinci exemplare ale actului aditional. Semnarea actului aditional. Nu este necesara aprobarea Comisiei Europene; Transmiterea la contractant, pentru semnare, a celor cinci exemplare. Contractantul trebuie sa le semneze in maximum 30 de zile de la primire si sa returneze Autoritatii contractante patru exemplare, impreuna cu garantiile financiare prevazute in actul aditional; Dupa primirea celor patru exemplare semnate, Autoritatea contractanta pastreaza unul in arhiva, un exemplar se depune la serviciul de plati, un alt exemplar se transmite responsabilului deproiect, iar al patrulea exemplar il trimite la Serviciul de Achizitii publice al Agentiei SAPARD. Actul aditional trebuie sa fie datat. Acesta nu trebuie sa cuprinda servicii anterioare sau sa intre in vigoare inaintea datei la care a fost semnat de ambele parti. Partile sunt legate de actul aditional din momentul semnarii si de aici, importanta care trebuie acordata datei respective. Serviciul de Achizitii publice al AS verifica si avizeaza Actul aditional (Formular G3-ACP 3.23.1, Formular G3-ACP 3.23.2. si Anexa 7b-3). Pentru masurile 4.1 si 4.2 pentru care Agentia SAPARD este Autoritate Contractanta, Serviciul Achizitii publice al AS verifica si aproba actul aditional. Serviciul de Achiziii Publice al Ageniei SAPARD isi rezerva dreptul de a delega un observator fara drept de vot in Comisia de Evaluare pentru oricare procedura de licitatie

230

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 231 din 560 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

Serviciul de Achizitii Publice al Agentiei SAPARD transmite beneficiarului public de fonduri nerambursabile SAPARD, in termen de maximum 30 zile de la finalizarea procesului de licitatie si inainte de incepere derularii efective a proiectului, Fisa de avizare/ neavizare a procedurii de licitatie publica (Formularul G3-ACP 08). Beneficiarul public de fonduri nerambusabile SAPARD depune la BRIPS Fisa de avizare/ neavizare a procedurii de licitatie publica (Formularul G3-ACP 08) si Declaratia de esalonare a platilor. Ambele documente se depun la BRIPS, de beneficiarul public de fonduri nerambusabile SAPARD, in maximum 8 luni de la data semnarii contractului cu Agentia SAPARD. Serviciul de Achizitii Publice al Agentiei SAPARD trimite la BRIPS dosarul contractului de achizitii (inclusive proiectul tehnic). BRIPS trimite o copie a acestui dosar la Serviciile tehnice delegate ale MLPTL. Serviciile tehnice delegate ale MLPTL verifica pe teren conformitatea achizitiei cu prevederile din contract si proiectul tehnic.

231

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 232 din 561 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

Formular G3-ACP 3.1

Documentul va fi completat de catre Autoritatea contractanta

Nu este obligatoriu pentru procedura locala deschisa

ANUNT DE INTENTIE <Titlul contractului> <Localizare-Localitate/judet/regiune/tara> 11. Referinta publicatiei <Referinta publicatiei> 12. Procedura Deschisa locala 13. Programe <SAPARD> 14. Finantare <Linia bugetara/Acordul de cofinantare UE/Etc.> 15. Autoritatea contractanta <Beneficiarul public> <nume, adresa, telefon, fax> 16. Natura contractului <Lucrari> 17. Descrierea contractului <Maxim 5 randuri> 18. Numarul indicativ si denumirea loturilor <Dupa cum este cazul> 9. Bugetul maxim <In EURO sau ROL> 10. <Localizare <Localitate/judet/regiune/tara> 11. <Data intentionata pentru publicarea anuntului de participare> <va fi specificata> 12. Informatii suplimentare <Dupa cum este cazul> 13. Baze legale <Acordul Multianual de Finantare semnat intre Comisia Comunitatii Europene, in numele Comunitatii Europene si Romania, Sectiunea A, Articolul 14, paragraf 2.6 si Sectiunea B, Articolul 4, paragraf 2(e) si 2(k) > < SEC Manual cu instructiunile de adjudecare a contractelor pentru executarea de lucrari, achizitii bunuri si prestari servicii incheiate in scopuri de cooperare a Comunitatii cu tarile terte adoptat de Comisia Europeana pe 10 noiembrie 1999 >.

232

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 233 din 562 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

< Pentru regula de origine se va mentiona Protocolul nr.4 privind definirea notiunii de produse originare si metodele de cooperare administrativa/Codul vamal european>

Observatii : Trebuie sa existe o perioada de minim 30 de zile calendaristice intre publicarea anuntului de intentie si publicarea anuntului de participare corespunzator. Nici o cerere sau solicitare nu va fi trimisa in acest stadiu. Formular G3-ACP 3.2 Acest document va fi completat de Autoritatea Contractanta Obligatoriu de folosit pentru contractele 5 000 000 Euro ANUNT DE PARTICIPARE PENTRU CONTRACTELE DE LUCRARI <Titlul contractului> 20. Referinta publicarii <Codul de referinta pentru aceasta licitatie> 21. Procedura Internationala deschisa 22. Programul <SAPARD> 23. Finantare <Linia bugetara/Acordul de finantare UE/Etc.> 24. Autoritatea contractanta <Beneficiarul public><nume, adresa, telefon, fax> SPECIFICATIILE CONTRACTULUI Natura contractului <Lucrari> 25. Descrierea contractului <Recomandate maximum 10 randuri> 26. Numarul si titlul loturilor <Dupa cum este cazul> 27. Localizare < Localitate/judet/regiune/tara> CONDITII DE PARTICIPARE 28. Eligibilitate si reguli de origine Participarea este deschisa in conditii egale tuturor persoanelor fizice si juridice (participand fie individual sau in grup-consortiu- de ofertanti) din statele membre UE si din tarile mentionate in MAFA, Sectiunea A, Articulul 14, paragraful 2.7 (Vezi Formular G3-ACP 02)
233

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 234 din 563 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

29. Conditii de excludere. Ofertantii trebuie sa prezinte o declaratie cum ca nu se afla in nici una din situatiile listate in Sectiunea 5.3 din acest Manual de Instructiuni, Partea comuna, sau din Manualul de Instructiuni pentru Relatii Externe Contractuale (disponibil la urmatoarea adresa de internet :(http://europa.eu.int/comm/scr/iindex en.htm). 30. Numarul ofertelor Orice ofertant (inclusiv firmele care fac parte din acelasi grup legal, alti membrii ai aceluiasi consortiu si subcontractorii) trebuie sa prezinte <numai una/una sau mai multe>oferte pentru una sau mai multe loturi. Ofertele pentru parti ale unui lot nu vor fi luate in considerare. Orice ofertant poate declara in oferta sa ca ar putea oferi un discount, in cazul in care oferta sa este acceptata pentru mai mult de un lot. Ofertantii <pot/nu pot>sa prezinte o oferta cu o solutie varianta (alternativa), in completarea ofertei lor pentru lucrarile cerute in dosarul de licitatie. 31. Subcontractare Ofertantii < nu au voie sa subcontracteze/pot subcontracta (specificati procentajul%)> lucrari, bunuri, forta de munca si/sau materiale. 32. Garantia de participare Odata cu depunerea ofertelor ofertantii trebuie sa depuna si garantia de participare in Euro sauu Rol, in suma de <Suma va fi cuprinsa intre 1%-2% din bugetul disponibil pentru contract>. Aceasta garantie va fi returnata pentru ofertele necastigatoare, indata ce procedura de licitatie este incheiata si ofertantul castigator a semnat contractul cu toate partile. Aceasta garantie vor fi anulata daca ofertantul nu-si indeplineste toate obligatiile care sunt stabilite in oferta sa. 33. Garantia de buna executie Ofertantului castigator i se va cere sa furnizeze o garantie de buna executie de 10% din valoarea contractului in Rol, la momentul semnarii contractului. Aceasta, trebuie trimisa in 30 de zile dupa primirea de catre ofertant a contractului semnat de Autoritatea Contractanta. Daca ofertantul ales nu reuseste sa furnizeze o astfel de garntie in perioada prevazuta, contractul va fi anulat si se va intocmi un nou contract care va fi trimis urmatorului ofertant care a prezentat cea mai completa si avantajoasa oferta din punct de vedere economic. 34. Intalnirea de informare si/sau vizita pe teren FIE Nici o intalnire de informare nu este planificata SAU O intalnire<obligatorie /facultativa>de informare si/sau vizita pe teren vor fi tinute la <data, localizare, alte detalii contractuale care sa confirme participarea, vor fi specificate> 35. Valabilitatea ofertei Ofertele trebuie sa ramana valabile pentru o perioada de 90 de zile dupa termenul limita de depunere a ofertelor. CALENDARUL PREVIZIONAT 36. Perioada de incepere a lucrarilor <Vor fi specificate luna si anul>

234

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 235 din 564 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

37. Perioada previzionata de finalizare <Se va mentiona termenul de finalizare> CRITERIILE DE SELECTIE SI ADJUDECARE 38. Criteriile de selectie <Vor fi specificate. A se vedea conformitatea cu cerintele formale, grila de conformitate administrativa si grila de conformitate tehnica, formularele G3-ACP 3.18.1; 3.19.1 si 3.19.2> 39. Criteriile de adjudecare Pretul ofertei OFERTAREA 40. Cum se obtine dosarul de licitatie Dosarul de oferta este disponibil < specificati adresa > contra cost <specificati suma> euro/rol, care <include/exclude > taxele de expediere. Dosarul de licitatie este de asemenea disponibil la < specificati adrese suplimentare daca este cazul>. Ofertele trebuie sa fie prezentate folosind formularele standard de ofertare, incluse in dosarul de oferta, a caror formulare si instructiuni trebuie sa fie respectate cu strictete. Ofertantii care solicita intrebari referitoare la aceasta oferta, trebuie sa le trimita in scris <se insereaza email-ul propriu si adresa postala> (mentionand referinta la publicatia prezentata la punctul 1) cu cel putin 21 de zile inaintea datei limita de depunere a ofertelor. Autoritatea Contractanta trebuie sa raspunda la toate intrebarile ofertantilor cu cel putin 11 zile inainte de data depunerii ofertelor. 41. Data limita de depunere a ofertelor <Vor fi specificate anul, luna, ziua si ora>. Acestea trebuie sa fie la sfarsitul unei zile lucratoare si cu cel putin 60 de zile calendaristice dupa data aparitiei anuntului de participare <(de exemplu, 16:00 ora Europei Centrale/Romaniei pe <data>) Orice oferta primita dupa acest termen limita nu va fi luata in considerare. 42. Formularul de oferta si detalii de furnizat Ofertele se vor depune completand formularul tip ( Formular G3-ACP 3.7 inclus in dosarul de licitatie), al carui continut si instructiuni trebuie strict respectate. 43. Cum se depune o oferta Ofertele trebuie depuse : o Fie la un oficiu postal, cu confirmare de primire, <se va specifica adresa oficiului postal respectiv> o Fie depuse de o persoana oficiala din partea ofertantului, caz in care Autoritatea contractanta elibereaza un inscris de confirmare Titlul contractului <numar lot>si referinta publicarii anuntului de participare (vezi art.1 de mai sus) trebuie sa fie clar inscrise pe plicul cu oferta si trebuie mentionate pe toata corespondenta cu Autoritatea contractanta. Ofertele depuse prin alte mijloace (de exemplu prin fax sau e- mail) nu vor fi luate in considerare. 26. Deschiderea sesiunii de ofertare <Data si locul sesiunii de deschidere a ofertelor> 27. Bazele legale

235

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 236 din 565 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

<Acordul Multianual de Finantare semnat intre Comisia Comunitatii Europene, in numele Comunitatii Europene si Romania, Sectiunea A, Articolul 14, paragraf 2.6 si Sectiunea B, Articolul 4, paragraf 2(e) si 2(k) > < SEC Manual cu instructiunile de adjudecare a contractelor pentru executarea de lucrari, achizitii bunuri si prestari servicii incheiate in scopuri de cooperare a Comunitatii cu tarile terte adoptat de Comisia Europeana pe 10 noiembrie 1999 >. < Pentru regula de origine se va mentiona Protocolul nr.4 privind definirea notiunii de produse originare si metodele de cooperare administrativa/Codul vamal european>

Formular G3-ACP 3.3 Acest document va fi completat de Autoritatea Contractanta Va fi folosit obligatoriu pentru procedura locala deschisa Anuntul standard DE PARTICIPARE pentru procedura de licitatie locala deschisa

<Titlul Contractului> <Referirea publicatiei>

Autoritatea Contractanta <denumirea Autoritatii contractante> scoate la licitatie un contract de lucrari pentru <descrierea proiectului>, in <Localizare>, cu asistenta financiara din partea Programului SAPARD, cu cofinantare din partea Comunitatii Europene. Dosarul de licitatie este disponibil pentru consultare la < denumirea Autoritatii contractante, adresa + alte adrese daca este cazul>. Data limita pentru depunerea ofertelor este <ora si data termenului limita; acesta trebuie sa fie cu cel putin 60 de zile calendaristice dupa data aparitiei anuntului standard de participare pentru procedura locala deschisa >.

236

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 237 din 566 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

Formular G3-ACP 3.4 DOSARUL DE LICITATIE PENTRU CONTRACTELE DE LUCRARI CONTINUTUL DOSARULUI DE LICITATIE VOLUMUL 1 INSTRUCTIUNI PENTRU OFERTANTI INSTRUCTIUNI FORMULAR DE OFERTA SI ANEXE FORMULAR DE CONTRACT FORMULARE DE GARANTII CHESTIONARE VOLUMUL 2 CONDITII PENTRU CONTRACT CONDITII GENERALE CONDITII SPECIALE VOLUMUL 3 VOLUMUL 4 VOLUMUL 5 SPECIFICATII TEHNICE LISTA DE CANTITATI / PROGRAMAREA PRETURILOR DESCRIERE TEHNICA PLANSE

237

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 238 din 567 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

Formular G3-ACP 3.5

DOSAR DE CERERE DE OFERTA

pentru un contract de lucrari

INVITATIA CATRE OFERTANTI

[Antetul Autoritatii contractante] [Numele si adresa potentialului ofertant] Referinta publicatiei : < Locul si data>

Draga Domnule /Doamna, Subiectul : Anunt de participare de achizitii lucrari pentru < Denumirea proiectului> In baza prevederilor din anuntul de participare mai sus mentionat, va inaintam anexat urmatoarele documente care alcatuiesc dosarul de licitatie : VOLUMUL 1 INSTRUCTIUNI PENTRU OFERTANTI Sectiunea1 Instructiuni pentru ofertanti Sectiunea 2 Formularul de oferta si anexele la aceasta Sectiunea 3 Formularul pentru garantia de participare Sectiunea 4 Chestionare Formularul Informatii generale despre ofertant Formularul Structura organizatorica Formularul Imputernicire scrisa de reprezentare Formularul Identificarea financiara Formularele Calificari tehnice Programare cash-flow-urilor Sectiunea 5 Grilele de evaluare VOLUMUL 2 CONTRACTUL Sectiunea 1 Formularul de contract (draft) Sectiunea 2 Conditiile generale Sectiunea 3 Conditii speciale Sectiunea 4 Formular garantie de participare Sectiunea 5 Formular de plati in avans (daca este cazul) Sectiunea 6 Formular de retinere a garantiei (daca este cazul) VOLUMUL 3 SPECIFICATII TEHNICE VOLUMUL 4 DEVIZUL /LISTA CANTITATI VOLUMUL 5 DOCUMENTATIA DE PROIECTARE INCLUSIV DESENE (PLANSE) Daca Dv. doriti clarificari la dosarul de licitatie, Autoritatea contractanta trebuie sa le primeasca in scris cu cel putin 21 zile inaintea termenului limita de depunere a ofertelor. Autoritatea contractanta va raspunde la intrebarile ofertantilor cu cel putin 11 zile inaintea
238

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 239 din 568 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

termenului limita de depunere a ofertelor. Daca Autoritatea contractanta, fie din proprie initiativa sau ca raspuns la intrebarea unui ofertant, furnizeaza informatii suplimentare la dosarul de ofertare, aceasta le va trimite in scris tuturor ofertantilor in acelasi timp. Toate costurile pentru pregatirea si prezentarea ofertei vor fi suportate de ofertant. Pentru detalii complete privind procedurile de ofertare va rugam sa consultati Manualul de Instructiuni SAPARD G3- ACP- Partea comuna si Partea IV-Achizitii publice lucrari, care se constituie ca anexa la contractul de achizitii. Asteptam sa primim propunerea Dv. de oferta si garantia de participare pana la <data si ora termenului limita de depunere a acestora> la <adresa> Cu stima, Nume si prenume Semnatura Stampila Formular G3-ACP 3.6 INSTRUCTIUNI PENTRU OFERTANTI Denumire proiect: [..............................................................................] DISPOZITII PRELIMINARE Depunandu-si oferta, ofertantul accepta in totalitate, fara restrictie, Conditiile generale si Conditiile speciale din contract, inclusiv orice act aditional care guverneaza acest contract, ca fiind singura baza a procedurii de licitatie, oricare ar fi propriile sale conditii de vanzare la care el declara ca renunta. Ofertantii trebuie sa examineze cu atentie toate instructiunile, formularele, termenii si specificatiile tehnice continute in dosarul de licitatie si sa se conformeze lor. Orice abatere, privind timpul prescris, informatiile sau documentatia, ca si orice prezentare de oferte care nu corespund in mod substantial exigentelor dosarului de licitatie, poate conduce la respingerea ofertei. 1 PREVEDERI GENERALE 1.1 Ofertantii trebuie sa depuna oferte pentru intregul volum de lucrari asa cum se cere in dosarul de licitatie. Nu se accepta oferte pentru loturi partiale. 1.2 In conformitate cu Reglementarile UE de licitatie nu se acorda nici-o preferinta pentru ofertantii locali. 1.3 Ofertantul va suporta toate costurile aferente pregatirii si depunerii ofertei. Autoritatea contractanta in nici-un caz nu va fi responsabila sau obligata sa suporte aceste costuri, in afara de cele aferente procesului de licitatie. 2 SURSA FONDURILOR 2.1 Proiectul este cofinantat de UE in acord cu programul SAPARD. 2.2 Beneficiarul de fonduri nerambursabile SAPARD este [denumirea beneficiarului public] si actioneaza ca Autoritate contractanta in aceasta licitatie. 3 CRITERII DE ELIGIBILITATE 3.1 Participarea la licitatie este deschisa in termeni egali pentru toate persoanele fizice si juridice din statele membre UE si tarile mentionate in MAFA, Sectiunea A, Articolul 14, paragraful 2.7 (Vezi Formular G3-ACP 02 din manual-Partea comuna). Toate lucrarile, bunurile si serviciile trebuie sa provina din una sau mai multe astfel de tari. 3.2 Aceste criterii se refera la toate statele amintite si la toate entitatile legale, companii sau parteneri, constituite sub si guvernate de legea civila, comerciala sau publica a oricaruia dintre

239

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 240 din 569 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

statele mentionate si avand sediul legal, administratia centrala sau principalul loc de afaceri in unul din aceste state. Activitatea entitatilor legale, companiilor sau parteneriatelor, in cazul in care ele nu ar avea decat sediu statutar, trebuie sa prezinte o legatura efectiva si continua cu economia unuia din aceste state. 3.3 Ofertantii trebuie sa certifice ca indeplinesc aceste conditii si sa probeze eligibilitatea lor printr-un document, datat cu cel putin 180 zile anterior termenului limita de depunere a ofertelor, intocmit in concordanta cu legislatia nationala proprie, sau copii legalizate a documentelor originale care atesta constituirea si/sau statutul legal si stabilesc locul de inregistrare si/sau sediul legal si ,daca este altfel, sediul administratiei centrale. Autoritatea contractanta poate accepta si alte documente legale care indeplinesc aceste conditii. 3.4 Nu sunt eligibile sa participe la licitatie sau sa li se acorde contracte persoanelor fizice si juridice care: j) sunt insolvabile, in stare de faliment sau lichidare, au afacerile administrate de un judecator sindic, sunt in incetare de plati si au intrat intr-un aranjament cu creditorii (reesalonare plati), au suspendate activitatile comerciale sau sunt in situatii similare decurgand (prevazute) din legislatia nationala sau reglementari; k) fac obiectul unei actiuni in justitie (proceduri legale) pentru situatiile prevazute la litera (a) respectiv declararea starii de faliment, lichidare, administrare de un judecator sindic, pentru un acord cu creditorii sau orice alta situatie similara prevazuta de legislatia nationala sau reglementari; l) au fost declarate vinovate de o infractiune privind conduita profesionala printr-o actiune judecatoreasca care are putere de res judicata (actiune judecatoreasca definitiva si irevocabila); m) au comis o grava greseala in materie profesionala dovedita prin orice mijloace probante pe care Autoritatea contractanta le poate aduce in acest sens; n) nu si-au indeplinit obligatiile de plata exigibile a taxelor si impozitelor conform prevederilor legale ale tarii unde isi are domiciliul; o) nu si-au indeplinit obligatiile de plata exigibile a contribuitiei pentru asigurarile sociale de stat in concordanta cu prevederile legale ale tarii in care isi are domiciliul; p) sunt vinovate de prezentarea denaturata a informatiilor solicitate de Autoritatea contractanta, ca o conditie de participare la invitatia de ofertare sau contract; q) nu si-a indeplinit obligatiile asumate printr-un alt contract de achizitie publica (in sensul ca au produs insuccesul acestuia) avut cu aceeasi Autoritate contractanta sau in alt contract finantat din fonduri comunitare; r) se afla in una din situatiile care prevad excluderea conform clauzelor de etica ( vezi sectiunea 11 Volumul 1 Partea comuna) in legatura cu oferta si contractul. 3.4 Ofertantii trebuie sa certifice in baza unei declaratii pe propria raspundere, semnate, ca nu intra sub incidenta situatiilor prezentate la punctele a), b), c), d), e), f), g), h) si i) de la punctul 3.5 Criteriile de eligibilitate prezentate la punctele 3.1-3.4 se aplica de asemenea, tuturor partenerilor din societati mixte/ consortii, subcontractantilor si furnizorilor. In plus fata de propriile documente si certificate de asemenea, ofertantii trebuie sa depuna documentele si certificatele mentionate la punctele 3.1-3.4 pentru : o fiecare partener din societatea mixta/consortiu ; o fiecare subcontractant care executa mai mult de 10% din volumul total de lucrari ; o subcontractantii si furnizorii trebuie sa satisfaca cerintele de eligibilitate specificate la pct. 3.1 si 3.2. 3.6 Toate materialele, echipamentele si serviciile furnizate trebuie sa provina din Statele membre ale Uniunii Europene si tarile beneficiare SAPARD mentionate in MAFA, Sectiunea A, Articolul 14, Paragraful 2.7- vezi si formularul G3-ACP 02 din Manual- Partea comuna [indicati Statul, grupul de State]. Originea marfurilor trebuie determinata conform Protocolului nr.4 privind definirea notiunii de Poduse originare si metodele de cooperare

240

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 241 din 570 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

administrativa/Codul vamal european. In acest sens ofertantii trebuie sa certifice printr-o declaratie pe proprie raspundere ca respecta regula de origine. 4 INFORMATII/DOCUMENTE FURNIZATE DE OFERTANT 4.1 Toti ofertantii trebuie sa furnizeze in oferta lor urmatoarele informatii/documente: 4.1.1 Copii a documentelor privind structura organizatorica, statutul legal si locul de inregistrare si o imputernicirea scrisa de semnatura pentru oferta si toate documentatiile necesare. Aceste documente se vor furniza conform formularelor prezentate in Volumul 1, Sectiunea 4 a manualului, respectiv: informatii generale despre ofertant (Formularul G3-ACP 3.9.1) structura organizatorica (Formularul G3-ACP 3.9.2) ; Imputernicire scrisa de semnatura (Formularul G3-ACP 3.9.3) . 4.1.2 Evidenta necesara din care sa rezulte bunurile generatoare de lichiditati si facilitatile de a accesa credite pentru contractul in cauza, confirmate printr-o declaratie financiara privind volumul de lucrari efectuate in ultimii 3 ani. Acesta evidenta se va furniza conform formularului 3.9.4-Declaratie financiara, prezentat in volumul I, Sectiunea 4. 4.1.3 Proiectiile financiare pe urmatorii 2 ani intocmite conform formularului 3.9..4Declaratie financiara, prezentat in volumul I, Sectiunea 4. 4.1.4 Identificarea financiara conform formularului G3-ACP 3.9.5-Volumul 1, Sectiunea 4. 4.1.5 Informatii privind calificarea tehnica a ofertantilor. Aceste informatii vor include : o prezentare a numarului de personal conform formularului G3-ACP 3.9.6.1 ; o lista cu personalul implicat in realizarea contractului, inclusiv CV-urile personalului cheie (conducator). In mod special vor fi luati in considerare responsabilul de proiect, seful de santier, sefii de echipa, altii (formularele G3-ACP 3.9.6.1). o lista cu echipamentul existent si necesar pentru realizarea contractului, din care sa rezulte abilitatea ofertantului de a finaliza la termen lucrarile. Se va indica daca echipamentul respectiv este propriu, inchiriat sau este al unui subcontractant (formularul G3-ACP 3.9.6.2). programul de lucru cu descrierea pe scurt a principalelor activitati (formularul G3-ACP 3.9.6.3) si graficul de executie a acestora (ordinea si perioadele de executie). Ofertantul va lua nota de conditiile climatice predominante si organizarea de santier necesara. In plus va depune tehnologia, insotita acolo unde este cazul de desene, prin care se prezinta metodele de realizare a contractului. De asemenea, se vor indica numarul, tipul si capacitatea echipamentului, precum si forta de munca propusa pentru realizarea contractului ; programul de lucru cu mentionarea termenelor si sarcinilor de realizare a contractului (formularul G3-ACP 3.9.6.3); date privind subcontractantii si procentul de lucrari subcontractate (formularul G3-ACP 3.9.6.3); o evidenta din care sa rezulte experienta relevanta in executarea de contracte de lucrari similare, cu precizarea volumului si valorii acestor contracte, precum si contracte in curs de derulare (formularul G3-ACP 3.9.6.4). Se va mentiona experienta avuta ca prim-constructor pentru ...(numar de proiecte) de aceiasi natura si complexitate comparativ cu lucrarile ofertate in decursul ultimilor ...(numar de ani); informatii referitoare sediul administrativ si de lucru, daca este cazul; descrierea sistemului de asigurare a calitatii folosit (formularul G3-ACP 4.6.7); daca este cazul, informatii despre societati mixte (formularul 3.9.6.5); detalii despre litigiile avute in ultimii (X) ani (formularul G3-ACP 3.9.6.6); detalii despre asigurarea de locuinte si alte facilitati ce trebuie furnizate de responsabilul de proiect (formularul G3-ACP 3.9.6.9); alte informatii.

241

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 242 din 571 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

4.2 In dorinta de a fi eligibili pentru adjudecarea contractului ofertantii trebuie sa furnizeze documentele si informatiile necesare indeplinirii minimului de criterii de calificare, conform celor prezentate la pct. 4.1 de mai sus. Criteriile minime de calificare pentru fiecare ofertant cuprind: firma inregistrata sau persoana fizica specializata pentru executarea unor astfel de lucrari ; [in cazul societatilor mixte se va specifica una din urmatoarele posibilitati : a) cel putin un membru :...(aceiasi cerinta ca mai jos), sau b) cel putin un membru : :...(aceiasi cerinta ca mai jos) si toti ceilalti membrii impreuna :...(a se specifica :cel putin ....proiecte dintr-un numar total de ....), sau c) toti membrii impreuna :...( a se specifica : cel putin ....proiecte dintr-un numar total de ....), sau d) orice alt criteriu adaptat cerintelor proiectului. A se avea in vedere ca societatea mixta in intregul sau trebuie sa indeplineasca minimum de specialitati cerute mai jos. e) [Cifra de afaceri medie in ultimii X an iva fi de cel putin................Euro sau Rol] f) [Daca este un singur ofertant( adica el poate avea subcontractanti, dar el nu este partener intr-o societate mixta/consortium in scopul ofertei) el trebuie sa realizeze cu mijloace proprii cel putin 70% din valoarea contractului de lucrari, adica trebuie sa aiba echipamente, materiale si resursele financiare si umane necesare realizarii acestui procentaj] g) [Daca este un singur ofertant el de asemenea, trebuie sa aiba acces la credite si alte facilitati financiare adecvate asigurarii cash-flow-ului pe durata executarii contractului. In orice caz suma luata ca credit trebuie sa depasesca........Euro sau /Euro/Rol] h) [Daca el este partener conducator in cadrul sociatatii mixte/ consortiului el trebuie sa aiba abilitatea de a realiza cel putin 50% din valoarea contractului cu propriile mijloace] i) [Daca el este partener in cadrul sociatatii mixte/ consortiului el trebuie sa realizeze cel putin 10% din valoarea contractului de lucrari cu mijloace proprii] j) [ El trebuie sa fi realizat cel putin X proiecte de aceiasi natura/valoare/ complexitate in ultimii X ani. Autoritatea contractanta isi rezerva dreptul sa ceara copii a documentelor de receptie pentru obiectivele respective] k) Toate persoanele cheie trebuie sa aiba cel putin X ani experienta adecvata si sa probeze calificarile necesare pentru realizarea de lucrari in proiecte similare] 4.3 Ofertele depuse de companii care sunt parteneri la doua sau mai multe firme ce alcatuiesc o societate mixta / consortium trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: o Oferta trebuie sa cuprinda toate informatiile solicitate la pct. 4.1 pentru fiecare partener din cadrul societatii mixte/ consortiului precum si datele rezumative de executie a lucrarilor de catre ofertant. o Oferta trebuie sa fie semnata intr-un mod care obliga legal toti partenerii. o Unul din parteneri trebuie numit ca partener conducator responsabil de contract si aceasta numire trebuie sa fie confirmata printr-o imputerniciure scrisa semnata de fiecare partener in parte. o Oferta trebuie sa includa un acord preliminar sau o scrisoare de intentie care sa statueze ca toti partenerii sunt responsabili in mod legal, uniti si individual, pentru realizarea contractului, ca partenerul conducator va fi autorizat sa primeasca si sa transmita instructiuni in numele fiecaruia si tuturor partenerilor, si ca realizarea contractului, incluzand platile, vor fi in responsabilitatea partenerului conducator. o Toti partenerii din cadrul societatii mixte/consortiului trebuie sa ramana in aceasta forma asociativa pe toata durata de realizare a contractului. 5. NUMAI O SINGURA OFERTA PENTRU UN OFERTANT 5.1 Un ofertant poate participa, pentru acelasi contract, cu o singura oferta, fie in mod individual sau ca partener al societatii mixte/ consortiului. Depunerea sau participarea cu mai

242

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 243 din 572 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

mult de o oferta de catre un singur ofertant pentru acelasi contract va conduce la descalificarea ofertelor respective. Aceiasi companie poate participa numai ca subcontractant la diferite oferte, daca acest lucru este justificat de specificitatile pietii. 6. CHELTUIELI CU OFERTA 6.1 Toate costurile asociate pregatirii si depunerii ofertei apartin in exclusivitate ofertantului. 6.2 Autoritatea contractanta nu va fi responsabila sa plateasca cheltuielile sau pierderile de orice fel care rezulta urmare vizitei pe teren sau a altor aspecte legate de oferta. 7. INSPECTIA PE TEREN 7.1 Ofertantul este [sfatuit/obligat] sa viziteze si sa inspecteze locul viitorului santier de lucrari si imprejurimile acestuia in scopul evaluarii, din punctul sau de vedere, a cheltuielilor, riscurilor si a tuturor datelor necesare pregatirii ofertei sale si semnarii contractului de lucrari. 7.2 O intalnire de clarificari si/sau o vizita pe teren [va/nu va ] fi organizata de catre Autoritatea contractanta, asa cum se mentioneaza in anuntul de participare la licitatie. 7.3 Toti ofertantii vor confirma in scris primirea proceselor verbale incheiate la intalnirea de clarificari si/sau vizita pe teren in max. 3 zile si le vor include in oferta lor. 8. DOCUMENTELE OFERTEI 8.1 Oferta va cuprinde urmatoarele documente redactate in acord cu amendamentele prevazute la pct. 10: VOLUMUL 1- Instructiuni pentru ofertanti VOLUMUL 2- Contractul VOLUMUL 3- Specificatiile tehnice VOLUMUL 4- Devizul de pret/Devizul de lucrari VOLUMUL 5- Desene (planse) 8.2 Ofertantii sunt singurii responsabili de intocmirea corecta a documentelor din oferta incluzand documentele de proiectare necesare pentru inspectie, orice adendum la documentele ofertei emise pe perioada licitatiei si pentru obtinerea de informatii de incredere in legatura cu conditiile si obligatiile care pot afecta natura si valoarea ofertei sau executia lucrarilor. In situatia in care ofertantul va castiga , nici-o modificare a sumei din oferta nu va fi permisa din motive de erori sau omisiuni de la obligatiile descrise mai sus. 8.3 Ofertantul trebuie sa furnizeze toate documentele prevazute in dosarul de licitatie. Toate acesta documente, fara exceptie, vor fi intocmite in stricta concordanta cu conditiile si prevederile continute in documentele din dosarul de licitatie si fara modificari din partea ofertantului. Ofertele care nu corespund cerintelor pervazute in dosarul de licitatie vor fi respinse. 9 EXPLICATII PRIVIND DOCUMENTELE OFERTEI 9.1 Ofertantii pot depune intrebari in scris in termen de cel putin 21 zile inaitea termenului limita de depunere a ofertelor. Autoritatea contractanta trebuie sa raspunda tuturor ofertantilor cu cel putin 11zile inaitea termenului limita de depunere a ofertelor. 9.2 Copii a raspunsurilor scrise se vor trimite tuturor ofertantilor. Acestia trebuie sa confirme in scris primirea lor in termen de 3 zile. 10 AMENDAMENTE LA DOCUMENTELE OFERTEI 10.1 Autoritatea contractanta poate imbunatati documentele dosarului de licitatie prin publicarea unui addendum cu cel putin 11 zile inaitea termenului limita de depunere a ofertelor. 10.2 Fiecare addendum publicat se va constitui ca parte la documentele dosarului de licitatie si va fi trimis in scris tuturor ofertantilor. Ofertantii vor confirma in scris primirea

243

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 244 din 573 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

addendumului respectiv in termen de trei zile, vor semna fiecare pagina si-l vor atasa la dosarul de licitatie. 10.3 Autoritatea contractanta poate, daca este necesar si in concordanta cu prevederile de la pct. 22, extinde termenul limita de depunere a ofertelor pentru a da ofertantilor timp suficient pentru a lua in calcul pervederil din addendum, la pregatirea dosarului de licitatie,. 11 FORTA DE MUNCA 11.1 O atentie deosebita se va acorda conditiilor privind forta de munca si in mod obligatoriu asupra concordantei acesteia cu reglementarile, regulilor si instructiunilor referitoare la conditiile de munca pentru fiecare categorie de lucratori. 12 LEGISLATIE 12.1 Prin depunerea ofertelor lor, ofertantii se considera familiarizati si ca si-au insusit legislatia din Romania care in orice mod poate afecta sau aplica operatiile si activitatile care fac obiectul ofertei si ulterior a contractului. 12.2 In special, ei trebuie sa se conformeze [daca este necesar specificati cele mai relevante reglemantari din legislatie] 13 LIMBA DE REDACTARE A OFERTELOR 13.1 Oferta si toate documentele ei, precum si corespondenta dintre ofertant si Autoritatea contractanta vor fi redactate in limba romana. 13.2 Documentele furnizate de ofertant pot fi redactate intr-o alta limba insa insotite de o traducere autorizata in limba romana. Traducerea in limba romana va prevala in orice situatie. 14 CONTINUTUL SI PREZENTAREA OFERTEI
14.1 Ofertele trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

14.1.1 Fiecare oferta va fi prezentata intr-un exemplar original unic, cu mentiunea original si (...) copii semnate le fel ca si originalul si purtand mentiunea copie. 14.1.2 Fiecare oferta va ajunge la (denumirea autoritatii contractante), inainte de (data limita de depunere), prin scrisoare recomandata cu aviz de primire sau predata de comisionar contra recipisa de primire semnata de [...] sau reprezentantul sau []. 14.1.3 Fiecare oferta, anexele sale precum si toate actele justificative aferente vor fi prezentate in plic inchis pe care se vor mentiona numai: a) adresa Autoritatii contractante; b) referinta la cererea de oferte; c) eventual numarul lotului (loturilor) prevazut(e) in oferta, daca este cazul; d) mentiunea A nu se deschide inainte de sedinta de deschidere a ofertelor redactata in limba dosarului de licitatie ; e) numele ofertantului. 14.2 Unde lucrarile sunt divizate pe loturi ofertantul poate depune o oferta pentru [numai unul], [loturile nr......], [cateva loturi], [toate loturile]. fiecare lot constituie un contract separat si cantitatile prevazute pentru diferite loturi vor fi indivizibile. Ofertantul poate sa oferteze intreaga cantitate sau numai cantitatile indicate pe fiecare lot. In nici-un caz nu vor fi luate in considerare ofertele pentru parti de cantitati (parti de lot). [Un ofertant poate include in oferta sa intregul discaunt acordat pentru cateva sau toate loturile pe care le-a depus .Discauntul va fi clar indicat pentru fiecare lot astfel incat sa poata fi anuntat in sesiunea de deschidere a ofertelor]. [Daca lucrarile nu sunt divizate pe loturi, oferta trebuie sa se refere la intreaga cantitate indicata]. Contractul va fi adjudecat lot cu lot, insa Autoritatea contractanta va alege cea mai favorabila solutie dintre toate tinand seama de discauntul acordat.

244

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 245 din 574 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

14.3

Oferta trebuie sa contina urmatoarele documente: Formularul de cerere de depunere a ofertei si anexele la acesta, conform modelelor din Volumul 1, Sectiunea 2 (Formular G3-ACP 3.7); Garantia de participare, conform modelelor din Volumul 1, Sectiunea 3 (Formular G3-ACP 3.8); Certificatele si declaratiile de eligibilitate, pervazute la pct. 3.3 ; 3.5 si 3.6 ; Documentatia solicitata in Chestionarele din Volumul 1, Sectiunea 4- Documentele ofertei, inclusiv toate formularele atasate(Formulare G3-ACP 3.9); Structura devizului de lucrari, conform formularelor G3-ACP 3.15 si 3.16 din Volumul 4 ; Adendum conform formularului G3-ACP 07 (daca este cazul) Certificatul (Raportul) vizitei pe teren, daca este cazul ; Resursele financiare conform formularului G3-ACP3.9.5 ; Cash-flow-urile Toate celelalte documente prevazute in Art. 4. 14.4 Toate documentele mentionate la paragraful 14 de mai sus vor fi semnate pe paginile relevante ale acestora. 15 PRETUL OFERTEI 15.1 Pretul ofertei va acoperi intregul volum de lucrari conform documentelor din dosarul de licitatie. 15.2 Ofertantii vor furniza devizul de lucrari cu structura costurilor exprimata in Rol. 15.3 Ofertantii vor cota toate componentele devizului exclusiv taxele si taxele vamale. Orice articol fara pret nu va fi platit si nu va fi considerat inclus in alte preturi unitare din lista cu cantitati. 15.4 Ofertantii vor cota separat taxele fiscale si taxele vamale de import, in Rol. 15.5 Daca un ofertant a prevazut discaunt in oferta sa, acesta trebuie clar specificat in devizul de lucrari din Volumul 4 si formularul de depunere a ofertei ( Formular G3-ACP 3.7). Discauntul va fi cotat asupra intregului volum de lucrari, exclusiv taxe. 15.6 Daca ofertantul ofera discaunt, fiecare plata intermediara (orice plata inaintea platii finale) va include un discaunt calculat pe aceiasi baza ca cel din oferta. 16 MONEDA FOLOSITA SI PLATA 16.1 Moneda folosita in oferta va fi Euro sau moneda nationala (ROL). Toate sumele din devizul de lucrari, chestionare si alte documente vor fi exprimate in Rol cu exceptia declaratiilor originale bancilor si a celor financiare anuale. 16.2 Platile vor fi facute numai la cererea contractantului si dupa aceptarea lor de catre Autoritatea contractanta. Procedurile de plata vor urma una din optiunile prezentate in Art.43 din Conditiile generale la contract. 16.3 Toata corespondenta privind platile incluzand facturile, certificatele pentru plati intermediare si finale vor fi trimise Autoritatii contractante in limba romana. !7 PERIOADA DE VALABILITATE A OFERTELOR 17.1 Ofertele raman valabile timp de 90 de zile dupa data limita de depunerere a acestora, respectiv pana la [.../.../........], data indicata in invitatia de ofertare sau asa cum este modificata conform punctului 10.3 si/sau 22. Orice oferta valabila pentru o perioada mai scurta va fi respinsa. 17.2 In cazuri exceptionale si inainte de expirarea perioadei initiale de valabilitate prevazuta mai sus, Autoritatea contractanta/ Responsabilul de proiect poate cere ofertantilor o prelungire determinata a acestei perioade care insa nu va putea depasi 40 zile. Astfel de solicitari si raspunsurile la acestea (privind prelungirea perioadei de valabilitate a ofertelor) se

245

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 246 din 575 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

vor face in scris. Un ofertant poate refuza o astfel de cerere caz in care nu-si va pierde garantia de participare. Ofertantii care accepta aceasta cerere nu sunt autorizati sa-si modifice oferta. De asemenea, ofertantii care au acceptat prelungirea perioadei de valabilitate a ofertelor au acceptat in mod automat si prelungirea valabilitatii garantiei de participare. 17.3 Ofertantul castigator in urma aplicarii procedurii de licitatie ramane angajat de oferta sa o perioada de 60 de zile incepand cu data de primire a notificarii prin care este informat ca oferta sa a iesit castigatoare. 18 GARANTII DE OFERTARE 18.1 Ofertantul trebuie sa depuna, ca parte a ofertei sale, o garantie de participare conform formularului G3-ACP 3.8 sau intr-o alta forma acceptata de Autoritatea contractanta, dar care sa indeplineasca cerintele acesteia. Garantia de participare va fi in suma de nu mai putin [valoarea indicata in anuntul de participare,1-2% din valoarea contractului]si trebuie inclusa in oferta originala. 18.2 Garantie de participare va fi furnizata sub forma unei garantii bancare, fila CEC, garantie eliberata de o societate de asigurari sau de garantare, scrisoare de credit irevocabila intocmita de Autoritatea contractanta. Daca garantia de participare va fi furnizata sub forma unei garantii bancare, fila CEC, garantie eliberata de o societate de asigurari sau de garantare, scrisoare de credit irevocabil , acestea vor fi eliberate de o banca sau companii de garantare sau asigurari conform criteriilor de eligibilitate aplicabile pentru acordarea contractului. 18.3 Garantia de participare va fi valabila nu mai putin de 90 zile de la termenul limita de depunere a ofertelor si va fi depusa in contul Autoritatii contractante. In cazuri exceptionale , inainte ca perioada de valabilitate sa expire, Autoritatea contractanta poate solicita ofertantilor extinderea acesteia cu un numar de zile care nu poate depasi 40. 18.4 Autoritatea contractanta va respinge orice oferta pentru care nu s-a depus garantia de participare intr-o forma acceptabila. 18.5 Garantie de participare depusa de ofertantii necastigatori va fi returnata cat de curand posibil si in nici-un caz mai tarziu de 30 zile dupa expirarea perioadei de valabilitate, asa cum se prevede la pct. 18.3 de mai sus. 18.6 Garantia de participare depusa de ofertantul castigator trebuie mentinuta inca 60 zile de la data anuntarii adjudecarii. Aceasta va fi eliberata dupa semnarea contractului de catre ofertantul castigator. 19. VARIANTE ALTERNATIVE !9.1 Ofertantii isi vor depune oferta in conformitate cu cerintele prevazute in Dosarul de licitatie. Daca in invitatia de ofertare s-a prevazut posibilitatea depunerii de variante alternative, atunci Conditiile Speciale trebuie sa mentioneze obiectul, limitele si conditile de baza care se aplica acestora. Daca un ofertant doreste sa depuna variante alternative, poate sa o faca. Pentru ofertantul care depune si varianta alternativa, Autoritatea Contractanta va lua in considerare aceasta varianta numai daca are pretul mai mic fata de oferta originala conforma, ambele trebuind sa fie conforme cu prevederile din Dosarul de licitatie. 19.2 Solutiile alternative nu pot face derogari de la cerintele prevazute in dosarul de licitatie. Astfel de variante trebuie sa dea toate detaliile necesare pentru evaluarea lor completa, incluzand desene, calculatii de proiectare, specificatii tehnice, defalcarea preturile in deviz si metodele de constructie propuse. Varianta alternativa va cuprinde : o oferta individuala pentru fiecare solutie alternativa; o demonstrare a beneficiului suplimentar adus de solutia alternativa fata de oferta de baza, incluzand justificarea cuantificata a avantajelor economice si /sau tehnice; un proiect de amendamente la prevederile tehnice din Conditiile speciale, cerute de varianta alternativa;

246

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 247 din 576 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

desenele si specificatiile prevazute in oferta originala care nu au fost afectate in varianta alternativa ; desenele si specificatiile prevazute in oferta originala care au fost afectate in varianta alternativa; o nota tehnica justificativa asupra conceptiei avuta in vedere la elaborarea variantei alternative si, daca este cazul, desene si calculatii. 19.3 Cotatiile si preturile inserate in devizul ofertei se vor baza pe detaliile specificate in dosarul de licitatie, iar ofertantul va mentiona clar in varianta propusa adaugirile sau deductiile facute pentru fiecare din cotatiile si preturile relevante, daca varianta propusa, pentru astfel de detalii de constructie va fi acceptata si aprobata de Autoritatea Contractanta. Pentru contractele suma globala ofertantul va include si o motivatia pe articole pentru toate preturile modificate in varianta alternativa. Pentru contractele pret unitar, ofertantul va include lista cantitatilor, asa cum a fost ea modificata in varianta alternativa . 20. PREGATIREA SI SEMNAREA OFERTELOR 20.1 .Ofertele vor cuprinde documentele mentionate la punctul 14 de mai sus.Fiecare oferta completa va fi elaborata intr-un original si (X) copii, in limba romana, marcate in mod clar original sau copie .In caz de divergenta originalul va prevala. 20.2. Originalul ofertei va fi redactat cu cerneala neradiabila si semnat de catre o persoana sau persoanele autorizate de ofertant pe baza unei imputerniciri scrise, depusa de ofertant conform formularului G3-ACP 3.9.3 din volumul 1, sectiunea 4, Dosar de licitatie. Persoana sau persoanele care semneaza oferta, vor parafa toate paginile in care s-au facut adaugiri sau amendamente, pe adaugirile sau amendamentele facute. Toate paginile vor fi numerotate consecutiv, manual, la masina de scris, calculator sau in orice alt mod, acceptat de Autoritatea Contractanta. 20.3 Oferta nu va cuprinde orice fel de schimbari si amendamente ci numai pe acelea care sunt in conformitate cu instructiunile elaborate de Autoritatea Contractanta sau ajustarile necesare si efectuate de ofertant la erorile sale. In acest caz, persoana care semneaza oferta va parafa amendamentele respective. 20.4. Oferta poate fi respinsa daca se face vreo modificare, adaugire sau stergere in documentele din dosarul de licitatie, care nu au fost prevazute in adendumul emis de Autoritatea Contractanta, sau in cazul in care documentele ofertei sunt incomplete sau impropriu completate. 21. SIGILAREA SI MARCAREA OFERTELOR 21.1 Ofertele vor fi trimise prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire sau prin inmanare directa sau curier, cu semnarea recipisei de primire de catre Autoritatea Contractanta. 21.2.Ofertantii vor pune originalul si toate copiile ofertelor lor, intr-un plic sau pachet sigilat. 21.3. Plicul va fi trimis la adresa Autoritatii Contractante mentionata in anuntul de participare la licitatie. 21.4. Daca plicul exterior nu este sigilat si marcat asa cum se prevede la punctul 21.3, Autoritatea Contractanta nu-si va asuma raspunderea pentru directionarea gresita sau deschiderea prematura a plicului cu oferta. 21.5. Variantele alternative, daca este cazul, vor fi depuse intr-un plic interior separat, pe care se va inscriptiona in mod clar varianta. 22. PRELUNGIREA TERMENULUI DE DEPUNERE A OFERTELOR 22.1.Autoritatea Contractanta poate, din proprie initiativa, sa prelungeasca termenul de depunere a ofertelor, prin emiterea unui adendum, conform cu punctul 1o de mai sus. Intr-

247

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 248 din 577 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

un astfel de caz, toate drepturile si obligatiile Autoritatii Contractante si ofertantilor, privind data initiala specificata in anuntul de participare vor fi aplicabile conform noii date. 23. OFERTE SOSITE CU INTARZIERE 23.1.Toate ofertele primite dupa termenul limita de depunere prevazut in anuntul de participare vor fi pastrate de Autoritea Contractanta. Garantia aferenta acestora va fi returnata ofertantilor la cerere. 23.2.Autoritatea Contractanta nu are nici o obligatie fata de ofertele sosite cu intarziere. Acestea vor fi respinse si nu vor fi admise la evaluare. 24. MODIFICAREA SI RETRAGEREA OFERTELOR 24.1. Ofertantii isi pot modifica sau retrage ofertele, pe baza unei notificari scrise, depuse anterior termenului limita. Nici-o oferta nu poate fi modificata dupa termenul limita de depunere a acestora.. 24.2. Orice notificare privind modificarea sau retragerea ofertei va fi intocmita, sigilata, parafata si depusa in conformitate cu prevederile de la punctul 21, iar plicul respectiv va fi inscriptionat, suplimentar, cu cuvintele modificare sau retragere . 24.3. Retragerea ofertei in perioada dintre termenul limita de depunere a ofertelor si data de expirare a valabilitatii acestora, va conduce la pierderea garantiei de participare, asa cum se prevede la punctul 18.6 25. DESCHIDEREA OFERTELOR 25.1 Ofertele vor fi deschise in sedinta publica la [data], [ora], [adresa], de catre o comisie numita in acest scop. Comisia de evaluare va intocmi un raport al sesiunii de deschidere. 25.2 La deschiderea licitatiei vor fi anuntate numele ofertantilor, preturile de ofertare, orice discaunt oferit, avizele scrise de modificare sau retragere, existenta garantiei de participare si orice alte informatii pe care Autoritatea contractanta/ Responsabilul de proiect le considera necesare. 25.3 Presedintele va deschide ofertele, inclusiv variantele alternative conforme, depuse in conformitate cu prevederile de la pct. 21 si 24. 25.4 Plicurile marcate Retrasa vor fi primele deschise si citite. Ofertele, inclusiv variantele alternative conforme, pentru care a fost depusa o notificare acceptabila de retragere conform pct. 24, nu vor fi deschise ci vor fi returnate ofertantului. 25.5 Presedintele Comisiei de evaluare va anunta in sedita publica preturile ofertei, totalul fiecarei oferte, orice reduceri, variante si retrageri de oferte, existenta garantiei de participare si alte detalii pe care Comisia de evaluare le considera importante. 25.6 In decursul analizei si evaluarii ofertelor nu vor fi luate in considerare reduceri sau modificari de preturi propuse de ofertanti. 25.7 Dupa deschiderea in sedinta publica a ofertelor si pana la semnarea contractului de catre Autoritatea contractanta si ofertantul castigator nu se va face nici-o comunicare de informatii privind examinarea, clarificarea, evaluarea sau compararea ofertelor sau a deciziilor privind acordarea contractului. 26. CARACTERUL SECRET AL PROCEDURII 26.1 Pana la anuntarea numelui ofertantului castigator nu se va face nici-o comunicare ofertantilor sau oricarei alte persoane neimplicate oficial in acest proces de licitatie referitor la informatii privind verificarea, explicarea, opinii si comparatii ale ofertelor sau recomandari privind acordarea contractelor. 26.2 Orice incercare din partea unui ofertant de a aborda direct un membru al Comisiei de evaluare/Autoritatii contractante in perioada evaluarii ofertelor se va constitui ca motiv intemeiat de descalificare a ofertei respectivului ofertant.

248

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 249 din 578 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

27. CLARIFICARI PRIVIND OFERTELE 27.1 Ofertele incomplete, conditionate, neeligibile, obscure sau care contin adaugirii improprii sau alte iregularitati vor fi respinse. 27.2 Comisia de evaluare poate, din proprie initiativa, solicita oricarui ofertant, sa clarifice orice aspect din oferta sa cand aceast lucru este necesar pentru verificarea si compararea ofertelor. 27.3 Astfel de solicitari, cat si raspunsurile la acestea se vor face in scris sau prin fax; nu se vor accepta propuneri de modificare sau incercare de a schimba pretul sau continutul ofertei cu exceptia corectarii erorilor aritmetice depistate de catre Comisia de evaluare, cu ocazia analizarii ofertelor conform pct. 30 de mai jos. VERIFICAREA OFERTELOR SI CONFORMITATEA LOR CU CERINTELE DOCUMENTELE DE LICITATIE 28.1 Inainte de a analiza efectiv ofertele, Comisia de evaluare va constata mai intai, daca fiecare oferta : a fost semnata corespunzator, are garantia de participare depusa, si continutul ei este conform cu cerintele stipulate in instructiunile pentru ofertanti. 28.2 O oferta conforma este aceea care corespunde cerintelor si specificatiilor descrise in documentele de licitatie, fara devieri sau rezerve esentiale. Devierile si rezervele esentiale includ pe cele care : influenteaza in vreun fel scopul, calitatea sau executarea lucrarilor , sau limiteaza drepturile Autoritatii contractante sau obligatiile ofertantului in cadrul contractului, intr-un mod neconform cu documentele de licitatie, sau care prin rectificare ar afecta in mod neloial pozitia concurentiala a altor ofertanti care prezinta oferte conforme. 28.3 Daca o oferta nu este conforma cu urmatoarele cerinte din dosarul de licitatie, aceasta va fi respinsa de care Comisia de evaluare in timpul verificarii conformitatii : [ se vor mentiona- daca este necesar] 29. EVALUAREA SI COMPARAREA OFERTELOR 29.1 Comisia de evaluare va analiza si compara numai acele oferte stabilite ca fiind conforme cu prevederile de la pct. 28 de mai sus. 29.2 Scopul procesului de evaluare a ofertelor este de a identifica pe acel ofertant care va permite Autoritatii contractante sa-si realizeze obiectivul in termen, in conditiile criteriilor tehnice si de calitate cerute si in cadrul bugetului alocat pentru lucrari. Evaluarea ofertelor va lua in considerare nu numai costul lucrarii dar si costul de functionare si resursele necesare (operare si intretinere usoara) in conformitate cu cerintele din Specifictiile tehnice. 29.3 Cele de mai sus vor fi avute in vedere in evaluarea modului in care o anumita oferta corespunde celor mai bune interese ale Autoritatii contractante. Autoritatea contractanta va analiza detaliat, toate informatiile furnizate de ofertant si isi va formula aprecierea pe baza expertizei tehnice, a sumei ofertei si, daca va fi necesar, pe baza valorii actuale a costurilor de functionare 29.4 Autoritatea contractanta isi rezerva dreptul de a solicita clarificari pentru oricare parte a ofertei, asa cum va considera necesar Comisia de evaluare, in vederea evaluarii ofertei. 29.5 Autoritatea contractanta isi rezerva dreptul de a intreprinde astfel de verificari a informatiilor prezentate de ofertant, asa cum va considera necesar Comisia de evaluare, in vederea evaluarii ofertei. 30. CORECTAREA ERORILOR 28

249

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 250 din 579 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

30.1 Comisia de evaluare va verifica ofertele conforme pentru depistarea eventualelor erori aritmetice. Erorile vor fi corectate de catre Comisia de evaluare dupa cum urmeaza : acolo unde exista o diferenta intre sumele in cifre si cele in litere, sumele in litere vor prevala ; exceptand contractele suma unica, acolo unde este o diferenta intre un pret unitar si suma totala rezultata din inmultirea pretului unitar cu cantitatea, va prevala pretul unitar cotat. 30.2 In cazul unei erori, Comisia de evaluare va ajusta suma mentionata in formularul de oferta si suma astfel ajustata va fi obligatorie pentru ofertant. Daca ofertantul nu accepta o astfel de ajustare, atunci oferta lui va fi respinsa iar garantia de participare forfetata. 30.3 Cand analizeaza oferta, Comisia de evaluare va stabili pretul final al ofertei dupa ajustarea pretului ofertei asa cum se prevede la pct. 30. 31 CRITERII DE ADJUDECARE 31.1 Comisia de evaluare va selecta ofertantul a carui oferta a fost considerata ca a indeplinit criteriile administrative si tehnice si a prezentat pretul cel mai mic. 32. DREPTUL AUTORITATII CONTRACTANTE DE A ACCEPTA ORICE OFERTA SI DE A RESPINGE UNA SAU TOATE OFERTELE 32.1 Autoritatea contractanta isi rezerva dreptul de a accepta sau respinge orice oferta si/sau anula intregul proces de licitatie si de a respinge toate ofertele. Ea poate face acest lucru oricand inaintea adjudecarii contractului fara nici-o obligatie fata de ofertanti. Autoritatea contractanta isi rezerva dreptul de a initia o noua licitatie. 32.2 Autoritatea contractanta isi rezerva dreptul de a incheia contractul cu ofertantul castigator numai in limita sumei alocate. 32.3 Daca suma licitata de ofertantul cel mai bine plasat, adica ofertantul care a depus oferta conforma tehnic si administrativ cu cel mai mic pret, depaseste bugetul alocat, atunci Autoritatea contractanta isi rezerva dreptul de negocia cu acel ofertant relevant in scopul fie al reducerii volumului de lucrari fie pentru revizuirea unor prevederi contractuale, care in final sa conduca la reducerea pretului ofertei in mod satisfacator pentru Autoritatea contractanta. Astfel de negocieri vor fi finalizate in (X) zile de la data primirii invitatiei de catre ofertant pentru negocierile respective. 33. NOTIFICAREA ADJUDECARII CONTRACTULUI, CLARIFICARI CONTRACTUALE 33.1 Inainte de expirarea perioadei de valabilitate a ofertei, Autoritatea contractanta va notifica in scris ofertantul castigator (Formularul G3-ACP 3.20), ca oferta sa a fost considerata cea mai favorabila si, daca este cazul, sa acorde atentie la erorile aritmetice care au fost corectate in decursul procesului de evaluare. 33.2 Notificarea va avea si rolul de invitatie pentru o intalnire de clarificari contractuale si, de aceea, aceasta trebuie sa listeze un numar de probleme ce vor constitui subiectul discutiei si pe care ofertantul castigator trebuie sa le pregateasca. Clarificarile se vor limita numai la acele probleme care nu au contribuit in mod substantial la selectarea celei mai avantajoase oferte. Concluziile acestei intalniri vor fi inscrise intr-un Memorandum la contract, ce va fi semnat de ambele parti, si care apoi va fi inclus in documentele contractului, reprezentand o parte componenta a acestuia. 33.3 Numai acordul de contract semnat va constitui o angajare oficiala a Autoritatii contractante; nici o activitate nu va putea incepe inainte ca contractul sa fi fost semnat de Autoritatea contractanta si ofertantul castigator. 33.4 Dupa ce contractul a fost semnat de catre ambele parti iar garantia de buna executie a fost depusa de catre ofertantul castigator, toate acestea in conformitate cu punctul 34 de mai jos, Autoritatea contractanta va notifica fara intarziere celorlalti ofertanti ca ofertele lor nu au

250

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 251 din 580 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

fost castigatoare (Formularul G3-ACP 3.21) si ca li se vor elibera garantiile lor de participare la licitatie. 34. SEMNRAREA CONTRACTULUI SI GARANTIA DE BUNA EXECUTIE 34.1.Ofertantului castigatior i se va solicita sa incheie contractul conform formularului G3 ACP 3.10 prevazut in Volumul 2, Sectiunea 1-Documente de licitatie, si sa depuna o garantie de buna executie in forma mentionata in Formularul G3- ACP 3.8 din Vol.2, Sectiunea 4Documente de licitatie; 34.2.Inainte de semnatrea contractului, ofertantului castigator i se va mai putea solicita sa depuna o reconfirmare a declaratiei financiare, ca parte a ofertei, conform formularului G3ACP 3.9.4. Aceasta declaratie va indica accesul sau la facilitati de credit suficiente pentru a asigura lichiditatile sale pe durata realizarii contractului. In cazul in care ofertantul nu va putea prezenta aceasta declaratie, oferta lui nu va mai fi luata in considerare, iar ofertantul a carui oferta a fost evaluata ca fiind a doua oferta cea mai avantajoasa, va putea fi invitat pentru contractare, si asa mai departe. 34.3. Dupa semnarea de catre ofertantul castigator: ofertantul castigator va deveni Contractant, iar contractul va intra in vigoare. 34.4 Daca ofertantul castigator nu va semna si nu va restitui contractul si nu va depune garantia de buna executie in termen de 3o zile dupa primirea notificarii, atunci Autoritatea contractanta poate considera ca s-a anulat acceptarea ofertei, fara drept de despagubiri sau remedieri din partea Autoritatii contractante, iar ofertantul castigator nu va avea nici o pretentie asupra Autoritatii contractante. 35 INCEPEREA LUCRARILOR 35.1.Urmare semnarii contractului de catre ambele parti, Autoritatea contractanta va emite, in scris, o Nota de incepere a lucrarilor , conform Articolului 31 din Conditiile Generale ale contractului, asa cum se specifica in Conditiile Speciale si in Anexele la oferte. 35.2 Contractantul va informa prin posta Autoritatea contractanta de primirea notificarii imediat in ziua urmatoare primirii acesteia. 36 CLAUZE ETICE 36.1 Orice tentativa a unui candidat sau ofertant de a obtine informatii confidentiale, de a intra in intelegeri nepermise cu concurentii sai sau de a influenta Comisia de evalure sau Autoritatea contractanta in cursul procesului de examinare, clarificare, evaluare si de comparare a ofertelor va conduce la respingerea candidaturii sau ofertei sale si poate antrena sanctiuni administrative. 36.2 Fara autorizarea prealabila in scris a Autoritatii contractante, nici-un Contractant si staful sau si orice alta societate cu care titularul este asociat sau in legatura, nu au autoritatea de a executa, chiar cu titlu accesoriu sau pe baza de subcontract, alte servicii, de a realiza lucrari sau de a livra bunuri pentru proiect. Aceasta interdictie este in egala masura aplicabila, eventual si celorlalte proiecte pentru care titularul, din motive de natura contractuala, ar putea sa se gaseasca in situatie de conflict de interese. 36.3 Cand isi prezinta candidatura sau oferta, candidatul sau ofertantul trebuie sa declare, pe de o parte, ca nu exista nici un conflict potential de interese, iar pe de alta parte ca nu exista nici o legatura speciala cu alti ofertanti sau alte parti implicate in proiect. Daca in timpul derularii contractului apare o astfel de situatie, titularul are obligatia sa informeze imediat Autoritatea contractanta 36.4. Titularul unui contract trebuie sa actioneze in orice imprejurare cu impartialitate si loialitate, in conformitate cu codul deontologic al profesiei sale. Nu va face declaratii publice privind proiectul sau serviciile fara aprobarea prealabila a Autoritatii contractante. Nu va angaja Autoritatea contractanta in nici un fel fara consimtamantul prealabil scris al acesteia

251

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 252 din 581 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

36.5 In timpul derularii contractului, Contractantul si personalul acestuia trebuie sa respecte drepturile omului si se va angaja sa nu lezeze sub aspect politic, cultural sau religios tara beneficiara. 36.6 Remunerarea Contractantului prevazuta in contract este singura remunerare acceptata ; Contractantul si personalul sau nu vor exercita nici o activitate si nu vor beneficia de nici un avantaj care sa contravina obligatiilor fata de Autoritatea contractanta. 36.7 Contractantul si personalul sau vor pastra secretul profesional atat pe toata durata contractului cat si dupa incheierea acestuia. Toate rapoartele primite sau intocmite de Contractant in timpul derularii contractului sunt confidentiale. 36.8 Utilizarea de catre partile contractante a oricaror rapoarte sau documente intocmite, primite sau trimise in cursul derularii contractului, este reglementata prin contract. 36.9 Contractantul va evita orice relatie susceptibila sa compromita independenta sa ori a personalului sau. Daca Contractantul isi pierde independenta, Autoritatea contractanta poate, oricare ar fi prejudiciul pe care l-ar suporta din acesta cauza, sa rezilieze contractul fara o notificare prealabila si fara ca Contractantul sa poata pretinde vreo despagubire de reziliere. 36.10 Comisia Europeana isi rezerva dreptul sa suspende sau sa anuleze finantarea proiectelor, daca practici de coruptie de orice natura au fost descoperite in etapele de atribuire sau de executie a contractului si daca Autoritatea contractanta nu ia toate masurile necesare pentru a remedia situatia. In sensul prezentei dispozitii, prin practica de coruptie se intelege orice propunere de a acorda sau a consimti acordarea unei pli ilicite, cadou, gratificatie sau comision, cu titlul de incitare sau recompensa pentru a indeplini sau nu actiuni avand legatura cu atribuirea contractului sau legate de contractul incheiat. 36.11 Orice oferta va fi respinsa si orice contract va fi anulat imediat ce va fi evident ca atribuirea contractului sau executia lui vor genera cheltuieli comerciale foarte mari (neuzuale). Aceste cheltuieli comerciale foarte mari se refera la orice comision care nu e mentionat in contractul principal sau care nu rezulta dintr-un contract legal care face referinta la contractul principal, orice comision care nu retribuie un serviciu legitim efectiv, orice comision varsat intr-un paradis fiscal sau unui beneficiar neidentificat in mod clar sau varsat unei societati avand toate aparentele unei societati de fatada. Contractantul se angajeaza sa furnizeze Comisiei Europene, la cererea acesteia, orice act justificativ privind conditiile de desfasurare a contractului. Comisia Europeana va putea efectua orice control al documentelor la fata locului, control pe care ll considera necesar pentru a strange probe referitoare la o prezumtie de cheltuieli comerciale foarte mari. 36.12 Titularii contractelor care se implica in finantarea unor cheltuieli comerciale foarte mari, in proiecte finantate de Comunitatea Europeana, se expun, in functie de gravitatea faptelor constatate, la rezilierea contractului si chiar la interzicerea definitiva de a mai participa la proiecte facand obiectul unor finantari comunitare. 36.13 Nerespectarea uneia sau mai multor clauze deontologice poate antrena excluderea candidatului, ofertantului (sau titularului) de la alte contracte comunitare si expunerea la anumite sanctiuni. 37. MODALITATI DE RECURS 37.1 Daca un ofertant se considera lezat de o eroare sau o iregularitate in cadrul unei proceduri de selectie sau de atribuire a contractului se adreseaza direct Autoritatii contractante, in termen de 30 de zile de la adjudecarea contractului, informand in acest sens si Agentia SAPARD. Autoritatea contractanta trebuie sa raspunda in termen de 90 de zile de la primirea plangerii. 37.2 Daca a fost informata despre o asemenea plangere, Agentia SAPARD face cunoscuta opinia sa Autoritatii contractante si cauta, pe cat posibil, o solutie amiabila.

252

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 253 din 582 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

37.3 In caz de esec, ofertantul poate recurge la procedurile stabilite conform legislatiei din Romania.

Formular G3-ACP 3.7 VOLUMUL 1 - SECTIUNEA 2 FORMULAR CERERE DE OFERTA PENTRU CONTRACT DE LUCRARI FINANTAT DE [..] PROIECT [Titlul si numarul ] INVITATIE DE OFERTARE Nr [..] [ Locul si data ] A: [Numele si adresa Autoritatii Contractante } 1 Prezentata de Numele ofertantului (ofertantilor) Nationalitate

Lider * Partener 2* Etc * *Adaugati /stergeti randurile suplimentare pentru parteneri, daca este cazul. Mentionam ca subcontractantul nu este considerat partener. Daca oferta este depusa de un ofertant individual numele acestuia se va trece la rubrica Lider, iar restul randurilor vor fi sterse. 2 PERSOANA DE CONTACT ( pentru aceasta cerere de oferta ) Nume Organizatie Adresa Telefon Fax e-mail

253

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 254 din 583 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

Noi, subsemnatii, declaram prin prezenta ca : 1 Am examinat si acceptam in totalitate continutul dosarului de licitatie nr............din data de.................... Prin prezenta, acceptam fara rezerva sau restrictii si in intregime prevederile acestuia. 2 Ne oferim sa executam, in conformitate cu termenii acestui dosar de licitatie, si in conditiile si perioada de timp stabilite, fara rezerve sau restrictii, urmatoarele lucrari: Lot nr [.]: [descrierea lucrarilor] Lot nr [.]: [descrierea lucrarilor] Lot nr [.]: [.] Lot nr [.]: [.] 3 Pretul ofertei noastre [exclusiv discountul descris la punctul 4,] este de: Lot nr 1: [..] Lot nr 2: [..] Lot nr 3: [..] 4 5 6 7 Noi acordam un discount de [%] [in eventualitatea ca loturile nr. .........vor fi adjudecate ]. Aceasta oferta este valabila pentru o perioada de [] zile de la data limita de depunere a ofertelor, adica pana la data de [] . Daca oferta noastra va fi acceptata, ne angajam sa depunem o garantie de buna executie de [..%] asa cum se cere prin articolul 13 din Conditiile Generale. Firma noastra/societatea noastra [si subcontractantii nostri ] are /au nationalitate : [] urmatoarea

8. Facem aceasta cerere in numele nostru si [ca partener al consortiului condus de <numele conducatorului >pentru aceasta licitatie (lot nr.)] Confirmam ca nu participam cu nici o alta cerere de oferta pentru acelasi contract. Confirmam ca: toti partenerii sunt raspunzatori juridic, toti impreuna si fiecare in parte, pentru executia contractului; partenerul conducator este autorizat sa primeasca si sa execute instructiuni pentru si in numele fiecaruia si al tuturor partenerilor; executarea contractului, inclusiv platile, vor fi in raspunderea partenerului conducator (lider) si ca partenerii din societatea mixta/consortiu vor fi obligati sa ramana in societatea mixta/consortiul respectiv pentru intreaga perioada de executie a contractului. 9. Declaram ca nu ne gasim in nici una din situatiile enuntate la Sectiunea 5 Partea comuna a Manualului de Instructiuni SAPARD, care ar putea sa ne excluda de la participarea la contracte (Criterii de eligibilitate).

254

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 255 din 584 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

10. Suntem de acord sa respectam clauzele de etica prezentate in Instructiunile pentru ofertanti, punctul 36 sau in Sectiunea 11 din Manualul de Instructiuni SAPARD-Partea comuna, si in special de a nu avea nici un potential conflict de interese sau vreo relatie cu oricare din candidati sau cu oricare din parti in procedura de licitatie, la si din momentul depunerii acestei cereri 11 Ne angajam sa informam Autoritatea contractanta imediat ce va apare vreo schimbare in circumstantele de mai sus, in orice faza a implementarii contractului. De asemenea, recunoastem in totalitate si acceptam ca orice informatie inexacta si incompleta furnizata in mod deliberat in aceasta cerere de ofertare va conduce la excluderea noastra de la aceasta licitatie si de la alte contracte finantate de Comunitatea Europeana . 12 Ne insusim faptul ca Autoritatea contractanta nu este obligata sa promoveze aceasta cerere si ca ea isi rezerva dreptul de a adjudeca chiar si numai o parte a contractului. In cazul in care va proceda astfel, nu va avea nici o raspundere fata de noi. Nume si prenume : [] Persoana autorizata sa semneze aceasta oferta in numele: [ ] Locul si data: [..] Stampila firmei/ societatii ofertante :

Aceasta cerere de oferta include urmatoarele anexe: [ Lista numerotata cu anexele si titlurile acestora]

255

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 256 din 585 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

ANEXELE OFERTEI PENTRU CONTRACTUL DE LUCRARI FINANTAT DE [..] PROIECT [TITLUL SI NUMARUL ] INVITATIE DE OFERTARE Nr.[..] (Nota: Ofertantii sunt rugati sa completeze coloanele anexei) Subclauze la Conditiile Generale sau Speciale ale Contractului Numele si adresa Autoritatii contractante Numele si adresa Contractantului Numele si adresele reprezentantilor Autoritatii Contractante

Autoritatea Finantatoare

Data preconizata de incepere a lucrarilor

Data de finalizare a lucrarilor

Moneda folosita

Legi sau reglementari aplicabile contractului Limba de comunicare care guverneaza contractul Data permisa pentru acces la santierul proiectului Valoarea garantiei de participare Data depunerii programului de lucru

256

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 257 din 586 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

Numarul normal al orelor de lucru Perioada de timp de dupa semnarea contractului, in care Autoritatea contractanta trebuie sa emita Nota de incepere a lucrarilor Penalitati si daune interese pentru incalcarea prevederilor contractuale Suma minima a certificatelor de plati intermediare (vezi varianta de plati) Asigurari necesare si perioada de timp pentru depunerea acestora

Subclauze la Conditiile Generale sau Speciale ale Contractului Reguli de arbitraj Numarul membrilor comisiei de arbitraj Limba folosita la arbitraj Locul arbitrarii Alte date considerate a fi necesare: .. Nume/Prenume Semnatura avand functia de: ___________________________________________ __________________________________________ _____________________________________

cu drepturi depline de semnatura, pentru si in numele : _______________________________________

Formular G3-ACP 3.8 VOLUMUL 1- SECTIUNEA 3

257

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 258 din 587 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

FORMULAR PENTRU GARANTIA DE PARTICIPARE LA LICITATIE CONTRACT DE LUCRARI Invitatia de ofertare nr [] Subsemnatul, [nume si adresa firmei], prin prezenta declar ca vom garanta nu numai toti impreuna si fiecare separat, dar si ca principal debitor al [nume si adresa Autoritatii contractante] in numele [ nume si adresa Contractantului], plata sumei de [suma garantiei de participare 1-2%], fara nici-o divergenta la primirea primei solicitari scrise de la Autoritatea contractanta. Garantia va intra in vigoare si va deveni efectiva de la [termenul limita de depunere]. Ea va ramane in vigoare timp de 90 zile dupa termenul limita. Aceasta perioada va putea fi prelungita de Autoritatea contractanta cu inca 40 zile in cazuri exceptionale, cu anuntarea garantorului. In cazul in care [numele ofertantului si adresa] va fi anuntat drept ofertant castigator, aceasta garantie va extinsa cu inca 60 zile de la data notificarii adjudecarii. Garantia va fi eliberata contractantului dupa semnarea contractului de catre ofertant si dupa depunerea garantiei de buna executie din partea acestuia. Orice cerere referitoare la aceasta garantie trebuie sa ajunga la Garantor nu mai tarziu de data mentionata mai sus. Mentionam ca Dv. veti elibera garantia si ne veti anunta despre acest lucru cel mai tarziu cu 30 zile inaintea datei de expirare a valabilitatii ofertei, inclusiv orice alta prelungire, in conformitate cu Instructiunile catre ofertanti. Orice divergenta privind garantia de participare va fi guvernata de[ se va mentiona legea aplicabila] si va fi de competenta ( se va mentiona ce jurisdictie se va aplica ] Intocmit la ....................... Numele si prenumele: In numele Semnatura: .. [stampila celui care asigura garantia ]

258

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 259 din 588 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

Formular G3-ACP 3.9

VOLUMUL 1 - SECTIUNEA 4 CONTINUT CHESTIONARE

Formularul 3.9.1 Informatii generale despre ofertant Formularul 3.9.2 Structura organizatorica Formularul 3.9.3 Imputernicire de semnatura Formularul 3.9.4 Declaratia financiara Formularul 3.9.5 Identificare financiara Formularul 3.9.6 Calificari tehnice 3.9.6.1 Personalul 3.9.6.2 Echipament 3.9.6.3 Program de lucru si de lucrari 3.9.6.4 Experienta in domeniu 3.9.6.5 Date privind societatile mixte 3.9.6.6 Prezentarea litigiilor avute 3.9.6.7 Sisteme de asigurare a calitatii 3.9.6.8 Conditii de cazare si facilitati pentru responsabilul de proiect 3.9.6.9 Informatii suplimentare

Aceste documente pot fi adaptate in functie de proiect.

VOLUMUL 1- SECTIUNEA 4
259

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 260 din 589 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

CHESTIONARE Nota care ofertanti 1. Ofertantul va raspunde la toate problemele continute de formulare. 2. La nevoie se pot atasa pagini suplimentare. 3. Daca o intrebare nu se aplica ofertantului atunci se va scrie in dreptul ei Nu este cazul insotita de o scurta explicatie a motivului pentru care nu se aplica. 4.Fiecare formular va fi numerotat pagina cu pagina in coltul din dreapta jos. 5.Declaratiile si datele financiare prezentate de un ofertant vor fi exprimate in Rol. Declaratiile bancare originale pot fi, de asemenea , atasate ca referinte. 6. Documentele/certificatele intotdeauna trebuie insotite de o traducere autorizata in limba in care este redactata procedura (limba romana). 7. Fiecare partener al societatii mixte/consortiului va completa si depune fiecare formular. 8. Ofertantii care sunt societati mixte/consortii vor completa in plus Formularul G3-ACP 3.9.6.5 (Date privind societatile mixte). 9. Semnatarul acestor chestionare garanteaza veridicitatea si acuratetea tuturor declaratiilor facute. Exactitatea completarii chestionarelor, integritatea lor si documentatia atasata se va lua in calcul la evaluarea ofertelor. Atentie din partea ofertantilor trebuie acordata faptului ca absenta unor date poate cauza neconformitatea ofertelor in procesul de evaluare.

260

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 261 din 590 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

Formularul 3.9.1 VOLUMUL 1-SECTIUNEA 4 INFORMATII GENERALE DESPRE OFERTANT

Numele companiei/firmei/societatii............................................................................ Adresa.............Tel...........Fax..............Telex....................E-mail................................. Numele si nationalitatea principalilor Directori/Asociati/Actionari........................... Tipul de companie/firma/societate (individuala, parteneriat, corporatie,etc.).............................. Descrierea companiei................................................................................................. Nationalitatea companiei originale............................................................................. Numar de ani experienta ca contractant de lucrari : - in propria tara................................................................................................. - international.............................................................................................. Certificat de inregistrare.........................(se va atasa o copie) Cota de participare in companie %.................................................................... Numele si adresa Companiei(lor)/firmei(lor)/societatii(lor) implicate in proiect si in ce calitate (de baza- principala/subsidiar/subcontractant/altfel)............................................ Daca compania este subsidiara ce implicare, daca este cazul, va avea compania de baza in proiect?.................................................................................................................... . Companiile straine vor fi indicate chiar daca sunt sau nu stabilite in tara Autoritatii contractante in concordanta cu regulile de aplicare (numai pentru informare) Nume/Prenume Semnatura............................. (persoanei sau persoanelor autorizate de ofertant) Data....................................... Stampila

261

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 262 din 591 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

Formularul 3.9.2 VOLUMUL 1-SECTIUNEA 4 STRUCTURA ORGANIZATORICA (Se vor da detalii despre structura organizatorica a companiei. indicand: directorii, personalului cheie- cu responsabilitati, functionarii si lucratorii)

Nume/Prenume.. Semnatura............................. (persoanei sau persoanelor autorizate de ofertant) Data....................................... Stampila

262

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 263 din 592 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

Formularul 3.9.3 VOLUMUL 1-SECTIUNEA 4 IMPUTERNICIRI

Se va atasa imputernicirea de semnatura pentru persoanele care vor semna oferta si alte documentatii aferente acesteia (responsabilul de proiect, reprezentantul responsabilului de proiect, etc, dupa caz).

Nume/Prenume.. Semnatura............................. (persoanei sau persoanelor autorizate de ofertant) Data....................................... Stampila

263

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 264 din 593 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

Formularul 3.9.4 VOLUMUL 1-SECTIUNEA 4 DECLARATIA FINANCIARA Va rugam sa furnizati toate informatiile prevazute in acest formular in Euro sau echivalent Rol. Capital social Valoare ..............................................EURO sau echivalent Euro/Rol Valoarea anuala a lucrarilor de constructii realizate in fiecare din ultimii trei ani si previziunile pe urmatorii doi ani Anul n-3 Anul n-2 Ultimul an n-1 Anul curent Anul n+1 (estimat) Anul n+2 (estimat)

Euro sau echivalent Rol In tara In strainatate Total

Valoarea aproximativa a lucrarii/lor curente ( in tara si/sau strainatate)....Euro/Euro sau Rol Va rugam sa atasati copii legalizate ale declaratiilor financiare pe (X) ani precedenti ( cu traducere in limba de redactare a ofertei, daca este cazul), din care sa se extraga urmatoarele date principale; furnizati aceleasi date preliminate pentru urmatorii doi ani . Anul n-3 Anul n-2 Ultimul an n-1 Anul curent Anul n+1 Anul n+2

Euro sau Rol 1.Total active 2.Total pasiv Valoare neta (1-2) 3.Active curente 4.Pasive curente Capital de lucru(3-4) 5.Profit net 6.Pierderi

Numele si adresa bancilor (principala/altele) :............................................................ Va rugam anexati referinte/certificate despre situatia financiara a companiei/societatii/firmei si accesul acesteia la facilitati de credit ( se va mentiona suma maxima a creditului obtenabil).............................Euro sau Rol.

Nume/prenume. Semnatura............................. (persoanei sau persoanelor autorizate de ofertant) Data....................................... Stampila

264

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 265 din 594 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

Formularul 3.9.5 VOLUMUL 1-SECTIUNEA 4 . IDENTIFICARE FINANCIARA Detinatorul contului Nume .............................................................................................. Adresa ........................................................................................... Cod postal ....................................................................................... Persoana de contact......................................................................... Telefon............................................................................................ Fax................................................................................................. Cont TVA ..................................................................................... Banca detinatorului contului Nume .............................................................................................. Adresa ........................................................................................... Cod postal ....................................................................................... Numar de cont................................................................................ Nume/prenume: Observatii : Data : Semnatura : Stampila

265

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 266 din 595 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

Formularul 3.9.6 VOLUMUL 1-SECTIUNEA 4-CHESTIONARE CALIFICARI TEHNICE TOTAL PERSONAL 1- Total personal : a- Directori si Management........................... b- Personal administrativ............................... c- Personal tehnic : - Manageri de proiect.................. - Topografi.................................. - Sefi de echipa........................... - Mecanici................................... - Tehnicieni................................ - Operatori mecanici.................. - Conducatori auto.................... - Alt personal calificat.............. - Personal necalificat................ ----------------------------------------------------------------------------------------TOTAL 2- Personalul operativ de pe santier implicat in realizarea contractului: a- Managementul santierului........................ b- Personal administrativ.............................. c- Personal tehnic : - Manageri de proiect.................. - Topografi.................................. - Sefi de echipa........................... - Mecanici................................... - Tehnicieni................................ - Operatori mecanici.................. - Conducatori auto.................... - Alt personal calificat.............. - Personal necalificat................ ----------------------------------------------------------------------------------------TOTAL Nume/Prenume.. Semnatura............................. (persoanei sau persoanelor autorizate de ofertant) Data....................................... Stampila

266

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 267 din 596 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

Formularul 3.9.6.1 VOLUMUL 1-SECTIUNEA 4 CHESTIONARE CALIFICARI TEHNICE PERSONALUL FOLOSIT PENTRU REALIZAREA CONTRACTULUI { Nume/ Functia Nationalitate Varsta Pregatire profesionala Ani de experienta (In cadrul companiei/in constructii) / Principalele lucrari de care raspunde (Proiect/Valoare)

Responsabilul de proiect Asistentul responsabilului de proiect (Daca este cazul) Controlul calitatii ........................ ................. Altii Responsabili pentru.............. ........................ ... Altii Responsabili pentru.............. ........................ ........................ ....................

Nume/Prenume.. Semnatura............................. (persoanei sau persoanelor autorizate de ofertant) Data....................................... Stampila

267

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 268 din 597 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

Formularul 3.9.6.1 VOLUMUL 1-SECTIUNEA 4 CHESTIONARE CALIFICARI TEHNICE PENTRU PERSONALUL

CURRICULUM MAJORE

VITAE

CU

RESPONSABILITATI

(Maximum 3 pagini + 3 pagini de anexe) {Pozitia propusa in contract:. Nume: Prenume: Data si locul de nastere: Nationalitate: Stare civila: Adresa (telefon/fax/e-mail): 6. Pregatire profesionala: Institutii: Data: De la (luna/an) Pana la ((luna/an) Functia: 7. Limbi straine (Se va marca de la 1 la 5, in care 5 reprezinta foarte bine): Limba Nivel Vorbit Scris 1. 2. 3. 4. 5.

8. 9. 10. 11. 12. 13. Tara

Membru al unei institutii stiintifice: Alte licente (ex. cunostiinte in domeniul caculatorului, etc.): Functia actuala: Ani de experienta profesionala: Calificari cheie: Experiena de lucru in alte tari: Data: De la (luna/an) Pana la ((luna/an)) Descrierea scurta a proiectelor

268

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 269 din 598 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

14. Experienta profesionala: Data: de la (luna/an) pana la ( luna/an) Locul Compania / Organizatia Functia Descrierea activitatii 15. ALTELE: 15A Publicatii si simpozioane stiintifice: 15B Referinte: Nume/Prenume.. Semnatura............................. (persoanei sau persoanelor autorizate de ofertant) Data.......................................

Formularul 3.9.6.2 VOLUMUL 1-SECTIUNEA 4 CHESTIONARE ECHIPAMENT

DESCRIERE (Tip/Marca/Model)

Putere/ Capacitate

Nr. buc.

Durata de functio nare (ani)

Propriu sau inchiriat/ Procent-cat reprezinta proprietatea sa

Origine (Tara)

Valoarea aproximativa actuala in EURO sau Euro/Rol

269

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 270 din 599 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

ECHIPAMENT PENTRU CONSTRUCTII / / / / / / / / / / / / / / /

270

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 271 din 600 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

DESCRIERE (Tip/Fabricat/Model)

Putere/ Capacita te

Nr. buc.

Durata de functio nare (ani)

Propriu sau inchiriat/ Procent-cat reprezinta proprietatea sa

Origine (Tara)

Valoarea aproximati vaactuala in EURO sau Euro/Rol

VEHICULE SI CAMIOANE / / / / /

ALTE ECHIPAMENTE

/ / / / / / / / / / / / / / /

Nume/Prenume. Semnatura............................. (persoanei sau persoanelor autorizate de ofertant) Data....................................... Stampila

271

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 272 din 601 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

Formularul 3.9.6.3 VOLUMUL 1-SECTIUNEA 4 CHESTIONARE CALIFICARI TEHNICE PROGRAM DE LUCRU Precizati localizarea sediului principal de lucru, instalatiile, (structura imprejmuirii si curtii: de otel/beton/asphalt), laboratoare, conditii de cazare, etc. (daca este necesar se ataseaza desenele respective) Faceti o prezentare scurta a programului de realizare a lucrarilor in concordanta cu tehnologia de constructii folosita si precizati perioade de finalizare. Atasati programul de executie detaliind activitatile relevante pe date de executie, resursele de forta de munca, instalatiile necesare, etc. Daca se prevad subcontractari de lucrari in cadrul contractului, se vor furniza urmatoarele date: Lucrari avute in vedere pentru subcontractare Nume Subcontractant si detalii despre acesta % Valoare subcontractata din total cost proiect Experienta in lucrari similare ( se vor da detalii)

Nume/Prenume Semnatura ....................................................... (persoana sau persoanele autorizate sa semnezedin partea ofertantului) Data ..................................... Stampila Formularul 3.9.6.4 VOLUMUL 1-SECTIUNEA 4 CHESTIONARE CALIFICARI TEHNICE EXPERIENTA DE CONTRACTANT

272

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 273 din 602 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

{ Lista contractelor similare executate si gradul de realizare a acestora in decursul ultimilor <precizati numarul> ani Denumirea proiectului/Na tura lucrarilor Total Perioda Data % din Autoritatea Prim S-a emis valoare contractu inceperii lucrari contractanta Contractant certificatul de lucrari lui finalizate si locul (P) sau receptie finala pentru care Subcontract ? Contractan ant (S) -Da tul a fost - Nu inca responsibil (Contracte curente) - Nu

A) In tara natala

273

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 274 din 603 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

Denumirea Total valoare Perioda Data % din Autoritate Prim proiectului/ lucrari contract inceperii lucrari a Contrac Natura pentru care ului finalizat contracta tant (P) lucrarilor Contractantu e nta si sau l a fost locul Subresponsibil Contrac tant (S)

S-a emis certificatul de receptie finala ? -Da - Nu inca (Contracte curente) - Nu

B) In alte tari

Se vor atasa referintele si certificatele respective din partea unor Autoritati contractante relevante Nume/Prenume.Semnatura ....................................................... (persoana sau persoanele autorizate sa semneze din partea ofertantului) Data ..................................... Stampila Formularul 3.9.6.5 VOLUMUL 1-SECTIUNEA 4 DATE DESPRE SOCIETATILE MIXTE Nume ......................................................................................

274

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 275 din 604 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

Adresa .................................................. .................................................................................................. Telex .......................................................... Telefon .........................Telefax..................................E-mail..... Agentie in tara Autoritatii contractante, daca este cazul ( in cazul societatilor mixte/Consortiilor cu un Partener conducator strain ) Adresa ........................................................................... .................................................................................................. Telex .......................................................... Telefon ..............................Telefax......................................... Numele partenerilor i) .............................................................................................. ii) .............................................................................................. iii) .............................................................................................. etc. ............................................................................................ Numele partenerului conducator .................................................................................................. .................................................................................................. Acordul care guverneaza infiintarea societatii mixte/Consortiului i) Data semnarii: ................................................................ ii) Locul: ................................................................................... iii) Atasati acordul de infiintarea societatii mixte/Consortiului Procentul propus de executie lucrari intre parteneri (in %), cu indicarea tipului de lucrari realizate de fiecare .................................................................................................. .................................................................................................. ........................................................................................................ Nume/Prenume.Semnatura ....................................... (persoana sau persoanele autorizate sa semneze din partea ofertantului) Stampila Data ..................................... ..

Formularul 3.9.6.6
VOLUMUL 1-SECTIUNEA 4 EVIDENTA LITIGIILOR {Va rugam sa furnizati informatii despre litigiile sau arbitrajele rezultate la contractele executate in decursul ultimilor (X) ani si cele aflate pe rol in prezent. Cate o foaie separata se va folosi pentru fiecare partener din Societatea mixta/Consortiu. An Litigiu(ii) adjudecat(e) in Numele clientului, cauza favoarea sau in litigiului si problema Suma in litigiu (valoare in EURO sau in

275

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 276 din 605 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

defavoarea ofertantului

in disputa

Rol)

Nume/Prenume. Semnatura ....................................................... (persoana sau persoanele autorizate sa semneze din partea ofertantului) Stampila Data ..................................... .......................................................

Formularul 3.9.6.7 VOLUMUL 1- SECTION 4 SISTEMUL(LE) DE ASIGURARE A CALITATII {Va rugam sa furnizati in detaliu sistemul(le) de asigurare a calitatii propus(e) pentru asigurarea succesului deplin al lucrarilor conform standardelor SR EN ISO seria 9000 sau daca nu este certificat, documentele principale ale sistemului sa fie avizate de ctre specialisti sau organisme agreate de Ministerul Lucrrilor Publice si Amenajrii Teritoriului sau certificate de ctre un organism de acreditare}

276

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 277 din 606 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

Nume/Prenume Semnatura ....................................................... (persoana sau persoanele autorizate sa semneze din partea ofertantului)
Stampila

Data .................................. Formularul 3.9.6.8 VOLUMUL 1-SECTION 4

CONDITIILE DE CAZARE PENTRU RESPONSABILUL DE PROIECT (Va rugam sa atasati schite si date detaliind caracteristicile conditiilor de cazare si facilitatile pe care le ve-ti asigura pentru fiecare articol relevant din Lista de cantitati/Defalcarea sumei globale- daca este cazul).

Nume/Prenume.. Semnatura ....................................................... (persoana sau persoanele autorizate sa semneze din partea ofertantului) Stampila Data ......................

Formularul 3.9.6.9 VOLUME 1-SECTION 4

277

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 278 din 607 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

INFORMATII ULTERIOARE DIVERSE {Ofertantii pot aduga aici orice informatie ulterioara pe care ofertantul o considera folositoare la evaluarea ofertei sale.}

Nume/Prenume. Semnatura ....................................................... (persoana sau persoanele autorizate sa semneze din partea ofertantului) Stampila Data ....................................

Formular G3-ACP 3.10

VOLUMUL 2-SECTIUNEA 1
CONTRACT DE LUCRARI (Numar : AL + Nr.contractului incheiat cu Agentia SAPARD/Data-ziua, luna, anul) PROIECT [TITLUL]

278

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 279 din 608 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

Acest contract decurge din cererea de participare la licitatie [titlu si numar] si din oferta titularului [data].

FINANTAT DE [specificati sursa de finantare]

Acest contract este incheiat INTRE: .......................................................................................................................................... adresa: ................................................................................................................................................................. ................................................................................................................... (denumita in continuare Autoritate Contractanta) pe de o parte, SI ................................................................................................................................................................. ................................................................................................................... adresa: ................................................................................................................................................................. ................................................................................................................... (denumit in continuare Contractant) pe de alta parte. Intrucat Autoritatea Contractanta a hotarat ca lucrarile contractului : Realizarea (Titlul contractului.)........................................................................................................................................... .................................................................................................................... sa fie executate de Contractant, si a acceptat oferta Contractantului pentru executarea si finalizarea acestor lucrari si remedierea oricaror defecte ale acestora; Partile au convenit urmatoarele: 1. In acest contract cuvintele si expresiile vor avea aceiasi semnificatie care le este atribuita in Conditiile la contract, la care se face referire in continuare. 2. Urmatoarele documente trebuie considerate ca formeaza si vor fi citite si se constituie ca parte la acest contract, in urmatoarea ordine de precadere: (a) Contractul, (b) Conditiile speciale la contract, (c) Conditiile generale la contract, (d) Specificatiile tehnice, (e) Documentatia de proiectare (Desene), (f) Lista cantitatilor evaluata in preturi (dupa efectuarea corectiilor la erorile aritmetice)/Programarea preturilor (Devizul), (g) Oferta respectiva cu anexe, (h) Orice alt document care face parte din contract: (h) (1). Actele aditionale si memorandumurile au ordinea de precadere a documentelor pe care le modifica. 3. La argumentarea platilor ce vor fi facute de Autoritatea contractanta catre Contractant dupa cum se mentioneaza in continuare, Contractantul convine prin prezenta cu Autoritatea contractanta sa execute si sa finalizeze lucrarile din cadrul acestui contract, iar in perioda de realizare si de garantie

279

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 280 din 609 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

sa remedieze defectiunile de executie a respectivei lucrari, in conformitate cu prevederile din contract. 4. Autoritatea contractanta, prin prezenta, este de acord sa plateasca Contractantului, avand in vedere executia si finalizarea lucrarilor cat si remedierea defectelor acestora, suma de: - Valoarea contractului (exclusiv TVA/alte taxe) .................................. EURO sau ROL - TVA si alte taxe................................................................................... EURO sau ROL - Total valoare contract (in litere:......................................................) EURO sau ROL sau orice alte sume, ce pot deveni platibile, conform prevederilor din contract, la momentul si in modul prevazut in contract. TVA poate fi platit in conformitate cu reglementarile, legile nationale si acordurile internationale obligatorii, referitoare la executarea programului. TVA si alte taxe nu vor fi platite din fondurile publice provenite de Uniunea Europeana si bugetul national. 5.Urmare celor de mai sus, Partile au incheiat prezentul contract. Acest contract intra in vigoare de la data semnarii acestuia de catre ambele parti. AUTORITATEA CONTRACTANTA: Nume/Prenume (ci litere de tipar): Functia Semnatura:. Stampila Data......................................................... CONTRACTANT : Semnat si stampilat de : .................................... ...................................................................................... ........................................................ Numele semnatarului ( cu litere de tipar) ....................................................................... In calitate de:................................................................................. ........................................................ Autorizat de si in numele : ...................................................................................... ........................................................ Data ......................................................................

Formular G3-ACP 3.11

CONDITII SPECIALE

280

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 281 din 610 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

Conditiile generale prezentate in Formularul G3-ACP 3.8 raman pe deplin aplicabile in afara cazului cand se prevede altfel in Conditiile speciale. Conditiile speciale amplifica, suplimenteaza si modifica, daca este necesar, Conditiile generale care se aplica contractului. Numerotarea articolelor din Conditiile speciale nu se face consecutiv. Aceasta urmeaza numerotarea articolelor din Conditiile generale insa cu cifre romane. Pentru intocmirea Conditiilor speciale se vor avea in vedere trimiterile formulate in Conditiile generale pentru contractele de lucrari (formular G3-ACP 3.12). Conditiile speciale se intocmesc obligatoriu de catre Autoritatea contractanta la faza intocmirii dosarului de licitatie si pot fi completate (si nu modificate) la incheierea contractului cu ofertantul castigator.

Formular G3-ACP 3.12

CONDITII GENERALE PENTRU CONTRACTELE DE LUCRARI

ACESTE CONDITII GENERALE RAMAN DEPLIN APLICABILE DACA CONDITIILE SPECIALE NU STIPULEAZA ALTFEL

281

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 282 din 611 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

CONTINUT

PREVEDERI PRELIMINARE

Article 1 Article 2 Article 3 Article 4 Article 5 Article 6 Article 7

Definitii Legea aplicabila si limba contractului Ordinea de precadere a documentelor contractului Notificari si cumunicari scrise Responsabilul de proiect Transferuri Subcontractare OBLIGATIILE AUTORITATII CONTRACTANTE

Article 8 Article 9 Article 10

Prezentarea documentelor. Santierul proiectului . Asistenta cu reglementari locale. OBLIGATIILE CONTRACTANTULUI

Article 11 Article 12 Article 13 Article 14 Article 15 Article 16 Article 17 Article 18 Article 19 Article 20 Article 21 Article 22 Article 23 Article 24 Article 25 Article 26 Article 27 Article 28 Article 29 Article 30

Obligatii generale Supervizarea lucrarilor Garantia de buna executie Asigurare Realizarea programului Detalierea defalcarii preturilor Desene ale contractantului Rezonabilitatea preturilor de licitatie Riscuri exceptionale Garantarea locului de santier Protectia proprietatilor invecinate Interferenta cu traficul Cabluri si circuite Infiintarea santierului Materiale rezultate din demolari Descoperiri arheologice, etc Lucrari temporare Studii de sol Contracte care se suprapun Patente si Licente

282

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 283 din 612 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

INCEPERE SI INTARZIERE Article 31 Article 32 Article 33 Article 34 Article 35 Article 36 Ordine de incepere Perioada de realizare Extinderea perioadei de realizare Intarzieri in realizare Variatii si modificari Suspendare MATERIALE SI CALITATEA RESURSELOR UMANE Article 37 Article 38 Article 39 Article 40 Article 41 Article 42 Registrul de lucrari Origine Calitatea material;elor si a lucrarilor Inspectii si testare Respingere Proprietaea asupra echipamentelor si materialelor PLATI Article 43 Article 44 Article 45 Article 46 Article 47 Article 48 Article 49 Article 50 Article 51 Article 52 Article 53 Prevederi Generale Avansuri Sume retinute Revizuirea preturilor Masuratori Plati intermediare Declaratie financiara Plati intarziate Plati catre terti Revendicari pentru plati suplimentare Plati in moneda nationala/Euro RECEPTIE SI INTRETINERE Article 54 Article 55 Article 56 Article 57 Article 58 Article 59 . Article 60 Article 61 Article 62 Article 63 Article 64 Clauze generale Testare si completari Receptia partiala Receptia provizorie Obligatii referitoare la intretinere Receptia finala INTRERUPEREA SI REZILIEREA CONTRACTULUI Intreruperea si rezilierea contractului Rezilierea contractului de catre Autoritatea Contractanta Rezilierea contractului de catre Contractant Forta majora Deces

283

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 284 din 613 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

CLARIFICAREA NEINTELEGERILOR Article 65 Clarificarea neintelegerilor CLAUZE ETICE Article 66 Clauze etice

284

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 285 din 614 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

PRVEDERI PRELIMINARE ARTICOLUL 1 Definitii 1.1 1.2 1.3 Titlurile si subtitlurile din aceste Conditii generale nu vor fi luate in considerare separat, fara continutul acestora, in interpretarea contractului. Acolo unde contextul permite, cuvintele semnificand singularul vor putea semnifica pluralul si invers, iar cele semnificand masculinul vor putea semnifica femininul si invers. Cuvintele semnificand persoane sau parti vor include firme, societati si companii, ca si orice organizatie cu statut juridic. ARTICOLUL 2 Legea aplicabila si limba contractului 2.1 Legea aplicabila contractului va fi legea Statului Autoritatii Contractante, daca nu se precizeaza altfel in Conditiile Speciale. 2.2. Documentele licitatiei si ale contractului, toata corespondenta privitoare la acestea, instructiunile de folosire si de intretinere vor fi redactate in limba indicata in Conditiile Speciale. 2.3 Pentru toate aspectele neacoperite de prevederile de mai sus, legea aplicabila va fi mentionata in Conditiile Speciale. ARTICOLUL 3 Ordinea de precadere a documentelor contractului 3.1 Contractul consta din urmatoarele documente, in urmatoarea ordine de precadere: (a) Acordul de contract (b) Conditiile speciale ale contractului (Partea a II-a la contract), (c) Conditiile generale ale contractului (Partea I la contract), (d) Specificatiile tehnice (e) Documentatia desenata (f) Devizul/Bugetul indicativ ( dupa efectuarea corectiilor aritmetice) (g) Oferta propusa cu Anexele, (h) Orice alt document care face parte din contract: (h) (1). Adaugirile si explicatiile vor avea ordinea de preferinta a documentelor pe care le intregesc. 3.2.Diversele documente care compun contractul vor trebui sa fie reciproc justificabile, iar in cazuri de ambiguitate sau divergenta ele se vor citi in ordinea in care apar mai sus. ARTICOLUL 4 Notificari si comunicari scrise

285

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 286 din 615 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

4.1 Daca nu se specifica altfel in Conditiile speciale, comunicarile dintre Autoritatea Contractanta si /sau Responsabilul de proiect pe de o parte, si Contractant pe de alta parte, vor fi trimise prin posta, telegrafic, prin fax sau prin inmanare personala, la adresele respective desemnate de parti in acest scop. 4.2 Daca expeditorul solicita dovada primirii corespondentei, el va mentiona aceasta solicitare in comunicarea sa si va cere confirmarea de primire a corespondentei ori de cate ori se stabileste un temen limita al comunuicarii. In orice situatie, expeditorul va lua toate masurile necesare pentru a asigura primirea comunicarii sale. 4.3 Ori de cate ori in contract se prevede trimiterea sau emiterea oricarei notificari, consimtiri, aprobari, vertificari sau hotarari, daca nu se specifica altfel, o asemenea notificare, consimtire, aprobare, certificare sau hotarare se va face in scris, iar cuvintele notificare ,certificare ,aprobare,sau hotarare , vor fi interpretate in mod corespunzator. Orice astfel de consimtire, aprobare, certificare sau hotarare nu va fi retinuta sau intarziata fara temei (nemotivat). ARTICOLUL 5 Responsabilul de proiect si reprezentantul Responsabilului de proiect 5.1 Responsabilul de proiect va indeplini sarcinile specificate in contract. Cu exceptia cazurilor cand se stabileste altfel in contract, Responsabilul de proiect nu va avea autoritatea sa inlocuiasca pe Contractant in niciuna din obligatiile acestuia. 5.2 Responsabilul de proiect va putea, din timp in timp, pastrand insa responsabilitatea finala, sa delege Reprezentantului sau oricare din sarcini si puteri cu care este investit si poate in orice moment sa revoce o atare delegare sau sa-l inlocuiasca pe acest reprezentant. Orice astfel de delegare, revocare sau inlocuire se va face in scris si nu va avea efect pina cand Contractantului nu i se prezinta o copie a actului respectiv. 5.3 Orice comunicare transmisa de Reprezentantul responsabilului de proiect catre Contractant in conformitate cu termenii unei astfel de delegari, va avea acelasi efect ca si cum comunicarea ar fi fost data de responsabilul de proiect, cu conditia ca: a) orice inabilitate din partea reprezentantuluii de proiect de a respinge orice lucrare ,materiale sau echipamente, nu va prejudicia autoritatea Responsabilului de proiect de a respinge astfel de lucrari, materiale sau echipamente, si sa dea instructiunile necesare rectificarii acestora. b) Responsabilul de proiect va avea libertatea sa inverseze sau sa schimbe continutul unei astfel de comunicari. 5.4 Instructiunile si/sau Ordinele emise de catre Responsabilul de proiect vor fi sub forma ordinelor administrative . Astfel de ordine vor fi datate, numerotate si inregistrate de catre Responsabilul de proiect intr-un registru, iar copiile acestora inmanate, dupa caz, reprezentantului Contractantului. 5.5 Contractantul va asigura ca Responsabilul de proiect sa aiba acces liber in locurile in care se realizeaza lucrarile prevazute in contract si va furniza Responsabilului de proiect toate informatiile pe care acesta le va solicita. Responsabilul de proiect poate hotari supravegherea si inspectia oricarui articol pregatit si produs pentru livrare in cadrul contractului. In acest scop, el va putea aplica asemenea teste pe care el le considera necesare, din cadrul celor prevazute la Conditiile Generale, adaugite, modificate dupa caz, prin Conditiile Speciale, pentru a stabili daca materialele si obiectele sunt de calitatea si in cantitatea ceruta (necesara). El va putea solicita inlocuirea sau repararea, dupa caz, a articolelor neconforme contractului, chiar dupa instalarea (inglobarea) acestora. El va putea, de asemenea, sa propuna o reducere a pretului care, daca este acceptata de Contractant, va acoperi toate imperfectiunile care s-au gasit. Contractantul poate sa nu se bazeze pe faptul

286

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 287 din 616 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

ca aceste supravegheri si inspectii au fost efectuate pentru a evita raspunderea sa in eventualitatea ca lucrarile au fost respinse de Responsabilul de proiect. 5.6 Contractantul va pune la dispozitia Responsabilului de proiect, in mod temporar si gratuit, modelele si instrumentele specificate in Conditiile Speciale considerate a fi necesare pentru verificarea si inspectia lucrarilor de realizat si a articolelor de livrat. 5.7 In indeplinirea sarcinilor sale, Resoponsabilul de proiect nu va dezvalui informatiile asupra metodelor de producere si operatiile intreprinse, pe care le-a obtinut urmare supravegherii si a inspectiei sale, cu exceptia celor pe care autoritatile doresc sa le cunoasca. ARTICOLUL 6 Transferuri 6.1 Un transfer va fi valabil numai daca exista un acord scris prin care Contractantul transfera contractul sau, sau o parte a acestui contract, unui tert. 6.2 Contractantul nu va transfera Contractul sau vreo parte a acestuia, si nici vreun beneficiu sau dobanda ce ar rezulta din acest transfer, fara acordul prealabil, in scris, al Autoritatii Contractante, cu exceptia urmatoarelor cazuri: a) retineri (imputatii ) in favoarea bancii Contractantuluui pentru unele sume de bani datorati sau datorii care devin scadente in cadrul Contractului. b) transfer de catre societatea de asigurari a Contractantului, a dreptului acestuia de a obtine inlocuirea printr-o alta persoana solvabila in cazurile in care asiguratorii au platit pierderi sau obligatii ale Contractantului. 6.3 In sensul articoluluii 6.2, aprobarea unui transfer de catre Autorittea Contractanta nu va scuti Contractantul de obligatiile sale pentru partea de contract deja realizata sau pentru partea netransferata. 6.4. Daca Contractantul a transferat contractul sau fara autorizare, Autoritatea Contractanta va putea, fara nici o notificare oficiala, sa aplice de drept, sanctiunile pentru rezilierea contractului, prevazute in articolele 60 si 61. 6.5 Cei in folosul carora se face transferul vor trebui sa indeplineasca conditiile de eligibilitate aplicabile pentru acordarea contractului. ARTICOLUL 7 Subcontractarea 7.1 Un subcontractant va fi acceptat numai daca acesta prezinta un acord scris prin care Contractantul incredinteaza realizarea unei parti din contractul sau, unui tert. 7.2 Contractantul nu va subcontracta fara autorizarea prealabila, scrisa, a Autoritatii Contractante. Lucrarile ce vor fi subcontractate si identitatea subcontractantilor va fi comunicata Autoritatii Contractante. Autoritatea Contractanta, cu respectarea intocmai a prevederilor Articolului 4.3, in termen de maxim 30 de zile de la primirea comunicarii, va notifica Contractantului hotararea ei, aratand - in cazul retragerii unei astfel de autorizari - motivele care au condus la aceasta hotarare. Daca Contractantul subcontracteaza fara aprobare, Autoritatea Contractanta poate aplica de drept si fara nici o anuntare formala, sanctiunile pentru intreruperea Contractului, prevazute in Conditiile Generale. 7.3 Subcontractantii vor trebui sa indeplineasca criteriile de eligibilitate aplicabile Contractantului la acordarea contractului.

287

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 288 din 617 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

7.4 Autoritatea Contractanta va trebui sa nu aiba nici o relatie contractuala cu subcontractantii ce participa la acest contract. 7.5 Contractantul va raspunde de actiunile, greselile si neglijenta subcontractantilor si a agentilor sau angajatilor acestora, ca si cum aceste actiunit, greseli si neglijente ar fi fost ale Contractantului, agentilor sau angajatilor acestuia. Aprobarea de catre Autoritatea Contractanta a subcontractarii oricarei parti din contract, sau a subcontractantului de a realiza orice parte din lucrari, nu va scuti Contractantul de nici una din obligatiile sale stipulate in contract. 7.6. Daca un subcontractant a realizat in mod permanent orice sarcina (obligatie) fata de Contractant, cu privire la lucrarile executate sau cu privire la bunurile, materialele, echipamentele sau serviciile furnizate de subcontractant, obligatie care se extinde pe o durata ce depaseste Perioada de responsabilitate pentru defecte in cadrul contractului, atunci Contractantul va transfera imediat, oricand dupa expirarea Perioadei de responsabilitate pentru defecte - Autoritatii Contractante, la cererea Autoritatii Contractante si pe costul acesteia, beneficiul unei asemenea obligatii pentru durata neexpirata a acestei obligatii. OBLIGATIILE AUTORITATII CONTRACTANTE ARTICOLUL 8 Furnizarea documentelor 8.1 Daca nu se prevede altfel la Conditiile Speciale, in termen de 30 de zile de la depunerea garantiei de buna executie prevazuta la Articolul 13, Responsabilul de proiect in numele Autoritatii Contracantte va furniza Contractantului, gratuit, o copie a documentatiei de proiectare pregatite pentru realizarea contractului precum si doua copii dupa specificatii si alte documente ale contractului. Contractantul poate solicita copii suplimentare ale acestor desene, specificatii sau alte documente, in masura in care acestea sunt disponibile . Dupa emiterea certificatului de punere in functiune (receptia la terminarea lucrarilor) sau dupa receptia finala la expirarea perioadei de garantie,Contactantul va returna Responsabilului de proiect toate desenele, specificatiile si alte documente ale contractului (5. 8.2 Daca nu este altfel stipulat in contract, desenele, specificatiile si alte documente furnizate de Autoritatea Contractanta nu vor fi folosite sau communicate unei terte parti de catre Contractant, fara consimtamantul prealabil al Responsabilului de Proiect. 8.3. Responsabilul de proiect va avea autoritatea de a emite catre Contractant, in numele Autoritatii Contractante, Ordine administrative care sa cuprinda dispozitiuni si instructiuni, dupa caz, pentru executarea adecvata si intocmai a lucrarilor si remedierea oricaror defecte ale acestora. 8.4. Conditiile Speciale vor indica procedura folosita de Autoriatea Contractanta si de Responsabilul de proiect pentru aprobarea desenelor/schitelor si a altor documente intocmite de Contractant, daca va fi cazul. 5) Neaplicabil in cazul proiectelor de constructii ARTICOLUL 9 Santierul proiectului 9.1 Autoritatea Contractanta va pune la dispozitia Contractantului, santierul si accesul la acesta, la momentul potrivit si in conformitate cu programului de realizare a lucrarilor la care se face referire in aceste Conditii generale.

288

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 289 din 618 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

Contractantul va furniza toate aceste facilitati si altor persoane implicate in indeplinirea activitatii lor, prevazute in Conditiile speciale sau solicitate prin ordine administrative. 9.2 Nici un teren pus la dispozitia Contracantului de catre Autoritatea Contractanta nu va fi folosit de Contractant in alt scop decat cel pentru realizarea contractului. 9.3 La cererea Autoritatii Contractante sau a Responsabilului de proiect, Contractantul va pastra in bunastare toate spatiile (constructii, imprejurimi, etc.) puse la dispozitia sa, si le va aduce la starea lor initiala dupa finalizarea contractului, luand-se in consideratie uzura normala (obisnuita) a acestora. 9.4 Contractantul nu va fi indreptatit la nici o plata pentru imbunatatirile facute din proprie initiativa, rezultate urmare lucrarilor. 9.5 Pentru a fi cunoscuta implicarea UE in finantarea de investitii noi sau modernizarea celor existente vor fi afisate panouri inscriptionate in apropierea acestora. Conceptia grafica a acestora trebuie sa se armonizeze cu stilul arhitectural si aspectul general a zonei de amplasare a investitiei. Dimensiunea panoului va fi in functie de marimea investitiei, respectiv de 2,5x0,8m pentru spatii de pana la 100 persoane si de 4.0x1,2m pentru spatii mai mari sau pentru exterior. Acestea vor fi afisate pe perioada de valabilitate a contractului care este durata de executie a proiectului plus 5 ani dupa punerea in functiune.Elementele de informare de pe placulele inscriptionate vor fi: f) Sigla UE impreuna cu textul Uniunea Europeana si Proiect finantat prin SAPARD; g) Sigla Autoritatii contractante; h) Sigla contractantului (executantului); i) Valoarea proiectului; j) Termenul de punere in functiune. ARTICLE 10 Sprijin privind reglementarile locale 10.1 Contractantul poate solicita sprijinul Autoritatii Contractante pentru obtinerea, in copie, a unor legi, reglementari si informatii asupra cutumelor locale, ordinelor sau regulamentelor interioare ale tarii in care sunt situate lucrarile, care are putea afecta Contractantul in realizarea obligatiilor sale contractuale. Autoritatea Contractanta poate acorda Contractantului asistenta solicitata cu suportarea costurilor de catre Contractant. 10.2 Conditionat de prevederile legilor si reglementarilor privind forta de munca straina, in Romania, Autoritatea Contractanta va depune toate eforturile necesare pentru a facilita procurarea de catre Contractant a tuturor vizelor si permiselor cerute, inclusiv a permiselor de munca si de rezidenta, pentru personalul a carui servicii Contractantul si Autoritatea Contractanta le considera necesare, ca si permisele de rezidenta pentru familiile acestora. OBLIGATIILE CONTRACTANTULUI ARTICOLUL 11 Obligatii Generale 11.1 Contractantul, cu toata grija si priceperea sa, si in conformitate cu prevederile contractului, va executa lucrarile specificate in contract, si va completa si remedia orice defecte ale lucrarii. Contractantul va furniza toata superintendenta, personalul, materialele, echipamentul, masinile si toate celelalte elemente, de natura temporara sau permanenta,

289

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 290 din 619 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

necesare pentru executia, completarea si remedierea tuturor defectelor, in masura in care se specifica astfel in, sau se poate deduce in mod rational din contract [11.1.2 In cazul in care Contractantul are si resposabilitatea realizarii lucrarilor de proiectare, acesta va realiza si va fi raspunzator de documentatia de proiectare aferenta lucrarilor ce vor fi pregatite de proiectanti calificati, care indeplinesc criteriile stabilite de Autoritatea Contractanta prin termenii de referinta. Contractantul elaboreaza documentele tehnice cerute de Conditiile Speciale si de Specificatiile Tehnice. Aceste documente vor fi aprobate de catre Responsabilul de proiect, in conformitate cu Conditiile speciale si pot fi corectate pe cheltuiala Contractantului pentru a fi conforme cerintele contractuale ale acestora , si de a elimina erorile, omisiunile, ambiguitatile, inconsistentele sau alte defecte de proiectare. Contractantul va realiza trainingul Autoritatii Contractante, va furniza si actualiza documentele fundamentale, ca si manualele de functionare si intretinere (cartea tehnica), asa cum se indica in Conditiile Speciale.].692 11.2 Personalul angajat de catre Contractant trebuie sa fie suficient ca numar si sa aiba calificarea necesara pentru a asigura executarea corecta si in termen a lucrarilor. Contractantul va inlocui imediat toate persoanele indicate de Responsabilul de proiect, mentionand intr-o scrisoare motivele care ingreunau executarea corespunzatoare a lucrarilor. Contractantul va face propriile sale aranjamente pentru angajarea intregului personal si a fortei de munca necesare. El se va conforma tuturor reglementarilor de munca relevante care se aplica angajatilor sai, ii va plati corespunzator si le va asigura drepturile lor legale. 11.3 Echipamentele pe care Contractantul le are pe santier, vor fi cele destinate realizarii lucrarilor. Contractantul nu va fi indreptatit sa indeparteze aceste echipamente fara consimtamantul scris al Responsabilului de proiect, si numai in cazul in care se dovedeste ca respectivul echipament nu mai este necesar pentru realizarea lucrarilor. 11.4 Contractantul va avea intreaga raspundere pentru acuratetea, stabilitatea si siguranta tuturor operatiunilor si metodelor de constructie din cadrul Contractului. 11.5 Contractantul se va conforma Ordinelor administrative date de Responsabilul de proiect. Atunci cand Contractantul considera ca cerintele unui Ordin administrativ depasesc autoritatea Responsabilului de proiect sau domeniul proiectului, atunci Contactantul, sub acuzatia de a intra in criza de timp, va notifica despre aceasta, intemeiat, Responsabilul de proiect si Autoritatea Contractanta in termen de 10 zile de la primirea ordinului respectiv. Executarea Ordinului dministrativ va fi suspendata pe aceasta perioada. Contractantul va intocmi si prezenta spre aprobare Responsabilului de proiect un program de realizare a contractului, in conformitate cu regulile detaliate stabilite prin Conditiile Speciale. Acolo unde este cazul si ca raspuns al unei solicitari motivate a Responsabilului de proiect, Contractantul va trebui sa furnizeze o defalcare detaliata a preturilor sale. In acest sens i se vor acorda, pentru conformare, nu mai mult de 3 saptamani. Conditiile Speciale vor specifica toate planurile detaliate ce vor trebui intocmite de Contractant si supuse spre aprobare Responsabilului de proiect ; acelasi lucru se va aplica documentelor si articolelor ce urmeaza sa fie inaintate Responsabilului de proiect pentru avizare sau acceptare. Aceste planuri detaliate, documente si articole nu vor putea fi reproduse sau folosite in alt scop de catre Autoritatea contractanta si nici comunicate unor terti, decat cu acordul Contractantului si cu plata unei compensatii adecvate. 11.6 Contractantul va da fie adresa serviciului, fie o adresa apropiata de santier, fie va numi un agent care sa locuiasca la acea adresa. El va notifica Autoritatii contractante asupra adreselor respective.

692

Aplicabil in cazul proiectelor de constructii

290

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 291 din 620 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

In cazul in care nu-si va indeplini aceasta obligatie, in timp de doua luni de la notificarea privind aprobarea contractului, toate notificarile privind contractul, vor fi valabile, daca se trimit la adresa data in Conditii Speciale. Dupa receptia finala a lucrarilor, Contractantul va fi scutit de aceasta obligatie. In cazul in care nu va informa Autoritatea Contractanta asupra schimbarii adresei inainte de receptia finala a lucrarilor, toate notificarile privind contractul vor fi in buna regula, daca se trimit la adresele date in Conditiile Speciale. 11.7 Contractantul va respecta si se va supune tuturor legilor si reglementarilor in vigoare ale Statului Roman, si va lua masuri ca personalul sau, subordonatii acestora si angajatii pe plan local sa le respecte. Contractantul va compensa Autoritatea Contractanta privind orice reclamatii si actiuni in justitie, care ar aparea din incalcarea de catre Contractant, angajatii sai sau subordonatii acestora, a unor asemenea legi si reglementari. 11.8 Daca Contractantul sau oricare din subcontractantii sai, agenti sau functionari, se ofera sa dea, sau este/sunt de acord sa dea sau daca dau, sau da oricarei persoane mita, cadou, bacsis, comision, ca o recompensa pentru ca a facut, sau a ingaduit sa se faca vreo actiune in legatura cu contractul, sau cu orice alt contract al Autoritatii Contractante sau pentru ca a dovedit favorizarea sau defavorizarea fata de vreo persoana in legatura cu contractul sau cu orice alt contract al Autoritatii Contractante, atunci, Autoritatea Contractanta poate, fara a prejudicia drepturile de pana atunci (acumulate) ale Contractantului respectiv, sa rezilieze contractul in conformitate cu prevederile relevante ale acestora din Conditiile Generale. 11.9 Contractantul va trata toate documentele si informatiile primite in legatura cu contractul ca fiind private si confidentiale si, in cazul in care nu este necesar in scopul executiei acestui contract, nu va publica sau face cunoscut nici un element al contractului respectiv, fara consimtamantul prealabil, in scris, al Autoritatii Contractante sau al Responsabilului de proiect dupa consultare cu Autoritatea Contractanta. Daca apare vreun dezacord in legatura cu necesitatea publicarii sau comunicarii unor asfel de documente sau informatii in scopul contractului, decizia finala apartine Autoritatii Contractante. Conditiile Speciale vor lista documentele si articolele care vor fi puse la dispozitia Contractantului la cererea sa, in scopul facilitarii lucrarii. Conditiile Speciale vor specifica data si conditiile privitoare la returnarea (recuperarea) acestor documente si articole. Contractantul va putea cumpara copii suplimentare dupa aceste planuri, documente si articole atat timp cat este posibila furnizarea lor (cat timp acestea sunt disponibile). Responsabilul de proiect nu va inmana aceste planuri, documente si articole pana ce nu s-a depus garantia de buna executie. 11.10 Daca Contractantul este o societate mixta sau consortiu, sau doua sau mai multe persoane juridice, toate aceste persoane vor fi obligate, impreuna si individual, sa indeplineasca termenii contractului conform cu Legea Statului Roman si, la solicitarea Autoritatii Contractante, vor desemna pe una din aceste persoane sa actioneze ca lider, cu autoritatea de a actiona in numele societatii mixte sau consortiului. Structura sau constituirea societatii mixte sau a consortiului nu va fi modificata, pe durata executarii contractului, fara aprobarea prealabila a Autoritatii Contractante. ARTICOLUL 12

291

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 292 din 621 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

Supravegherea lucrarilor 12.1 Contractantul va supraveghea el insusi lucrarile sau va numi un reprezentant al sau in acest scop, ca diriginte de santier. O astfel de numire va fi supusa spre aprobare Responsabilului de proiect. Aprobarea va putea fi retrasa in orice moment. In cazul in care Responsabilul de proiect refuza sa aprobe sau retrage aprobarea numirii, el va face cunoscut motivele pe care se bazeaza decizia sa, iar Contractantul va supune spre aprobare, fara intarziere, o alta propunere. Adresa reprezentantului Contractantului va trebui sa fie adresa de la serviciu data de Contractant. 12.2 In cazul in care Responsabilul de proiect retrage aprobarea reprezentantului Contractantului, Contractantul imediat dupa primirea notificarii, va retrage (schimba) reprezentantul de la santierul de lucrari si i-l va inlocui cu un alt reprezentant aprobat de Responsabilul de proiect. 12.3 Reprezentantul Contractantului va avea deplina autoritate pentru a lua orice decizie necesara pentru executarea lucrarilor, de a primi si indeplini Ordine administrative si de a contrasemna in registrul de lucrari la care se face referire in aceste Conditii Generale sau in anexele acestora. In orice situatie Contractantul va fi raspunzator pentru asigurarea desfasurarii lucrarilor conform graficului de executie, inclusiv ca prevederile din Ordinele administrative sa fie respectate de proprii sai angajati si de sub-contractantii sai si angajatii acestora. ARTICOLUL 13 Garantia de buna executie 13.1 In termen de 30 zile de la primirea notificarii de acordare a contractului, Contractantul va furniza Autoritatii Contractante o garantie de buna executie pentru realizarea in totalitate si in mod corespunzator a contractului. Suma garantiei va fi specificate in Conditiile Speciale si nu va depasi 10% din valoarea contractului. 13.2 Garantia de de buna executie va fi folosita de catre Autoritatea Contractanta drept contra plata pentru orice pierdere rezultata din neputiinta Contractantului de a-si realiza complet si in totalitate obligatiile sale din contract. 13.3 Garantia de de buna executie va fi furnizata conform formularului G3-ACP 3.13.1 prezentat in Dosarul de licitatie. Ea poate fi furnizata sub forma unei garantii bancare, a unei trate, a unui cec asigurat (certificat), o garantie furnizata de o Companie de garantare sau de o Companie de asigurare sau printr-un acreditiv irevocabil. Daca garantia de buna executie va fi furnizata sub forma unei garantii bancare, a unei trate sau sub forma unei garantii, aceasta va fi emisa de o banca sau campanie de garantare sau de asigurari, conform criteriilor de eligibilitate aplicabile pentru acordarea contractului. 13.4 Daca nu se specifica altfel in Conditiile Speciale, valoarea garantiei de buna executie va fi in moneda nationala (ROL). 13.5 Pana la depunerea garantiei de buna executie nu se va face nici o plata in favoarea Contractantului. Garantia de buna executie va continua sa ramana valabila pana ce contractul va fi fost realizat complet si corespunzator (receptia finala la expirarea perioadei de garantie). 13.6 In perioada realizarii contractului, daca persoanele fizice sau juridice care furnizeaza garantia nu mai pot respecta angajamentele sale, Autoritatea Contractuala va trimite o nota oficiala Contractantului pentru ca acesta sa depuna o noua garantie in aceleasi conditii ca si precedenta.

292

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 293 din 622 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

Daca Contractantul nu depune o noua garantie, Autoritatea Contractanta poate rezilia contractul. Inainte de a aplica aceste masuri, Autoritatea Contractanta va trimite Contractantului o scrisoare recomandata incunostiintadu-l de obligativitatea infiintarii unei noi garantii de buna executie. O astfel de notificare va fixa o noua perioada de timp, care nu va fi mai mica de 15 zile si care va incepe sa decurga incepand cu data primirii scrisorii. 13.7 Autoritatea Contractanta va cere de la creditor plata tuturor sumelor pentru care garantul este dator prin garantia facuta pentru esecul Contractantului in nerealizarea contractului respectiv, in conformitate cu termenii garantiei si pana la valoarea acestuia. Garantatorul va plati fara intarziere acele sume la cererea Autoritatii Contractante si nu va putea ridica nici o obiectiune din nici un motiv. Inainte de a cere vreo revendicare in cadrul garantiei de buna executie, Autoritatea Contractanta va notifica Contractantului acest lucru, stipuland motivele respective. 13.8 Daca Conditiile Speciale nu prevad altfel, garantia de buna executie va fi deblocata in termen de 30 zile de la emiterea declaratiei contabile finale semnate (Receptia finala semnata). Totusi, avand in vedere aspectele speciale ale contractului, Conditiile Speciale pot prevedea ca o jumatate a garantiei sa fie deblocata sau rambusata dupa data de receptie la terminarea lucrarilor contractului. ARTICOLUL 14 Asigurarea 14.1 Contractantul se va asigura, in numele comun al Autoritatii Contractante si al sau personal, impotriva pierderilor si distrugerilor pentru care el este raspunzator prin contract. O astfel de asigurare, va acoperi, daca nu se prevede altfel in Conditiile Speciale, urmatoarele: a) lucrarile, impreuna cu materialele si instalatiile pentru incorporare in lucrare, pana la acoperirea intregului cost, impotriva oricaror pierderi sau deteriorari, indiferent din ce cauza s-ar produce, altele decat forta majora sau decat riscurile atribuibile prin contract Autoritatii Contractante; b) o suma suplimentara de 15%, sau dupa cum va fi mentionat la Conditii Speciale, care sa acopere orice costuri suplimentare sau accidentale pentru rectificarea pierderilor sau pagubelor, inclusiv taxele profesionale si costul demolarilor si indepartarii oricarei parti a lucrarilor si de indepartare a molozului si resturilor de orice natura. c) echipamentele Contractantului si alte lucruri aduse pe santier de catre Contractant, pentru o suma suficienta care sa permita inlocuirea lor la santier. 14.2 Contractantul poate inlocui asigurarea prevazuta de Articolul 14.1. cu o polita globala de asigurare care sa acopere inter alia (intre altele) elementele Art. 14.1.a), b), c). 14.3 Contractantul se va asigura sa acopere datoriile, obligatiile sale cu privire la accidentele industriale, obligatiile civile catre orice persoana angajata de el la lucrari, obligatiile sale catre Autoritatea Contractanta si catre orice angajat al acelei autoritati, ce vor rezulta din executarea lucrarilor. Astfel de obligatii nu vor fi limitate in cazul accidentelor personale. 14.4 Contractantul se va asigura pentru a acoperi obligatiile sale referitoare la riscuri si obligatii civile rezultate din vreun act sau omisiune atribuita lui, succesorilor sai legali sau agentilor. O astfel de asigurare va fi mentionata in Conditiile Speciale. Mai mult decat atat, el se va asigura ca toti subcontractantii sai sa detina astfel de asigurari. 14.5 Toate asigurarile la care se face referire in acest articol vor fi obtinute in termen de 30 de zile de la data notificarii privind acordarea contractului si vor fi conditionate de aprobarea Autoritatii Contractante. Astfel de asigurari vor intra in vigoare din momentul inceperii lucrarilor si vor ramane in vigoare pana la acceptarea finala a lucrarilor. Contractantul va

293

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 294 din 623 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

prezenta Autoritatii Contractante polita de asigurare si va furniza dovezi a platii primelor de asigurare, fara intarziere, ori de cate ori i se cere aceasta de catre Autoritatea Contractanta sau de catre Responsabilul de proiect. 14.6 Indiferent de obligatiile Contractantului de a se asigura in conformitate cu Articolul 14, Contractantul va fi singurul raspunzator si va despagubi Autoritatea Conractanta si pe Responsabilul de proiect pentru orice revendicari din partea tertilor referitoare la pagube asupra proprietatii sau pentru prejudicii (pagube) personale, rezultand din executarea lucrarilor de catre Contractant, de catre sub-contractantii sai si angajatii in legatura cu lucrarile. ARTICOLUL 15 Programul de realizare 15.1 Contractantul va intocmi si supune spre aprobare Responsabilului de proiect un program de realizare a contractului, in conformitate cu Conditiile Speciale. Programul va cuprinde cel putin urmatoarele: a) ordinea in care Contractantul isi propune sa execute lucrarile b) perioada de timp limita in care se prevede inaintarea si aprobarea planselor desenate (daca este cazul) c) o descriere generala a metodelor pe care Contractantul isi propune sa le adopte pentru realizarea lucrarilor, si e) orice detalii si informatii suplimentare pe care Responsabilul de proiect le-ar putea solicita cu temei. 15.2 Conditiile Speciale vor mentiona perioada limita de timp in care programul de realizare va trebui supus spre aprobare Responsabilului de proiect. Trebuie stabilite in Conditiile Speciale perioadele limita de timp in care Contractantul va trebui sa inainteze toate planurile detaliate, documentele si articolele, sau parti ale acestora. Conditiile Speciale vor stabili, de asemenea, perioada de timp limita pentru aprobarea sau acceptarea de catre Responsabilul de proiect a programului de realizare, a planurilor detaliate, documentelor si articolelor. 15.3 Nici o modificare a programului nu se va face fara aprobarea Responsabilului de Proiect. Daca totusi, desfasurarea lucrarilor nu este conforma cu programul, Responsabilul de proiect poate indica Contractantului sa refaca programul si sa-i prezinte spre aprobare un program revizuit. Aprobarea programului de catre Responsabilul de proiect nu-l va scuti pe Contractant de nici una din obligatiile sale contractuale. ARTICOLUL 16 Detalierea defalcata a preturilor 16.1 Acolo unde este cazul si in cadrul unei perioade de timp nu mai mare de 20 de zile de la solicitarea intemeiata a Responsabilului de proiect, - Contractantul va furniza o defalcare detaliata a cotatiilor si preturilor sale, in cazul in care o asemenea detaliere este solicitata intrun anumit scop in cadrul contractului prin Conditiile Speciale. 16.2 Dupa notificarea de adjudecare a contractului, Contractantul, in cadrul termenului limita stipulat in Conditiile Speciale, va furniza Responsabilului de proiect, doar pentru informarea lui, o estimarie detaliata a CASH FLOW, trimestrial, a tuturor platilor datorate Contractantului asumate prin Contract.

294

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 295 din 624 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

Contractantul va prezenta ulterior estimarea unui CASH FLOW revizuit in fiecare trimestru, daca asa se solicita de catre Responsabilul de proiect. Comunicarea nu va impune absolut nici o raspundere din partea Autoritatii Contractante si nici a Responsabilului de proiect. ARTICOLUL 17 Plansele desenate ale Contractantului 17.1 Contractantul va inainta Responsabilului de proiect spre aprobare: a) Acele planse desenate, documente, mostre si/sau modele care sunt specificate in Contract/Conditii Speciale, in cadrul perioadei limita de timp, stabilita in acestea sau in programul de realizare; b) Acele planse desenate, pe care Responsabilul de proiect le-ar putea cere in mod intemeiat pentru realizarea contractului. 17.2 Daca Responsabilul de proiect nu notifica hotararea sa de aprobare, la care se face referire in articolul 17.1. in cadrul termenului limita, mentionat in contract sau in programul aprobat de realizare, atunci astfel de planse sau modele, urmeaza sa fie aprobate la finele perioadei limita specificate. Daca nu se specifica o perioada limita, acestea urmeaza a fi aprobate in 30 de zile dupa primirea lor. 17..3 Plansele desenate, documentele, mostrele si modelele care au fost aprobate, vor fi semnate sau identificate de catre Responsabilul de proiect si nu vor fi despartite decat in cazul in care se hotaraste altfel de catre Responsabilul de proiect. Orice planse desenate, documente, mostre sau modele pe care Responsabilul de proiect nu le aproba, vor fi modificate imediat, pentru a se conforma cu cerintele stabilite de Responsabilul de proiect si vor fi din nou prezentate de Contractant spre aprobare. 17.4 Contractantul va furniza copii suplimentare ale desenelor aprobate in forma si numerotarea stipulate in contract sau in Ordinele administrative ulterioare. 17.5 Aprobarea desenelor, documentelor, mostrelor sau modelelor de catre Responsabilul de proiect nu scuteste Contractantul de nici una din obligatiile sale contractuale. 17.6 Responsabilul de proiect va avea dreptul in orice moment acceptabil (rezonabil), de a inspecta toate plansele desenate, documentele, mostrele sau modelele care fac parte din contract la sediul (birourile) Contractantului. 17.7 Inainte de receptia provizorie a lucrarilor, Contractantul va furniza (pune la dispozitie) manuale de functionare si manuale de intretinere (cartea tehnica), impreuna cu documentatia desenata care vor fi astfel detaliate pentru a permite Autoritatii Contractante sa opereze, intretina, ajusteze sau sa repare toate partile lucrarii. Daca nu se stipuleaza altfel la Conditii Speciale, manualele si desenele/prospectele vor fi intocmite in limba de redactare a contractului, si in asemenea forma si numar dupa cum este mentionat in contract. Lucrarile nu vor fi considerate complete in scopurile receptiei provizorii pana cand astfel de manuale si desenele/prospectele nu au fost furnizate Autoritatii contractante. ARTICOLUL 18 Rezonabilitatea preturilor de licitatie 18.1 Contractanul va trebui sa inspecteze si sa examineze santierul (locul unde se va amplasa proiectul) si imprejurimile acestuia si sa se convinga inainte de depunerea dosarului sau de

295

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 296 din 625 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

licitatie, in legatura cu natura terenului si a subsolului, si sa ia in consideratie natura locului respectiv si a lucrarii si cantitatea materialelor necesare pentru terminarea lucrarilor, mijloacele de comunicatie cu santierul, accesul la santier, cazarea pe care o va solicita si in general, va trebui sa obtina pentru el insusi toate informatiile cu privire la riscuri, eventualitati si a altor circumstante care sa influenteze sau sa afecteze propunerea sa de licitatie. 18.2 Contractantul va trebui sa se convinga, inainte de depunerea dosarului sau de licitatie, in legatura cu corectitudinea si rezonabilitatea licitatiei si a cotatiilor si preturilor stabilite in Deviz/Bugetul indicativ (lista cantitati si preturi unitare) care daca nu se specifica altfel in contract, vor acoperi toate obligatiile in cadrul contractului. 18.3 Intrucat Contractantul trebuie sa determine preturile sale pe baza propriilor sale calculatii, operatiuni si estimari, el va realiza fara nici o plata suplimentara, orice lucrare care este conditionata de oricare articol din dosarul de licitatie, pentru care el nu mentioneaza nici un pret unitar si nici o suma ferma. ARTICOLUL 19 Riscuri exceptionale 19.1 Daca in timpul executarii lucrarilor Contractantul intampina obstructii artificiale sau conditii fizice, care in mod normal nu ar fi putut fi prevazute de un Contractant experimentat si daca Contractantul este de parere ca vor fi necesare costuri suplimentare si/sau extinderea perioadei de realizare a contractului ca urmare a acestora, el va informa Responsabilul de proiect despre aceasta situatie, conform articolelor din Conditii Generale privitoare la extinderea perioadei de realizare si cu cele privitoare la plati suplimentare. Contractantul va specifica in informarea respectiva obstructiile artificiale si/sau conditiile fizice prezentand detalii ale efectelor anticipate ale acestora, masurile pe care le ia sau intentioneaza sa le ia si gradul intarzierii anticipate sau interferenta acestei intarzieri cu executarea lucrarilor. 19.2 Urmare primirii notificarii respective, Responsabilul de proiect va putea intre altele (inter alia): a) sa solicite Contractantului sa ii furnizeze o estimare a costurilor, masurilor pe care el le ia sau intentioneaza sa le ia ; b) sa aprobe masurile la care se face referire in articolul 19.2. (a) cu sau fara modificari ; c) sa emita ordine administrative asupra modului cum va trebui procedat cu obstructiile artificiale sau cu conditiile fizice respective ; d) sa propuna o modificare, o suspendare sau rezilierea contractului. 19.3 In masura in care Responsabilul de proiect va decide ca respectivele obstructii artificiale sau conditii fizice nu puteau fi in mod normal prevazute de un Contractant experimentat, Responsabilul de proiect: a) va lua in considerare orice intarziere suferita de Contractant ca rezultat a unor asemenea obstructii sau conditii in determinarea oricarei prelungiri a perioadei de realizare pe care Contractantul este indreptatit (sa o pretinda) in cadrul Conditiilor Generale si/sau b) va determina platile suplimentare cuvenite Contractantului in conformitate cu Conditiile generale in cazul obstructiilor artificiale si conditiilor fizice, altele decat conditiile atmosferice. 19.4 Daca Responsabilul de proiect hotaraste ca obstructiile artificiale si conditiile fizice ar fi putut sa fi fost prevazute in mod normal, partial sau total, de catre un Contractant experimentat, el va informa Contractantul cat mai curand posibil despre aceasta.

296

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 297 din 626 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

19.5. Conditiile atmosferice nu vor indreptatii pe Contractant sa pretinda plati suplimentare in cadrul prevederilor articolului 52. Responsabilul de proiect poate suspenda pentru o anumita perioada executarea lucrarilor pe care el le considera dificil de realizat ca rezultat al conditiilor climatice, previzibile in mod normal sau stabilite in Conditiile Speciale. Pe durata perioadei de suspendare, Contractantul va lua toate masurile de protectie necesare protejarii lucrarilor si materialelor, pe cheltuiala sa proprie. ARTICOLUL 20 Securitatea santierului 20.1 Contractantul are dreptul sa interzica accesul pe santier al oricarei persoane neimplicate in realizarea contractului, cu exceptia persoanelor autorizate de catre Responsabilul de proiect sau reprezentantii Autoritatii Contractante. 20.2 Contractantul va asigura securitatea santierului pe intreaga durata a perioadei de executie si va fi responsabil pentru luarea masurilor necesare, in interesul angajatilor sai, a agentilor Autoritatii Contractante si a tertilor pentru a preveni orice pierdere sau accident. 20.3 Contractantul va lua toate masurile importante pe raspundere proprie si pe cheltuiala lui, pentru a asigura ca structurile si instalatiile existente sa fie protejate, pastrate si intretinute in bune conditii. El va raspunde de furnizarea si intretinerea pe cheltuiala proprie a intregului iluminat, a intregii protectii, imprejmuiri si a securitatii echipamentelor ce sunt necesare pentru realizarea lucrarilor, sau care ar putea fi solicitate cu temei de catre Responsabilul de proiect. 20.4 Daca pe durata realizarii contractului sunt necesare masuri urgente de a preintampina (preveni) orice risc sau acident ori deteriorare sau pentru a asigura garantia, urmare a unui accident sau pagube, Responsabilul de proiect va inainta o notificare oficiala Contractantului pentru ca acesta sa faca ceea ce este necesar. Daca Contractantul nu refuza sa faca aceasta sau nu va intreprinde masurile necesare, Responsabilul de proiect va putea ca aceste masuri sa fie implementate pe cheltuiala Contractantului in masura in care Contractantul este raspunzator de aceste masuri. ARTICOLUL 21 Asigurarea proprietilor invecinate santierului 21.1 Pe propria responsabilitate i cheltuial, Contractantul va lua toate masurile cerute de buna practic in realizarea construciilor i pentru situatiile preponderente de asigurare a proprietilor invecinate i evitarea cauzrii oricror deranjamente anormale n aceast privin 21.2 Contractantul va compensa Autoritatea Contractant de consecinele financiare ale tuturor cererilor proprietarilor de terenuri nvecinate sau a rezidentilor in masura in care responsabilitatea revine Contractantului i in masura in care pagubele produse proprietilor invecinate nu sunt rezultatul defectiunilor provenite din proiectare sau din metoda de construcie impuse Contractantului de ctre Autoritatea Contractant sau Responsabilul proiect ARTICOLUL 22 Interferena cu traficul 22.1Contractantul se va asigura ca in decursul realizarii lucrrilor proiectului sa nu cauzeze pagube si/sau obstrucionarea traficului pe cile de comunicaii (drumuri, ci ferate, canale navigabile sau aerodromuri), decat n cazurile prevzute n Condiiile Speciale. El va trebui,

297

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 298 din 627 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

s in seama, in special de restriciile de greutate a mijlocelor de transport atunci cnd selecteaz rutele i vehiculele. 22.2 Orice msur special pe care Contractantul o consider necesar sau care este pevzut n Condiiile Speciale, sau care este cerut de Autoritatea Contractant n vederea protejrii sau consolidarii seciunilor de drumuri, osele sau poduri, se va realiza pe cheltuiala Contractantului, chiar dac sunt sau nu n grija Contractantului . Contractantul va informa Responsabilul de proiect despre orice masur special pe care intenioneaz s o ia nainte de realizarea acesteia. Reparaia oricrei deteriorari produse drumurilor, oselelor sau podurilor cauzate de transportul materialelor, instalaiilor ori echipamentelor, se va face pe cheltuiala Contractantului. ARTICOLUL 23 Cabluri i Conducte 23.1 Acolo unde, n timpul efecturii lucrrilor, Contractantul ntlnete cote de nivel care indic traseul unor cabluri subterane, conducte ori instalaii, va menine aceste cote de nivel la locul lor sau le va nlocui, chiar dac execuia lucrrilor respective necesit ndeprtarea lor temporar. Aceste operaiuni conexe necesit o autorizare prealabil din partea Responsabilului de proiect. 23.2 Contractantul va fi responsabil de pastrarea, reamplasarea i schimbarea, cnd este cazul, a cablurilor, conductelor i instalaiilor specificate de Autoritatea Contractant n Contract, cat i de costurile acestora. 23.3 Acolo unde existenta cablurilor, conductelor i instalaiilor nu a fost specificata n contract dar acestea sunt evideniate prin cote de nivel i repere, Contractantul va avea aceleasi obligatii ca cele privind pastrarea, reamplasarea i schimbarea acestora, aa cum este prevzut mai sus. n acest caz, Autoritatea Contractant l va compensa pentru cheltuielile efectuate, n msura n care astfel de lucrri sunt necesare pentru executarea contractului. 23.4 De asemenea, obligaiile de ndeprtare i reamplasare a cablurilor, conductelor i instalaiilor i cheltuielile rezultate din aceste operaii nu vor fi in responsabilitatea Contractantului dac Autoritatea Contractant decide s accepte aceast responsabilitate. n acelai mod se va proceda i n cazul n care aceste obligaii i cheltuieli rezultate de aici trec n sarcina unei alte administraii specializate sau a unui alt agent. 23.5 Atunci cnd orice lucrare de pe santier poate cauza deranjamente sau distrugeri serviciului de utilitate public, Contractantul va anuna imediat pe Responsabilul de proiect, n scris, cerand o perioad rezonabil de timp astfel nc s se poat lua masurile corespunzatoare continurii normale a lucrrilor. ARTICOLUL 24 Demararea lucrarilor 24.1 Contractantul va fi responsabil pentru: a) demararea lucrrilor cu acuratee n relaie cu marcajele, liniile i nivelurile de referin date de ctre Responsabilul de proiect; b) corectitudinea poziionarii, nivelurilor, dimensiunilor i aliniamentului pentru toate prile lucrrilor, i c) dotarea cu toate instrumentele, utilajele i forta munca, necesare responsabilitilor viitoare. 24.2 Dac, n orice moment pe parcursul desfurrii lucrrilor, apare vreo eroare privind poziia, nivelurile, dimensiunile ori aliniamentul oricrei pri a lucrrilor, Contractantul va rectifica astfel de erori, pe cheltuiala sa, dac Responsabilul de proiect ii cere aceasta, cu

298

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 299 din 628 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

excepia cazului n care aceste erori sunt cauzate de date incorecte furnizate de ctre Responsabilul de proiect, caz n care Autoritatea Contractant va fi responsabil de costurile rectificrilor respective. 24.3 Verificarea de catre Responsabilul de proiect pentru a stabili orice linie sau cote de nivel nu-l va absolvi pe Contractant de responsabilitatea acurateii acestora, care va acorda o deosebit grij protejarii i prezervrii cotelor de nivel, cilor de acces, buloane marcatoare ori alte articole folosite la inceperea lucrrilor. ARTICOLUL 25 Materiale provenite din demolri 25.1Acolo unde contractul prevede lucrri de demolare, materialele i articolele rezultate din acestea, exceptnd cazul n care Condiiile Speciale i/sau Legea Statului Autoritii Contractante prevd altceva i sunt subiectul prevederilor de la decoperiri din Condiiile Generale, vor fi proprietatea Contractorului. 25.2 Dac prin Condiiile Speciale este rezervat Autoritii Contractante dreptul de proprietate asupra materialelor sau a tuturor sau a unor parti de articole rezultate din lucrrile de demolare, Contractantul va trebui sa ia toate precauiile necesare pentru ca acestea s fie pstrate si depozitate corespunzator. El va fi rspunztor pentru orice distrugere ori pagub, cauzat de el sau agenii lui asupra acestor materiale sau articole. 25.3 Indiferent de utililizarea pe care Autoritatea Contractant intenioneaz s o dea materialelor ori articolelor, n cazul n care i rezerv dreptul de proprietate, toate costurile determinate de transportul i depozitarea acestora i toate cheltuielile cu depozitul la locul indicat de Responsabilul de proiect vor fi suportate de ctre Contractant, pentru orice manipulare care nu depete 100 metri. 25.4 n scopul pstrrii, n cazul n care Condiiile Speciale nu prevd altfel, Contractantul , pe cheltuiala sa, va muta progresiv molozul, alte materiale provenite din demolare, gunoiul i alte resturi din locaia respectiv. ARTICOLUL 26 Descoperiri
26.1 Descoperirea n timpul excavaiilor sau lucrrilor de demolare a orice lucru de interes va fi adus imediat la cunostiinta Responsabilului de proiect. Responsabilul de proiect va decide cum se va proceda cu acest gen de descoperiri, n conformitate cu Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si statutul legal al acesteia, asa cum se prevede in Conditiile speciale la contract. 26.2 Cu excepia cazului n care Condiiile Speciale prevd altfel, Autoritatea Contractant i va rezerva dreptul de proprietate a materialelor gsite pe durata lucrrilor de excavaie i demolare, desfurate pe terenul care i aparine motiv de compensare a Contractantului pentru orice eforturi speciale. 26.3 Cu excepia cazului n care Condiiile Speciale prevd altfel, obiectele de arta, antichitile ori altele naturale, numismatice, sau alte obiecte de interes tiinific, obiecte rare ori obiecte fcute din metale preioase care sunt gsite pe durata lucrrilor de excavaie ori demolare, vor fi proprietatea statului roman asa cum se prevede in Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si statutul legal al acesteia. 26.4 n caz de nenelegeri, Autoritatea Contractant va avea unica autoritate de a decide conform condiiilor prevzute la Articolele 26.1 i 26.3.

299

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 300 din 629 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

ARTICOLUL 27 Lucrri temporare 27.1 Contractantul va realiza pe cheltuiala proprie, lucrrile temporare care s faciliteze lucrrile ce vor fi desfurate in continuare. El va transmite Responsabilului de proiect desenele lucrrilor temporare pe care intenioneaz s le foloseasc, cum ar fi chesoane, schelrie, grinzi, diafragme . Va lua n calcul orice observaie fcut lui de ctre Responsabilul de proiect i i va asuma responsabilitatea pentru aceste desene. 27.2 Acolo unde proiectarea lucrrilor temporare este specificata n Condiiile Speciale ca fiind n responsabilitatea Autoritii Contractante, Responsabilul de proiect va furniza Contractantului toate desenele necesare n timp rezonabil, pentru a-i da acestuia posibilitatea s efectueze lucrrile temporare conform programului. n aceste cazuri, Autoritatea Contractant va fi singurul responsabil pentru sigurana i corectitudinea proiectarii, n timp ce Contractantul va fi responsabil pentru realizarea corecta a construciei. ARTICOLUL 28 Studii de sol 28.1. Conditionat de cele prevazute de Conditiile speciale si de Specificatiile tehnice, Contractantul va pune la dispozitia Responsabilului de proiect personalul si echpamentul necesare realizarii analizelor de sol pe care Responsabilul de proiect le considera, cu temei, necesare. 28.2. Contractantul va fi compensat pentru costul real al fortei de munca si echipamentelor utilizate sau puse la dispozitie pentru analizele de sol, daca nu se prevede altfel in contract. ARTICOLUL 29 Contracte care se suprapun 29.1. Contractantul, in conformitate cu cerintele Responsabilului de proiect, va oferi cele mai rezonabile oportunitati pentru realizarea activitatii tuturor celorlalti contractanti angajati de Autoritatea contractanta si salariatilor acestora, salariatilor Autoritatii contractante si ai altor autoritati publice, care pot fi angajati la sau langa santier pentru executarea oricarei lucrari neincluse in contract, sau al oricarui contract pe care Autoritatea contractanta l-ar putea incheia in legatura cu sau ca auxiliar lucrarii. 29.2. Totusi, daca Contractantul, la solicitarea scrisa a Responsabilului de proiect, va oferi oricarui astfel de contractant sau autoritati publice sau Autoritati contractante, orice drumuri sau trasee pentru intretinerea carora este responsabil Contractantul, sau permite folosirea de catre oricare alte persoane a lucrarilor temporare - schele sau alte echipamente de pe santier- sau ofera orice alte servicii, indiferent de natura lor, care nu au fost prevazute in contract, Autoritatea contractanta va plati Contractantului pentru o astfel de folosire sau serviciu, acele sume si/sau va acorda o prelungire a perioadei de executie care ar fi rezonabila dupa parerea Responsabilului de proiect. 29.3. Conform articolului 29, Contractantul nu va fi scutit de nici una din obligatiile sale contractuale, si nici nu va fi indreptatit la nici o despagubire decat cele prevazute la aricolul 29.2. 29.4. Nici o dificultate care ar rezulta in derularea unui contract, nu va indreptati pe Contractant, in nici o situatie, sa modifice sau sa intarzie realizarea altor contracte. In mod

300

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 301 din 630 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

similar, Autoritatea Contractanta nu va profita de astfel de dificultati pentru a suspenda platile datorate in cadrul altui contract. ARTICOLUL 30 Patente si licente 30.1. Daca nu se prevede altfel in Conditiile speciale, Contractantul va compensa Autoritatea contractanta si pe Responsabilul de proiect pentru orice pretentie rezultand din folosirea, asa cum se specifica in contract, a patentelor, licentelor, desenelor, proiectelor, prototipurilor, marcilor comerciale sau de produs, exceptand cazurile in care o astfel de incalcare rezulta din conformitatea cu proiectul sau cu specificatiile furnizate de Autoritatea contractanta si/sau R esponsabilul de proiect. INCEPEREA SI INTARZIERI ALE LUCRARILOR ARTICOLUL 31 Ordinul de incepere a realizarii lucrarii 31.1 Autoritatea contractanta va fixa data la care va incepe realizarea lucrarii de catre Contractant. Daca nu se prevede altfel in Conditiile Speciale, data la care urmeaza sa inceapa realizarea contractului nu poate sa fie mai tarziu de 180 de zile de la notificarea de adjudecare a contractului. 31.2 Daca data stabilita pentru inceperea realizarii contractului nu cade in cadrul perioadei de 180 de zile prevazute la primul paragraf de mai sus, Contractantul va avea dreptul sa nu realizeze contractul si sa il rezilieze sau sa obtina compensatii pentru pagubele pe care le-a suferit. Contractantul va forfeta acest drept daca nu si-l exercita in timp de 30 de zile de la data expirarii perioadei de 180 de zile. ARTICOLUL 32 Perioada de realizare 32.1 Perioada de realizare a contractului va incepe la data fixata conform articolului 31.1 de mai sus si va fi cea stabilita in Conditiile Speciale, fara a prejudicia extinderea perioadei ce ar putea fi acordata. ARTICOLUL 33 Extinderea perioadei de realizare 33.1 Contractantul va putea solicita o extindere a perioadei de realizare a contractului daca el este /sau va fi intarziat in finalizarea contractului de catre oricare din urmatoarele cauze: a) conditii climatice exceptionale in Statul Autoritatii Contractante; b) obstructii artificiale sau conditii fizice care nu ar putea in mod obisnuit sa fi fost prevazute de catre un Contractant experimentat; c) emiterea de Ordine administrative care sa afecteze data finalizarii contractului, altele decat cele care decurg din vina Contractantului; d) Autoritatea Contractanta nu si-a indeplinit obligatiile din cadrul contractului; e) orice suspendare a lucrarilor care nu se datoreaza greselii Contractantului;

301

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 302 din 631 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

f) forta majora; g) orice alte cauze la care se face referire in aceste Conditii generale si care nu se produc din vina Contractantului. 33.2 In decurs de 30 zile de la data cand si-a data seama ca se va produce o intarziere, Contractantul va informa Responsabilul de proiect asupra intentiei de a solicita o prelungire a perioadei de realizare la care se considera indreptatit, si imediat ce este posibil in circumstantele respective, va comunica Responsabilului de proiect elemente detaliate si complete privind solicitarea, astfel ca aceasta solicitare sa fie analizata. 33.3 Responsabilul de proiect va acorda Contractantului, printr-o notificare scrisa, o astfel de prelungire a perioadei de realizare, daca aceasta se justifica, fie in viitor fie retroactiv, fie va informa Contractantul ca acesta nu este indreptatit la nici o prelungire. De mentionat ca Responabilul de proiect va anunta in scris Contractantul, asa cum sa aratat mai sus, numai dupa consultare cu Autoritatea Contractanta si daca este cazul chiar cu Contractantul respectiv. ARTICOLUL 34 Intarzieiri de realizare 34.1 Daca Contractantul nu finalizeaza lucrarile in cadrul perioadei de timp specificate in contract, Autoritatea Contractanta, fara nici o nota oficiala si fara nici un prejudiciu fata de alte modificari in cadrul contractului, va fi indreptatita la pagube lichidative pentru fiecare zi care se va scurge intre sfarsitul perioadei specificate pentru realizare sau perioada prelungita de realizare si data efectiva a finalizarii, la rata (pretul) si pana la suma maxima specificata in Conditiile Speciale. Daca lucrarile au fost obiectul unei acceptari partiale, pagubele lichidative prevazute in Conditiile Speciale, pot fi reduse proportional in functie de valoarea pe care o are partea de lucrari acceptata pentru prelungire in valoare totala a lucrarii. 34.2 Daca Autoritatea Contractanta este indreptatita la pretentii maxime in cadrul prevederilor de la Conditii Generale privitoare la intarzieri in realizarea lucrarilor, aceasta poate, dupa ce a notificat Contractantul, sa ia urmatoarele masuri: a) sa nu restituie garantia de buna executie; si/sau b) sa rezilieze contractul; si c) sa incheie un contract cu un tert pe cheltuiala Contractantului pentru realizarea diferentei de lucrari. ARTICOLUL 35 Schimbari si modificari 35.1. Responsabilul de proiect va putea dispune modificarea oricarei parti a lucrarii pentru o completare corespunzatoare si/sau functionare corespunzatoare a acesteia. Astfel de modificari pot include adaugiri, omisiuni, substituiri, schimbari in calitate, schimbari in cantitate, forma, fel, pozitie, dimensiuni, nivel, caracteristici si schimbari in secventa specifica (ordinea lucrarilor), metoda si timpul afectat fiecarei lucrari. Indiferent de ordinul de modificare dat, acesta nu va avea nici un efect de invalidare a contractului, iar daca exista vreun efect financiar al unei astfel de modificari acesta va fi evaluat in conformitate cu urmatoarele prevederi. 35.2. Orice modificare se va face numai prin ordin administrativ (de serviciu), exceptand cazul in care :

302

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 303 din 632 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

35.5

a) dintr-un anumit motiv Responsabilul de proiect va gasi necesar sa dea o dispozitie verbala, dar si atunci, dupa aceea el va confirma in scris acest ordin verbal cat mai curand posibil. b) daca Contractantul va confirma in scris un ordin verbal dat in scopul articolulul 35.2 (a), iar confirmarea nu va fi contrazisa in scris imediat de catre Responsabilul de proiect, pentru modificarea respectiva va trebui emis un ordin administrativ daca nu se specifica altfel in Conditiile Speciale. c) nu va fi necesara emiterea unui ordin administrativ pentru modificari, in vederea cresterii sau descresterii in cantitate a nici unei lucrari, acolo unde o astfel de crestere sau descrestere este rezultatul cantitatii excedente sau inferioare aceleia mentionate in lista cantitatilor sau in programul preturilor (devizele de lucrari). 35.3 Cu exceptia celor prevazute in articolul 35.2, inainte de emiterea unui ordin administrativ de modificare, Responsabilul de proiect va notifica Contractantul asupra naturii si continutului unei astfel de modificari. In perioada de timp specificata in nota, Contractantul va inainta Responsabilului de proiect o propunere continand: a) o descriere a responsabilitatilor (daca sunt) ce trebuie realizate sau masurile care sa fie luate si un program de executie; si b) orice modificari necesare programului de realizare sau pentru oricare din obligatiile Contractantului in cadrul contractului; si c) orice ajustare a pretului contractului in conformitate cu regulile prevazute in articolul 35. 35.4 Urmare primirii de la Contractant a celor mentionate la articolul 35.3, Responsabilul de proiect, dupa consultare cu Autoritatea Contractanta, si daca este cazul chiar cu Contractantul va decide, cat mai curand posibil, daca se va efectua sau nu modificarea respectiva. Daca Responsabilul de proiect va decide ca modificarea sa fie realizata, el va emite un ordin administrativ in care va mentiona ca modificarea se va face la pretul si in conditiile mentionate prin materialele trimise de Contractant si la care se face referire in articolul 35.3 de mai sus, sau asa cum apar ele modificate de Responsabilul de proiect conform celor mentionate in articolul 35.5 de mai jos. Preturile pentru toate modificarile dispuse de Responsabilul de proiect in conformitate cu articolele 35.2 si 35.3 vor fi analizate de Responsabilul de proiect in conformitate cu urmatoarele principii: a) acolo unde lucrarea are un caracter similar si este executata in conditii similare si evidentiate in lista cantitatilor sau in lista preturilor, ea va fi evaluata la acele cotatii si preturi care sunt continute in respectivele liste b) acolo unde lucrarea nu are caracter similar sau nu este executata in conditii similare, se vor folosi cotatiile si preturile din contract ca baza pentru evaluare, iar in caz contrar Responsabilul de proiect va face o evaluare proprie; c) daca natura sau valoarea oricarei modificari privind natura sau valoarea intregului contract sau a unei parti din acesta, va fi astfel incat dupa parerea Responsabilului de proiect orice cotatie sau pret continute in contract, pentru orice articol al lucrarii, din cauza unei astfel de modificari, devine nerezonabila, atunci Responsabilul de proiect va fixa o astfel de cotatie sau un astfel de pret pe care el, in situatia data, le considera intemeiate si adecvate. d) unde o modificare apare necesara ca urmare a unei neglijente a Contractantului sau rezilierii contractului de catre acesta, atunci orice cheltuiala suplimentara atribuibila unei astfel de modificari va fi suportata de catre Contractant. 35.6 La primirea ordinului administrativ prin care se solicita modificarea respectiva, Contractantul va incepe sa realizeze modificarea lucrarii fiind obligat de prevederile acestor

303

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 304 din 633 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

Conditii Generale sa procedeze in asa fel ca si cum aceste modificari ar fi prevazute in contract. Lucrarile nu vor fi intarziate in asteptarea acordarii vreunei prelungiri a timpului pentru completarea sau ajustarea lor la valoarea contractului. Acolo unde ordinul de modificare precede ajustare la valoarea contractului, Contractantul va tine evidenta cheltuielilor ocazionate cu executarea modificarii si a timpului prelungit datorat acesteia. Aceste evidente vor fi puse la dispozitia Responsabilului de proiect in orice moment. 35.7 Daca nu se prevede altfel in Conditiile Speciale, in eventualitata unei cresteri/ descresteri a volumului total al lucrarilor cerute de catre Autoritatea Contractanta sau rezultand din situatii care nu sunt cauzate nici de neglijenta Contractantului si nici de vreo actiune din partea sa, Contractantul poate sa nu pretinda nici o compensatie pe baza compensarii din cauza pagubelor daca acea crestere/descrestere calculata pe baza preturilor initiale si fara a modifica obiectul contractului, depaseste un anumit procent din valoarea contractului initial, care va fi stabilit in Conditiile Speciale si care nu trebuie sa fie mai mare de 15% si nici mai mica de 8%. In aceste circumstante, facand o solicitare intemeiata in scris catre Autoritatea Contractanta, Contractantul poate fi indreptatit la o prelungire/reducere a perioadei de realizare contractului. 35.8 Acolo unde cresterea/descrestere calculata in modalitatea descrisa mai sus, depaseste procentul stabilit in Conditiile Speciale, Contractantul poate, cand se intocmenste declaratia generala, sa faca o solicitare de compensare pentru orice pierdere pe care a suferit-o, ca rezultat a modificarilor fata de proiectul original. El va fi de asemenea indreptatit, facand o solicitare motivata si depusa Autoritatii Contractante, la o extindere a perioadei de realizare a contractului. In cazul in care crestera/descresterea calculata in modul descris de mai sus depaseste 33%, Contractantul poate fi indreptatit sa refuze realizarea oricarei lucrari care depaseste acea valoare. Daca se va intampla astfel, el va informa Autoritatea Contractanta despre decizia sa printr-o scrisoare recomandata cu confirmare de primire in timp de 2 luni de la primirea ordinului administrativ care specifica acea crestere/descrestere. Responsabilul de proiect, dupa consultare cu Autoritatea Contractanta si cu Contractantul, va stabili orice adaugire/compensare si extindere a perioadei de realizare. 35.9 Conditionat de limitele indicate in Conditiile Speciale, daca contractul contine o lista de cantitati sau o defalcare a pretului global care sa dea o lista pe puncte a marimii si preturilor diverselor lucrari si a schimbarilor cerute de Autoritatea Contractanta sau rezultand din situatii care nu sunt cauzate nici de neglijenta Contractantului si nici de vreo actiune din partea sa, de a modifica marimea unor lucrari intr-o asemenea maniera incat cantitatea mentionata pentru oricare din articolele este modificata in plus sau in minus cu 20% (daca in Conditiile Speciale nu se prevede altfel), Contractantul, intocmind o solicitare motivata si inaintata Autoritatii Contractante, va putea fi indreptatit la compensatii pentru orice paguba suferita ca rezultat al modificarilor la proiectul original, odata ce toate cantitatile au fost executate in scopurile contractului. 35.10 Modificarile la contract trebuie oficializate printr-un act aditional la contract semnat de toate partile. Schimbarile de adrese, conturi bancare vor fi notificate in scris de Contractant, Autoritatii contractante. ARTICOLUL 36 Suspendare 36.1 Contractantul, la ordinul Responsabilului de proiect, va suspenda desfasurarea lucrarilor sau a oricarei parti a acestora pentru o asemenea perioada sau perioade de timp si intr-un asemenea mod dupa cum considera necesar.

304

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 305 din 634 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

36.2 Pe perioada suspendarii, Contractantul va lua toate masurile de protejare pe care el le va considera necesare pentru a conseva lucrarile, masinile, aparatele, componentele, echipamentele si santierul impotriva oricarei deteriorari, pierderi sau distrugeri. Cheltuielile aditionale ocazionate in legatura cu astfel de masuri de protectie vor fi adaugate la valoarea contractului, exceptand cazul in care: a) suspendarea este altfel prevazuta in contract; sau b) suspendarea este din culpa Contractantului c) in cazul in care au fost conditii climatice normale pe santier, dar lucrarile au fost totusi suspendate; sau, d) suspendarea s-a facut in scopul protejarii sau executarii corecte a lucrarilor, sau a unei parti a acestora , in masura in care o astfel de necesitate de suspendare nu rezulta din nici un act emis de Responsabilul de proiect sau de Autoritatea contractanta , sau din vreunul din riscurile exceptionale mentionate de articolul 19. 36.3. Contractantul nu va fi indreptatit la astfel de adaugiri la valoarea contractului daca nu notifica Responsabilului de proiect, in timp de 30 de zile de la primirea ordinului de suspendare a lucrarilor, despre intentia sa de a cere o despagubire in legatura cu aceste adaugiri. 36.4. Responsabilul de proiect, dupa consultare cu Autoritatea contractanta si cu Contractantul, va stabili o astfel de plata suplimentara si /sau extindere a perioadei de realizare care sa fie facuta Contractantului in legatura cu o astfel de despagubire care, dupa parerea Responsabilului de proiect este corecta si intemeiata. 36.5.Daca perioada de suspendare depaseste 18o de zile (sau o perioada mai scurta specificata in Conditiile speciale ) si suspendarea nu se datoreaza unor culpe a Contractantului, Contractantul poate, adresandu-se in scris Responsabilului de proiect si Autoritatii contractante, fie sa ceara permisiunea de reincepere, fie sa rezilieze contractul in termen de 30 de zile. MATERIALE SI FORTA DE MUNCA ARTICOLUL 37 Registrul de lucrari 37.1 Daca nu se prevede altfel in Conditiile speciale, Responsabilul de proiect se va tine pe santier un registru de lucrari. Responsabilul de proiect va inregistra cel putin urmatoarele informatii: a) conditiile atmosferice, intreruperile de lucrari datorate conditiillor climatice nefavorabile, orele de lucru, numarul si calitatea angajatilor care lucreaza pe santier, materialele furnizate, echipamentul folosit, echipamentul care nu este in stare de functionare, testele realizate in situ, mostre expediate, situatii neprevazute, ca si dispozitiile date Contractantului; b) declaratii detaliate privind toate elementele cantitative si calitative ale lucrarii realizate si a furnizarilor livrate si folosite, apte de a fi verificate pe santier si relevante in calcularea platilor de efectuat Contractantului ; 37.2 Declaratiile vor constitui parte integranta a Registrului de lucrari, dar, daca va fi cazul, vor fi inregistrate ca documente separate. Regulile tehnice de intocmire a declaratiilor vor fi cele mentionate in Conditiile speciale. 37.3 Contractantul se va asigura ca declaratiile sa fie redactate in termen si in conformitate cu Conditiile speciale cu privire la lucrari, servicii si bunuri care nu pot fi comensurate sau verificate ulterior. In caz ca nu reuseste sa faca acest lucru, Contractantul va

305

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 306 din 635 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

accepta hotararea Responsabilului de proiect, daca nu va face, pe cheltuiala proprie, dovada unor probe contrare. 37.4 Datele introduse in registrul de lucrari, referitoare la stadiul lucrarilor, vor fi semnate de catre Responsabilul de proiect si contrasemnate de Contractant sau de reprezentantul sau autorizat. Daca Contractantul are obiectii, el le va comunica Responsabilului de proiect in termen de 15 zile de la data introducerii lor in registru sau a depunerii declaratiei cu obiectiuini. Daca Contractantul nu va semna in registru si nu isi va prezenta obiectiunile sale in perioada de timp permisa, inseamna ca el este de acord cu mentionarile facute in registru. Contractantul poate examina oricand registrul de lucrari si poate, fara a inlatura vreun document, sa si faca copii dupa inregistrarile pe care el le considera necesare pentru propria lui informare. 37.5 Contractantul va furniza Responsabilului de proiect, la cerere, informatiile necesare pentru a tine Registrul de lucru in bune conditii. ARTICOLUL 38 Originea 38.1 Bunurile si materialele trebuie sa fie originale din Satatele Membre UE sau din tarile prevezute in MAFA, Section A, Article 14, Paragraful 2.7 (Formular G3-ACP 02 Manualul de Instructiuni Partea comuna), asa cum se precizeaza in Instructiunile catre ofertanti. Originea bunurilor si materialelor trebuie sa fie determinata conform regulilor din Protocolul nr.4 privind definirea notiunii de produse originare si metodele de cooperare administrativa/Codul vamal comunitar. 38.2 Contractantul trebuie sa certifice ca bunurile ofertate corespund acestei cerinte specificand tara de origine. El poate fi solicitat sa furnizeze mai multe informatii detaliate in aceasta privinta. 38.3 Contractantul va prezenta un Certificat oficial de origine la receptia provizorie a lucrarii. Nerespectarea acestei obligatii va conduce, dupa o instiintare oficiala, la rezilierea contractului. ARTICOLUL 39 Calitatea lucrarilor si materialelor 39.1 Lucrarile, componentele si materialele trebuie sa corespunda specificatiilor tehnice, desenelor, modelelor, probelor, sabloanelor si altor cerinte din contract si vor fi pastrate de Autoritatea contractanta in scopuri de identificare in perioada de realizare a contractului. 39.2 Orice acceptare tehnica preliminara stipulata in Conditiile speciale trebuie sa fie subiectul unei cereri trimisa de Contractant, Responsabilului de proiect. Cererea respectiva va indica referinta din contract, numarul de lot si locul unde se accepta primirea lor, daca este cazul. Componentele si materialele mentionate in cerere trebuie certificate de Responsabilul de proiect ca indeplinesc toate cerintele de acceptare inaintea folosirii lor pentru lucrari. 39.3 Daca materialele sau articolele ce urmeaza a se folosi pentru lucrari au fost acceptate tehnic, acestea inca mai pot fi respinse si trebuie inlocuite imediat de catre Contractant daca la o examinare ulterioara se constata defecte sau greseli de executie. Contractantul are posibilitatea sa repare si sa aduca materialele si bunurile respinse la nivelul de calitate prescris, acestea fiind acceptate pentru folosire numai daca safisfac exigentele Responsabilului de proiect. ARTICOLUL 40

306

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 307 din 636 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

Inspectie si testare 40.1 Contractantul va asigura ca materialele si componentele sa fie livrate in termen pe santier, pentru a permite Responsabilului de proiect sa faca receptia acestora. Contractantul va trebui sa aprecieze complet toate dificultatile pe care le-ar putea intampina in acest sens si nu i se va permite sa vina cu nici o scuza privind intarzierea in realizarea obligatiilor sale. 40.2 Responsabilul de proiect va fi indreptatit, fie personal, fie prin reprezentantul sau, sa inspecteze, examineze, masoare, testeze componentele, materialele si forta de munca si respectiv sa verifice derularea pregatirii, fabricarii, producerii a orice se prepara, fabrica sau produce pentru livrare in cadrul contractului, pentru a stabili daca componentele, materialele si forta de munca sunt de calitatea si cantitatea cerute. Aceasta actiune se va desfasura la locul de producere, fabricare, preparare sau pe santier, sau in orice alte locuri, dupa cum se va specifica in Conditiile speciale. 40.3 In scopurile acestor testari si inspectii Contractantul: a) va furniza Responsabilului de proiect, provizoriu si gratuit astfel de asistenta, monstre de probe, parti, masini, echipamente, unelte sau materiale si forta de munca, dupa cum se solicita in mod normal la testare sau la inspectie ; b) va conveni cu Responsabilul de proiect asupra timpului si locului testarilor ; c) va pemite accesul Responsabilului de proiect in orice moment, la locul unde se desfasoara testarile. 40.4 Daca Responsabilul de proiect nu este prezent la data convenita pentru testari, Contractantul poate, daca nu se precizeaza altfel de catre Responsabilul de proiect, sa continue cu testele care ar fi trebuit sa aiba loc in prezenta Responsabilului de proiect. Contractantul va inainta ulterior, Responsabilului de proiect, copii legalizate ale rezultatelor testelor, pe care va fi obligat sa le accepte daca nu a participat la testari. 40.5 Daca componentele si materialele au trecut testele mentionate, Responsabilul de proiect va notifica Contractantul sau ii va aviza certificatul de testari. 40.6 Daca Responsabilul de proiect si Contractantul nu cad de acord asupra rezultatelor testelor, fiecare va face celuilalt o declaratie cu opiniile sale, in termen de 15 zile dupa ce a avut loc o astfel de divergenta. Responsabilul de proiect sau Contractantul pot cere ca aceste teste sa fie repetate in aceleasi conditii, sau daca ambele parti cer asta, testele pot fi facute de un expert agreat de comun acord de parti. Toate rapoartele referitoare la testari vor fi inaintate Responsabilului de proiect, care va comunica, neantarziat, rezultatele acestor teste Contractantului. Rezultatele retestarilor vor fi finale. Costul retestarilor va fi suportat de partea ale carei opinii s-au dovedit a fi eronate in urma retestarii. 40.7 In indeplinirea sarcinilor sale, Responsabilul de proiect si toate persoanele autorizate de el vor comunica, numai persoanelor indreptatite sa aiba acces la aceste informatii, elementele obtinute ca urmare a inspectiei si a testarii facute asupra metodelor de producere si operare a lucrarilor efectuate. ARTICOLUL 41 Respingere 41.1 Componentele si materialele care nu sunt de calitatea specificata vor fi respinse. Pe componentele sau materialele respinse se va aplica un marcaj special. Acest marcaj nu va fi de natura sa modifice si sa afecteze valoarea comerciala a acestor componente sau materiale. Componentele si materialele respinse vor fi indepartate de pe santier, de catre Contractant, intr-o perioada de timp ce va fi specificata de Responsabilul de proiect, iar daca el nu va face acest lucru, ele vor fi indepartate de catre Responsabilul de proiect, de drept, pe cheltuiala si pe riscul Contractantului. Va fi respinsa orice lucrare in care au fost incorporate componente sau materiale respinse.

307

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 308 din 637 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

41.2 Responsabilul de proiect, in timpul derularii lucrarilor si inainte de luarea in primire a acestora, va avea puterea sa dispuna sau sa decida : a) indepartarea din santier, intr-o perioada de timp ce va fi specificata in ordinul primit, a oricaror componente sau materiale care in opinia Responsabilului de proiect nu sunt in conformitate cu contractul ; b) inlocuirea cu componente sau materiale corespunzatoare; sau c) demolarea si refacerea corecta, sau reparatia in mod satisfacator, indiferent de orice testare anterioara a lucrarii sau a vreunei plati interimare a acesteia, sau a oricarei lucrari pentru care, in ceea ce priveste componentele, materialele, forta de munca sau proiectarea, Contractantul este raspunzator, si care dupa parerea Responsabilului de proiect, nu sunt in conformitate cu contractul. 41.3 Responsabilul de proiect, va da imediat o notificare scrisa Contractantului, asupra deciziei sale, specificand detaliile defectelor incriminate de el. 41.4 Contractantul, pe cheltuiala lui si in cel mai scurt timp, va corecta defectele astfel specificate. Daca Contractantul nu se conformeaza acestui ordin, Autoritatea contractanta va fi indreptatita sa angajeze alte persoane care sa faca acest lucru si toate cheltuielile rezultate din acestea sau incidentale acestora vor fi scazute de catre Autoritatea contractanta din suma datorata sau care ar putea fi datorata Contractantului. 41.5 Prevederile Articolului 41 nu vor afecta dreptul Autoritatii contractante de a pretinde, daca este cazul, despagubiri pentru intarzieri in realiazarea contractului conform celor mentionate in capitolul Realizarea si incalcarea contractului. ARTICOLUL 42 Proprietatea asupra instalatiilor si materialelor 42.1 Toate echipamentele, lucrarile temporare, instalatiile si materialele furnizate de Contractant din momentul aducerii lor pe santier, vor trebui sa aiba exclusiv destinatia pentru executarea lucrarii, iar Contractantul nu le va indeparta pe acestea sau parti ale acestora, fara aprobarea Responsabilului de proiect, decat in scopul de a le muta dintr-o parte in alta a santierului. O astfel de aprobare nu se va cere insa pentru vehiculele destinate transportarii fortei de munca, echipamentelor, structurilor temporare, masinilor sau materialelor catre si de la santier. 42.2 Conditiile speciale pot prevedea ca toate echipamentele, structurile temporare, instalatiile si materialele de pe santier apartinand Contractantului, sau detinute de vre-o firma asupra careia el detine controlul, pe durata executarii lucrarilor, sa fie: a) date in folosinta Autoritatii contractante; b) sa faca obiectul unei plati pentru o datorie catre Autoritatea contractanta sau, c) sa faca obiectul oricarui alt angajament de interes prioritar sau de garantare. 42.3 In eventualitatea rezilierii contractului din cauza intreruperii contractului de catre Contractant, Autoritatea contractanta va fi indreptatita sa foloseasca echipamentele, structurile temporare, masinile si materrialele de pe santier, pentru a termina lucrarile. 42.4 Orice acord de inchiriere, de catre Contractant, a echipamentului, structurilor temporare, masinilor sau materialelor aduse pe santier, va contine o prevedere prin care se va stipula ca la orice cerere facuta in scris de Autoritatea contractanta, in timp de 7 zile dupa data finalizarii lucrarii, aceasta devine efectiva conform Conditiilor generale, si, la angajamentul Autoritatii contractante de a plati toate taxele de inchiriere a acestora incepand cu acea data, proprietarul acestora va inchiria astfel de echipamente, lucrari temporare, instalatii sau materiale Autoritatii contractante, in aceleasi conditii ca si cum ele ar fi inchiriate de Contractant, cu conditia ca Autoritatea contractanta sa fie indreptatita sa permita folosirea acestora de catre

308

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 309 din 638 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

alt contractant angajat de ea pentru definitivarea lucrarilor asumate prin prevederile din Conditiile genereale referitoare la rezilierea contractului. 42.5 In cazul rezilierii contractului inainte de finalizarea lucrarilor, Contractantul va da inapoi Autoritatii contractante toate instalatiile, structurile temporare, echipamentele si materialele, apartinand acesteia si date spre folosinta pe durata realizarii contractului, sau care au facut obiectul unei plati pentru o datorie conform Articolului 42.2. Daca nu va reusi sa faca aceasta, Autoritatea contractanta poate actiona dupa cum considera necesar pentru a recupera costului acestora de la Contractant. PLATI ARTICOLUL 43 Prevederi generale 43.1 Platile vor fi facute in Euro sau in moneda nationala (ROL), daca nu se stipuleaza altfel in contract. Procedurile de plata se supun uneia din urmatoarele optiuni: 43.1.1.Varianta I 30% din valoarea cheltuielilor contractului dupa prezentarea, in dosrul cererii de plata, de acte doveditoare ca 30% din valoarea cheltuielilor eligibile au fost efectuate ; 20% din valoarea cheltuielilor contractului dupa prezentarea in dosrul cererii de plata,de acte doveditoare ca 50% din valoarea cheltuielilor eligibile au fost efectuate ; 20% din valoarea cheltuielilor contractului dupa prezentarea in dosrul cererii de plata, de acte doveditoare ca 70% din valoarea cheltuielilor eligibile au fost efectuate ; 15% din valoarea cheltuielilor contractului dupa prezentarea in dosrul cererii de plata, de acte doveditoare ca 85% din valoarea cheltuielilor eligibile au fost efectuate ; 15% din valoarea cheltuielilor contractului dupa prezentarea in dosrul cererii de plata, de acte doveditoare ca 100% din valoarea cheltuielilor eligibile au fost efectuate ; 43.1.2 Varianta II 30% din valoarea cheltuielilor contractului dupa prezentarea in dosrul cererii de plata, de acte doveditoare ca 30% din valoarea cheltuielilor eligibile au fost efectuate ; 30% din valoarea cheltuielilor contractului dupa prezentarea in dosrul cererii de plata, de acte doveditoare ca 60% din valoarea cheltuielilor eligibile au fost efectuate ; 20% din valoarea cheltuielilor contractului dupa prezentarea in dosrul cererii de plata, de acte doveditoare ca 80% din valoarea cheltuielilor eligibile au fost efectuate ; 20% din valoarea cheltuielilor contractului dupa prezentarea in dosrul cererii de plata, de acte doveditoare ca 100% din valoarea cheltuielilor eligibile au fost efectuate ; 43.1.3.Varianta III 50% din valoarea cheltuielilor contractului dupa prezentarea in dosrul cererii de plata, de acte doveditoare ca 50% din valoarea cheltuielilor eligibile au fost efectuate ;

309

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 310 din 639 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

30% din valoarea cheltuielilor contractului dupa prezentarea in dosrul cererii de plata, de acte doveditoare ca 80% din valoarea cheltuielilor eligibile au fost efectuate ; 20% din valoarea cheltuielilor contractului dupa prezentarea in dosrul cererii de plata, de acte doveditoare ca 100% din valoarea cheltuielilor eligibile au fost efectuate ; 43.1.4.Varianta IV 60% din valoarea cheltuielilor contractului dupa prezentarea in dosrul cererii de plata, de acte doveditoare ca 50% din valoarea cheltuielilor eligibile au fost efectuate ; 40% din valoarea cheltuielilor contractului dupa prezentarea in dosrul cererii de plata, de acte doveditoare ca 100% din valoarea cheltuielilor eligibile au fost efectuate ; 43.1.5.Varianta V 100% din valoarea cheltuielilor contractului dupa prezentarea in dosrul cererii de plata, de acte doveditoare ca 100% din valoarea cheltuielilor eligibile au fost efectuate. 43.2 Platile vor fi autorizate si facute de catre Autoritatea contractanta specificata in contract. Pentru a obtine aceste plati, furnizorul, trebuie sa inaintaze Autoritatii contractante, facturile in 3 exemplare (un original si 2 copii) si fotocopia contractului. Plata este efectuata in termen de 90 de zile incepand cu data receptiei documentelor citate mai sus in conditii de respectare a legii. 43.3 In prima zi a ultimei luni din trimestru Autoritatea Contractanta va transmite la Agentia SAPARD-Serviciul contabilizare plati, valoarea preliminata a platilor pe urmatorul trimestru. ARTICOLUL 44 Plati in avans 44.1 Conditiile tehnice sau administrative in care se fac platile pentru avans, platile intermediare sau finale, vor fi mentionate in Conditiile speciale. 44.2 Daca conditiile speciale prevad astfel, Contractantul va primi, la cerere, plati in avans pentru operatiuni legate de executarea lucrarilor in cazurile de mai jos : a) un avans din suma globala, care sa-i permita Contractantului sa faca fata cheltuielilor care rezulta din inceperea contractului ; b) daca el prezinta dovada incheierii unui contract pentru achizitionare sau comenzi de materiale, masini, echipamente, instalatii sau unelte necesare pentru executarea contractului si a oricaror alte cheltuieli substantiale anterioare , cum ar fi achizitionarea de patente sau costuri legate de intocmirea unor studii. 44.3 Conditiile speciale vor mentiona valoarea avansurilor, care nu va depasi 10% din valoarea initiala a contractului, in sensul avansului prevazut de Articolul 44.1 (a), respectiv 20% pentru avansul stipulat in Articolul 44.2( b). 44.4 Nu se va acorda nici un avans pana cand : a) nu se incheie contractul ; b) Contractantul nu depune la Autoritatea contractanta garantia de buna executie, conform Articolului 13 ; c) pana cand nu se depune la Autoritatea contractanta, de catre Contractant, o garantie separata de raspundere directa pentru intreaga suma a avansului, la institutiile la care se face referire in Articolul 13.3 Aceasta garantie va ramane in vigoare pana ce Contractantul va replati complet avansul primit din platile intermediare in cadrul contractului.
310

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 311 din 640 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

44.5 Contractantul va folosi avansul in mod exclusiv pentru operatiuni legate de executarea lucrarilor. In cazul in care Contractantul va folosi in alte scopuri orice parte a avansului, Contractantul va ramane indatorat, trebuind sa plateasca imediat suma respectiva si nu va mai primi alte plati in avans. 44.6 Daca garantia de avans inceteaza sa fie valabila si Contractantul nu reuseste sa o revalideze, fie se face o deducere egala cu suma avansului de catre Autoritatea contractanta din viitoarele plati datorate contractantului conform contractului, fie Autoritatea contractanta va aplica prevederile Articolului 13.6. 44.7 Daca contractul se reziliaza indiferent din ce motiv, garantia pentru avans va putea fi invocata ulterior pentru a plati diferenta avansurilor inca datorate de Contractant, iar garantorul nu va intarzia plata si nu va ridica obiectiuni pentru nici un motiv. 44.8 Garantia de avans, depusa conform Articolului 44, va fi eliberata atunci cand se replatesc avansurile. 44.9 Conditiile ulterioare si procedurile pentru acordarea si replata avansurilor vor fi stabilite conform Conditiilor speciale. 44.10 Valoarea avansului se va stabili prin negociere intre Autoritatea contractanta si Contractant. Plata avansului se va face numai din sursele proprii ale Autoritatii contractante neimplicand in niciun fel contributia publica SAPARD. ARTICOLUL 45 Suma retinuta 45.1 Suma ce va fi retinuta din platile interimare drept garantie pentru a acoperi obligatiile Contractantului in perioada de dupa receptia provizorie, in care Contractantul trebuie sa faca unele actualizari sau sa refaca unele greseli, cat si reglementarile care guverneaza garantia, vor fi mentionate la Conditiile speciale, cu conditia ca suma respectiva sa nu depaseasca 10% din valoarea proiectului. 45.2 Conditionat de aprobarea Autoritatii contractante, Contractantul poate, daca el doreste astfel, sa inlocuiasca, nu mai tarziu de data fixata pentru inceperea lucrarilor, aceste sume retinute, printr-o garantie retinuta in conformitate cu Articolul 13.3. 45.3 Suma retinuta sau garantia retinuta va fi eliberata in termen de 60 de zile de la data receptiei finale a lucrarilor dupa perioada de garantie. ARTICOLUL 46 Revizuirea preturilor 46.1 Daca nu se stipuleaza altfel la Conditii speciale si exceptand prevederile de la Articolul 46.4, contractul va fi pe preturi fixe si nu vor fi revizuite. 46.2 In cazurile in care preturile pot fi revizuite in cadrul contractului, aceasta revizuire va lua in considerare variatia preturilor elementelor principale locale si externe, care au servit ca baza de calculare a preturilor de oferta, cum ar fi forta de munca, serviciile, materialele si bunurile, ca si schimbarile de legi sau reglementari. Regulile detaliate pentru revizuire vor fi cele mentionate la Conditii speciale. 46.3 Preturile continute in oferta de licitatie a Contractantului vor trebui : a) sa fie determinate pe baza conditiilor in vigoare cu cel mult 30 de zile inainte de data limita fixata pentru depunerea ofertelor sau, in cazul contractelor in acord direct, sa fie cele de la data semnarii contractului ; b) sa fi luat in considerare legislatia si regulile privitoare la stabilirea taxelor, aplicabile la data de referinta fixata conform Articolului 46.3 (a).

311

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 312 din 641 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

46.4 In eventualitatea unor schimbari sau introducerii de noi legi, ordonante, reglementari sau alte regulamente pe plan national, sau regulamente de ordine interioara ale oricarei autoritati publice sau vreunei autoritati locale, dupa data stipulata la Articolul 46.3, care ar schimba relatia contractuala dintre partile legate de contract, Autoritatea contractanta si Contractantul se vor consulta asupra celui mai bun mod de a proceda ulterior in cadrul contractului si pot, ca rezultat al unei astfel de consultari, sa decida : a) modificarea contractului ; b) sa se recurga la plata prin compensare de catre o parte catre cealalta parte a diferentei rezultate ; c) de comun acord sa rezilieze contractul. 46.5 In cazul unor intarzieri in executarea lucrarilor, pentru care Contractantul este raspunzator, sau la finele perioadei de realizare, revizuita daca este necesar conform contractului, nu va mai fi o alta revizuire a preturilor in termen de 30 zile pana la receptia provizorie, cu exceptia cazului in care se aplica o noua indexare a preturilor, daca aceasta este in beneficiul Autoritatii contractante. ARTICOLUL 47 Masuratori 47.1 Pentru evaluarea contractelor de lucrari se vor aplica urmatoarele principii: a) pentru contractele suma unica, valoarea contractului va fi determinata pe baza defalcarii tuturor preturilor din contract, sau pe baza unei defalcari exprimata ca procent din suma totala aferenta lucrarilor realizate. Acolo unde articolele de calculatie sunt insotite de cantitati, acestea vor fi cantitatile ferme pentru care Contractantul a depus toate preturile sale, si vor fi platite indiferent de cantitatile de lucrari efectiv realizate. b) pentru contractele pret unitar : suma din contract va fi calculata prin aplicarea pretului unitar la cantitatile efectiv realizate pentru articolul respectiv, in concordanta cu contractul ; cantitatile stabilite in lista de cantitati vor fi cantitatile estimate pentru lucrari, si deci nu vor fi considerate drept cantitati foarte exacte pentru lucrarile ce urmeaza a fi executate de Contractant in indeplinirea obligatiilor sale contractuale ; Responsabilul de proiect va determina prin masuratori cantitatile exacte pentru lucrarile executate de Contractant si acestea vor fi cele platite in conformitate cu prevederile din Conditiile generale privind platile intermediare. Daca nu se prevede altfel in Conditiile speciale, nu se va face nici o adaugire la articolele de calculatie din lista de cantitati, exceptand cazurile cand apar unele variatii reglementate de articolul 35, sau de alte prevederi din contract, care indreptatsc Contractantul la plati suplimentare. Atunci cand Responsabilul de proiect solicita masurarea oricarei parti a lucrarilor el va notifica in timp util despre aceasta Contractantul si i-i va solicita sa participe sau sa-si trimita un agent calificat care sa-l reprezinte la aceste masuratori. Contractantul sau agentul sau vor asista Responsabilul de proiect in efectuarea acestor masuratori si va furniza toate detaliile cerute de acesta. In cazul in care Contractantul nu va participa sau va omite sa-si trimita reprezentantul, masuratorile facute de Responsabilul de proiect sau aprobate de acesta vor fi obligatorii pentru Contractant. Lucrarile trebuiesc masurate si evaluate net, fara taxe vamale generale sau locale, exceptand cazurile cand in contract se specifica altfel. 47.2 Conditiile speciale vor specifica metoda aplicata si specificatiile pentru masuratori.
312

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 313 din 642 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

ARTICOLUL 48
Plati intermediare 48.1 Daca nu se specifica altfel in Conditiile Speciale, Contractantul va prezenta o cerere Responsabilului de proiect pentru plati intermediare (toate platile dinaintea platii finale), la finele unei anumite perioade, printr-un formular aprobat de Responsabilul de proiect. Aceasta cerere va include urmatoarele puncte, daca este cazul: a) suma estimata a valorii contractului pentru lucrarile permanente executate pana la finele perioadei in cauza. b) o suma care sa reflecte orice revizuire a pretului, urmare Articolului 46, c) o suma ce va fi oprita ca suma de retinere, urmare a Articolului 45, d) o suma ce va fi dedusa pe seama avansului de plata conform prevederii Articolului 44. e) orice credit sau/si debit pentru perioada in cauza cu privire la instalatiile si materialele intentionate incorporarii, dar inca neincorporate in lucrare, lucrarile permanente in suma (valoarea) si in conditiile fixate in Articolul 58 (2); f) orice alta suma la care Contractantul este indreptatit prin contract 48.2 Contractantul va fi indreptatit la acele sume pe care Responsabilul de proiect le considera a fi corespunzatoare, privind instalatiile si materialele destinate incorporarii dar inca neincorporate in lucrarile permanente, cu conditia ca: a) instalatiile si materialele sa fie conforme cu specificatiile pentru lucrarile permanente si sa fie aranjate in loturi (pe loturi) astfel incat sa poata fi recunoscute de catre Responsabilul de proiect; b) astfel de instalatii si materiale sa fi fost livrate pe santier si sa fie depozitate in mod corespunzator si protejate impotriva oricarei pierderi, pagube sau deteriorari, astfel ca Responsabilul de proiect sa fie multumit. c) inregistrarea (evidenta) cererilor contractantului, comenzilor, recipiselor si modului de folosire a instalatiilor si materialelor in cadrul contractului sa fie tinuta in forma aprobata de Responsabilul de proiect si ca aceste evidente sa fie disponibile (sa fie la dispozitia) inspectiei Responsabilului de proiect. d) Contractantul sa inainteze cu declaratia sa, valoarea estimata a instalatiilor si materialelor de pe santier, impreuna cu acele documente ce vor fi cerute de Responsabilul de proiect in scopul evaluarii instalatiilor si materialelor si pentru demonstrarea proprietatii si platii acestora; si e) acole unde Conditiile Speciale cer aceasta, proprietatea instalatiilor si materialelor la care se face referire in Articolul 42 sa fie cedate Autoritatii contractante. 48.3 Aprobarea de catre Responsabilul de proiect a oricarei plati intermediare certificate de el cu privire la instalatii si materiale ca urmare a Articolului 48, va fi fara a prejudicia in nici-o privinta atributiile Responsabilului de proiect asumate prin contract, de a respinge orice material care nu este in conformitate cu prevederile contractului. 48.4 Contractantul va raspunde de orice pierdere sau paguba adusa instalatiilor si materialelor ca si pentru costul inmagazinarii si manipularii acestora pe santier si va efectua o asigurare suplimentara, pe care o considera necesara, pentru a acoperi riscul unor asemenea pierderi sau pagube indiferent de cauza. 48.5 In termen de 30 de zile de la primirea cererii pentru plata intermediara, aceasta va fi aprobata sau amendata intr-un astfel de mod incat, in opinia Responsabilului de proiect, cererea sa reflecte suma reala datorata Contractantului in conformitate cu contractul. In cazul in care exista o diferenta de opinii in ce priveste valoarea unui articol atunci va prevala opinia

313

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 314 din 643 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

Responsabilului de proiect. Dupa stabilirea sumei datorate Contractantului, Responsabilul de proiect va emite Autoritatii contractante si Contractantului un certificat de plata intermediara pentru suma datorata Contractantului si va informa Contractantul asupra lucrarilor pentru care s-a efectuat plata. 48.6 Responsabilul de proiect va putea, printr-un certificat de plata interimara, sa faca orice corectie sau modificare la orice certificat emis anterior de el, si va avea puterea de a modifica, evalua sau de a opri emiterea oricarui certificat de plata intermediara daca lucrarile sau o parte a acestora nu se realizeaza asa cum solicita el. Articolul 49 Declaratia financiara finala 49.1 Nu mai tarziu de 90 de zile de la emiterea cerificatului de receptie finala dupa terminarea lucrarilor, Contractantul va inainta Responsabilului de proiect o declaratie finala cu documente justificative, care sa arate detaliat, valoarea lucrarilor efectuate in conformitate cu contractul, impreuna cu toate celelalte sume pe care Contractantul considera ca i se cuvin in cadrul contractului, pentru a da posibilitatea Responsabilului de proiect sa pregateasca declaratia financiara finala. Conditiile speciale pot stipula, totusi, conform Articolului 49.6 ca declaratia financiara finala si celelalte proceduri ulterioare acesteia sa fie facute inainte de emiterea certificatului de receptie provizorie. 49.2 In termen de 90 de zile de la primirea declaratiei financiare finale, Responsabilul de proiect va pregati declaratia financiara finala care: a) va stabili suma care, in opinia sa, este cea corecta conform contractului; si b) dupa stabilirea sumelor platite anterior de catre Autoritatea contractanta si a tuturor sumelor la care Autoritatea contractanta este indeptatita conform contractului, va stabili diferente, daca exista, datorate de Autoritatea contractanta Contractantului, sau de Contractant Autoritatii contractante, dupa caz. 49.3 Responsabilul de proiect va emite Autoritatii contractante si Contractantului declaratia financiara finala, care sa cuprinda suma finala la care este indreptatit Contractantul prin contract. Autoritatea contractanta si Contractantul vor semna declaratia financiara finala de confirmare a valorii complete si finale realizata in cadrul contractului si vor prezenta promt o copie semnata Responsabilului de proiect. In orice situatie, declaratia financiara finala nu va include sumele in divergenta, care constituie obiectul negocierilor, concilierilor, arbitrarii sau litigiilor. 49.4 Declaratia financiara finala semnata de Contractant va constitui o justificare scrisa a Autoritatii contractante prin care se confirma ca totalul sumei din declaratia financiara finala reprezinta suma totala si finala datorata Contractantului prin contract, alta decat acele sume care sunt obiectul unor aranjamente amiabile, al arbitrarii sau al litigiilor. In orice situatie, o astfel de justificare va deveni efectiva numai dupa ce s-a facut orice plata datorata (scadenta) in conformitate cu declaratia financiara finala si garantia de buna executie, la care face referire Articolul 13, a fost returnata Contractantului. 49.5 Autoritatea contractanta nu va fi raspunzatoare pentru nici un aspect sau lucru, oricare ar fi el, care ar rezulta din, sau ar fi in legatura cu contractul sau cu executia lucrarilor, conditionat de faptul ca Contractantul sa nu fi inclus o pretentie cu privire la acest lucru in draftul declaratiei financiare finale pe care a facut-o. 49.6 Prevederile Articolului 49 pot fi modificate prin Conditiile speciale ca urmare a unor practici din tara Autoritatii contractante. ARTICOLUL 50

314

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 315 din 644 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

Plati intarziate 50.1 Platile facute Contractantului ca sume scadente (datorate) in cadrul fiecarui certificat de plata (ordin de plata) intermediara, sau a avansului, ori prin declaratia financiara finala, trimisa de Responsabilul de proiect, vor fi facute de Autoritatea contractanta in termen de 90 de zile de la data unui astfel de certificat sau declaratie financiara inaintata Autoritatii contractante. Daca perioada stabilita pentru plata a fost depasita, Contractantul va avea drept la dobanda, calculata pro rata temporis, pe baza numarului de zile intarziere, la rata specificata in Conditiile Speciale, cu conditia ca sa fie specificata in Conditiile Speciale si o perioada maxima. CONTRACTANTUL VA FI INDREPTATIT LA O ASTFEL DE PLATA FARA NICI UN PREJUDICIU FATA DE ALT DREPT SAU DESPAGUBIRE. IN CAZUL DECLARATIEI FINANCIARE FINALE, DOBANDA PENTRU PLATA INTARZIATA SE VA CALCULA DUPA NUMARUL DE ZILE DE INTARZIERE A PLATII, LA RATA SPECIFICATA IN CONDITIILE SPECIALE. 50.2 Orice culpa privind platile, de mai mult de 120 de zile (sau o perioada mai scurta specificata la Conditii Speciale) de la expirarea perioadei stabilite in Articolul 50.1, va indreptati pe Contractant fie sa nu realizeze contractul, fie sa il rezilieze, cu o notificare prealabila de 30 de zile, adresata Autoritatii contractante si Responsabilului de proiect. ARTICOLUL 51 Plati catre terti 51.1 Toate ordinele de plata catre terti vor fi efectuate numai dupa ce un angajament s-a realizat conform Articolului 6. 51.2 Notificarea beneficiarilor angajamentului va fi singura responsabilitate a Contractantului. ARTICOLUL 52 Revendicari de plati suplimentare 52.1 Daca in cazul contractului exista situatii, fata de care Contractantul se simte indreptatit la plati suplimentare, contractantul: a) daca va intentiona sa ceara vreo despagubire, (daca va avea vreo pretentie) pentru plata suplimentara va trebui sa notifice Responsabilului de proiect intentia sa de a face o astfel de solicitare, in termen de 15 zile dupa ce aceste circumstante (situatii) au fost cunoscute de Contractant, mentionand in notificarea respectiva motivele pretentiilor sale; si b) imediat ce este posibil, dupa data unei astfel de notificari, dar nu mai tarziu de 15 zile dupa notificare, daca nu se convine altfel de Responsabilul de proiect, Contractantul va inainta Responsabilului de proiect elemente detaliate despre pretentia sa. In orice eventualitate, aceste detalii vor fi prezentate nu mai tarziu de data inaintarii declaratiei financiare finale. Ulterior, Contractantul va prezenta promt, astfel de elemente dupa cum ii va cere Responsabilul de proiect, pentru a evalua validitatea pretentiei respective. 52.2 Dupa ce a primit elementele complete si detaliate ale pretentiei Contactantului, asa cum le cere, Responsabilul de proiect, dupa consultarea cu Autoritatea contractanta, si cand este cazul, si cu Contractantul, va stabili daca Contractantul este indreptatit la plata suplimentara si va notifica partilor acest lucru.

315

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 316 din 645 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

ARTICOLUL 53 Plati in EURO/moneda nationala 53.1 In cazul in care prin contract, Contractantul este indreptatit la plati in Euro/moneda nationala, rata de schimb pentru calcularea platilor va fi cea publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatii Europene, Suplimentul S cu 30 de zile inainte de data limita fixata pentru depunerea ofertelor la contract. Astfel de rate de schimb nu vor fi schimbate. RECEPTIE SI INTRETINERE ARTICOLUL 54 Clauze generale 54.1 Verificarea lucrarilor de catre Responsabilul de proiect in vederea receptiei finale sau provizorii a lucrarilor, va avea loc in prezenta Contractantului. Absenta Contractantului nu va fi o piedica ca sa aiba loc verificarea, cu conditia ca Contractantul sa fi fost anuntat de acest lucru, cu cel putin 30 de zile inainte de data verificarii. 54.2 Daca anumite conditii exceptionale fac imposibila evaluarea stadiului lucrarilor, sau daca se procedeaza in alt mod in legatura cu receptia lucrarilor respective in timpul perioadei fixate pentru receptia provizorie sau finala, atunci, Responsabilul de proiect va redacta o declaratie care sa certifice acea imposibilitate (acele situatii exceptionale), dupa consultarea, daca e posibil, a Contractantului. Verificarea va avea loc si se va intocmi o declaratie de acceptare sau de respingere de catre Rresponsabilul de proiect, in termen de 30 de zile de la data la care inceteaza sa existe o astfel de situatie. Contractantul nu va invoca aceste situatii pentru a evita, in obligatiile sale, sa prezinte lucrarile ca fiind gata pentru receptionare. ARTICOLUL 55 Probe de finalizare 55.1 Lucrarile nu vor fi receptionate pana cand verificarile si testele prescrise nu au fost realizate, pe cheltuiala Contractantului. Contractantul va notifica Responsabilului de proiect data la care va incepe verificarile si testele prescrise. 55.2 Lucrarile care nu satisfac termenii si conditiile contractului, sau in absenta unor astfel de termeni si conditii, acele lucrari care nu sunt realizate conform practicilor comercilae din statul in care se efectueaza lucrarile, vor fi - daca se va cere astfel - demolate si reconstruite de catre Contractant sau reparate spre a fi acceptate de Responsabilul de proiect. Aceasta se face, de drept, dupa o notificare prealabila, pe cheltuiala Contractantului, din ordinul (dispozitia) Responsabilului de proiect. Responsabilul de proiect poate cere Contractantului, de asemenea, demolarea si reconstruirea sau reparatia lucrarii astfel ca lucrarea sa fie acceptata de Responsabilul de proiect, in aceleasi conditii de lucru, in care au fost folosite materialele neacceptabile sau sa fie realizate in perioadele de suspendare a lucrarilor prevazute in Articolul 36.

316

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 317 din 646 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

ARTICOLUL 56 Receptia partiala 56.1 Autoritate contractanta va putea folosi diverse structuri, parti de structuri sau sectiuni ale lucrarilor ce fac parte din contract, acolo si cand ele sunt finalizate. Orice preluare a structurilor, partilor de structuri sau a sectiunilor de lucrari, de catre Autoritatea contractanta, va fi precedata de receptia lor partiala. In orice caz, lucrarile pot fi preluate, in caz de urgenta, inainte de receptie, cu conditia ca sa se efectueze de catre Responsabilul de proiect, un inventar al lucrarilor neefectuate inca, si acest lucru sa fi fost anterior convenit de Contractant cu Responsabilul de proiect. Odata ce Autoritatea contractanta a luat in primire o structura, o parte a acesteia sau o sectiune a lucrarii, Contractantului nu i se va mai cere sa repare vreo paguba (defecte) ce ar rezulta din alte cauze decat pe cele datorate graselilor de executie sau din neprofesionalism. 56.2 Responsabilul de proiect va putea, la solicitarea Contractantului si daca natura lucrarii permite acest lucru, sa continue cu receptia partiala, cu conditia ca structurile, partile de structuri sau sectiuni ale lucrarii sa fie terminate si sa fie apte pentru folosinta, asa cum se prescrie in contract. 56.3 In cazurile de receptie partiala provizorie, la care se refera Articolele 57.1 si 57.2, perioada care urmeaza receptiei provizorii, in care Contractantului i se poate cere sa completeze lucari sau sa remedieze defecte sau greseli de executie la care se face referire in Articolul 58, va de curge de la data unei astfel de receptii partiale provizorii, daca nu se prevede altfel in Conditiile speciale. Articolul 57 Receptia provizorie 57.1 Lucrarile vor fi preluate de Autoritatea contractanta dupa ce au trecut in mod satisfacator testele finale si s-a emis un certificat de receptie provizorie. 57.2 Contractantul poate cere, printr-o nota adresata Responsabilului de proiect, eliberarea unui certficat de receptie provizorie nu mai devreme de 15 zile inainte ca, dupa parerea Contractantului, acestea sa fie terminate si pregatite pentru receptia provizorie. Responsabilul de proiect, in termen de 30 de zile de la primirea cererii Contractantului: a) va emite Contractantului certificatul de receptie provizorie, o copie a acestuia la Autoritatea contractanta, mentionand, unde este cazul, rezervele sale si, printre altele (inter alia), data la care, dupa parerea sa, vor fi terminate lucrarile conform contractului si vor fi gata pentru receptia provizorie; b) va respinge cererea, aratand motivele acestei respingeri si specificand ce trebuie sa intreprinda Contractantul pentru a i se emite certificatul respectiv. 57.3 Daca responsabilul de proiect nu reuseste nici sa emita certificatul de receptie provizorie si nici nu respinge cererea Contractantului in decursul perioadei de 30 de zile, el va trebui sa emita certificatul in ultima zi a perioadei respective. Certificatul de receptie provizorie nu va fi considerat a fi admiterea faptului ca lucrarile au fost finalizate in toate privintele. Daca lucrarile sunt despartite in contract pe sectiuni, Contractantul va fi indreptatit sa solicite certificate separate pentru fiecare sectiune. 57.4 Dupa receptia provizorie a lucrarilor, Contractantul va demonta si inlocui temporar structurile si materialele de care nu mai este nevoie pentru realizarea contractului. El va indeparta de asemenea, deseurile sau blocajele de pe santier.

317

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 318 din 647 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

57.5 Imediat dupa receptia provizorie, Autoritatea contractanta poate folosi toate lucrarile, asa cum sunt finalizate. Articolul 58 Perioada de responsabilitate pentru eventuale defecte de executie (Perioada de garantie) 58.1 Contractantul va raspunde de corectarea oricarui defect sau paguba a oreicarei parti din lucrare, care ar putea sa apara sau sa se produca in perioada de garantie sau in termen de 30 de zile dupa expirarea acesteia, si care a avut loc: a) din folosirea unor instalatii sau materiale cu defecte sau din lipsa de profesionalism sau de proiectare gresita din partea sa; b) din orice actiune sau omisiune a sa pe durata acestei perioade. 58.2 Contractantul, pe cheltuiala sa, va corecta defectele in cel mai scurt timp. Perioada de garantie pentru eventualele defecte de constructie, pentru toate articolele inlocuite sau innoite, va incepe de la data cand inlocuirea sau reinoirea a fost facuta, astfel incat sa-l satisfaca pe Responsabilul de proiect. Daca contractul prevede receptii partiale, perioada de garantie pentru eventuale defecte de constructie va fi respinsa doar pentru partea de lucrari afectata de reinlocuiri sau innoiri. 58.3 Daca un asemenea defect sau paguba se produce in perioada de garantie, Autoritatea contractanta sau Responsabilul de proiect vor notifica acest lucru Contractantului. Daca Contractantul nu va remedia defectele sau paguble in timpul perioadei limita stipulata in notificare, Autoritatea contractanta poate: a) sa continue ea singura lucrarile sau sa angajeze pe altcineva pentru realizarea lor, pe riscul si pe cheltuiala Contractantului, in care caz costurile efectuate de Autoritatea contractanta vor fi deduse din suma datorata Contractantului sau din garantia de buna executie, sau din ambele; sau b) sa rezilieze contractul. 58.4 Daca defectul sau paguba este atat de mare incat Autoritatea contractanta a fost privata in mod substantial de intregul profit sau de o parte din profitul adus de lucrarile respective, Autoritatea contractanta, fara a prejudicia orice alta despagubire a sa, va fi indreptatita sa recupereze toate sumele platite pentru partile de lucrari respective, impreuna cu costul pentru demontarea unor astfel de parti si curatirea santierului. 58.5 In caz de urgenta, daca Contractantul nu poate fi contactat imediat sau fiind contactat, nu ia masurile cerute, Autoritatea contractanta sau Responsabilul de proiect vor putea sa realizeze lucrarea respectiva pe cheltuiala Contractantului. Autoritatea contractanta sau Responsabilul de proiect vor informa Contractantul, cat de curand posibil, asupra actiunilor intreprinse. 58.6 Acolo unde Conditiile speciale stipuleaza ca lucrarea s-a uzat normal, reparatia va fi realizata de Contractant si platita dintr-o suma de rezerva. Deteriorarile care rezulta din situatiile prevazute la articolul 19 sau cele care rezulta din folosirea necorespunzatoare, vor fi excluse de la aceasta obligatie, daca nu cumva se produce un defect sau o greseala care sa justifice cererea de a se proceda la lucrari de reparatie sau inlocuire, conform Art. 58. 58.7 Obligatiile complete se vor stipula in Conditiile speciale si Specificatiile tehnice. Daca durata perioadei de garantie pentru eventuale defecte de constructie nu este specificata, aceasta va fi de 365 zile. Perioada de responsabilitate pentru eventuale defecte de constructie va incepe la data receptiei provizorii, si poate reancepe conform specificatiilor din Art.58.2. 58.8 Dupa receptia provizorie si fara a prejudicia obligatiile la care se face referire la Art. 58, Contractantul nu va mai fi raspunzator pentru riscurile care ar putea afecta lucrarile si care rezulta din cauze care nu i se atribuie lui. In toate cazurile, Contractantul va fi raspunzator ,

318

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 319 din 648 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

incepand cu data receptiei provizorii, pentru soliditatea constructiei, asa cum cer Conditiile speciale sau cum se prevede in legislatia romana in vigoare. ARTICOLUL 59 Receptia finala 59.1 Dupa expirarea perioadei de garantie pentru eventuale defecte de constructie sau cand exista mai multe asemenea perioade, dupa expirarea ultimei perioade si dupa remedierea tuturor defectiunilor, Responsabilul de proiect va emite Contractantului certificatul de receptie finala si o copie a acestuia Autoritatii contractante mentionand data la care Contractantul si-a finalizat toate obligatiile contractuale, lucrarile fiind acceptate de catre Responsabilul de proiect. Certificatul de receptie finala va fi emis de Responsabilul de proiect in termen de 30 zile dupa expirarea perioadei mentionate mai sus sau imediat dupa ce orice lucrari, conform Art. 58, au fost definitivate asa cum s-a dispus de catre Responsabilul de proiect. 59.2 Lucrarile nu vor fi considerate complete pana cand certificatul de receptie finala nu a fost semnat de Responsabilul de proiect si dat Autoritatii contractante, cu o copie la contract. In cazul unei nejustificate lipsa de actiune din partea Responsabilului de proiect la finele perioadei mentionate mai sus, Contractantul poate trimite o notificare oficiala Autoritatii contractante. La sfarsitul unei noi perioade de 30 zile de la primirea notificarii oficiale de catre Autoritatea contractanta, certificatul de receptie finala trebuie sa fi fost emis deja. 59.3 Cu toate ca certificatul de receptie finala s-a emis, Contractantul si Autoritatea contractanta vor ramane raspunzatori in ce priveste indeplinirea oricarei obligatii nerealizate ce rezulta din contract inainte de emiterea certificatului de receptie finala. Natura si masura unei astfel de obligatii va fi stabilita prin referire la prevederile contractului si Conditiilor speciale. 59.4 Emiterea certificatului de receptie finala de catre Autoritatea contractanta/ Responsabilul de proiect se va face cu respectare prevederilor HG 273/1994 sau a HG 51/1997, dupa caz INCALCAREA SI REZILIEREA CONTRACTULUI ARTICOLUL 60 Incalcarea contractului 60.1 Oricare din parti comite o incalcare a contractului in momentul in care nu reuseste sa-si indeplineasca vreuna din obligatiile asumate prin contract. Orice incalcare a contractului va fi inregistrata in registrul de lucrari de pe santier Atunci cand se produce o incalcare a contractului, partea prejudiciata va fi indreptatita la despagubiri si/sau contractul se reziliaza. 60.2 In termen de 30 zile de la data inregistrarii incalcarii contractului in registrul de lucrari, Contractantul va fi obligat sa prezinte motive temeinice in apararea sa in fata Autoritatii contractante trimise printr-o scrisoare recomandata cu confirmare de primire. In termen de o luna Autoritatea contractanta va studia motivele de nevinovatie invocate de Contractant si-l va informa pe acesta asupra deciziei sale prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire. 60.3 In cazul in care incalcarea contractului se produce din cauza Contractantului, Autoritatea contractanta va fi indreptatita sa procedeze, de drept, la luarea urmatoarelor masuri: o rezilierea tuturor lucrarilor sau a unei parti din acestea si efectuarea acestora folosind forta de munca angajata direct;

319

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 320 din 649 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

rezilierea partiala sau in intrgime a contractului, cu sau fara compensare platita de Contractant; o incheierea unui nou contract cu un tert, inlocuindu-l pe Contractant, dupa rezilierea prealabila a contractului original (initial); o excluderea temporara sau definitiva a Contractantului de la adjudecarea de contracte. 60.4 Pentru luarea masurilor de drept, se vor folosi urmatoarele proceduri: Orice hotarare privitoare la aplicarea masurilor luate de drept va fi adoptata de Autoritatea contractanta si notificata Contractantului prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire. In aplicarea acestor masuri, Responsabilul de proiect se va ingriji, sub toate aspectele, pentru a proteja si asigura realizarea adecvata a lucrarilor. In eventualitatea ca lucrarile sunt executate cu forta de munca angajata direct sau prin contract cu un tert care il inlocuieste pe Contractant, Responsabilul de proiect va inspecta lucrarile, va face un inventar al instalatiilor si materialelor existente si va intocmi o situatie a retributiilor scadente si a sumelor datorate de catre Contractant, dupa somarea Contractantului printr-o scrisoare recomandata cu confirmare de primire. In eventualitatea executarii lucrarilor cu forta de munca angajata direct, Responsabilul de proiect va fi indreptatit sa foloseasca echipamentul Contractantului pentru finalizarea lucrarilor din contract. Acolo unde lucrarile se executa cu forta de munca angajata direct, Contractantului i se va permite sa observe (sa asiste) operatiunile fara, insa, ca acesta sa aiba drept sa se implice in executarea instructiunilor date de catre Responsabilul de proiect. Folosirea fortei de munca angajata direct poate sa fie intrerupta daca Contractantul aduce dovezi concludente pentru reluarea lucrarilor. Cheltuielile suplimentare ocazionate de folosirea fortei de munca angajate direct sau cele ocazionate de un contract cu un tert care l-a inlocuit pe contractant, vor fi suportate de Contractant. Daca din folosirea fortei de munca angajate direct, sau a unui contract cu un tert care l-a inlocuit pe Contractant, rezulta o reducere a cheltuielilor, contractantul nu poate sa pretinda vreo parte din economiile astfel obtinut, acestea apartinand numai Autoritatii contractante. 60.5 In plus fata de cele mentionate mai sus, vor fi arbitrate si inregistrate pagubele. Aceste pagube pot fi: a) pagube generale sau b) pagube lichidative. Valoarea si procedurile de urmat pentru aceste pagube vor fi stabilite in sectiunea Conditii speciale. In orice caz in care Autoritatea contractanta este indreptatita la despagubiri, ea va putea scadea (deduce) astfel de pagube din orice sume datorate Contractantului, sau din garantia Contractantului. 60.6 Recuperarea pagubelor, platite in numerar, sau a cheltuielilor rezultate din aplicarea masurilor prevazute in acest articol, va fi efectuata prin deducerea din sumele datorate Contractantului, din depozitul sau bancar sau din garantie. o Articolul 61 Rezilierera contractului de catre Autoritatea contractanta 61.1 Autoritatea contractanta, poate oricand si cu efect imediat sa rezilieze contractul, exceptand cazurile prevazute la Articolul 61.2. 61.2 Exceptand cazurile in care nu se prevede altfel in aceste Conditii generale, Autoritatea contractanta poate dupa 7 zile de la o notificare data Contractantului, sa rezilieze contractul, in oricare din cazurile, cand:

320

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 321 din 650 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

a) Contractantul nu reuseste sa indeplineasca lucrarile in deplina concordanta cu prevederile din contract; b) Contractantul nu reuseste sa se conformeze intr-o perioada de timp rezonabila, in baza unei notificari date de Responsabilul de proiect, care ii solicita sa repare orice defect de executie sau cand nu reuseste sa isi indeplineasca obligatiile sale asumate prin contract afectand astfel in mod serios realizarea corecta si la timp a lucrarilor; c) Contractantul refuza sau neglijeaza sa duca la indeplinire ordinele administrative date de Responsabilul de proiect; d) Contractantul transfera contractul sau subcontracte la terti fara aprobarea Autoritatii contractante; e) Contractantul devine falit sau devine insolvabil sau are impotriva lui o ordonanta de punere sub sechestru sau are de reglat (solutionat) interese cu creditorii sai sau face afaceri printr-un consignatar, mandatar, sau printr-un administrator in beneficiul creditorilor sai sau este in stare de lichidare; f) Exista o hotarare juridica finala impotriva Contractantului cu privire la o ofensa in legatura cu conduita sa profesionala; g) Exista sau apare orice alt aspect juridic advers care impiedica realizarea contractului; h) Exista sau apare orice modificare organizatorica care implica o schimbare in personalitatea juridica, natura sau controlul Contractantului, daca o astfel de modificare nu este inregistrata intr-un addendum la contract. i) Contractantul nu reuseste sa depuna garantia sau asigurarea ceruta sau daca persoana care a furnizat (depus) garantia sau asigurarea ceruta prin prezentul contract, nu mai este in stare sa-si respecte angajamentele. 61.3 Rezilierea se va face fara a prejudicia orice alte drepturi sau puteri asumate prin contract de Autoritatea contractanta si Contractant. Autoritatea contractanta va putea ulterior sa definitiveze ea insasi lucrarile sau sa incheie orice alt contract cu un tert pe cheltuiala Contractantului. Raspunderea Contractantului pentru intarziere in realizarea lucrarilor va inceta imediat ce Autoritatea contractanta il exclude pe acesta de pe santier fara a aduce nici un prejudiciu oricarei alte responsabilitati care ar avea deja loc. 61.4 Responsabilul de proiect, dupa emiterea notificarii de reziliere a contractului, va instrui pe Contractant sa ia masuri imediate de a stopa activitatile in derulare intr-o maniera prompta si ordonata si de a reduce cheltuielile aferente acestora la minim. 61.5 Responsabilul de proiect, imediat ce este posibil dupa rezilierea contractului, va certifica valoarea lucrarilor si toate sumele datorate Contractantului scadente la data rezilierii acestora. 61.6 In eventualitatea unei rezilieri: a) raportul de lucrari realizate de Contractant va fi intocmit de Responsabilul de proiect cat mai curand posibil dupa inspectarea lucrarilor si inventarierea structurilor temporare, materialelor, instalatiilor si echipamentelor. Contractantul va fi somat sa fie prezent cu ocazia inspectiei si intocmirii inventarului. Responsabilul de proiect va intocmi, deasemenea, situatii (tabele), declaratii ale indemnizatillor datorate inca de Contractant lucratorilor angajati de el in cadrul contractului si respectiv privitoare la sumele datorate de Contractant Autoritatii contractante. b) Autoritatea contractanta va avea optiunea de a prelua in totalitate sau partial structurile temporare care au fost aprobate de Responsabilul de proiect, instalatiile si materialele furnizate sau confectionate, care au legatura cu executarea lucrarilor din cadrul contractului. c) Pretul de achizitionare al structurilor temporare, echipamentelor si materialelor la care sa face referire mai sus nu va depasi partea neplatita a cheltuielilor contractate de Contractant, astfel de cheltuieli fiind limitate la cele solicitate pentru realizarea contractului in conditii normale, astfel

321

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 322 din 651 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

de cheltuieli limitandu-se la ceea ce se cere pentru realizarea in conditii normale a contractului. d) Autoritatea contractanta poate achizitiona la preturile pietei materialele si articolele furnzate sau comandate de Contractant si inca neachitate de catre Autoritatea contractanta, in acele conditii pe care responsabilul de proiect le va considera adecvate. 61.7 Autoritatea contractanta nu va fi obligata sa faca nici o alta plata ulterioara contractului, pana cand lucrarile nu sunt finalizate, dupa care Autoritatea contractanta va fi indreptatita sa recupereze de la Contractant, daca exista, extracosturile pentru terminarea lucrarilor, ori sa plateasca orice diferenta datorata Contractantului inainte de rezilierea contractului. 61.8 Daca Autoritatea contractanta reziliaza contractul, ea va fi indreptatita sa recupereze de la Contractant orice pierdere pe care ea a suferit-o pana la suma maxima specificata in contract. Daca in contract nu se specifica o suma maxima, Autoritatea contractanta nu va fi indreptatita sa recupereze mai mult decat partea din valoarea contractului corespunzatoare valorii acelei parti a lucrarilor care nu poate fi utilizata pentru folosinta proiectata, din cauza nereusitei Contractantului. 61.9 Acolo unde rezilierea contractului nu se datoreaza unui act sau vreunei omisiuni a Contractantului, Contractantul va fi indreptatit sa pretinda suplimentar sumele datorate lui pentru lucrarile deja realizate si o bonificatie pentru pierderea suferita. ARTICOLUL 62 Rezilierea contractului de catre contractant 62.1 Contractantul poate, dupa ce a emis o notificare de 30 zile Autoritatii contractante, sa rezilieze contractul daca Autoritatea contractanta: a) nu reuseste sa plateasca Contractantului sumele datorate pentru orice cerificat de plata emis de Responsabilul de proiect dupa expirarea perioadei limita stipulata in Articolul 50.2; sau b) nu reusete in mod regulat sa-si indeplineaca obligatiile dupa ce a primit repetate atentionari (scrisori de rapel); sau c) suspenda desfasurarea lucrarilor sau a unei parti a acestora pentru o perioada mai mare de 180 de zile (sau pentru o perioada mai scurta specificata in Conditiile speciale) pentru motive nespecificate in contract sau care nu se datoreaza culpei Contractantului. 62.2 O astfel de reziliere nu va prejudicia nici unul din drepturile asumate prin contract de Autoritatea contractanta sau Contractant. Dupa o astfel de reziliere, Contractantul, functie de legea statului Autoritatii contractante, va fi indreptatit sa indeparteze imediat echipamentele sale de pe santier. 62.3 In eventualitatea unei astfel de rezilieri, Autoritatea contractanta va plati Contractantului orice pierdere sau paguba pe care acesta a suferit-o. O astfel de plata suplimentara nu va depasi o anumita limita care va trebui specificata in Conditiile speciale, in concordanta cu legislatia din statul respectiv. ARTICOLUL 63 Forta majora 63.1 Nici o parte nu va fi considerata in culpa sau ca a violat vreuna din obligatiile sale contractuale daca realizarea unor asemenea obligatii este impiedicata de orice eveniment de

322

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 323 din 652 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

forta majora care se manifesta dupa data adjudecarii contractului sau dupa data in care contractul devine efectiv, indiferent care dintre cazuri se manifesta mai intai. 63.2. Termenul de Forta majora , asa cum este folosit in prezenta, vizeaza greve de orice gen, blocaje sau alte dereglari industriale, acte ale inamicilor publici, razboaie, fie ca sunt sau nu declarate, insurectii, rascoale, epidemii, alunecari de teren, cutremure, furtuni, fulgere, inundatii, torente aluvionare, explozii sau orice alte evenimente similare imprevizibile, care nu sunt sub controlul nici uneia din parti si care, cu toate diligentele depuse de parti, nu pot fi depasite. 63.3. In ciuda prevederilor de la Conditii generale, mentionate in sectiunea Intarzieri in realizarea lucrarilor si rezilierea contractului de catre Autoritatea contractanta, Contractantul nu-si va pierde garantia sa de buna executie si alte derepturi in masura in care intarzierea realizarii lucrarilor si alte nerealizari ale sale in cadrul obligatiilor contractuale sunt rezultatul unui eveniment de forta majora. In mod similar Autoritatea Contractanta nu va fi raspunzatoare de plata de dobanzi sau plati intarziate pentru nerealizare sau pentru reziliere, daca si in masura in care intarzierea Autoritatii Contractante sau alte nerealizari ale sale sunt rezultatul fortei majore, in ciuda prevederilor de la Conditii generale, mentionate in sectiunea Intarzieri in realizarea lucrarilor si rezilierea contractului, de catre Contractant. 63.4. Daca vreuna din parti considera ca vreo situatie de forta majora ar putea afecta realizarea obligatiilor sale, aceasta va notifica imediat cealalta parte si pe Responsabilul de proiect, furnizand detalii asupra naturii, duratei probabile si a posibilului efect a acestor evenimente. Daca nu se dispune altfel de catre Responsabilul de proiect, in scris, Contractantul va continua sa-si realizeze obligatiile sale contractuale, in masura posibilului, cautand toate mijloacele alternative, care nu sunt supuse evenimentelor de forta majora, in scopul indeplinirii obligatiilor sale. Contractantul nu va pune in practica astfel de mijloace alternative decat daca i se dipune acest lucru de catre Responsabilul de proiect. 63.5. Daca contractantul produce costuri suplimentare pentru indeplinirea dispozitiilor Responsabilului de proiect, sau folosind mijloacele alternative mentionate la articolul 63.4, suma acestora va fi certificata de Responsabilul de proiect. 63.6 Daca au avut loc circumstante de forta majora si acestea continua o perioada de 18o de zile, atunci, in ciuda oricarei prelungiri a perioadei de finalizare a lucrarilor pe care contractantul a primit-o, fiecare parte este indreptatita sa ceara celeilate parti, cu un preaviz de 30 zile, rezilierea contractului. Daca la expirarea perioadei de 30 zile, forta majora inca mai continua, contractul va fi reziliat si, in baza legii care guverneaza contractul, partile vor fi scutite de real;izarea pe mai departe a acestuia. ARTICOLUL 64 Decese 64.1. Daca Contractantul este o persoana fizica, contractul va fi imediat reziliat la decesul formulata de

acestei persoane.Totusi, Autoritatea contractanta va examina orice propunere

mostenitorii sau beneficiarii sai, daca acestia si-au manifestat, in scris, intentia de a continua contractul. Decizia Autoritatii Contractante va fi transmisa acestora, in 30 de zile de la primirea unei astfel de propuneri. 64.2. Daca Contractantul consta dintr-un grup de persoane fizice si una din ele decedeaza, se va conveni un acord intre parti asupra desfasurarii lucrarilor si Autoritatea contractanta va decide, dupa caz, daca va rezilia sau va continua contractul in baza unui angajamentul luat de celelalte persoane fizice si de mostenitorii / beneficiarii persoanei decedate.

323

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 324 din 653 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

64.3. In cazurile prevazute la articolele 64.1 si 64.2, persoanele ce se ofera sa continue realizarea contractului vor notifica Autoritatii Contractante despre aceasta in timp de 15 zile de la data decesului. Ei vor fi, toti impreuna si fiecare in parte, responsabili de realizarea corecta a contractului, in aceasi masura in care a fost Contractantul decedat. Continuarea contractului va fi supusa regulilor privitoare la stabilirea garantiei de buna executie, prevazuta la Articolul 13. SOLUTIONAREA DIVERGENTELOR ARTICOLUL 65 Solutionarea divergentelor 65.1. Autoritatea Contractanta si Contractantul vor depune toate eforturile pentru solutionarea amiabila a divergentelor privitoare la contract care s-ar putea ivi intre ei sau intre Responsabilul de proiect si Contractant. 65.2. Conditiile speciale vor stabili: a) procedura pentru solutionarea amiabila a divergentelor; b) limita de timp in care poate fi invocata procedura de solutionare amiabila, dupa notificarea celeilalte parti referitor la divergenta, si perioada maxima de timp limita in care sa se faca o astfel de solutionare, care nu va depasi 120 zile de la inceperea procedurii adoptate; c) limita de timp pentru a raspunde in scris unei solicitari de solutionare amiabila ori altor solicitari pe durata procedurii respective si consecintele imposibilitatii de a se conforma acestor limite de timp. 65.3. Partile pot conveni o solutionare a divergentelor prin conciliere, intr-o anumita limita de timp, printr-o terta parte, dupa ce procedura de solutionare amiabila a esuat. 65.4. Procedura de solutionare amiabila sau conciliere adoptate vor implica in toate cazurile o procedura prin care plangerile si raspunsurile se vor notifica reciproc. 65.5. In cazul esuarii procedurilor de mai sus, divergenta: a) in cazul unui contract national, va fi solutionata conform legislatiei nationale a Statului Autoritatii Contractante; si b) in cazul unui contract transnational, va fi solutionata: i) fie conform legislatiei nationale a Statului Autoritatii Contractante sau a practicilor internationale ale Statului Autoritatii Contractante, daca partile convin in acest sens; fie ii) prin arbitrare, conform regulilor procedurale adoptate in conformitate cu precizarile de la Conditii speciale. ARTICOLUL 66 Clauze etice 66.1 Fara autorizarea prealabila scrisa a Autoritatii contractante, un Contractant si staful sau, sau orice alta firma cu care contractantul este asociat sau in legatura, chiar pe baze auxiliare sau de subcontractare, nu va presta servicii, executa lucrari sau furniza echipamente pentru proiect. Aceasta interdictie se aplica, deasemenea, oricaror altor programe sau proiecte care datorita naturii contractului, ar genera conflict de interese din partea Contractantului 66.2 Cand isi prezinta candidatura sau oferta, candidatul sau ofertantul trebuie sa declare, pe de o parte, ca nu exista nici un conflict potential de interese, iar pe de alta parte ca nu exista nici o legatura speciala cu alti ofertanti sau alte parti implicate in proiect. Daca in

324

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 325 din 654 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

timpul derularii contractului apare o astfel de situatie, titularul are obligatia sa informeze imediat Autoritatea contractanta 66.3 Titularul unui contract trebuie sa actioneze in orice imprejurare cu impartialitate si loialitate, in conformitate cu codul deontologic al profesiei sale. Nu va face declaratii publice privind proiectul sau serviciile fara aprobarea prealabila a Autoritatii contractante. Nu angajeaza Autoritatea contractanta in nici un fel fara consimtamantul prealabil scris al acesteia 66.4 In timpul derularii contractului, Contractantul si personalul acestuia trebuie sa respecte drepturile omului si se angajeaza sa nu lezeze sub aspect politic, cultural sau religios tara beneficiara 66.5 Remunerarea Contractantului prevazuta in contract este singura remunerare acceptata ; Contractantul si personalul sau nu vor exercita nici o activitate si nu vor beneficia de nici un avantaj care sa contravina obligatiilor lor fata de Autoritatea contractanta. 66.6 Contractantul si personalul sau vor pastra secretul profesional atat pe toata durata contractului cat si dupa incheierea acestuia.Toate rapoartele primite sau intocmite de Contractant in timpul derularii contractului sunt confidentiale. 66.7 Utilizarea de catre partile contractante a oricaror rapoarte sau documente intocmite, primite sau trimise in cursul derularii contractului, este reglementata prin contract. 66.8 Contractantul va evita orice relatie susceptibila sa compromita independenta sa ori a personalului sau. Daca Contractantul isi pierde independenta, Autoritatea contractanta poate, oricare ar fi prejudiciul pe care l-ar suporta din acesta cauza, sa rezilieze contractul fara o notificare prealabila si fara ca Contractantul sa poata pretinde vreo despagubire de reziliere. 66.9 Comisia Europeana isi rezerva dreptul sa suspende sau sa anuleze finantarea proiectelor, daca practici de coruptie de orice natura au fost descoperite in etapele de atribuire sau de executie a contractului si daca Autoritatea contractanta nu ia toate masurile necesare pentru a remedia situatia. In sensul prezentei dispozitii, se intelege prin practica de coruptie orice propunere de a acorda sau a consimti acordarea unei pli ilicite, cadou, gratificatie sau comision, cu titlul de incitare sau recompensa pentru a indeplini sau nu actiuni avand legatura cu atribuira contractului sau legate de contractul incheiat. 66.10 Contractantul va furniza Comisiei Europene, la cererea acesteia, evidenta referitoare la conditiile in care s-a executat contractul. Comisia poate face orice documentare sau vizita pe teren, pe care le considera necesare, in cazul suspectarii existentei unor cheltuieli anormale. 66.11 Contractantul care a fost gasit ca a efectuat cheltuieli anormale pentru un proiect finantat de CE sunt pasibili, in functie de importanta faptelor gasite, de rezilierea contractelor in cauza sau excludere de la alte fonduri comunitare. 66.12 Nerespectarea uneia sau mai multor clauze etice va avea drept consecinta excluderea contractantului de la alte contracte comunitare si penalizari administrative, fiind informat in scris in acest sens. 66.13 In decursul realizarii contractului si o peroada de 5 ani dupa finalizarea acestuia, Contractantul (inclusiv subcontractantii sai) trebuie sa asigure accesul reprezentantilor Comisiei europene, Curtii de auditori ai Comisiei europene si autoritatilor competente din tara beneficiara la toate documentele solicitate de acestea, in vederea efectuarii verificarilor necesare. In acest caz, Contractantul se va angaja in baza unei notificari prealabile de 8 zile lucratoare sa autorizeze accesul la sediul si birourile sale al tuturor persoanelor autorizate in vederea efectuarii acestor verificari.

325

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 326 din 655 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

Formular G3-ACP 3.13.1 VOLUMUL 2-SECTIUNEA 4

FORMULAR PENTRU GARANTIA DE BUNA EXECUTIE

Invitatia de ofertare nr. [] Noi subsemnatii, [nume, numele companiei, adresa], prin prezenta declaram ca vom garanta, nu numai toti impreuna si fiecare in parte, dar si ca principal debitor fata de [ numele si adresa Autoritatii contractante ], in numele [numele si adresa Contractantului], plata sumei de[suma garantiei de buna executie], reprezentand garantia de buna executie mentionata la articolul 13 din Conditiile generale fara nici-o obiectie, la primirea primei cereri scrise din partea Autoritatii contractante.

326

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 327 din 656 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

De asemenea, suntem de acord ca nici-o schimbare sau adaugire sau alte modificari la termenii din contract sau a lucrarilor prevazute in orice document al contractului care pot fi facute intre Dv. si Contractant, nu ne vor scuti de raspunderea privind aceasta garantie si prin prezenta nu vom emite nici-o pretentie pentru orice scimbare, adaugire sau modificare. Garantia va intra in vigoare si va avea efect din data de [indicati data de intrare in vigoare a contractului] si va fi valabila pana la data emiterii actului de receptie finala la expirarea perioadei de garantie. Noi luam nota ca Dv. (Autoritatea contracta) veti elibera garantia si ne veti anunta despre aceasta in termen de 30 zile de la data emiterii de catre noi a certificatului de garantie Orice disputa referitoare la aceasta garantie se va solutiona conform [mentionati legea ce se va aplica] si va fi de competenta [indicati care jurisdictie se aplica] Data.................. Nume si prenume:..........................................Din partea:....................................................... Semnatura:................................................... [stampila celui care furnizeaza garantia]

Formular G3-ACP 3.13 .2 VOLUMUL 2-SECTIUNEA 5

FORMULAR DE GARANTIE PENTRU PLATA IN AVANS

(Daca este cazul)

Invitatia de ofertare nr. [] Noi subsemnatii, [nume, numele companiei, adresa], prin prezenta declaram ca vom garanta, nu numai toti impreuna si fiecare in parte, dar si ca principal debitor fata de [ numele si adresa Autoritatii contractante ], in numele [numele si adresa Contractantului], plata sumei de [indicati suma], corespunzatoare avansului asa cum este mentionat la articolul 44 din Conditiile speciale fara nici-o obiectie, la primirea primei cereri scrise din partea Autoritatii contractante. De asemenea, suntem de acord ca nici-o schimbare sau adaugire sau alte modificari la termenii din contract sau a lucrarilor prevazute in orice document al contractului care pot fi facute intre Dv. si Contractant, nu ne vor scuti de raspunderea privind aceasta garantie si prin prezenta nu vom emite nici-o pretentie pentru orice scimbare, adaugire sau modificare. Garantia va intra in vigoare si va avea efect din data de [indicati data de plata a avansului] si va fi valabila pana cand [Numele si adresa Autoritatii contractante] a reprimit aceiasi suma de la Contractant. Noi luam nota ca Dv. (Autoritatea contracta) veti elibera garantia si ne veti anunta despre aceasta in termen de 30 zile de la data emiterii de catre noi a certificatului de garantie

327

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 328 din 657 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

Orice disputa referitoare la aceasta garantie se va solutiona conform [mentionati legea ce se va aplica] si va fi de competenta [indicati care jurisdictie se aplica] Data.................. Nume si prenume:..........................................Din partea:....................................................... Semnatura:................................................... [stampila celui care furnizeaza garantia]

Formular G3-ACP 3.13.3 VOLUMUL 2-SECTIUNEA 6

FORMULAR PENTRU BANII RETINUTI CA GARANTIE

Invitatia de ofertare nr. [] Noi subsemnatii, [nume, numele companiei, adresa], prin prezenta declaram ca vom garanta, nu numai toti impreuna si fiecare in parte, dar si ca principal debitor fata de [ numele si adresa Autoritatii contractante ], in numele [numele si adresa Contractantului], plata sumei de [indicati suma], corespunzatoare avansului asa cum este mentionat la articolul 45 din Conditiile speciale fara nici-o obiectie, la primirea primei cereri scrise din partea Autoritatii contractante. De asemenea, suntem de acord ca nici-o schimbare sau adaugire sau alte modificari la termenii din contract sau a lucrarilor prevazute in orice document al contractului care pot fi facute intre Dv. si Contractant, nu ne vor scuti de raspunderea privind aceasta garantie si prin prezenta nu vom emite nici-o pretentie pentru orice scimbare, adaugire sau modificare Garantia va intra in vigoare si va avea efect din data de [indicati data de plata a sumei retinute] si va fi valabila pana la data emiterii certificatului de receptie finala la terminarea lucrarilor Noi luam nota ca Dv. (Autoritatea contracta) veti elibera garantia si ne veti anunta despre aceasta in termen de 30 zile de la data emiterii de catre noi a acestui certificat Orice disputa referitoare la aceasta garantie se va solutiona conform [mentionati legea ce se va aplica] si va fi de competenta [indicati care jurisdictie se aplica] Data.................. Nume si prenume:..........................................Din partea:....................................................... Semnatura:................................................... [stampila celui care furnizeaza garantia]

328

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 329 din 658 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

Formular G3-ACP 3.14

SPECIFICATII TEHNICE Specificatiile tehnice fac parte integranta din documentatia pentru elaborarea si prezentarea ofertei si constituie ansamblul cerintelor pe baza carora se elaboreaza, de catre fiecare ofertant, propunerea tehnica. Specificatiile tehnice se intocmesc de catre Autoritatea contractanta si fac parte integranta din dosarul de licitatie si contract. Anexa II la Directiva 92/50/EEC (Servicii), Anexa III la Directiva 93/36/EEC (Bunuri), Anexa II la Directiva 93/37/EEC si Art. 1, paragrafele 8-13 la Directiva 93/38/EEC (Utilitati) definesc continutul specificatiilor tehnice. In contextul acestor reglementari specificatiile tehnice reprezinta totalitatea prescriptiilor tehnice continute in documentatia ofertei care definesc caracteristicile cerute de o lucrare, material, produs sau bun care permit ca lucrarea, materialul, produsul sau bunul respectiv sa fie descris astfel incat acesta sa corespunda cerintelor de folosire in scopul solicitat de Autoritatea contractanta. Aceste prescriptii tehnice se refera la nivele de calitate, performanta, siguranta si dimensiuni incluzand cerintele aplicabile materialului, produsului sau bunului cu privire la asigurarea calitatii, terminologie, simboluri, testare si metode de testare, ambalare, marcare si etichetare. De asemenea, acestea includ reguli de proiectare si elaborare a devizului, inspectie si conditii de receptie, metode si tehnici aplicabile in constructii, precum si alte cerinte tehnice pe care Autoritatea contractanta este indreptatita sa le solicite pe baza reglementarilor generale si specifice care guverneaza realizarea de obiective de investitii.
In contextul de mai sus specificatiile tehnice trebuie sa contina: caracteristici referitoare la nivelul calitativ a materialelor agrementate, bunurilor si lucrarilor furnizate; caracteristici referitoare la nivelul tehnic si de performanta, siguranta in exploatare, dimensiuni; sisteme de asigurare a calititii;

certificarea conformitatii cu standarde relevante nationale si cu standardele UE privind protectia mediului si normele sanitare;
incadrarea in prioritatile prevazute in Planul de urbanism general si Planurile de amenajare a teritoriului; teste si metode de testare, ambalare, etichetare, marcare; conditii de livrare si montaj; training si asistenta tehnica post livrare;

329

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 330 din 659 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

inspectie si receptie; daca ofertantii pot depune oferte alternative si daca da, minimum de cerinte tehnice obligatorii; daca sunt necesare intalniri de clarificare sau vizite pe teren pentru a clarifica anumite cerinte tehnice pentru instalarea bunurilor si executarea lucrarilor; terminologie, simboluri; documentatia de proiectare; planul de lucru si programul de realizare; altele asemenea. Specificatiile tehnice trebuie sa fie elaborate in conformitate cu reglementarile

nationale si UE referitoare la protectia mediului, conditiile sanitare, protectia muncii si la prevenirea si stingerea incendiilor si sa precizeze institutiile competente de la care executantul lucrarilor respective le poate obtine. Aceste reglementari trebuie respectate pe toata durata realizarii contractului de care furnizori, executanti sau prestatori.

Formular G3-ACP 3.15.

330

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 331 din 660 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

VOLUMUL 4 LISTA DE PRETURI/ DEFALCAREA CONTRACTELORE SUMA GLOBALA 1 Contractele pot fi: a) contracte suma unica; b) contracte preturi unitare; c) contracte complexe 2. In contractele suma unica, valoarea totala va cuprinde toate serviciile/lucrarile/bunurile care constituie obiectul contractului. Valoarea totala va fi calculata, daca este necesar, pe baza defalcarii pretului total. In acest din urma caz valoarea va fi calculata pentru fiacare articol separat defalcat, iar valoarea totala va rezulta din insumarea acestora. Acolo unde articolele de calculatie sunt insotite de cantitati , acestea vor fi cantitatile ferme intocmite de Autoritatea contractanta. Cantitatea ferma va fi cantitatea pentru care Contractantul a depus valoarea totala, care va fi platita acestuia indiferent de cantitatea furnizata. 3. Contractele in preturi unitare, caz in care serviciile/lucrarile/bunurile vor fi defalcate pe diferite articole pe baza listei de cantitati intocmita de Autoritatea contractanta si a pretului unitar propus pentru fiecare articol. Preturile unitare din contract vor fi dinainte stabilite. Sumele din cadrul contractului vor fi calculate prin inmultirea preturilor unitare stabilite cu cantitatile efectiv furnizate in concordanta cu prevederile din contract pentru fiecare articol. 4. Pentru contractele complexe, preturile vor fi fixate si serviciile/lucrarile/bunurile platite in conformitate cu doua sau mai multe din metodele prevazute la pct. 2 si 3. In cazul contractelor complexe in dosarul de licitatie se va indica modul in care se vor stabili (fixa) preturile. 5 Fiecare dosar de licitatie intocmit de Autoritatea contractanta va prezenta tipul exact de contract ce va fi utilizat. Obiectivele devizului cu lista de cantitati si preturile unitare aferente sunt de a furniza informatii suficiente despre cantitatea lucrarilor de realizat, pentruca ofertele sa fie intocmite eficient si cu acuratete, si cand contractul va intra in vigoare, pentru a oferi o lista a cantitatilor cu preturi care sa fie folosita in evaluarea periodica a lucrarilor executate. Pentru realizarea acestor obiective, lucrarile trebuie sa fie prezentate, suficient de detaliat pentru a se face distinctie intre diferitele categorii de lucrari sau intre lucrari de aceiasi natura realizate in locuri diferite sau in alte circumstante care ar putea genera aprecieri diferite asupra costurilor. Privitor la aceste cerinte, forma si continutul devizului pe articole de calculatie si pe total trebuie sa fie cat se poate de simple si concise. PROGRAMUL ZILEI DE LUCRU (Daca este cazul) Un program al zilei de lucru trebuie sa fie inclus doar daca exista probabiliatea executarii unor activitati neprevazute si care nu se regasesc in lista cantitatilor de la deviz. Pentru a usura verificarea de catre Autoritatea contractanta a exactitatii cotatiilor facute de ofertanti, programul zilei de lucru trebuie in mod normal sa cuprinda urmatoarele:

331

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 332 din 661 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

a) o lista a diferitelor categorii de munca, materiale si instalatii de constructii pentru care ratele sau preturile de baza pentru o zi de lucru trebuie inserate de catre ofertant, impreuna cu o declaratie privind conditiile in care Contractantul va fi platit pentru munca efectuata intr-o zi de lucru de baza. b) cantitatile nominale pentru fiecare articol al zilei de munca, trebuie sa fie tarifate de fiecare ofertant pe baza ratelor zilei de munca, ca in oferta . Rata inscrisa de ofertant pentru ficare articol de baza al zilei de munca trebuie sa includa profitul Contractantului , cheltuielile de regie, supervizarea si alte cheltuieli. SUME DE REZERVA /CHELTUIELI NEPREVAZUTE In general, suma aferenta cheltuielilor neprevazute inclusa, in bugetul indicativ al proiectului, este destinata pentru depasirea din motive neprevazute a cantitatilor din devizul pe articole si pe total. Similar o alocare pentru cheltuieli neprevazute datorate unei posibile cresteri a preturilor trebuie sa fie prevazuta ca o suma de rezerva (suma de actualizare) in devizul pe articole si pe total. Acolo unde astfel de sume de rezerva sau cheltuieli neprevazute sunt utilizate contractul trebuie sa mentioneze modalitatea de folosire si cine este responsabil de folosirea lor (Responsabilul de proiect). Aceste note pentru pregatirea devizul pe articole si pe total. au statut informativ pentru Autoritatea contractanta. Atasat (vezi volumul 4) se prezinta 2 exemple de detaliere a pretului total si a listei de cantitati. Ele au caracter strict informativ si pot modificate sau combinate dupa cum o cere proiectul.

332

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 333 din 662 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

VOLUMUL 4 DEFALCAREA SUMEI UNICE

Preambul
Defacarea pretului ofertei Sumarul principal Preambul Toate articolele se vor evalua in EURO sau LEIROL Pretul ofertei nu va include taxele, taxele vamale si alte costuri percepute, in conformitate cu legile si reglementarile din Romania, asupra fabricatiei, vanzarii si transportului echipamentului, instalatiilor, materialulor si a altor bunuri ale Contractantului folosite sau furnizate in cadrul contractului. De asemenea, pretul ofertei nu va include taxele, taxele vamale si alte costuri percepute, in afara tarii Autoritatii contractante, asupra fabricatiei, vanzarii si transportului echipamentului, instalatiilor, materialulor si a altor bunuri si servicii ale Contractantului folosite sau furnizate in cadrul contractului. Trebuie inteles in mod clar de Contractant ca sumele eligibile inscrise in defacarea pretului contractului sunt cele aferente lucrarii(lor) efectiv realizate din toate punctele de vedere. Contractantul va tine seama de toate cerintele si obligatiile din contract evaluand fiecare articol in mod corespunzator. Sumele trebuie sa includa toate cheltuielile neprevazute si riscurile posibile pentru realizarea, finalizarea si mentinerea tuturor lucrarilor conform cu cele prevazute in contract. Defalcarea pretului ofertei Program pentru lucrari civile, mecanice si electrice Valoarea unitara ROL Valoarea totala EUR sau ROL

Articolul

Descrierea articolului UM -

Cantitate

333

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 334 din 663 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

Articolul

Descrierea articolului UM

Cantitate

Valoarea unitara ROL

Valoarea totala EUR sau ROL

Total lucrari realizate

Program sume previzionale Valoarea unitara EURO/R OL Valoarea totala EURO/ROL

Articolul

Descrierea articolului UM Zile munca Forta de munca Materiale costuri nete Echipamente apartinand Contractantului

Cantitate

Total.2

334

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 335 din 664 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

Total general

Descriere Program nr.

Valoare EURO/LEIR OL

Suma de rezerva / Cheltuieli neprevazute (8-15 % din totalul de mai sus) SUB TOTAL TOTAL OFERTA

335

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 336 din 665 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

Formular G3-ACP 3.16 VOLUMUL 4 LISTA DE CANTITATI PENTRU CONTRACTELE CU PRETURI UNITARE 1. PREAMBUL Ofertantii vor evidentia preturile separate pentru fiecare articol in Nota de Cantitati (N/C) si vor urma instructiunile referitoare la transferul totalurilor alternative din centralizatorul prezentat in N/C. N/C trebuie citita impreuna cu toate celelalte documente din contract si Contractantul trebuie sa ajunga sa fie intradevar familiarizat cu descrierile detaliate ale lucrarilor de realizat si cu modul de abordare a acestora. Toate lucrarile vor fi executate acordandu-se o reala concentrare si intelegere in scopul aprobarii integrale a acestora de catre Responsabilul de proiect. 1.1. Cantitatile pe articole Cantitatile mentionate pe articole in fiecare dintre note (liste) sunt o estimare a cantitatilor pentru fiecare dintre lucrari realizate prin Contract si sunt prezentate pentru convenienta formularii unei baze comune pentru licitatie. Nu exista nici o garantie pentru Contractant ca acestuia i se va cere sa aiba in grija cantitatile de lucrari indicate pe fiecare articol din N/C sau ca aceste cantitati nu vor diferi ca marime (intindere) cu cele din liste. Atunci cand se definesc preturile articolelor, trebuie facute referinte la Conditiile din Contract, Specificatii si desenele relevante care directioneaza si descriu lucrarea si materialelor implicate. Cantitatile prevazute in N/C sunt provizorii, asa cum sunt estimate pe baza planurilor pentru aprobare, care sunt luate ca baza prezentelor documente de oferta si sunt prezentate pentru formulariea unei baze comune pentru licitatie. Ofertantii vor considera cu grija toate lucrurile ce le vor include in documentatia de oferta. Daca exista comentarii referitoare la cantitati, acestea vor fi prezentate intr-un document/ formular atasat, urmarind sistemul de detaliere, prin notare de coduri si descrieri succinte, ca in documentele prezente, inclusive ratele si preturile. Exceptand cazul in care in mod specific sau expres este altfel expus in Specificatiile Tehnice ori N/C, numai lucrarile permanente vor fi masurate. Lucrarile vor fi masurate net la dimensiunile aratate in desene sau comandate in scris de catre Responsabilul de proiect, cu exceptia cazului in care este altfel descris ori prescris specific in Contract. In ajustarea extraselor sau modificarilor de Contract, lucrarea va fi masurata pe aceasi baza ca si cand respectivele cantitati au fost pregatite si toate lucrarile nementionate specific in lista vor fi considerate ca fiind incluse in preturile diverselor articole.

336

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 337 din 666 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

Acolo unde in opinia Responsabilului de proiect lucrarile suplimentare nu pot fi masurate ori evaluate corect, Contractantul va efectua lucrarea la rata zilei de lucru prezentata in Programarea zilelor de lucru, daca asa ii indica Responsabilul de proiect. Toate fisele de lucru zilnice completate trebuie sa fie semnate de Responsabilul de proiect in timpul ori inainte de sfarsitul perioadei in care lucrarea este executata. Nu va fi acordata nici o compensatie pentru pierderea de materiale sau alte articole in timpul transportului ori ambalarii (manipularii). 1.2. Unitati de masura Unitatile de calcul folosite sunt aceleasi cu cele specificate si premise de Sistemul International (SI) si utilizate in documentatia tehnica. Numai unitatile mentionate, folosite in documentatia tehnica, vor fi folosite la masuratori, preturi, desene de dataliu etc. (Orice unitati folosite in documentatia tehnica vor trebui deasemeni exprimate in termeni SI). Abrevierile utilizate in N/C vor fi interpretate dupa cum urmeaza: mm m mm m m kg to buc h S.u. km l % DN o/l o/z va insemna va insemna va insemna va insemna va insemna va insemna va insemna va insemna va insemna va insemna va insemna va insemna va insemna va insemna va insemna va insemna milimetri metru millimetru patrat metru patrat metru cub kilogram tona (1000 kg) bucati ora suma unica kilometru litru procent diametru nominal om-luna om-zi

II. TERMENI IN RELATIE CU PLATILE Metoda de masurare a lucrarii complete in scopul platii va fi in concordanta cu Clauza prevazuta in acest sens in Conditiile Speciale (masuratori nete). Sumele de rezerva incluse asa cum sunt prezentate in N/C vor fi detaliate total sau partial, dupa cum solicita Responsabilul de proiect. Fiecare articol din N/C pentru care urmeaza sa se faca plata in suma unica si pentru care nu s-a prezentat o programare a platilor, se va face dupa ce lucrarea acoperita de suma unica va fi completa, conform cerintelor formulate de Responsabilului de proiect. III. PRETURI Preturile si cotatiile completate in N/C vor include si valoarea lucrarilor descrise pe produs, incluzand costurile si cheltuielile care pot fi necesare in si la constructia lucrarilor, descrise impreuna cu orice lucrare temporara si instalatii care pot fi necesare precum si toate riscurile

337

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 338 din 667 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

generale, raspunderi (garantii) si obligatii constituite sau implicite provenite din documentele pe care se bazeaza licitatia. Se va presupune ca acele cheltuieli referitoare la constituire, profitul si diurna pentru toate obligatiile sunt defalcate pe fiecare dintre ratele unitare. Ratele si preturile evidentiate in N/C vor fi cotate cu prioritate la rata curenta corespunzatoare datei de depunere. Ratele si pretuirile vor fi introduse pentru fiecare produs in N/C. Ratele vor acoperi toate taxele, impozitele si alte obligatii, care nu sunt mentionate separate in N/C si in oferta.

IV. TAXE
Vor fi indicate. V. COMPLETAREA LISTELOR DE CANTITATI In N/C, ratele si preturile vor fi completate in coloanele corespunzatoare. Toate ratele si preturile vor fi cotate in EURO sau moneda nationala (ROL). Autoritatea Contractanta, pentru orice eroare aritmetica de calcul sau insumare, va corecta erorile de genul celor specificate mai jos: a) b) acolo unde exista discrepanta intre sumele in cifre si cele in cuvinte, sumele in cuvinte vor fi relevante, si acolo unde exista discrepanta intre rata unitara si suma totala provenita din multiplicarea pretului unitar si cantitate, rata unitara asa cum este cotata va fi relevanta.

VI. DESCRIEREA PRETURILOR UNITARE Tabelele ce urmeaza descriu ratele (sau preturile unitare) utilizand clauzele relevante din Volumul 3 (Specificatii tehnice). NOTA DE PLATA A Specificatii Articol Descriere UM tehnice Rata EURO/ROL Suma EURO/ROL

Total Nota de plata A

338

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 339 din 668 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

NOTA DE PLATA B Specificatii Articol Descriere UM tehnice Rata EURO sau ROL

Suma EURO sau ROL

Total Nota de plata B Totalul general

Descriere

Suma EURO sau ROL

Nota de plata A Nota de plata B Nota de plata C Suma de rezerva / Cheltuieli neprevazute (8-15% din cele de mai sus) SUB TOTAL TOTAL OFERTANT

339

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 340 din 669 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

VOLUMUL 5 DOCUMENTELE DE PROIECTARE INCLUSIV DESENELE Lista desenelor atasate Nr. Nume Desen Nr. Proiect Nr.

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15.

340

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 341 din 670 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

Lista documentelor de proiectare disponibile

Nr.

Proiectant

Proiect Nr.

Numele Proiectului

Data

1.

2.

3.

4.

Desenele (plansele) sunt disponibile pentru inspectie incepand cu [data] la urmatoarea adresa: Responsabil de proiect consultant: Persoana responsabila: Tel. Nr.: + Fax Nr.: + E-mail: Semnatura ................................................. (o persoana sau persoane autorizate sa semneze in numele Ofertantului) Data: ..................

Formular G3-ACP 3.17

341

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 342 din 671 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

LISTA DE VERIFICARE LA DESCHIDEREA OFERTELOR DE ACHIZITII LUCRARI REFERITOR LA:............................................................................... PASUL Sesiunea pregatitoare 1. Presedintele si Secretarul Comisiei de Evaluare verifica documentatia pentru o aprobare corespunzatoare de catre toti membrii sau observatorii Comisiei de Evaluare 2. Presedintele Comisiei de Evaluare descrie scopul contractului propus, identifica organizatiile responsabile de intocmirea dosarului de oferta si rezuma aspectele esentiale ale procedurii de licitare la zi, inclusiv grila de evaluare publicata ca parte a dosarului de licitatie Sesiunea de deschidere a ofertelor 1. Toate plicurile de licitatie sunt inmanate presedintelui Comisiei de evaluare 2. Toate plicurile de licitatie trebuie sa fie numerotate in ordinea primirii lor 3. Presedintele Comisiei de Evaluare verifica daca toate plicurile de licitatie care au fost primite sunt disponibile la sesiunea de deschidere a ofertelor 4 Presedintele si Secretarul Comisiei de Evaluare verifica daca toate plicurile de licitatie au fost sigilate in bune conditii 5. Presedintele si Secretarul Comisiei de Evaluare deschid plicurile de licitatie in ordinea primirii lor. Ei inscriu numarul plicului de licitatie la inceputul paginii fiecarui document. 6. Pentru fiecare plic de licitatie, Presedintele si Secretarul Comisiei de Evaluare anunta si verifica daca sumarul ofertelor primite este intocmit corect, respectiv: Numarul de inregistrare al plicului Numele ofertantului Data (si ora, pentru acelea primite in ultimul moment pentru a participa la licitatie) primirii Conditiile exterioare ale plicului Daca ofertantul a completat corect sau nu formularul de cerere de ofertare Oferta financiara completa si orice discount aplicabil (in conformitate cu formularul de inscriere) Conformitatea ofertelor pentru evaluarea ulterioara (conformitatea administrativa). 7. Declaratiile de impartialitate si confidentialitate sunt semnate de catre toti membrii Comisiei de Evaluare si observatori 8. Presedintele Comisiei de Evaluare semneaza sumarul ofertelor primite 9. Pentru fiecare oferta cosiderata valabila pentru evaluarea ulterioara (asa cum s-a fixat in sumarul ofertelor primite), presedintele Comisiei de Evaluare semneaza cu initialele prima pagina a fiecarei copii de oferta si toate paginile ofertei financiare 10. Raportul de deschidere a ofertelor este semnat de catre toti membrii Comisiei de Evaluare

Formular G3-ACP 3.18 RAPORTUL DE DESCHIDERE A OFERTELOR

342

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 343 din 672 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

REFERINTA LA PUBLICATIE : Continut: Programul Observatorii Minutele Concluzii Semnaturile

Anexele:

Sumarul ofertelor primite Lista participantilor Declaratiile de impartialitate si confidentialitate ale membrilor Comisiei de Evaluare +observatori 6. Programul Data Publicarea anuntului de participare Termenul limita pentru depunerea ofertelor Sesiunea de deschidere a ofertelor 7. Observatorii Numele Reprezentand Ora Locul

8. Minutele Sesiunea de deschidere a ofertelor a fost bazata pe registrul ofertelor primite (Formular G3 ACP-Anexa 7e), care a fost pregatit folosind informatiile din plicuri. La primire, fiecarui plic cu oferta i s-a dat un numar de ordine (de inregistrare) de catre Autoritatea Contractanta,. Sumarul ofertelor atasate si primite (Formular G3 ACP 3.18.1) a fost finalizat de catre Presedintele si Secretarul Comisiei de evaluare, in timpul sesiunii de deschidere a ofertelor. Doar ofertele incluse in plicuri corect sigilate, primite pana la data limita pentru inscrierea la oferta, au fost deschise. [daca un ofertant si-a retras oferta: Urmatorii ofertanti si-au retras ofertele inaintea sesiunii de deschidere a ofertelor: Numarul plicului de oferta Numele ofertantului Motivul (daca se cunoaste)

343

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 344 din 673 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

Toti membrii Comisiei de evaluare (si observatorii) au semnat Declaratia de impartialitate si confidentialitate (Formular G3 ACP 04), care este atasata acestui raport. Numarul plicului de oferta a fost inscris pe toate copiile ofertelor. 9. Concluzii Urmatorii ofertanti au fost considerati acceptati pentru evaluarea urmatoare: Numarul plicului de oferta Numele ofertantului Oferta financiara [pe lot] ROEURO/ROL Conditiile de discount (asa cum se arata la punctul 4, in formularul de depunere a ofertei)

Reprezentantii ofertantilor care au fost prezenti (Formular G3 ACP 3.18.2) au confirmat conformitatea ofertei financiare si orice discount anuntat pentru oferta lor. 10. Semnaturile Nume/Prenume Presedinte Secretar Evaluatori Semnatura

344

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 345 din 674 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

Formular G3-ACP 3.18.1 SUMARUL OFERTELOR PRIMITE (Conformitate cu cerintele formale) Titlul contractului :____________________

Referinta publicatiei :_________

Daca plicurile cu oferte au fost corct sigilate (DA/NU) Daca este inclus formularul cererii de depunere Daca declaratiile sunt semnate (DA/NU) In termen ? (DA/NU) Numele ofertantului Daca oferta cuprinde garantia de participare(DA/NU) Decizia finala (Acceptat/Respins)
345

Numarul de plicuri

Numar plic oferta

Numele si prenumele Presedintelui Semnatura Data * ** *** In cazul in care oferta a fost depusa de un consortiu Timpul va fi inregistrat numai pentru ofertele primite pana la data limita stabilita Numele persoanei(lor) care au primit oferta

Subcontractanti

Data primirii
**

***

Primita de

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 346 din 675 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

Formular G3-ACP 3.18.2

Anexa 2
LISTA PARTICIPANTILOR LISTA REPREZENTANTILOR OFERTANTILOR PARTICIPANTI LA SESIUNEA DE DESCHIDERE A OFERTELOR REFERINTA PUBLICATIEI :________________ Numele si prenumele Pe cine reprezinta Declaratie (daca exista) Semnatura

LISTA OBSERVATORILOR Numele si prenumele Pe cine reprezinta Declaratie (daca exista) Semnatura

Formular G3-ACP 0.3

346

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 347 din 676 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

DECLARATIE DE IMPARTIALITATE SI CONFIDENTIALITATE

Titlul Proiectului:______________________________________ Subsemnatul............................................declar ca sunt de acord sa particip la pregatirea dosarului de licitatie aferent proiectului mai sus mentionat. Prin aceasta declaratie, confirm ca m-am familiarizat cu informatiile necesare in acest domeniu. Declar ca imi voi indeplini responsabilitatile ce imi revin in mod onest si corect. Contributia mea, la documentele in a caror elaborare voi fi implicat, va fi obiectiva si voi respecta pe deplin principiile competitiei corecte, in special evitand termenii sau conditiile care favorizeaza oricare din produsele, producatorii sau furnizorii de servicii, bunuri sau lucrari. Ma angajez sa pastrez cu incredere si confidentialitate orice informatie sau documente (informatii confidentiale) oferite mie sau descoperite de mine sau pregatite de mine in decursul elaborariii dosarului de licitatie si ma angajez ca acestea sa fie folosite numai pentru elaborarea dosarului de licitatie si sa nu fie dezvaluite unei terte parti. Deasemenea, ma angajez sa nu retin nici o copie scrisa a informatiilor sau a prototipurilor furnizate si sa nu ajut sau sa ma asociez cu unul dintre ofertanti/candidati implicati in procesul de licitatie. Informatiile confidentiale nu vor fi divulgate nici unui functionar sau expert, mai putin celor care sunt de acord sa execute si sunt legati de termenii acestei Declaratii.
Nume si Prenume

Semnatura Data

Formular G3 ACP 04 DECLARATIE DE IMPARTIALITATE SI CONFIDENTIALITATE*

347

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 348 din 677 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

TITLUL PROIECTULUI:______________________________________ Subsemnatul............................................declar ca sunt de acord sa particip la evaluarea ofertelor aferente proiectului mai sus mentionat. Prin aceasta declaratie, confirm ca m-am familiarizat cu informatiile necesare in acest domeniu. Declar ca sunt independent** fata de toate partile care au depus oferte si doresc ca in urma procesului de evaluare sa castige contractul ***. Cu credinta si in cunostiinta de cauza declar ca nu exista fapte sau circumstante, in trecut sau prezent, sau care pot aparea in viitorul apropiat, ce ar putea pune la indoiala independenta mea fata de parti. Daca o astfel de relatie (de independenta fata de parti) nu exista sau a fost stabilita si este evidenta pe parcursul procesului de evaluare, voi inceta imediat sa particip la procesul de evaluare. Ma angajez sa pastrez cu incredere si confidentialitate orice informatie sau documente (informatii confidentiale) oferite mie sau descoperite de mine sau pregatite de mine in decursul sau ca rezultat al procesului de evaluare si ma angajez ca acestea sa fie folosite numai in scopul evaluarii si sa nu fie dezvaluite unei terte parti. De asemenea, ma angajez sa nu retin orice copie scrisa a informatiilor sau a documentelor furnizate. Informatiile confidentiale nu vor fi divulgate nici unui functionar sau expert mai putin celor care sunt legati prin termenii acestei Declaratii.

Nume si Prenume Semnatura Data

*Va fi completata de toate persoanele implicate in procesul de evaluare (inclusiv membrii Comisiei de evaluare, cu sau fara drept de vot sau observatori).

**Se vor lua in considerare, daca exista, direct sau indirect, in trecut sau prezent, legaturi financiare, profesionale sau de orice alta natura.
***Toti ofertantii/candidatii care participa la licitatie, in mod individual sau ca membri asociati sau orice partener sau subcontractant propus de acestia. Formular G3-ACP 3.19 RAPORT DE EVALUARE REFERINTE: ___________________________

348

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 349 din 678 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

CONTINUT: Programul Observatorii Evaluarea: Sesiunea pregatitoare Sesiunea de deschidere a ofertelor Conformitate administrativa Conformitate tehnica Evaluarea financiara Concluzii Semnaturile Anexele: Raportul de deschidere a ofertelor Grila pentru conformitatea administrativa completata de evaluatori Grila de evaluare tehnica completata de evaluatori Prezenta participantilor Corespondenta cu ofertantii 1 Programul Data Sesiunea pregatitoare Termenul limita pentru depunerea ofertelor Sesiunea de deschidere a ofertelor < Intalnirea 1. > < Intalnirea 2. > Etc. 2 Observatorii Numele Reprezentand Ora Locul

3 Evaluarea Sesiunea pregatitoare Preedintele si Secretarul au verificat dosarul de licitaie pentru cunoasterea, analiza si aplicarea corecta a acestuia de ctre toi membrii Comisiei de evaluare si oricare observator in procesul de evaluare a ofertelor. Preedintele a informat Comisia de evaluare asupra scopului contractului propus, a identificat persoanele si/sau firmele de consultanta responsabile de pregtirea dosarului de licitaie si a rezumat principalele caracteristici ale procedurii de licitaie aplicate. Sesiunea de licitatie Sesiunea de deschidere a ofertelor

349

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 350 din 679 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

Comisia de evaluare a aplicat lista de verificare la deschiderea ofertelor de achizitii lucrari (Formular G3-ACP 3.17) si a stabilit ofertele gasite conforme conditiilor formale prevazute in sumarul ofertelor primite (Formular G3-ACP 3.18.1) pentru urmatoarea etapa de evaluare. Raportul de deschidere a ofertelor (Formular G3-ACP 3.18) si anexele sale sunt atasate atasat la acest raport. Conformitatea administrativa Comisia de Evaluare a folosit Grila pentru conformitatea dministrativa inclusa in dosarul de licitatie (Formular G3-ACP 3.19.1), pentru a evalua conformitatea fiecarei oferte cu cerintele esentiale din dosarul de licitatie. [ Daca au fost cerute clarificari pentru ..de la oricare ofertant: Cu acordul celorlalti membrii ai Comisiei de evaluare, Presedintele Comisiei de evaluare a scris urmatorilor ofertanti, ale caror oferte necesita clarificari, dandu-le posibilitatea sa raspunda prin fax in maximum 48 de ore (toata corespondenta este atasata la acest raport): Numarul plicului de licitatie Numele ofertantului Sumarul corespondentei

Se ataseaza grilele intocmite de fiecare evaluator si Grila sinteza privind conformitatea administrativa. Pe baza Grilei sinteza, Comisia de evaluare a stabilit ca urmatoarele oferte nu au fost conforme administrativ si nu trebuie luate in considerare, in continuare, pentru evaluarea tehnica: Numarul plicului de licitatie Numele ofertantului Motivul

Conformitate tehnica Fiecare evaluator din Comisia de evaluare a folosit Grila de evaluare tehnica (Formular G3ACP 3.19.2) inclusa in dosarul de licitatie pentru a stabili conformitatea fiecarei oferte cu cerintele tehnice din dosarul de licitatie. Grilele de evaluare tehnica finalizate de fiecare evaluator si Grila sinteza sunt atasate la prezentul raport. Dupa analiza concluziilor individuale ale evaluatorilor, Comisia de evaluare concluzioneaza ca urmatoarele oferte nu sunt conforme tehnic si nu trebuie luate in considerare, in continuare, pentru evaluarea financiara: Numarul plicului de licitatie Numele ofertantului

Evaluarea financiara Comisia de evaluare a verificat ofertele corespunzatoare tehnic, pentru erori aritmetice. [ Daca orice erori aritmetice au fost gasite: Erorile aritmetice au fost corectate pe urmatoarea baza: Unde a fost o diferenta intre sumele in cuvinte si in cifre, suma in cuvinte a prevalat;

350

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 351 din 680 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

Unde a fost o diferenta intre pretul unitar si suma totala rezultata din multiplicarea pretului unitar si cantitatea respectiva, pretul pe unitatea citata a prevalat, cu exceptia cazului in care Comisia de evaluare a cazut de acord ca a fost o eroare evidenta a pretului pe unitate, caz in care suma totala citata a prevalat; Unde discounturi neconditionate au fost aplicate ofertelor financiare pentru loturile individuale, discountul a fost aplicat ofertei financiare. Urmatoarele corectii aritmetice au fost facute: Numarul plicului de licitatie Numele ofertantului Numarul lotului Oferta financiara EURO sau ROL Oferta financiara corectata aritmetic, EURO sau ROL

] Ofertele financiare corectate aritmetic au fost comparate conforma tehnic cu pretul cel mai mic .

pentru a se identifica oferta

[Daca o oferta pare sa aiba un pret anormal de scazut in relatie cu piata pentru achizitiile in cauza]: Oferta trimisa de < Numele ofertantului> a avut un pret anormal de mic in relatie cu piata pentru achizitiile in cauza. Consecvent, Presedintele Comisiei de evaluare a scris <Numele ofertantului>pentru a obtine o explicatie detaliata pentru pretul mic propus. Pe baza raspunsului trimis de catre ofertant, Comisia de evaluare a decis ca: Fie sa accepte oferta deoarece [ofertantul a folosit o metoda economica de productie/natura solutiilor tehnice folosite/oferta financiara a reflectat conditii exceptional de favorabile din partea ofertantului] Fie sa refuze oferta deoarece pretul anormal de mic nu poate fi justificat Ierarhizarea finala a ofertelor este dupa cum urmeaza (in ordinea ofertelor financiare corectate aritmetic): Oferta financiara (dupa corectarea aritmetica) ROL Numarul plicului de licitatie Numele ofertantului Punctaj final

[Daca oricare dintre ofertanti inscriu cele mai putin costisitoare oferte financiare pentru oricare dintre loturi si au depus o solutie alternativa: Evaluarea tehnica si financiara s-a efectuat pentru toate ofertele alternative depuse de catre ofertantii, oferte alternative ce au fost conforme administrativ si tehnic si avand pretul mai mic decat oferta financiara originala pentru fiecare lot. Ofertele financiare corectate aritmetic pentru ofertele alternativa corespunzatoare tehnic au fost dupa cum urmeaza: Numarul plicului de licitatie Numele ofertantului Nr. Lot Oferta financiara alternativa EURO sau ROL Oferta financiara alternativa Oferta financiara originala corectata

351

ROMANIA AGENTIA SAPARD Directia Selectare si Contractare Serviciul Achizitii Publice

Procedura:G3-ACP Document: Manual de instructiuni pentru contractele de achizitii publice servicii, bunuri si lucrari Editie:1 Versiune:009

Pagina 352 din 681 Data: 20.06.2002 Autorizat:de Director General

corectata aritmetic, EURO sau ROL

aritmetic, ROL

4 Concluzii Comisia de evaluare recomanda Autoritatii contractante urmatoarea ordine de ierarhizare: Numarul lotului * Numarul plicului de licitatie Numele ofertantului Oferta financiara [dupa corectarea erorilor aritmetice], EURO sau LEIROL Discauntul aplicabil, EURO sau LEIROL Valoarea contractu lui, EURO sau LEIROL Punctaj final

Coloana stearsa daca nu sunt loturi

5 Semnaturi Nume/Prenume Presedinte Secretar Evaluator 1 Evaluator 2 Evaluator 3 Semnatura

352

Formular G3-ACP 3.19.1

VOLUMUL 1-SECTIUNEA 6

GRILE DE EVALUARE SI ALTE ANEXE GRILA DE VERIFICARE A CONFORMITATII ADMINISTRATIVE

Titlu contractului : Numarul plicului cu oferta Nationalitatea ofertantului (consortium)693 eligibil? (Da/Nu) Documentatia este completa? Limba ceruta? Referinta publicatiei :

Numele ofertantului

Formularul de depunere a ofertei este corect completat? (Da/Nu)

Acordul este semnat de toti partenerii consortiulu i? (Da/Nu/ Nu se aplica)

Declaratia privind subcontract area este acceptabila ? (Da/Nu/ Nu se aplica)

Alte cerinte administrati ve din dosarul de licitatie?) (Da/Nu/ Nu se aplica)

Decizia finala?

(Da/Nu)

(Da/Nu)

(Acceptata / Respinsa)

1 2 3 4 5

353

Numarul plicului cu oferta

Numele ofertantului

Nationalitatea ofertantului (consortium)693 eligibil? (Da/Nu)

Documentatia este completa?

Limba ceruta?

Formularul de depunere a ofertei este corect completat? (Da/Nu)

Acordul este semnat de toti partenerii consortiulu i? (Da/Nu/ Nu se aplica)

Declaratia privind subcontract area este acceptabila ? (Da/Nu/ Nu se aplica)

Alte cerinte administrati ve din dosarul de licitatie?) (Da/Nu/ Nu se aplica)

Decizia finala?

(Da/Nu)

(Da/Nu)

(Acceptata / Respinsa)

6 7 8 Nume/ prenume Presedinte Secretar Evaluatori Data Semnatura

Formular G3-ACP 3.19.2

354

GRILA DE VERIFICARE A CONFORMITATII TEHNICE

Titlul contractului: Referinta publicatiei :

Conformitate cu specificatiile tehnice? (OK/a/b/)

Capacitatea profesionala? (OK/a/b/)

Capacitatea economica si financiara? (OK/a/b.....)

Servicii anexe cerute? (OK/a/b//)

Nr. ofertei de pe plic

Capacitatea tehnica? (OK/a/b/)

Regula privind originea este respectata?

Nationalitatea expertilor cheie si/sau subcontractantilor este eligibila? (Da/Nu)

Alte cerinte tehnice din dosarul de licitatie? (D/Nu/Nu se aplica)

Numele ofertantului (Da/Nu)

Conformitate tehnica? (Da/Nu)

Comentarii

355

Nume/Prenume Presedinte Secretar Evaluatori Data

Semnatura

356

Formular G3-ACP 3.20

SCRISOARE CATRE OFERTANTUL CASTIGATOR

Antetul Autoritatii Contractante Data: Adresa ofertantului: Referinta noastra : Domnule <numele de contact> Contract pentru <Titlul Contractului>, <Localizarea> Am placerea sa va informez ca [ firma dumneavoastra / consortiul condus de dumneavoastra] a castigat contractul mai sus mentionat, in urma participarii la licitatie in conformitate cu procedurile de deschidere si evaluare a ofertelor. Ati castigat contractul in concordanta cu suma mentionata in oferta dumneavoastra [care a fost corectata ca urmare a erorilor aritmetice] si in concordanta cu termenii si conditiile din dosarul de oferta. Valoarea totala a acestui contract este de ..ROL. Contractul va fi trimis catre dumneavoastra pentru semnare, urmand ca in termen de 15 zile calendaristice sa primim dovada obisnuita a legii tarii in care sunteti stabilit, ca nu va incadrati in una din categoriile (a), (b), (c), (e) sau (f) ale Conditiilor de excludere listate in Instructiunile pentru ofertanti. Dovada respectiva trebuie sa se refere la o perioada de cel mult 180 de zile anterioare termenului limita pentru depunerea ofertelor. In plus Dumneavoastra trebuie sa oferiti suplimentar o declaratie scrisa, ca situatia dvs. nu s-a schimbat in perioada care a trecut de la inregistrarea ofertei Dumneavoastra. In cazul in care in care nu primim aceste documente si nici o explicatie din partea dumneavoastra in aceasta perioada, vom considera cu tot regretul, ca acest contract este nul si neavenit. Asteptam raspunsul dumneavoastra, Nume/prenume: Functia: Semnatura: tampila:

Formular G3-ACP 3.21

357

SCRISOARE CATRE OFERTANTII NECASTIGATORI

< Antetul Autoritatii Contractante> < Data> < Adresa ofertantului> Referinta de inregistrare: <Referire la publicatie >/ <Numarul scrisorii> <Titlul contractului>, < Localizarea> Stimate <Numele din contact> Multumesc pentru participarea D-voastra la procedura de licitatie mai sus mentionata. Cu regret va informam ca oferta prezentata de dumneavoastra nu a fost castigatoare din urmatoarele motive : Oferta dumneavoastra nu a fost depusa inainte de termenul limita Oferta dumneavoastra nu a fost corect sigilata Detaliile cerute in formularul de depunere al ofertei nu au fost complete Declaratiiile cerute in formularul de depunere a ofertei dumneavoastra nu au fost corect completate sau au lipsit Oferta dumneavoastra a inclus o firma a carei nationalitate nu este romana, a unui stat membru U.E. sau a tarilor beneficiare a programului SAPARD. Garantia de participare nu a fost depusa. Una sau mai multe confirmari de asociere cu consortiu lipseau sau nu au fost semnate. Nivelul subcontractarii prevazut in oferta dumneavoastra a depasit maximum permis in dosarul de licitatie. Oferta dumneavoastra a inclus un expert sau un subcontractant a carui nationalitate nu este eligibila, respectiv nu apartine unui stat membru U.E. sau a tarilor beneficiare a programului SAPARD. Situatia dumneavoastra (sau a consortiului) economica si statutul financiar nu a satisfacut criteriile (a/b..) specificate in dosarul de oferte. Capacitatea dumneavoastra (consortiu) profesionala nu a satisfacut criteriile (a/b..) specificate in dosarul de oferte. Capacitatea dumneavoastra tehnica s-a considerat ca nu respecta criteriul (a,b,..) specificat in dosarul de oferta. Oferta tehnica nu a respectat regula de origine specificata in dosarul de licitatie Oferta tehnica s-a considerat ca nu satisface criteriul (a,b) mentionate in specificatiilor tehnice Serviciile auxiliare incluse in oferta dumneavoastra tehnica s-a considerat nu ca satisfac criteriul (a,b,) specificat in dosarul de oferta. Oferta financiara a depasit limita maxima a bugetului disponibil pentru contract. Oferta financiara nu a fost cea mai ieftina dintre acele oferte care din punct de vedere administrativ si tehnic au fost conforme. Pentru informarea dumneavoastra, contractul a fost acordat (numele ofertantului castigator) pentru (suma) Rol . Desi nu am fost in masura sa ne folosim de serviciile dumneavoastra cu aceasta ocazie, avem convingerea ca ve-ti continua sa manifestati un interes activ la initiativele noastre. Cu stima Nume/Prenume: Functia: Semnatura: Stampila Formular G3-ACP 3.22 Document ce va fi completat de catre Autoritatea Contractanta si facut public dupa castigarea contractului. Utilizarea obligatorie pentru procedurile de licitatie lucrari 300.000EURO

358

ANUNT PENTRU CONTRACTUL DE ACHIZITII LUCRARI CASTIGATOR

<Titlul contractului> <Localizarea Localiatate/judet/regiune/tara> 1. Referinta publicarii <Referinte publicate> 6. Data de publicare a anuntului de participare <Data> 3. Numarul si denumirea lotului <Daca este cazul> 4. Valoarea Contractului EURO sau ROL <suma> 5. Data castigarii contractului <Data> 6. Numarul de oferte primite <Numar> 7. Numele si adresa ofertantului castigator <Numele si adresa, cu partenerul conducator dactilografiat ingrosat, in cazul unui grup sau consortiu de ofertanti>

FISA NAVETA PENTRU DOCUMENTELE ACHIZITI PUBLICE LUCRARI Seciunea 1 Cererea

Formular G3-ACP 3.23.1 SPECIFICE PROCEDURII DE

<numrul de nregistrare a expeditorului/data>.. <numrul de nregistrare a destinatarului/data>..

359

De la: Beneficiarul public de fonduri nerambusabile SAPARD Responsabil de proiect: Data trimiterii: __/__/_____

Ctre: Serviciul de achizitii publice al Agentiei SAPARD Sef serviciu: fax pot curier

Termenul limit pentru rspuns maximum 7 zile lucratoare de la data primirii - (a se completa de ctre persoana nsrcinat cu achiziiile al AS): __/__/_____ Versiunea: Cererea iniial Versiunea Nr. __ Referire la Contractul de fonduri nerambursabile incheiat cu Agentia SAPARD Numele Beneficiarului public Numrul contractului Felul documentului: Achizitii de: Lucrari tipul procedurii : Ofert unic Procedur simplificat Procedur de ofert local deschis Procedur negociat

Tipul documentului prezentat: Prevederile anuntului de intentie (daca este cazul) pentru verificare si avizare Prevederile anuntului de participare (daca este cazul) pentru verificare si avizare Dosarul ofertei pentru verificare si avizare Prevederile anuntului pentru informatii suplimentare (daca este cazul) pentru verificare si avizare Lista membrilor propui pentru Comisia de evaluare pentru verificare si avizare Procesul verbal al ntlnirii pregtitoare pentru verificare si avizare Procesul verbal al deschiderii sesiunii pentru verificare si avizare Raportul de deschidere al ofertelor pentru verificare si avizare Raportul de negociere (daca este cazul) pentru verificare si avizare Raportul de evaluare pentru verificare si avizare Contractul pentru verificare si avizare Adendum la contract (daca este cazul) pentru verificare si avizare Altele (specificati): ______________________________ pentru Informare verificare si avizare Data : __/__/____ Nume/Prenume: Semntura Stampila Formular G3-ACP 3.23.2

FISA NAVETA PENTRU DOCUMENTELE SPECIFICE PROCEDURII DE ACHIZITI PUBLICE LUCRARI

360

Seciunea 2 Rspunsul <numrul de nregistrare a expeditorului/data>. <numrul de nregistrare a destinatarului/data>. De la: Serviciul de achizitii publice al Agentiei SAPARD Sef serviciu: Versiunea: Cererea iniial Versiunea Nr. __ Ctre: Beneficiarul public de fonduri nerambursabile SAPARD Responsabilul de proiect:

Referire la Contractul de fonduri nerambursabile incheiat cu Agentia SAPARD Numele Beneficiarului public Numrul Contractului de finantare Decizia asupra versiunii curente a documentului prezentat* Avizat Motivele neavizarii: Recomandari**: _________________________________________________ Data : __/__/____ Intocmit : Expertul cu achizitia publica: Nume/Prenume Sef Serviciu Achizitii publice: Semnatura: Verificat : Sef serviciu: Nume/Prenume: Semnatura: fax Aprobat: Director: Nume/Prenume: Semnatura: pot Neavizat (rugm prezentai din nou)

________________________________________________ ________________________________________________ ________________________________________________

Transmis la data de __/__/___ de ctre: .................

**Pentru masurile 2.1, 2.2 si 3.5 (submasurile: drumuri forestiere de interes public si impaduriri terenuri-beneficiari publici) Serviciul Achizitii publice va aviza fiecare etapa a procedurii de licitatie. *Daca recomandarile nu vor fi respectate, iar modificarile nu vor fi efectuate, cererea de plata a beneficiarului public catre Agentia SAPARD va fi respinsa.

Formular G3-ACP 08
FISA DE AVIZARE / NEAVIZARE A PROCEDURII DE ACHIZITII PUBLICE LUCRARI1 Emitent: Serviciul de Achizitii publice-Agentia SAPARD Data si numarul de inregistrare la Emitent. ............................................................................
361

Destinatar: Beneficiarul public de fonduri nerambusabile Data si numarul de inregistrare la Destinatar:..................................................................... Masura si titlul proiectului ................................................................................................... .. Numar de identificare a proiectului: ................................................................................... Numarul de inregistrare a contractului de finantare incheiat cu Agentia SAPARD........... Valoarea contractului: Natura contractului de achizitii publice: Lucrari Tipul procedurii de achizitie publica aplicata: ..................................................................................... Concluzie asupra respectarii procedurii de achizitie publica (conform Manualului G3ACP): Avizat Neavizat Motivele neavizarii:

Autoritatea Contractanta a semnat contractul de achizitii lucrari nr,incheiat la data de., cu contractorul (nume contractor)., in valoare de (suma).ROL Intocmit : Expertul cu achizitia publica: Nume/Prenume Sef Serviciu Achizitii publice: Semnatura: Verificat : Sef serviciu: Nume/Prenume: Semnatura: fax Aprobat: Director: Nume/Prenume: Semnatura: pot

Transmis la data de __/__/___ de ctre: ................. Primit la data de __/__/___ de ctre: ................................
1

Se va emite in termen de maxim 30 de zile de la data finalizarii procedurii de licitatie si inainte de inceperea derularii contractului.

FORMULAR G3-ACP 0.7

ADENDUM LA CONTRACT
ACT ADITIONAL NR./ LA CONTRACTUL NR./ <Numele beneficiarului public> si <Adresa beneficiarului public> > reprezentat de , n funcia de ., n acest context referindu-se la Autoritatea Contractant (beneficiarul finantarii prin Progrmul SAPARD), pe de o parte
362

i Persoan Juridic n acest context referindu-se la Contractant, pe de alt parte Nume: Statutul Legal.. Data nfiinrii organizaiei : /__/__/__ Nr. de nregistrare/.. la. tribunal, Cod fiscal Adresa sediului organizaiei: Str. . Nr. bl..etaj.apartament. cod potal:.. Localitatea: Jude/sector ... Tel Fax :Email :.. reprezentat prin < Numele reprezentantului legal> n funcia de au convenit urmtoarele: Urmtoarele prevederi ale Contractului < numrul de identificare i titlul contractului > ncheiat ntre Autoritatea Contractant i Contractant la data de < data > sunt nlocuite/completate prin prezenta dup cum urmeaz: Articolul < numrul > : < titlul > (exemplu: articolul 2.2 Perioada de execuie) < textul noului articol dup modificare > ( exemplu: durata executrii Proiectului, dup cum a fost stabilit n Anexa I, este de xxx luni ) Anexa < numrul > : < titlul > [ Noua versiune a Anexei < numrul > : < titlul > este ataat la acest act aditional ] n cazul modificrii bugetului, completai n tabelul de mai sus : Articolul de buget Contractul iniial Act aditional nr.1 Act aditional nr.2 Bugetul revizuit

Toate celelalte condiii i termeni ai Contractului [ i actul aditional anterioar ] rmn neschimbate. Acest act aditional va intra n vigoare la data la care este semnat de ultima dintre cele dou pri. Pentru contractant Pentru Autoritatea Contractant (beneficiarul finantarii prin Progrmul SAPARD)

363

Nume Functia Semntura Stampila Data

Nume Functia Semntura Stampila Data

364

Formular G3-ACP-Annex 7e

Registrul de intrari/iesiri documente achiziii publice

(obligatoriu de folosit de ctre Autoritatea Contractanta)

No. Crt. Data si nr. de nregistrare Denumirea documentului

DOCUMENTE INTRATE
Nume si nr. nregistrare emitent /Coninutul pe scurt Compartimentul cruia i s-a repartizat Denumire Data Semntura Termenul de realizare

Data si n nregistr

365

CONTRACT CADRU Nr. C............................... /................................... PENTRU ACORDAREA AJUTORULUI FINANCIAR NERAMBURSABIL N CONDIIILE PROGRAMULUI SPECIAL DE PREADERARE PENTRU AGRICULTUR i DEZVOLTARE RURAL SAPARD - ROMNIA ntre: AGENIA SAPARD - Romnia, cu sediul n str Stirbei Voda, nr 43, sector 1, Bucureti, Tel.40-21311.09.33/Fax40-21315.67.79; e m a i l : s a p a r d @ s a p a r d . r o , reprezentat legal de Elena Secuesu , n funcia de Director General, n calitate de Autoritate Contractant, pe de o parte, I.i Persoan Juridic / Fizica autorizat, ..............................nfiinat/autorizat la data de.................., Cod Unic de nregistrare/Autorizaie ...................................., cu sediul n Str............................, Judeul................, cod potal...................., Tel......................, Fax ......................., Reprezentat prin ............................... n funcia de ........................... Identificat prin B.I / C.I / PASS Seria .......... Nr................................CNP ................... n calitate de Beneficiar pe de alt parte, au convenit ncheierea prezentului contract de finanare pentru acordarea ajutorului financiar nerambursabil pe baza Cererii de finanare nr. F .. n urmtoarele condiii:

Articolul 1 Obiectul Contractului 1(1) Obiectul acestui Contract l reprezint acordarea finanrii nerambursabile de ctre Autoritatea Contractant, pentru punerea n aplicare a Proiectului nr.. intitulat: <titlul> 1(2) Beneficiarului i se va acorda finanarea nerambursabil n termenii i condiiile stabilite n acest Contract, care este constituit din Contractul cadru i anexele acestuia, pe care Beneficiarul declar c le cunoate i le accept. Cererea de finanare depus de beneficiar, cu modificrile i completrile efectuate pe parcursul evalurii selectrii devine obligatorie pentru beneficiar o dat cu semnarea prezentului contract. Bugetul indicativ din cererea de finanare va fi bugetul final al proiectului rezultat n urma verificrii cererii de finanare i devine Anexa III la prezentul contract. 1(3) Beneficiarul accept finanarea nerambursabil i se angajeaz s implementeze Proiectul pe propria rspundere. Articolul 2 Durata de execuie 2(1) Executarea prezentului contract va ncepe la data semnrii acestuia de ctre ambele pri i conform Prevederilor generale specificate n Anexa I, care face parte integrant din prezentul contract. 2(2) Durata de execuie a proiectului este de<. luni> de la semnarea contractului de finanare de ambele pri pn la data ultimei pli. Durata de valabilitate a contractului cuprinde perioada de execuie a proiectului la care se adaug 5 ani de la data ultimei pli fcut de Autoritatea Contractant. Articolul 3 Valoarea Contractului 3(1) Valoarea total eligibil a Proiectului care face obiectul finanrii nerambursabile de ctre Autoritatea Contractant este de <suma> n lei (cifre i litere)

366

3(2) Agenia SAPARD se angajeaz s acorde o finanare nerambursabil de maxim<> lei (cifre i litere), echivalent cu % din valoarea total eligibil a Proiectului specificat n paragraful 3 (1); valoarea final va fi stabilit n conformitate cu articolului 16 (2) din Anexa I la prezentul contract. Articolul 4 Modalitatea de plat 4(1) Beneficiarul va ntocmi rapoarte tehnice i financiare pentru a fundamenta cererile de plat n conformitate cu articolul 2 din Anexa I; 4(2) plat se va efectua pe baza cererilor de plat, nsoite de documente justificative, autorizate de Agenia SAPARD. ntocmirea cererilor de plat se face n conformitate cu Anexa V (Instruciuni de plat) din prezentul contract. 4(3) Beneficiarul poate solicita rambursarea cheltuielilor eligibile n maximum trei trane. Articolul 5 - Dispoziii de plat 5(1) plat se efectueaza pe baza declaraiilor de cheltuieli fundamentate de beneficiar i acceptate de Agentia SAPARD n conformitate cu articolul 2 din Anexa I. 5(2) Plile ctre beneficiar se vor efectua n Lei n urmtorul cont: cont numrul: deintor: denumire/adresa Bncii sau Trezoreriei de Stat: 5(3) Pentru rambursarea fiecrei trane de plat termenul limit de efectuare a acesteia este de 90 de zile calendaristice de la data nregistrrii cererii de plat conforme. Orice ntrziere datorat unor evenimente care necesit clarificri, independente de Agenia SAPARD, prelungete corespunztor termenul de 90 zile, cu perioada necesar soluionrii acestora. Articolul 6 Anexe 6(1) Urmtoarele documente sunt anexate la prezentul Contract i sunt parte integrant a acestuia, avnd aceeasi for juridic: Anexa I: Prevederi Generale Anexa II: Panouri cu afiare temporar i plci cu amplasare permanent cu informaii privind participarea U.E Anexa III: Bugetul indicativ i planul financiar Anexa IV: Instruciuni de achiziii pentru beneficiarii privai Anexa V: Instruciuni de plat

Articolul 7 - Dispoziii finale 7(1) Prezentul contract oblig prile s respecte ntocmai i cu bun credin fiecare dispoziie a acestuia n conformitate cu principiul obligativitii contractului ntre prile contractante n temeiul articolului 969 din Codul civil i dispoziiilor Acordului Multianual de Finanare, ncheiat ntre Romnia i Comisia Europena, ratificat prin Legea 316/2001, cu modificrile i completrile ulterioare 7(2) Prezentul contract constitue titlul executoriu ncheiat n dou exemplare originale n limba Romn, un original fiind pentru Autoritatea Contractant i un original pentru Beneficiar 7(3) Contractul va intra n vigoare la data semnrii acestuia de ctre ambele pri.

367

Pentru Beneficiar Reprezentant legal Nume/prenume Semntura Data

Pentru Autoritatea Contractant Director General Nume/prenume Semntura Data

Vizat Control Financiar Preventiv Delegat Director economic Nume/prenume Semntura Nume/prenume Semntura

Vizat Control Financiar Preventiv Propriu Nume/prenume Semntura

Oficiu Juridic Nume/prenume Semnatura

Anexa 4 la Ghidul solicitantului Contractul cadru CONTRACT CADRU Nr. C 2.1 /...................................

PENTRU ACORDAREA AJUTORULUI FINANCIAR NERAMBURSABIL N CONDITIILE PROGRAMULUI SPECIAL DE PREADERARE PENTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA SAPARD - ROMANIA

ntre:

AGENTIA SAPARD - Romnia, cu sediul n str Negustori, nr 1 B, sector 2, Bucureti,Tel.40-21311.09.33/Fax40-21315.67.79; e m a i l : s a p a r d @ s a p a r d . r o , reprezentat legal de Elena Secuesu , n funcia de Director General, n calitate de Autoritate Contractant, pe de o parte,

368

Consiliul local functia de Primar...........................

cod fiscal ,cu sediul in Str............................, Judetul................, identificat prin B.I / C.I / PASS Seria

cod postal...................., Tel......................, Fax ......................., Reprezentat prin ............................... n ........................NR............... ,CNP .........................in calitate de Beneficiar, pe de alta parte ,

au convenit incheierea prezentului contract de finantare pentru acordarea ajutorului financiar nerambursabil pe baza Cererii de finantare nr. .......................in urmatoarele conditii : Articolul 1 Obiectul Contractului 1 (1) 1 (2) Obiectul acestui Contract l reprezint acordarea finanrii nerambursabile de ctre Autoritatea Contractant, pentru punerea n aplicare a cererii de finanare nr. F.....................................intitulata : .......................................................................... Beneficiarului i se va acorda finanarea nerambursabil n termenii i condiiile stabilite n acest Contract, care este constituit din Contractul cadru i anexele acestuia, pe care Beneficiarul declar c le cunoate i le accept. Cererea de finantare depusa de beneficiar, in forma rezultata in urma verificarilor cu eventualele modificari si completari efectuate in cadrul procedurii de evaluare selectare devine obligatorie pentru beneficiar. Bugetul indicativ din cererea de finantare va fi bugetul final al proiectului rezultat in urma verificarii cererii de finantare si devine Anexa III la prezentul contract. Beneficiarul accept finanarea nerambursabil i se angajeaz s desfoare Proiectul pe propria rspundere.

1 (3)

Articolul 2 Durata de execuie 2 (1) Executarea prezentul contract va ncepe la data semnrii acestuia de ctre ambele pri i conform Prevederilor generale specificate n Anexa I, care face parte integrant din prezentul contract. 2 (2) Durata de execuie a proiectului aa cum se menioneaz n Cererea de finanare, este de .luni. Termenul limit de excutie pn la care proiectul selectat n cadrul licitaiei de proiecte M2.1 1/0 -30.08.2002 trebuie finalizat este 30 septembrie 2004. Aceast dat reprezint data limit pn la care beneficiarul poate depune ultima cerere de plat. Durata de valabilitate a contractului cuprinde perioada de execuie a proiectului la care se adaug 5 ani de la data ultimei pli facut de Autoritatea Contractant. Contractul va intra n vigoare la data semnrii acestuia de ctre ambele pri. Articolul 3 Valoarea Contractului 3 (1) 3 (2) Valoarea total eligibil a Proiectului care face obiectul finanrii nerambursabile de ctre Autoritatea Contractant este estimata la .LEI (.) Agenia SAPARD se angajeaz s acorde o finanare nerambursabil de maxim .LEI (), echivalent cu 100,00% din valoarea total eligibil a Proiectului specificat n paragraful 3 (1); suma final va fi stabilit n conformitate cu articolului 16 din Anexa I la prezentul contract.

369

Articolul 4 Modalitatea de plat 4 (1) Beneficiarul va ntocmi rapoarte tehnice i financiare pentru a fundamenta cererile de plat n conformitate cu articolul 2 din Anexa I;

4(2) Plata se va efectua pe baza cererilor de plat autorizate de Agenia SAPARD depuse de beneficiar i nsoite de documente justificative. Autorizarea cererilor de plat se face n urma verificrilor documentelor justificative prezentate de beneficiar conform cerinelor Ageniei SAPARD prezentate in Instruciuni de plat, Anexa V la prezentul contract. 4 (3) Beneficiarul poate opta pentru plata finantarii nerambursabile in maximum cinci transe. Articolul 5 - Dispoziii de plat 5 (1) Plata se va efectua pe baza declaraiilor de cheltuieli fcute de beneficiar n conformitate cu articolul 2 din Anexa I.

5 (2) Plile se vor efectua n Lei n urmtorul cont: cont numrul: deintor: denumire / adresa Bncii sau Trezoreriei de Stat: 5 (3) Pentru rambursarea fiecrei trane de plat termenul limit de efectuare a acesteia este de 90 de zile calendaristice de la data nregistrrii cererii de plat. Articolul 6 Anexe Urmtoarele documente sunt anexate la prezentul Contract i sunt parte integrant a acestuia, avand aceiasi forta juridica: Anexa I: Anexa II: Anexa III: Anexa IV: Anexa V: Prevederi Generale Panouri cu afisare temporara si placi cu amplasare permanenta cu informatii participarea U.E Bugetul indicativ si planul financiar Manual de proceduri pentru achizitiile publice de servicii, bunuri, lucrari. Instructiuni de plata privind

Articolul 7-Dispozitii finale 7(1) Prezentul contract oblig prile s respecte ntocmai i cu bun credin fiecare dispoziie a acestuia n conformitate cu principiul obligativitii contractului ntre prile contractante n temeiul articolului 969 din Codul civil i dispoziiilor Acordului Multianual de Finanare incheiat intre Romania si Comisia Comunitatilor Europene, cu modificarile si completarile ulterioare. 7(2) Prezentul contract constituie titlul executoriu. ncheiat n dou exemplare originale n limba Romn, un original fiind pentru Autoritatea Contractant i un original pentru Beneficiar

370

Pentru Beneficiar (Reprezentant legal)

Pentru Autoritatea Contractant Director General Elena Secueu

Semntura Data

Semntura Data

Vizat Control Financiar Preventiv Delegat Contabil Sef Boianceanu Mircea Semntura Semntura Vizat Control Financiar Preventiv Propriu Popa Greta Semntura

371

Anexa I la Contractul de Finanare PREVEDERI GENERALE Articolul 1 - Obligaii generale 1 (1) Beneficiarul trebuie s asigure executarea Proiectului n conformitate cu descrierea acestuia cuprins n Cererea de finanare aprobat. Achiziiile realizate de organismele publice trebuie s fie originare din tarile precizate in Acordul Multianual de Finantare, cu modificarile si completarile ulterioare i vor consta din: (i) (ii) Servicii, lucrri, utilaje i alte bunuri; Bunuri i echipamente procurate de un contractor pentru contracte de lucrri sau servicii, dac bunurile i echipamentele sunt destinate s devin proprietatea proiectului pe toat durata executrii prezentului contract.

Beneficiarul va fi singurul rspunztor n fata autoritii contractante pentru implementarea proiectului. Subcontractarea vreunei pri din proiect este strict interzis. 1 (2) Beneficiarul trebuie s implementeze Proiectul cu maximum de profesionalism, eficien i vigilen n conformitate cu cele mai bune practici n domeniul vizat i n concordan cu acest contract. 1(3) Beneficiarul se oblig s respecte regulile de achiziii publice, conform Anexei IV a prezentului contract. Articolul 2 Obligaii privind informarea i raportarea financiar i tehnic 2 (1) Beneficiarul este obligat s ntocmeasc i s ataeze la fiecare cerere de plat rapoarte de execuie ,respectnd Instruciunile de Plata- Anexa V la prezentul contract. 2 (2) Beneficiarul are obligaia s furnizeze orice alte informaii de natur tehnic sau financiar solicitate de Autoritatea Contractant. Articolul 3 Obligaii 3 (1) Beneficiarul se oblig s respecte pe toata durata contractului, criteriile de eligibilitate i de selecie nscrise n cererea de finanare. De asemenea, pe o perioad de 5 ani de la ultima plat efectuat de Agenia SAPARD Beneficiarul se oblig s nu modifice substanial proiectul conform Art. 14 (2) al prezentului contract. 3 (2) Beneficiarul i va asuma integral rspunderea pentru prejudiciile cauzate terilor din culpa sa pe parcursul derulrii proiectului. Autoritatea Contractant va fi degrevat de orice responsabilitate pentru prejudiciile cauzate terilor din culpa Beneficiarului. 3(3) In maximum 8 luni de la semnarea contractului cu Agentia Sapard, beneficiarul public al programului Sapard va depune la BRIPS-ul de regiune al Autoritii Contractante Fisa de avizare /neavizare a procedurii de achizitii publice si declaratia de esalonare a platilor, conform Anexei V la Contract. Articolul 4 - Conflict de interese Beneficiarul va adopta o asemenea conduit care va evita conflictul de interese i va informa imediat Autoritatea Contractant despre orice situaie care d natere sau este posibil s dea natere unui astfel de conflict. Articolul 5 - Confidenialitate Autoritatea Contractant i Beneficiarul se angajeaz s pstreze confidenialitatea rapoartelor la care se face referire in prezentul contract ,si a oricarui document informatie sau alt material de care se ia la cunostinta in prezentul contract . Informaiile pot fi furnizate doar autoritilor competente.

372

Articolul 6 - Publicitate 6 (1) Autoritatea Contractant cere ca, prin orice not sau publicare fcut de Beneficiar privind Proiectul, inclusiv conferine sau un seminarii, trebuie s specifice c Proiectul a primit fonduri de la Uniunea European. Beneficiarul trebuie s fac referiri la Proiect i la contribuia financiar a Comunitii Europene n informaia oferit, n rapoartele interne i anuale i n orice relaie cu mass-media. 6 (2) Orice demers publicitar efectuat de Beneficiar n orice form i n orice mediu, trebuie s specifice c proiectul a fost realizat cu sprijinul Programului SAPARD i s fie nsoit de urmtoarea avertizare: Acest proiect a fost realizat cu contribuia financiar a Comunitii Europene. Textul va fi afiat pe obiectivele de investiii la loc vizibil i va fi meninut pe perioada executiei lucrrilor i cel puin 5 ani dup finalizarea proiectului. Pe toat durata executrii contractului, Beneficiarul are obligaia s instaleze un panou cu informatii privind participarea U.E, conform Anexei II la prezentul contract. Articolul 7 - Dreptul de proprietate / utilizare a rezultatelor i echipamentelor 7 (1) Drepturile de proprietate industrial i intelectual rezultate din aplicarea proiectului, sunt drepturi exclusive ale Beneficiarului. 7 (2) Prin derogare de la prevederile primului paragraf, Beneficiarul poate acorda dreptul Autoritii Contractante de a utiliza n mod liber aa cum crede de cuviin, toate documentele care deriv din Proiect, n orice form a lor. Articolul 8 - Evaluarea Proiectului 8 (1) Dac Autoritatea Contractant sau Comisia European efectueaz evaluri pe durata executrii prezentului contract, Beneficiarul trebuie s i asume obligaia furnizrii Autoritii Contractante, Comisiei Europene i/sau agenilor lor autorizai a oricrui document sau informaie n msur s ajute ca evaluarea s fie ncheiat cu succes, i s admit drepturile lor de acces descrise n Articolul 15 (2). 8 (2) Rezultatul oricrei evaluri va fi pus la dispoziia prilor contractante. Articolul 9 - Amendament la Contract 9 (1) Orice modificare la contract se va face cu acordul ambelor pri 9 (2) Orice amendament al Contractului sau al anexelor sale trebuie fcut n scris printr-un act adiional i ncheiat n aceleai condiii ca i n Contractul original, inclusiv modificarea termenelor de rambursare 9 (3) Scopul actului adiional trebuie s fie strns legat de natura proiectului acoperit prin contractul iniial.

9 (4) Modificrile contractului pot fi efectuate numai n cursul perioadei de execuie a proiectului, stabilit prin contract, i nu pot fi modificate retroactiv.

9 (5) Valoarea maxim eligibil aprobat i prevzut n contract nu poate face obiectul modificrii prin act adiional. 9(6) Beneficiarul va notifica Autoritatii Contractante orice schimbare a adresei, sediului social, schimbarea contului bancar sau responsabilului legal sau tehnic. Pentru oricare din aceste cazuri notificarea va fi nsoit de documente justificative eliberate de autoritile competente care vor fi ulterior aprobate de Autoritatea Contractant i devin parte integrant din contract. Articolul 10 - Cesiunea Contractul n integralitatea sa precum i toate drepturile i obligaiile decurgnd din acesta nu pot face obiectul cesiunii. n caz de imposibilitate, neimputabil Beneficiarului, de a executa prevederile contractuale, activitatea va fi preluat de succesorii si n drepturi, cu aprobarea prealabil a Autoritii Contractante. Articolul 11 ncetarea contractului

373

11 (1) n cazuri excepionale i temeinic dovedite inclusiv cazurile de for major Autoritatea Contractant poate decide s rezilieze Contractul printr-o notificare scris, fr a fi cerut plata finanrii nerambursabile. 11 (2) Autoritatea Contractant poate nceta executarea Contractului, fr s fac ntiinare i fr s plteasc finanarea nerambursabil, n cazul nclcrii de catre Beneficiar a prezentului contract. n aceast eventualitate Autoritatea Contractant va solicita restituirea complet a sumelor deja pltite n cadrul Contractului. Anterior rezoluiunii Contractului, Autoritatea Contractant poate suspenda plile ca o msur de precauie, fr o avertizare prealabil dup cum este specificat n acest articol. 11(3) In cazul in care beneficiarul nu se prezinta in termen de 8 luni de la semnarea contractului cu avizul favorabil al procedurii de achizitii publice si declaratia de esalonare a platilor, documente ce trebuie prezentate la BRIPS pentru acordarea primei transe de plata, contractul este desfiintat de drept. Articolul 12 Modificarea duratei de execuie a Contractului 12 (1) Beneficiarul trebuie s informeze Autoritatea Contractant fr ntrziere despre orice circumstan probabil s mpiedice sau s ntrzie executarea contractului. Beneficiarul poate cere, cu cel puin 30 de zile nainte de sfritul perioadei de execuie, prelungirea duratei de execuie a contractului. Toate dovezile de susinere necesare pentru aprobare trebuie s nsoeasc cererea. Durata de executare a contractului se prelungete corespunzator. 12 (2) Contractul trebuie s ia sfrit n termenul limit menionat n Articolul 2 al prezentului Contract Cadru. Autoritatea Contractant va informa Beneficiarul despre orice amnare a datei finale. Articolul 13 - Legea aplicabil. 13 (1) Acest contract va fi guvernat de legea romna. 13 (2) n eventualitatea unei dispute ntre Autoritatea Contractant i Beneficiar, survenit din executarea acestui Contract, se va ncerca soluionarea disputei pe cale amiabil. n situaia n care nu se poate ajunge la o nelegere pe cale amiabil disputa va fi soluionat de instanele judectoreti competente potrivit legii. PREVEDERILE FINANCIARE Articolul 14 Eligibilitatea cheltuielilor

14(1) Conform Acordului Multianual de Finantare urmtoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru cofinanarea de catre Uniunea Europeana n cadrul Programului: . (a) (b) cumprarea, nchirierea sau luarea in leasing a terenurilor i cldirilor existente, indiferent daca leasingul are ca rezultat trecerea in proprietate a celui care ia in leasing; impozite, taxe vamale i taxe de import care: (i) (ii) (iii) (c) (d) (e) sunt recuperabile, rambursabile sau compensate prin orice mijloace; nu fac parte din sistemul fiscal general din Romnia; comport disproporionaliti n orice parte a Programului;

costuri operaionale, inclusiv costuri de ntreinere si chirie; leasing, exceptnd cazul in care leasingul are ca rezultat trecerea in proprietatea celui care ia in leasing; costurile oricror servicii, bunuri si lucrri care valoreaz mai mult de echivalentul in lei a 10.000 euro, pentru care beneficiarul nu a obinut oferte de la cel puin trei furnizori, originalele acestora fiind incluse n declaraia de cheltuieli la care se face referire in Articolul (8), (b) din Seciunea A din acordul Multianual de finantare

374

(f) (g) (h) (j)

(k) (l) (m)

comisioane bancare, costurile garaniilor si cheltuieli similare; costuri de schimb valutar, taxe si pierderi ocazionate de schimburile valutare asociate contului euro SAPARD; cheltuieli efectuate de ctre administraia public, incluznd Agenia SAPARD si in special, cheltuieli de regie, chirii si salarii ale personalului angajat in activiti de management, implementare, monitorizare si control; acea parte de costuri, precum onorariile pltite arhitecilor, inginerilor sau consultanilor, taxe legale, studii de fezabilitate, achiziii de patente i licene, costuri ce privesc pregtirea i/sau implementarea unui proiect, direct legate de msura, care depesc 12% din totalul costului eligibil al proiectului; cheltuiala legata de produsele sau serviciile care nu respecta prevederile menionate in paragrafele 2.6 si 2.7 din Articolul 14 din seciunea A din acordul Multianual de finantare; cheltuiala privind proiectele care au generat taxe de utilizator sau participant nainte de ncheierea proiectului fr ca sumele respective s fi fost deduse din costurile eligibile; costuri promoionale, altele dect in interes comun

La care se adauga - plata in natura; - cheltuieli pentru cumprarea de echipament second-hand; - cheltuieli, neimplicate in infrastructura, ale unui beneficiar, daca mai mult de 25% din capital este deinut de un organism sau organisme publice. - achiziionarea de mijloace de transport. -branarea individuala a gospodriilor/exploatrilor agricole, att obiective economice cat si turistice, la obiectivul de investiie. -construirea de locuine. 14 (2) Proiectul rmne eligibil pentru co-finanarea Uniunii Europene numai dac nu sufer o modificare substanial, pe perioada de valabilitate a contractului. Modificrile substaniale la un proiect sunt acelea care: afecteaz natura i condiiile de implementare sau ofer unei firme sau organism public un avantaj necuvenit si rezult de asemenea dintr-o schimbare a naturii proprietii unui articol din infrastructur, sau o ncetare sau schimbare n localizare a investiiei. Beneficiarul trebuie s notifice Autoritatea Contractant la apariia oricrei modificri de mai sus. Sprijinul acordat va fi recuperat dac obiectivele finantate nu sunt folosite conform scopului destinat sau n cazul n care acestea au fost vndute sau nchiriate ntr-o perioad de 5 ani dup finalizarea proiectului (data ultimei pli).

Articolul 15 - Contabilitate i controale tehnice i financiare 15 (1) Beneficiarul trebuie s in nregistrri contabile sistematice i precise referitoare la executarea contractului. Sistemul contabil utilizat va urma procedurile dictate de uzanele profesionale. Pentru fiecare proiect trebuie inut o evideniere separat, cu toate veniturile i cheltuielile pe perioada de valabilitate a contractului. 15 (2) Beneficiarul trebuie s consimt la inspeciile pe baz de documente sau la faa locului efectuate de Autoritatea Contractant, Comisia European i Curtea de Conturi a Comunitii Europene asupra modului de utilizare a finanrii nerambursabile, n conformitate cu Acordul Multianual de Finanare dintre Romnia i UE, ratificat prin Legea Nr. 316/2001, pe perioada de valabilitate a contractului. n acest scop, Beneficiarul se angajeaz s acorde personalului Autoritii Contractante, Comisiei Europene sau al Curii de Conturi, sau altor personae mandatate de aceste instituii dreptul de acces la locurile i spaiile unde se implementeaz proiectul, inclusiv acces la sistemele informatice, precum i la toate documentele i fiierele informatice privind gestiunea tehnic i financiar a Proiectului. Documentele trebuie s fie uor accesibile i arhivate astfel nct s permit verificarea lor. Beneficiarul este obligat s informeze Autoritatea Contractant de locul unde sunt arhivate documentele. Articolul 16 - Suma final a finanrii Comunitare 16 (1) Valoarea total a ajutorului financiar care urmeaz a fi pltit de Autoritatea Contractant nu va depi suma finanrii nerambursabile prevzut la Articolul 3 (2) din Contractul Cadru .

375

16 (2) n cazul n care la sfritul proiectului, costurile eligibile sunt mai mici dect costul total estimat menionat la Articolul 3 (1) al Contractului Cadru, contribuia financiara acordata de Autoritatea Contractanta se va limita la valoarea corespunzatoare cheltuielilor efectiv realizate de catre Beneficiar. Articolul 17 - Neregulariti, sume necuvenite i restituirea finanrii 17 (1) Prin Neregularitate n accepiunea prezentului contract, se nelege orice nclcare a prevederilor contractului si a Acordului Multianual de Finantare ratificat prin legea 316/2001. 17 (2) . Orice plat excedentar efectuat de ctre Autoritatea Contractant, constituie plat necuvenit iar Beneficiarul are obligaia de a restitui sumele necuvenite n termen de 5 zile calendaristice de la data confirmarii de primire a notificarii, din partea Autoritii Contractante. ncepnd cu a 6 a zi calendaristic se vor calcula penaliti, in procentul stabilit conform dispozitiilor legale in vigoare, la data respectiva, pentru fiecare zi de intrziere. n cazul n care situaia prevazut n aliniatul precedent a fost depistat nainte de efectuarea ultimei pli Autoritatea Contractant poate decide diminuarea sumei rambursate ncepnd cu trana urmtoare pn la stingerea integral a debitului la care se adaug valoarea penalitilor. n cazul n care plata excedentar este depistat dup efectuarea ultimei trane de plat sau in cazul in care debitul nu a fost recuperat in totalitate, Autoritatea Contractant va aplica prevederile legislatiei nationale in vigoare cu privire la executarea silit a creanelor bugetare. 17 (3) In cazul incalcarii de catre Beneficiar a prezentului contract Autoritatea Contractanta va inceta executarea contractului. In acest caz Autoritatea Contractanta va solicita inapoierea sumelor deja platite in cadrul contractului si va aplica Beneficiarului penalitati in procentul stabilit conform dispozitiilor legale in vigoare. Mai mult, Autoritatea Contractantata poate aplica posibile sanctiuni in situatia neconformarii cu obligatiile de mai sus in conformitate cu prevederile Acordului Multianual de Finantare, sectiunea A, art.5 (1) lit.d. 17 (4) n cazul nregistrrii unei neregulariti rezultate din culpa Beneficiarului, acesta are obligaia s restituie integral valoarea finanrii primite din partea Autoritatea Contractant n termen de 15 zile de la data confirmarii de primire a notificrii. n cazul n care Beneficiarul nu se conformeaz acestei obligaii, Autoritatea Contactant va stabili penaliti in procentul stabilit conform dispozitiilor legale in vigoare, la data respectiva pentru fiecare zi de ntrziere. Dac n termen de 30 de zile din momentul notificrii, Beneficiarul nu restituie integral sumele solicitate, inclusiv penalitile, Autoritatea Contractant va sesiza instana competent n vederea declanrii executrii silite, n conformitate cu prevederile legislatiei nationale in vigoare. 17 (5) Comisioanele bancare ocazionate de rambursarea sumelor datorate Autoritii Contractante cad n sarcina exclusiv a Beneficiarului. Articolul 18 - For major. 18 (1) Prin for major se nelege acel eveniment imprevizibil, insurmontabil i imposibil de nlturat independent de vointa partilor contractante intervenit dupa data semnarii contractului, care impiedica executarea contractului si care exonereaza de raspundere partea care o invoca. Pot constitui cauze de for major calamitile naturale cum ar fi: cutremure, inundaii, alunecri de teren, razboi, revolutie, embargou etc. 18 (2) Partea contractant care invoc For Major are obligaia de a notifica celeilalte pri, in termen de 5 zile de la data aparitiei respectivului caz de forta majora, sa transmita acte doveditoare in termen de cel mult 15 zile de la data , producerii acesteia i este obligata sa-i comunice data incetarii cazului de forta majora, in termen de 5 zile, si de a lua orice msuri care ii stau la dispozitie n vederea limitrii consecinelor. 18 (3) Daca partile nu procedeaza la anuntare,in conditiile si termenele prevazute, a inceperii si incetarii cazului de forta majora, partea care o invoca va suporta toate daunele provocate celeilalte parti prin lipsa de notificare. 18 (4) Fiecare caz de for major trebuie dovedit i va constitui obiectul verificrilor ce vor fi efectuate cu aceasta ocazie de ctre Autoritatea Contractant. 18 (5) ndeplinirea contractului va fi suspendat pe perioada de aciune a Forei Majore, fr a prejudicia drepturile ce se cuvin prilor, pn la apariia acesteia.

376

18 (6) In cazul in care forta majora si/sau efectele acesteia obliga la suspendarea executarii prezentului Contract pe o perioada mai mare de 6 luni, partile se vor intilni intr-un termen de cel mult 10 zile de la expirarea perioadei, pentru a conveni fie asupra modului de executare a Contractului, fie asupra desfiintarii acestuia. ANEXA V la Contractul de finanare

INSTRUCIUNI DE PLATA A CONTRACTELOR DE FINANARE PROGRAM SAPARD

Cap.I. PREVEDERI GENERALE 1. Pentru acordarea ajutorului financiar nerambursabil, beneficiarii contractelor de finanare cu Agenia SAPARD trebuie sa completeze si sa depun la BRIPS cereri de plata (in funcie de numrul de transe ales), stampilate si semnate de reprezentantul legal al beneficiarului.. 2. La data depunerii cererii de plata, beneficiarul trebuie sa se afle in situaia juridica menionata in cererea de finanare si in notele de completare a acesteia, efectuate pe parcursul procedurii de evaluare, situaie rmasa definitiva si obligatorie pentru beneficiar cu ocazia semnrii contractului de finanare. Schimbarea acestei situaii poate fi admisa numai daca in prealabil beneficiarul a notificat in scris ctre BRIPS schimbarea survenita, iar BRIPS a admis si anexat aceasta notificare la cererea de plata supusa verificrii. 3. Beneficiarul finantarii poate solicita rambursarea cheltuielile eligibile (cheltuieli care nu se afla pe lista cheltuielilor neeligibile) efectuate in procentul stabilit pentru masura si submasura in care se incadreaza proiectul. Valoarea cheltuielilor eligibile efectuate pentru prima cerere de plata trebuie sa fie mai mare sau egala cu 30% din valoarea totala eligibila a proiectului. Suma tuturor transelor trebuie sa fie cel mult egala cu valoarea ajutorului financiar nerambursabil din contractul de finanare cu Agenia SAPARD 4. Cheltuielile efectuate conform contractului de finanare a proiectului pentru achiziia de lucrri, bunuri sau servicii se evideniaz de ctre beneficiar in contabilitate separata si distincta a proiectului, in conformitate cu prevederile art.1 si art.11(2) din Legea contabilitii nr.82/1991 si ale Regulamentului de aplicare a acesteia, pct.1 si pct.6. 5. Nici o plata sau ncasare de suma aferenta realizrii proiectului nu se va face in numerar sau in alt mod dect cel specificat in contractul de achiziii. Aceste operaiuni se vor efectua prin: -ordin de plata-hrtie (OPH) sau CEC,in conformitate cu Regulamentele Bncii Naionale a Romniei nr.8/19.02.1994 privind ordinul de plata(anexe:Norme cadru 15/1994 si Norme tehnice nr.16/1994)si nr.10/14.11.1994 privind platile interbancare fara numerar; -pe suport hrtie(anexe: Norme cadru 7/1994 si Norme tehnice nr.9/1994-privind cecul). 6. Schimbarea datelor de definire a identitii furnizorilor pe timpul implementrii proiectului se notifica de ctre Beneficiar la BRIPS in aceleai condiii cu cele de la punctul 2. 7. Cererea de plat, mpreuna cu toate documentele justificative ale cheltuielilor formeaz dosarul cererii de plata.Obiectul cererii de plata se constituie in solicitarea ajutorului nerambursabil acordat pentru transa respectiva,fiind cheltuieli achitate efectiv si nregistrate in contabilitatea beneficiarului.Ajutorul nerambursabil reprezinta partea (conform procentului acordat pe masura/submasura) din cheltuielile eligibile care au fost prevzute in contractul de finanare si cererea de finanare anexata acestuia. Cap. II. CONFORMITATEA DOSARULUI CERERII DE PLATA

377

8. Dosarul cererii de plata se ntocmete la fiecare solicitare de plata de beneficiar, conform programrii din Declaraia de ealonare a plailor sau a unei reealonri ulterioare. Declaraia de ealonare a plailor trebuie completata cu toate datele solicitate (valorile se completeaz in lei). Daca pe parcursul implementrii proiectului datele din Declaraia de ealonare a plailor se modifica este necesara redepunerea acesteia, cu cel puin 30 de zile nainte de depunerea urmatoarei cereri de plata. Beneficiarul poate alege numai un singur modul de transe de plata (din cele cinci disponibile) pentru rambursarea cheltuielilor eligibile efectuate in cadrul proiectului. 9. Beneficiarul va semna si tampila (pentru persoanele fizice este suficienta semntura) fiecare copie a unui document original pe care va meniona Conform cu originalul. Fiecare pagina din dosarul cererii de plata, va fi numerotata, stampilata si semnata de reprezentantul legal al proiectului. Pagina corespunzatoare fiecarui document va fi inscrisa in Opisul de documente. 10. Documentele care se introduc in dosarul cererii de plata trebuie sa ndeplineasc cerinele de completitudine si de conformitate prin specificarea tuturor datelor privind identitatea si reedina emitentului si destinatarului, numrul si data de nregistrare a documentului la emitent si destinatar. Documentele trebuie semnate si stampilate (pentru persoanele fizice este suficienta semntura). Toate formularele specifice Programului SAPARD trebuie sa fie completate conform modelelor disponibile la BRIPS. Beneficiarul(reprezentantul legal) poate solicita informatii privind modul de completare al acestora la Biroul Preautorizare Plati din cadrul BRIPS. 11. Toate documentele din dosarul cererii de plata care au regim de document tipizat vor fi in conformitate cu prevederile legale. Formularele solicitate de Agenia SAPARD vor fi disponibile la BRIPS-uri sau pe site-ul Agentiei, si se vor redacta clar si explicit. In cazul in care pe un document tipizat se opereaz modificri ale coninutului iniial, in dreptul fiecrei modificri se va meniona: Modificat de ..(nume ,prenume ,funcie)la data de dup care cel care a operat modificarea va meniona numele in clar si va semna. Nendeplinirea celor de mai sus anuleaz conformitatea documentului in cauza. Documentele redactate intr-o alta limba decat romana trebuie sa fie insotite de o traducere in limba romana. Traducerea va fi autorizata sau va fi realizata de beneficiar cu mentiunea din partea acestuia Imi asum raspunderea privind corectitudinea traducerii dup care se va meniona numele in clar al responsabilului legal care va semna si aplica tampila beneficiarului. 12. Dosarul cererii de plata trebuie sa cuprind formularele emise de Agenia SAPARD si copii ale documentelor originale menionate in cererea de plata, avnd in vedere ca fotocopierea sa fie de buna calitate. 13. Agenia SAPARD sau Serviciile Tehnice Delegate in cadrul Programului SAPARD pot solicita si alte documente justificative in conformitate cu legislaia romana in vigoare.

Cap. III DEPUNEREA DE CATRE BENEFICIAR A DOSARULUI CERERII DE PLATA 14. Dosarul cererii de plata se intocmeste pentru fiecare transa de plata solicitata. Dosarul cererii de plata se depune personal de ctre reprezentantul legal al beneficiarului la BRIPS. Beneficiarul trebuie sa depuna fiecare cerere de plata in conformitate cu Declaratia de esalonare a platilor respectand termenul de depunere(data) si suma aferenta transei respective (valoarea din formular). 15. La depunere beneficiarul trebuie sa fie in posesia documentelor originale a cror copie a fost introdusa in dosarul cererii de plata.
378

16. Ultima cerere de plata trebuie depusa inainte de data limita (trei luni inainte de perioada de expirare 31 decembrie a celui de-al doilea an de finantare care urmeaza anului de alocare financiara)

Cap.IV VERIFICAREA DE CATRE BRIPS A DOSARELOR-CERERE DE PLATA 17. Conformitatea Dosarului cererii de plata se va efectua la sediul BRIPS, de catre un expert din cadrul Biroului Preautorizare Plai prin Fisa de de verificare a conformitatii dosarului cererii de plata.La cererea beneficiarului, verificarea conformitatii se poate efectua in prezenta acestuia. Acest formular trebuie semnat de catre expertul care a efectuat verificarea si de beneficiar, care are obligatia sa semneze de luare la cunostinta de rezultatul verificarii. Un exemplar al acestui formular va fi inmanat beneficiarului. Dupa confruntarea documentelor originale cu copiile ataate la dosar, acestea se vor restitui beneficiarului. La solicitarea Ageniei SAPARD sau a Serviciilor Tehnice delegate aceste documente trebuie sa fie puse la dispoziie ori de cate ori sunt solicitate. 18. In situaia in care a dosarul cererii de plata este complet acesta va fi inregistrat la BRIPS. Daca dosarul cererii de plata nu este complet se acorda beneficiarului un termen de 10 zile calendaristice , incepand cu urmtoarea zi de la prezentarea dosarului, pentru a reveni cu dosarul complet. Conformitatea dosarului completat se va certifica prin completarea unei alte Fise de verificare a conformitatii dosarului cererii de plata. 19. Verificarea coninutului dosarului cererii de plata se va face de Biroul Preautorizare Plai BRIPS. Daca in timpul verificrii coninutului documentelor din dosarul cererii de plata se constata erori sau neconcordante, BRIPS va notifica beneficiarul asupra acestor constatri, acordndu-i un termen de 15 zile calendaristice, urmtoare zilei de confirmare de ctre beneficiar a primirii notificrii, pentru a soluiona erorile sau neconcordantele. In cazul in care, in acest interval de timp, beneficiarul nu soluioneaz neconcordantele conform notificrii,sau nu prezinta justificari argumentate pentru situatia constatata prin prezentarea si depunerea la BRIPS a documentelor solicitate, se poate propune declanarea procedurii de reziliere a contractului de finanare. Cap.V VERIFICAREA DE CATRE SERVICIILE TEHNICE DELEGATE (STD) A DOSARELOR CERERI DE PLATA CONFORME 20. Verificrile STD a dosarului cererii de plata se efectueaz in prezenta reprezentantului legal sau tehnic al beneficiarului, care pe toata durata efecturii acestor verificri are urmtoarele obligaii: sa fie prezent la data, ora si locul de ntlnire stabilite anterior cu expertul (experii) verificatori STD si sa-i insoteasca pe acestia pe toata durata verificrilor; sa asigure accesul nengrdit al expertului (experilor) verificatori STD la ntregul obiectiv al investiiei, inclusiv la zonele adiacente acesteia, precum si la ntreaga baza de date administrative, tehnice si financiar-contabile legate de realizarea proiectului; sa asigure toate informaiile necesare formulrii unor concluzii clare si fara echivoc in legtura cu fiecare obiect al verificrii; sa ia cunotina asupra rezultatelor verificrilor efectuate de expertul (experii) STD si sa confirme acest fapt prin semnarea, la terminarea verificrilor, a documentelor de verificare, aa cum sunt prevzute de procedura de preautorizare plai.

379

sa prezinte si sa permita fotocopierea tuturor documentelor financiar contabile, relevante pentru implementarea proiectului, solicitate de expertii verificatori STD sau ai Agentiei SAPARD, si in special a urmatoarele conturi contabile: a. contul sintetic 131-Subventii pentru investitii, individualizat in Bilantul contabil, in Pasiv, la Capitaluri proprii, care va contine date privind toate finantarile nerambursabile obtinute din fonduri publice de beneficiarii persoane juridice. b. registrul jurnal care va contine date privind toate finantarile nerambursabile obtinute din fonduri publice de beneficiarii persoane fizice.

Beneficiarii persoane juridice vor deschide doua conturi analitice la contul 131: 131.1-individualizeaza finantarile nerambursabile din fonduri publice obtinute de beneficiar pentru proiectul verificat (altele decat cele obtinute prin Programul SAPARD) 131.2-individualizeaza finantarile nerambursabile din fonduri publice obtinute de beneficiar pentru proiectul verificat, prin Programul SAPARD.

21. Verificrile efectuate de STD si de Agentia SAPARD au drept scop sa evidenieze, la momentul efecturii verificrii, daca beneficiarul: si-a meninut statutul de beneficiar eligibil conform Programului SAPARD a respectat ntocmai angajamentele si obligaiile administrative, tehnice si economice stipulate in cererea de finanare, contractul de finanare, contractele de achiziii si in declaraiile si rapoartele prezentate cu privire la realizarea proiectului; a solicitat corect si in condiii de eligibilitate finantarea nerambursabila acordata prin Programul SAPARD, prin raportarea reala a realizrilor fizice cu cele financiare cuprinse in dosarul cererii de plata.

22. Daca in etapa de verificare documentara STD se identifica o situaie de incompletitudine sau neconformitate a dosarului cererii de plata, faptul se notifica imediat la BRIPS care la rndul sau va notifica beneficiarul in vederea soluionrii situaiei de incompletitudine sau neconformitate. De la data notificrii STD a unei asemenea situaii si pana la soluionarea sa de ctre BRIPS (prin si cu concursul beneficiarului) verificarea dosarului cererii de plata se suspenda. 23. Rezultatele verificrilor efectuate de expertul (experii) STD se consemneaz in documentele de verificare care se aduc la cunotina beneficiarului si trebuie confirmate de acesta prin semntura. In situaiile de refuz al beneficiarului de a semna rezultatele verificrilor, acestea nu-si pierd valabilitatea, dosarul cererii de plata urmnd a fi declarat eligibil la nivelul cheltuielilor eligibile admise sau neeligibil.
Anexa 5 la Ghidul solicitantului
MSURA 2.1 DEZVOLTAREA I MBUNTIREA INFRASTRUCTURII RURALE 1. MOTIVAIE Infrastructura rurala este foarte redus i prezint dispariti foarte mari. n majoritatea spatiului rural se remarc urmtoarele:

380

- drumuri locale nemodernizate sau lipsa drumurilor locale, stare de lucruri ce are un impact negativ asupra accesului direct la reeaua rutier sau la cea de cale ferat precum i cele care mbuntesc circulaia n zonele rurale i/sau deservesc accesul la exploataiile agricole; - reeaua de alimentare cu apa n sistem centralizat este insuficient - reelele de canalizare i staiile de epurare a apelor reziduale sunt inexistente - n majoritatea comunelor lipsete canalizarea, iar statii de epurare nu exist, apele uzate fiind de regula deversate n apele curgtoare care traverseaz satele sau sunt mprtiate pe cmp. Programul SAPARD, prin msura de infrastructura rural este complementar Programului pentru Normalizarea Vieii la Sate care este implementat de Guvernul Romniei prin Hotararea de Guvern nr. 577/1997 privind pietruirea drumurilor i prin Hotrrea Guvernului nr. 687/1997 privind contractarea i garantarea de ctre Guvern a unui credit extern pentru realizarea unor programe guvernamentale (alimentarea cu ap a satelor i asigurarea de locuine sociale). Prin programul aprobat prin HG.577/1997 au fost finanate proiectele de mbuntire a infrastructurii rurale n perioada 1997-2000, n majoritate cu fonduri de la bugetul de stat i reprezint sprijinul acordat de ctre statul romn pentru dotarea satelor i comunelor cu lucrri de infrastructura rutier i edilitar. Programul a cuprins proiecte de interes major pentru activitile locale n limita a 30% din lucrrile inventariate ca fiind necesare. Programul finanat prin HG.687/1997 a fost creat n scopul sprijinirii i urgentrii realizrii programului aplicat prin HG.577/1997. Acesta prevede garantarea de ctre Guvernul Romniei a unui credit extern de 340 mil USD, din care 280 mil USD sunt destinai realizarii subprogramului de alimentare cu ap a satelor. De asemenea, Programul SAPARD este n strns complementaritate la nivel naional cu Programele PHARE i Programul ISPA, care vizeaz proiecte de alimentare cu ap, canalizare, epurare i gropi ecologice, exclusiv pentru mediul urban (orae cu o populaie mai mare de 300.000 de locuitori) Programul se desfoar pe o perioad de 7 ani ntre 2000-2006. Un alt Program ce va veni n sprijinul dezvoltrii infrastructurii rurale este cel al Bncii Mondiale ncepnd cu anul 2001 Acest program prevede sprijin financiar pentru proiectele de alimentare cu ap a localitilor din mediul rural. Prin Programul SAPARD se vor finana modernizri i construcii de drumuri de interes local, conform Legii 82/1998, privind aprobarea Ordonanei Guvernului 43/1997, privind regimul juridic al drumurilor de interes local care va fi cuprins n: Drumurile comunale care asigur legtura dintre: Reedina de comun i satele componente Orae i satele care i aparin ; Sate Drumurile vicinale drumuri care deservesc mai multe proprieti, fiind situate la limitele acestora (cu excepia drumurilor de exploataie agricol) ; Strzi - drumuri publice n interiorul localitilor indiferent de denumire (strad, bulevard, cale, chei, splai, osea, fundtura, uli etc.) Toate aceste programe vor fi n strns complementaritate, urmrindu-se ca prin derularea lor s se realizeze la nivel naional o dezvoltare integrat. 2. OBIECTIVE Obiective generale mbuntirea situaiei actuale a infrastructurii din cadrul spaiului rural, mbuntirea condiiilor de via i a standardelor de munc i meninerea populaiei n spaiul rural. Obiective specifice Ameliorarea accesului la reeaua de drumuri comunale, judeene, naionale, ci ferate, precum i la exploataiile agricole, obiective turistice de importan naional sau alte obiective economice; Sprijinirea activitilor economice comerciale i turistice prin dezvoltarea unei infrastructuri minimale; Ameliorarea n conformitate cu standardele n vigoare a condiiilor igienico-sanitare ale locuitorilor i a activitilor productive desfurate; Ameliorarea calitii mediului i diminuarea surselor de poluare; Obiective operaionale Construirea i modernizarea drumurilor de interes local i a podurilor; Construirea i modernizarea sistemelor de aprovizionare cu ap potabil; Construirea sistemelor de canalizare a apei i a investiiilor referitoare la staiile de epurare a apei; 3. CORELAREA CU ALTE MSURI

381

Aceast msura permite dezvoltarea unor msuri i aciuni integrate i durabile, care creeaz premise reale pentru realizarea celorlalte direcii ale Programului SAPARD (diversificarea activitilor economice, prelucrarea i comercializarea produselor agricole, investiii n exploataiile agricole), deoarece de cele mai multe ori existena unei infrastructuri minimale este o precondiie a reuitei proiectelor prevzute n cadrul celorlalte msuri. 4. CMPUL DE ACIUNE AL MSURII Pentru a atinge obiectivele propuse, vor fi susinute urmtoarele submsuri n cadrul unor anumite tipuri de proiecte: Drumuri n zone rurale. n cadrul acestei submsuri se vor dezvolta urmtoarele tipuri de proiecte: Construirea de drumuri de interes local noi i modernizarea drumurilor de interes local existente, cu prioritate pentru cele care faciliteaz accesul la drumurile judeene i naionale i la reeaua de ci ferate, inclusiv alte lucrri necesare care fac parte integrant din construcia drumului n conformitate cu Legea nr. 82/1998. La aceste tipuri de proiecte se adaug construirea de reele exterioare pentru conectarea la utiliti a investiiei (energie electric, telecomunicaii). Alimentarea cu ap n sistem centralizat n zonele rurale n cadrul acestei submsuri se vor dezvolta urmtoarele tipuri de proiecte: Construirea unor lucrri noi de alimentare cu ap, extinderea i/sau modernizarea lucrrilor existente pentru: captare, aduciune, statie de tratare, rezervor de inmagazinare, statiilor de pompare, reea de distribuie La aceste tipuri de proiecte se adaug construirea de retele exterioare pentru conectarea la utiliti a investiiei (energie electric, drum de acces, telecomunicaii, ap, canal). Canalizri n sistem centralizat n zonele rurale n cadrul acestei submsuri se vor dezvolta urmtoarele tipuri de proiecte: Construirea unor lucrri noi de canalizare extinderea i/sau modernizarea lucrrilor existente pentru: reea de canale colectoare a apelor uzate menajere, staia de epurare, staia de pompare, canale de evacuare a apelor epurate (procesate n staiile de epurare). La aceste tipuri de proiecte se adaug construirea de reele exterioare pentru conectarea la utiliti a investiiei (energie electric, drum de acces, telecomunicaii, ap, canal). 5. CRITERII DE ELIGIBILITATE Generale Trebuie s se demonstreze utilitatea tehnic i funcional a proiectelor prin memoriu justificativ i studiu de fezabilitate; La realizarea lucrrilor se vor utiliza numai materiale agrementate conform reglementrilor naionale n vigoare, precum i legislaiei i standardelor naionale armonizate cu legislaia U.E.; aceste materiale trebuie s fie n concordan cu prevederile HG nr. 766/1997 i a Legii 10/1995 privind obligativitatea utilizrii de materiale agrementate la execuia lucrrilor. Proiectul trebuie s se ncadreze n prioritile propuse prin PUG - Planul de Urbanism General i Planurile de Amenajare a Teritoriului; Regimul juridic al terenului pe care se execut lucrarea trebuie s fie inclus n proprietate public; Beneficiarul proiectului se angajeaz s elaboreze studiul tehnic n cel mult 6 luni de la aprobarea proiectului; Hotrrea Consiliului comunei beneficiare privind necesitatea investiiei; Hotrrea Consiliului Local de a suporta cheltuielile de ntreinere. Specifice Pentru submsura drumuri n zonele rurale Proiectele realizate n cadrul acestei submsuri s nu permit construirea drumurilor de pmnt; Proiectele trebuie s-i demonstreze compatibilitatea cu reglementrile naionale privind mediul, precum i cu legislaia european n domeniul mediului, prin prezentarea Acordului de Mediu, precum i a Studiului de Impact pentru investiia propus, folosind standarde i proceduri similare cu cele stipulate n legislaia european cu privire la Evaluarea de Impact asupra Mediului (EIM), Directiva 85/337/EC, amendat de Directiva 97/11/CE. Proiectele propuse trebuie s respecte prevederile legii 82/1998 pentru aprobarea O.G. nr. 43/1997, privind regimul juridic al drumurilor i Normele Tehnice privind proiectarea, construirea, reabilitarea, modernizarea, ntreinerea, repararea, administrarea i exploatarea drumurilor publice elaborate i aprobate prin Ordin de Ministerul Transporturilor.

382

Proiectele trebuie s includ amenajarea prin mbrcmini adecvate, a intrrilor drumurilor de exploatare din pmnt; Proiectele trebuie s propun drumuri publice cu un profil transversal i o structur a sistemului rutier, corespunztor categoriei funcionale i clasei tehnice respective; Proiectele care propun drumuri pietruite trebuie s prevad ca dup aplicarea stratului de piatr, operaiunile de impermeabilizare s fie realizate n conformitate cu legislaia naional. ; Proiectele trebuie s prevad ca realizarea colectrii apelor provenite din precipitaii se va face prin rigole, anuri i podee de descrcare; Pentru submsura alimentare cu ap n sistem centralizat n zonele rurale: Prezentarea studiilor hidrologice sau hidrogeologice care s confirme existena sursei de ap n cantitatea suficient pentru investiii noi i investiii de extindere, iar pentru modernizri existena sursei de ap se justific prin memoriul justificativ din studiul de fezabilitate; Proiectele trebuie s-i demonstreze compatibilitatea cu reglementrile naionale privind mediul, precum i cu legislaia european n domeniul mediului, prin prezentarea Acordului de Mediu, precum i a Studiului de Impact pentru investiia propus, folosind standarde i proceduri similare cu cele stipulate n legislaia european cu privire la Evaluarea de Impact asupra Mediului (EIM), Directiva 85/337/EC, amendat de Directiva 97/11/CE. nmagazinarea apei potabile se va face numai n rezervoare nchise; Pomparea n reeaua public a apei din fntnile existente n vatra satului s nu fie permis, fr a fi trecut prin staia de tratare; S se foloseasc numai aduciuni nchise; Pentru toate tipurile de captare (subteran, izvoare, de suprafa) s fie instituite n mod obligatoriu zonele de protecie sanitar n conformitate cu HG. 101/1997 Populaia deservit s fie de minim 500 locuitori. Pentru submsura canalizare n sistem centralizat n zonele rurale: Sunt permise numai proiectele care rezolv evacuarea substanelor reinute n reeaua de canalizare i/sau evacuarea nmolului rezultat din staiile de tratare a apei Proiectele trebuie s-i demonstreze compatibilitatea cu reglementrile naionale privind mediul, precum i cu legislaia european n domeniul mediului, prin prezentarea Acordului de Mediu, precum i a Studiului de Impact pentru investiia propus, folosind standarde i proceduri similare cu cele stipulate n legislaia european cu privire la Evaluarea de Impact asupra Mediului (EIM), Directiva 85/337/EC, amendat de Directiva 97/11/CE. Populaia deservit: minim 500 locuitori

Investiiile eligibile sunt: - Toate investiiile prevzute la paragraful 4 Cmpul de aciune al msurii ; - Achiziii de mijloace informatice i software pentru monitorizarea proceselor de exploatare i controlul calitii acestora; - Acea parte de costuri cum ar fi plata arhitecilor, inginerilor i consultanilor, taxe legale, studii de fezabilitate, achiziii de patente i licene, costuri ce privesc pregtirea i implementarea unui proiect, direct legate de msur, care s nu depeasc 12% din costul total eligibil al proiectului. Instalaiile i echipamentele trebuie s fie noi i trebuie s fie originare din Comunitatea European sau din rile Candidate . (conform punctului 8 (14) din seciunea F - Acordul Multi Anual de Finantare) i n conformitate cu normele europene inclusiv normele referitoare la tratarea, reciclarea i eliminarea produsilor reziduali i deeurilor toxice Investiiile eligibile sunt specificate mai sus, precum i n Ordonana pentru implementarea msurii. Cheltuielile vor fi considerate eligibile pentru sprijin, dac ele ntrunesc cerinele stipulate n Art. 4 Seciunea B al Acordului Multianual de Finanare ncheiat ntre Uniunea European i Romnia, semnat pe 2 februarie 2001 (publicat n Monitorul Oficial nr. 362/ 5 iulie 2001). Numai cheltuielile pltite de Agenie de la data Deciziei Comisiei de a conferi dreptul de management financiar acelei Agenii sau de la data (datele) specificat(e), vor fi eligibile pentru sprijin comunitar. Pentru ca proiectul s fie eligibil pentru sprijinul Comunitar, toate serviciile, mainile i achiziiile trebuie s fie originare din Uniunea European sau din rile menionate n Art. 14 (2.7) Sectiunea A din AMF; n aceste condiii, beneficiarul final trebuie s fie capabil s confirme proveniena inputurilor prin contracte de lucrri sau servicii, utiliznd orice mijloace de eviden admisibile. Nu sunt eligibile: Ansamblul cheltuielilor menionate n art.4, Eligibilitatea cheltuielilor paragraful 2 din sectiunea B Managementul, Monitorizarea i Evaluarea Programului din anexa Acordului Multianual de Finantare, la care se adaug: Achiziionarea de mijloace de transport. 6. CRITERII DE SELECIE

383

Proiectele vor fi selecionate n funcie de urmtoarele criterii: Generale CRITERII DE EVALUARE A PROIECTULUI Proiecte amplasate n zone defavorizate (anexa 3) Proiecte avnd o valoare total mai mare 250.000 EURO Proiectele sunt amplasate - n zonele prioritare n care se aplic una din msurile 1.1; 3.1, 3.4 si 3.5.; - n zonele prioritare n care se aplic una din msurile 1.1; 3.1, 3.4 si 3.5 i care deservesc n zona rural obiective, culturale i turistice conform Legii nr. 5/2000 privind aprobarea PATN Seciunea III, zone protejate amplasate de-a lungul traseului Existena unei donaii financiare private pentru acoperirea parial a cheltuielilor neeligibile : 5%-10% din valoarea eligibil a proiectului; mai mult de 10% din valoarea eligibil a proiectului Numrul de localiti care beneficiaz de proiect: 2 localiti; 3 localiti; 4 sau mai multe ; Proiecte care au proiectul tehnic ntocmit i pot ncepe imediat dup semnarea contractului. TOTAL ( maxim) Specifice Pentru submsura drumuri n zone rurale CRITERII DE EVALUARE A PROIECTULUI Proiecte care asigur legtura cu drumurile judeene, cu cele naionale i cu reeaua de ci ferate sau cu cele executate n cadrul altor proiecte ca ISPA, Banca Mondial, etc. Proiecte pentru drumurile existente realizate n proporie de minim 80% din pmnt sau proiectele pentru drumuri noi. Drumurile care faciliteaz accesul sau deservesc obiective turistice naionale Legea 5/12.04.2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional Seciunea a III-a zone protejate amplasate de-a lungul traseului; TOTAL SUBMSUR Pentru submsura alimentare cu ap n sistem centralizat n zone rurale CRITERII DE EVALUARE A PROIECTULUI Proiecte n zone n care sursele de ap tradiionale (fntni, puuri) sunt: Insuficiente sau suficiente dar poluate ; Poluate i insuficiente Proiecte care deservesc o populaie mai mare de 2500 locuitori. TOTAL SUBMSUR Pentru submsura canalizare n zone rurale CRITERII DE EVALUARE A PROIECTULUI Proiecte care cuprind reea de canalizare: Mixt (pluvial i menajer) Reele separate (pluviale i menajere); Proiecte care deservesc o populaie mai mare de 2500 locuitori; TOTAL SUBMSUR 7. BENEFICIARI Consiliile locale comunale Asociaii cu statut juridic ntre consiliile locale comunale. Beneficiarii publici se vor angaja s realizeze lucrrile n conformitate cu prevederile AMF 8. LEGISLAIA NAIONAL N VIGOARE O list exhaustiv a actelor normative n vigoare, referitoare la msura i submsurile n cauz, este prezentat n anexele 1 i 2. 9. DISPOZIII FINANCIARE Punctaj Max.15 10 15 15 30 Punctaj 10 15 5 30 Punctaj 10 10 Max. 15 10 15 Max.10 5 10 Max.15 5 10 15 10 70

Punctaj Max. 15 10 15 15 30

384

Proiectele publice sunt proiecte de infrastructur care nu genereaz venituri nete viitoare substaniale, n consecin aportul dat fiind de 100% din costul eligibil total. Proiectele de infrastructur care nu sunt de natur s genereze venituri nete substaniale sunt acele proiecte la care valoarea net curent a fluxului de venituri viitoare, minus costurile de exploatare, au ca rezultat o valoare mai mic dect 25% din costul total al investiiei respective. Costurile de exploatare sunt costuri survenite pentru funcionarea investiiei, inclusiv costurile de ntreinere, dar exclusiv amortizrile sau costurile de capital. Pentru aceste proiecte, contribuia public este de 100% din costul total eligibil. n cadrul acestei msuri vor putea fi finanate proiecte a cror valoare total eligibil este cuprins ntre 100.000 EURO i 1.000.000 EURO. Un beneficiar poate primi ajutor pentru diferite proiecte, pe ntreaga perioad de derulare a Programului SAPARD, de maxim 2 ori n limita sumei maxime eligibile a msurii. Planul financiar i sursele de finanare totale alocate acestei msuri, sunt prezentate n Capitolul V Alocaii Financiare (pag. 357): Bugetul indicativ pe submsuri/ Milioane EURO (Preuri constante 2000) SUBMSURA Drumuri n zonele rurale Alimentare cu ap n sistem centralizat n zone rurale Canalizare n zonele rurale TOTAL % din msura 50 35 15 100

Acest ajutor este compus n general din sume publice dup cum urmeaz: minim 25% contribuie naional (bugetul naional sau local); Pn la 75% contribuie comunitar Rata de 100 % poate fi aplicat pentru proiectele publice care nu genereaz venituri nete substaniale. Activitile eligibile ale proiectului vor avea loc dup semnarea contractului cu excepia studiilor de fezabilitate i a studiilor tehnice, n limita procentului aprobat n msur. Plata sprijinului financiar va fi fcut pe baz de documente justificative care s probeze c plile pentru cheltuielile eligibile au fost efectuate de ctre beneficiar. Lundu-se n considerare opiunile beneficiarilor, plata poate fi fcut ntr-o singur tran la sfrsitul proiectului sau n maximul 5 (cinci) trane. 10. ACOPERIRE GEOGRAFIC Proiectul va fi amplasat n spatiul rural definit conform Legii. 11. PROMOVAREA PROGRAMULUI Beneficiarii candidai vor fi informai despre condiiile eligibilitii prezentei msuri prin: Anun public, prin mijloacele mass media; Distribuirea de brouri de informare; Seminarii ; ntlniri cu beneficiarii candidai 12. INDICATORI DE REALIZARE, REZULTAT I IMPACT Indicatori de realizare Indicatori generali: Numr de proiecte: 700 Numr de locuitori : 342.000 Numr de comune: 900 Drumuri n zonele rurale: Numr de proiecte: 300 Numr de locuitori: 147.000 Numr de km: 1.500 Numr de comune: 380 Ap potabil Numr de proiecte: 300

385

Numr de locuitori: 145.000 Numr de comune: 370 Numr de km de conducte: 3.100 Numr de statii de pompare: 500 Numr de rezervoare: 500 Canalizare n zonele rurale: Numr de proiecte:100 Numr de locuitor : 50.000 Numr de comune: 130 Numr de km de conducte:1 300 Numr de staii de pompare: 300 Numr de staii de epurare : 100 Indicatori de rezultat Procentul de exploataii/gospodrii/afaceri care au acces la infrastructur beneficiind de asisten (%): crete cu 50% Creterea frecvenei turistice n zonele rurale (nr. de turiti i durata sejururilor) Protecia mediului Reziduuri/canalizare colectate/ape uzate tratate datorit aciunilor care au beneficiat de asisten (creterea procentului volumului apei tratate i creterea numrului de ferme/gospodrii deservite) Indicatori de impact Meninerea populaiei n zonele rurale Evoluia numrului de locuitori Locurile de munc i impactul social Numrul de locuri de munc create: pe perioada execuiei proiectului: 14.000 ; locuri de munc permanente: 1.400. Indicatorii menionati mai sus vor face obiectul unor mbuntiri ulterioare n colaborare cu serviciile Comisiei UE. 13. DOCUMENTE JUSTIFICATIVE Potenialul beneficiar va trebui s anexeze la cererea de finanare urmtoarele documente: Studiul de fezabilitate intocmit conform Ordinului nr. 1013/873/ 2001 al ministrului finantelor publice i al ministrului lucrrilor publice, transporturilor i locuinei privind aprobarea Normelor Metodologice privind aprobarea structurii coninutului i modului de utilizare a documentaiei standard pentru elaborarea i prezentarea ofertei pentru achiziia public de servicii; Hotrrea Consiliului Local al comunei beneficiare referitoare la necesitatea investiiei. Existena unei Decizii a Consiliului Local care s ateste c lucrrile sunt prevazute in bugetul local pentru perioada realizarii investitiei. Respectiva Decizie a Consiliului Local va trebui s mentioneze, de asemenea, care sunt costurile neeligibile care vor fi suportate de ctre Primrie; Certificatul de urbanism coninnd lista avizelor necesare pentru demararea investiiei; Acord de mediu, nsoit dup caz de studiu de impact conform Legii 137/1995 referitoare la protecia mediului i n conformitate cu Ord. 125/1996 al Ministrului Apelor Pdurilor i Proteciei Mediului pentru aprobarea Procedurii de reglementare a activitilor economice i sociale cu impact asupra mediului i Ordinului nr. 278/1996 privind aprobarea Regulamentului de licenta pentru elaboarea studiilor de impact asupra mediului; Certificate fiscale eliberate de autoritile competente, din care s rezulte c solicitantul nu are datorii fiscale sau sociale, altele decat mprumuturile bancare pentru care este respectat graficul de rambursare, pierderi sau taxe fiscale nepltite; Declaraie pe propria rspundere, din care s rezulte c aplicantul nu beneficiaz pentru acelai proiect i de o alt finanare naional sau comunitar; Avizul sanitar eliberat de instituiile abilitate care s ateste c proiectul este n conformitate cu legislaia naional, numai pentru proiectele de ap i canalizare. Hotrrea Consiliului Local pentru suportarea cheltuielilor de ntreinere; Hotrrea Consiliului Local pentru elaborarea studiului tehnic sau de insuire a unui proiect tehnic deja ntocmit. 14. CONDITII DE FINANARE beneficiarii trebuie s menioneze clar n documentele contabile toate operaiunile privitoare la respectiva investiie;

386

un beneficiar poate primi un ajutor de dou ori n perioada 2000-2006, n limita sumei maxime eligibile n cadrul msurii; beneficiarii pot solicita sprijin pentru un nou proiect dup finalizarea complet a proiectului anterior; beneficiarul va colabora i va prezenta orice informaie solicitat de oficialii M.A.A.P, Agenia SAPARD, Comisia U.E. sau alte structuri autorizate s controleze i s auditeze implementarea proiectului; sprijinul acordat va fi recuperat dac obiectivele sprijinite nu sunt folosite conform scopului destinat sau n cazul n care acestea au fost vndute sau nchiriate pe o perioad de 5 ani dup finalizarea proiectului (data ultimei trane).

15. AUTORITATEA DE IMPLEMENTARE Agenia SAPARD reprezint n Romnia autoritatea de implementare. Serviciile tehnice delegate sunt reprezentate de serviciile de specialitate din MLPTL

Anexa nr. 1 LEGISLAIA NAIONAL N VIGOARE - Legea nr. 50/1991 modificat i completat cu Legea nr. 453/2001 privind autorizarea executrii construciilor i unele msuri pentru realizarea locuinelor (conform prevederilor acestei legi au fost aprobate PATN, PATG, PUG planurile de amenajare a teritoriului la nivel naional, judeean i planul de urbanism general); - HG nr. 577/1997 pentru aprobarea programului privind pietruirea drumurilor comunale, alimentarea cu ap a satelor, conectarea satelor la reeaua de electrificare i la reele telefonice; - Legea 137/1995 Legea mediului, seciunea V- Protecia aezrilor umane, Articolul 60, punctul b; - Legea nr. 2/1968 privind administrarea teritoriului Romniei; - Legea 107/1996 - Legea apelor; - Legea 171/1997 -Lege pentru aprobarea Planului Naional de Amenajare a Teritoriului - Seciunea II Ap; - Legea 14/1995 - pentru ratificarea Conveniei Dunrii privind cooperarea n domeniul proteciei i utilizrii durabile a apelor fluviului Dunrea; - HG. 730/1997 pentru aprobarea NTPA 001 privind ncrcarea cu poluani a apelor uzate descrcate n sursele de ap; - OGR nr. 43/1997 apobat prin Legea nr. 82/1998, republicat, privind regimul juridic al drumurilor; - Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 44/1998 pentru aprobarea normelor privind protecia mediului ca urmare a impactului drum - mediu nconjurtor; - Ordinul Ministerului Transporturilor nr 45/1998, pentru aprobarea normelor tehnice privind proiectarea, construirea i modernizarea drumurilor; - Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 46/1998, pentru aprobarea normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice; - Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 50/1998, pentru aprobarea normelor tehnice privind proiectarea i realizarea strzilor n localitile rurale; - Ordinul ministrului finantelor publice i al ministrului lucrrilor publice, transporturilor i locuinei nr. 1013/873/2001 privind aprobarea structurii, coninutul i modul de utilizare a documentaiei standard pentru elaborarea i prezentarea ofertei pentru achiziiile publice de servicii - Legea 71/1996 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului naional, seciunea I - ci de comunicaie - OG 19/1997 privind transporturile - Legea 10/1995 privind calitatea n construcii - HG 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepie a lucrrilor de construcii i instalaii aferente acestora. - HG 376/1994 privind metodologia de elaborare a Devizului general pentru obiectivele de investiii - Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional Seciunea a III-a - zone protejate amplasate de-a lungul traseului - Legea 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional Seciunea a IV-a reeaua de localiti

387

Achiziiile publice n cadrul Programului SAPARD sunt prevzute n Acordul Multianual de Finanare ratificat prin Legea 316/2001.

LEGISLAIA CE TREBUIE RESPECTAT N DOMENIUL MEDIULUI

n toate proiectele de infrastructur n cadul Programului SAPARD, legislaia UE privitor la Evaluarea Impactului asupra Mediului trebuie s fie respectat prin utilizarea unor standarde i proceduri similare ca acelea stipulate n Directiva 85/337/EC modificat prin Directiva 97/11/CE. * O list complet a legislaiei care cuprinde pachetul legislastiv minim necesar Programului SAPARD (legislaia de baz existent, propunerile de legi i reglementrile care vor fi elaborate), este prezentat n Anexa 71. Procesul armonizrii legislative este n derulare i include toate aspectele legale pentru implementare. Anexa nr. 2 LISTA ACTELOR NORMATIVE CARE SE VOR TRANSPUNE I IMPLEMENTA N ROMNIA Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. DIRECTIVA Ap potabil 98/83/EEC* Ap uzat urban 91/271/EEC* Ap de suprafa pentru apa potabila 75/440/EEC* Poluani periculoi n apa subteran 80/68/CEE* Poluani periculoi n apa de suprafa 76/464/CEE* Accesul publicului la informaie de mediu 90/313/CEE Directiva privitoare la impactul asupra mediului cu modificrile ulterioare 85/337/CEE PRIVIND APA,

TRANSPUNERE 2000 2000 2000 2001 2000 2000 2000

IMPLEMENTARE 2015 2030 2015 2015 2030 2002 2002

* Acestor Directive se adaug i Directivele privind evaluarea impactului asupra mediului (legislaia romneasc prevede obligativitatea consultrii publicului, dar ntr-o msura mai puin restrictiv).

Anexa nr. 3 SITUAIA ZONELOR DEFAVORIZATE Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. ZONA Zona minier Brad Zona minier Valea Jiului Zona minier Balan Zona minier Albeni JUDEUL Hunedoara Hunedoara Harghita Gorj ACT NORMATIV G.D.991/1998 G.D.992/1998 G.D.993/1998 G.D.191/1999

388

5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25.

Zona minier Schela Zona minier Motru Rovinari Zona minier Stei Nucet Zona minier Suncuiusi-DobrestiVadulCrisului Zona minier Popeti-Derna- Alesd Zona minier Rusca Montan Zona minier Bocsa Zona minier Moldova Nou-Anina Zona minier Ip Zona minier Hida-Surduc-Jibou Zona minier Sarmasag-Chiejd Bobota Zona minier Baia Mare Zona minier Bora Vieu Zona minier Filipeti Zona minier Ceptura Zona minier Comaneti Zona minier Bucovina Zona minier Bara Olt Zona minier Altan-Tepe Zona minier Rodna Zona miniera Apuseni

Gorj Gorj Bihor Bihor Bihor Caras Severin Caras Severin Caras Severin Salaj Salaj Salaj Maramures Maramures Prahova Prahova Bacau Suceava Covasna Tulcea Bistrita Nasaud Alba

G.D.192/1999 G.D.193/1999 G.D.194/1999 G.D.195/1999 G.D.196/1999 G.D.197/1999 G.D.198/1999 G.D.199/1999 G.D.200/1999 G.D.201/1999 G.D.202/1999 G.D.203/1999 G.D.204/1999 G.D.205/1999 G.D.206/1999 G.D.207/1999 G.D.208/1999 G.D.209/1999 G.D.210/1999 G.D.640/1999 G.D.813/1999

Anexa 6 la Ghidul solicitantului LISTA ZONELOR PRIORITARE N CARE SE APLIC MSURILE 1.1, 3.1, 3.4, 3.5 I. ZONELE PRIORITARE PENTRU INVESTIIILE PROPUSE PRIN MSURA 1.1 mbuntirea prelucrrii i comercializrii produselor agricole CEREALE: Arad, Brila, Clrai, Constana, Dolj, Galai, Ialomia, Olt, Teleorman, Timi, Tulcea, Ilfov. OLEAGINOASE: Botoani, Brila, Buzu, Constana, Giurgiu, Ialomia, Iai, Olt, Teleorman, Timi, Tulcea. LAPTE I PRODUSE LACTATE Alba, Arge, Bacu, Bihor, Bistria Nsud, Botoani, Braov, Dmbovia, Dolj, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Iai, Maramure, Mure, Neam, Olt, Prahova, Satu-Mare, Slaj, Suceava, Teleorman, Timi, Cluj Napoca, Harghita, Covasna. CARNE: Bovine: Alba, Arge, Bacu, Bihor, Botoani, Buzu, Cluj, Dmbovia, Dolj, Harghita, Hunedoara, Iai, Maramure, Mure, Neam, Satu Mare, Suceava, Teleorman, Vlcea, Vaslui. Porcine: Alba, Arad, Arge, Bacu, Bihor, Brila, Clrai, Cluj, Constana, Dmbovia, Dolj, Giurgiu, Ialomia, Iai, Maramure, Mure, Neam, Olt, Prahova, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timi, Vlcea. Ovine: Alba, Arad, Arge, Bacu, Bistria, Braov, Constana, Cluj, Cara Severin, Galai, Ialomia, Iai, Mehedini, Mure, Olt, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timi, Tulcea, Vaslui. LEGUME: Alba, Arad, Bacu, Bihor, Dmbovia, Galai, Giurgiu, Gorj, Iai, Mure, Neam, Olt, Suceava, Teleorman, Timi, Vrancea, Ilfov. CARTOFI: Alba, Bihor, Bistria Nsud, Botoani, Clrai, Cara Severin, Cluj, Covasna, Dmbovia, Harghita, Maramure, Neam, Slaj, Suceava, Vrancea. FRUCTE: Arad, Arge, Bacu, Bihor, Buzu, Cara Severin, Constana, Dmbovia, Gorj, Iai, Maramure, Neam, Prahova, Satu Mare, Slaj, Suceava, Vrancea. VIN: Alba, Arge, Bacu, Buzu, Constana, Dolj, Galai, Prahova, Vaslui, Vlcea, Vrancea, Iai, Tulcea. PETE: Arad, Bihor, Botoani, Braov, Brila, Buzu, Clrai, Cara Severin, Constana, Dolj, Galai, Iai, Ialomia, Mehedini, Mure, Neam, Olt, Sibiu, Tulcea, Vaslui, Ilfov.

389

II. ZONELE PRIORITARE PENTRU AMPLASAREA INVESTIIILOR PROPUSE PRIN MSURA 3.1 - Investiii n exploataiile agricole A) mecanizare, modernizri i/sau construcii noi n ferme vegetale Cultur cereale: Arad, Bacu, Bihor, Botoani, Buzu, Timi, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Ilfov, Clrai, Ialomia, Constana, Tulcea, Brila, Galai, Iai, Mehedini, Prahova, Vaslui, Ilfov, Mure, Harghita; Plante tehnice: - floarea soarelui i soia: Buzu, Tulcea, Constana, Ialomia, Giurgiu, Ilfov, Teleorman, Vlcea, Olt, Timi; - in pentru ulei: Iai, Bacu, Vaslui, Tulcea, Constana, Dmbovia, Arge, Vlcea, Olt, Mehedini, Timi, Arad, Bihor, Slaj. - in i cnep pentru fibr: Satu Mare, Maramure, Suceava, Neam, Bacu, Buzu, Braov, Harghita, Covasna, Mure, Alba, Hunedoara, Cluj, Slaj. - sfecl de zahr: Suceava, Botoani, Iai, Neam, Bacu, Buzu, Brila, Ialomia, Clrai, Giurgiu, Vlcea, Olt, Dolj, Mehedini, Timi, Arad, Bihor, Cluj, Mure, Braov, Covasna, Harghita. Legumicultur: (n luncile rurilor i a Dunrii) Suceava, Neam, Iai, Bacu, Vaslui, Vrancea, Galai, Buzu, Brila, Tulcea, Constana, Ialomia, Giurgiu, Clrai, Ilfov, Teleorman, Olt, Dolj, Mehedini, Timi, Arad, Bihor, Satu Mare, Slaj, Alba, Mure, Hunedoara, Gorj, Braov, Dmbovia, Prahova. Cartofi: Maramure, Suceava, Neam, Bistria Nsud, Harghita, Covasna, Botoani, Cluj, Slaj, Alba, Bihor, Satu Mare, Vrancea, Dmbovia, Prahova, Hunedoara, Mure, Cara Severin, Timi, Sibiu, Braov, Bacu, Iai. Pomicultur: (n zonele premontane i colinare) Suceava, Neam, Iai, Bacu, Vaslui, Vrancea, Buzu, Tulcea, Constana, Prahova, Dmbovia, Arge, Vlcea, Gorj, Olt, Dolj, Mehedini, Hunedoara, Cara Severin, Alba, Bistria Nsud, Slaj, Timi, Arad, Bihor, Satu Mare, Maramure, Cluj, Mure. Viticultur: (n zonele premontane i colinare) Iai, Vaslui, Bacu, Galai, Vrancea, Buzu, Tulcea, Constana, Prahova, Arge, Dolj, Alba, Cara Severin, Bihor, Satu Mare, Slaj, Mure, Bistria Nsud. Tutun: Vrancea, Buzu, Ilfov, Giurgiu, Olt, Dolj, Mehedini, Mure, Alba. Orez: (n lunca Dunrii) Brila, Ialomia, Clrai, Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj. Alte culturi: pe suprafee restrnse pe ntreg teritoriul rii. Sere - n toate zonele unde este asigurat infrastructura. B) achiziii de animale, modernizri i/sau construcii noi de grajduri i ferme Bovine: Timi, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Ilfov, Clrai, Ialomia, Constana, Brila, Ilfov, Satu Mare, Bihor, Gorj, Vlcea, Arge, Dmbovia, Prahova, Vrancea, Bacu, Iai, Neam, Slaj, Alba, Hunedoara, Sibiu, Mure, Braov, Covasna, Harghita, Bistria Nsud, Maramure, Suceava. Porcine: Timi, Arad, Bihor, Mehedini, Dolj, Olt, Teleorman, Ilfov, Clrai, Ialomia, Constana, Brila, Tulcea, Buzu, Bacu, Iai, Botoani. Ovine: Cara Severin, Hunedoara, Satu Mare, Maramure, Bistria Nsud, Harghita, Covasna, Braov, Alba, Slaj, Mure, Buzu, Prahova, Dmbovia, Arge, Vlcea, Teleorman, Constana, Brila, Mehedini, Olt, Vrancea, Bacu, Neam, Iai, Suceava, Botoani. Psri: Timi, Arad, Bihor, Mehedini, Dolj, Olt, Teleorman, Ilfov, Clrai, Ialomia, Constana, Brila, Tulcea, Buzu, Bacu, Iai, Botoani. III. ZONELE PRIORITARE PENTRU AMPLASAREA INVESTIIILOR PROPUSE PRIN MSURA 3.4 Diversificarea activitilor rurale i venituri alternative Amplasarea proiectului ntr-unul din cele 23 judee (NUTS 3): Tulcea, Botoani, Constana, Galai, Brila, Ialomia, Vaslui, Iai, Clrai, Neam, Bacu, Buzu, Giurgiu, Dolj, Satu Mare, Teleorman, Timi, Vrancea, Mehedini, Prahova, Arge, Olt, Suceava, n care ncrctura pe tractoare i maini agricole este superioar mediei pe ar. Amplasarea proiectului ntr-unul din cele 28 judee (NUTS 3) din zona montan, litoral i Delta Dunrii: Zonele favorabile practicrii agroturismului montan sunt conforme cu delimitarea zonei montane. Alba, Arad, Arge, Bacu, Bihor, BistriaNsud, Braov, Buzu, Cara-Severin, Cluj, Covasna, Dmbovia, Gorj, Harghita, Hunedoara, Maramure, Mure, Neam, Prahova, Satu-Mare, Slaj, Sibiu, Suceava, Timi, Tulcea, Vlcea, Vrancea. Amplasarea proiectelor n special n urmtoarele zone: Litoralul Mrii Negre, Deltei Dunrii, Luncii Dunrii (Galai - Turnu Severin), zona Estic (Iai, Vaslui, Botoani, Neam), zona Central (Braov, Sibiu, Mure, Alba), zona Vestic (Timi, Arad, Bihor). Nomenclatorul zone miniere Anex la Fia Msurii 2.1 Cod SIRUA Nume Jude Denumire zon Act Brad Hunedoara Zona minier Brad HG 991 Baia de Cri Hunedoara Zona minier Brad HG 991 Bljeni Hunedoara Zona minier Brad HG 991 Buce Hunedoara Zona minier Brad HG 991 Bucureti Hunedoara Zona minier Brad HG 991 Bulzeti Hunedoara Zona minier Brad HG 991 Bia Hunedoara Zona minier Brad HG 991 Criscior Hunedoara Zona minier Brad HG 991

390

Luncoiu de Jos Ribia Tometi Vlioara Vaa de Jos Vora i Certej, Petroani Lupeni Vulcan Uricani Petrila Aninoasa Blan Albeni Trgu Crbuneti Roia de Amaradia Bustuchin Schela Bumbeti-Jiu Ctunele Motru Glogova Smrineti Mtsari Dragoteti Calnic Frceti Urdari Negomir Ploporu Blteni Rovinari Stei Nucet Borod Suncuiu Dobreti Vadu Criului Popeti Derna Alesd Rusca Montan Boca Ocna de Fier Dognecea Lupac Moldova Nou Berzasca Pescari Sichevita Crbunari Sasca Montan Anina Oravia Ciudanovia Bozovici Prigor Mehadia Zuan Cosniciu de Jos Cosniciu de Sus Zauan-Bi Ip Hida

Hunedoara Hunedoara Hunedoara Hunedoara Hunedoara Hunedoara Hunedoara Hunedoara Hunedoara Hunedoara Hunedoara Hunedoara Hunedoara Gorj Gorj Gorj Gorj Gorj Gorj Gorj Gorj Gorj Gorj Gorj Gorj Gorj Gorj Gorj Gorj Gorj Gorj Gorj Bihor Bihor Bihor Bihor Bihor Bihor Bihor Bihor Cara Severin Cara Severin Cara Severin Cara Severin Cara Severin Cara Severin Cara Severin Cara Severin Cara Severin Cara Severin Cara Severin Cara Severin Cara Severin Cara Severin Cara Severin Cara Severin Cara Severin Slaj Slaj Slaj Slaj Slaj Slaj

Zona minier Brad HG 991 Zona minier Brad HG 991 Zona minier Brad HG 991 Zona minier Brad HG 991 Zona minier Brad HG 991 Zona minier Brad HG 991 Zona minier Valea Jiului HG 992 Zona minier Valea Jiului HG 992 Zona minier Valea Jiului HG 992 Zona minier Valea Jiului HG 992 Zona minier Valea Jiului HG 992 Zona minier Valea Jiului HG 992 Zona minier Blan HG 993 Zona minier Albeni HG 191 Zona minier Albeni HG 191 Zona minier Albeni HG 191 Zona minier Albeni HG 191 Zona minier Schela HG 192 Zona minier Schela HG 192 Zona minier Motru-Rovinari HG 193 Zona minier Motru-Rovinari HG 193 Zona minier Motru-Rovinari HG 193 Zona minier Motru-Rovinari HG 193 Zona minier Motru-Rovinari HG 193 Zona minier Motru-Rovinari HG 193 Zona minier Motru-Rovinari HG 193 Zona minier Motru-Rovinari HG 193 Zona minier Motru-Rovinari HG 193 Zona minier Motru-Rovinari HG 193 Zona minier Motru-Rovinari HG 193 Zona minier Motru-Rovinari HG 193 Zona minier Motru-Rovinari HG 193 Zona minier Stei-Nucet HG 194 Zona minier Stei-Nucet HG 194 Zona minier Borod-Suncuiu-Dobreti-Vadu Criului HG 195 Zona minier Borod-Suncuiu-Dobreti-Vadu Criului HG 195 Zona minier Borod-Suncuiu-Dobreti-Vadu Criului HG 195 Zona minier Borod-Suncuiu-Dobreti-Vadu Criului HG 195 Zona minier Popeti-Derna-Alesd HG 196 Zona minier Popesti-Derna-Alesd HG 196 Zona minier Rusca Montan HG 197 Zona minier Boca HG 198 Zona minier Boca HG 198 Zona minier Bocsa HG 198 Zona minier Boca HG 198 Zona minier Moldova Nou-Anina HG 199 Zona minier Moldova Nou-Anina HG 199 Zona minier Moldova Nou-Anina HG 199 Zona minier Moldova Nou-Anina HG 199 Zona minier Moldova Nou-Anina HG 199 Zona minier Moldova Nou-Anina HG 199 Zona minier Moldova Nou-Anina HG 199 Zona minier Moldova Nou-Anina HG 199 Zona minier Moldova Nou-Anina HG 199 Zona minier Moldova Nou-Anina HG 199 Zona minier Moldova Nou-Anina HG 199 Zona minier Moldova Nou-Anina HG 199 Zona minier Ip HG 200 Zona minier Ip HG 200 Zona minier Ip HG 200 Zona minier Ip HG 200 Zona minier Ip HG 200 Zona minier Hida-Surduc-Jibou-Blan HG 201

391

Surduc Jibou Blan Sarmsag Chiejd Bobota Cicrlu Tautii-Magheraus Baia Mare Baia Sprie Baiu Cavnic Siseti Bora Vieul de Sus Filipetii de Pdure Mgureni Filipetii de Trg Ceptura Comneti Drmneti Agas Cacica Gura Humorului Ostra Stulpicani Frasin Fundul Moldovei Pojorta Breaza Cmpulung Moldovenesc Broteni Crucea Panaci aru Dornei Iacobeni Crlibaba Vatra Dornei Dorna-Arini Poiana Stampei Baraolt Stejaru Rodna an Parva Rebra Lunca Ilvei Maieru Ilva Mic Rebrioara Feldru Sngeorz-Bi Bistria Nsud Zlatna Almau Mare Abrud Ciuruleasa Bucium Sohodol Mogo Roia Montan Baia de Arie Bistra

Slaj Slaj Slaj Slaj Slaj Slaj Maramure Maramure Maramure Maramure Maramure Maramure Maramure Maramure Maramure Prahova Prahova Prahova Prahova Bacu Bacu Bacu Suceava Suceava Suceava Suceava Suceava Suceava Suceava Suceava Suceava Suceava Suceava Suceava Suceava Suceava Suceava Suceava Suceava Suceava Covasna Tulcea Bistria Nsud Bistria Nsud Bistria Nsud Bistria Nsud Bistria Nsud Bistria Nsud Bistria Nsud Bistria Nsud Bistria Nsud Bistria Nsud Bistria Nsud Alba Alba Alba Alba Alba Alba Alba Alba Alba Alba

Zona minier Hida-Surduc-Jibou-Blan Zona minier Hida-Surduc-Jibou-Blan Zona minier Hida-Surduc-Jibou-Blan Zona minier Sarmsag-Chiejd Bobota Zona minier Sarmasag-Chiejd Bobota Zona minier Sarmasag-Chiejd Bobota Zona minier Baia Mare Zona minier Baia Mare Zona minier Baia Mare Zona minier Baia Mare Zona minier Baia Mare Zona minier Baia Mare Zona minier Baia Mare Zona minier Bora-Vieu Zona minier Bora-Vieu Zona minier Filipeti Zona minier Filipeti Zona minier Filipeti Zona minier Ceptura Zona minier Comneti Zona minier Comneti Zona minier Comneti Zona minier Bucovina Zona minier Bucovina Zona minier Bucovina Zona minier Bucovina Zona minier Bucovina Zona minier Bucovina Zona minier Bucovina Zona minier Bucovina Zona minier Bucovina Zona minier Bucovina Zona minier Bucovina Zona minier Bucovina Zona minier Bucovina Zona minier Bucovina Zona minier Bucovina Zona minier Bucovina Zona minier Bucovina Zona minier Bucovina Zona minier Baraolt Zona minier Altan Tepe Zona minier Rodna Zona minier Rodna Zona minier Rodna Zona minier Rodna Zona minier Rodna Zona minier Rodna Zona minier Rodna Zona minier Rodna Zona minier Rodna Zona minier Rodna Zona minier Rodna Zona minier Apuseni Zona minier Apuseni Zona minier Apuseni Zona minier Apuseni Zona minier Apuseni Zona minier Apuseni Zona minier Apuseni Zona minier Apuseni Zona minier Apuseni Zona minier Apuseni

HG 201 HG 201 HG 201 HG 202 HG 202 HG 202 HG 203 HG 203 HG 203 HG 203 HG 203 HG 203 HG 203 HG 204 HG 204 HG 205 HG 205 HG 205 HG 206 HG 207 HG 207 HG 207 HG 208 HG 208 HG 208 HG 208 HG 208 HG 208 HG 208 HG 208 HG 208 HG 208 HG 208 HG 208 HG 208 HG 208 HG 208 HG 208 HG 208 HG 208 HG 209 HG 210 HG 640 HG 640 HG 640 HG 640 HG 640 HG 640 HG 640 HG 640 HG 640 HG 640 HG 640 HG 813 HG 813 HG 813 HG 813 HG 813 HG 813 HG 813 HG 813 HG 813 HG 813

392

Lupa Slciua Anexa 7 la Ghidul Solicitantului

Alba Alba

Zona minier Apuseni Zona minier Apuseni

HG 813 HG 813

Coninutul-cadru al studiului de fezabilitate Studiul de fezabilitate reprezint documentaia care cuprinde caracteristicile principale i indicatorii tehnicoeconomici ai investiiei, prin care se asigur utilizarea raional i eficient a cheltuielilor de capital i a cheltuielilor materiale, pentru satisfacerea cerinelor economice i sociale n domeniul respective. 1. A. Prile scrise Date generale 1.1 Denumirea investiiei 1.2 Elaborator 1.3 Ordonatorul principal de credite 1.4 Autoritatea contractant 1.5 Amplasamentul (judeul, localitatea, strada, numrul) 1.6 Tema, cu fundamentarea necesitii i oportunitii avute n vedere la aprobarea studiului de prefezabilitate (Memoriu tehnic) 1.7 Descrierea funcional i tehnologic, inclusiv memorii tehnice, pe specialiti

2.

Date tehnice ale lucrrii 2.1 Suprafaa i valoarea juridic ale terenului care urmeaz s fie ocupat (definitive i/sau temporar) de lucrare 2.2 Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament (zona seismic de calcul i perioada de colt, natura terenului de fundare i presiunea convenional, nivelul maxim al apelor freatice) 2.3 Caracteristicile principale ale construciilor 2.3.1 Pentru cldiri: deschideri, travei, aria construit, aria desfurat, numrul de niveluri i nlimea acestora, volumul construit 2.3.2 Pentru reele: lungimi, limi, diametre, materiale, condiii de pozare etc. 2.4 Structura constructiv Pentru cldiri i reele se va face o descriere a soluiilor tehnice avute n vedere, cu recomandri privind tehnologia de realizare i condiiile de exploatare ale fiecrui obiect. 2.5 Principalele utilaje de dotare a construciilor (cazane de abur sau ap fierbinte, hidrofoare, ascensoare etc.) 2.6 Instalaii aferente construciilor Se vor descrie soluiile adoptate pentru instalaiile de iluminat, fora, cureni slabi, ap, canalizare etc. 2.7 Utiliti

3.

Se vor descrie modul de asigurare a acestora i soluiile tehnice adoptate Date privind fora de munc ocupat dup realizarea investiiei 3.1 Total personal, din care: personal de execuie 3.2 Locuri de munc nou-create 4. Devizul general estimativ al investiiei Valoarea total a investiiei, cu detalierea pe structura devizului general, conform prevederilor legale. 5. Principalii indicatori tehnico-economici ai investiiei 5.1 Valoarea total (n preuri-lun, anul), din care: - construcii-montaj 5.2 Ealonarea (INV/C+M) - Anul I - Anul II - 5.3 Durata de realizare (luni) 5.4 Capaciti (n uniti fizice) Principalii indicatori se vor completa, dup caz, cu date privind:

393

- condiiile financiare de realizare a obiectului (analiza cash-flow, inclusive cu rata de actualizare, rata intern de rentabilitate, analiza raportului cost-profit, rata impozitului pe profit, perioada de scutire de impozit pe profit, influena variaiei n timp a preurilor, rata dobnzii la credite bancare, rata de schimb valutar etc.); - maini i utilaje necesare n procesul tehnologic (lista cuprinznd principalele utilaje, echipamente i dotri, cu indicarea capacitii tehnice a acestora); - producia i desfacerea (lista cuprinznd produsele, capacitatea teoretic anual, pe produse, durata proiectat pentru funcionarea capacitii, pentru fiecare produs, preul unitary pentru fiecare produs, preul de vnzare al produselor similare fabricate n ar sau procurate din import); - materiile prime, materialele, combustibilii i energia consumate pentru fiecare produs i preurile de procurare a acestora; - manopera (cu detalierea pe structura de personal); - cheltuieli generale ale unitii (taxe, comisioane, impozite, instruire personal, chirii i/sau amortismente, cheltuieli de administraie i marketing etc.). 6. Finanarea investiiei Din valoarea total a investiiei: ..mii lei/euro din surse proprii, ..mii lei/euro din credite bancare, mii lei/euro din fondurile bugetului de stat sau ale bugetului local, mii lei/euro din fondurile speciale constituite prin lege n afara acestor bugete, mii lei/euro din credite externe garantate sau contractate direct de stat etc.

7. Avize i acorduri Avizele i acordurile emise de organele n drept, potrivit legislaiei n vigoare, privind: - avizul ordonatorului principal de credite privind necesitatea i oportunitatea realizrii investiiei; - certificatul de urbanism, cu ncadrarea amplasamentului n planul urbanistic, avizat i aprobat potrivit legii; - avizele privind asigurarea utilitilor (energie termic i electric, gaz metan, ap, canal, telecomunicaii etc.); - avizele pentru consumul de combustibil; - acordurile i avizele pentru protecia mediului i a apelor; - alte avize de specialitate, stabilite potrivit dispoziiilor legale. B. Prile desenate 1. Planul de amplasare n zona (1:25.000-1:5.000) 2. Plan general (1:5.000-1:500) 3. Planuri de arhitectur - planurile nivelurilor, faade, vederi, seciuni pentru principalele obiecte de construcii

INSTRUCTIUNI DE ACHIZITII PENTRU BENEFICIARII PRIVATI AI PROGRAMULUI SAPARD

Cap. I. - PREVEDERI GENERALE

1. Cofinanarea din fonduri publice in cadrul Programului SAPARD se acorda pentru toate contractele de achiziii, lucrri, bunuri si servicii, ncheiate de beneficiarii Programului, care ndeplinesc urmtoarele condiii: a. Obiectul unui contract de achizitii - achizitie de servicii, bunuri sau lucrari - sa fie inclus in cererea de finantare in baza careia a fost atribuit contractul de finantare. b. Costurile eligibile ale oricaror servicii, bunuri si lucrari, mai mari de echivalentul in lei a 10.000 euro, sunt eligibile daca beneficiarii privati au obtinut oferte conforme de la cel putin 3 furnizori. Costurile oricror servicii, bunuri si lucrri, care valoreaz mai puin de echivalentul in lei a 10.000 euro sunt eligibile daca beneficiarii privai au obinut o oferta conforma de la un singur furnizor. Ofertele conforme reprezinta oferte comparabile, care raspund in cea mai mare parte cerintelor din cererile de oferta si sunt transmise de entitati economice reale, verificabile de catre expertii evaluatori.

394

c. Obiectul contractului de achiziii sa corespunda cerinelor Programului SAPARD in ceea ce privete originea si parametrii de performanta - productivitate prevzui in documentaia tehnica si financiara a proiectului. d. Atribuirea contractelor sa fie in stricta concordanta cu principiul liberei concurente, al transparentei, al respectrii parametrilor de calitate ai obiectelor achiziiilor si ai eficientei utilizrii fondurilor. 2. Derularea efectiva si platile contractelor de achizitii nu vor putea avea loc decat dupa data semnarii contractului de finanare cu Agenia SAPARD cu exceptia cheltuielilor de consultanta si de proiectare (12% din valoarea total eligibila a proiectului).

Cap. II. - CONFORMITATEA DOSARULUI DE ACHIZITII

3. Beneficiarii privati ai Programului SAPARD trebuie sa depun dosare de achiziii pentru toate tipurile de achiziii (servicii, bunuri si lucrri) din proiectul contractat cu Agenia SAPARD. In maximum 3 luni de la data incheierii contractului de finantare cu Agentia SAPARD, beneficiarii privai ai Programului SAPARD trebuie sa depun cel putin un dosar specific unui anumit tip de achiziie care sa fie declarat conform. Daca investitia presupune mai multe tipuri de achiziii (servicii/bunuri/lucrari) pentru fiecare tip este necesar un dosar de achizitii. Un dosar de achiziii trebuie sa cuprind documentele solicitate pentru unul din cele trei tipuri de achizitie (bunuri, lucrari sau servicii). Dosarele de achizitii se pot depune pe tot parcursul implementrii proiectului, cu cel putin 30 zile inainte de data depunerii unei cereri de plat pentru tipul respectiv de achizitie.
In functie de tipul de achizitiei un Dosar de achizitii trebuie sa contina urmatoarele documente: Nr crt

DOSARUL DE ACHIZITII
DOCUMENTE CARE TREBUIE INTRODUSE IN DOSARUL DE ACHIZITII Lucrari

Achizitii de Bunuri Servicii

1 2

Specificatiile tehnice Proiectul tehnic de executie insotit de caietele de sarcini pe specialitati

Oferte originale adresate beneficiarului* Devizul general al investitiei (cf.HG.1179/2002) insotit de devizele pentru servicii/bunuri/lucrari corespunzatoare ofertelor castigatoare si bugetul final al proiectului (cf.modelului de pe site-ul Agentiei SAPARD
si pe suport magnetic la BRIPS)

Procesele verbale de adjudecare a ofertei castigatoare (semnat de 5

membrii comisiei de adjudecare formata din responsabilul tehnic, reprezentantul legal al proiectului finantat de Agentia SAPARD si alti specialisti tehnici)

Contractul/contractele de achizitie (optional**) care sa contina in mod explicit datele de identificare ale beneficiarului si furnizorului de servicii/bunuri/lucrari si contul bancar in care se vor efectua platile.

395

Decizia de numire a dirigintelui de santier

* - pentru achizitii mai mari de 10.000 EURO minim 3 oferte - pentru achizitii mai mici de 10.000 EURO o singura oferta ** optional semnifica dreptul beneficiarului de a incheia un contract de achizitie numai dupa ce Agentia SAPARD a avizat procedura de achizitie, pentru a evita riscurile ce pot decurge din neavizare. Toate contractele de achizitii trebuie finalizate si depuse la Agentia SAPARD in termen de cel mult 15 zile calendaristice de la data verificarii dosarului de achizitie.

4. Primul dosar de achiziii trebuie nsoit de Graficul de implementare fizica si financiara a proiectului si . Graficul de implementare fizica si financiara a proiectului trebuie sa conina toate activitile care se vor derula in proiectul contractat cu Agenia SAPARD (ex. activiti de construcie, achizitie, instalare, montare, etc.), luna/lunile in care se vor desfura aceste activiti si costurile implicate de acestea. In Declaraia de ealonare a plailor se vor meniona datele depunerii cererilor de plata si valoarea in lei a transelor de plata. Daca pe parcursul implementrii proiectului datele din Declaraia de ealonare a plailor sau din Graficul de implementare fizica si financiara a proiectului se modifica este necesara redepunerea acestora, cu cel puin 30 de zile nainte de depunerea urmatoarei cereri de plata. 5. Actualizarea valorii contractelor de achiziii poate fi invocata in limita prevzuta in bugetul proiectului din contractul de finanare ncheiat cu Agenia SAPARD. In cazul in care in contractele de achiziii nu este prevzuta clauza de actualizare, conform legii, cheltuielile privind actualizarea nu pot fi solicitate la plata. Coeficientul de actualizare acceptat de Agentia SAPARD va fi calculat conform prevederilor legale. Pentru contractele a cror durat de ndeplinire nu depete 90 de zile preurile din ofert nu se actualizeaz. 6. In funcie de datele tehnice ale proiectului, beneficiarul finanrii poate ncheia mai multe contracte pentru un anumit tip de achiziii (servicii/bunuri/lucrari), valoarea totala a acestora trebuind sa se ncadreze in valoarea totala alocata in bugetul contractat pentru tipul respectiv de achiziie. 7. Daca in urma elaborarii proiectului tehnic si a detaliilor de executie precum si in urma selectrii ofertelor apar modificri de natura tehnica sau in bugetul estimativ din contractul de finanare (fara a creste valoarea totala eligibila a proiectului), aceste modificri vor face obiectul unui act adiional la contractul de finanare (art.9 din Anexa I). Orice solicitare de modificare a contractului de finantare incheiat cu Agentia SAPARD va fi insotita de formularul tip Nota explicativa de modificare a contractului (formular C1.9, aflat pe site-ul Agentiei) insotita de o nota de fundamentare tehnica detaliata, care se vor depune impreuna la BRIPS, in original sau pe fax, cu numar de inregistrare. Agentia SAPARD urmeaza sa analizeze propunerea de modificare, in conformitate cu conditiile initiale de eligibilitate si viabilitate exprimate in studiul de fezabilitate si planul de afaceri si sa avizeze favorabil sau nefavorabil propunerea. Numai in baza avizului favorabil se va putea semna un act aditional la contract. In baza aceluiasi aviz favorabil vor putea fi facute si realocari intre capitolele, sub-capitolele sau liniile din bugetul estimativ al proiectului. Valorile din contractele de achiziii vor trebui sa corespunda valorilor din devizul general refcut si din noul buget aprobat prin actul aditional. Efectele de orice natura produse de asemenea modificri, anterioare ncheierii cu Agenia SAPARD a unui act adiional, cad in sarcina exclusiva a beneficiarului.

396

8. Orice alte modificri ulterioare survenite in datele din Dosarele de achiziii, in Graficul de implementare fizica si financiara a proiectului sau in Declaraia de ealonare a plailor vor face obiectul unei note explicative de modificare a contractului in care beneficiarul trebuie sa ofere o justificare documentata si bine argumentata a modificrilor survenite. Notele explicative vor fi analizate si aprobate sau respinse, in funcie de justificarea oferita, de Agenia SAPARD.

Cap. III. DEPUNEREA DE CATRE BENEFICIAR A DOSARULUI DE ACHIZITII

9. Dosarul de achiziii, care respecta condiiile menionate in Cap.II, va avea un opis si fiecare fila numerotata. Dosarul de achiziii va fi depus in trei exemplare, fiecare exemplar avnd menionat pe coperta: Numele beneficiarului Titlul proiectului Tipul de achiziie Meniunea Original, Copie 1 si respectiv Copie 2 Exemplarul care va conine si documente originale va purta mentiunea Original. 10. Cele trei exemplare ale dosarului de achiziii se certifica pentru conformitate de ctre beneficiar prin stampilare si semntura (pentru persoanele fizice este suficienta semntura), aplicate pe fiecare fila in coltul din dreapta sus. Fiecare dosar de achizitie va fi legat de beneficiar. Toate copiile documentelor vor fi clare, lizibile si vor avea meniunea Conform cu originalul. In cazul in care pe un document, in/sau alturat coninutului se opereaz modificri ale coninutului iniial, in dreptul fiecrei modificri se va meniona: "Modificat de .., la data de .. ", dup care cel care a operat modificarea va meniona numele in clar si va semna. 11. Dosarul de achiziii ntocmit in conformitate cu cele de mai sus, se depune la BRIPS de ctre reprezentantul legal al beneficiarului insotite de declaraia de ealonare a plailor. In cazul in care
beneficiarul nu a ncheiat toate contractele de achiziii, acestuia i se va acorda permisiunea sa ncheie aceste contracte si sa le prezinte la BRIPS intr-o perioada de 15 zile calendaristice de la data depunerii dosarului de achizitii.

Cap. IV. VERIFICAREA DE CATRE BRIPS A DOSARULUI ACHIZITII

DE

12. Dosarul de achiziii se nregistreaz la BRIPS, dup care se face verificarea celor trei exemplare.
Daca beneficiarul nu a prezentat la depunere toate contractele de achiziie ncheiate, avizarea procedurii de achizitii se va face dup prezentarea tuturor documentelor sau dup expirarea termenului de 15 zile calendaristice. Daca dup 15 zile calendaristice, beneficiarul nu prezint toate contractele de achiziie, nu va fi avizata procedura de achiziii si dosarul va fi respins, urmnd ca acesta sa fie depus si reverificat ulterior, cu rezerva primului dosar de achiziii pentru care se vor aplica prevederile contractuale.

13. Efectuarea platilor in cadrul contractelor din dosarul de achiziii se poate face numai dupa aprobarea Fisei de verificare a dosarului de achiziii de catre Ageniei SAPARD.

397

Cap. V. ELIGIBILITATEA CONTRACTORILOR SI CONTRACTELOR

14. Prevederile care guverneaz pe cei care pot participa cu oferte pentru adjudecarea de contracte sunt denumite criterii de eligibilitate. Este obligatorie respectarea regulii asupra nationalitatii persoanelor fizice si juridice si a originii achiziiilor. 15. Regula privind naionalitatea si originea a. Contractele de achizitii sunt deschise in termeni egali pentru toate persoanele fizice si juridice din Statele Membre UE si tarile candidate la care se face referire in Anexa Acordului Multianual de Finantare incheiat intre Comisia Comunitatii Europene si Romania, Sectiunea A, Articolul 14, Paragraful 2.7. Regula nationalitatii se aplica tuturor furnizorilor de servicii, bunuri sau lucrari care iau parte cu oferte. Pentru dovedirea conformitatii cu regula nationalitatii se cere ofertantilor sa declare tara lor de origine prin prezentarea de documente legale care intra sub incidenta legilor tarii respective. Daca beneficiarul Programului SAPARD suspecteaza ca un candidat/ofertant are numai un birou inregistrat intr-o tara sau stat eligibil si ca nationalitatea candidatului/ofertantului este neeligibila, atunci candidatul/ofertantul respectiv trebuie sa demonstreze ca are legaturi efective si continue cu economia tarii respective. Astfel se evita acordarea de contracte unor firme a caror nationalitate este neeligibila dar care au in tara eligibila numai o casuta postala.
b. Toate bunurile cumparate in cadrul contractelor trebuie sa fie originare din Statele Membre UE sau din tarile candidate la care se face referire in Anexa Acordului Multianual de Finantare incheiat intre Comisia Comunitatii Europene si Romania, Sectiunea A, Articolul 14, Paragraful 2.7. Aceeasi regula se aplica pentru echipamentele si achizitiile realizate de contractanti pentru contractele de servicii si lucrari daca acestea sunt destinate sa ramana in proprietatea beneficiarului Programului SAPARD dupa finalizarea contractului.

In oferta sa ofertantul trebuie sa mentioneze originea achizitiilor. Furnizorii trebuie sa prezinte autoritatii contractante certificatul de origine, cand aduc bunurile in tara beneficiara, cand receptioneaza provizoriu bunul sau cand depun cererea de plata la BRIPS.
Certificatele de origine trebuie eliberate de autoritatile competente ale furnizorilor din tara respectiva si sa fie conforme cu acordurile internationale la care tara respectiva este semnatara.

Autoritatea contractant trebuie sa verifice certificatul de origine. Unde exista serioase dubii este de datoria departamentelor Agentiei SAPARD sau a Comisiei Europene de a decide asupra acestui aspect. 16. Motive de excludere a participarii la contractele de achizitii. Persoanele fizice si juridice care nu sunt indreptatite sa participe la competitia de ofertare sau sa nu li se acorde contracte sunt cele care: a) sunt insolvabile sau in stare de faliment sau lichidare, au afacerile administrate de un judecator sindic, sunt in incetare de plati, au suspendate activitatile de afaceri sau sunt in situatii similare prevazute in legislatia nationala; b) fac obiectul unei actiuni in justitie pentru declararea starii de faliment, lichidare, administrare de un judecator sindic, pentru un acord cu creditorii sau orice alta situatie similara prevazuta de legislatia nationala; c) au fost declarate vinovate de o infractiune privind conduita profesionala printr-o actiune judecatoreasca care are putere de res judicata (actiune judecatoreasca definitiva si irevocabila); d) sunt vinovate de o grava greseala profesionala dovedita prin orice mijloace pe care autoritatea contractanta le poate dovedi; e) nu si-au indeplinit obligatiile privind plata taxelor si impozitelor conform prevederilor legale ale tarii unde isi are sediu;

398

f)

nu si-au indeplinit obligatiile privind plata contributiei la bugetul asigurarilor sociale in concordanta cu prevederile legale ale tarii in care isi au sediu; g) sunt vinovate de prezentarea denaturata a informatiilor solicitate de autoritatile contractante, ca o conditie de participare la invitatia de ofertare sau contract; h) au declarat ca au incalcat un contract (in sensul ca au produs insuccesul acestuia) urmare a obligatiilor pe care le-au avut intr-un alt contract cu aceeasi autoritate contractanta sau alt contract finantat din fonduri comunitare.

17. Contractul de achizitii incheiat de beneficiar cu furnizorul de servicii, bunurii si lucrari, va include in toata completitudinea sa prevederile Capitolului V. Cap. VI. ADJUDECAREA CONTRACTELOR DE ACHIZITII 18. Ofertele vor fi solicitate candidatilor alesi de beneficiarul Programului SAPARD. Cererile de oferte (termenii de referinta pentru achizitii de servicii, specificatiile tehnice pentru achizitii de bunuri sau caietele de sarcini pe specialitati din Proiectul Tehnic de executie a lucrarilor) vor contine toate datele tehnico-financiare de identificare a achizitiei, date care trebuie sa fie in concordanta cu datele tehnicofinanciare din proiectul selectat de Agentia SAPARD sau din actul aditional la contractul de finantare. Timpul permis ofertantilor pentru a-si prezenta ofertele, care va fi specificat in cererea de oferta, trebuie sa fie suficient pentru a permite intocmirea de oferte fundamentate tehnic si financiar, si pentru incheierea contractului cu ofertantul castigator. 19. Ofertantii sunt legati prin ofertele lor pe perioada specificata in solicitarea pentru cererea de oferta. Aceasta perioada trebuie sa fie suficienta pentru a permite beneficiarului sa examineze ofertele, sa aprobe propunerea de adjudecare, sa anunte ofertantul castigator si sa semneze contractul. 20. La primirea ofertelor, beneficiarul trebuie sa le inregistreze. O oferta primita prin mijloace electronice poate fi inregistrata si analizata, dar va fi considerata conforma numai daca este anexata, in dosarul de achizitii, in varianta originala (tiparita, semnata si stampilata; pentru ofertele externe nu va fi obligatorie stampila). Ofertele primite vor fi considerate conforme daca sunt compatibile din punct de vedere al valorii, performantelor tehnice si al obiectului acestora. Ofertele trebuie defalcate pe componentele si preturile acestora. Ofertele trebuie sa fie verificabile din punct de vedere al emitentului si al continutului.
Documentele redactate intr-o alta limba decat romana trebuie sa fie insotite de o traducere in limba romana. Traducerea va fi autorizata sau va fi realizata de beneficiar cu mentiunea din partea acestuia Imi asum raspunderea privind corectitudinea traducerii dup care se va meniona numele in clar al responsabilului legal care va semna si aplica tampila beneficiarului. 21. Beneficiarul va alege acea oferta care permite cel mai bine realizarea obiectivelor proiectului propuse prin studiul de fezabilitate si planul de afaceri. Dupa alegerea ofertantului castigator, beneficiarul Programului SAPARD intocmeste procesul verbal de adjudecare a contractului prin care va argumenta alegerea facuta pe baza unor criterii de performanta tehnica, calitate, servicii, garantii, pret, etc.

22. Contractul trebuie sa menioneze datele de identificare a celor doua parti semnatare, obiectul, valoarea si durata contractului. Vor fi prevazute in mod expres conditii referitoare la livrare, montaj, punere in functiune, receptie, standarde de calitate, service, garantii, etc., conform prevederilor legale. Contractul trebuie sa fie semnat de ambele parti, stampilat si datat. Contractul trebuie sa fie valabil pe o perioada suficient de mare, astfel incat sa se permita implementarea proiectului in conformitate cu datele din cererea de finantare, cu documentele anexate acesteia si cu graficul de implementare tehnico-financiara a proiectului. Daca ofertantul castigator nu semneaza contractul in termenii stabiliti, beneficiarul poate relua procesul de achizitie, fie cu ofertantul imediat urmator, fie sa solicite din nou trei oferte, cu conditia respectarii contractului de finantare.
399

23. Urmatoarele cheltuieli sunt neeligibile in cadrul Programului SAPARD: Cheltuielile mentionate in articolul 4 eligibilitea cheltuielilor, paragraful 2 din sectiunea B Management, monitorizare si evaluarea programului, din anexa Acordului Multianual de Finantare, respectiv: a) cumpararea, inchirierea sau luarea in leasing a terenurilor si cladirilor existente, indiferent daca leasingul are ca rezultat trecerea in proprietate a celui care ia in leasing; b) impozite, taxe vamale si taxe de import care: - sunt recuperabile, rambursabile sau compensate prin orice mijloace; - nu fac parte din sistemul fiscal general din Romania; - poarta disproportionalitati in orice parte a Programului; c) costuri operationale, inclusiv costurile de intretinere si inchiriere; d) leasingul de utilaje, instalatii si echipamente tehnologice specifice proiectului vor fi eligibile in cazul in care vor ramane in proprietatea beneficiarului proiectului dupa incheierea contractului de leasing; e) costurile oricaror servicii, bunuri si lucrari care valoreaza mai mult de echivalentul in lei a 10.000 euro, pentru care beneficiarul nu a obtinut oferte de la cel putin trei furnizori, originalele acestora fiind incluse in declaratia de cheltuieli; f) comisioane bancare, costurile garantiilor si cheltuieli similare; g) costuri de schimb valutar, taxe si pierderi ocazionate de schimburile valutare asociate contului euro SAPARD; h) cheltuieli efectuate de catre administraia publica, incluzand Agentia SAPARD si in special, cheltuieli de regie, chirii si salarii ale personalului angajat in activitati de management, implementare, monitorizare si control; i) acea parte de costuri, precum onorariile platite arhitectilor, inginerilor sau consultantilor, taxe legale, studii de fezabilitate, achizitii de patente si licente, costuri ce privesc pregatirea si/sau implementarea unui proiect, direct legate de masura, care depasesc 12% din totalul costului eligibil al proiectului; j) cheltuieli legate de produse sau servicii care nu respecta regulile de achizitie si de origine; k) cheltuiala privind proiectele care au generat taxe de utilizator sau participant inainte de incheierea proiectului fara ca sumele respective sa fi fost deduse din costurile eligibile; l) cheltuieli promotionale, altele decat de interes comun. Daca in contractele de achizitii se face referire la una sau mai multe cheltuieli mentionate mai sus, beneficiarul finantarii prin Programul SAPARD trebuie sa suporte din surse proprii aceste cheltuieli, ele neputand fi solicitate la plata. CAP. VII. MODIFICAREA CONTRACTELOR DE ACHIZITII 24. Contractele de achizitii pot fi modificate pe durata derularii lor daca anumite circumstante de implementare modifica conditiile initiale din momentul semnarii contractului. Modificarile contractului de achizitie se realizeaza in baza unei Note explicative de modificare a contractului semnata de beneficiar, care urmeaza sa fie depusa la BRIPS pentru evaluare. Avizarea va fi favorabila daca actul aditional nu influenteaza procedura de achizitii publice. Daca BRIPS nu avizeaza actul aditional beneficairul are obligatia sa remedieze neconcordantele semnalate si sa redepuna dosarul de achizitii respectiv in vederea unei noi verificari. In urma obtinerii avizului favorabil se va incheia un act aditional la contractul initial, semnat de ambele parti. Schimbarile de adresa si de cont bancar vor fi notificate in scris de contractant catre beneficiar. Nota explicativa de modificare a contractului de achizitii trebuie facuta astfel incat sa permita semnarea actului aditional inainte de data finalizarii contractului initial.

400

Actul aditional trebuie sa fie datat. Acesta nu trebuie sa cuprinda servicii anterioare sau sa intre in vigoare inaintea datei la care a fost semnat de parti. Partile sunt legate de actul aditional din momentul semnarii. Trebuie respectate urmatoarele principii: Modificari la contract se pot face doar in perioada de executie a contractului si nu au efect retroactiv; Scopul actului aditional trebuie sa fie strans legat de natura proiectului din contractul initial; Prin actul aditional nu se pot face modificari care afecteaza fundamental termenii de referinta sau dupa caz a specificatiilor tehnice din oferta; Actul aditional nu trebuie sa modifice conditiile de concurenta stabilite in perioada adjudecarii contractului; Preturile unitare trebuie sa fie identice cu cele din contractul initial, daca in contractul initial nu se stipuleaza posibilitatea revizuirii acestora; Orice modificare care prelungeste durata de executie a contractului trebuie facuta astfel incat implementarea si platile finale sa fie realizate inaintea expirarii contractului de finantare in cauza;
Prin actul aditional nu se mareste bugetul initial total.

Anexa IV
INSTRUCIUNI DE PLATA A CONTRACTELOR DE FINANARE PROGRAM SAPARD Cap.I. PREVEDERI GENERALE 1. Pentru acordarea ajutorului financiar nerambursabil, beneficiarii contractelor de finanare cu Agenia SAPARD trebuie sa completeze si sa depun la BRIPS cereri de plata (in funcie de numrul de transe ales), stampilate si semnate de reprezentantul legal al beneficiarului.. 2. La data depunerii cererii de plata, beneficiarul trebuie sa se afle in situaia juridica menionata in cererea de finanare si in notele de completare a acesteia, efectuate pe parcursul procedurii de evaluare, situaie rmasa definitiva si obligatorie pentru beneficiar cu ocazia semnrii contractului de finanare. Schimbarea acestei situaii poate fi admisa numai daca in prealabil beneficiarul a notificat in scris ctre BRIPS schimbarea survenita, iar BRIPS a admis si anexat aceasta notificare la cererea de plata supusa verificrii. 3.
Beneficiarul finantarii poate solicita rambursarea cheltuielile eligibile (cheltuieli care nu se afla pe lista cheltuielilor neeligibile) efectuate in procentul stabilit pentru masura si submasura in care se incadreaza proiectul. Valoarea cheltuielilor eligibile efectuate pentru prima cerere de plata trebuie sa fie mai mare sau egala cu 30% din valoarea totala eligibila a proiectului. Suma tuturor transelor trebuie sa fie cel mult egala cu valoarea ajutorului financiar nerambursabil din contractul de finanare cu Agenia SAPARD Cheltuielile efectuate conform contractului de finanare a proiectului pentru achiziia de lucrri, bunuri sau servicii se evideniaz de ctre beneficiar in contabilitate separata si distincta a proiectului, in conformitate cu prevederile art.1 si art.11(2) din Legea contabilitii nr.82/1991 si ale Regulamentului de aplicare a acesteia, pct.1 si pct.6.

4.

5. Nici o plata sau ncasare de suma aferenta realizrii proiectului nu se va face in numerar sau in alt mod dect cel specificat in contractul de achiziii. Aceste operaiuni se vor efectua prin: -ordin de plata-hrtie (OPH) sau CEC,in conformitate cu Regulamentele Bncii Naionale a Romniei nr.8/19.02.1994 privind ordinul de plata(anexe:Norme cadru 15/1994 si Norme tehnice nr.16/1994)si nr.10/14.11.1994 privind platile interbancare fara numerar;

401

-pe suport hrtie(anexe: Norme cadru 7/1994 si Norme tehnice nr.9/1994-privind cecul). 6. Schimbarea datelor de definire a identitii furnizorilor pe timpul implementrii proiectului se notifica de ctre Beneficiar la BRIPS in aceleai condiii cu cele de la punctul 2.
7.

Cererea de plat, mpreuna cu toate documentele justificative ale cheltuielilor formeaz dosarul cererii de plata.Obiectul cererii de plata se constituie in solicitarea ajutorului nerambursabil acordat pentru transa respectiva,fiind cheltuieli achitate efectiv si nregistrate in contabilitatea beneficiarului.Ajutorul nerambursabil reprezinta partea (conform procentului acordat pe masura/submasura) din cheltuielile eligibile care au fost prevzute in contractul de finanare si cererea de finanare anexata acestuia.

Cap. II. CONFORMITATEA DOSARULUI CERERII DE PLATA 8. Dosarul cererii de plata se ntocmete la fiecare solicitare de plata de beneficiar, conform programrii din Declaraia de ealonare a plailor sau a unei reealonri ulterioare. Declaraia de ealonare a plailor trebuie completata cu toate datele solicitate (valorile se completeaz in lei). Daca pe parcursul implementrii proiectului datele din Declaraia de ealonare a plailor se modifica este necesara redepunerea acesteia, cu cel puin 30 de zile nainte de depunerea urmatoarei cereri de plata. Beneficiarul poate alege numai un singur modul de transe de plata (din cele cinci disponibile) pentru rambursarea cheltuielilor eligibile efectuate in cadrul proiectului. 9. Beneficiarul va semna si tampila (pentru persoanele fizice este suficienta semntura) fiecare copie a unui document original pe care va meniona Conform cu originalul. Fiecare pagina din dosarul cererii de plata, va fi numerotata, stampilata si semnata de reprezentantul legal al proiectului. Pagina corespunzatoare fiecarui document va fi inscrisa in Opisul de documente. 10. Documentele care se introduc in dosarul cererii de plata trebuie sa ndeplineasc cerinele de completitudine si de conformitate prin specificarea tuturor datelor privind identitatea si reedina emitentului si destinatarului, numrul si data de nregistrare a documentului la emitent si destinatar. Documentele trebuie semnate si stampilate (pentru persoanele fizice este suficienta semntura). Toate formularele specifice Programului SAPARD trebuie sa fie completate conform modelelor disponibile la BRIPS. Beneficiarul(reprezentantul legal) poate solicita informatii privind modul de completare al acestora la Biroul Preautorizare Plati din cadrul BRIPS. 11. Toate documentele din dosarul cererii de plata care au regim de document tipizat vor fi in conformitate cu prevederile legale. Formularele solicitate de Agenia SAPARD vor fi disponibile la BRIPS-uri sau pe site-ul Agentiei, si se vor redacta clar si explicit. In cazul in care pe un document tipizat se opereaz modificri ale coninutului iniial, in dreptul fiecrei modificri se va meniona: Modificat de ..(nume ,prenume ,funcie)la data de dup care cel care a operat modificarea va meniona numele in clar si va semna. Nendeplinirea celor de mai sus anuleaz conformitatea documentului in cauza. Documentele redactate intr-o alta limba decat romana trebuie sa fie insotite de o traducere in limba romana. Traducerea va fi autorizata sau va fi realizata de beneficiar cu mentiunea din partea acestuia Imi asum raspunderea privind corectitudinea traducerii dup care se va meniona numele in clar al responsabilului legal care va semna si aplica tampila beneficiarului. 12. Dosarul cererii de plata trebuie sa cuprind formularele emise de Agenia SAPARD si copii ale documentelor originale menionate in cererea de plata, avnd in vedere ca fotocopierea sa fie de buna calitate.

402

13.

Agenia SAPARD sau Serviciile Tehnice Delegate in cadrul Programului SAPARD pot solicita si alte documente justificative in conformitate cu legislaia romana in vigoare.

Cap. III DEPUNEREA DE CATRE BENEFICIAR A DOSARULUI CERERII DE PLATA 14.

15. 16. Dosarul cererii de plata se intocmeste pentru fiecare transa de plata solicitata. Dosarul cererii de plata se depune personal de ctre reprezentantul legal al beneficiarului la BRIPS. Beneficiarul trebuie sa depuna fiecare cerere de plata in conformitate cu Declaratia de esalonare a platilor respectand termenul de depunere(data) si suma aferenta transei respective (valoarea din formular). La depunere beneficiarul trebuie sa fie in posesia documentelor originale a cror copie a fost introdusa in dosarul cererii de plata. Ultima cerere de plata trebuie depusa inainte de data limita (trei luni inainte de perioada de expirare 31 decembrie a celui de-al doilea an de finantare care urmeaza anului de alocare financiara)

Cap.IV VERIFICAREA DE CATRE BRIPS A DOSARELOR-CERERE DE PLATA

17. Conformitatea Dosarului cererii de plata se va efectua la sediul BRIPS, de catre un expert din cadrul Biroului Preautorizare Plai prin Fisa de de verificare a conformitatii dosarului cererii de plata.La cererea beneficiarului, verificarea conformitatii se poate efectua in prezenta acestuia. Acest formular trebuie semnat de catre expertul care a efectuat verificarea si de beneficiar, care are obligatia sa semneze de luare la cunostinta de rezultatul verificarii. Un exemplar al acestui formular va fi inmanat beneficiarului. Dupa confruntarea documentelor originale cu copiile ataate la dosar, acestea se vor restitui beneficiarului. La solicitarea Ageniei SAPARD sau a Serviciilor Tehnice delegate aceste documente trebuie sa fie puse la dispoziie ori de cate ori sunt solicitate.

18. In situaia in care a dosarul cererii de plata este complet acesta va fi inregistrat la BRIPS. Daca dosarul cererii de plata nu este complet se acorda beneficiarului un termen de 10 zile calendaristice , incepand cu urmtoarea zi de la prezentarea dosarului, pentru a reveni cu dosarul complet. Conformitatea dosarului completat se va certifica prin completarea unei alte Fise de verificare a conformitatii dosarului cererii de plata. 19.
Verificarea coninutului dosarului cererii de plata se va face de Biroul Preautorizare Plai BRIPS. Daca in timpul verificrii coninutului documentelor din dosarul cererii de plata se constata erori sau neconcordante, BRIPS va notifica beneficiarul asupra acestor constatri, acordndu-i un termen de 15 zile calendaristice, urmtoare zilei de confirmare de ctre beneficiar a primirii notificrii, pentru a soluiona erorile sau neconcordantele. In cazul in care, in acest interval de timp, beneficiarul nu soluioneaz neconcordantele conform notificrii,sau nu prezinta justificari argumentate pentru situatia constatata prin prezentarea si depunerea la BRIPS a documentelor solicitate, se poate propune declanarea procedurii de reziliere a contractului de finanare.

Cap.V VERIFICAREA DE CATRE SERVICIILE TEHNICE DELEGATE (STD) A DOSARELOR CERERI DE PLATA CONFORME
20. Verificrile STD a dosarului cererii de plata se efectueaz in prezenta reprezentantului legal sau tehnic al beneficiarului, care pe toata durata efecturii acestor verificri are urmtoarele obligaii: sa fie prezent la data, ora si locul de ntlnire stabilite anterior cu expertul (experii) verificatori STD si sa-i insoteasca pe acestia pe toata durata verificrilor; sa asigure accesul nengrdit al expertului (experilor) verificatori STD la ntregul obiectiv al investiiei, inclusiv la zonele adiacente acesteia, precum si la ntreaga baza de date administrative, tehnice si financiar-contabile legate de realizarea proiectului; sa asigure toate informaiile necesare formulrii unor concluzii clare si fara echivoc in legtura cu fiecare obiect al verificrii; sa ia cunotina asupra rezultatelor verificrilor efectuate de expertul (experii) STD si sa confirme acest fapt prin semnarea, la terminarea verificrilor, a documentelor de verificare, aa cum sunt prevzute de procedura de preautorizare plai.
403

sa prezinte si sa permita fotocopierea tuturor documentelor financiar contabile, relevante pentru implementarea proiectului, solicitate de expertii verificatori STD sau ai Agentiei SAPARD, si in special a urmatoarele conturi contabile: a. contul sintetic 131-Subventii pentru investitii, individualizat in Bilantul contabil, in Pasiv, la Capitaluri proprii, care va contine date privind toate finantarile nerambursabile obtinute din fonduri publice de beneficiarii persoane juridice. b. registrul jurnal care va contine date privind toate finantarile nerambursabile obtinute din fonduri publice de beneficiarii persoane fizice.

Beneficiarii persoane juridice vor deschide doua conturi analitice la contul 131: 131.1-individualizeaza finantarile nerambursabile din fonduri publice obtinute de beneficiar pentru proiectul verificat (altele decat cele obtinute prin Programul SAPARD) 131.2-individualizeaza finantarile nerambursabile din fonduri publice obtinute de beneficiar pentru proiectul verificat, prin Programul SAPARD.

21. Verificrile efectuate de STD si de Agentia SAPARD au drept scop sa evidenieze, la momentul efecturii verificrii, daca beneficiarul: si-a meninut statutul de beneficiar eligibil conform Programului SAPARD a respectat ntocmai angajamentele si obligaiile administrative, tehnice si economice stipulate in cererea de finanare, contractul de finanare, contractele de achiziii si in declaraiile si rapoartele prezentate cu privire la realizarea proiectului; a solicitat corect si in condiii de eligibilitate finantarea nerambursabila acordata prin Programul SAPARD, prin raportarea reala a realizrilor fizice cu cele financiare cuprinse in dosarul cererii de plata.

22. Daca in etapa de verificare documentara STD se identifica o situaie de incompletitudine sau neconformitate a dosarului cererii de plata, faptul se notifica imediat la BRIPS care la rndul sau va notifica beneficiarul in vederea soluionrii situaiei de incompletitudine sau neconformitate. De la data notificrii STD a unei asemenea situaii si pana la soluionarea sa de ctre BRIPS (prin si cu concursul beneficiarului) verificarea dosarului cererii de plata se suspenda. 23. Rezultatele verificrilor efectuate de expertul (experii) STD se consemneaz in documentele de verificare care se aduc la cunotina beneficiarului si trebuie confirmate de acesta prin semntura. In situaiile de refuz al beneficiarului de a semna rezultatele verificrilor, acestea nu-si pierd valabilitatea, dosarul cererii de plata urmnd a fi declarat eligibil la nivelul cheltuielilor eligibile admise sau neeligibil. Cap.VI VERIFICAREA FINALA DE CATRE AGENTIA SAPARD A DOSARELOR CERERERILOR DE PLATA CONFORME SI AUTORIZAREA PLATILOR 24. Verificarea finala si autorizarea efecturii plailor se face de Agenia SAPARD. In cazul in care se descoper documente lipsa, neregulariti sau erori in verificarea dosarului cererii de plata se vor efectua reverificri. 25. Orice ntrzieri datorate beneficiarului privind respectarea termenelor limita se vor adaug la termenul maxim de efectuare a plailor.
404

26. In cazul in care se constata ca beneficiarul nu are datorii catre Agentia SAPARD si in urma rezultatelor verificarilor efectuate , certificatele de plata se vor completa cu ntreaga suma autorizata. Transferul de fonduri ctre beneficiar se va face in contul menionat in contractul de finanare si in cererea de plata. Beneficiarul va fi notificat de Agenia SAPARD referitor la suma finala autorizata. 27. Daca se constata producerea unei neregulariti (orice nclcare a prevederilor contractului de finanare a Acordului Multianual de Finanare pentru Programul SAPARD si a procedurilor de autorizarea a plailor) beneficiarul va fi notificat, acesta avnd obligaia sa returneze suma solicitata in termen de 15 zile calendaristice de la data primirii notificarii. Daca se constata transferarea unei sume in exces beneficiarul va fi notificat, acesta avand obligatia sa returneze suma transferata in exces in termen de 5 zile calendaristice de la data primirii notificarii. 28. In cazul in care se constata ca beneficiarul are datorii ctre Agenia SAPARD, certificatele de plata se vor completa cu suma autorizata din care se va deduce valoarea datoriei. Valorea totala a datoriei se compune din valoarea debitului la care se adauga penalitati de intarziere incepand cu a 16 zi calendaristica pentru o neregularitate, respectiv a 6-a zi calendaristica pentru o plata in exces de la data primirii de catre beneficiar a Scrisorii de notificare a beneficiarului cu privire la debit (0,15% pe zi de intarziere). 29. Daca se constata pe parcursul implementrii proiectului modificri eseniale ale datelor tehnice si financiare ale proiectului, modificri procedurale sau ale condiiilor contractuale, Agenia SAPARD poate solicita unilateral modificarea contractului de finanare prin act adiional . 30. Daca se constata producerea de aciuni care contravin condiiilor contractuale stabilite intre beneficiar si Agenia SAPARD,neeligibilitatea cererii de plata sau pana la recuperarea sumei datorate Agentiei se vor suspenda toate plile pana la rezultatul aplicrii procedurilor interne de rezolvare a neregularitii.

31. Daca se constata dovezi de frauda deliberata, neeligibilitate se vor suspenda toate platile pana la rezultatul
aplicarii procedurilor juridice necesare.

BIBLIOGRAFIE Gheorghe Caraiani, Toma Georgescu, Managementul afacerilor, Editura Lumina Lex, Bucureti,2003. Dennis lock, Managementul de proiect, Editura Codecs, Bucureti,2000. Rustamm Lalkaka, Jack Bishop, Rolul incubatoarelor de afaceri n dezvoltarea economic, Editura All Beck, Bucureti,2000. Radu S. Motica, Dreptul comercial romn i dreptul bancar, Editura Lumina Lex, Bucureti, 1999. Robert T. Kiyosaki, Ghidul investitorului, Editura Amaleta, Bucureti,2002. Codul civil.Codul comercial.Legea nr.31/1990. Legea nr. 469/2002.Legea nr.193/2000.Ordonana Guvernului nr.27/2003. O.G.R. nr.75/2001.Legea nr.58/1998. Legea nr.78/2000.legea nr.161/2003.O.G.nr.99/2000.Legea nr.449/2003.O.G. nr. 20/2002.O.G. nr.87/2000.O.G.nr. 9/2000.O.G.
405

nr.130/2000.Legea nr.300/2004.Legea nr.365/2002.Legea nr.296/2004. Legea nr.297/2004.Legea nr.287/2004. Dorin Clocotici,Dreptul comercial al afacerilor, vol.1, Ed. Fundaia Romnia de mine, Bucureti,1998. Stanciu D.Crpenaru, Drept comercial romn, Editura All, Bucureti, 1998. Y.Guyon, Droit des affaires, Tome 1, 8 edition, Economico, paris, 1994. Smaranda Angheni i colectiv, Drept comercial, Editura Oscar print, Bucureti, 2000. V.Dabu, Despre dreptul i arta aprrii, Editura R.A. Monitorul Oficial, Bucureti, 1994. V. Dabu, Drept Constituional i Instituii Politice, Editura S.N.S.P.A.Bucureti, 2001. Augustin Fuerea, Drept comunitar al afacerilor, Editura Lumina Lex, Bucureti,1996. Dan Popescu, Conducerea afacerilor,Editura Scripta, Bucureti,1995. Principiile aplicabile contractelor comerciale internaionale, n UNIDROIT,Institutul internaional pentru unuficarea dreptului privat, Roma,1994. V. Dabu, Implicaiile penale ale folosirii ilegale ale cambiei i biletului la ordinn Revista de Drept penal, nr. 3/1996. Costic Voicu, Sandu Florin, Dreptul penal al afacerilor, Editura Rosetti, Bucureti,2002. V.Dabu, Boboc Enoiu Tudorel, Despre protecia secretului profesional i a creditului bancar, Revista de Drept comercial nr. 6/2000.

MEDIUL LEGISLATIV AL PROIECTELOR INTERNAIONALE

S.N.S.P.A.

TESTE DE AUTOEVALUARE

1. Indicai care din urmtoaele fraze i propoziii sunt adevrate: a) afacerea este identic cu proiectul; b) proiectul afacerii o precede i nu este identic cu aceasta; c) proiectul afaceri este un element esenial n cultura de afaceri; d) proiectul afacerii precede i nsoete afacerea. 2. Indicai care dintre urmtoarele fraze i propoziii sunt false: a) intuiia i experiena sunt suficiente n afaceri;

406

b) intuiia i experiena nu mai sunt suficiente n afaceri datorit schimrilor, transformrilor, tot mai rapide, n mediul de afaceri i n mod deosebit n legislaie; c) incubatorul de afaceri este un sistem organizaional n care activitile sunt coordonate n scopul de a genera, proteja firmele noi, profitabile i de a le nlesni dezvoltarea. 3. Proiectul performant este: a) acel proiect ancorat n realitatea mediului de afaceri, n scopul asigurrii obiectivului propus cu riscuri minime i eficiena maxim; b) un incubator de afaceri; c) orice proiect care a asigurat obiectivul propus. 4. Artai care dintre urmtoarele fraze sunt neadevrate: a) afacerea este iniiativa unui ntreprinztor, concretizat ntr-o relaie contractual i avnd o finalitate economico-financiar precizat, corespunztoare unui anumit scop; b) afacerea este o activitate uman de regul independent, desfurat dup anumite reguli norme i principii prin care se urmrete satisfacerea trebuinelor umane n condiii de eficien maxim pentru sibiecii acesteia; c) speculaia nseamn cumprarea i revnzarea de mrfuri, servicii ori titluri de credit n scopul obinerii unui ctig, ca diferen ntre preul de cumprare i cel de revnzare. 5. Prin evaziune fiscal tolerat se nelege: a) sustragerea de la plata impozitelor sancionat penal de legiuitor; b) numai facilitile fiscale; c) acea situaie n care legiuitorul nu a impus s se plteasc impozite i taxe pe venitul dintr-o activitate, afacere. 6. n condiiile actualului Cod fiscal, ce este mai eficient: a) s optezi pentru dividente de la societatea unde lucrezi i eti acionar; b) s optezi pentru salariu n locul dividentelor datorit impozitului mai mare; 7. Pentru o afacere sunt importante n principal: a)proiectul afacerii, motivaiile, mijloacele i modalitile de nfptuire; b) numai managementul economic, juridic, financiar al resurselor umane, financiare, materiale, al proiectelor i n mod deosebit eficiena i finalitatea acestora; c) numai mediul de afaceri corespunztor, economic, juridic, fiscal, bancar, etc. d) toate rspunsurile prevzute la literele a,b,c inclusiv ideea, intuiia i experiena. 8. Artai care dintre urmtoarele fraze sunt adevrate: a) clauzele abuzive n contracte sunt acele clauze prejudiciabile pentru una din pri, stabilite prin nclcarea legii; b) Cunoaterea i aplicarea dreptului afacerilor, asigur nlturarea riscurilor juridice, fiscale, etc. i evitarea unor afaceri dezavantajoase printr-o proiectare, derulare i finalizare profitabil; c) Riscul este un eveniment incert c se va produce, cu caracter pgubitor. 9. Artai care din urmtoarele fraze nu sunt adevrate: a) Incertitudinea producerii evenimentului riscant este data de lipsa de informaii speciale, calificate ct i de o capacitate redus de proectare a aciunilor i mijloacelor preventive. b) Riscul scufundrii vasului cu marf, al incendierii, al furtului l suport vnztorul ntotdeauna. c) Riscul scufundrii vasului cu marf, al incendierii, al furtului l suport cumprtorul ntotdeauna; d) Riscul scufundrii vasului cu marf, al incendierii, al furtului, l suport proprietarul bunului, n momentul producerii evenimentului. 10. Legislaia stufoas, iar n unele cazuri necorelat i generatoare de confuzii, discrepana dintre textul legii i modul de aplicare n practic, genereaz sau favorizeaz riscuri care presupun pentrul omul de afaceri: a) identificarea riscurilor; 407

b)cunoaterea legislaiei, a lacunelor acesteia, gradul de permisivitate, condiiile derogrilor de la interdicii; c) cunoaterea cilor i mijloacelor de urgentare a aplicrii legii, a judecii i executrii hotrrilor judectoreti, de responsabilizare a autoritilor atunci cnd este cazul; d) modificare i perfecionarea legislaiei. 11. Proiectul unei afaceri eficiente presupune: a)alegerea celor mai indicate instrumente juridice (garanii, contracte, aciuni, instrumente de plat, sanciuni, etc.), n raport cu specificul afacerii i oportunitatea folosirii acestora. b) a cunoate i folosi n afacere a tot ceea ce nu este interzis dar este util unei afacerei eficiente; c) ctigarea licitaiei pentru finanarea proectului; d) cumprarea unui proiect de la o firm furnizoare de proiecte. 12. Cunoaterea i respectarea regimului autorizrii prealabile n afaceri asigur: a) evitarea nulitii actelor i faptelor juridice ale afacerii; b) mbogirea fr just cauz; c) evitarea confiscrii bunurilor i valorilor obiect al afacerii; d) protecia legii pentru afacerea corect conceput. 13. Prin procedura aprobrii tacite se nelege: a) acea procedur prin care autorizaia este considerat acordat dac autoritatea administraiei publice nu rspunde solicitantului n termenul prevzut de lege pentru emiterea respectivei autorizaii; b) actul administrativ emis de autoritatea administraiei publice prin care se permite solicitantului desfurarea unei anumite activiti, prestarea unui serviciu sau exercitarea unei profesii. c) procedura de autorizare n domeniul activitii nucleare, a celor care privesc regimul armelor de foc, muniiilor i explozivilor, regimul drogurilor i precursorilor, precum i al autorizaiilor din domeniul siguranei naionale. 14. Pentru alegerea partenerului de afaceri este necesar s cunoatem i: a) riscul comercial al acestuia pe care l aflm din evidenele O.R.C., de la Centrala Resurselor Bancare, de la Biroul de Credite. b) dac are antecedente penale, de la Cazierul judiciar; c) riscul fiscal de la Cazierul fiscal. 15. n afaceri sunt cosiderate practici pgubitoare: a) folosirea facturilor proforma, a operaiunilor pe descoperit de cont, emiterea de CEC-uri fr acoperire i folosirea lor ca aa zise garanii; b) garantarea cu bunuri viitoare, cesionarea de datorie, cesionarea gestiunii n dauna creditorilor; c) camta, folosirea de semnturi prescurtate fr elemente suficiente de identificare; d) nchirierea propriilor imobile, mobile cu sume mari ctre firmele ce le administreaz. 16. Interesul studierii mediului legialativ al afacerilor comerciale rezid din aceea c att afaceristul ct i consumatorul: a) vor ti s aleag forma juridic a societii comerciale pe care s o nfiineze n raport de posibilitile sale materiale, financiare, manageriale, de ideea i proiectul afacerii, de scopurile sale, de probabilitatea riscurilor, de clientel, de mediul de afaceri, etc. b) vor ti ce este interzis n afacerile comerciale, pentru a nu intra n conflict cu legea; vor evita afacerile perdante, partenerii de afaceri pgubitori, obiectele afacerilor interzise sau obiecte interzise n afaceri. c) vor cunoate i reduce riscul n afaceri, protejndu-i afacerea i asigurndu-i profitul; d) vor alege i folosi instituiile juridice corespunztoare, optime activitilor i scopurilor sale. 17. n realizarea proiectului unei afacerei comerciale, sunt aplicabile n ordine: 408

a) Codul comercial, legislaia comercial, uzul comercial; b) legislaia comercial, codul comercial, uzana comercial, codul civil i unele norme de drept administrativ. c) legile comerciale, codul comercial, codul civil, uzanele comerciale i obiceiul locului. 18. Artai care dintre urmtoarele fraze sunt adevrate: a) Uzanele cinstite presupun, buna credin respectarea legii, a intereselor consumatorilor i a cerinelor concurenei loiale; b) Uzanele cinstite sunt numai acelea definite de lege; c) este considerat a fi contrar uzanelor comerciale cinstite, utilizarea n mod neloial a secretelor comerciale ale unui comerciant prin practici de genul neexecutrii unilaterale a contractului sau utilizrii unor proceduri neloiale, abuzului de ncredere, incitri la delict i achizionrii de secrete comerciale de ctre terii care cunoteau c respectiva achiziie implic astfel de practici, de natur s afecteze poziia comercianilor concureni pe pia. 19. Artai care dintre urmtoarele fraze sunt adevrate: a) uzanele comerciale sunt admise atunci cnt legiuitorul a prevzut aceasta n mod expres; b) n afacerile cu elemente de estraneitate, uzanele comerciale se aplic dac legea aplicabil afacerii prevede aa ceva; c) uzanele comerciale nu se aplic atunci cnd prile n mod expres n contract au exclus aplicarea lor; d) aplicarea uzanelor s fie rezonabil; e) uzanele comerciale nu pot deroga de la normele juridice supletive, ci numai de la cele imperative sau prohibitive. 20. Artai care dintre urmtoarele fraze sunt adevrate: a) dispoziiile ndoielnice din contracte se interpreteaz dup obiceiul locului unde s-a ncheiat contractul; b) obiceiul locului nu se aplic dac n mod expres n contractul ncheiat s-a prevzut aceasta; c) uzana comercial este izvor de drept subsidiar adic se aplic n lipsa unei reglementri prevzute de lege. d) norma juridic imperativ sau prohibitiv este acea norm juridic prin care legiuitorul d posibilitatea celui ce i este destinat s se oblige a o respecta sau nu n relaia social reglementat. 21. Artai care dintre frazele ce urmeaz sunt adevrate: a) normele de drept al afacerilor comerciale reglementeaz favorabil afacerea. b) a aplica exclusiv normele de drept civil unei afaceri, nseamn a nu beneficia de unele faciliti prevzute de legea comercial; c) potrivit teoriei subiective, comercialitatea unui act este dat de trei trsturi ndeplinite n mod cumulativ: realizarea actului de un comerciant, n exerecitarea profesiei comerciale, urmrind exploatarea comerului su. 22. Orice persoan are dreptul la judecarea n mod achitabil, n public i ntr-un termen rezonabil a cauzei sale, ceea ce presupune: a) soluionarea operativ a cauzei comerciale; b) cile, mijloacele i probele folosite de pri ntr-un proces trebuie s fie egale; c) procesele judiciare se desfoar de regul n edine secrete, iar n edine publice atunci cnd se impune; d) excluderea abuzului de drept procesual sau de orice alt drept care ar duce a tergiversarea cauzei; e) toi participanii la proces s-i exercite cu bun credin drepturile i obligaiile. 23. Atunci cnd se ncheie un contract de comer exterior este indicat s: a) se prevad c actul sau orice proces legat de acesta va fi dup legea mai favorabil omului de afaceri; b) se evite aplicarea obiceiurilor sau uzanelor care nu sunt cunoscute; c) se aplic principiul Lex loci contractus. 409

24. De la Oficiul Registrului Comerului, putem afla despre partenerul de afaceri urmtoarele: a) date despre fondul de comer; b) antecedntele penale; c) hotrrea de condamnare a comerciantului pentru fapte penale care l fac nedemn sau incompatibil de a exercita aceast profesie; d) data ncheierii procedurii de reorganizare judiciar, sau de faliment; 25. De la Oficiul Registrului Comerului putem afla despre partenerul de afaceri urmtoarele: a) semntura i tampila oficial a celor care au dreptul s angajeze societatea comercial; b) mrcile de fabric, de comer i de serviciu, denumirea de origine, indicaiile de provenien, firma, emblema agentului economic; c) hotrrea de divor a comerciantului ct i cea de mprire a bunurilor comune; d) dac a ncheiat anul cu pierderi sau profit. 26. Potrivit art.1 din Legea nr.300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice i a asociailor familiale care desfoar activiti economice n mod idependent, pot desfura activiti pe teritoriul Romniei, n mod independent sau pot constitui asociaii familiale n condiiile prevzute de prezenta lege urmtorii: a) toi cetenii romni i ceteni strini; b) persoanele fizice, ceteni romni sau ceteni strini indiferent de cetenie; c) persoanele fizice ceteni romni, ceteni strini care provin din statele membre ale Uniunii Europene i din state aparinnd Spaiului Economic European. 27. Potrivit Legii nr.509/2002, prin agent comercial permanent se nelege: a) orice agent comercial romn; b) comerciantul persoan fizic sau juridic, care, n calitatea de intermediar independent este mputernicit n mod statornic s negocieze afaceri pentru o alt persoan fizic sau juridic, denumit comitent, sau s ncheie afaceri n numele i pe seama comitentului. c) societile comerciale. 28. Artai care din urmtoarele fraze sunt neadevrate: a) Orice persoan care ntr-un chip accidental face o operaiune de comer, nu poate fi considerat comerciant, ns ea este supus legilor i jurisdiciunii comerciale pentru toate contestaiie ce se pot ridica din aceast operaiune; b) legea comercial se aplic numai comercianilor; c) Chiar cnd actul este comercial numai pentru una din pri, aciunile ce deriv dintr-nsul sunt de competena jurisdiciei comerciale. 29. Pentru ca o persoan fizic s fie subiect al dreptului comercial trebuie: a) s desfoare activiti de comer ca profesie; b) dac nu este comerciant, atunci s participe la un act subiectiv prevzut de art.4 din C.Com. sau un alt act obiectiv din cele enumerate la art.3 din Codul Comercial; c) s ndeplineaasc condiii necesare protejrii persoanei care vrea s fac comer; d) s ndeplineasc condiii necesare protejrii intereselor generale. 30. Limitele legale prevzute pentru dobndirea statului de comerciant sunt: a) clauzele nonconcureniale; b) incapacitile prevzute de lege; c) interdiciile, decderile i incompatibilitile prevzut de lege; d) interzicerea clauzelor abuzive n contracte. 31. Artai care dintre urmtoarele fraze sunt adevrate: a) capacitatea juridic de folosin, presupune capacitatea persoanei de a-i exercita drepturile i de a-i asuma obligaii, svrind acte juridice, cu discernmntul necesar; b) prin capacitatea de exerciiu se nelege aptitudinea omului de a avea drepturi i obligaii;

410

c) clauza garaniei contra eviciuni este obligatorie de prevzut n contractele de vnzare cumprare. 32. Artai care dintre urmtoarele fraze sunt adevrate: a) prin eviciune se nelege pierderea posesiuni unui bun ca urmare a exercitrii de ctre o alt persoan a dreptului su asupra celuiai bun; b) capacitatea de exerciiu este nsuirea persoanei, recunoscut de lege, de a discerne cu privire la actele i faptele sale, consecinele acestora i de a-i asuma legal responsabilitatea lor; c) capacitatea de exerciiu deplin se dobndete la mplinirea vrstei de 18 ani; d) prin conflict de interese se nelege situaia n care persoana ce exercit o demnitate public sau o funcie public, are un interes personal de natur patrimonial, care ar putea influena ndeplinirea cu obiectivitate a actribuiilor care i revin potrivit Constituiei i altor acte normative. 33. Nu pot fi comerciani: a) parlamentarii, funcionarii publici, magistraii, militarii i poliitii; b) avocai, notari, medici; c) meseriai, agricultori, farmaciti. 34. Persoanele fizice care desfoar activiti economice n mod independent i asociaiile familiale autorizate n condiiile legii: a) au numai angajai proprii; b) nu pot angaja persoane cu contract individual de munc; c) are angajai proprii numai dintre membrii de familie. 35. Pentru a desfura activiti economice n mod independent sau n cadrul asociaiilor familiale, printre alte condiii trebuie ndeplinit i: a) s aibe calificarea-pregtire profesional sau, dup caz, experiena profesioanl-, necesar pentru a desfura activitatea economic potrivit autorizaiei solicitate; b) nu este necesar o calificare, ntruct s-ar afecta principiul liberei iniiative. 36. Dosarul pentru obinerea de la Primrie a autorizaiei pentru desfurarea de activiti economice n mod independent sau n cadrul unei asociaii familiale conine: a) cerere tip; b) rezervarea denumiri la oficiul registrului comerului; c) copii de pe actele de identitate; actele de domiciliu sau reedin; certificate medicale; d) acte care dovedesc pregtirea profesional sau experiena profesional; e) declaraii tip pe propria rspundere c ndeplinete condiiile prevzute de lege; f) certificatul de cazier fiscal sau declaraia pe propria rspundere a ceteanului strin nenregistrat fiscal n Romnia. 37. Primria are obligaia s elibereze autorizaia pentru desfurarea activitii n mod independent sau n asociaie familial, n termen: a) 10 zile b) 30 zile c) nu este prevzut de lege. 38. O persoan fizic poate desfura activiti economice n mod independent sau n o asociaie familial: a) n baza unei singure autorizaii; b) n baza mai multor autorizaii; c) n baza maximum 3 autorizaii. 39. Anularea autorizaiei unei asociaii familiale se face pentru: a) cererea de renunare; b) cnd nu mai este ndeplinit o condiie de autorizare prevzut de lege; c) svrirea unei contravenii sau infraciuni. 40. Persoanele fizice, ceteni strini, care desfoar activiti economice pe teritoriul Romniei, autorizate conform Legii 300/2004 li se aplic: a) regimul valutar stabilit de B.N.R.; b) legea statului al crui cetean este; c) legile statului romn. 411

41. Respingerea cererii de autorizare a asociaiei familiale sau a activitii desfurate n mod independent, n mod nejustificat sau msura anulrii autorizaiei pot fi contestate: a) la Consiliul local; b) la Prefect; c) la instan. 42. Nerespectarea termenului de 10 zile pentru eliberarea autorizaiei pentru asociaia familial: a) nu se sancioneaz; b) se sancioneaz cu 500.000 lei amend; c) se sancioneaz cu amenda de 500.000 lei amend pentru fiecare zi de ntrziere. 43. Rspunderea nelimitat pentru daune este caracteristic: a) pentru comerciantul persoan fizic; b) pentru S.R.L.; c) pentru Societate comercial pe aciuni. 44. Obligaia nregistrrii la Oficiul Registrului Comerului o au: a) toate societile comerciale, asociaiile familiale i persoanele fizice autorizate conform Legii 300/2004; b) meseriaii i ranii cnd nu-i desfac produsele din gospodria proprie; c) meseriai i rani care i desfac produsele din gospodria proprie; d) persoanele care exercit profesii liberale. 45. Completai cuvintele care lipsesc din urmtoarea definiie: Societatea este un contract n temeiul cruia dou sau mai multe persoane (asociai) se neleg s pun n comun anumite bunuri (inclusiv bani) pentru a desfura o ____________, _________, n vederea _________ i ___________ beneficiilor care vor rezulta. 46. Artai care dintre urmtoarele fraze sunt false: a) Societatea cu rspundere limitat, presupune o rspundere limitat numai la nivelul patrimoniului societii, neafectnd patrimoniul persoanelor fizice, administratori sau acionari; b) n dreptul francez, societatea fictiv este considerat acea societate n care persoanele care apar ca asociai nu sunt dect prete-nome sau figurani ai uneia sau mai multor persoane care doresc s rmn anonime. 47. Artai care dintre urmtoarele fraze nu sunt false: a) asociaiile i fundaiile sunt uniti non profit; b) asociaiile i fundaiile recunoscute c sunt de utilitate public beneficiaz de o serie de faciliti de impozitare; c) Asociaiile i fundaiile au dreptul s nfiineze S.R.L.-uri. 48. Activitatea de afaceri private este incompatibil cu: a) activitatea de afaceri comerciale deoarece aceasta are un caracter speculativ; b) activitatea de afaceri publice, deoarece exist conflict de interese; c) funciile publice deoarece activitatea de afaceri private presupune egalitate ntre pri, ori funciile publice impun autoritate, putere, ceea ce ar afecta corectitudinea n afaceri prin abuz, inegalitate, corupie, etc. 49. Emiterea unui act administrativ, ncheierea unui act juridic ori emiterea unei dispoziii, n exercitarea funciei care produce un folos material pentru sine, pentru soul ori rudele sale de gradul I este lovit de nulitate absolut dac autorul lor este: a)primar, viceprimar, primarul general i viceprimarii municipiului Bucureti; b) orice funcionar public; c) orice funcionar public sau privat. 50. Artai care dintre urmtoarele fraze sunt false: a) conveniile n-au efect dect ntre prile contractante; b) orice persoan care ntr-un chip accidental face o operaiune de comer, nu poate fi considerat ca fiind comerciant, ea este ns supus legilor i jurisdiciei comerciale pentru contestaiile ce se pot ridica din aceast operaiune; c) administratorii societii comerciale cu rspundere limitat nu rspund niciodat cu averea personal a lor pentru pagubele cauzate terilor n aceast calitate. 412

51. Judectorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoan juridic, ajuns n stare de insolven, s fie suportat de ctre membrii organelor de conducere administratori, directori, cenzori i orice alt persoan care au contribuit la ajungerea debitorului n aceast situaie, prin una din urmtoarele fapte: a) au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice n folosul propriu sau n cel al unei alte persoane; b) au dispus, n interes personal, continuarea unei activiti care ducea n mod vdit persoana juridic la ncetarea de pli; c) au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au mrit, n mod fictiv, pasivul acesteia; d) au folosit mijloace ruintoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, n scopul ntrzierii ncetrii de pli.

52. Protejarea patrimoniului personal, de urmrirea pentru daunele cauzate de societatea al crei administrator este se face prin: a) nfiinarea unei societi pe aciuni; b) nfiinarea unui S.R.L.; c) societate n nume colectiv; d) asociaie sau fundaie; e) societatea n comondita pe aciuni; 53. Artai care dintre urmtoarele fraze sunt adevrate: a) asociaiile i fundaiile au scop patrimonial; b) societile comerciale au scop patrimonial; c) asociaiile i fundaiile pot beneficia de faciliti fiscale; d) asociaiile i fundaiile au dreptul s nfiineze societi comerciale. 54. Artai care dintre urmtoarele fraze sunt false: a) Organele asociaiei sunt: adunarea general, consiliul director, cenzorul sau dup caz comisia de cenzori; b) hotrrile luate de adunarea general, n limitele legii ale actului constitutiv i/sau ale statului sunt obligatorii chiar i pentru asociaii care nu au luat parte la adunarea general sau au votat mpotriv; c) Organele fundaiei sunt: a) consiliul director; b) cenzorul sau, dup caz, comisia de cenzori. 55. n realizarea competenei sale cenzorul sau dup caz comisia de cenzori: a) verific modul n care este administrat patrimoniul asociaiei; b) ntocmete rapoarte i le prezint adunrii generale; c) poate participa la edinele consiliului director fr drept de vot; d) aprob bilanul contabil. 56. Cererea de nscriere a fundaiei la Registrul Comerului va fi nsoit de urmtoarele documente: a) actul constitutiv; b) statutul, avizul ministerului sau al organului central al administraiei publice centrale n a crui sfer de competen i desfoar activitate; c) cazierul judiciar i fiscal; d) actele doveditoare ale sediului i patrimoniului iniial; 57. Actul constitutiv al fundaiei cuprinde sub sanciunea nulitii absolute: a) datele de identificare a fondatorului sau, dup caz a fondatorilor: numele sau denumirea i dup caz, domiciliul sau sediul acestora; b) scopul fundaiei; denumirea fundaiei; sediul fundaiei, patrimoniul iniial al fundaiei; semntura fondatorului sau dup uz ale fondatorilor; c) durata de funcionare a fundaiei pe termen determinat, cu indicarea expres a termenului sau, dup caz, pe termen nedeterminat; d) componenta nominal a celor dinti organe de conducere, administrare i control ale fundaiei ori regulile pentru desemnarea membrilor acestor organe. 413

interesat:

58. Artai care dintre urmtoarele fraze sunt false: a) este interzis utilizarea n denumirea asociailor a unor sintagme sau cuvinte specifice autoritilor i instituiilor publice ori unor profesii liberale sau altor activiti cu reglementri proprii; b) numai consiliul director ncheie acte juridice n numele i pe seama asociaiei; c) numai anumite asociaii sau fundaii pot fi recunoscute de Guvernul Romniei ca fiind de utilitate public; 59. Recunoaterea utilitii publice confer asociaiei sau fundaiei urmtoarele drepturi: a) dreptul de a i se concesiona serviciile publice fr caracter comercial, n condiiile legii; b) dreptul la resurse provenite din bugetul de stat i din bugetele locale, dup cum desfoar activiti n interes general sau al colectivitilor locale, astfel: de la bugetul de stat, prin bugetele ministerelor sau ale altor organe ale administraiei publice centrale n a cror sfer de competen i desfoar activitatea, de la bugetele locale, n limita sumelor aprobate de consiliile locale; c) dreptul de a meniona n toate documentele pe care le ntocmete c asociaia sau fundaia este recunoscut ca fiind de utilitate public. 60. Veniturile asociaiilor i fundaiilor provin din: a) cotizaiile membrilor; b) dobnzile i dividentele rezultate din plasarea sumelor disponibile, n condiii legale; c) dividentele societilor comerciale nfiinate de asociaii sau de fundaii; d) venituri realizate din activiti economice directe; e) donaii, sponsorizri sau legate; f) resurse obinute de la bugetul de stat i/sau de la bugetele locale. 61. Asociaia se dizolv prin hotrre judectoreasc, la cererea oricrei persoane

a) cnd scopul sau activitatea asociaiei a devenit ilicit sau contrar ordinii publice; b) cnd realizarea scopului este urmrit prin mijloace ilicite sau contrar ordinii publice; c) cnd asociaia urmrete un alt scop dect cel pentru care s-a constituit; d) cnd asociaia a devenit insolvabil; e) prin hotrrea adunrii generale. 62. n cazul dizolvrii asociaiei sau fundaiei: a) bunurile rmase n urma lichidrii revin n mod proporional asociailor i respectiv fondatorilor; b) bunurile rmase n urma lichidrii nu se pot transmite ctre persoane fizice; c) bunurile rmase n urma lichidrii se pot transmite persoanelor juridice de drept public sau privat cu scop identic sau asemntor, printr-o procedur stabilit n statutul asociaiei i fundaiei. 63. Artai care dintre urmtoarele fraze sunt adevrate: a) asociaii comanditari rspund numai n limita aportului lor la capitalul social; b) asociai comandidai rspuns n mod solidar i nelimitat; c) la societile de persoane nu se pot aduce raporturi la capitalul social bani, bunuri i creane; d) la societile de persoane este obligatoriu minimul de capital social de 2.000.000 lei. 64. Dezavantajele societilor de persoane sunt: a) costuri mici de nregistrare; b) prile sociale nu pot fi negociate; c) prile sociale nu se pot transmite, cesiona cu excepia cazului n care s-a prevzut expres n actul constitutiv c pot fi transmise motenitorilor; d) rspunderea asociailor este solidar i nelimitat, dezavantaj pentru comandidaii i avantaj pentru comanditari. 65. Avantajele societilor de persoane: a) prile sociale nu pot fi negociate; 414

b) se pot aduce aporturi la capitalul social att bunuri, bani ct i creane; c) legea nu prevede un minim de capital social; d) comanditarii sunt garantai cu patrimoniul comanditailor; e) controlul activitii societii se face de ctre asociai fr a fi necesari cenzori; 66. Artai care dintre urmtoarele fraze sunt false: a) Prin crean se nelege dreptul creditorului de a pretinde debitorului ndeplinirea de a da, de a aface, sau de a nu mai face ceva; b) societile de capital sunt: societi de persoane, societi pe aciuni i societi n comandit pe aciuni; c) Numrul aciionarilor la S.R.L. nu poate fi mai mare de 20. 67. Artai care dintre urmtoarele fraze sunt false: a) aciunile pot fi nominative sau la purttor; b) la societile de capital, capitalul social nu poate fi mai mic de 25.000.000 lei; c) n societile comerciale cu rspundere limitat capitalul social este mprit n aciuni. 68. Avantajele societii pe aciuni sunt: a) punerea n valoare a calitilor personale ale asociailor; b) posibilitatea de a atrage capitaluri mari; c) rspunderea acionarilor este limitat la valoarea aciunilor subscrise, deci nu i risc patrimoniul lor; d) acionarii pot s-i vnd aciunile, s le transmit sau schimbe dup interes; e) au obiect nelimitat de activiti, au durata de via cea mai lung. 69. Sunt dezavantaje ale societii pe aciuni: a) existena unui numr minim de acionari, respectiv 20; b) existena unui numr minim de acionari respectiv 5; c) protecie sczut a acionarilor minoritari, dat fiind modul de luare a hotrrilor; d) formaliti mai multe la nfiinare, care presupun timp i bani. 70. Sunt dezavantaje ale societii pe aciuni: a) existena unui capital social minim prevzut de lege; b) riscuri n operaiunile cu aciuni; c) proprietarii societii pot s-i vnd aciunile fr a afecta derularea afacerilor societii; 71. Completai cuvintele care lipsesc din urmtoarea definiie: Societatea cu rspundere limitat, este o _________________ constituit pe baza _______,_________ de _________ sau mai multe persoane, care pun n comun anumite _____________, n vederea mpririi beneficiilor i care rspund pentru ________________, ____________ n limitele aportului lor. 72. Potrivit legii o societate cu rspundere limitat: a) nu poate avea mai muli de 50 asociai; b) capitalul social minim este de 2.000.000 lei; c) poate fi nfiinat i de o singur persoan; d) poate avea un asociat unic; 73. n cazul stipulaiei pentru altul, dac promitentul nu-i execut obligaiile: a) stipulantul poate obliga pe promitent s-i execute obligaiile fa de el; b) stipulantul poate obliga pe promitent s-i execute obligaiile fa de tera persoan beneficiar; c) stipulantul poate cere daune-interese, dac probeaz producerea n patrimoniul terului a unui prejudiciu datorat neexecutrii obligaiilor ctre ter. 74. n cazul stipulaiei pentru altul terul beneficiar dobndete dreptul din momentul: a) ncheierii contractului ntre stipulant i promitent; b) n care terul a acceptat dreptul stipulat n folosul su; c) n care promitentul execut obligaia fa de ter. 75. n cazul stipulaiei pentru altul: a) terul beneficiar intr n concrus cu creditorii stipulantului pentru satisfacerea dreptului stipulat n folosul su;

415

b) terul beneficiar are aciune direct mpotriva promitentului pentru satisfacerea dreptului su; c) dac terul beneficiar a decedat nainte de a accepta dreptul, acesta, ct i aciunile nsoitoare, se transmit motenitorilor dreptului. 76. Consituie forme ale simulaiei: a) contractul fictiv; b) contractul deghizat; c) contractul prin interpunere de persoane. 77. n cazul stipulaiei pentru altul, dac terul beneficiar renun la drept, n lipsa unor prevederi contractuale, dup mprejurri: a) dreptul poate profita stipulantului; b) dreptul poate profita promitentului; c) dreptul poate fi executat n folosul altui ter. 78. Stipulaia pentru altul creeaz raporturi: a) ntre stipulant i promitent; b) ntre stipulant i ter; c) ntre promitent i ter. 79. Constituie excepii de la principiul relativitii efectelor contractului: a) invocarea contractului de ctre un ter, n cadrul unei aciuni -directe, b) simulaia; c) stipulaia pentru altul. 80. Teri, n materia simulaiei, sunt: a) succesorii universali i cu titlu universal; b) creditorii chirografari; c) succesorii cu titlu particular. 81. Pentru a se putea invoca excepia de neexecutare a contractului trebuie ndeplinite a) obligaiile reciproce ale prilor s-i aib temeiul n acelai contract; b) neexecutarea s nu se datoreze unei fapte svrite de partea care invoc neexecutarea; c) punerea n ntrziere; d) neexecutarea s fie total, nu i parial, chiar dac ar fi important; e) excepia trebuie obligatoriu constatat de instana judectoreasc. 82. Constituie pact comisoriu de gradul III urmtoarea clauz inserat ntr-un contract: a) n caz de neexecutare culpabil a contractului acesta se desfiineaz; b) n caz de neexecutare, contractul se desfiineaz fr punerea n ntrziere a debitorului i fr alte formaliti; c) n caz de neexecutare, contractantul este ndreptit s considere contractul ca fiind desfiinat; d) pe data neexecutrii culpabile, contractul este rezolvit de drept. 83. n cazul contractelor translative de proprietate, riscul este suportat de: a) debitorul obligaiei imposibil de executat; b) dobnditorul bunului ce are calitatea de proprietar; c) transmitorul lucrului, dac proprietatea se transmisese i el fusese pus n ntrziere cu privire la executarea obligaiei de predare. 84. Dac transmiterea proprietii este afectat de o condiie suspensiv, iar bunul piere fortuit naintea realizrii condiiei, riscul contractului este suportat de: a) proprietarul sub condiie suspensiv; b) proprietarul sub condiie rezolutorie; c) cumprtorul, n cazul n care bunul a pierit fortuit doar n aprte, cu privire la starea bunului i la reducerea proporional din pre. 85. Plata poate fi fcut: a) de orice persoan interesat; b) de codebitor sau fidejusor; c) de orice persoan neinteresat, dar numai n numele i pentru achitarea debitului; 416 condiiile:

d) de orice persoan neinteresat, n numele ei propriu, care se subrog n drepturile creditorului, chiar fr consimmntul debitorului. 86. Plata poate fi fcut: a) de orice persoan, chiar n cazul obligaiilor de a face intuitu personae; b) de o peresoan nneinteresat, n numele ei propriu, fr a se subroga n drepturile creditorului; c) de o alt persoan, chiar dac prile au convenit ca plata s nu fie fcut de altcineva dect debitorul. 87. Plata poate fi fcut: a) creditorului sau mputernicitului su; b) aceluia ce este autorizat de justiie sau de lege a primi pentru creditor; c) celui ce n-are mputernicire pentru creditor iar creditorul nu ratific plata i nu profit de ea. 88. Plata este valabil atunci cnd: a) este fcut unei persoane ce nu are mputerniciree de a primi pentru creditor, dac acesta din urm o ratific sau profit de dnsa; b) a fost fcut cu bun-credin aceluia ce are creana n posesia sa, numai dac posesorul nu este evins; c) este fcut unui creditor necapabil de a primi, dac debitorul probeaz c lucrul pltit a profitat creditorului. 89. Obligaia se stinge prin plat: a) cnd plata const n executarea ntocmai a obligaiei asumate; b) ccnd creditorul primete un alt lucru dect acela care i se datoreaz, dac valoarea acestuia este mai mare; c) n cazul n care creditorul accept o alt prestaie dect cea datorat. 90. Cnd obiectul plii este un lucru cert i determinat i prile nu au stabilit locul la care ea trebuie efectuat, plata se va face: a) la domiciliul debitorului; b) la domiciliul creditorului; c) n locul n care se gsea obiectul obligaiei la momentul ncheierii contractului. 91. Plata este portabil cnd se face: a) la domiciliul debitorului; b) la domiciliul creditorului; c) la locul n care se gsea obiectul obligaiei la momentul ncheierii contractului. 92. Cnd nu s-a artat prin convenie i nu este vorba de un lucru cert i determinat, plata se face: a) la domiciliul debitorului; b) la domiciliul creditorului; c) la locul n care se gsea obiectul obligaiei la momentul ncheierii contractului. 93. Cheltuielile pentru efectuarea plii sunt n sarcina: a) debitorului; b) creditorului; c) creditorului, cnd s-a stipulat astfel prin contract. 94. Daunele cominatorii nu se aplic: a) obligaiilor avnd drept obiect sume de bani; b) n cazul obligaiilor de a da; c) n cazul obligaiilor de a face sau a nu face, cnd executarea lor n natur nu mai este posibil; d) n cazul obligaiilor de a face sau a nu face, cnd este posibil executarea obligaiilor n natur, pe care silit sau de ctre creditor n contul debitorului. 95. Punerea n ntrziere a debitorului se poate face: a) prin notificare, prin intermediul executorilor judectoreti; b) de drept, la expirarea termenului la care trebuia executat obligaia; c) prin cererea de chemare n judecat a debitorului, pentru executarea obligaiilor. 96. Debitorul este de drept n ntrziere: a) n cazul nclcrii obligaiilor de a nu face; 417

b) n cazul nclcrii obligaiilor de a face; c) cnd obligaia, prin natura sa, nu putea fi ndeplinit dect ntr-un termen determinat, pe care debitorul l-a lsat s expire fr a executa. 97. Debitorul este de drept n ntrziere: a) n cazul obligaiilor continue; b) cnd s-a stipulat expres c debitorul va fi n ntrziere la mplinirea termenului, fr a fi necesar notificarea; c) n cazurile anume determinate de lege. 98. Punerea n ntrziere a debitorului este necesar: a) numai pentru neexecutarea unor obligaii contractuale; b) pentru neexecutarea unor obligaii contractuale; c) i n materie extracontractual; d) n cazul obligaiilor de a nu face. 99. Constituie efecte ale punerii n ntrziere: a) de la data punerii n ntrziere debitorul datoreaz creditorului daune-interese moratorii; b) de la data punerii n ntrziere creditorul va fi ndreptit s pretind daune compensatorii pentru neexecutarea obligaiilor; c) strmutarea riscurilor asupra debitorului n cazul obligaiilor de a da un bun individual determinat. 100. Nu pot forma obiect al contractului de vnzare-cumprare: a) drepturile personale nepatrimoniale; b) drepturile patrimoniale cu caracter strict personal;; c) drepturile prevzute de lege ori conractate intuitu personae. 101. De regul, vnzarea-cumprarea este un contract: a) solemn; b) real; c) consensual. 102. Contractul de vnzare-cumprare este solemn n cazul: a) vnzrii-cumprrii unui autoturism; b) n care prile se neleg s ncheie actul de vnzare-cumprare la notar; c) vnzrii cumprrii unui teren, dar numai dac acesta se afl n extravilan. 103. Transmiterea proprietii, n cazul contractului de vnzare-cumprare, are loc n momentul ncheierii contractului dac sunt ndeplinite condiiile: a) vnztorul s fie proprietarul lucrului vndut, iar contractul s fie valabil ncheiat; b) contractul s aib ca obiect transmiterea unor lucruri determinate individual sau generic; c) prile s nu fi amnat transferul proprietii, printr-o clauz special, pentru un moment ulterior ncheierii contractului. 104. Promisiunea unilateral de vnzare nseamn: a) proprietarul unui bun se oblig s, n cazul n care l va vinde, s acorde preferin unei anumite persoane, la pre egal; b) un act juridic bilateral prin care o persoan, prevznd un eventual interes pentru ea de a vinde un bun, primete promisiunea unei alte persoane de a cumpra acel bun, rezervndu-i facultatea de a-i manifesta ulterior consimmntul su de a-l vinde; c) un contract bilateral prin care o persoan, prevznd un eventual interes pentru ea de a dobndi proprietatea unui bun, primete promisiunea proprietarului de a vinde acel bun, rezevndu-i facultatea de a-i manifesta ulterior consimmntul su de a-l cumpra. 105. n cazul refuzului vnztorului de a vinde bunul ce a fcut obiectul unui antecontract de vnzare-cumprare, cumprtorul are urmtoarele posibiliti: a) s cear daune-interese; b) s cear obligarea promitentului, sub sanciunea daunelor cominatorii, la ncheierea contractului;

418

c) s cear instanei s pronune o hotrre care s in loc de contract de vnzarecumprare. 106. Prin interdicia vnzrii-cumprrii ntre soi, legiuitorul a urmrit: a) neocolirea de ctre soi a dispoziiei imperative potrivit creia donaia ntre soi este revocabil; b) aprarea intereselor motenitorilor rezervatari ai soului vnztor; c) aprarea intereselor creditorilor personali ai soului vnztor. 107. Anularea contractului de vnzare-cumprare ncheiat ntre soi: a) poate fi cerut numai de soul cumprtor; b) poate fi cerut de oricare dintre soi; c) poate fi cerut de motenitorii ocrotii ai soului vnztor, fr a fi obligai s dovedeasc fraudarea drepturilor lor. 108. Constituie derogri de la principiul liberei circulaii a bunurilor: a) bunurile din domeniul public al statului nu pot fi vndute; b) terenurile asupra crora s-a reconstituit dreptul de proprietate, conform Legii nr.18/1991, nu pot fi vndute timp de 10 ani; c) apartamentele cumprate de chiriai potrivit Legii nr.112/1995 nu pot fi nstrinate timp de 10 ani prin acte ntre vii. 109. n materia vnzrii-cumprrii, clauzele ndoielnice se interpreteaz: a) n favoarea vnztorulu; b) n favoarea cumprtorului; c) n favoarea proprietarului sub condiie suspensiv. 110. n materia vnzrii-cumprrii, cheltuielile de predare sunt n sarcina: a) vnztorului; b) cumprtorului; c) vnztorului, numai dac se dispune astfel prin contract. 111. n materia vnzrii-cumprrii, cheltuielile de ridicare sunt n sarcina: a) vnztorului; b) cumprtorului; c) vnztorului, dac se stipuleaz expres n contract. 112. Aciunea vnztorului pentru complinirea preului se prescrie n termen de: a) 3 ani din ziua contractrii; b) 1 an din ziua contractrii; c) 6 luni din ziua contractrii. 113. Aciunea cumprtorului pentru scderea preului sau pentru stricarea contractului se prescrie n termen de: a) 3 ani din ziua contractrii; b) 1 an din ziua contractrii; c) 2 ani din ziua contractrii. 114. n caz de neexecutare a obligaiei de predare datorat culpei vnztorului, potrivit regulilor generale, cumprtorul: a) poate invoca excepia de neexecutare; b) poate cere rezoluiunea cu daune-interese; c) poate cere executarea n natur a contractului; d) poate procura lucruri de gen de la teri pe seama vnztorului-, n toate cazurile la lit.a), b), c), d), cu respectarea condiiilor legale; e) poate cere daune-interese dac executarea n natur nu mai este posibil. 115. Obligaia de rspundere pentru eviciunea rezultnd din fapta unui ter exist dac sunt ndeplinite i condiiile: a) este vorba de o tulburare de fapt; b) cauza eviciunii este anterioar vnzrii; c) cauza eviciunii nu a fost cunoscut de cumprtor. 116. Aciunea n garanie pentru eviciune a cumprtorului mpotriva vnztorului se poate introduce n termen de: 419

a) 3 ani; b) 1 an; c) 18 luni. 117. Condiiile obligaiei de garanie pentru vicii sunt: a) viciul s fie ascuns sau aparent; b) viciul s fi existat n momentul ncheierii contractului sau s fi intervenit ulterior; c) viciul s fie grav. 118. Nu exist obligaia de garanie pentru vicii: a) n cazul vnzrii prin licitaie public care se face prin intermediul justiiei; b) n cazul vnzrii de drepturi succesorale, cnd vnztorul s-a obligat s garanteze coninutul universalitii; c) n cazul vnzrii de drepturi succesorale, cnd vnztorul nu s-a obligat s garanteze coninutul universalitii. 119. Vnztorul de bun-credin: a) este obligat s plteasc daune-interese ca urmare a rspunderii pentru eviciune; b) este obligat s plteasc daune-interese ca urmare a rspunderii pentru vicii ascunse. 120. Proprietatea i riscurile se transmit asupra cumprtorului din momentul ncheierii conntractului, n cazul vnzrii: a) cu grmada; b) pe ncercate; c) pe gustate, chiar dac nu s-a individualizat bunul; d) dup greutate, numr i msur. 121. Constituie donaie (liberalitate): a) executarea unei obligaii civile imperfecte; b) premiile sau recompensele oferite n scopuri publicitare de un comerciant clienilor; c) repararea pagubei cauzate, dei nu sunt ndeplinite condiiile rspunderii civile delictuale. 122. Atrag sanciunea nulitii relative: a) nerespectarea dispoziiilor de a face i de primi donaii, cnd donatorul este un incapabil, n toate cazurile; b) donaia unui teren, cnd donatorul este cetean strin; c) donaiile substaniale, neremuneratorii, fcute medicului sau preotului, dac l-au ngrijit n ultima boal pe donator i acesta a murit. 123. Constituie clauze incompatibile cu principiul irevocabilitii donaiilor: a) dreptul de denunare unilateral a contractului; b) condiiile potestative din partea donatorului; c) plata datoriilor viitoare nedeterminate ce ar trebui fcut de ctre donatar pentru datoriile donatorului; d) dreptul de a dispune de bunul donat, rezervat donatorului. 124. Sunt interzise, sub sanciunea nulitii absolute: a) donaiile mutuale reciproce ntre soi fcute n acelai act; b) donaiile deghizate ntre soi; c) donaiile fcute prin interpunere de persoan ntre soi, dar numai dac aduc atingere rezervei succesorale. 125. Constituie donaii simulate: a) donaiile deghizate; b) donaiile prin interpunere de persoan; c) donaiile indirecte. 126. Constituie caracteristici ale mprumutului de consumaie: a) obiect al contractului l pot constitui lucruri fungibile i consumptibile; b) mprumutatul nu devine proprietar, dar suport riscurile; c) este numai un titlu gratuit; d) trebuie ca nscrisul doveditor s fie ncheiat n dou exemplare.

420

127. nscrisul doveditor al contractului de mprumut de consumaie - n cazul cnd este sub semntur privat: a) trebuie s fie scris n ntregime de mprumutat; b) este valabil, chiar dac nu este scris n ntregime de mprumutat, dar acesta a adugat la sfritul actului cuvintele bun i aprobat artnd n litere suma sau ctimea lucrului; c) trebuie s fie semnat de mprumutat. 128. n cazul mprumuturilor bneti: a) punerea n ntrziere a debitorului se poate face prin cerere de chemare n judecat sau prin notificare; b) daunele moratorii sunt echivalente cu dobnda legal; c) creditorul nu este obligat s dovedeasc paguba suferit ntruct daunele moratorii sunt datorate independent de existena sau ntinderea pagubei. 129. n caz de plat nedatorat: a) accipiensul de rea-credin datoreaz dobnzi din ziua introducerii aciunii n restituire; b) accipiensul de rea-credin datoreaz dobnzi din ziua plii; c) accipiensul de bun-credin datoreaz dobnzi de la data intentrii aciunii n restituire. 130. Constituie variante ale depozitului propriu-zis: a) depozitul obiunit; b) depozitul necesar; c) depozitul neregulat; d) sechestrul judiciar. 131. n cazul n care depozitul s-a fcut de ctre o persoan capabil ctre una incapabil: a) deponentul poate cere restituirea bunului ct timp se afl n minile depozitarului incapabil; b) dac bunul nu se mai afl la depozitar, deponentul are aciune de in rem verso numai n msura mbogirii depozitarului incapabil; c) deponentul poate cere restituirea lucrului de la depozitarul incapabil, chiar dac lucrul nu se mai afl la acesta. 132. Constituie obligaii ale depozitarului: a) obligaia de pstrare a lucrului; b) obligaia de conservare a lucrului; c) obligaia de restituire a lucrului. 133. Depozitarul: a) rspunde pentru stricciunile provenite din for major; b) nu rspunde pentru stricciunile provenite din for major; c) rspunde n caz de for major numai dac a fost pus n ntrziere pentru restituirea lucrului depozitat. 134. Culpa depozitarului se aplic cu mai mare rigoare, dup tipul abstract al omului prudent i diligent, n urmtoarele cazuri: a) cnd iniiativa ncheierii contractului a fost luat de depozitar; b) cndd depozitul este cu plat; c) cnd depozitul s-a fcut n interesul depozitarului; d) dac s-a stipulat expres n contract ca depozitarul s rspund pentru orice culp. 135. Depozitarul nu este obligat s restituie lucrul: a) dac descoper c el este nsui proprietarul lucrului depozitat; b) cnd i s-a notificat de ctre instan un act de sechestru sau de opoziie la restituirea lui; c) dac deponentul cere restituirea, ns nu s-a mplinit termenul stipulat n contract pentru restituirea lucrului. 136. Depozitul necesar se poate proba: a) numai prin nscris; b) numai prin martori; 421

c) prin orice mijloc de prob admis de lege. 137. Depozitul neregulat se caracterizeaz prin faptul c: a) are ca obiect lucruri fungibile i consumptibile; b) lucrurile trebuie s fie restituite n individualitatea lor; c) lucrurile pot fi restituite prin lucruri asemntoare. 138. Nu poate forma obiectul contractului de vnzare-cumprare: a) dreptul real de uz; b) dreptul de abitaie al soului supravieuitor; c) dreptul de ntreinere, dreptul de pensie. 139. Transmiterea proprietii n cazul contractului de vnzare-cumprare: a) este de natura acestui contract; b) este de esena acestui contract; c) are loc, de drept, din momentul perfectrii acordului de voin. 140. Contractul de vnzare-cumprare: a) este un contract unilateral; b) poate fi cu titlu gratuit; c) este solemn, cnd are ca obiect un teren, dar numai dac acesta este situat n extravilan. 141. Potrivit Codului civil, n cazul contractului de vnzare-cumprare, regula este c proprietatea este de drept strmutat la cumprtor, n privina vnztorului: a) ndat ce prile s-au nvoit asupra preului, chiar dac acesta nu se va fi predat; b) ndat ce prile s-au nvoit asupra preului, chiar dac acesta nu se va fi numrat; c) ndat ce prile s-au nvoit asupra lucrului i asupra preului, numai dac lucrul a fost predat iar preul se va fi numrat. 142. Din momentul dobndirii dreptului de proprietate: a) cumprtorul suport riscul pieirii lucrului, dac lucrul i fusese predat; b) cumprtorul suport riscul pieirii lucrului dac vnztorul-debitor al obligaiei de predare dovedete natura fortuit a pieirii lucrului i chiar dac fusese pus n ntrziere cu privire la executarea obligaiei de predare; c) vnztorul, debitor al obligaiei de predare, suport riscul pieirii lucrului, dac fusese pus n ntrziere cu privire la executarea obligaiei de predare, dovedete natura fortuit a pieirii, chiar dac dovedete c lucrul ar fi pierit i la cumprtor, dac ar fi fost predat la termen. 143. Dac vnzarea are ca obiect un lucru dintre dou sau mai multe lucruri de gen, dar numai alternativ: a) riscul pieirii fortuite este suprtat, numai pn la alegere, de ctre vnztor; b) proprietatea se transmite n momentul alegerii; c) proprietatea se transmite, dup alegere, n momentul individualizrii. 144. n cazul vnzrii lucrurilor viitoare: a) transmiterea proprietii are loc din momentul n care lucrurile au fost terminate, n stare de a fi predate cumprtorului, dac lucrurile executate sunt de gen; b) riscurile se transmit asupra cumprtorului o dat cu dreptul de proprietate, chiar dac acesta i-ar fi asumat riscul nerealizrii lucrului viitor din momentul ncheierii contractului i independent de transferul proprietii; c) riscurile se transmit asupra cumprtorului o dat cu dreptul de proprietate, dac nu exist convenie contrar. 145. n cazul cumprrii unor bunuri dintr-un supermarket (din autoservire): a) contractul se ncheie n momentul n care cumprtorul a ales bunul; b) contractul se ncheie n momentul n care cumprtorul a preluat bunul; c) contractul se ncheie n momentul n care cumprtorul, vznd preul, a ales i a preluat bunul. 146. Prile pot prevedea expres ntr-un contract de vnzare-cumprare: a) ca vnztorul s suporte riscurile i dup ce a operat transferul proprietii; b) cumprtorul s-i asume riscurile nainte de momentul transferrii dreptului de proprietate; 422

c) ca transferul proprietii s fie afectat de un termen suspensiv. 147. n cazul anulrii vnzrii unui teren ca urmare a nerespectrii dispoziiilor privind dreptul de preemiune: a) terenul intr cu efect constitutiv - n proprietatea titularului dreptului de preemiune; b) terenul reintr cu efect retroactiv n proprietatea vnztorului; c) dup ce terenul a reintrat n proprietatea vnztorului, au calitatea de titulari ai dreptului de preemiune numai acei care au exercitat aciunea n anularea vnzrii. 148. Nu pot fi cumprtori nici direct, nici prin persoane interpuse: a) tutorii, cu privire la bunurile persoanelor care se afl sub tutela lor; b) mandatarii, dar numai cei legali, n privina bunurilor ce sunt nsrcinai s le vnd; c) judectorii, procurorii i avocaii n privina drepturilor litigioase ce sunt de competena curii de apel n a crei circumscripie i exercit funcia sau profesia. 149. Nu pot fi cumprtori, nici direct, nici prin persoane interpuse: a) persoanele ce administreaz bunuri aparinnd statului, judeelor, oraelor, comunelor, n privina bunurilor aflate n administrarea lor; b) funcionarii publici, n privina bunurilor statului sau unitilor administrativtritoriale care se vnd prin mijlocirea lor, chiar dac pentru acestea ar exista preuri fixe; c) persoanele insolvabile, n privina bunurilor imobile ce se vnd prin licitaie public; d) cetenii strini i apatrizii, n privina terenurilor i construciilor; e) persoanele juridice strine, n privina terenurilor. 150. Pot face obiectul contractului de vnzare-cumprare: a) bunurile aparinnd domeniului public al statului; b) bunurile aparinnd domeneiului privat al statului; c) terenul asupra cruia s-a constituit dreptul de proprietate, conform Legii nr.18/1991, dup trecerea unui interval de timp de 10 ani socotii de la data nscrierii proprietii; d) apartamentele cumprate de chiriai, potrivit Legii nr.112/1995, dup trecerea a 5 ani de la data cumprrii; e) bunurile ce constituie monopolul statului. 151. Este permis ntr-un contract de vnzare-cumprare: a) clauza prin care este interzis nstrinarea bunului transmis minorului, pn la majoratul lui; b) clauza prin care se interzice vnzarea bunului cumprat; c) clauza prin care se interzice vnzarea bunului pn la executarea integral a plii preului. 153. Dac n momentul vnzrii lucrul vndut era pierit total: a) vnzarea este anulabil, dac se face dovada c lucrul a existat; b) vnzarea este valabil, dac cumprtorul consimte ca vnztorul s fac rost de un alt lucru; c) vnzarea este nul. 154. Dac n momentul vnzrii lucrul era pierit n parte, anterior, cumprtorul: a) nu poate cere rezoluiunea contractului dac partea pierit era nensemnat i nu afecta scopul pentru care el a neles s cumpere; b) nu poate cere rezoluiunea contractului; c) poate cere executarea asupra prii rmase din lucru cu o reducere proporional din pre; d) nu poate cere rezoluiunea i nici o reducere proporional din pre, dac anterior i asumase riscul pieirii lucrului. 155. n cazul n care vnzarea are ca obiect un lucru viitor: a) vnzarea este nul dac are ca obiect o motenire deschis; b) cumprtorul este obligat s plteasc preul, dac neexecutarea obligaiei de ctre vnztor nu este imputabil acestuia; 423

c) vnztorul este obligat la plata daunelor interese, necondiionat, dac lucrul viitor nu se poate realiza; d) dac lucrul nu se poate realiza, vnzarea devine nul retroactiv neputnd produce nici un efect. 156. n cazul n care obiectul contractului de vnzare-cumprare l constituie un bun individual determinat aparinnd altei persoane dect vnztorul: a) dac ambele pri au tiut aceasta, vnzarea este nul absolut; b) dac cel puin cumprtorul a fost n eroare cu privire la calitatea de proprietar a vnztorului, vnzarea este anulabil pentru error in substantiam; c) n ipoteza de la lit.B), vnzarea este anulabil, nulitatea relativ putnd fi invocat numai pe cale de aciune de ctre cumprtor i succesorii lui; d) dac ambele pri au fost n eroare, socotind c lucrul vndut aparine vnztorului, vnzarea este anulabil, nulitatea putnd fi invocat i de vnztor, el fiind de bun-credin; e) obligaia de garanie a vnztorului pentru eviciune subzist chiar dac cumprtorul este evins de ctre adevratul proprietar nainte de a cere anularea vnzrii. 157. Obiectul prestaiei cumprtorului, n contractul de vnzare cumprare: a) l poate constitui un lucru; b) l poate constitui executarea unei alte prestaii; c) l poate constitui numai o sum de bani. 158. n cazul n care prile se neleg, printr-un act ascuns, s se plteasc un pre mai mare dect cel care se declar n actul autentic: a) este nul numai actul autentic; b) este nul numai actul secret; c) sunt nule ambele acte. 159. Contractul de vnzare-cumprare ncheiat de o persoan sub 14 ani sau pus sub interdicie: a) este nul absolut; b) este anulabil, numai dac exist leziune; c) este anulabil chiar i fr leziune. 160. Obligaia de garanie a vnztorului contra eviciunii exist: a) numai fa de cumprtor i succesorii lui cu titlu universal; b) i fa de succesorii cu titlu particular ai cumprtorului, dar numai dac transmiterea lucrului de la cumprtor la succesor s-a fcut cu titlu oneros; c) i fa de donatarul cumprtorului (ce are calitatea de donator), dei cumprtorul nu rspunde pentru eviciune fa de dobnditorul cu titlu gratuit. 161. ntr-un contract de vnzare-cumprare prile pot: a) s agraveze obligaia de eviciune; b) nltura total sau parial obligaia de garanie pentru eviciune a vnztorului pentru fapte personale; c) nltura total sau parial obligaia de garanie pentru eviciune a vnztorului pentru fapta unui ter, vnztorul fiind scutit de restituirea preului dac cumprtorul a cunoscut, la ncheierea contractului, pericolul eviciunii. 162. Vnztorul rspunde pentru eviciune rezultnd din fapta unui ter: a) n cazul n care tulburarea din partea terului este o tulburare de drept, are o cauz anterioar sau posterioar vnzrii iar cumprtorul nu cunotea aceast cauz n momentul ncheierii contractului; b) n cazul n care vnztorul vinde bunul imobil la doi cumprtori iar al doilea i transcrie primul dreptul de proprietate i l evinge pe primul cumprtor; c) cnd, dup vnzare, fostul proprietar constituie o ipotec asupra imobilului vndut i creditorul ipotecar trece la realizarea garaniei. 163. Obligaia de garanie pentru eviciune poate exista n cazu invocrii de ctre un ter: a) numai a unui drept ter; b) a unui drept de crean; c) a unui drept real. 424

164. Vnztorul rspunde pentru eviciune: a) n cazul n care bunul imobil vndut a fost uzucapat anterior vnzrii iar vnztorul tia acest lucru; b) n cazul n care bunul imobil vndut a fost uzucapat ulterior vnzrii, dar termenul uzucapiunii curgea de la o dat anterioar vnzrii, iar vnztorul nu a adus la cunotin acest fapt cumprtorului; c) chiar dac dovedete c, fiind introdus n procesul dintre terul evingtor i cumprtor, ar fi avut mijloace potrivite pentru a respinge pretenniile terului. 165. n cazul n care cumprtorul este evins total de bunul cumprat, el are dreptul de a cere de la vnztor: a) restituirea integral a preului, chiar dac la momentul eviciunii valoarea bunului sa micorat din cauze fortuite ori din neglijena cumprtorului, cu excepia cazului cnd cumprtorul a tras foloase din stricciunile ce a fcut bunului; b) valoarea fructelor percepute de el din momentul ncheierii contractului pn la data producerii eviciunii; c) cheltuielile fcute cu ncheierea contractului, cheltuielile de judecat, att ale procesului din care a rezultat eviciunea, ct i, dac este cazul, a aciunii n regres contra vnztorului; d) daune-interese, potrivit dreptului comun. 166. n cazul n care cumprtorul este evins total de bunul cumprat, vnztorul este obligat: a) s restituie cumprtorului cheltuielile voluptuarii fcute de acesta, dar numai dac vnztorul a fost de rea-credin; b) s restituie, n subsidiar, cumprtorului cheltuielile necesare i utile fcute asupra bunului; c) s plteasc cumprtorului sporul de valoare dobndit de lucru ntre momentul ncheierii contractului i data producerii eviciunii, dar numai dac vnztorul a fost de rea-credin. 167. n cazul n care cumprtorul este evins n parte de bunul cumprat: a) dac eviciunea este att de important nct cumprtorul n-ar fi cumprat dac ar ffi putut s o prevad, cumprtorul poate cere rezoluiunea vnzrii; b) dac nu a intervenit rezoluiunea contractului, cumprtorul are dreptul s cear valoarea prii de care a fost evins, valoare socotit la momentul eviciunii; c) cheltuielile fcute cu ncheierea contractului, cheltuielile de judecat, att ale procesului din care a rezultat eviciunea, ct i, dac este cazul, a aciunii n regres contra vnztorului; d) daune-interese, potrivit dreptului comun. 168. n cazul n care cumprtorul este evins total de bunul cumprat, vnztorul este a) s restituie cumprtorului cheltuielile voluptuarii fcute de acesta, dar numai dac vnztorul a fost de rea-credin; b) s restituie, n subsidiar, cumprtorului cheltuielile necesare i utile fcute asupra bunului; c) s plteasc cumprtorului sporul de valoare dobndit de lucru ntre momentul ncheierii contractului i data producerii eviciunii, dar numai dac vnztorul a fost de rea-credin. 169. n cazul n care cumprtorul este evins n parte de bunul cumprat: a) dac eviciunea este att de important nct cumprtorul n-ar fi cumprat dac ar fi putut s o prevad, cumprtorul poate cere rezoluiunea vnzrii; b) dac nu a intervenit rezoluiunea contractului, cumprtorul are dreptul s cear valoarea prii de care a fost evins, valoare socotit la momentul eviciunii; c) dac nu a intervenit rezoluiunea contractului, cumprtorul are dreptul la o parte proporional din preul vnzrii, dac valoarea bunului, n momentul eviciunii ar fi inferioar celei din momentul vnzrii. 170. Vnztorul este obligat de drept s rspund pentru eviciune fa de cumprtor: 425

obligat:

a) n caz de pierdere total sau parial a proprietii lucrului vndut; b) n cazul tulburrii cumprtorului n exercitarea prerogativelor de proprietar; c) cnd lucrul nu poate fi ntrebuinat datorit viciilor ascunse; d) n cazul sarcinilor nedeclarate la ncheierea contractului. 171. Cumprtorul poate introduce aciune n garanie pentru vicii ndreptat mpotriva vnztorului cnd: a) dei a cumprat o cldire din crmid, ulterior a descoperit c era construit din paiant; b) a cumprat lucrul voit, dar acesta este impropriu ntrebuinrii dup destinaie datorit viciilor aparente; c) datorit viciilor ascunse se micoreaz valoarea de ntrebuinare a lucrului cumprat. 172. Vnztorul rspunde pentru vicii: a) n cazul n care ele sunt ascunse, dar le-a adus la cunotina cumprtorului; b) n cazul n care viciile nu sunt descoperite de cumprtor datorit lipsei acestuia de experien, dei un om prudent i diligent le-ar fi observat; c) numai dac viciul ascuns, existent n momentul ncheierii contractului se refer la substana sau la esena lucrului vndut; d) numai dac a cunoscut aceste vicii. 173. n cazul n care vnztorul a cunoscut viciile ascunse ale lucrului vndut: a) cumprtorul poate cere rezoluiunea contractului, chiar dac natura viciului n-ar face lucrul absolut impropriu destinaiei sale normale; b) cumprtorul poate cere o reducere din pre proporiional cu reducerea valorii lucrului datorit viciului, aceast reducere determinndu-se prin expertiz; c) vnztorul nu poate fi obligat s plteasc daune-interese. 174. n cazul pieirii bunului afectat de vicii: a) dac bunul afectat de vicii a pierit fortuit, vnztorul rspunde pentru vicii, numai dac a fost de rea-credin; b) dac bunul a pierit din cauza viciilor, vnztorul de bun credin este obligat s restituie preul, cheltuielile vnzrii i s plteasc daune-interese; c) dac bunul a pierit din cauza viciilor, vnztorul de rea-credin este obligat s restituie preul, cheltuielile vnzrii i s plteasc daune-interese. 175. ntr-un contract de vnzare-cumprare prile pot introduce o clauz prin care: a) s nlture garania pentru vicii, care produce efecte chiar dac vnztorul este de rea-credin; b) s scurteze termenul obiectiv n care viciile ascunse pot fi descoperite; c) s agraveze rspunderea vnztorului pentru orice vicii, ntr-un termen mai scurt dect cel legal prevzut pentru descoperirea viciilor ascunse, clauza atrgnd, la expirarea acestui termen stabilit de pri, ncetarea garaniei pentru viciile ascunse. 176. n materia vnzrii-cumprrii, potrivit regulii specifice n cazul acestui contract: a) cumprtorul este obligat s plteasc preul la locul unde se face predarea lucrului vndut, adic, n lips de stipulaie contrar, fie locul unde se afl lucrul n momentul vnzrii, fie domiciliul vnztorului; b) plata se poate cere imediat, chiar dac nu are loc i predarea lucrului; c) dac cumprtorul este tulburat sau are motive s se team de vreo eviciune, el poate suspenda plata preului pn ce vnztorul va face s nceteze tulburarea sau va da cauiune, afar de cazul n care s-a stipulat c preul se va plti i n astfel de mprejurri. 177. Cumprtorul este obligat s plteasc dobnd pn la efectiva achitare a preului n urmtoarele cazuri: a) dac exist convenie n acest sens; b) dac lucrul vndut i predat produce fructe sau alte venituri; c) n toate celelalte cazuri numai dac i din momentul n care cumprtorul a fost pus n ntrziere, dar numai prin cerere de chemare n judecat. 178. n cazul n care cumprtorul nu pltete preul:

426

a) vnztorul poate cere obligarea cumprtorului la executarea n natur a obligaiei, dac debitorul este solvabil; b) vnztorul poate invoca excepia de neexecutare, chiar dac opereaz numai n favoarea cumprtorului un termen suspensiv pentru executarea obligaiei, dar ntre timp a czut n faliment sau a devenit insolvabil i nu a dat o cauiune c va plti la termen; c) vnztorul poate cere rezoluiunea contractului, instana neputnd acorda termen de graie, dac vnztorul este n pericol de a pierde bunul mobil sau imobil vndut i preul. 179. Rezoluiunea contractului de vnzare-cumprare pentru neplata preului nu produce efecte asupra terilor dobnditori de drepturi asupra lucrului vndut, n cazul: a) autoritilor publice; b) terilor adjudecatari n vnzri silite; c) n care lucrul vndut este un bun mobil iar aciunea n rezoluiune se introduce n termen de 8 zile de la predare; d) n care lucrul vndut este un bun imobil iar titlul terului dobnditor este nscris anterior nscrierii privilegiului vnztorului n cartea funciar. 180. n caz de neexecutare a obligaiei de luare n primire a lucrului vndut, dup punerea n ntrziere a cumprtorului, vnztorul: a) poate cere autorizarea instanei s-l depun n alt loc, cheltuielile legate de aceasta fiind n sarcina cumprtorului; b) poate cere rezoluiunea contractului cu daune-interese; c) poate cere instanei obligarea cumprtorului la luarea n primire a lucrului, chiar sub sanciunea de daune cominatorii. 181. n caz de neexecutare a obligaiei de luare n primire a produselor care se deterioreaz repede: a) se va produce rezoluiunea de drept a contractului de vnzare-cumprare, numai dup punerea n ntrziere a cumprtorului; b) se va produce rezoluiunea de drept a contractului de vnzare-cumprare, chiar fr punerea n ntrziere ns numai dac n contract s-a stabilit termenul ridicrii i numai n favoarea cumprtorului; c) se va produce rezoluiunea de drept a contractului de vnzare-cumprare, fr punerea n ntrziere, ns numai dac n contract s-a stabilit termenul ridicrii i numai n favoarea vnztorului; d) vnztorul, n condiiile prevzute la lit.c), poate valorifica lucrul vnzndu-l unui ter, neputnd cere n nici un caz daune-interese de la primul cumprtor. 182. n sistemul de drept romnesc este permis: a) vnzarea afecat de o condiie rezolutorie; b) vnzarea cu pact de rscumprare; c) vnzarea unei moteniri nedeschise, dac exist i consimmntul persoanei despre a crei motenire este vorba. 183. n cazul contractului de schimb, dac unul dintre copermutani dovedete c lucrul primit este proprietatea unui ter: a) poate fi constrns s predea lucrul ce el a promis; b) poate fi constrns s ntoarc lucrul primit; c) poate refuza s predea lucrul ce promisese n schimb. 184. Echivalentul prestaiei unuia dintre copermutani, n cazul contractului de schimb, l poate constitui: a) o obligaie de a face; b) o sum de bani, dac i obiectul prestaiei celuilalt copermutant const tot ntr-o sum de bani; c) un lucru. 185. n caz de vnzare fcut prin dare de arvun, convenia accesorie a arvunei nu are nici un efect: a) dac convenia principal a vnzrii este nul; b) dac vnzarea se execut; 427

c) dac vnzare se reziliaz prin consimmntul prilor; d) dac vnzarea a devenit imposibil fr culpa nicic uneia dintre pri. 186. n caz de vnzare fcut prin dare de arvun: a) dac vnzarea nu se execut din culpa prii care a dat arvuna aceasta pierde jumtate din cuantumul arvunei, dac cealalt parte nu cere executarea vnzrii; b) dac vnzarea nu se execut din culp prii care a primit arvuna, aceasta va ntoarce arvuna n cuantum dublu, dac cealalt parte nu cere executarea vnzrii; c) dac vnzarea a devenit imposibil fr culpa nici uneia dintre pri, arvuna se va napoia. 187. Vnztorul nu este obligat s predea lucrul: a) dac cumprtorul nu pltete preul i nu are dat de vnztor un termen de plat; b) dac cumprtorul nu pltete preul deoarece are dat un termen pentru plat ns de la vnzare a czut n faliment sau nesolvabilitate; c) dac cumprtorul nu pltete preul deoarece are dat un termen pentru plat ns de la vnzare a czut n faliment sau nesolvabilitate, chiar dac cumprtorul d cauiune c va plti la termen. 188. Trebuie s fie prevzute n form solemn: a) oferta de donaie; b) acceptarea offertei de donaie; c) sarcinile sau condiiile donaie. 189. Persoanele juridice au capacitate succesoral anticipat de a dobndi prin motenire legal bunurile din masa succesoral: a) de la data dobndirii personalitii juridice; b) de la data autorizrii nfiinrii; c) de la data actului de nfiinare, n msura n care bunurile succesorale sunt nnecesare pentru ca persoana juridic s ia fiin n mod viabil. 190. Creditorii chirografari sunt acei creditori care: a) au o garanie real pentru creana lor; b) au numai un drept de gaj general asupra bunurilor debitorilor lor; c) nu pot intenta aciunea revocatorie sau paulian. 191. Constituie modaliti juridice ale dreptului de proprietate: a) dreptul de uzufruct; b) proprietatea comun devlma; c) dreptul de abitaie; d) proprietatea anulabil. 192. Proprietatea asupra unui bun este rezolubil: a) numai cnd transmiterea dreptului de proprietate asupra acelui bun este afectat de o condiie rezolutorie; b) cnd transmiterea dreptului de proprietate asupra acelui bun este afectat de o condiie suspensiv; c) cnd transmiterea dreptului de proprietate s-a fcut printr-un act lovit de nulitate relativ. 193. Atunci cnd o persoan transmite un bun unei alte persoane sub o condiie suspensiv: a) transmitorul este proprietar sub conndiie suspensiv; b) dobnditorul este proprietar sub condiie suspensiv; c) dobnditorul este proprietar sub condiie rezolutorie; d) transmitorul poate exercita asupra bunului toate drepturile unui proprietar pur i simplu. 194. Atunci cnd o persoan doneaz alteia un lucru, sub condiia c dac dobnditorul va muri naintea donatorului, acel lucru s se ntoarc n patrimoniul su ori al motenitorului lui: a) donatorul este proprietar sub condiie rezolutorie; b) donatorul este proprietar sub condiie rezolutorie; c) donatorul poate dispune de acel lucru, n favoarea altei persoane, sub condiie suspensiv;

428

d) donatorul poate dispune de acel lucru, n favoarea altei persoane, sub condiie rezolutorie. 195. Atunci cnd se ndeplinete condiia suspensiv ce afecta un act juridic translativ de proprietate asupra unui bun: a) proprietatea rezolubil se transform n proprietate pur i simpl; b) unic proprietar al bunului devine dobnditorul; c) unic proprietar al bunului rmne transmitorul. 196. n cazul unui act juridic translativ de proprietate, afectat de o condiie suspensiv, dac aceasta nu s-a realizat atunci: a) transmitorul poate face asupra lucrului acte de administraie i acte de dispoziie, dar acestea vor avea un caracter suspensiv; b) dobnditorul poate dispune de lucru, dar numai sub condiie suspensiv; c) dobnditorul poate face acte de conservare. 197. n cazul unui act juridic translativ de proprietate, afectat de o condiie rezolutorie, dac aceasta s-a realizat, atunci: a) toate actele ncheiate de dobnditor cu terii se vor desfiina, fr excepie; b) hotrrile judectoreti n favoarea proprietarului sub condiie rezolutorie n contra terilor folosesc proprietarului sub condiie suspensiv; c) dreptul proprietarului sub condiie rezolutorie devine efectiv. 198. n cazul unui act juridic translativ de proprietate, afectat de o condiie suspensiv, dac este sigur c aceasta nu se mai poate ndeplini, atunci: a) toate actele fcute pendente conditione de ctre dobnditor devin definitiv valabile; b) drepturile consimite terilor de ctre transmitor se consolideaz retroactiv; c) dreptul proprietarului sub condiie rezolutorie devine definitiv. 199. Proprietatea anulabil: a) rezult dintr-un act juridic lovit de nulitate absolut; b) dureaz cel mult pn la data rmnerii definitive a hotrrii de pronunare a nulitii actului; c) dureaz cel mult pn la momentul n care se mplinete termenul de prescripie a aciunii n anulare. 200. Actul juridic translativ de proprietate anulabil: a) poate fi confirmat de ctre dobnditor; b) poate fi confirmat de ctre transmitor, dar acesta, ulterior, poate cere anularea lui, dac se mai a fl n termenul de prescripie; c) poate fi confirmat de ctre transmitor, dar efectele confirmrii se produc sub rezerva drepturilor terilor.

429

Rspunsuri la testele de autoevaluare 1. c, d 2. a 3. a 4. a 5. c 6. a 7. d 8. a,b,c 9. a,d 10. a,b,c 11. a,b,c 12. a,c,d 13. a 14. a,b,c 15. a,b,c 16. a,b,c,d 17. b 18. a,c, 19. a,b,c,d 20. a,b,c 21. a,b,c 22. a,b,d,e 23. a,b,c 24. a,c,d 25. a,b,c 26. c 27. b 28. b 29. a,b,c,d 30. b,c,d 31. c 32. a,b,c,d 33. a,b 34. b,c 35. a 36. a,b,c,d,e,f 37. a 38. a 39. a,b 40. a,c 41. c 42. c 43. a 44. a,b 45. anumit, activitate, realizri, mpriri. 46. niciuna 47. a,b,c 48. b,c 49. a 50. c 51. a,b,c,d 52. a,b,d 53. b,c,d 54. niciuna 55. a,b,c 56. a,b,d 57. a,b,c,d 58. niciuna 59. a,b,c 60. a,b,c,d,e,f 61. a,b,c,d 62. b,c 63. a,b 64. b,c,d 65. b,c,d,e 66. b,c 67. c 68. b,c,d,e 69. b,c,d 70. a,b 71. societi, deplinei ncrederi, don, bunuri, activitate comercial, obligaii sociale. 72. a,b,c 73. b 74. a 75. b,c 76. a,b,c 77. a,b,c 78. a,c 79. a,c 80. b,c 81. a,b 82. d 83. c 84. c 85. a,b 86. b 87. a,b 88. a,c 89. a 90. c 91. b 92. a 93. c 94. a,b,c,d 95. a,c 96. a,c 97. a,b,c 98. a 99. a,b,c 100. a,b,c 101. c 102. 103. a,c,d 104. 105. a,b,c 106. a,b,c 107. b,c 108. a,c 109. b 110. a 111. c 112. b 113. b 114. a,b,c,d,e 115. b,c

116. a 117. c 118. a,c 119. a 120. a 121. 122. 123. a,b,c,d 124. a,b,c 125. a,b 126. a 127. b,c 128. b,c 129. b,c 130. a,b,c 131. a,b 132. a,b,c 133. c 134. a,b,c,d 135. a,b 136. c 137. a,c 138. a,b,c 139. a 140. 141. 142. a 143. c 144.c 145. 146. a,b,c 147. b 148. a,c 149. a,c,e 150. b,e 151. a,c 153. c 154. a,c,d 155. 156. a,e 157. c 158. c 159. c

160. c 161. a,c 162. 163. b,c 164. 165. a,c,d 166. a,b 167. a,b 168. a,b 169. a,b 170. a,b,d 171. c 172. 173. a,b 174. c 175. b 176. a,c 177. a,b 178. a,b 179. a,b,d 180. a,b,c 181. c 182. a 183. b,c 184. b,c 185. a,b,c,d 186. b,c 187. a,b 188.a,b,c 189. 190. b 191. b,d 192. b 193.b,d 194. b,c 195.a,b 196. b,c 197. b 198. b,c 199. c 200.c