MINISTERUL EDUCAIEI, CERCETRII, TINERETULUI I SPORTULUI UNIVERSITATEA DIMITRIE CANTEMIR DIN TRGU MURE

Departament ! "e #t "$$ Ma#tera!e

Pr%&ram "e ma#terat ' P#$(%!%&$e ) "$*$ar+

L U C R A R E DE DISERTAIE

n"r m+t%r ,t$$n-$.$*'

A t%r'

Le*t/ n$0/"r/ TRAIAN MOLDOVAN T1r& M re,

TRUA VLAD

2344
MINISTERUL EDUCAIEI, CERCETRII, TINERETULUI I SPORTULUI UNIVERSITATEA DIMITRIE CANTEMIR DIN TRGU MURE

Departament ! "e #t "$$ Ma#tera!e

Pr%&ram "e ma#terat ' P#$(%!%&$e ) "$*$ar+

Corelate psihosociale ale violenei domestice

n"r m+t%r ,t$$n-$.$*'

A t%r'

Le*t/ n$0/"r/ TRAIAN MOLDOVAN T1r& M re,

TRUA VLAD

2344 CUPRINS A5#tra*t/////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////6 Intr%" *ere////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////7 Cap$t%! ! 4/ Intr%" *ere $n "%men$ ! "e #t "$ /////////////////////////////////////////////////8
Definiii ale violenei n familie......................................................................8 1.2. Originea violenei, mituri despre violena n familie..............................9 1.2.1. Diferenele dintre rolurile femeilor i brbailor..............................9 1.2.2. Cliee i realiti despre violena familial....................................1 !iolena intrafamilial".................................................................................1#

Cap$t%! ! 2/ D$nam$*a re!a-$$!%r 0$%!ente///////////////////////////////////////////////////////////49

2.1. Ci$lul violenei.....................................................................................2 2.1.1. %a$ti$i de putere i $ontrol.............................................................22 2.1.2. Des$rierea $i$lului violenei...........................................................2& 2.2. !iolena asupra femeilor....................................................................28 2.2.1. 'emeia vi$tim" a violenei domesti$e...........................................28 2.2.2. 'emeia ( vi$timi)at", b"rbatul ( agresor* profiluri psi+oso$iale....,&

Cap$t%! ! :/ Cer*etarea ,t$$n-$.$*+//////////////////////////////////////////////////////////////////////67

,.1. Date statisti$e......................................................................................&8

C%n*! ;$$//////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////<9 =$5!$%&ra.$e//////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////74

A5#tra*t
Domestic violence is a global problem, faced by all countries, well camouflaged and disguised through many misrepresentations about the traditional role of men and women in family and society. The image of women in relation to men was generally disadvantaged, men, especially married ones, with full rights of applying sanctions based on physical aggression. Women victims of domestic violence are traumatized both physically and emotionally not only during the act of violence, but in the next period and supports a range of psycho-emotional changes: phobia, stress, depression, anxiety and low self-esteem. Worldwide domestic violence has !" of all violent crimes. #nly !" of violent attac$s on women are reported to the police and less than %" are punished. Domestic violence is more common than street violence or than the wor$place violence. #ver &'" of abusers are men, ( " of abusers are $nown to the victim, and %&" are even relatives, (!" of rapists are men, $nown of the victims, )%" of rapes are committed in the home, usually the victim*s. +ouncil of ,inisters of the -uropean +ommission defines domestic violence as .any act or omission within the family by one of its members and affecting life, physical integrity or psychological or liberty of another member of that family and seriously in/ured personality development of his 0 her .. There are many myths and facts about domestic violence, here are some examples:

1iolent men were abused as children or often come from violent homes - although a significant percentage of violent men were abused in their childhood, not all people who have suffered repeated ill-treatment abuse in their relationships as adults. 1iolent men are mentally ill - clinical trials disaffirm this assumption, most abusers are people who behave as normal, non-violent, in society.

&

Women 0 children causes violence or .worth it. in some cases. 1iolence is not in any way an acceptable method of resolving interpersonal conflicts. 2obody has the right to hit, to cause harm to a family member, regardless of provocation. 3n fact, over time, most victims come to comply with the wishes, demands or re4uests of the aggressors, do their best to be pleased by them, nor can one spea$ of a conflict between the two.

5lthough the phenomenon of domestic violence is not fully $nown mainly due to its nature of .closed doors., statistics show an increased violence in families legally constituted, to other types of relationships. 3n all cases violence causes victims and leaves mar$s hard to heal, both on the victim and on the aggressor. The many cases of family violence and its conse4uences so gravely force on ta$ing some serious decisions to support families with this $ind of problems and to create a normal atmosphere, so that the family to be respected and the integrity and dignity of the family members to be protected. The best weapon agains the family violence is to educate mentality to prevent it.

Intr%" *ere
1iolen6a domestic7 este o problem7 foarte serioas7, chiar grav7, dac7 avem 8n vedere faptul c7 nimeni nu are dreptul s7 abuzeze fizic, sexual sau emo6ional de ceilal6i, 8n timp ce fiecare are dreptul s7-9i tr7iasc7 via6a la ad7post de violen67, team7 sau abuz. 1iolen6a domestic7 este un fenomen social deosebit de grav, suntem pe primul loc 8n -uropa 8n statistica nefast7 a infrac6ionalit76ii domestice, un fenomen cu profunde conota6ii sociale, morale, psihologice, economice, 9i care nu afecteaz7 doar cei doi parteneri de via67 ci mai ales copiii, expu9i riscului de a internaliza o serie de comportamente negative 9i de a perpetua violen6a ca mod de rela6ionare. :e plan mondial violen6a domestic7 de6ine !" din totalul infrac6iunilor violente. Doar !" din atacurile violente asupra femeilor sunt raportate la :oli6ie si mai pu6in de %" sunt pedepsite. 1iolen6a domestic7 e mult mai des 8ntalnit7 dec8t violen6a pe strad7 sau la locul de munc7. :este &'" dintre agresori sunt b7rba6i, ( " dintre abuzatori sunt cunoscu6i ai victimei, iar %&" sunt chiar rude, (!" dintre violatori sunt b7rba6i, cunoscu6i ai victimelor, )%" dintre violuri sunt comise 8n casa cuiva, de regul7 a victimei. % din ; femei sunt violate de c7tre so6ii lor, ;(" din cazurile de viol sunt achitate, ;'" dintre femei au fost har6uite sexual 8ntr-un anumit moment al vie6ii lor . % din %% femei au fost violate, iar %0< la prima lor 8ntalnire, % din fete vor fi victimele unei forme de abuz sexual 8nainte de a 8mplini %( ani. =n >.?.5., la fiecare ) minute o femeie este agresat7 sexual, iar 8n +anada la fiecare @ minute. =n -uropa, prevalen6a violen6ei domestice 8ntre celelalte forme de infrac6iuni ale c7ror victime sunt femeile este de %@" A,oldovaB si de !(" in Turcia ?n studiu 8ntocmit de Canca ,ondiala arata ca '" din totalul bolilor de care sufer7 femeile 9i fetele cu vDrste cuprinse 8ntre %! 9i @@ de ani din multe 67ri ale lumii se datoreaz7 violentei domestice.

1iolen6a domestic7 este o problem7 global7 , cu care se confrunt7 toate 67rile lumii, bine camuflat7 si deghizat7 prin intermediul multor reprezent7ri gre9ite despre rolul tradi6ional al b7rbatului si al femeii in familie si in societate. >ociologii sunt tenta6i s7 explice prin tradi6iile socioculturale din societate. 1iolen6a domestic7 apare ca urmare a lipsei de cultur7, a perceperii eronate a valorilor familiale 9i sociale, fie a negli/7rii lor. 5gresivitatea intrafamilial7 reprezint7 o patologie rela6ional7, o conduit7 comportamental7 deviant7, prin implica6iile sale psiho-biologice, socio/uridice, economice, heteroagresiune intrafamilial7 devine o problem7 de importan67 ma/or7 pentru actuala societate. Eamilia patogen7 dezvolt7 un risc deosebit atDt pentru membrii s7i , cDt 9i pentru societate 8n general. 5utorii care abordeaz7 8n lucr7rile sale problema violen6ei domestice indic7 la o extindere enorm7 8n ultimii ani a acestui fenomen cu impact psihopatogen si sociopatogen. Eoarte multe organiza6ii nonguvernamentale, funda6ii, asocia6ii, coali6ii au desf79urat, de-a lungul ultimilor ani, ac6iuni ce vizau 8nt7rirea capacit76ii de interven6ie a institu6iilor publice abilitate s7 rezolve aceste cazuri, s-au desf79urat campanii de con9tientizare 9i informare asupra fenomenului, s-au capacitat resurse locale 8n ideea de a oferi servicii sociale victimelor violen6ei domestice.

Cap$t%! ! 4/ Intr%" *ere $n "%men$ ! "e #t "$

Definiii ale violenei n familie

13#F-2G5 este considerat7 violarea general7 a drepturilor fiin6ei umane : dreptul la via67, la securitate, la demnitate 9i la integritate fizic7 9i mental7. 1iolen6a nu este acela9i lucru cu conflictul, agresivitatea, sau abuzul. +onflictul este divergen6a sau diferen6a de opinii 9i interese A8n varianta cea mai simpl7B, care are forme diferite de manifestare pe un cuantuum care poate a/unge la extreme dac7 nu este rezolvat 8n stadiile incipiente. 5gresivitatea este instinctul 9i r7spunsul 8nv76at Aprin 8nt7rire, tolerare 9i imita6ieB. 5pare la multe specii. 5re func6ii adaptative, de supravie6uire: ap7rarea teritoriului, ob6inerea sau men6inerea unui anume statut, ap7rarea puilor, competi6ia pentru 8mperechere. 5buzul este exagerarea unui fapt reprobabil, care se repet7 Aapare frecvent 8n violen6a domestic7B. 1iolen6a domestic7 este un act sau un ansamblu de acte la s7vDr9irea c7rora se folose9te un anume grad de for67, realizat 8n cadrul unui grup care 8ndepline9te func6ii familiale. >unt incluse: violen6a fizic7, violen6a psihic7, emo6ional7, violen6a sexual7, violen6a social7. +onsiliul de ,ini9tri al +omisiei -uropene define9te violen6a 8n familie ca fiind Horice act sau omisiune comis7 8n interiorul familiei de c7tre unul din membrii acesteia 9i care aduce atingere vie6ii, integrit76ii corporale sau psihologice sau libert76ii altui membru al acelei familii, 9i vat7m7 8n mod serios dezvoltarea personalit76ii lui0eiI.%

,. 5ncu6a, 9.a., Stop violena n familie, Fumen, ''!.

=n JomDnia, conform Fegii nr. %; 0 ''< K art.

Aal. % 9i B violen6a 8n

familie este definit7 ca fiind Horice ac6iune fizic7 sau verbal7 s7vDr9it7 cu inten6ie de c7tre un membru al familiei 8mpotriva altui membru al acelea9i familii, care provoac7 o suferin67 fizic7, psihic7, sexual7 sau un pre/udiciu materialI. +onstituie de asemenea, violen67 8n familie 8mpiedicarea femeii de a-9i exercita drepturile 9i libert76ile fundamentale. =n Declara6ia 2a6iunilor ?nite privind violen6a 8mpotriva femeilor A%&&<B a fost definit7 ca Horice act de violen67 bazat pe deosebirea de sex din care rezult7 sau este posibil s7 rezulte pentru femei traumatisme sau suferin6e fizice, sexuale sau psihologice, inclusiv amenin67rile cu astfel de acte, constrDngerea sau lipsirea arbitrar7 de libertate, s7vDr9it7 fie 8n via6a public7, fie 8n via6a privat7I.

1.2. Originea violenei, mituri despre violena n familie

4/2/4/ D$.eren-e!e "$ntre r%! r$!e .eme$!%r ,$ 5>r5a-$!%r

-xistL percep6ii asupra rolurilor sociale ale femeilor 9i b7rba6ilor, percep6ii care vor fi tratate din puncte de vedere diferite: ,ai 8ntDi, din punct de vedere social, b7rbatul este v7zut ca st7pDnul casei 9i cel care aduce banii 8n cas7, 8n timp ce femeia este v7zut7 ca cea care face mDncare 9i are gri/7 de cas7. -conomic vorbind sunt diferen6e 8n accesul femeilor 9i b7rba6ilor la cariere care implic7 cD9tigarea a mul6i bani sau controlul unor mari resurse financiare. DacL privim din perspectiva educa6iei, existL diferen6e 8ntre a9tept7rile 9i 9ansele oferite 8n educa6ie fetelor 9i b7ie6ilor: resursele familiei sunt direc6ionate mai mult c7tre educa6ia b7ie6ilor decDt a fetelor. 2u 8n ultimul rDnd, din punct de vedere politic sunt diferen6e 8ntre modul 8n care femeile 9i b7rba6ii 89i asum7 puterea 9i 89i manifest7 autoritatea: b7rba6ii sunt implica6i mai ales 8n politica na6ional7 9i cea de nivel 8nalt

femeile sunt mai implicate la nivel local 9i 8n activit76i legate mai mult de rolul lor domestic. =n familie, b7rbatul este cel care de6ine puterea 9i trebuie s7 aib7 controlul tuturor deciziilor importanteM prin tradi6ie rolul femeii trebuie s7 fie pasiv, ea avDnd doar obliga6ia de a se supune deciziilor b7rbatului. Jeferitor la rela6iile 8n cadrul cuplului, b7rbatul ia decizii privind ini6ierea rela6iilor sexuale, 8n leg7tur7 cu momentul c7s7toriei, cDnd s7 aibe sau nu copii, etc.M datoria femeii este s7 se supun7 deciziilor lui 9i s7 se ocupe de 8ngri/irea 9i educarea copiilor.

4/2/2/ C!$,ee ,$ rea!$t>-$ "e#pre 0$%!en-a .am$!$a!>

2u este vorba de violen67 atunci cDnd apar mici certuri 8n familie. -xist7 o diferen67 clar7 8ntre ceart7 9i violen67. =n timp ce 8ntre doi oameni care se ceart7, raportul de putere r7mDne egal, 8n cazul rela6iei violente victima este submisiv7, chiar dac7 Hd7 din gur7I ea 9tie c7 cel7lalt poate pune cap7t disputei 8n favoarea lui oricDnd, cu o lovitur7 sau numai cu o demonstra6ie de putere fizic7.< 1iolen6a apare doar 8n familiile Hcu problemeI. 2umeroase studii efectuate 8n 67rile cu experien67 8ndelungat7 8n servicii 8mpotriva violen6ei domestice 9i de cercetare, arat7 c7 violen67 familial7 este un fenomen cu r7spDndire 8n toate categoriile sociale, statutul socio-profesional 9i economic al unei familii0 cuplu poate influen6a cel mult modalit76ile de manifestare, constela6ia de comportamente abuzive. 1iolen6a domestic7 este o problem7 privat7, nimeni nu ar trebui s7 se amestece. -xtinderea fenomenului reliefat7 statistic 9i complexitatea consecin6elor sale asupra femeii, copiilor, rela6iilor 8ntre adul6i 9i adul6i-copii, fac din acest fenomen social o problem7 care prive9te societatea 8n ansamblul ei. ,a/oritatea 67rilor cu o democra6ie avansat7 au f7cut din violen67 domestic7 o
2

3deile prezentate in acest context provin de la N. -ysenc$, Descifrarea comportamentului uman, Teora, Cucure9ti, %&&(. 3 5socia6ia Eemeilor 8mpotriva violen6ei H 5rtemisI, =ndrumar de lucru cu abuzatorii H alternativa la violen6LI, +lu/-2apoca, ''<.

problem7 na6ional7, promovDnd politici adecvate 9i eficiente A>?5, ,area Critanie, 5ustria etc.B. Eemeile0copiii provoac7 violen6a sau o Hmerit7I 8n unele cazuri . 1iolen6a nu este sub nici o form7 o metod7 acceptabil7 de rezolvare a conflictelor interpersonale. 2imeni nu are dreptul s7 loveasc7, s7 produc7 v7t7marea unui membru al familiei, indiferent de provocare. De fapt, 8n timp, cele mai multe victime a/ung s7 se conformeze dorin6elor, preten6iilor ori solicit7rilor agresorilor, fac tot ce le st7 8n putin67 pentru a le fi pe plac, nici nu se mai poate vorbi de un conflict 8ntre cei doi.@ C7rba6ii violen6i au fost maltrata6i 8n copil7rie ori provin din familii violente de9i un procent semnificativ din b7rba6ii violen6i au suferit abuzuri 8n copil7ria lor, nu toate persoanele care au suferit maltrat7ri repet7 abuzul 8n rela6iile lor ca adul6i. C7rba6ii violen6i sunt bolnavi psihic - studiile clinice infirm7 aceast7 supozi6ie, ma/oritatea agresorilor sunt persoane care se comport7 absolut normal, non-violent, 8n societate. C7rba6ii abuzeaz7 femeile pentru c7 nu cunosc alt mod de a-9i exprima tr7irile, emo6iile - realitatea invalideaz7 aceast7 afirma6ie -printre altele- cu 8ns79i comportamentul abuzatorului din faza de HmiereI, care urmeaz7 episodului violent, mai ales la 8nceputurile rela6iei violente. =n aceast7 perioad7, b7rbatul regret7 9i adesea cere iertare, promi6Dndu-i partenerei c7 a fost pentru prima 9i ultima dat7, c7utDnd explica6ii pentru Hie9ireaI luiM el 89i reafirm7 iubirea, 8i face daruri femeii cu care s7 o conving7 de buna lui credin67. ,ulte femei victime ale violen6ei domestice au reprezent7ri eronate despre propria lor situa6ie 9i despre violen67 ca fenomen social. +ercet7torii 8n problem7 sus6in c7 situa6ia real7 vizDnd violen6a domestic7 este camuflat7 prin mituri. Dintre acestea cele mai r7spDndite sunt: M$t' .Dac7 m7 bate - m7 iube9te..

5ceste cli9ee 9i realitL6i despre violen6a 8n familie sunt prezentate pe larg 8n Ghidul metodologic destinat activitilor de prevenire i combatere a violenei, Blueprint international, 200

11

Rea!$tate' -ste o pre/udecat7 Oimpus7I. 5 existat un regim numit OdomostroiI, 8n care b7rbatul era considerat proprietarul nu doar al casei, dar 9i al membrilor familiei. -l controla totul 8n cas7. Eemeia nu putea ie9i din cas7 f7r7 8nso6ire sau f7r7 voia lui. =nchise 8n cas7, femeile se ocupau de lucruri gospod7re9ti. P7sim pe poli6ele trecutului diferite Oinstruc6iuni despre educarea membrilor familiei 9i a servitorilor 8n cas7I. >e recomand7: Os7-6i 8nve6i so6ia prin b7t7iM dar s7 n-o love9ti pe fa67, c7ci nu vei putea ie9i cu ea 8n lume, s7 n-o ba6i cu pumnul, ci cu vergeaua - e mai dureros 9i 8nv767tura se prinde mai bine. 5poi s-o mDngDi, s-o comp7time9ti 9i s7-i ar76i cDt de tare o iube9tiI. =n a9a mod, b7taia 9i dragostea se recomandau aplicate laolalt7 8n scopul consolid7rii controlului asupra femeii. 3ndirect, acest mesa/ chema femeile la r7bdare 9i supunere. M$t' 1iolen6a domestic7 e prezent7 doar 8n familiile unde se face abuz de alcool. Rea!$tate' 5lcoolismul ca boal7 nu este 8nso6it permanent de un comportament agresiv. Qi nu to6i b7rba6ii care au un comportament agresiv folosesc alcool. >unt dou7 probleme separate, care necesit7 a fi rezolvate individual, cu toate c7, corela6ia nu este exclus7. M$t' 1iolen6a domestic7 este specific7 doar familiilor s7race 9i familiilor dezavanta/ate. Rea!$tate' 1iolen6a domestic7 marcheaz7 grupurile sociale cu venituri diferite, persoane cu studii 9i nivel intelectual diferit, rol-status social diferit. M$t' Eemeia, dac7 vrea, oricDnd poate evita violen6a din partea so6ului. Rea!$tate' >e spune c7 femeia este 8n stare s7 se apere pe sine 8ns79i, cu toate c7 nu se 6ine cont de faptul c7 nu toate femeile care sufer7 8n urma violen6ei dispun de asisten67 social7 sau sus6inere. ,ulte nu au posibilitatea de a-9i g7si locuin67, deoarece sunt dependente din punct de vedere economic de so6i. M$t' Eemeile provoac7 violen6a. Rea!$tate' Teoria provoc7rii crimei este pe larg r7spDndit7 8n practica organelor de /usti6ie 9i 8mpiedic7 pe multe femei s7 caute a/utor din partea poli6iei

12

sau a procuraturii. =n cazurile de violen67 domestic7 drept cauz7 poate servi orice: de/unul nepreg7tit la timp, faptul c7, copiii 8nc7 nu dorm, lipsa unui nasture de la c7ma9a so6ului. -xist7 femei ce comport7 conduite provocatoare, 8ns7 acest moment nu ne permite s7 /ustific7m ac6iunile violente ale agresorului. Eiecare persoan7 poart7 responsabilitate pentru faptele proprii. M$t' C7rba6ii care supun membrii familiei violen6ei sunt psihopa6i. Rea!$tate' # tr7s7tur7 caracteristic7 a persoanelor psihopate este c7 ei nu-9i pot controla agresivitatea proprie, adic7 ei pot s7-9i orienteze agresivitatea asupra oric7rui om. =ns7 ma/oritatea agresorilor intrafamiliali sunt oameni s7n7to9i care nu necesit7 interven6ie psihiatric7. M$t' 1ictima prime9te pl7cere de la violen67, adic7 este mazohist7. Rea!$tate' De multe ori femeile prefer7 s7 nu vorbeasc7 despre aceste lucruri, dar nu pentru c7 le place ceea ce se 8ntDmpl7 cu ele, doar pentru c7 le este fric7 de ceea ce se poate 8ntDmpla mai departe. 2iciodat7 femeile care s-au adresat cu a9a probleme nu vorbeau de pl7cere, ci, dimpotriv7, doreau s7 se debaraseze de violen6a din familie. M$t' >ubaprecierea femeii o poate determina s7 se 8mpace cu rela6iile bazate pe violen67. Rea!$tate' Teoria presupune c7 o femeie cu autoapreciere adecvat7 nu-i va permite so6ului sau partenerului s-o abuzeze. 2u se 6ine cont de procesul treptat de 8ncadrare a femeii 8n rela6ii bazate pe comportament agresiv 9i de control 9i de fazele acestui proces. Jela6iile 8ncep de la dragoste 9i 8ncredere, dar treptat femeia devine izolat7. 5gresorul devine unica .oglind7 social7., aceasta fiind o reflectare schimonosit7, denaturat7, care 8n permanen67 genereaz7 erori 9i nea/unsuri. +a rezultat, autoaprecierea femeii scade sub influen6a agresorului 9i aceasta o men6ine 8n rela6ii de dependen67 cu el. M$t' Eemeia victim7 niciodat7 nu-l va p7r7si pe agresor. Dac7 aceasta se va 8ntDmpla, ea neap7rat se va implica 8n rela6ii cu un alt b7rbat agresor. Rea!$tate' +onform statisticii, femeile se 8ntorc 8n familie de 9apte 9i mai multe ori 8nainte de a pleca definitiv. 5ceasta se 8ntDmpl7 din cauz7 c7 nu au sus6inere, depind economic de so6i, sunt amenin6ate 9i izolate. =n ce prive9te

1,

implicarea 8n alte rela6ii, femeile sunt foarte precaute 9i mult timp nu vor mai avea 8ncredere 8n nimeni. M$t' 2umai femeile OslabeI pot fi supuse violen6ei. Rea!$tate' >ocietatea noastr7 cere femeii s7 demonstreze c7 este mai firav7 ca b7rbatul 9i mai feminin7. Eeti6ele sunt educate 8n a9a mod ca ele s7 fie pl7cute, ginga9e, timide, ca s7 le fie pe plac b7rba6ilor. 3ni6ialmente, femeilor li se cultiv7 aceste tr7s7turi ca mai apoi s7 li se cear7 s7 fie puternice. :e de alt7 parte, practica denot7 c7 pentru a raporta problema la centrul de criz7, femeia trebuie s7 aib7 voin67 9i t7rie de caracter, nemaivorbind de acele chinuri pe care le va 8ndura 8n ap7rarea drepturilor sale. ,ulte femei OputerniceI sunt, de asemenea, victimizate. M$t' 2um7rul de femei care sufer7 8n urma violen6ei domestice este mic. Rea!$tate' 2u putem spune cu precizie care este acest num7r, deoarece violen6a domestic7, ca 9i violul, este foarte rar raportat7. =ns7 e 9tiut c7 femeia reprezint7 cel mai 8nalt grad de vulnerabilitate 8n cadrul violen6ei domestice. M$t' >o6iile victimizeaz7, la rDndul lor, so6ii. Rea!$tate' C7rba6ii sunt, de asemenea, victime ale violen6ei domestice. adev7rat acest lucru, dar statistica ne vorbe9te c7 fiec7rui so6 maltratat 8i revin zece so6ii abuzate. -xist7 deosebiri 9i 8n ce prive9te gradul 9i gravitatea violen6ei, urm7rile ei. Eemeile primesc traume mult mai serioase ca b7rba6ii. M$t' >o6ii mereu duc o lupt7 8ntre ei K situa6ie absolut normal7. Rea!$tate' =n orice familie exist7 conflicte, deosebirea 8ns7 const7 8n faptul c7 8n familiile unde este violen67, intensitatea 9i cruzimea sunt 8ngrozitoare. +onform datelor poli6iei, nu strada, ci casa este Ocre9a violen6eiI. >-a constatat c7 (!" din b7rba6ii din penitenciare au crescut 8n familii unde violen6a era considerat7 normalitate. :entru a lichida violen6a din societate trebuie s-o excludem 8ntDi de toate 8n familie. M$t' Fegea ap7r7 victimele violen6ei domestice. Rea!$tate' grave, vizibile. +onform legisla6iei 8n vigoare, violen6a domestic7 se pedepse9te numai 8n cazul 8n care genereaz7 urm7ri 9i traume fizice foarte

1&

M$t' :enitenciarele pentru femeile victime destram7 familia. Rea!$tate' 5firma6ie ce ar egala dac7 am spune c7 spitalele sunt cauzele accidentelor auto. 5proximativ ;!" din femeile care au isp79it pedeapsa 8n penitenciare au revenit la familia lor complet7, au continuat s7-9i 8ndeplineasc7 obliga6iunile de mam7 fa67 de copii 9i n-au manifestat comportament deviant. ,iturile nominalizate genereaz7 toleran6a violen6ei domestice, denatureaz7 reprezentarea ei social7, subestimeaz7 personalitatea femeii. >e impun politici sociale ce ar facilita oferta serviciilor asisten6iale pentru cuplurile 8n disolu6ie.

Violena intrafamilial
Eamilia, spa6iul celor mai profunde rela6ii afective, dar 9i refugiu din calea adversit76ilor, este 9i cel mai activ cadru al agresivit76ii, poate 9i pentru faptul c7, 8n familie, fiecare 89i poate exprima adev7rata personalitate. >e pare c7 agresivitatea domestic7 este extrem de puternic7, mai puternic7 decDt cea social7. Dar spre deosebire de alte situa6ii, violen6a intrafamilial7 r7mDne 8nc7 un secret, foarte bine p7zit 9i, de cele mai multe ori, mistificat din cauza solidarit76ii de grup privind imaginea pozitiv7 a familiei. 1iolen6a intrafamilial7 reprezint7 un fenomen social complex care a cunoscut 9i cunoa9te o amploare deosebit7 9i care reclam7 m7suri legislative 9i institu6ionale pentru diminuarea acestui fenomen 9i pentru protec6ia victimelor. Din punct de vedere criminologic, violen6a 8n familie include orice act s7vDr9it de un membru al familiei asupra altuia, ce are drept consecin67 suferin6a fizic7 sau psihic7, temporar7 sau permanent7. >e au astfel 8n vedere, pe l8ng7 actele violente propriu-zise Aloviri, v7t7m7ri corporaleB 9i abuzurile, inclusiv orice rele tratamente aplicate minorului ori neacordarea spri/inului material 9i moral, victimele violen6ei intrafamiliale fiind, cu prec7dere, persoanele dependente material 9i afectiv de agresor. #rice analiz7 a unui fenomen trebuie pornit7 de la realit76ile sociale pe care acesta se grefeaz7, la un moment dat. Departe de a fi o cauz7 8n sine a
1#

violen6ei familiale Ase cunosc de altfel foarte multe cazuri de violen67 8n familii 8nst7riteB, s7r7cia 9i excluziunea social7 determin7 dezorganizarea individual7, condi6ie favorizant7 apari6iei frustr7rilor, detensionarea realiz8ndu-se acolo unde rela6iile sociale par a avea o fisur7, respectiv 8n familie. 3dentificat7 drept un fenomen global, violen6a intrafamilial7 exprim7 o 8ngri/orare profund7 care a generat preocup7ri legislative, nuan67ri, 8nfiin6area de organisme 9i institu6ii, urm7rindu-se ca, 8n timp, s7 se produc7 o schimbare a atitudinii sociale fa67 de acest fenomen. :reocup7rile manifestate tot mai intens privind asigurarea unui cadru legislativ conform realit76ilor sociale, diminuarea riscului nesiguran6ei provocate prin fenomenul violen6ei domestice atrag aten6ia asupra implica6iilor sociale profunde ale faptelor de violen67, tensiune, intoleran67, umilin67, 8ntDlnite atDt de frecvent 8n cadrul familiei. =n cazul violen6ei intrafamiliale cei mai vulnerabili 9i incapabili s7 se apere sunt copiii, repercusiunile actelor de violen67 intrafamilial7 fiind, de cele mai multe ori, devastatoare: mul6i dintre minorii interna6i 8n centrele de reeducare provin din familii 8n care p7rin6ii se ceart7 frecvent 9i 8n care se comit acte de violen67M de asemenea, psihosociologii au eviden6iat impactul psihologic negativ al scandalurilor din familie 9i al desp7r6irii p7rin6ilor asupra tinerilorM cei care au fost martori ai violen6ei 8ntre p7rin6i sunt, 8n propor6ie mai mare, ei 8n9i9i victime ale abuzurilor din partea p7rin6ilor 9i, de multe ori, astfel de familii reprezint7 locul de .ucenicie 8n violen67. al copiilor. De9i fenomenul violen6ei familiale nu este cunoscut 8n totalitate 8n special ca urmare a caracterului s7u de .u9i 8nchise., statisticile ! 3nstitutului pentru +ercetarea 9i :revenirea +riminalit76ii din 3nspectoratul Peneral al :oli6iei JomDne arat7 o violen67 crescut7 8n concubina/e fa67 de familiile legal constituite 9i, pe fondul unei aparente stagn7ri cantitative a fenomenului, cre9terea 8n intensitate a violen6ei orientate 8n special asupra copiilor sub %@ ani 9i a
5

:otrivit unor studii, citate de D. 3ancu, 3. Celdianu, 5. Creazu, >. 5. ,ihalache 9i >. >pineanuDobrot7 8n !onsolidarea iniiativelor comunitare de prevenire a "#$%S#D& i violenei familiale ' manual de instruire, R>3 Jesearch and Training 3nstitute 3nc., Cucure9ti, ''), asupra copiilor sub %@ ani 9i persoanele vDrstnice se observL o cre9tere 8n intensitate a fenomenului violen6ei.

1-

victimelor v8rstnice A8ndeosebi femei peste )' de aniBM victimele-copii provin mai ales din concubina/e, familii monoparentale sau familii destructurate. ,inorii abuza6i provin, 8n egal7 m7sur7, din familii s7race sau familii 8nst7riteM p7rin6ii lor s8nt 8n propor6ie covDr9itoare cel pu6in absolven6i de liceu Anivelul ridicat de instruc6ie al p7rin6ilor nu este o garan6ie a bunei trat7ri a copilului 8n familieB. =n condi6iile 8n care familia a devenit pentru copil un mediu chiar mai periculos dec8t strada K consider7 sociologii K, o form7 extrem7 de manifestare a ap7r7rii 8n fa6a violen6ei a reprezentat-o fuga de acas7 - cauz7 invocat7 maximal de copiii str7zii.) 5ce9tia au suferit toate formele de abuz, de la negli/are la b7taie, iar alegerea str7zii ca refugiu este un act disperat de prote/are 9i supravie6uire. Drogurile ilicite pot deveni o realitate permanent7 8n producerea violen6elor domestice, 8n dublu sens: o dat7 8n calitate de condi6ie favorizant7 9i a doua oar7 ca form7 de refugiu 9i de reorientare a suferin6ei - 8n special la copii produse de violen67, separarea sau divor6ul p7rin6ilor 9i chiar ca form7 de 9anta/ afectiv asupra acestora. ?rm7rind diminuarea actelor de violen67 domestic7, precum 9i punerea la dispozi6ia victimelor a unor instrumente /uridice eficiente pentru prote/area lor, procedura legislativ7 a presupus: ( noiembrie ''% - propunerea legislativ7 prin care se dore9te

asigurarea instrumentelor /uridice de tragere la r7spundere a agresorilor numi6i ,,consumatori de violen67 domestic7.M ( martie '' - propunerea legislativ7 privind protec6ia victimelor violen6ei 8n familie 9i con9tientizarea gradului ridicat de violen67 intrafamilial7 8n societatea romDneasc7M % martie Deputa6ilor '' 9i ! martie proiectul ''<, >enatul 9i, apoi, +amera de lege pentru prevenirea 9i adopt7

combaterea violen6ei 8n familieM

-

,. Joth, s.a. H&sistarea copiilor care au suferit traumeI, program Feonardo da 1inci, ?niversitatea Cabes Colyai, +lu/ K2apoca , ''!.

1.

>e 8mbun7t76e9te astfel cadrul legislativ 8n materie, referitor la extinderea no6iunii de familie, respectiv membru de familie la toate persoanele care locuiesc 9i gospod7resc 8mpreun7, la 8ndrumarea victimelor c7tre serviciile de mediere, la 8nfiin6area +omisiei de :revenire 9i +ombatere a 1iolen6ei 8n Eamilie Aalc7tuit7 din reprezentan6i ai mai multor ministere K >7n7tate, -duca6ie, 3nterne, a c7rei activitate este sus6inut7 de o +oali6ie alc7tuit7 din circa <' de #2P-uri cu activitate 8n domeniul respect7rii drepturilor omului, protec6iei copilului 9i femeiiB, la instituirea unui >erviciu public de ac6iune social7, pluridisciplinar, cu reprezentare na6ional7 9i local7, cu o dubl7 subordonare, a ,inisterului >7n7t76ii, precum 9i a consiliilor locale, la colaborarea organismelor statului cu organiza6iile private. >e propune, de asemenea, incriminarea distinct7 a abuzului marital 9i, respectiv, a h7r6uirii psihologice, 8nfiin6area 5gen6iei 2a6ionale pentru :rotec6ia Eamiliei ca organ de specialitate 8n subordinea ,inisterului >7n7t76ii, av8nd o palet7 larg7 de atribu6ii 9i 8ndatoriri, 8nfiin6area +onsiliului de familie, asocia6ie f7r7 personalitate /uridic7 9i f7r7 scop patrimonial, organizarea 9i func6ionarea ad7posturilor publice pentru victimele violen6ei intrafamiliale, precum 9i 8ndrituirea >erviciului de reintegrare social7 9i supraveghere a infractorilor de a preg7ti personalul specializat, capabil s7 desf79oare programe de terapie 9i de consiliere a agresorilor. >e urm7re9te a9adar un sistem unitar de protec6ie a victimelor;. :entru o interven6ie eficient7, se poate recurge la urm7toarele forme /uridice de protec6ie:

ordin de restric6ionare a agresorului, care d7 posibilitatea poli6iei de a interveni prin scoaterea acestuia din mediul familial, pe o perioad7 determinat7, fapt care conduce la un plus de siguran67 individual7M

interdic6ia revenirii agresorului 8n locuin6a familiei 8ncepDnd chiar din faza de 8nceput a urm7ririi penaleM

,. Joman, P. 17duva (Ghid practic de prevenire i intervenie n violenele intrafamiliale) , 3nstitutul pentru +ercetarea 9i :revenirea +riminalit76ii 9i +,>+, ''

18

transformarea din contraven6ie 8n infrac6iune a faptei de alungare a victimei din locuin67M posibilitatea intr7rii prin for67 a organelor de ordine atunci c8nd victima se afl7 8n imposibilitatea de a-9i exprima voin6a.

+re9terea cuantumului sanc6iunilor nu este o solu6ie. >e discut7 despre sanc6iunile alternative: cele neprivative de libertate Alibertatea sub supraveghere sau munca 8n folosul comunit76iiB, cu obligarea prin lege a agresorului s7 participe la cursuri de resocializare. 3nterven6iile trebuie orientate at8t spre femei c8t 9i spre b7rba6i. ,odificarea comportamentului b7rbatului poate antrena 9i modificarea comportamentului femeii Areciproca fiind 9i ea valabil7B. +ompletarea educa6iei sanitare cu alte forme de educa6ie, 8n special cea religioas7, realizate de o re6ea larg7 de servicii specializate sau organiza6ii. Eolosirea constant7 a mi/loacelor de comunicare 8n mas7 9i, 8n principal, a televiziunii pentru informarea popula6iei asupra posibilit76ilor oferite de politicile sociale.

Cap$t%! ! 2/ D$nam$*a re!a-$$!%r 0$%!ente

?neori este dificil de recunoscut caracterul violent al unei manifest7ri, mai ales datorit7 faptului c7 unele forme de violen67 sunt manifestate 8n societate 9i tolerate social, fapt care induce idea de HnormalitateI. Pradul de toleran67 fa67 de actele violente depinde 9i de normele sociale. ,odelul non-violent are la baz7 rela6ii bazate pe egalitate 9i respect 8ntre partenerii de cupluM modelul violent se bazeaz7 pe o rela6ie de tipul puterecontrol, 8n care victima este cea care pierde 8ntodeauna.

19

Jesponsabilitatea revine exclusiv celui care de6ine puterea 9i controlul 8n rela6ieM agresorul are posibilitatea de a opta pentru un alt tip de comportament. 3atL 9i cDteva exemple de violen6L, care sunt frecvent manifestate 8n societate: 3zolarea femeilor - atitudini de tipul Ofemeile apar6in b7rba6ilorI, restric6ionarea libert76ii de mi9care a femeilor datorit7 responsabilit76ilor casnice. >uprasolicitarea femeilor - ele sunt considerate responsabile pentru familie 9i cas7, avDnd 8ns7 9i obliga6ii profesionale, ceea ce conduce la a9tept7ri 9i cereri excesive. 5buzarea de privilegii masculine - se a9teapt7 de la femei s7 fac7 cafeaua la servici pentru colegi, atitudinea de genul Icur76enia apar6ine femeilorI 9i aprecierea sc7zut7 a acestui gen de munc7. +ontrol economic 9i social - b7rbatul este considerat Opater familiasI: el comand7 9i pl7te9te la restaurant, conduce ma9ina, se bucur7 de privilegiul de a fi servit acas7, nu are responsabilit76i privind munca din cas7. Denigrarea, discriminarea - lipsa de respect care se reflect7 8n atitudinea public7 fa67 de femei Aglume, aluzii sexuale, fotografii sau reclame care folosesc femeile ca pe ni9te obiecte sexualeBM acordarea unor salarii mai miciM nivel redus de reprezentare a acestora 8n politic7 9i0sau pozi6ii 8nalte. -xist7 o serie de manifest7ri violente pe care aproape nici nu le mai percepem ca atare K cum ar fi de exemplu, manifest7rile sportive Abox, $arateB, 8n care actul de violen67 este chiar reglementat de o serie de reguli care vizeaz7 integritatea fizic7 a sportivilor. -xist7 8ns7 acte de violen67 care sunt intolerabile, ele reprezentDnd un abuz sau o 8nc7lcare flagrant7 a drepturilor sau libert76ilor unei persoane. 5stfel, lovirea unei persoane care se afl7 8n imposibilitatea de ap7rare, privarea abuziv7 de libertate, munca for6at7, reprezint7 acte de violen67.

2.1. Ciclul violenei

>tudiile psihologice au demonstrat c7 o rela6ie violent7 trece prin mai multe stadii alc7tuind un a9a numit Hciclu al violen6eiI.
2

1a urma acum un exerci6iu care va demonstra dinamica rela6iei dintre cei doi parteneri 8n cadrul violen6ei domestice. -xist7 o anumit7 dinamic7 a rela6iei de violen67 =n timp, unele din fazele ciclului violen6ei se modific7: faza Hlunii de miereI se scurteaz7, iar intensitatea manifest7rilor violente tinde s7 creasc7. +ea mai potrivit7 perioad7 pentru ca victima s7 ias7 din rela6ie, este faza de relaxare, pentru c7 atunci agresorul este mai pu6in vigilent. De regul7, orice 8ncercare a victimei de a-l p7r7si declan9eaz7 fie exarcerbarea violen6ei Aagresorul considerDnd victima ca fiind proprietatea lui 9i percepDnd plecarea ca o insult7 inadmisibil7B, fie folosirea 9anta/ului sentimental Aamenin67ri de sinucidereB.

2menin"ri, /"ruire, urm"rire, refu)ul de a ple$a $onstr4ngeri 2bu) e$onomi$

0inimali)area , negarea abu)ului

3utere 5i Control

3rivilegii mas$uline

1)olarea, limitarea relaiilor ei 2bu) emoional

'olosirea $opiilor $a argument

21

Eigura nr. .%. Joata violen6ei domestice

2/4/4/ Ta*t$*$ "e p tere ,$ *%ntr%!

5plicarea indimid7rii, coerci6iunii 9i amenin67rilor. Eemeia se afl7 sub presiunea unor gesturi, priviri care o sperie. C7rbatul arunc7 obiectele din cas7, distruge obiectele femeii, chinuie animalele. 5menin67 cu diverse arme. :une 8n aplicare amenin67ri diverse: c7 o va lovi, p7r7si, c7 se va sinucide, c7 o va reclama la fisc, etc. Jecursul la arma economic7. C7rbatul 8mpiedic7 femeia s7 primeasc7 sau s7 p7streze o slu/b7, s7 89i exercite meseria, obligDnd-o astfel s7 cear7 bani de la el, sau 8i ia banii, refuzDndu-i accesul la bugetul familiei. 5sumarea privilegiilor acordate 8n mod tradi6ional b7rba6ilor. Eemeia este tratat7 ca servitoare. C7rbatul ia toate deciziile importante. C7rbatul se eri/eaz7 8n st7pDnul castelului. -l decide care este rolul fiec7rui membru al familiei. Eolosirea copiilor ca argument. 3nducerea sentimentului de culpabilitate fa67 de copii. C7rbatul folose9te copiii pentru a transmite mesa/e de amenin6are. 5greseaz7 femeia 8n leg7tur7 cu dreptul de a sta cu copiii, amenin67 c7 8i va lua. -scrocherie sentimental7. ,anifestarea dispre6ului la adresa femeii, pe care o determin7 s7 nu mai aib7 8ncredere 8n sine, o face s7 cread7 c7 nu este 8n toate min6ile, o pune la 8ncercare prin /ocuri mentale, provocDndu-i sentimentul vinov76iei. 3zolarea. C7rbatul exercit7 control asupra tot ceea ce face femeia. -l vrea s7 9tie pe cine 8ntDlne9te, cu cine st7 de vorb7, ce cite9te, unde se duce, limitDndu-i manifest7rile exterioare. Rustificarea acestor ac6iuni este gelozia. ,inimalizarea, negarea abuzului 9i 8nvinov76irea femeii. 5buzarea este acceptat7 de c7tre b7rbat, dar nu 9i gravitatea invocat7 de femeie. -l transfer7 responsabilitatea pentru comportarea abuziv7 asupra femeii. N7r6uirea, urm7rirea . Dac7 femeia decide s7 plece din locuin6a con/ugal7 9i s7-9i p7r7seasc7 partenerul AluDnd de cele mai multe ori 9i copiii cu eaB,

22

agresorul continu7 s7 o caute, s-o HrecuperezeI, deoarece, paradoxal, O8i lipse9te obiectul munciiI.(

2titudine i i 2titudine omportament omportament pani$ 2sumarea 6espe$t,nele pani$ 2sumarea 6espe$t,nele resposnsabilit gere,valori)ar resposnsabilit gere,valori)ar ":ii relaiei ea femeii ":ii relaiei ea femeii

6espe$tare aa 6espe$tare de$i)iilor de$i)iilor femeii femeii

7n$redere i i 7n$redere spri8in re$ipro$ spri8in re$ipro$

EGALITATE EGALITATE
3arteneriat 3arteneriat e$onomi$ e$onomi$ Onestitate, Onestitate, sin$eritate sin$eritate Creterea i i Creterea edu$area edu$area responsabil" aa responsabil" $opiilor $opiilor

6esponsabilit" 6esponsabilit" :i:i mp"rite mp"rite e$+itatbil e$+itatbil

6espe$t 6espe$t pentru pentru se9ualitatea se9ualitatea partenerei partenerei

Eigura nr. . . Joata 2on-1iolen6ei

3. Noldevici, *sihoterapia ca+urilor dificile ' abordari cognitiv,comportamentale, -d. Du5l Tech, ''< Cucuresti

2,

2/4/2/ De#*r$erea *$*! ! $ 0$%!en-e$

+iclul violen6ei domestice presupune mai multe etape Avezi Eigura .<B: -tapa % -tapa 8ncord7rii crescDndeM -tapa -tapa violen6ei activeM -tapa < -tapa Oiubirii 9i c7in6eiI sau Oluna de miereI.

Eigura nr. .<. -tapele violen6ei domestice Etapa 1n*%r"+r$$ crescDnde se caracterizeaz7 prin: cazuri de violen67 ne8nsemnat7M femeia 8ncearc7 s7 lini9teasc7 b7rbatul, devenind mai gri/ulie 9i mai r7bd7toareM se str7duie s7 pre8ntDmpine orice conflict, s7 prevad7 toate dorin6ele b7rbatuluiM 8ncearc70se str7duie s7 nu nimereasc7 sub mDna luiM percepe comportamentul grosolan al b7rbatului ca fiind 8ndreptat 8mpotriva eiM crede c7 poate evita furia luiM devine complice 9i poart7 r7spundere de comportamentul luiM

2&

nu-9i permite s7 se supere pe b7rbat, nu se revolt7 cDnd acesta manifest7 agresivitate fa67 de eaM minimalizeaz7 anumite incidente sau consecin6ele lorM neag7 frica fa67 de so6 9i ac6iunile lui agresiveM crede c7 poate controla comportamentul lui.

:e m7sura cre9terii tensiunii devine tot mai greu de a folosi metodele expuse mai sus pentru a 8ncadra situa6ia 8n albia normalit76ii 9i femeia se 8nchide 8n sine. C7rbatul, la rDndul s7u, folose9te furia femeii ca pretext pentru exploziile agresive ulterioare 9i situa6ia devine tot mai 8ncordat7. Etapa 0$%!en-e$ a*t$0e se caracterizeaz7 prin pierderea autocontrolului, lipsa autocontrolului fiind 8nso6it7 de un comportament distructiv. 5gresorul, de obicei, 89i 8ndrept76e9te comportamentul agresiv. 5c6iunile lui sunt imprevizibile. Dac7 femeia opune rezisten67, el devine 9i mai agresiv, mai crud. =n unele cazuri femeia 8l provoac7 inten6ionat pentru a pune cap7t tensiunii mereu crescDnde. =n aceste momente ea simte nu atDt durerea fizic7 cDt neputin6a de a se ap7ra, de a evita sau de a fugi de agresor. 5desea minimalizeaz7 gravitatea traumelor primite. 5semenea incidente o fac s7 devin7 apatic7, 8nchis7 8n sine, indispus7 9i neputincioas7. ?neori se izoleaz7 pentru cDteva zile, 8nainte de a se adresa dup7 a/utor. Etapa ?$ 5$r$$ ,$ *+$n-e$ #a ?! na "e m$ere se caracterizeaz7 prin lini9te 9i pace neobi9nuit7. C7rbatul 8ncearc7 s7 compenseze comportamentul precedent prin gri/7 permanent7 9i manifest7ri de dragoste. -l 89i recunoa9te violen6a 9i cere scuze, 89i recunoa9te gre9elile, 8nduplec7 so6ia s7 nu plece, s7 r7mDn7 la el. 5gresorul este convins c7 va putea s7 se st7pDneasc7 9i promite orice, uneori urmeaz7 9edin6e de psihoterapie. :romisiunile b7rbatului, aparent sincere, men6in speran6a femeii c7 el va putea s7 se schimbe. -a cunoa9te acele calit76i care au atras-o 9i care i-au pl7cut la el 9i-l caracterizeaz7 pozitiv. Jecunoa9te 8n el acea persoan7 de care s-a 8ndr7gostit cDndva, sus6ine c7 ar merge la orice pentru a 8mbun7t76i rela6iile, iar el 8i aminte9te permanent c7 are nevoie de ea, c7 nu poate tr7i f7r7 ea, c7 se va sinucide dac7 va pleca 9i nu se va mai 8ntoarce la el.

2#

5nume aici se produce leg7tura simbolic7. Eemeia prime9te toate ObunurileI c7s7torieiM astfel, agresorul o cump7r7 9i ea devine complicele lui. -a este supus7 8n 8ntregime voin6ei lui. =n continuare prezent7m descrierea comportamentul specific agresorului 9i victimei la fiecare etap7. -tapa % poate dura de la cDteva minute pDn7 la luni, ani. +omportamente specifice:

5gresorul: - o 8nvinuie9teM - o limiteaz7 8n ac6iuniM - este sup7r7ciosM - refuz7 s7 comuniceM - pleac7 trDntind u9aM - arunc7 obiecteleM - obi/duie9teM - oc7r79teM - se comport7 r7u cu copiii sau cu animalele domesticeM - permanent 8n/ose9te pe cinevaM - amenin67M - nu con9tientizeaz7 c7, cre9te 8ncordarea, tensiunea.

1ictima: - se 8nchide 8n sineM - este nervoas7M - explodeaz7M - se alimenteaz7 neregulatM - i se deregleaz7 somnul sau doarme prea multM - nu poate s7 se concentrezeM - lucreaz7 foarte mult sau tot mai pu6in 9i mai pu6inM - nu poate vorbi despre OaceastaIM - este predispus7 c7tre orice din partea so6uluiM - con9tientizeaz7 cre9terea permanent7 a 8ncord7rii.

2-

-tapa

poate dura de la ! minute pDn7 la o zi sau mai multe. 5ctul de

violen67 are loc cu u9ile 8nchise. 3ntensitatea violen6ei cre9te propor6ional cu num7rul de recidive. +omportamente specifice: 5gresorul: 1ictima: - minimalizeaz7 gravitatea traumelor 9i gravitatea consecin6elorM - o ghionte9te, o p7lmuie9teM - o zgDrie, o trage de p7r, - o stranguleaz7, - este impus7 s7 8ntre6in7 rela6ii sexualeM - nu se poate ap7raM - nu poate opune

- o izbe9te, folose9te arma, rezisten67, se supuneM - o r7stoarn7, o pr7bu9e9te - plDngeM la podea, 8i r7suce9te - se sperie. mDinile, - o mu9c7, - o amenin67M strig7.

>tatisticile atest7 c7 ma/oritatea agresorilor din familie sunt b7rba6i. -xist7 mai multe concep6ii psihologice 9i sociologice care identific7 factorii ce genereaz7 la b7rba6i tendin6e constante de agresivitate. +oncep6iile care men6ioneaz7 rolul determinant al tr7s7turilor de personalitate pun 8n eviden67 dimensiunile temperamentale 9i caracteriale specific masculine. 5dep6ii acestor concep6ii constat7 c7 b7rba6ii agresori reac6ioneaz7 cu ostilitate, furie, duritate fa67 de diferite situa6ii familiale. 5cest tip de agresori manifest7 intoleran67 8n rela6iile de familie, au o percep6ie instabil7 a eu-lui propriu, incapacit76i de comunicare 9i rela6ionare uman7. 5cest tip de agresori consider7 furia 9i duritatea drept elemente indispensabile intimit76ii. =n

2.

permanen67 se /ustific7 prin acuza6iile aduse victimei AO-a este de vin7SI, O-a m-a provocatSIB. +oncep6iile care pun accentul pe rolul socializ7rii persoanei sus6in c7 orice form7 de conduit7 violent7 este un rezultat al asimil7rii, 8nv767rii modelului tr7it 8n cadrul familiei de origine. -i sus6in c7 societatea folose9te violen6a 8n situa6ii de criz7 9i, 8n rezultat, se formeaz7 norme, valori, atitudini, convingeri precum c7 violen6a poate fi uneori unica surs7 de rezolvare a problemelor. Teoria 8nv767rii sociale consider7 c7 orice comportament este determinat de combina6ia unor modele 9i presiuni pozitive 9i negative. 5gresorul 8nva67 modelele de conduit7 agresiv7 8n copil7rie 9i folose9te, la rDndul s7u, for6a pentru a-9i impune controlul 9i domina6ia asupra victimei. +oncep6ia cu privire la ata9amentul victimei fa67 de agresor sus6ine c7 multe femei victimizate nu depun plDngeri la autorit76i 9i continu7 s7 suporte acela9i tratament violent din partea agresorului. 5pare a9a-numita interpretare a leg7turii traumatice, potrivit c7reia victimele au experimentat 8n copil7rie acte de violen67, motiv pentru care violen6a li se pare normal7. ?nii adep6i ai curentului psihanalitic sus6in ideea c7 victimele sunt, 8n general, persoane dominate de tendin6e mazohiste, care incit7 agresorul la comiterea unor acte violente ce le-ar permite s7 tr7iasc7 Opl7cereaI. Teoria nea/utor7rii 8nv76ate subliniaz7 faptul c7, comportamentul victimei deriv7 firesc din experien6ele anterioare. Dac7 o femeie 8nva67 din experien6a trecut7 c7 nu are nici un control asupra unei situa6ii sau mediu ostil, atunci ea 89i pierde motiva6ia de a schimba ceva 9i adopt7 atitudini pasive.

2.2. Violena asupra femeilor

2/2/4/ @eme$a 0$*t$m+ a 0$%!en-e$ "%me#t$*e
5gresivitatea intrafamilial7 reprezint7 o patologie rela6ional7, o conduit7 comportamental7 deviant7. :rin implica6iile sale psiho-biologice, socio/uridice,

28

economice, heteroagresiunea intrafamilial7 devine o problem7 de importan67 ma/or7 pentru actuala societate. Eamilia patogen7 dezvolt7 un risc deosebit atDt pentru membrii s7i, cDt 9i pentru s7n7tatea social7 8n general. 1iolen6a fizic7 9i cea verbal7 8ntre so6i, alcoolismul p7rin6ilor, adulterul 9i gelozia cu componente patologice, abuzul sexual al femeii 9i al copilului, delincven6a /uvenil7, molest7rile 9i abandonul b7trDnilor, s7r7cia 9i 9oma/ul K toate acestea sunt doar cDteva dintre OdimensiunileI anomiei familiei contemporane, ale c7rei valori tradi6ionale sufer7 restructur7ri serioase. 5utorii care abordeaz7 8n lucr7rile sale problema violen6ei domestice indic7 la o extindere enorm7 8n ultimii ani a acestui fenomen cu impact psiho- 9i sociopatogen. ,otivul principal care a generat, atDt de tDrziu, recunoa9terea violen6ei familiale 9i abordarea ei ca problem7 social7 l-a constituit coloritul specific atribuit familiei: T spa6iu privat cu caracter OtabuI, 8n care nu poate fi admis7 nici o interven6ie din afar7. Eemeia sufer7 cel mai mult 8n urma violen6ei domestice, deoarece face parte din categoria persoanelor A8mpreun7 cu copiii 9i cei foarte 8n vDrst7B ce prezint7 un grad mare de vulnerabilitate victimal7, date fiind caracteristicile sale bioconstitu6ionale 9i psihocomportamentale. :rin tradi6ie, feminitatea desemneaz7 o serie de tr7s7turi de personalitate specifice femeii, precum: sensibilitate, fine6e, activitate ordonat7, sentimente deosebite, preocup7ri pentru frumos, emotivitate, inteligen67 analitic7, atitudini educa6ionale. Dar tot prin tradi6ii, imaginea femeii 8n raport cu cea a b7rbatului Alocul 9i rolul ei 8n sistemul activit76ii familiale 9i socialeB a fost 8n general defavorizat7, b7rba6ii, mai ales cei c7s7tori6i, avDnd drepturi depline de aplicare a sanc6iunilor axate pe agresiune fizic7. Eemeia a trebuit s7 suporte de-a lungul timpului multe variante de umilire, desconsiderare 9i chiar maltratare, toate acestea ca urmare a unor norme socioculturale acceptate 9i promovate de grupurile 9i macrogrupurile de apartenen67. Eormele de victimizare la care a fost supus7 femeia au variat de la

29

o cultur7 la alta, de la o etap7 istoric7 la alta, de la forme u9or agresive pDn7 la forme violente, fizic 9i psihic traumatizante. E7r7 a minimaliza impactul negativ al violen6ei asupra altor categorii de victime Acopii, b7trDniB 9i gravitatea altor forme de victimizare a femeilor AviolulB, vom aborda doar procesul de victimizare a femeii din perspectiva violen6ei domestice. =n multitudinea de variante de abordare 9i analiz7 contemporan7 a violen6ei domestice putem delimita dou7 pozi6ii de extrem7: - tratarea violen6ei ca o suit7 de ac6iuni ce d7uneaz7, provoac7 durere, suferin67 celor din familieM - identificarea violen6ei cu tendin6a de a-9i supune al6i oameni, de a fi lider, de a realiza activit76i autoritare. Fiteratura 9tiin6ific7 prezint7 violen6a domestic7 prin diverse defini6ii opera6ionale, 8ns7 ma/oritatea cercet7rilor converg spre ideea c7 violen6a este o rela6ie social7. =n cadrul acestei rela6ii, men6ioneaz7, avem de-a face cu urm7toarele elemente: 1iolen67 direct7 9i violen6a indirect7. >ociet76ile contemporane dispun de tot mai multe mi/loace de exercitare a unei violen6e indirecte. -xercitarea violen6ei este tot mai mult transferat7 de la subiect la obiectM ca urmare, responsabilitatea 9i sentimentul de culp7 diminueaz7. 5c6ionDnd prin intermediul obiectelor, individul nu mai este fa67 8n fa67 cu victima sa, 8ncDt de multe ori el nici nu 9tie ce efecte au ac6iunile sale. Jesponsabilitatea este transferat7 asupra obiectelor, asupra ma9inilor sau asupra organiza6iilor, birocra6ilor. 3ndividul se reprezint7 ca un simplu instrument al acestor obiecte. Dac7 folosirea unor obiecte ca mi/loace indirecte 8n exercitarea violen6ei poate consola con9tiin6a unor indivizi, ea nu supune 8ns7 responsabilitatea celor care se folosesc de aceste mi/loace. 1iolen6a ofensiv7 9i violen6a defensiv7. 1iolen6a agresorului 9i contraviolen6a victimei. 1iolen6a personal7 9i violen6a structural7. 1iolen6a personal7 este exercitat7 de un individ sau de un grup micM agen6ii violen6ei pot fi identifica6i

direct. 1iolen6a structural7 este impersonal7, fiind exercitat7 de un individ sau de grupuri mari, de birocra6iile publice sau private, de institu6iile sau09i organiza6iile societaleM agen6ii violen6ei nu pot fi identifica6i 8n anumite persoane. 1iolen6a material7 9i violen6a simbolic7. 1iolen6a material7 este exercitat7 prin intermediul obiectelor, 8n primul rDnd, prin intermediul producerii de bunuri materiale. -a ac6ioneaz7 prin apropierea de c7tre unii indivizi sau grupuri a acestor bunuri sau prin controlul modului de producere 9i de distribuire a lor 9i prin limitarea posibilit76ilor altor indivizi sau grupuri de a folosi aceste bunuri potrivit nevoilor 9i drepturilor lor. 1iolen6a simbolic7 ac6ioneaz7 prin intermediul simbolurilor care sunt produse de anumite raporturi de for67 9i care servesc la men6inerea 9i la consolidarea acestor raporturi. 1iolen6a legal7 9i violen6a ilegal7. 1iolen6a legal7 este organizat7, fiind exercitat7, conform unor coduri, de c7tre institu6iile 9i for6ele societale. 1iolen6a ilegal7 este exercitat7 8n afara acestor coduri sau 8mpotriva odinii stabilite. 1iolen6a legitim7 9i violen6a ilegitim7. Dificult76ile acestei distinc6ii deriv7 din politicile sociale ale diferitelor 67ri. =n cadrul fiec7rei societ76i, monopolul legitim7rii violen6ei este de6inut de c7tre stat. =n tratarea fenomenului agresiunii intrafamiliale sunt utilizate a9a no6iuni similare ca: violen6a familial7, violen6a domestic7, hetero-agresiunea intrafamilial7, violen6a 8n familie, abuzul domestic etc. :rin violen67 domestic7 se are 8n vedere aplicarea puterii fizice, a diferitelor amenin67ri sau a altor metode de constrDngere pentru a men6ine autoritatea 9i controlul asupra altei persoane. 1iolen6a domestic7 se profileaz7 ca ciclu perpetuu cu o frecven67 crescDnd7 a insult7rilor de ordin:

fizicM verbalM emo6ionalM spiritualM economic 8n scopul: controluluiM

,1

intimid7riiM inspir7rii friciiM abuzului de putere. fizic7, sexual7, emo6ional7, economic7, amenin67rile 9i

1iolen6a

intimidarea reprezint7 forme de adresare violent7 8n familie. >copul persoanei care comite actul de violen67 este de a de6ine puterea 9i controlul 8n rela6iile familiale. =n mare parte, actele de violen67 domestic7 sunt s7vDr9ite de b7rbat 8mpotriva femeii. C7rba6ii care manifest7 comportament violent pot folosi urm7toarele forme de control pentru a de6ine puterea asupra femeii: 1iolen6a fizic7: 8mpinge, ghionte9te, bate, p7lmuie9te, stranguleaz7, trage de p7r, izbe9te, apuc7, folose9te arma, r7stoarn7, pr7bu9e9te la podea, r7suce9te mDinile, mu9c7, arunc7 cu diverse obiecte, creeaz7 obstacole fizice, care nu-i permit femeii s7 plece din cas7, nu-i permite s7 primeasc7 a/utor medical 8n caz de necesitate Aboal7, graviditate sau traumeB. 1iolen6a fizic7 nu 8ntotdeauna las7 urme u9or vizibile AvDn7t7i sau fracturi ale oaselor, arsuri 9.aB. 1iolen6a emo6ional7: b7rbatul agresor amenin67 c7-i va r7pi copiii ori o va face s7 se sinucid7, love9te 8n demnitatea personal7 a femeii cu vorbe umilitoare, grosol7nii, repro9Dndu-i c7-9i 8ndepline9te prost rolul de so6ie, mam7. 5ceste ac6iuni condi6ioneaz7 degradarea personalit76ii femeii. 1iolen6a emo6ional7 este o form7 important7 8n de6inerea controlului asupra partenerei. ,ulte femei victime ale violen6ei afective sus6in c7 a9a forme ale violen6ei domestice sunt cu mult mai distrug7toare decDt violen6a fizic7, cu toate c7 nu las7 urme 9i cicatrice vizibile. 1iolen6a sexual7: partenera este impus7 s7 8ntre6in7 rela6ii sexuale sau este lipsit7 de a9a rela6ii. Eor6area femeilor de a asista sau a lua parte la acte sexuale, de a le exploata 8n scopuri de prostitu6ie sau de pornografie reprezint7 o manifestare a violen6ei sexuale. 1iolen6a economic7: femeilor nu li se permite s7 se 8ncadreze 8n cDmpul muncii, sunt lipsite de bani, sunt impuse s7 cear7 de la b7rbat bani pentru a face cele mai necesare cump7r7turi Ahran7, 8mbr7c7minte pentru sine 9i copiiB.

,2

3zolarea: limiteaz7 folosirea telefonului, i se interzice s7 comunice cu cei apropia6i, femeia este supravegheat7 8n permanen67: ce face, cu cine prietene9te, cu cine se 8ntDlne9te, ce vorbe9te. 5gresorii 89i aran/eaz7 cu traiul familiile 8n locuri pu6in populate, le 8ndep7rteaz7 inten6ionat de prieteni 9i de rude. 3.,itrofan identific7 dou7 forme de agresivitate familial7 cu consecin6e medicale 9i psihosociale importante:

violen67 familial7 de durat7 Acronic7B, 8n registru moderat, desimulat7, 8n conformitate cu atitudinile tradi6ionale educa6ionale. +onform acestor tradi6ii, victimizarea femeii trebuie trecut7 cu vederea, deoarece func6ioneaz7 patternuri de genul: ODac7 b7rbatul te bate, trebuie s7 supor6i, nu ai unde te duce...I, O+um s7 la9i copiii f7r7 tat7, ce va spune lumeaUI, O>e mai 8ntDmpl7, dar nu am ce s7-i fac, trebuie s7 suport, fiecare femeie suport7...IM

violen67 familial7 exploziv7, 8n registru acut, deconspirat7 prin impact medico-legal. -ste o surs7 de generare a tulbur7rilor psihogene feminine.

:entru femeile care au fost b7tute cel mai greu este de a dep79i urm7rile violen6ei. =n urma actelor agresive Afizice, sexualeB, fiindu-i distrus7 demnitatea, autopercep6ia, femeia continu7 s7 se 8ndoiasc7 8n puterile 9i emo6iile proprii. 5utoaprecierea adecvat7 9i pozitiv7 a persoanei se distruge treptat prin influen6a voluntar7 a agresorului asupra sistemului de valori ale victimei 9i asupra emo6iilor ei. 5gresorul utilizeaz7 diverse metode cu scopul de a 8n/osi 9i a intimida victima pentru a men6ine controlul 9i puterea asupra ei. >tudiile realizate 8n domeniu permit s7 contur7m conduitele violente administrate de agresor 8n cadrul familiei: +ritica distructiv70etichetarea: o nume9te cu cuvinte urDte, 8nvinuie9te, oc7r79te, 8n/ose9te, o intimideaz7 prin gest, fapte, priviri amenin67toare. Tactica de presiune: impune femeia s7 primeasc7 hot7rDri gr7bite, s7 se autoacuze, o 8nsp7imDnt7, 8i creeaz7 dispozi6ie proast7, o amenin67 c7 se va sinucide, c7 nu-i va da bani, manipuleaz7 cu copiii, 8i face indica6ii stricte referitor la responsabilit76ile femeii.

,,

,anifestarea nerespectului: o 8ntrerupe brutal 8n comunicare, schimb7 tema de discu6ie, nu dore9te s-o asculte sau s7-i r7spund7, parafrazeaz7 cele spuse de ea, o 8n/ose9te 8n prezen6a altora. ,anifestarea ne8ncrederii: spune minciuni, t7inuie9te informa6ieiile-cheie, manifest7 gelozie exagerat7. =nc7lcarea promisiunilor: este iresponsabil, nu-9i respect7 promisiunile, nu este cointeresat 8n solu6ionarea problemelor casnice, nu are gri/7 de copii 9i familie. OEoamea emo6ional7I: nu-9i exteriorizeaz7 emo6iile, nu manifest7 dorin6a de a-i fi suport 8n via67, nu-i acord7 aten6ie 9i 8n6elegere, nu respect7 sentimentele, drepturile sau opiniile altor membri ai familiei. ,inimalizarea, negarea sau transferarea vinov76iei: refuz7 de a-i primi 8n serios plDngerile, vinov76ia pe care o poart7 o atribuie victimei, neag7 problema. +ontrolul economic: frustr7ri 8n activitatea profesional7, o amenin67 c7 se va adresa la diferite instan6e care acord7 8nlesniri, a/utor social sau material copiilor. 3nterzice ca victima s7-9i aib7 propria surs7 de cD9tig, exercit7 un control strict asupra bugetului familial, sustrage din acesta, preia, prin fraud7, controlul asupra altor sume de bani. 3zolarea: nu i se permite s7 6in7 rela6ii, s7 comunice cu rudele, prietenii, astfel 8ncDt victima devine tot mai mult dependent7 de agresor 9i rela6iile ei cu cei din afara familiei devin tot mai restrDnse. Fa fel de important e s7 9tim 9i s7 8n6elegem c7 nici un act de violen67 fizic7 sau sexual7 nu se realizeaz7 f7r7 violen6a emo6ional7 prealabil7. De regul7, dac7 agresorul nu poate men6ine victima sub control s7u trezindu-i frica, prin 8n/osiri 9i manipul7ri, el recurge la violen6a fizic7 sau cea sexual7. +alea spre O8ns7n7to9ireI 8ncepe atunci cDnd victima 89i restabile9te capacitatea Ode a alegeI.

2/2/2/ @eme$a A 0$*t$m$;at+, 5+r5at ! A a&re#%r' pr%.$! r$ p#$(%#%*$a!e

,&

De-a lungul HconstruiriiI rela6iei violente 8ntr-un cuplu, /ocul puterii 9i al controlului determin7 atitudini specifice ale fiec7rui partener Aagresor, respectiv victim7B. 5ceste atitudini& tind s7 se repete ca un mecanism de ap7rare, 8n orice situa6ie care are caracteristicile unui conflict deschis 8ntre partenerii de cuplu. 5doptarea acestor atitudini d7 roade de ambele p7r6i: pe de-o parte, agresorul de6ine puterea prin for67 9i astfel poate s7 controleze situa6ia 9i s7-9i domine victimaM pe de alt7 parte, victima poate s7 men6in7 un control precar al situa6iei, care-i asigur7 un pseudoconfort, printr-un comportament de supunere. 1iolen6a domestic7 are impact negativ asupra oric7rei persoane pe care o marcheaz7. 5cest efect negativ este conturat 9i 8n comportamentul femeii victimizate. :rofilul psihosocial al femeilor agresate de partenerii de cuplu a fost identificat 9i de speciali9tii canadieni :
9

Dureri cronice ce demonstreaz7 o proast7 stare de s7n7tateM 1izite frecvente la medicM Prad sc7zut de autopre6uireM -xperimentarea unor episoade de violen67 8n timpul copil7rieiM Dependen67 emo6ional7 fa67 de partenerM Jespectul acordat trebuin6elor parteneruluiM asumarea responsabilit76ii pentru conduita acestuiaM Eolosirea tranchilizantelor 9i0sau abuzul de alcoolM -xisten6a unor idei sau acte suicidareM :osibilitatea ca, 8n calitate de mam7, s7-9i maltrateze copilulM Tulbur7ri nocturne: insomnii, co9maruri violenteM 5gita6ie sever7, anxietate, stare de nervozitate permanent7M PDndire confuz7, incapacitatea de a lua decizii, lips7 de concentrareM #pinii rigide cu privire la rolului femeii 9i al b7rbatului.

D. ,untean, -aa nev.+ut. a violenei domestice,consideraii etologice i efecte psihologice, 8n Jevista de >ecuritate +omunitar7, an 3, nr. , ''%, pg. %)- %

,#

+el mai paradoxal 9i dureros lucru este c7 suferin6a femeilor victime ale violen6ei domestice este generat7 de un agresor cunoscut: so6, concubin, prieten. Eemeile victime ale violen6ei domestice sunt traumate atDt fizic, cDt 9i emo6ional nu numai 8n timpul actului de violen67, dar 9i 8n perioada ce urmeaz7. 5cest set de traume specifice femeilor victime a primit denumirea de >indromul traumatiz7rii secundare ca rezultat al violen6ei domestice. >indromul are dou7 faze: - faza acut7 nemi/locit7, 8n perioada c7reia femeia victim7 se afl7 8n stare de criz7, se deregleaz7 activitatea ei normal7M - faza ce urmeaz7 are durata mai mare, 8n care victima con9tientizeaz7 importan6a 9i urm7rile actului violent, a schimb7rilor care au survenit 8n via6a ei. >indromul include reac6ii fiziologice, emo6ionale 9i comportamentale drept rezultat al agresiunii tr7ite 9i al periculozit76ii recidivei. %. Eaza acut7 nemi/locit7 genereaz7 un 9ir de comportamente specifice: V Jeac6ia nemi/locit7. -ste r7spDndit pe larg mitul c7 imediat dup7 acest eveniment femeia victim7 manifest7 un comportament isterical 9i fobic. 2u este un comportament obligatoriu. Dimpotriv7, femeile victime vorbesc despre un diapazon foarte larg de reac6ii emo6ionale din perioada posttraumatic7. Jeac6ia fizic7 9i emo6ional7 poate fi atDt de intensiv7, 8ncDt victima poate fi marcat7 de 9oc sau depresie. >e eviden6iaz7 dou7 tipuri principale de reac6ii: exprimate 9i controlate: stilul expresiv K 8n timpul interviului femeia manifest7 fobii, furieM stilul de control K reac6iile sunt diri/ate 9i controlate. >e comport7 de parc7 nu s-ar fi 8ntDmplat nimic, emo6iile reale sunt camuflate. V Jeac6ia fiziologic7. =n urma actului de violen67 fizic7 sau sexual7 femeile descriu o multitudine de reac6ii fiziologice. De regul7, spun c7 le doare tot corpul, uneori p7r6ile lui: aparte mDinile, picioarele, capul, gDtul, pieptul 9.a. >e 8nregistreaz7: dereglarea somnului K insomnii, co9maruriM deregl7ri 8n alimenta6ie K nu are poft7 de mDncare, simte dureri 8n burt7, vometeaz7, pierde gustul mDnc7rii.

,-

Jeac6ia emo6ional7. Eemeia victim7 a violen6ei domestice se simte

vinovat7, 8n/osit7, ru9inat7, este marcat7 de fobie, stres, depresie, anxietate. 5cestea sunt ni9te tr7iri ce stau la baza sindromului nominalizat. ,ulte femei sus6in c7 au v7zut moartea cu ochii lor. Tr7irile emo6ionale variaz7 de la remu9c7ri, degradare, vinov76ie, ru9ine, disconfort pDn7 la furie, dorin6a de a se r7zbuna, ura fa67 de b7rba6i. 1arietatea tr7irilor emo6ionale determin7 modificarea frecvent7 a dispozi6iei. ?nele femei victime ale violen6ei domestice con9tientizeaz7 c7 emo6iile lor nu corespund situa6iei 8n care se afl7. -le consider7 c7 au devenit foarte iritate, impulsive 8n primele zile, s7pt7mDni dup7 incident. +re9te ne8ncrederea 8n sine, anxietatea, suspiciunea. V Jeac6ia cognitiv7. =ncearc7 s7 se debaraseze de gDndurile grele, dar con9tientizeaz7 c7 ele le urm7resc mereu. >e gDndesc cum ar fi putut evita violen6a, s7 nu o provoace. 5ceasta le face s7 se simt7 vinovate. ,ult mai greu le vine femeilor care 8ncearc7 s7-9i controleze, s7-9i camufleze reac6iile 9i sentimentele. =n exterior ele par a fi foarte calme, de parc7 cu ele nu s-ar fi 8ntDmplat nimic, interiorul, 8ns7, este perturbat de emo6ii negative. Durata acestei faze are caracter individual: poate dura cDteva zile, s7pt7mDni. . Eaza reorganiz7rii 1iolen6a duce la schimbarea ritmului 9i activit76ii nu numai 8n perioada acut7 nemi/locit7, dar 9i 8n perioada imediat urm7toare care are o durat7 mult mai mare K luni sau ani 8ntregi. >unt mai multe circumstan6e care asigur7 ie9irea din criz7: stilul personal al victimei, particularit76ile ei psihologice, oamenii care o 8ncon/oar7, sus6inerea 9i a/utorul lor, atitudinea lor fa67 de ea dup7 incident. :e parcursul procesului de reorganizare femeile victime ale violen6ei domestice trebuie s7 dep79easc7 urm7toarele momente: V >chimb7ri 8n stilul de via67. De obicei, 8n urma actului de violen67 tr7it7 survin schimb7ri 8n multe aspecte ale vie6ii. Totu9i, unele femei victimizate continu7 s7 8ndeplineasc7 obliga6iile cotidiene, merg la lucru, studii, dar se simt incapabile de a se 8ncadra 8n activitatea de munc7. # alt7 categorie de femei aplic7 alt stil de via67 K prefer7 s7-9i petreac7 timpul acas7, practic nu ies

,.

nic7ieri, nu lucreaz7. 1ictima frecvent se adreseaz7 dup7 a/utor familiei de origine, de la care este sigur7 c7 va primi sus6inere 9i 8n cadrul c7reia se simte 8n securitate. =n alte cazuri simt necesitatea de a se mi9ca, de a pleca undeva, de a schimba locul de trai. :robabil, aceast7 dorin67 este generat7 de nevoia de a fi 8n securitate, de frica de so6, de aceea 89i schimb7 adresa, num7rul de telefon. V 1isurile 9i co9marurile reprezint7 sindromul principal care continu7 s7 influen6eze 8n perioada respectiv7. Eemeile victime ale violen6ei domestice descriu dou7 tipuri de visuri: co9maruri care actualizeaz7 actul de violen67 8n urma c7ruia femeia a suferit 9i de care 8ncearc7 s7 se apere, dar nu-i reu9e9teM visurile ce reflect7 faza terminal7 a actului de violen67 apar mai tDrziu. +on6inutul visului nu se schimb7, dar se schimb7 subiectul Afemeia s7vDr9e9te violen6aB. Eobiile. ?n mecanism de autoap7rare 8l constituie cultivarea fobiilor specifice situa6iei 8n cauz7. Eemeia se teme s7 r7mDn7 singur7, s7 aib7 rela6ii sexuale, s7 se 8ntDlneasc7 cu agresorul. >e cere a constata dac7 fobiile sunt generate de realitate sau de fantezii. Jeac6ia complex7 la violen6a domestic7. >unt femei care pot vorbi despre greut76ile pe care le 8ntDmpin7 8n aceste perioade. -le au nevoie de consulta6ii mai 8ndelungate 9i mai intensive. Fa ele pot s7 se dezvolte sindroame ad7ug7toare: depresia de lung7 durat7, abuzul de alcool sau utilizarea altor substan6e psihoactive, comportamentul suicidal sau psihopat, regresie, refuzul de a tr7i o via67 normal7, dorin67 de a declan9a conflicte familiale 9.a. >tudiul acestor date faciliteaz7 lucrul de mai departe al asistentului social. Jeac6ia slab7 la violen6a domestic7. 5cest tip de reac6ie apare la femeile care nu vorbesc cu nimeni despre cele 8ntDmplate, nu-9i exteriorizeaz7 emo6iile. +a rezultat, femeia devine 8nchis7 8n sine. Dac7 consultantul 8i pune 8ntreb7ri despre personalitatea ei, ea r7spunde, dar nu conving7tor. :entru a clarifica problema, consultantul trebuie s7-i adreseze o serie de 8ntreb7ri adecvate situa6iei. +el mai potrivit lucru 8n acest caz este de a-i insufla cura/ 9i optimism. Trebuie s7 8n6elegem de ce femeia victim7 a violen6ei domestice prefer7 t7cerea.

,8

+onsultarea literaturii 9tiin6ifice ce abordeaz7 fenomenul violen6ei domestice 9i efectele ei asupra femeilor a permis identificarea unor reac6ii generale conturate 8n comportamentul femeilor victimizate: Erica W

de a r7mDne singur7 c7 va fi g7sit7 9i pedepsit7 de cel ce a abuzat-o c7 se va afla ce s-a 8ntDmplat cu ea de propria-i furie. c7 a gre9it c7 a 8nc7lcat normele religioase 9i culturale. fa67 de sine pentru faptul c7 a Opermis s7 se 8ntDmpleI fa67 de al6ii care nu au ocrotit-o fa67 de societate fa67 de so6. se simte c7 este .murdar7. consider7 c7 al6ii pot afla ce s-a 8ntDmplat doar numai uitDndu-se la ea.

1inov76ie W

EurieW

Ju9ine W

Tr7dare W din partea lui Dumnezeu din partea >tatului din partea so6ului din partea familiei. 8n sine 8n propriile capacit76i de a aprecia oamenii 9i evenimentele fa67 de oameni, chiar fa67 de cei care nu au Otr7dat-oI.

2e8ncredere W

2eputin67 W
,9

 QocW

se gDnde9te Oc7 niciodat7 nu va fi mai bineI c7 nu-9i poate diri/a propria via67 c7 a fi femeie 8nseamn7 a fi 8n permanen67 abuzat7. Ooare 8ntr-adev7r aceasta s-a 8ntDmplatUI Ode ce aceasta s-a 8ntDmplat cu mineUI a r7mas frapat7, 8ns7 nu poate plDnge. nu-9i g7se9te locul 8ncurc7 zilele slab memorizeaz7.

=ndoial7 W

DezorientareW

-fectele violen6ei domestice asupra femeilor au fost identificate 8n formul7 general7. -vident, ele cap7t7 conota6ie strict individual7 care difer7 de la caz la caz. 5sistentului social 8i revine misiunea de a constata impactul individualizat al violen6ei asupra femeii 9i de a realiza interven6ia pornind de la specificul profilat. >peciali9tii care 89i dedic7 studiile fenomenului de violen67 domestic7 aspir7 la identificarea profilului psihosocial al agresorilor. 5stfel, serviciile corec6ionale canadiene ne ofer7 caracteristicile tipice ale agresorilor 8mpotriva partenerilor de cuplu: Din punct de vedere demografic: 9omeri, cu un slab nivel de cultur7 9i educa6ie, 8n vDrst7 de circa <' de ani sau mai tineriM Din punct de vedere psihologic: manifestarea unor sentimente de furie 9i ostilitate, deprimare, izolare, lips7 de 8ncredere, de autopre6uire, egocentrism, dificult76i 8n exprimarea emo6iilor, necesitatea imperativ7 de a controla 9i a domina, experien6e de victimizare 8n cursul copil7riei, teama de a fi abandonat de cei apropia6i, pasivitate, intimiditate, rigiditate cognitiv7M Din punct de vedre atitudinal: blamarea victimei, minimalizarea frecven6ei 9i a gradului de severitate a agresiunii, folosirea unor defini6ii rigide cu privire la rolurile femeii 9i ale b7rbatului AOb7rbatul este, 8ntotdeauna, superior femeiiIB,

&

tratarea victimei ca un obiect, lips7 de interes pentru schimbarea personal7 9i pentru scopuri educa6ionaleM Din punct de vedere comportamental: folosirea alcoolului 9i a drogurilor, comportament abuziv manifestat fa67 de so6ie 9i copii, amenin67ri cu suicidul 9i crima. 5l6i indicatori: impulsivitate, temperament coleric, gelozie, dependen67 excesiv7 de so6ie, imaturitate emo6ional7M opinii rigide asupra rela6iei dintre b7rba6i-femei 9i asupra rolului acestoraM criticism accentuat la adresa partenerei 9i a copiilor, furie exercitat7 abuziv asupra lor, lips7 de sensibilitate emo6ional7 8n leg7tur7 cu ace9ti membri ai familieiM abuz de alcool sau de droguriM existen6a unor episoade suicidare sau a tentativelor de suicid.

,ulte femei se intereseaz7 dac7 se poate de aflat 8n prealabil dac7 un b7rbat este un poten6ial agresor, dac7 este predispus s7 manifeste violen67 fa67 de ele sau s7 le foloseasc7 8n interesele proprii. ,ai /os prezent7m o list7 de modele comportamentale care pot fi observate la oameni predispu9i de a avea un comportament agresiv fa67 de prietene, partenere, so6ii. ADe re6inut: ultimele patru modele se 8ntDlnesc 8n exclusivitate la persoanele cu comportament agresiv. +u cDt mai multe caracteristici se manifest7, cu atDt persoana se apropie mai mult de modelul unui eventual agresor. 2u este exclus faptul c7 8n unele cazuri b7rbatul care realizeaz7 agresiunea poate s7 manifeste doar cDteva semne caracteristice violen6ei, dar cu o intensitate mare. De exemplu: gelozia excesiv7, din motive ne8ntemeiate. De obicei, agresorul 8ncearc7 s7 explice comportamentul s7u ca rezultat al atitudinii gri/ulii 9i al dragostei fa67 de femeie 9i aceasta poate s-o umileasc7. Dar cu timpul atitudinea lui fa67 de partener7 se schimb7, devenind din ce 8n ce mai brutal7 9i dominant7B. Pelozie. De la 8nceput, b7rbatul spune c7 gelozia este un semn al iubirii. Pelozia 8n rela6ii violente nu are nimic comun cu dragostea, ea arat7
&1

ne8ncrederea 9i dorin6a de a fi proprietarul persoanei. -l se intereseaz7 cu cine a vorbit femeia, unde a fost, cu cine a stat, o 8nvinuie9te c7, cocheteaz7 sau este gelos cDnd ea 89i petrece timpul liber cu copiii sau prietenii. :oate s7 nu-i permit7 so6iei s7 plece la serviciu din frica c7 ar putea s7 8ntDlneasc7 pe altcineva, poate chiar s7 controleze $ilometra/ul automobilului, s7-i roage pe prieteni s-o urm7reasc7, s7-i cear7 darea de seam7 8n tot ce face. +ontrol. 3ni6ialmente b7rbatul o asigur7 c7 el se comport7 8n a9a mod pentru c7 are gri/7 de securitatea ei sau ca ea s7-9i foloseasc7 ra6ional timpul, s7 primeasc7 decizii corecte. -l se enerveaz7 cDnd ea 8ntDrzie de la serviciu sau se re6ine f7cDnd cump7r7turi. >o6ul se intereseaz7 8n mod detaliat despre atitudinile ei. >itua6ia poate s7 se complice pDn7 la interzicerea de a primi decizii independente privitor la cas7, haine, copii, prieteni. C7rbatul minimalizeaz7 accesul ei la finan6e 9i 8i interzice s7 p7r7seasc7 locuin6a f7r7 9tirea lui. +7s7torie rapid7. :erioada de curta/ nu dureaz7 mult timp, dup7 care urmeaz7 logodna, c7s7toria sau concubina/ul cu acest b7rbat. C7rbatul apare pe nea9teptate 8n via6a femeii, asigurDnd-o c7 ea este unica care 8l 8n6elege 9i c7 niciodat7 nu a iubit pe nimeni. 5stfel, b7rbatul preseaz7 femeia 9i o ata9eaz7 de el. 59tept7ri irealiste. 5gresorii sunt foarte dependen6i de femeile care se afl7 al7turi de ei 9i care trebuie s7 le satisfac7 toate necesit76ile. C7rbatul a9teapt7 c7 ea va fi so6ie, mam7, amant7 9i prieten7 fidel7. ?neori afirm7 lucruri banale, precum: ODac7 m7 iube9ti, 8nseamn7 c7 ai nevoie numai de mine 9i eu numai de tine.I Eemeia trebuie s7 aib7 gri/7 de toate 8n cas7, inclusiv de starea emo6ional7 a b7rbatului. 3zolare. =ntreprinde ac6iuni 9i 8ncerc7ri de a izola familia de prieteni 9i rude. 2ume9te femeia OtDrf7I, OgunoiI K dac7 comunic7 cu al6i b7rba6i, sau .lesbian7. K dac7 comunic7 cu femei. Dac7 8ntre6ine rela6ii cu familia 9i rudele, 8i spune c7 este prea copil7roas7. 5gresorul 8nvinuie9te persoanele care o sus6in, precum c7 ei 8i creeaz7 nepl7ceri. -l poate manifesta dorin6a ca ea s7 locuiasc7 8n afara ora9ului f7r7 telefon, 8i interzice s7 se foloseasc7 de automobil sau s7 lucreze, s7 8nve6e.

&2

+7utare a vinova6ilor de insuccesele proprii. Dac7 b7rbatul r7mDne adesea f7r7 serviciu sau are alte nepl7ceri 9i insuccese, el niciodat7 nu caut7 vina 8n persoana proprie - nu se simte vinovat niciodat7. =n nereu9itele sale o 8nvinuie9te pe partener7, spunDndu-i c7 anume ea 8l sustrage 9i nu-i permite s7 se concentreze 8n lucru. 5desea spune c7 ea este vinovat7 8n toate ce merg r7u 9i 8n toate insuccesele lui. 5cuzare a femeii pentru emo6iile 9i sentimentele lui negative. 5gresorul adesea spune: O,7 enerveziI, O,7 sco6i din s7riteI, O,7 iri6iI, O2u faci a9a cum zic euI, O2u pot s7 nu m7 enervez cDnd v7d c7 tuWI. =ntr-adev7r, el spune ceea ce simte, dar folose9te emo6iile proprii pentru a manipula, a supune 9i a domina femeia. :entru a-9i intensifica dominarea sau controlul, sus6ine c7 Oea 8l face fericitI, c7 O8i controleaz7 emo6iileI. >ensibilitate sau excitabilitate m7rit7. 5gresorul se sup7r7 u9or, sus6ine c7 este afectat sau r7nit din cauza ei, mai ales 8n momente de furie. +ea mai mic7 nesupunere sau dezacord 8l consider7 ca obid7. -xplodeaz7 9i vorbe9te despre nedreptate cDnd trebuie s7 lucreze ore ad7ug7toare la serviciu sau cDnd a fost amenin6at. +ruzime fa67 de copii sau fa67 de animale. #amenii brutali 9i cruzi fa67 de cei mai slabi 9i neputincio9i Acopii, b7trDni, femei, animaleB nu sunt sensibili la durerile 9i suferin6ele lor. -i a9teapt7 de la copii fapte care sunt peste puterile lor. De exemplu: 8l bate pe copilul de %- ani pentru c7 a udat pantaloniiM nu dore9te s7 m7nDnce la o mas7 cu copiii, deoarece 8l 8ncurc7. 1iolen67 sexual7. =n timpul actului sexual poate s7-i produc7 inten6ionat femeii durere. C7rbatul 89i satisface mod 8n diferit poftele sexuale, f7r7 a lua 8n seam7 ceea ce ea nu dore9te sau nu-i place. >e enerveaz7 dac7 ea i se opune 9i nu se las7 pDn7 nu reu9e9te s7-9i satisfac7 dorin6ele. :oate insista la actul sexual cDnd ea doarme sau este obosit7, nu este predispus7 etc. 3nsulte. C7rbatul K agresor folose9te 8n comunicare cuvinte grosolane care 8n/osesc demnitatea, personalitatea, performan6ele femeii. =i spune c7 este Oproast7I 9i c7 nu poate s7 se ispr7veasc7 cu nimic de una singur7. ?neori aceasta continu7 9i noaptea - o treze9te, o amenin67 9i o brutalizeaz7.

&,

Jepartizare strict7 a rolurilor. >us6ine c7 femeia trebuie s7 stea permanent acas7 pentru a-l deservi. +ere supunere total7, chiar dac7 prin aceasta 8ncalc7 drepturile ei. 5gresorul prive9te victima ca o fiin67 inferioar7 lui. >chimbare brusc7 a dispozi6iei. ,ulte femei victime se simt dezorientate cDnd la partener se schimb7 brusc dispozi6ia. -le descriu situa6ia 8n felul urm7tor: OFa moment au dispozi6ie bun7, se comport7 lini9tit 9i pl7cut, dar imediat se irit7, se enerveaz7 de parc7 ar fi bolnavi psihicI. >chimbul frecvent de dispozi6ie este caracteristic b7rba6ilor care agreseaz7. 59a comportament coreleaz7 cu alte tr7s7turi de caracter, ca, de exemplu, sensibilitate m7rit7 care 8i specific7 comportamentul agresiv. 5c6iuni violente s7vDr9ite 8n trecut. :artenerul poveste9te c7 8n trecut a lovit 8n partenerele sale, din cauza c7 ele l-au provocat. Eemeia poate afla de la rude, parteneri, prieteni c7 el a aplicat 8n trecut violen67. Deci, nu este exclus c7 9i 8n rela6iile cu actuala partener7 va recurge la violen67 fizic7. 5menin67ri. 5ici se include orice amenin6are referitoare la aplicarea violen6ei fizice cu scopul de a spune 9i a controla femeia: O5m s7 te omorI, O=6i rup capulI, OTe ucid, dac7 nu 8nchizi guraI. ,a/oritatea oamenilor nu folosesc a9a amenin67ri, dar agresorul va 8ncerca s7 explice comportamentul s7u prin cuvintele: OTo6i spun a9aI. Distrugere a obiectelor sau lovire 8n ele. 5cest comportament se folose9te ca pedeaps7, dar 8n unele cazuri pentru a teroriza femeia 9i a o 6ine sub control. C7rbatul K agresor bate cu pumnul 8n mas7 sau arunc7 obiecte 8n femei. -ste un comportament demonstrativ K numai un om imaturizat love9te 8n obiecte 8n prezen6a altora cu scopul de a speria pe cineva. Eolosire a puterii argumentate. +omportamentul include: strDngerea la perete, 8mpins7turi, scutur7turi, izolarea 8n camer7. 5gresorul poate s7 strDng7 femeia la perete cu cuvintele O2u vei pleca nic7ieri pDn7 nu m7 vei ascultaI. =n literatura psihologic7 sunt descrise diferite modele caracteriale specifice tipului de personalitate violent7. -xist7 dou7 tipuri deviante de baz7, care pot fi recunoscute cu u9urin67:

&&

tipul OnarcisicI K oamenii care se dedic7 totalmente propriei persoane, care sunt preocupa6i de sine 9i de succesele lor. -i tind s7-9i consolideze pozi6ia 8nalt7 8n societate 9i s7-9i demonstreze superioritatea. >pecific pentru a9a b7rba6i este c7: ei nu pot 8ntre6ine rela6ii de lung7 durat7 cu o femeie, schimb7 frecvent partenerele, sunt 8n c7utare ve9nic7 a iubirii. 3ubesc s7 fie adora6i.

tipul OsociopatI K oamenii cu devieri caracteriale severe. -i creeaz7 un haos 8n via6a lor cotidian7. >unt asemenea unui uragan care 9terge totul 8n calea sa. ,inciuna 9i f767rnicia este a doua natur7 a lor. 2iciodat7 nu au remu9c7ri 9i mustr7ri de con9tiin67. 5gresiunea lor nu este 8ndreptat7 8mpotriva tuturor oamenilor, ci numai 8mpotriva so6iei. >e consider7 c7 ei sunt sadi9ti, c7 primesc pl7cere cDnd pricinuiesc durere, iar femeile care convie6uiesc cu ace9ti b7rba6i sunt mazohiste. -ste o opinie eronat7.

+onturarea profilurilor psihosociale ale b7rbatului agresor 9i ale femeii victimizate permite asisten6ilor sociali s7-9i structureze reu9it lucrul cu aceste categorii de beneficiari 5lternative%' pe care le are femeia victim7 a violen6ei domestice sunt: s7 r7mDn7 8n situa6ia abuziv7 care se va agrava tot mai mult 8nsLM s7 divor6eze 0s7 se despart7 de partener, s7 moar7, ca urmare a violen6ei tot mai accentuate, sau s7 dezvolte la rDndul ei comportamente abuzive, copiindu-9i Hc7l7ulI. Trebuie sL concluzionLm c7 este important s7 8ncerc7m s7 Hne punem 8n pielea victimeiI, f7r7 s7 o /udec7mM trebuie s7 avem 8n vedere c7 rela6ia dintre cei doi este bazat7 pe putere 9i control, 9i nu pe egalitate 9i cL este dificil de 8n6eles universul 8ntunecat 9i f7r7 speran67 8n care tr7iesc victimele. >ubliniez faptul c7 datorit7 abuzului emo6ional%%, femeia are de dep79it 8n primul rDnd obstacolele interioare, de ordin emo6ional, psihologic, care o

3. Noldevici, *sihoterapia ca+urilor dificile ' abordari cognitiv,comportamentale, -d. Du5l Tech, ''< Cucuresti.
11

D. ,untean, *remise ale identific.rii i evalu.rii violenei domestice, 8n Jevista de >ecuritate +omunitar7, an 33, nr. !, ''

&#

8mpiedic7 s7 aib7 perspectiva 9i 8ncrederea neceasar7 pentru a ie9i din rela6ia violent7.

Cap$t%! ! :/ Cer*etarea ,t$$n-$.$*+

+ercetarea s-a desf79urat la 3nstitutul -st -uropean de >7n7tate a Jeproducerii A3-->JB din T8rgu ,ure9, o organiza6ie non-profit 8nfiin6at7 8n anul %&&) 9i a c7rei misiune este aceea de a desf79ura activit76i 8n domeniile promov7rii s7n7t76ii, educa6iei 9i 9tiin6ei, cercet7rii 9i instruirii medicale, asisten6ei medicale 9i asisten6ei sociale. 3-->J ofer7 servicii medicale 9i sociale 9i efectuez7 activit76i de cercetare, instruire, informare-educare-comunicare pentru schimbarea comportamentelor 8n diferitele arii ale s7n7t76ii, reproducerii 9i sexualit76ii. 3-->J are 8n componen6a sa +entrul de :revenire, ,onitorizare 9i +ombatere a 1iolen6ei 8n Eamilie A+:,+1EB, care 89i desf79oar7 activitatea din ''<, dezvoltDndu-9i serviciile pe parcursul anilor, acordDnd spri/in cazurilor de violen67 8n familie prin 8nfiin6area mai multor centre de prest7ri servicii sociale:

+entrul de 3nformare 9i +onsiliere a 1ictimelor 1iolen6ei 8n Eamilie, ofer7 servicii de asisten67 specializat7 de consiliere psihologic7, consiliere /uridic7 si asisten67 social7. +entrul pentru 5d7postirea 1ictimelor 1iolen6ei 8n Eamilie, cu loca6ie secret7, ofer7 servicii de asisten67 specializat7 9i gazduire pe o perioad7 determinat7, victimelor violn6ei 8n familie, respectiv femei 9i copiii acestora.

&-

+entrul de 5sisten67 Destinat 5gresorilor Eamiliali ofer7 consiliere psihologic7, evalu7ri psihiatrice, consiliere /uridic7, asisten67 social7 agresorilor familiali.

+:,+1E ofer7 servicii integrate complexe victimelor 8n familie, atDt pentru victime cDt 9i pentru agresori. 5d7postul a inceput activitatea de a presta servicii sociale 8n anul ''!, fiind considerat o necesitate 8n continuarea serviciilor de asistare a victimelor violen6ei 8n familie. >erviciile oferite femeilor 9i copiilor 8n cadrul ad7postului sunt urm7toarele: P7zduire pentru o perioad7 determinat7 +onsiliere psihologic7 +onsiliere /uridic7 5sisten67 social7 >ervicii de planificare familial7 9i consulta6ii ginecologice gratuite.

-chipa de interven6ie a centrului pentru ad7postirea victimelor este constituit7 din: psiholog, /urist, asistent social 9i administrator A8n func6ie de situa6ie, medic de planificare familial7B. :e lDng7 serviciile men6ionate, femeile 9i copiii admi9i beneficiaz7 9i de alte forme de spri/in precum tichete sociale pentru achizi6ionarea de hran7, materiale igienico-sanitare, transport asistat, paz7 permanent7 asigurat7 de o firm7 specializat7, decontarea taxei pentru eliberarea certificatului medico-legal.

&.

3.1. Date statistice

Praficul nr. <.%. 2um7rul de cazuri de violen67 domestic7 pe ani =n anul '' prin 3nspectoratul de poli6ie au fost raportate 9i monitorizate %&; de conflicte intrafamiliale. <; de persoane au fost aten6ionate sau sanc6ionate pentru fapte de violen67 domestic7. =n anul ''< +1D a asistat un num7r de % ) de persoane care au fost supuse unei forme de violen67 domestic7. De men6ionat faptul c7 8n peste (',)" dintre cazuri, victimele au copii dinte care )@" copii cu vDrsta sub %' ani, care sunt martori sau victime ale agresiunilor din familie. 1Drsta victimelor consiliate a fost cuprins7 8ntre %) 9i (< de ani. ,a/oritatea victimelor au fost femei A&%"B, b7rba6ii prezentDndu-se 8ntr-un num7r redus A%% cazuriB. =n cele mai multe cazuri rela6ia dinte victim7 9i agresor este c7s7toria A))"B, concubina/ul A;"B, divor6a6i A%%, "B 9i rude A% "B. Eemeile victime care au accesat serviciile +:,+1E provin din /ude6ele ,ure9, Narghita, Cistri6a-27s7ud 9i 2eam6, iar 8n propor6ie de )',!" din municipiul Tg ,ure9. >tarea material7 a solicitan6ilor a fost preponderent precar7 A@(,@"B, bun7 A ),!"B, f7r7 nici un venit A '"B. Din acest motiv pentru un num7r de ! de persoane a fost suportat financiar costul certificatului medico-legal. =n anul ''@ +:,+1E a oferit 8n perioada % ianuarie K <% decembrie servicii pentru %)@ de persoane. ,a/oritatea victimelor consiliate au vDrste cuprinse 8ntre ) K <! de ani A!( de persoane, adic7 <!,@"B limitele fiind 8nte %! 9i ( de ani. Distribu6ia pe intervale de vDrst7 este urm7toarea:

>ub %( ani: ; persoane

&8

=ntre %& K ! de ani: & persoane =ntre ) K <! de ani: !( de persoane =ntre <) K @! de ani: <% de persoane =ntre @) K )' de ani: <( de persoane :este )' de ani: % de persoane.

,a/oriatatea victimelor au fost femei A()"B, b7rba6ii prezentDndu-se 8ntrun num7r redus A < de cazuri, reprezentDnd %@"B. Dinte persoanele asistate de centru, )',!" au studii medii A&& de personeB, " au studii elementare A<) de persoaneB, %)" au studii superioare A ) de persoaneB, iar %,!" sunt f7r7 studii A< persoaneB. :ersoanele care au accesat serviciile +:,+1E provin din /ude6ele ,ure9, 2eam6 9i >ibiu, din mediul urban fiind %% persoane A)(,<"B iar 8n propor6ie de <%,;" mediul rural A! de persoaneB. De men6ionat este faptul c7 8n cazurile de violen67 8n familie asistate au fost implica6i %!( de minori. =n cele mai multe cazuri rela6ia dintre victim7 9i agresor este c7s7toria A(& de cazuri, reprezentDnd !@,<"B 9i filia6ia A<' de cazuri, reprezentDnd %(,<"B. +ei doi sunt divor6a6i sau 8n rela6ie de uniune consensual7 8n % ,(" fiecare Aadic7 % de cazuri fiecareB, iar 8n cazuri A%,("B victima 9i agresorul sunt rude.

Praficul nr. <. . Jela6ia dintre victim7 9i agresor

&9

Erecven6a tipurilor de violen67, identificat7 la +:,+1E 8n toate cazurile asistate, este urm7toarea:

1iolen67 fizic7: ;@,@" 1iolen67 verbal7: (<,!" 1iolen67 emo6ional7: )&,!" 1iolen67 economic7: <,(" 1iolen67 sexual7: ,@".

%)' dinte victimele nou 8ntregistrate au beneficiat de consiliere psihologic7. 5stfel, 8n decursul a <;( de sedin6e de consiliere, &;,!" dintre clien6ii +:,+1E au beneficiat de suport psihologic prin sedin6e individuale sau familiale. =n &@ dintre cazurile nou 8nregistrate victimele 9i-au dat acordul 8n vederea 8nceperii unor demersuri legale de sanc6ionare a agresorilor, fiind formulate cereri de introducere a divor6ului, plDngeri de 8ncepere a urm7ririi penale pentru: lovire 9i alte violen6e, violare de domiciliu, furt 8ntre so6i, viol intramarital, cereri de evacuare pe cale de ordonan67 pre9edin6ial7, cereri de re8ncredin6are a minorului, cereri pentru stabilirea pensiei de 8ntre6inere a minorului 9i reclama6ii administrative c7tre organele de poli6ie, DP:D+ ,ure9. Din punct de vedere a asisten6ei /uridice, au fost realizate %() de sedin6e de consiliere /uridic7 9i informare asupra drepturilor 9i libert76ilor persoanei, inclusiv asistarea 9i 8nso6irea victimei la instan6a de /udecat7, poli6ie, domiciliu sau avocat. =n anul ''! +:,+1E ,ure9 a oferit 8n perioada % ianuarie- <% decembrie servicii pentru %&! de cazuri de violen67 8n familie, dinte care un num7r de @& de victime au fost admise 8n centrul de ad7postire, reprezentDnd @ de femei 9i ! de copii. Din num7rul de %&! de cazuri de violen67 8n familie, %!@ au fost cazuri noi 8nregistrate, iar un num7r de @% de cazuri vechi, existente 8n baza de date, s-au reactivat, solicitDnd asisten67 din partea +entrului. ,a/oritatea victimelor consiliate au vDrste cuprinse 8ntre ) K <! de ani A@' de pesoaneB limitele intervalelor de v8rste fiind %! 9i ( de ani. Distribu6ia num7rului de victime asistate, pe intervale de vDrst7 este urm7toarea: >ub %( ani: <,("

=ntre %& K ! de ani: &,'&" =ntre ) K <! de ani: !,&;" =ntre <) K @! de ani: !,< " =ntre @) K )' de ani: ',% " :este )' de ani: %!,!(".

,a/oritatea victimelor asistate au fost femei A&<,!'"B, b7rba6ii reprezentDndu-se 8ntr-un num7r redus A%' cazuri, reprezentDnd ),!'"B. Dintre persoanele asistate de centru, (,@@" au studii primare, %&,@(" au studii gimnaziale, ,';" studii profesionale, < ,@)" studii liceale, <, (&" studii postliceale, % ,<<" studii superioare, iar %, &" f7r7 studii. :ersoanele care au accesat serviciile +1E provin din /ude6ele ,ure9 9i +lu/, fiind din mediul urban %%< cazuri, reprezentDnd ;<,<;", iar din mediul rural @% de cazuri, reprezent7md ),) ". De men6ionat este faptul c7 8n cazurile de violen67 8n familie asistate au fost implica6i % ( de minori, dintre care ;! de minori cu vDrste sub %' ani, iar !' de copii cu vDrste cuprinse 8ntre %' 9i %( ani. =n cele mai multe cazuri rela6ia dintre victim7 9i agresor este c7s7toria A(@ de cazuri, reprezentDnd !@,!"B 9i filia6ia A ( de cazuri, reprezentDnd %(,%("B. +azurile 8n care rela6ia dintre victim7 9i agresor e de uniune consensual7 reprezint7 (,@@" Aadic7 %< cazuriB, cazurile 8n care rela6ia este parental7 reprezint7 ,!&" A@ cazuriB, iar 8n %% cazuri victima 9i agresorul sunt rude, reprezentDnd un procent de ;,%@". Tipurile de violen67 identificate la cazurile nou 8nregistrate sunt urm7toarele: 1iolen67 fizic7: ;@,' " 1iolen67 psihologic7: &),;!" 1iolen67 sexual7: ;,%@" 1iolen67 social7: %),((" 1iolen67 economic7: @,);" 1iolen67 prin deprivare0negli/are: !,(@".

#1

Praficul nr. <.<. Tipurile de violen67 domestic7 Toate cele %&! de cazuri au beneficiat de consiliere psihologic7. 5stfel, 8n decusrsul a @!; de 9edin6e de consiliere, %''" dintre clien6ii +1E au beneficiat de suport psihologic prin 9edin6e individuale sau familiale. Dinter acestea, %'< 9edin6e au fost acordate celor @ de victime ale violen6ei 8n familie admise 8n ad7post. +onsiliere /uridic7 8n )% dintre cazurile nou 8nregistratevictimele si-au dat acordul 8n vederea 8nceperii unor demersuri legale de sanc6ionare a agresorilor, fiind formulate cereri de introducere a divor6ului 8n %@,&<" din totalul cazurilor, plDngeri la poli6ie 8n % ,<<", cereri de evacuare pe cale de ordonan67 pre9edin6ial7 8n <,(&", cereri de re8ncredin6are a minorului 8n @,!@" din cazuri. =n ; cazuri s-au derulat activit76i de mediere 8ntre p7r6ile implicate, activit76i care au presupus interac6iunea 9i lucrul cu agresorul. 5 fost acordat7 asisten67 social7 pentru <! de victime, dintre care <' reprezint7 cazuri nou 8nregistrate, pe parcursul a %@& de 9edin6e. Din acestea, ;@ de 9edin6e au fost acordate unui num7r de % de victime ale violen6ei 8n familie, admise 8n ad7post, procesul de admitere 8n ad7post cuprinzDnd obligatoriu efectuarea anchetei sociale. De asemenea s-au efectuat de c7te asistentul social << de deplas7ri pentru medierea rela6iei beneficiarilor programului de asisten67 8n combaterea violen6ei 8n familie cu alte institu6ii implicate. =n anul '') 8n perioada % ianuarie K <% decembrie au fost oferite servicii unui num7rtotal de %(' de cazuri dintre care %<& au fost cazuri nou 8nregistrate, iar @% au fost cazuri vechi 8nregistrate 8n anii anteriori, reactivate 8n ''). Dinte
#2

acestea, un num7r de @! de persoane au beneficiat de serviciile centrului de ad7postire, respectiv ) de adul6i cu copiii acestora 8n num7r de %&. ,a/oritatea victimelor sunt de sex feminin, reprezentDnd un procent de &(,!)", iar b7rba6ii 8n procent de %,@@". Distribu6ia pe intervalele de vDrst7 este urm7toarea: >ub %( ani: un caz ',; " =ntre %& K ! de ani: %@ cazuri %',';" =ntre ) K <! de ani: @! cazuri < ,<;" =ntre <) K @! de ani: <; cazuri ),) " =ntre @) K )' de ani: ) cazuri %(,;%" :este )' de ani: %) cazuri %%,!%".

Fa cazurile nou 8nregistrate vDrsta minim7 este de %! ani, iar vDrsta maxim7 este de (@ de ani. 3ntervalul de vDrst7 8n care se reg7sesc celel mai multe victime este cu limitele cuprinse 8ntre )-<! de ani, urmDnd intervalul de <)-@! ani. Dintre persoanele asistate de c7tre +:,+1E, ,%)" sunt f7r7 studii, ,%)" au studii primare, %;,&&" au studii gimnaziale, )%,(;" studii medii, (,)<" studii postliceale, iar ;,%&" sunt cu studii superioare. :ersoanele care au accesat serviciile centrului provin din /udetul ,ure9, din mediul urban fiind un num7r de (< de persoane, reprezentDnd !&,;%", iar din mediul rural !) de persoane 8n propor6ie de @', &". =n cele mai multe cazuri rela6ia dintre victim7 9i agresor este c7s7toria A(( cazuri reprezentDnd )<,<'"B urmat7 de rela6ia de uniune consensual7 A % de cazuri reprez. %!,%%"B. =n % cazuri victima 9i agresorul sunt 8n alt tip de rela6ie, respectiv socru, ginere, frate 9i nepoata victimei, reprezentDnd un procent de (,)<". =n ( cazuri rela6ia este de filia6ie A!,;)"B 9i 8n ! cazuri parental7 A<,)'"B. ,ai exist7 ! cazuri 8n care agresorul este fostul so6 A<,)'"B. Tipurile actelor de violen67 8n cazurile asistate sunt urm7toarele: 1iolen67 psihologic7: &!,)(" 1iolen67 fizic7: (@,%;"

#,

1iolen67 social7: <,;@" 1iolen67 economic7: % ,&!" 1iolen67 sexual7: ;,%&" 1iolen67 prin deprivare0negli/are: @,< ".

=n anul ''; 8n perioada % ianuarie K <% decembrie au fost oferite servicii integrate unui num7r total de %!( cazuri dintre care %'( au fost cazuri nou 8nregistrate, iar !' au fost cazuri vechi 8nregistrate 8n anii anteriori, reactivate 8n '';. Dintre acestea, un num7r de !@ de persoane au beneficiat de serviciile centrului de ad7postire, respectiv ) de adul6i cu copiii acestora 8n num7r de (. ,a/oritatea victimelor sunt de sex feminin, reprezentDnd un procent de &&,';", iar b7rba6ii in procent de '.&<". Distribu6ia pe intervalele de vDrst7 este urm7toarea:

=ntre %( K ! de ani: ( cazuri ;,@'" =ntre ) K <! de ani: <) cazuri <<,<<" =ntre <) K @! de ani: <% cazuri (,;'" =ntre @) K )' de ani: % cazuri %&,@@" :este )' de ani: % cazuri %%,%%".

Fa cazurile nou 8nregistrate vDrsta minim7 este de % ani, iar vDrsta maxim7 este de () ani. 3ntervalul de vDrst7 8n care se reg7sesc cele mai multe victime este cu limitele cuprinse 8ntre )-<! ani 9i intervalul <)-@! ani. Dintre persoanele asistate de c7tre +:,+1E, (,<<" au studii primare, %&,@@" au studii gimnaziale, ;,;(" au studii profesionale, (,;'" au studii liceale, ),@(" au studii postliceale, ',&<" au studii superioare de scurt7 durat7 9i (,<<" au studii superioare. ,a/oritatea victimelor au studii liceale.

#&

Praficul nr. <.@. >tudiile victimelor violen6ei domestice :ersoanele care au accesat serviciile centrului provin din /ude6ul ,ure9, din mediul urban fiind un num7r de ;! de persoane, reprezentDnd )&,@@", iar din mediul rural << persoane 8n propor6ie de <',!)". =n cele mai multe cazuri rela6ia dintre victim7 9i agresor este c7s7toria A)& de cazuri reprezentDnd )<,(&"B urmat7 de rela6ia de uniune consensual7 A%! cazuri reprez. %<,(&"B. =n % cazuri rela6ia victim7-agresor este parental7 A%%,%%"B, urmat7 de ! cazuri 8n care agresorul este fostul so6 A@,)<"B. =n @ cazuri rela6ia este de filia6ie A<,;'"B, iar 8n < cazuri victima 9i agresorul sunt 8n alt tip de rela9ie, respectiv ginerele 9i nepoata victimei, reprezentDnd un procent de ,;(". Tipurile actelor de violen67 8ntDlnite 8n cazurile asistate sunt urm7toarele: 1iolen67 psihologic7: &',';" 1iolen67 fizic7: (@, )" 1iolen67 social7: <',!)" 1iolen67 economic7: (,<<" 1iolen67 sexual7: &, )" 1iolen67 prin deprivare0negli/are: % ,'@".

##

=n decursul anului ''(, din totalul de %@! cazuri asistate, au fost admise 8n cadrul centrului de ad7postire un num7r de !& de persoane. Dintre aceste persoane care au beneficiat de serviciile de ad7postire, ) reprezint7 victime adulte ad7postite la care se adaug7 un num7r de << de copii minori ale victimelor. Din totalul de cazuri asistate, (& reprezint7 cazuri nou 8nregistrate, iar !) au fost cazuri vechi 8nregistrate 8n anii anteriori, care s-au reactivat 8n ''( 9i continu7 programul de consiliere 9i suport 8n cadrul centrului. Dintre toate cazurile noi 8nregistrate pe parcursul anului ''(, %@< sunt din /ude6ul ,ures, % este din /ude6ul +lu/ 9i % este din /ude6ul Narghita. Jeparti6ia cazurilor dupa mediul de provenien67 este urm7toarea: !) de cazuri din T8rgu ,ure9, @ cazuri din Jeghin, cazuri din ?ngheni, cazuri din +orunca, % caz din 5c76ari, % caz din Cerghia, % caz din +hirileu, % caz din +rsite9ti, % caz din +ristur >ecuiesc, % caz din +urteni, % caz din Porne9ti, % caz din Nar67u, % caz din Nodac, % caz din 3deciu de >us, % caz din Fudu9, % caz din Funca, % caz din ,7rtine9ti, % caz din ,ore9ti, % caz din :apiu 3larian, % caz din :oieni6a, % caz din :orumbeni, % caz din Jemetea, % caz din >Dntioana, % caz din >ighi9oara, % caz din TDmpa, % caz din TDrn7veni, % caz din Turda, % caz din 1alea Jece, % caz din 1alea >Dnpetrului. =n anul ''&, +:,+1E a oferit servicii de specialitate integrate unui num7r total de %!< de cazuri de violen67 8n familie. Din totalul de cazuri asistate pe parcursul acestei perioade, (@ reprezint7 cazuri nou 8nregistrate, care s-au adresat 9i au fost luate 8n eviden6ele centrului pentru prima dat7 8n ultimele % luni, iar )& reprezint7 cazuri de violen67 8n familie 8nregistrate anterior perioadei de raportare, care au continuat programul de consiliere 9i asistare 8n cadrul centrului. Distribu6ia pe intervale de vDrst7 a cazurilor nou 8nregistrate este urm7toarea:

>ub %( ani:

cazuri

=ntre %& K ! de ani: & cazuri =ntre ) K <! de ani: <! cazuri =ntre <) K @! de ani: ) cazuri =ntre @) K )' de ani: ) cazuri :este )' de ani: ) cazuri.

#-

Jepartizarea cazurilor nou 8nregistrate 8n func6ie de formele de violen67 constatate este urm7toarea:

1iolen67 psihologic7: &(" 1iolen67 fizic7: (&" 1iolen67 social7: <&" 1iolen67 economic7: %'" 1iolen67 sexual7: %%" 1iolen67 prin deprivare0negli/are: !".

Din totalul cazurilor nou 8nregistrate 8n aceast7 perioad7 de raportare, rela6ia dintre victim7 9i agreosr este de c7s7torie 8n !! dinte cazuri, uniune consensual7 %< cazuri, rela6ia de fo9ti so6i 8n ; cazuri, rela6ie parental7 8n @ cazuri, rela6ia de filia6ie 8n < cazuri, 9i alte dou7 tipuri de rela6ie A un caz 8n care victima era sora, iar 8n alt caz victima era soacra.B =n anul '%' 8n perioada % ianuarie K <% decembrie au fost oferite servicii integrate unui num7r total de %&& cazuri dintre care @@ au fost cazuri nou 8nregistrate, iar %!% au fost cazuri vechi 8nregistrate 8n anii anteriori, reactivate 8n '%'. 1ictimele sunt de sex feminin 8n procent de %''". Distribu6ia pe intervalele de vDrst7 este urm7toarea:

=ntre %( K ! de ani: @' cazuri ',%'" =ntre ) K <! de ani: ); cazuri <<,);" =ntre <) K @! de ani: <) cazuri %(,'&" =ntre @) K )' de ani: @' cazuri ',%'" :este )' de ani: %) cazuri (,'@".

3ntervalul de vDrst7 8n care se reg7sesc cele mai multe victime este cu limitele cuprinse 8ntre )-<! ani. Dintre persoanele asistate de c7tre +:,+1E, !,'<" au studii primare, %,%%" au studii gimnaziale, %;,!&" au studii profesionale, <!,%(" au studii liceale, <,' " au studii postliceale, %!,'(" au studii superioare 9i <,' " sunt f7ra studii. +a 9i status social, @!, " dintre asista6i sunt salaria6i, %,!'" sunt
#.

f7r7 ocupa6ie, &,!@" sunt elevi0studen6i, % ,!)" sunt 9omeri, %<,')" casnice, iar %(,'&" sunt pensionari. :ersoanele care au accesat serviciile centrului provin din /ude6ul ,ure9, din mediul urban fiind un num7r de %!< de persoane, reprezentDnd ;),((", iar din mediul rural @) persoane 8n propor6ie de <,% ". =n cele mai multe cazuri rela6ia dintre victim7 9i agresor este c7s7toria A% ; de cazuri reprezentDnd )<,( "B, divor6 A%! cazuri reprez. ;,!<"B, filia6ie A! cazuri reprez. ,!%"B, parental7 A%' cazuri reprez. !,' "B, uniune consensual7 A@% de cazuri reprez. ',)%"B, altele Aun caz reprez. ',!'"B. =n trimestrul 3 al anului '%%, 8n cadrul +:,+1E au fost asistate un num7r total de ;' cazuri de violen67 8n familie. Din totalul cazurilor asistate, %) cazuri reprezint7 cazuri nou 8nregistrate , care s-au adresat centrului pentru prima dat7 pe parcursul acestui trimestru, iar !@ reprezint7 cazuri vechi de violen67 8n familie, 8nregistrate anterior perioadei de raportare care fie s-au reactivat, fie continu7 programul de consiliere 8n cadrul centrului. +azurile nou asistate 8n aceast7 perioad7 sunt 8n num7r de %! de sex feminin 9i % caz de sex masculin. ,ediul de provenien67 a cazurilor nou 8nregistrate 9i asistate 8n aceast7 perioad7 la +:,+1E este 8n propor6ie de ;!" mediul unrban 9i !" mediul rural. Focalit76ile de provenien67 a cazurilor nou 8nregistrate 8n primele luni sunt urm7toarele: %% cazuri 8n TDrgu ,ure9, % caz din 3ernut, % caz din >Dngeorgiu de ,ure9, % caz din Toaca, % caz din Dumbr7vioara 9i % caz din :orumbeni. Jela6ia dintre victim7 9i agresor la cazurile nou 8nregistrate, cea mai des 8ntDlnit7 este cea de c7s7torie A!), !"B, rela6ia de tip parental A%(,;!"B, rela6ia de uniune consensual7 A% ,!'"B, rela6ia dintre fo9tii so6i A), !"B 9i rela6ia de filia6ie A), !"B. Fimitele statistice ale intervalelor de vDrst7, la cazurile nou 8nregistrate 8n aceast7 perioad7, au fost %& 9i ) ani. Distribu6ia pe intervale statistice de vDrst7 a cazurilor nou 8nregistrate este urm7toarea:

=ntre %( K ! de ani: % ,!'" =ntre ) K <! de ani: <%, !" =ntre <) K @! de ani: <%, !" =ntre @) K )' de ani: %(,;!" :este )' de ani: ), !".

#8

Jeparti6ia statistic7 a beneficiarilor dup7 nivelul de studii a cazurilor nou 8nregistrate 8n aceast7 perioad7 este urm7toarea: <;,!'" dintre beneficiari sunt absolven6i de 9coli profesionale sau 9coli de arte 9i meserii, %(,;!" dintre beneficiari au studii liceale, %(,;!" au absolvit 9coli postliceale, %(,;!" au studii superioare 9i ), !" dintre beneficiari au finalizat ciclu gimnazial.

Praficul nr. <.!. : 2um7rul de cazuri de violen67 8n func6ie de vDrsta

C%n*! ;$$
1iolen6a domestic7 este o problema global7 , cu care se confrunt7 toate 67rile lumii, bine camuflat7 9i deghizat7 prin intermediul multor reprezent7ri gre9ite despre rolul tradi6ional al b7rbatului 9i al femeii 8n familie 9i 8n societate.
#9

3maginea femeii 8n raport cu cea a b7rbatului a fost 8n general defavorizat7, b7rba6ii, mai ales cei c7s7tori6i, avDnd drepturi depline de aplicare a sanc6iunilor axate pe agresiune fizic7. Eemeile victime ale violen6ei domestice sunt traumatizate atDt fizic ,cDt 9i emo6ional nu numai 8n timpul actului de violen67, dar 9i 8n perioada ce urmeaz7 9i suport7 o serie de modific7ri psihoemo6ionale: fobie, stres, depresie, anxietate 9i grad sc7zut a stimei de sine. ?rm7rind diminuarea actelor de violen67 domestic7, precum 9i punerea la dispozi6ia victimelor a unor instrumente /uridice eficiente pentru prote/area lor, s-a 8nceput derularea procedurii legislative, la +amera Deputa6ilor, privind proiectul de lege pentru prevenirea 9i combaterea violen6ei 8n familie. 5stfel, la ( noiembrie ''% a fost ini6iat7 o propunere legislativ7 prin care se dorea asigurarea instrumentelor /uridice de tragere la r7spundere a agresorilor numi6i ,,consumatori de violen67 domestic7.. Fa ( martie '' a fost 8nregistrat7 pentru dezbatere propunerea legislativ7 privind protec6ia victimelor violen6ei 8n familie 9i con9tientizarea gradului ridicat de violen67 intrafamilial7 8n societatea romDneasc7. 3ar la data de % martie '' 9i ! martie ''<, >enatul 9i, apoi, +amera Deputa6ilor adopt7 proiectul de lege pentru prevenirea 9i combaterea violen6ei 8n familie. :rin promulgarea Fegii pentru prevenirea 9i combaterea violen6ei 8n familie va fi creat un sistem unitar de protec6ie a victimelor, ordinul de restric6ionare a agresorului dDnd posibilitatea poli6iei de a interveni prin scoaterea acestuia din mediul familial, pe o perioad7 determinat7, ceea ce va duce la un plus de siguran67 individual7, cunoscut fiind faptul c7 ma/oritatea omorurilor 8n familie se produc 8n faza de separare sau de divor6 a cuplului. JomDnia, dup7 peste ' ani de tranzi6ie, se confrunt7 cu greut76i privind adaptarea sistemului de protec6ie social7 minimal7 ratei crescDnde de s7r7cire a popula6iei. :este /um7tate din popula6ie tr7ie9te ast7zi sub nivelul minim de subzisten67, lipsa locuin6elor, 9oma/ul, cre9terea pre6urilor determinDnd c7derea 8n s7r7cie a noi categorii de persoane. Departe de a fi o cauz7 8n sine a violen6ei familiale Ase cunosc de altfel foarte multe cazuri de violen67 8n familii 8nst7riteB, s7r7cia 9i excluziunea social7 determin7 dezorganizarea individual7, condi6ie favorizant7 apari6iei frustr7rilor, detensionarea realiz8ndu-se acolo unde rela6iile sociale par a avea o fisur7, respectiv 8n familie. Eamilia romDneasc7 a cunoscut 8n ultimul secol muta6ii importante de valori. =ncura/area migra6iei sat-ora9 a condus la o nuclearizare accentuat7 Aast7zi circa & " dintre familiile romDne9ti fiind alc7tuite din p7rin6i 9i copiiB urmat7 de o sc7dere a calit76ii rela6iilor cu familia extins7M permisivitatea divor6ului din ultimul deceniu a condus la cre9terea

num7rului familiilor monoparentale Aalc7tuite 8n principal din mam7 9i copiiB, acestea reprezent8nd circa %'" din totalul familiilor cu copii, familii incomplete, cu venituri minimale, care fac cu greu fa67 necesit76ilor de zi cu ziM insuficien6a veniturilor a determinat multe femei s7 munceasc7 8n afara familiei, copiii au primit un deficit de socializare, rolurile sociale tradi6ionale au cunoscut muta6ii importante, criza de autoritate s-a f7cut sim6it7 8n cele mai importante institu6ii de educare a copilului: familie 9i 9coal7. Japorturile de putere 8n familie s-au destabilizat, controlul a sl7bit. +a o contrapondere la aceast7 evolu6ie, sistemul social 9i cel familial au 8ncercat s7 p7streze echilibrul, puterea 9i controlul au fost impuse cu for6a pumnului 9i a palmei, adeseori ca o supap7 de detensionare relativ la stresul cotidian. De9i fenomenul violen6ei familiale nu este cunoscut 8n totalitate 8n special ca urmare a caracterului s7u de .u9i 8nchise., statisticile arat7 o violen67 crescut7 8n familiile legal constituite, fa67 de celelalte tipuri de rela6ii. Din aceste statistici putem observa c7 violen6a 8n mediul urban este mult mai crescut7 fa67 de cea din mediul rural. +eea ce este important de semnalat este faptul c7 cele mai multe victime ale violen6ei domestice sunt femei cu vDrsta cuprins7 8ntre ) 9i <! de ani. 1iolen6a apare doar 8n familiile Hcu problemeI. 2umeroase studii efectuate 8n 67rile cu experien67 8ndelungat7 8n servicii 8mpotriva violen6ei domestice 9i de cercetare, arat7 c7 violen67 familial7 este un fenomen cu r7spDndire 8n toate categoriile sociale, statutul socio-profesional 9i economic al unei familii0 cuplu poate influen6a cel mult modalit76ile de manifestare, constela6ia de comportamente abuzive. =n toate cazurile violen6a produce victime 9i lasL urme greu de vindecat atDt asupra lor, cDt 9i asupra celui violent. +azurile atDt de numeroase de violen6L 8n familie 9i consecin6ele ei atDt de grave obligL la luarea unor decizii serioase pentru a veni 8n spri/inul familiilor cu astfel de probleme 9i a crea un climat social normal, pentru ca familia sL fie respectatL, iar integritatea 9i demnitatea membrilor ei sL fie prote/atL. +ea mai sigurL armL 8mpotriva violen6ei 8n familie este educarea mentalitL6ilor pentru prevenirea ei.

=$5!$%&ra.$e

-1

1. 5ncu6a, ,onica, +Lmila, 5ndreea A ''!B - Stop violena n familie, -ditura

Fumen
2. Doina, Padei A ''<B - 1ictimizarea femeii in /omania in perioada de

0ran+itie, +raiova: -ditura >inteca

,. -ysenc$ N.M -ysenc$ ,. A%&&(B - Descifrarea comportamentului uman,

Cucure9ti: -ditura Teora

&. Noldevici, 3rina A ''<B - *sihoterapia ca+urilor dificile ' abordari cognitiv,

comportamentale, Cucure9ti: -ditura Du5l Tech

#. 3ancu, D,Celdianu, 5. Creazu, >. 5. ,ihalache 9i >. >pineanu-Dobrot7

A '')B - !onsolidarea iniiativelor comunitare de prevenire a "#$%S#D& i violenei familiale ' manual de instruire, Cucure9ti: -ditura R>3 Jesearch and Training 3nstitute 3nc.
-. ,itrofan 3., +iuperc7 +. A%&&(B - #nstruciune n psihosociologie i

psihose1ologia familiei,Cucure9ti
.. ,itrofan 2. A%&&;B - *sihologia relaiilor dintre se1e,Cucure9ti 8. ,untean, Diana A ''%B - -aa nev.+ut. a violenei domestice,consideraii

etologice i efecte psihologice, 8n Jevista de >ecuritate +omunitar7, an 3, nr. , pg. %)- %

9. XXXA '' B - *remise ale identific.rii i evalu.rii violenei domestice, 8n

Jevista de >ecuritate +omunitar7, an 33, nr. !

1 . Joman ,arina, 17duva Pra6iela A '' B - Ghid practic de prevenire i

intervenie n violenele intrafamiliale, 3nstitutul pentru +ercetarea 9i :revenirea +riminalit76ii 9i +,>+

11. Joth, ,aria A ''!B - &sistarea copiilor care au suferit traume, program

Feonardo da 1inci, ?niversitatea Cabes Colyai, +lu/ K2apoca % . 5lte surse: 5socia6ia Eemeilor 8mpotriva 1iolen6ei H5rtemisI =ndrumar de lucru cu abuzatorii Halternativa la violen6LI K +lu/ 2apoca , ''< Phid metodologic destinat activitL6ilor de prevenire 9i combatare a violen6ei, ed. Clueprint international, ''@

-2

-,