Sunteți pe pagina 1din 31

actele normative din RM

Sectiunea 2. Limbajul si expresia juridica Articolul 19. Limbajul, ortografia si punctuatia in actul legislativ extul proiectului de act legislativ se elaborea!a in limba de stat, cu respectarea urmatoarelor reguli" a# fra!a se construieste conform normelor gramaticale, astfel incit sa exprime corect, concis si fara ec$ivoc ideea, sa fie inteleasa usor de orice subiect interesat% b# intr&o fra!a este exprimata o singura idee% c# se utili!ea!a termeni adecvati si de o larga circulatie% d# notiunea nu se reda prin definitia ei sau printr&o fra!eologie, ci prin termenul respectiv% e# terminologia utili!ata este constanta si uniforma atit in actul elaborat, cit si in toate celelalte acte legislative% se va utili!a unul si acelasi termen daca este corect, iar folosirea lui repetata exclude confu!ia% f# neologismele se folosesc numai daca sint de larga circulatie% g# se evita folosirea regionalismelor, a cuvintelor si expresiilor nefunctionale, idiomatice, neutili!abile si'sau cu sens ambiguu% $# se evita tautologiile juridice% i# se respecta cu strictete regulile de ortografie Tehnica legislativa Art. 2 (1# e$nica legislativa asigura sistemati!area, unificarea si coordonarea legislatiei, precum si continutul si forma juridica adecvate pentru fiecare act normativ. (2# )ormele de te$nica legislativa definesc partile constitutive ale actului normativ, structura, forma si modul de sistemati!are a continutului acestuia, procedeele te$nice privind modificarea, completarea, abrogarea, publicarea si republicarea actelor normative, precum si limbajul si stilul actului normativ. Respectarea normelor de tehnica legislativa Art. 3 (1# )ormele de te$nica legislativa sunt obligatorii la elaborarea proiectelor de lege de catre *uvern si a propunerilor legislative apartinand deputatilor, senatorilor sau cetatenilor, in cadrul exercitarii dreptului la initiativa legislativa, la elaborarea si adoptarea ordonantelor si $otararilor *uvernului, precum si la elaborarea si adoptarea actelor normative ale celorlalte autoritati cu asemenea atributii. (2# )ormele de te$nica legislativa se aplica, in mod corespun!ator, si la elaborarea si adoptarea proiectelor de ordine, instructiuni si de alte acte normative emise de conducatorii organelor administratiei publice centrale de

specialitate, precum si la elaborarea si adoptarea actelor cu caracter normativ emise de autoritatile administratiei publice locale.

Legea nr. 2+'2,,, privind normele de te$nica legislativa pentru elaborarea actelor normative, publicata in Monitorul -ficial al Romaniei, .artea /, nr. 210 din 1 aprilie 2,1, Forma de redactare a actelor normative Art. 8 (1# .roiectele de legi, propunerile legislative si celelalte proiecte de acte normative se redactea!a in forma prescriptiva proprie normelor juridice. (2# .rin modul de exprimare actul normativ trebuie sa asigure dispo!itiilor sale un caracter obligatoriu. (2# 3ispo!itiile cuprinse in actul normativ pot fi, dupa ca!, imperative, supletive, permisive, alternative, derogatorii, facultative, tran!itorii, temporare, de recomandare sau altele asemenea% aceste situatii trebuie sa re!ulte expres din redactarea normelor. (+# extul legislativ trebuie sa fie formulat clar, fluent si inteligibil, fara dificultati sintactice si pasaje obscure sau ec$ivoce. )u se folosesc termeni cu incarcatura afectiva. 4orma si estetica exprimarii nu trebuie sa prejudicie!e stilul juridic, preci!ia si claritatea dispo!itiilor. Activitatea de documentare Art. 20 (1# 5laborarea proiectelor de acte normative trebuie precedata, in functie de importanta si complexitatea acestora, de o activitate de documentare si anali!a stiintifica, pentru cunoasterea temeinica a realitatilor economico&sociale care urmea!a sa fie reglementate, a istoricului legislatiei din acel domeniu, precum si a reglementarilor similare din legislatia straina, in special a tarilor 6niunii 5uropene. (2# /nitiatorii proiectelor de acte normative pot solicita, pentru documentarea lor legislativa, informatii suplimentare de la 7onsiliul Legislativ si alte autoritati sau institutii cu atributii de informare in materia respectiva. (2# Re!ultatele studiilor de cercetare si referirile la sursele de informatii suplimentare relevante pentru de!baterea proiectelor de acte normative trebuie sa fie incluse in instrumentul de pre!entare si motivare a proiectului de act normativ. Determinarea conceptelor si notiunilor Art. 25 /n cadrul solutiilor legislative preconi!ate trebuie sa se reali!e!e o configurare explicita a conceptelor si notiunilor folosite in noua reglementare, care au un alt inteles decat cel comun, pentru a se asigura astfel intelegerea lor corecta si a se evita interpretarile gresite. Stilul actelor normative Art. 36 (1# Actele normative trebuie redactate intr&un limbaj si stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar si precis, care sa excluda orice ec$ivoc, cu respectarea stricta a regulilor gramaticale si de ortografie. (2# 5ste inter!isa folosirea neologismelor, daca exista un sinonim de larga raspandire in limba romana. /n ca!urile in care se impune folosirea unor termeni si expresii straine, se va alatura, dupa ca!, corespondentul lor in limba romana. (2# ermenii de specialitate pot fi utili!ati numai daca sunt consacrati in domeniul de activitate la care se refera reglementarea. (+# Redactarea textelor se face prin folosirea cuvintelor in intelesul lor curent din limba romana moderna, cu evitarea regionalismelor. Redactarea este subordonata de!ideratului intelegerii cu usurinta a textului de catre destinatarii acestuia. nitatea terminologica Art. 3! (1# /n limbajul normativ aceleasi notiuni se exprima numai prin aceiasi termeni. (2# 3aca o notiune sau un termen nu este consacrat sau poate avea intelesuri diferite, semnificatia acestuia in context se stabileste prin actul normativ ce le instituie, in cadrul dispo!itiilor generale sau intr&o anexa destinata lexicului respectiv, si devine obligatoriu pentru actele normative din aceeasi materie. (2# 5xprimarea prin abrevieri a unor denumiri sau termeni se poate face numai prin explicitare in text, la prima folosire. "#primarea continutului normativ Art. 38 (1# extul articolelor trebuie sa aiba caracter dispo!itiv, sa pre!inte norma instituita fara explicatii sau justificari. (2# /n redactarea actului normativ, de regula, verbele se utili!ea!a la timpul pre!ent, forma afirmativa, pentru a se accentua caracterul imperativ al dispo!itiei respective. (2# 6tili!area unor explicatii prin norme interpretative este permisa numai in masura in care ele sunt strict necesare pentru intelegerea textului. )u este permisa pre!entarea unor explicatii prin folosirea parante!elor. Re$erirea la alt act normativ Art. 3% (1# Referirea intr&un act normativ la alt act normativ se face prin preci!area categoriei juridice a acestuia, a numarului sau, a titlului si a datei publicarii acelui act sau numai a categoriei juridice si a numarului, daca astfel

orice confu!ie este exclusa. (2# Referirea la un tratat international trebuie sa cuprinda atat denumirea completa a acestuia, cat si a actului de ratificare sau de aprobare.

&apitolul ' ( Structura actului normativ Sectiunea ) ( *artile constitutive ale actului normativ

*artile constitutive ale actului normativ Art. +0 Actul normativ are urmatoarele parti constitutive" titlul si, daca este ca!ul, preambulul, formula introductiva, partea dispo!itiva, formula de atestare a autenticitatii actului. Titlul actului normativ Art. +) (1# itlul actului normativ cuprinde denumirea generica a actului, in functie de categoria sa juridica si de autoritatea emitenta, precum si obiectul reglementarii exprimat sintetic. (2# 7ategoria juridica a actului normativ este determinata de regimul competentelor stabilit prin 7onstitutie, legi si prin alte acte normative prin care se acorda prerogative de reglementare juridica autoritatilor publice. (2# Autoritatea publica este aceea investita prin 7onstitutie sau printr&un alt act normativ. (+# Se inter!ice ca denumirea proiectului unui act normativ sa fie aceeasi cu cea a altui act normativ in vigoare. (0# /n ca!ul actelor normative prin care se modifica ori se completea!a un alt act normativ, titlul actului va exprima operatiunea de modificare sau de completare a actului normativ avut in vedere. (1# 7a element de identificare, titlul se intregeste, dupa adoptarea actului normativ, cu un numar de ordine, la care se adauga anul in care a fost adoptat acesta. Formula introductiva Art. +2 (1# 4ormula introductiva consta intr&o propo!itie care cuprinde denumirea autoritatii emitente si exprimarea $otararii de luare a deci!iei referitoare la emiterea sau adoptarea actului normativ respectiv. (2# /n ca!ul legilor formula introductiva este urmatoarea" 8Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.8 (2# .entru actele *uvernului formula introductiva este" 8In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare8 sau, dupa ca!,8 9ordonanta:. La ordonante se face referire si la legea de abilitare. La ordonantele de urgenta, formula introductiva este" 8In temeiul art. 115 alin. !" din Constitutia Romaniei, republicata, Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta. 8 La $otararile date in executarea expresa a unor legi se adauga si temeiul din legea respectiva. (+# La celelalte categorii de acte normative formula introductiva cuprinde autoritatea emitenta, denumirea generica a actului, in functie de natura sa juridica, precum si temeiurile juridice pe ba!a si in executarea carora actul a fost emis. *ream,ulul Art. +3 (1# .reambulul enunta, in sinte!a, scopul si, dupa ca!, motivarea reglementarii. 5l nu poate cuprinde nici directive, nici reguli de interpretare. .reambulul preceda formula introductiva. (2# /ncluderea preambulului in cuprinsul actului normativ se aprecia!a de la ca! la ca!. (2# La ordonantele de urgenta preambulul este obligatoriu si cuprinde pre!entarea elementelor de fapt si de drept ale situatiei extraordinare ce impune recurgerea la aceasta cale de reglementare. (+# /n ca!ul actelor normative ale administratiei publice centrale de specialitate sau ale administratiei publice locale, in preambul se mentionea!a si avi!ele preva!ute de lege. *artea dispo-itiva Art. ++ .artea dispo!itiva a actului normativ repre!inta continutul propriu&!is al reglementarii, alcatuit din totalitatea normelor juridice instituite pentru sfera raporturilor sociale ce fac obiectul acestuia. .entiunea privind transpunerea normelor comunitare Art. +5 (1# /n situatia actelor normative care transpun direct norme comunitare in dreptul intern, dupa partea dispo!itiva a acestora se face o mentiune care sa cuprinda elementele de identificare a actului comunitar care a fost preluat, dupa modelul urmator" 9.re!enta'pre!entul... (se mentionea!a tipul actului normativ# transpune 3irectiva nr. ...'... privind ..., publicata in ;urnalul -ficial al 6niunii 5uropene nr. ...'... .: (2# 3aca printr&un act normativ se transpune doar partial un act comunitar, mentiunea preva!uta la alin. (1# trebuie sa specifice in detaliu textele (sectiuni'articole'paragrafe, dupa ca!# transpuse. Atestarea autenticitatii actului normativ Art. +6 (1# Actul normativ adoptat se semnea!a de repre!entantul legal al emitentului, se datea!a si se numerotea!a. (2# 3ata legii este aceea la care i se da numar, dupa promulgare. .entru actele normative ale .arlamentului, care, potrivit legii, nu se supun promulgarii, data actului este aceea a adoptarii. (2# Actele *uvernului poarta data sedintei *uvernului in care actul a fost aprobat. 3ata celorlalte acte normative este aceea la care au fost semnate. (+# )umerotarea actelor normative se face in ordinea datarii lor, separat pe fiecare an calendaristic. (0# La legi este obligatoriu ca in finalul actului sa se faca mentiunea despre indeplinirea dispo!itiei constitutionale privind legalitatea adoptarii de catre cele doua 7amere ale .arlamentului.

(1# 4ormula de atestare a legalitatii adoptarii proiectului de lege, utili!ata de fiecare 7amera, in ordinea adoptarii, este" a# 9Acest proiect de lege a fost adoptat de 7amera 3eputatilor'Senat in sedinta din ..., cu respectarea prevederilor art. <1 alin. (1# sau, dupa ca!, art. <1 alin. (2# din 7onstitutia Romaniei, republicata.: = in ca!ul in care 7amera 3eputatilor'Senatul adopta proiectul de lege sau propunerea legislativa, cu sau fara amendamente% b# 9Acest proiect de lege se considera adoptat de 7amera 3eputatilor'Senat in forma initiala, in conditiile art. <0 alin. (2# te!a a ///&a sau ale art. 110 alin. (0# te!a a ///&a, dupa ca!, din 7onstitutia Romaniei, republicata.: = in ca!ul in care se depaseste termenul preva!ut pentru adoptare. (<# 4ormula de atestare a legalitatii adoptarii legii va avea urmatorul cuprins" Aceasta lege a fost adoptata de .arlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. <0 si ale art. <1 alin. (1# sau (2#, dupa ca!, din 7onstitutia Romaniei, republicata. (># /n ca!ul in care legea este adoptata in sedinta comuna a celor doua 7amere, formula de atestare a legalitatii adoptarii acesteia va avea urmatorul cuprins" Aceasta lege a fost adoptata de .arlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 10 alin. (2# si ale art. <1 alin. (1# sau (2# ori art. 1+> alin. (1# sau art. 1+9, dupa ca!, din 7onstitutia Romaniei, republicata. (9# /n ca!ul legilor de revi!uire a 7onstitutiei Romaniei, formula de atestare a legalitatii adoptarii acestora va avea urmatorul cuprins" Aceasta lege a fost adoptata de 7amera 3eputatilor si de Senat, cu respectarea prevederilor art. 101 alin. (1# sau alin. (2#, dupa ca!, din 7onstitutia Romaniei, republicata. (1,# 4ormula de atestare este urmata de semnaturile presedintilor celor doua 7amere sau ale vicepresedintilor care au condus sedintele. Art. +! (1# 5lementul structural de ba!a al partii dispo!itive il constituie articolul. Articolul cuprinde, de regula, o singura dispo!itie normativa aplicabila unei situatii date. (2# Structura articolului trebuie sa fie ec$ilibrata, abordand exclusiv aspectele juridice necesare contextului reglementarii. (2# Articolul se exprima in textul legii prin abrevierea 9art.:. Articolele se numerotea!a in continuare, in ordinea din text, de la inceputul pana la sfarsitul actului normativ, cu cifre arabe. 3aca actul normativ cuprinde un singur articol, acesta se va defini prin expresia 9Articol unic:. (+# /n ca!ul actelor normative care au ca obiect modificari sau completari ale altor acte normative, articolele se numerotea!a cu cifre romane, pastrandu&se numerotarea cu cifre arabe pentru textele modificate sau completate. (0# La coduri si la legi de mare intindere, articolele vor fi preva!ute cu denumiri marginale, exprimand sintetic obiectul lor% acestea nu au semnificatie proprie in continutul reglementarii. Alineatul Art. +8 (1# /n ca!ul in care din dispo!itia normativa primara a unui articol decurg, in mod organic, mai multe ipote!e juridice, acestea vor fi pre!entate in alineate distincte, asigurandu&se articolului o succesiune logica a ideilor si o coerenta a reglementarii. (2# Alineatul, ca subdivi!iune a articolului, este constituit, de regula, dintr&o singura propo!itie sau fra!a, prin care se reglementea!a o ipote!a juridica specifica ansamblului articolului% daca dispo!itia nu poate fi exprimata intr&o singura propo!itie sau fra!a, se pot adauga noi propo!itii sau fra!e, separate prin punct si virgula. Alineatul se evidentia!a printr&o usoara retragere de la alinierea textului pe verticala. (2# 3aca in cuprinsul unui articol se utili!ea!a un termen sau o expresie care are in contextul actului normativ un alt inteles decat cel obisnuit, intelesul specific al acesteia trebuie definit in cadrul unui alineat subsecvent. /n ca!ul in care frecventa unor astfel de termeni si expresii este mare, actul normativ trebuie sa cuprinda in structura sa un grupaj de definitii sau o anexa cu un index de termeni. (+# /n actele normative cu o anumita intindere, daca un articol are doua sau mai multe alineate, acestea se numerotea!a la inceputul fiecaruia cu cifre arabe cuprinse in parante!a. .entru claritatea, conci!ia si caracterul unitar al textului unui articol se recomanda ca acesta sa nu fie format dintr&un numar prea mare de alineate. "numerarile in te#t Art. +% (1# 3aca textul unui articol sau alineat contine enumerari pre!entate distinct, acestea se identifica prin utili!area literelor alfabetului romanesc si nu prin liniute sau alte semne grafice. (2# - enumerare distincta, marcata cu o litera, nu poate cuprinde, la randul ei, o alta enumerare si nici alineate noi. (2# 3aca ipote!a marcata cu o litera necesita o de!voltare sau o explicare separata, aceasta se va face printr&un alineat distinct care sa urme!e ultimei enumerari. Trimiterea la alte acte normative Art. 50 (1# /n ca!ul in care o norma este complementara altei norme, pentru evitarea repetarii in text a acelei norme se va face trimitere la articolul, respectiv la actul normativ care o contine. )u poate fi facuta, de regula, o trimitere la o alta norma de trimitere. (2# 3aca norma la care se face trimitere este cuprinsa in alt act normativ, este obligatorie indicarea titlului acestuia, a numarului si a celorlalte elemente de identificare. (2# rimiterea la normele unui alt act normativ se poate face la intregul sau continut ori numai la o subdivi!iune, preci!ata ca atare. 7and actul ce face obiect de trimitere a fost modificat, completat ori republicat, se face mentiune si despre aceasta. (+# La modificarea, completarea si abrogarea dispo!itiei la care s&a facut trimitere, in actul de modificare,

completare sau abrogare trebuie avuta in vedere situatia juridica a normei de trimitere. Sectiunea 2 ( Sistemati-area continutului actului normativ Sistemati-area continutului actului normativ Art. 5) (1# 7ontinutul proiectului de act normativ se sistemati!ea!a in urmatoarea ordine de pre!entare a ideilor" a# dispo!itii generale sau principii generale% b# dispo!itii privind fondul reglementarii% c# dispo!itii tran!itorii% d# dispo!itii finale. (2# /n ca!ul unor reglementari de mica intindere se poate redacta textul fara a se marca distinct elementele preva!ute la alin. (1#, urmand insa aceasta ordine de pre!entare. (2# /n cadrul structurii preva!ute la alin. (1# articolele pot fi grupate pe capitole, care se pot imparti in sectiuni, iar acestea, dupa ca!, in paragrafe. La coduri si la alte legi de mare intindere, capitolele pot fi grupate = in ordine ascendenta = in titluri si, dupa ca!, in parti, care, la randul lor, se pot constitui in carti% gruparea se face, in toate ca!urile, in functie de legatura organica dintre reglementarile pe care le cuprind. Dispo-itiile generale Art. 52 3ispo!itiile generale cuprind prevederi care orientea!a intreaga reglementare, determina obiectul si principiile acesteia. 5le se grupea!a in primul capitol si nu se reiau in restul reglementarii, in afara de ca!ul in care sunt strict necesare pentru intelegerea unor dispo!itii cu care formea!a un tot unitar. Dispo-itiile de $ond Art. 53 (1# 3ispo!itiile de fond cuprind reglementarea propriu&!isa a relatiilor sociale ce fac obiectul actului normativ. (2# Succesiunea si gruparea dispo!itiilor de fond cuprinse in actul normativ se fac in ordinea logica a desfasurarii activitatii reglementate, asigurandu&se ca prevederile de drept material sa preceada pe cele de ordin procedural, iar in ca! de instituire de sanctiuni, aceste norme sa fie plasate inaintea dispo!itiilor tran!itorii si finale. (2# extele care reglementea!a similar ipote!e cuprinse in mai multe subdivi!iuni ale actului normativ pot fi grupate in structuri distincte, denumite dispo!itii comune. Dispo-itiile tran-itorii Art. 5+ (1# 3ispo!itiile tran!itorii cuprind masurile ce se instituie cu privire la derularea raporturilor juridice nascute in temeiul vec$ii reglementari care urmea!a sa fie inlocuita de noul act normativ. (2# 3ispo!itiile tran!itorii trebuie sa asigure, pe o perioada determinata, corelarea celor doua reglementari, astfel incat punerea in aplicare a noului act normativ sa decurga firesc si sa evite retroactivitatea acestuia sau conflictul intre norme succesive. Dispo-itiile $inale Art. 55 (1# 3ispo!itiile finale cuprind masurile necesare pentru punerea in aplicare a actului normativ, data intrarii in vigoare a acestuia conform art. 12, implicatiile asupra altor acte normative, ca" abrogari, modificari, completari, precum si dispo!itia de republicare, daca este ca!ul. (2# /n ca!ul in care, pentru punerea in aplicare a unui act normativ, sunt preva!ute norme de aplicare, in cuprinsul acestuia se va stabili termenul de elaborare a acestora si data intrarii lor in vigoare, care sa nu depaseasca, de regula, 2, de !ile de la data intrarii in vigoare a actului normativ. (2# La actul normativ cu caracter temporar se prevede si perioada de aplicare sau data incetarii aplicarii sale. (+# .entru legile preva!ute de art. 110 alin. (># din 7onstitutia Romaniei, republicata, in cadrul dispo!itiilor finale se prevad, daca este ca!ul, masurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonantei. /umerotarea si denumirea capitolelor si ale celorlalte grupari de articole Art. 56 (1# 7apitolele, titlurile, partile si cartile se numerotea!a cu cifre romane, in succesiunea pe care o au in structura din care fac parte. Sectiunile si paragrafele se numerotea!a cu cifre arabe. (2# itlurile, capitolele si sectiunile se denumesc prin exprimarea sintetica a reglementarilor pe care le cuprind. Ane#ele Art. 5! (1# La redactarea textului unui proiect de act normativ se pot folosi, ca parti componente ale acestuia, anexe care contin prevederi ce cuprind exprimari cifrice, desene, tabele, planuri sau altele asemenea. (2# .ot constitui anexe la un act normativ reglementarile ce trebuie aprobate de autoritatea publica competenta, cum sunt" regulamente, statute, metodologii sau norme cu caracter predominant te$nic. (2# Anexa trebuie sa aiba un temei&cadru in corpul actului normativ si sa se refere exclusiv la obiectul determinat prin textul de trimitere. (+# extul&cadru de trimitere trebuie sa faca, in finalul sau, mentiunea ca anexa face parte integranta din actul normativ% daca sunt mai multe anexe, in finalul actului normativ se include un articol distinct, cuprin!and aceeasi mentiune, insotita de nominali!area expresa a tuturor anexelor. (0# itlul anexei cuprinde exprimarea sintetica a ideii din textul de trimitere. (1# 3aca sunt mai multe anexe, acestea se numerotea!a cu cifre arabe, in ordinea in care au fost enuntate in textul proiectului.

2.1. Redactarea legilor se face conform principiilor te$nicii legislative (legisticii formale#./mportan?a activit@?ii de legiferare Ai, implicit, a te$nicii legislative, Bn cadrul marelui sistem de drept romano&germanic (Bn care se Bnscrie Ai dreptul romCnesc# deriv@ din faptul c@ legea scris@ Ai, Bn primul rCnd codurile, repre!int@ principalul i!vor de drept (spre deosebire de sistemul de drept anglo&saxon, cunoscut sub denumirea de common laD, Bn care rolul esen?ial revine practicii judiciare0#.7onceptul de te$nic@ legislativ@ este definit ca 8un ansamblu de metode Ai procedee, folosite Bn activitatea de elaborare a proiectelor de legi Ai a altor acte normative, care ajut@ la determinarea unor solu?ii legislative judicios alese & potrivit cerin?ei sociale & Ai, deopotriv@, la modul de exprimare a acestora Bn texte corespun!@tor redactate81.Sistemul legisla?iei repre!int@ ansamblul unitar Ai independent al actelor normative (legi, decrete, ordonan?e guvernamentale etc.# prin care se instituie normele juridice. 7a atare, perfec?ionarea procedeelor te$nicii legislative este condi?ia esen?ial@ pentru a asigura eficien?a social@ a legilor.EntrucCt principiile te$nicii legislative privind redactarea legilor au fost discutate Bntr&o alt@ sec?iune a lucr@rii<, nu vom reveni asupra lor, ci vom selecta o serie de aspecte ale 3;) a c@ror natur@ interdisciplinar@ implic@ dreptul, lingvistica, sociologia juridic@ Ai logica.3at@ fiind leg@tura dialectic@ dintre dinamica vie?ii sociale Ai necesitatea de perfec?ionare a legisla?iei conform muta?iilor intervenite Bn societate, evolu?ia 3;) este un proces complex Ai nu lipsit de contradic?ii.3ou@ dintre aceste contradic?ii pre!int@ o importan?@ deosebit@ Bn plan practic, atCt pentru juriAti cCt Ai pentru lingviAti" (1# preci!ie vs. suple?e Bn exprimarea );% (2# caracter 8te$nic8 (speciali!at# vs. accesibilitate a 3;). 2.1.1. .entru a fi clar Bn?eleas@, BntrucCt are o influen?@ mai pu?in evident@ asupra 3;), prima contradic?ie trebuie pus@ Bn leg@tur@ cu un principiu legislativ esen?ial & reali!area ec$ilibrului Bntre stabilitatea Ai mobilitatea reglement@rilor juridice>.7ele dou@ cerin?e, aparent divergente, au fost mult de!b@tute Bn literatura de specialitate. -pinia general@, sus?inut@ de numeroAi juriAti (repre!entCnd epoci Ai Acoli diferite# Ai preluat@ Ai de lingviAti, este c@ 8suple?ea Bn exprimarea ); are un rol Bnsemnat pentru a asigura pe de o parte starea de durabilitate a legii, iar pe de alt@ parte, pentru a permite interpretarea legii Bn situa?ii determinate, care pot fi de o mare diversitate89.7a urmare, te$nica legislativ@ are Bn vedere atCt procedee lingvistice de asigurare a exprim@rii precise, neec$ivoce, cCt Ai modalit@?i menite s@ p@stre!e 8flexibilitatea8 legii1,. Entre formulele indeterminate semantic din 7. se Bnscriu cele care con?in adjectivul important (v@t@mare important@, art.2+9#% grav (urm@ri grave, art.2+,#% deosebit (m@suri de siguran?@ de natur@ deosebit@, art.20#% normal (normala folosin?@ a locuin?ei, art.22,#.SpecialiAtii france!i Bn domeniul legisticii formale au observat c@ o tendin?@ a epocii actuale Bn domeniul codific@rii este trecerea de la 8modernismul $iper&normativ8 (caracteri!at prin predominarea legilor cu caracter obligatoriu, imperativ, Bn detrimentul celor cu caracter facultativ, permisiv# la 8post&modernismul $ipo&normativ8 (care atenuea!@ rigiditatea normelor de drept Bn favoarea flexibilit@?ii8#.11 4enomenul, semnalat Bnc@ din anii F1, pe plan european, s&a manifestat ini?ial Bn dreptul civil, extin!Cndu&se apoi, progresiv, Ai Bn alte ramuri de drept.Re!ultatul acestei tendin?e de 8relaxare8 normativ@ este apari?ia unor 8legi suple8 sau, Bn sens mai general, a 8dreptului flexibil8 (cf. fr. 8loi souple8% 8flexible droit8#12, Bn care no?iunile'conceptele vagi (cf. fr. Gnotions floues:# joac@ un rol important12. .re!en?a lor Bn 3;) nu trebuie Bn?eleas@ ca o diminuare a autorit@?ii legiuitorului, ci, mai curCnd, ca o implicare Bn procesul legislativ a celor c$ema?i s@ interprete!e Ai s@ aplice legea.7ontradic?ia dintre cerin?ele de stabilitate Ai mobilitate Bn exprimarea normelor are drept consecin?@, Bn plan lingvistic, coexisten?a unor aspecte care reflect@ spiritul conservator (ar$aisme, formule Ai tipare sintactice Bnvec$ite# cu altele caracteri!ate prin dinamism Ai tendin?@ de moderni!are (Bnnoiri terminologice, sc$imb@ri de sens, crearea unor unit@?i sintactice complexe, reorgani!area cCmpurilor lexico&semantice etc.#. 2.1.2. 7ea de a doua contradic?ie (preci!ie te$nic@ vs. accesibilitate# & care a generat Bntrebarea 8.entru cine trebuie s@ fie scrise legileH81+ se datorea!@ naturii eterogene a destinatarilor (specialiAti Bn domeniul dreptului Ai nespecialiAti#En dreptul romCnesc, preocuparea legiuitorilor pentru o exprimare 1

simpl@ Ai accesibil@ are o Bndelungat@ tradi?ie, fiind atestat@ & implicit sau explicit & Bnc@ din vec$ea legisla?ie10.Lucr@ri de te$nic@ legislativ@ din perioada interbelic@ consider@ c@ Bn?elegerea 3;) de c@tre masa cet@?enilor repre!int@ premisa esen?ial@ pentru respectarea legalit@?ii. .urismul neologic Bn domeniul limbajului juridic, atestat 8oficial8 la mijlocul secolului al I/I&lea11 & epoc@ de adCnci transform@ri Bn domeniul dreptului romCnesc & se men?ine timp de Bnc@ un secol, astfel c@ Bn perioada interbelic@ se recomand@ cu $ot@rCre utili!area 8cuvintelor neaoAe8 ca ba!@ a unei terminologii juridice durabile Ai accesibile tuturor1<.En aceeaAi perioad@ sunt Bnregistrate Ai opinii mai moderate privind terminologia juridic@, alc@tuit@ pe ba!a J* ale c@rui cuvinte dobCndesc accep?iuni speciali!ate, Ai Bmbog@?it@ cu neologisme cu caracter te$nic1>.6n pas important spre constituirea unei te$nici legislative moderne este extinderea preocup@rilor de la terminologie la probleme de stil Ai organi!are textual@ specifice exprim@rii );19..rincipiul accesibilit@?ii Ai&a p@strat po!i?ia privilegiat@ Ai Bn te$nica legislativ@ actual@.En Bncercarea de a re!olva dilema cuprins@ Bn Bntrebarea 87ui se adresea!@ textele legislativeH8, se aduc argumente atCt Bn favoarea consider@rii L; ca limbaj profesional speciali!at, cCt Ai Bn favoarea unui limbaj al actelor legislative pe Bn?elesul subiec?ilor de drept..rima categorie de argumente justific@ utili!area terminologiei speciali!ate prin nevoia de preci!ie, conci!ie Ai stabilitate, proprie oric@rui limbaj profesional, Bn opo!i?ie cu limba comun@2,.7ea de a doua categorie de argumente, avCnd la ba!@ principiul Bnscris Bn dreptul roman 8)emo censetur legem ignorare8 condi?ionea!@ respectarea legalit@?ii de accesibilitatea 3;)21. EntrucCt problematica recept@rii 3;) de c@tre nespecialiAti va fi anali!at@ Bntr&o alt@ sec?iune a lucr@rii22, consider@m, Bn Bnc$eierea discu?iei privind gradul de speciali!are al discursului legislativ, c@ opinia cea mai realist@ Ai adecvat@ este c@ 8limbajul actelor legislative nu poate fi identic nici cu limbajul comun fa?@ de care va fi mai abstract, dar nici cu limbajul lucr@rilor de literatur@ juridic@, mai abstract, la rCndul lui, din ra?iuni teoretice, decCt cel al actelor legislative822.3e altfel, Bn anali!a 3;) pe care am Bntreprins&o2+, aceast@ stratificare a fost demonstrat@, Bn primul rCnd la nivel lexico&semantic, prin existen?a unor termeni juridici Ai a unor unit@?i fra!eologice strict speciali!ate, cu circula?ie limitat@ la limbajul juriAtilor Ai al literaturii juridice. 2.1.2. En actuala etap@ din evolu?ia pe plan interna?ional a Atiin?elor juridice, activitatea de legiferare se desf@Aoar@ preponderent sub forma 8codific@rii& compila?ie8, Bn detrimentul 8codific@rii creatoare820. En consecin?@, perfec?ionarea Ai sistemati!area legisla?iei Bn concordan?@ cu muta?iile intervenite Bn via?a social&politic@, impun modific@ri, atCt Bn con?inutul legilor (prin abrogarea, modificarea sau reformularea unor articole21#, cCt Ai Bn denumirea Ai definirea unor concepte specifice2<.Se poate vorbi Bn acest sens de o adev@rat@ dinamic@ a terminologiei juridice2>..rincipalele ei forme de manifestare sunt" & apari?ia de noi termeni (de regul@, Bmprumuta?i sau calc$ia?i# pentru a desemna referen?i sau reglement@ri recent introduse Bn legisla?ia romCneasc@ (institu?ii sau acte juridice, infrac?iuni, tipuri de conven?ii, contracte, acorduri etc.#" Avocatul .oporului% -)* (organi!a?ie non&guvernamental@#% ordonan?@ de urgen?@% crim@ organi!at@, acord stand bK, contract de leasing, asigurare de malpraxis29% & introducerea Bn legisla?ia romCneasc@ a unor termeni sau sintagme men?ionate Bn dic?ionare anterioare anului 199, cu referire exclusiv la legisla?ia str@in@" contract de engineering Ai contract de LnoD&$oD apar Bn 337 (p.12+, 121#, cu preci!area 8contract de comer? exterior Ai cooperare economic@ interna?ional@, nereglementat Bn legisla?ia noastr@8 Msubl.ns.N% inamovibilitate este definit Bn 3;. ca 8situa?ie juridic@ privilegiat@ creat@ Bn unele state capitaliste, Bn favoarea unor categorii de func?ionari MON Bn scopul declarat de a&i sustrage dependen?ei fa?@ de organele puterii executive8% & l@rgirea sensului unor termeni juridici consemna?i Bn dic?ionare de specialitate (de exemplu, termenul imunitate, definit Bn 3;., p.12>&129, numai Bn raport cu conven?iile interna?ionale, se utili!ea!@ frecvent ast@!i Bn sintagma imunitate parlamentar@% termenul piraterie, restrCns Bn 3;., p.221 la pirateria aerian@ Ai maritim@ Ai&a extins sfera de aplicabilitate Bn domeniul informaticii Ai al audio&vi! & restrCngerea sensului se observ@ Bn ca!ul formulei latineAti restitutio in integrum (Bnregistrat@ Bn 337, p.+11 cu un sens generic# Ai utili!at@ Bn pre!ent pentru a desemna repunerea Bn posesie a persoanelor deposedate de regimul comunist% & reintroducerea Bn u! a unor termeni <

sau sintagme apar?inCnd 8dreptului burg$e!8" concesiune% domeniu MpublicN (337, p.91% 192#% 7urte de Apel '7asa?ie' Suprem@ (3;., p.>0#% & dispari?ia din u! a unor termeni'sintagme apar?inCnd dreptului socialist" cooperativi!are socialist@% na?ionali!are socialist@% organi!a?ie socialist@ de stat (337, p.109% 22>% 2<2#.Spre deosebire de J* Bn care factorul decisiv este u!ul, Bn J; dinamica lexical@ are o determinare mult mai complex@, pe lCng@ factorii sc$imb@rii din J* & Ai uneori c$iar Bnaintea lor & intervenind cei de natur@ juridic@ Ai social&politic@.Sc$imb@rile terminologice impuse de modificarea unor concepte sau institu?ii sunt consemnate Bn lucr@ri de jurispruden?@, Bn dic?ionare de specialitate Ai Bn note de subsol incluse Bn textul legii2,.Astfel, Bn 77 19>1, textul legislativ p@stra Bnc@ vec$ile denumiri ale unor instan?e judec@toreAti. 3e exemplu, Bn text ap@rea sintagma 7urtea de Apel, iar Bn not@ se preci!a 8En loc de 7urtea de Apel se va citi Pinstan?a care, potrivit legii, pronun?@ o $ot@rCre definitiv@Q8 (77, 19>1, p.2>2#. En mod similar 3;. (ap@rut Bn 19<1# Bnregistrea!@ ca ieAite din u! denumirile 7urte de Apel, 7urte cu jura?i, 7urte de 7asa?ie, 7urte Suprem@, preci!Cnd 87odul de procedur@ penal@ Bn vigoare nu mai foloseAte no?iunea de 7urte Bn denumirea instan?elor8 (p.>1#.En dic?ionare generale, care acord@ mai pu?in@ aten?ie preci!iei 8te$nice8 a termenilor, cuvinte ieAite din u!ul juridic sunt men?inute ca elemente ale lexicului comun, f@r@ referiri la actualitatea lor Bn sistemul legisla?iei (cf. defini?iile date asasinatului Bn 3;. Ai 35I" 8Asasinat, denumire folosit@ Bn 7... anterior Msubl.ns.N pentru infrac?iunea de omor cu premeditare8, 3;., p.29% 8Asasinat, omor cu premeditare8, 35I, p.00#.7ompara?ia Bntre 7. actual (intrat Bn vigoare Bn 1991# Ai 7. anterior (intrat Bn vigoare Bn 1919 Ai republicat Bn 19<2# eviden?ia!@ & Bn note de subsol & modific@ri terminologice determinate de sc$imb@ri legislative. .rintre acestea se Bnscrie abolirea pedepsei cu moartea, despre care 7. Bn vigoare (p.1># preci!ea!@" 8 oate dispo!i?iile privind pedeapsa cu moartea din 7odul penal, 7odul de procedur@ penal@ Ai alte acte normative, sunt considerate c@ se refer@ la pedeapsa deten?iunii pe via?@8. Alte modific@ri terminologice din acelaAi text legislativ sunt" Bnlocuirea sintagmei unitate militar@ disciplinar@ prin Bnc$isoare militar@ (p.2<#, a sintagmei interes obAtesc prin interes public (p.1+>#.Modific@ri terminologice similare fuseser@ operate Bn 7. 1919 Bn raport cu 7. anterior" Bnlocuirea formulei starea de pericol a infractorului cu starea de pericol a f@ptuitorului (art.111#% adoptarea termenului infrac?iune Bn locul formul@rii pleonastice infrac?iune penal@ (art.1<#.6n ca! interesant este cel al termenului crim@, care Ai&a restrCns sensul Bn 7. 1919 fa?@ de folosirea sa Bn coduri mai vec$i cu semnifica?ia 8infrac?iune deosebit de grav@8" crima pl@smuirii de monet@ (7. , 192,, p.1+#% crima d@rii de foc (7. , 192,, p.19#% crima de omor (7., 1929, p.290#21% Bn limbajul juridic actual, termenul a revenit Bn u!, prin intermediul calcului fra!eologic crim@ (R infrac?ionalitate# organi!at@.3at@ fiind rela?ia de implicare reciproc@ dintre sistemul dreptului Ai 3;), perfec?ion@rile survenite Bn unul din aceste domenii au efecte po!itive Ai asupra celuilalt22.3efini?iile din 7. 1919 sunt mai complete Ai mai precise (ve!i termenul tentativ@, 7.7A, 19<2, p.1,9#% de asemenea, cuprinde defini?ii care nu figurau Bn edi?ia anterioar@, stabilind astfel accep?ii unice, institu?ionali!ate pentru termeni sau expresii ca lege penal@, s@vCrAirea unei infrac?iuni, secrete de stat, Bnscris oficial, infrac?iune s@vCrAit@ pe teritoriul ?@rii..rin noi defini?ii se preci!ea!@ Bn 7., 1919, sensul unor termeni c@rora li s&a atribuit un con?inut diferit" calculul timpului, rude, apropiate, arme.3efini?iile introduse (ve!i 7.7A, 19<2, p.192&<10, 8En?elesul unor termeni sau expresii Bn legea penal@8# au Bn vedere, Bn primul rCnd, termeni juridici proveni?i din J*, c@rora urm@resc s@ le acorde o semnifica?ie precis@, care s@ exclud@ orice ambiguitate, pentru a asigura astfel o interpretare corect@ Ai unitar@ a textului legislativ. patru cerin?e considerate esen?iale (preci!ie, conci!ie, claritate Ai durabilitate22# 3e exemplu, Bn 7odul penal 1919, comparat cu edi?iile anterioare, se constat@ Bmbun@t@?iri reali!ate printr&o nou@ structurare la nivelul textului. Astfel, art.22 concentrea!@ Bntr&un singur articol toate modalit@?ile sub care se poate pre!enta concursul de infrac?iuni (7.7A, 19<2, p.221#.7u toate acestea, aten?ia mai redus@ acordat@ nivelului textual Ai sintactic are drept consecin?@ men?inerea Ai Bn codurile Bn vigoare a unor fra!e defectuos formulate, Bn care raporturile sintactice sunt neclare. 3e exemplu, Bn 7., 1919, p.++2 BntClnim urm@toarea defini?ie" 83e!astrul const@ Bn distrugerea sau degradarea unor mijloace de transport Bn comun, de m@rfuri sau persoane, ori a unor instala?ii sau lucr@ri Ai care a >

avut ca urmare moartea sau v@t@marea grav@ a integrit@?ii corporale ori s@n@t@?ii mai multor persoane8. En 77, 19>1, p.1>2 g@sim fra!a" 85l MvCn!@torulN nu va fi dator s@ fac@ predarea, c$iar de ar fi Ai dat un termen pentru plat@, dac@ de la vCn!are Bncoace, cump@r@torul a c@!ut Bn faliment sau Bn nesolvabilitate, BncCt vCn!@torul se afl@ Bn pericol de a pierde pre?ul, afar@ numai dac@ cump@r@torul va da cau?iune c@ va pl@ti la termen8. 2.1.+. model func?ional conceput pentru redactarea textelor speciali!ate & a fost elaborat Bnc@ din anii F>, de cercet@torii americani de la 3ocument 3esign 7enter M337N din Sas$ington 3.7.En urma unor studii experimentale (ba!ate, Bn principal, pe metode din psi$olingvistic@ Ai sociolingvistic@#, au fost identificate tr@s@turile definitorii ale unor tipuri discursiv&textuale (juridic normativ% administrativ% medical# care pot genera dificult@?i Bn procesul de redactare, interpretare sau receptare, acordCndu&se o aten?ie deosebit@ receptorilor nespecialiAti.Modelul men?ionat pre!int@ elaborarea Ai revi!uirea documentelor oficiale ca un proces (83ocument 3esign as a .rocess8# care cuprinde trei etape obligatorii pentru elaborarea unor documente eficiente" etapa preg@titoare, redactarea, etapa de evaluare Ai revi!uire21.3in perspectiva eficien?ei documentelor, remarc@m aten?ia acordat@ aspectelor de natur@ pragmatic@ Ai, Bn primul rCnd, receptorilor textului speciali!at2<.En func?ie de caracteristicile publicului vi!at, corelate cu scopul Ai func?iile documentului, se stabilesc modalit@?ile de comunicare cele mai adecvate2> (desigur c@ documentele care se adresea!@ unui public eterogen & cum sunt textele legislative & pun probleme mai complexe din acest punct de vedere#. 4igura 0. .rocesul elabor@rii documentului (apud Tattison, 19>,, p.0#.
2.1.0. En compara?ie cu num@rul relativ mare al descrierilor teoretice ale 3;), lucr@rile consacrate aspectelor practice ale redact@rii textelor legislative sunt mult mai pu?in numeroase.3in aceast@ ultim@ categorie fac parte lucr@ri ale juriAtilor engle!i din secolul al I/I&lea (;eremK Tent$am, Art$ur SKmonds, *eorge 7oode, UenrK $ring#+2 Ai rapoarte oficiale ale unor comisii guvernamentale din aceeaAi perioad@, cuprin!Cnd anali!e critice ale 3;) din epoc@ Ai solu?ii pentru a&i spori accesibilitatea Bn raport cu masa cet@?enilor.3intre lucr@rile mai noi+2 consacrate redact@rii textelor legislative vom men?iona cCteva care au Bn vedere preg@tirea profesional@ a viitorilor specialiAti, preci!Cnd c@ unele dintre recomand@rile pe care le cuprind sunt preluate din autori 8clasici8 ai domeniului++.Majoritatea sunt cursuri universitare pentru studen?ii facult@?ilor de drept Ai ilustrea!@ importan?a pe care BnsuAirea te$nicilor de redactare legislativ@ o are pentru viitorii juriAti. Autorii americani (ve!i nota +2# abordea!@ problematica 3;) din perspectiv@ multidisciplinar@, eviden?iind interdependen?a dintre claritatea redact@rii Ai cea a ra?ionamentelor juridice+0.Lucr@rile au un pronun?at caracter practic, de 8g$id8, cuprin!Cnd anali!e de text, exerci?ii de redactare, precum Ai liste de termeni Ai formule nerecomandabile (ar$aisme, latinisme, jargon juridic#.En domeniul perfec?ion@rii Bnv@?@mCntului juridic se situea!@ Ai un proiect de cercetare teoretic@ Ai aplicativ@ ini?iat de 337 Bn colaborare cu cinci universit@?i americane, vi!Cnd Bmbun@t@?irea programelor, metodelor Ai materialelor didactice Bn domeniul redact@rii legislative (8legal Driting8#. 7ursul are o orientare pragmatic@, urm@rindu&se corela?ia dintre scopul documentului juridic, destinatar Ai regulile de redactare+1..e ba!a principiilor de elaborare a documentelor promovate la 337 a fost alc@tuit, dintr&o evident@ perspectiv@ pragmatic@, un 8manual al profesorului8 pentru predarea'Bnv@?area redact@rii de texte speciali!ate+<.Tibliografia de limb@ france!@ a domeniului cuprinde lucr@ri consacrate redact@rii legislative Bn situa?ii de bilingvism (7anada, Telgia#+>, dar Ai lucr@ri cu caracter didactic&aplicativ, destinate deprinderii metodelor de anali!@ (Ai, implicit, de producere# a diverselor tipuri de texte juridice. 7ele trei modalit@?i propuse de Sourioux&Lerat (1992# pentru abordarea textului juridic sunt" anali!a de con?inut (vi!Cnd cuvintele&c$eie Bn rela?ie cu no?iuni sau concepte&c$eie#% anali!a stilistic@ (privind retorica textului# Ai anali!a discursului (construc?ia textului sub aspect gramatical Ai logic#. .artea a doua a lucr@rii pre!int@ aplica?ii reali!ate & conform etapelor de anali!@ men?ionate & pe trei tipuri de texte juridice (normativ, contractual, doctrinal#..re!entarea lucr@rilor men?ionate sub 2.1.0. are scopul de a atrage aten?ia juriAtilor Ai lingviAtilor, Bn primul rCnd, dar Ai a specialiAtilor Bn alte Atiin?e sociale asupra necesit@?ii abord@rii interdisciplinare a procesului de redactare legislativ@ sub multiplele sale aspecte.3in p@cate, asemenea lucr@ri cu caracter practic&aplicativ, reali!ate pentru necesit@?i didactice sunt cvasiabsente & dup@ Atiin?a noastr@ & din bibliografia romCneasc@. 7u atCt mai mult este regretabil@ absen?a din programele facult@?ilor de drept din RomCnia+9 a unui obiect de studiu cu caracter interdisciplinar, consacrat discursului juridic (Bn diversele sale variante# Ai te$nicilor de

exprimare specifice acestora. 2.2. En strCns@ leg@tur@ cu redactarea Bn drept se afl@ problematica interpret@rii textului legislativ, domeniu Bn care aspectele de natur@ juridic@, lingvistic@ Ai logic@ apar Bntr&o leg@tur@ organic@0,./mportan?a actului interpretativ Bn raport cu dispo!i?iile legale a fost eviden?iat@ de numeroAi teoreticieni ai dreptului, ajungCndu&se pCn@ la aser?iuni conform c@rora interpretarea ar repre!enta Bns@Ai esen?a dreptului01, iar sensul legislativ nu ar exista Bn afara actului de interpretare Ai aplicare a legii02.Entre obiectivele esen?iale ale interpret@rii dispo!i?iilor legale se afl@" Bnl@turarea ambiguit@?ilor, completarea unor lacune ale legii, preci!area unor sensuri, precum Ai a aplicabilit@?ii sale spa?iale, temporale, materiale sau juridice02.

0.2.2. .referin?a 3;) pentru elemente de rela?ie complexe (locu?iuni prepo!i?ionale Ai conjunc?ionale# se explic@ prin necesitatea exprim@rii clare, lipsite de ec$ivoc a normelor juridice.En compara?ie cu prepo!i?iile Ai conjunc?iile care au un sens abstract Ai vag, reali!Cnd mai multe variante contextuale, locu?iunile corespun!@toare sunt mai bine preci!ate semantic Ai func?ional, exprimCnd un num@r mai mic de valori sintactice.Astfel, locu?iunile prepo!i?ionale prin care se introduc Bn 3;) complemente circumstan?iale de scop (Bn scopul#, de cau!@ (din cau!a#, de timp (Bn timp de# sunt anali!abile Ai au sens lexical mai puternic, datorit@ faptului c@ substantivele BAi p@strea!@ sensul ini?ial. 3in punct de vedere sintactic, ele sunt speciali!ate pentru exprimarea unui unic raport.-bserva?ii asem@n@toare se pot face privind locu?iunile conjunc?ionale utili!ate Bn 3;). 3e exemplu, pentru introducerea propo!i?iilor cau!ale, 3;) prefer@ locu?iunea din cau!@ c@, iar pentru introducerea propo!i?iilor finale recurge la locu?iunea pentru ca s@, BntrucCt amCndou@ exprim@ mai precis raporturile sintactice decCt conjunc?iile deoarece, fiindc@, respectiv s@.En structura complementului de agent Ai a propo!i?iei corespun!@toare, 3;) utili!ea!@, Bn general, prepo!i?ia compus@ de c@tre, avCnd fa?@ de prepo!i?ia simpl@ de avantajele clarit@?ii, speciali!@rii sintactice Ai al corpului fonetic mai de!voltat% aceleaAi criterii determin@ preferin?a pentru locu?iunea prepo!i?ional@ Bmpreun@ cu Bn construirea complementului circumstan?ial sociativ, Bn locul prepo!i?iei cu (Bn mod similar se poate explica Bn domeniul coordon@rii preferin?a pentru locu?iunea conjunc?ional@ precum Ai Bn locul conjunc?iei Ai#. 0.+. .entru a satisface nevoia de conci!ie proprie 3;) (caracteri!at prin stilul lapidar al enun?@rii11>#, f@r@ a afecta preci!ia impus@ de logica juridic@, legiuitorul recurge la dou@ procedee care, prin frecven?a lor extrem de ridicat@, pot fi considerate 9m@rci stilistice: la nivel frastic" (a# substituirea subordonatelor (Bn special, circumstan?iale Ai atributive# prin p@r?ile de propo!i?ie corespun!@toare (ve!i infra 0.+.1.#% (b# transform@rile de nominali!are avCnd drept re!ultat substantive postverbale abstracte (ve!i infra 0.+.2.#. &apitolul 6 S".A/T0&A D0S& RS 1 0 2 R0D0& /3R.AT0'

1. in cadrul semioticii juridice, semantica studia!@ rela?iile dintre semne Ai obiectul juridic (referentul# desemnat de ele1.Specificul procesului de semio!@ din care re!ult@ Gjuridicitatea: sensului nu poate fi descris Bn mod adecvat decCt prin abordarea Gdic?ionarului juridic:2 dintr&o tripl@ perspectiv@" semantic@, lexico&logic@ Ai lexicografic@2. nivelului lexico&semantic al 3;) pre!int@ o importan?@ recunoscut@ pentru te$nica legislativ@, pentru interpretarea Ai aplicarea normelor de c@tre specialiAti Ai pentru Bn?elegerea lor de c@tre cet@?eni. 2. 7a sistem lexical, J; repre!int@ o terminologie, adic@ Gun ansamblu de termeni sau cuvinte speciali!ate apar?inCnd unui sociolect, care se caracteri!ea!@ prin univocitate Ai non& ambiguitate:3emersul terminologic este de tip onomasiologic, fiind orientat dinspre concept spre cuvCnt (termen#, ceea ce presupune o permanent@ raportare la sistemul no?ional al domeniului de referin?@" G7uvCntul interesea!@ mai ales lingviAtii, iar termenul este, Bn primul rCnd, o component@ a disciplinei c@reia Bi apar?ine Ai abia apoi a limbii Bn general1. ermenul a fost definit ca element al unei terminologii sau al unui limbaj speciali!at, repre!entCnd denumirea cunoAtin?elor din domeniul respectiv..rincipalele sale caracteristici sunt univocitatea, 1,

monorefe&ren?ialitatea Ai preci!ia, determinate de rela?ia reflexiv@ Ai biunivoc@ dintre denumire Ai no?iune<. Aceast@ rela?ie se reflect@ Bn defini?ia termenului>.7a unitate lingvistic@, termenul trebuie s@ fie integrabil Bn enun?uri. En compara?ie cu elementele lexicului general, termenii sunt Bn mai mare m@sur@ independen?i fa?@ de context (deoarece, ca unit@?i ale cunoaAterii, ei au un con?inut stabil#.7ercetarea rela?iei dintre terminologii Ai lexicul general este justificat@ de fenomenul de interac?iune dintre limba liberar@ Ai stilurile sale func?ionale, respectiv limbajele speciali!ate9. .rocesul se reali!ea!@ Bn ambele sensuri1," (a# prin Gspeciali!area: cuvintelor din lexicul general, care dobCndesc statutul de termen prin atribuirea unei semnifica?ii unice, independente de context% (b# prin transferul de termeni speciali!a?i Bn limbajul standard, fenomen desemnat drept Gbanali!are:11 sau Gdeterminologi!are:12, al c@rui re!ultat este Bmbog@?irea limbii literare Ai & Bn unele ca!uri & creAterea gradului s@u de expresivitate prin Bntrebuin?area cu valoare figurat@ a termenilor speciali!a?i12.Raportarea terminologiilor la ansamblul vocabularului relev@ particularit@?i de natur@ semantic@ Ai formal@1+.3in punct de vedere semantic, termenii au valoare strict denotativ@, caracter monoreferen?ial Ai monosemic10.AplicCnd principiile anali!ei semice la studierea vocabularelor speciali!ate se constat@ c@ terminologiile repre!int@ (sub#ansambluri, Bn cadrul c@rora termenul te$nic BAi preci!ea!@ sensul prin raportare la al?i membri ai aceleiaAi serii lexicale11 Ai prin inserare Bn combina?ii sintagmatice specifice.En consecin?@, cercetarea semantic@ a unui termen speciali!at impune utili!area corelat@ a dou@ tipuri de anali!@ structural@" anali!a paradigmatic@ Ai anali!a sintagmatic@1<.3in punct de vedere formal, vocabularele speciali!ate se caracteri!ea!@ prin predilec?ia pentru anumite tipuri de derivare Ai compunere1>. 3intre acestea trebuie remarcat@ compunerea sintagmatic@19, avCnd drept re!ultat Gunit@?i semantice complexe:2,.6n ultim aspect care trebuie avut Bn vedere pentru anali!a terminologiilor este dinamica vocabularelor speciali!ate21. Sub influen?a factorilor extralingvistici, terminologiile cunosc un ritm mai rapid de transformare decCt lexicul general22. .entru Bmbog@?irea sau Bnnoirea terminologiilor, se recurge la mijloace interne (speciali!area unor cuvinte din lexicul general, compunere, derivare# sau la Bmprumutul lingvistic, fiind cunoscut@ permeabilitatea acestor limbaje pentru neologismele Bmprumutate22. 2. erminologia a fost considerat@V componenta esen?ial@ a 3; En limba romCn@ actual@, J; repre!int@ un ansamblu organi!at de termeni, caracteri!at din punct de vedere statistic prin bog@?ie mic@ Ai concentra?ie mare21. e$nica legislativ@ prevede c@ terminologia legii trebuie s@ fie precis@, accesibil@ Ai unitar@2<.En ca!ul 3;), examinarea raporturilor dintre terminologie sau vocabularul juridic MJ;N Ai vocabularul general MJ*N# repre!int@ o etap@ obligatorie, BntrucCt J; s&a constituit pe ba!a J*2>, iar grani?a dintre ele este relativ imprecis@. /ntrep@trunderea dintre J; Ai J* Bn diverse limbi a fost demonstrat@ de numeroAi cercet@tori29, ceea ce dovedeAte caracterul de Guniversalie lingvistic@: al acestui fenomen.7a urmare a evolu?iei complexe a 3;), determinat@ de factori sociali, culturali Ai lingvistici, suprafa?a !onei de contact dintre J; Ai J* difer@ Bn func?ie de limba avut@ Bn vedere Ai Bn func?ie de epoc@.Speciali!area accentuat@ a J; Ai Bndep@rtarea sa de J* duc la considerarea limbajului juridic ca un jargon profesional, greu de Bn?eles Bn afara grupului de specialiAti2,.EntrucCt Gte$nicitatea: 3;) se explic@, Bn primul rCnd, prin natura referentului (obiectul juridic# Ai Bn al doilea rCnd prin statutul emi?@torului21, perspectiva juridic@ trebuie conjugat@ cu cea lingvistic@22.En acest mod pot fi elucidate dou@ aparente contradic?ii, considerate caracteristice pentru 3;) & cea dintre Gte$nicitate: Ai accesibilitate (ve!i 2.1.# Ai cea dintre preci!ie Ai suple?e Bn exprimarea ); (ve!i 2.2.#. 2.1. G e$nicitatea: Ai accesibilitatea & cerin?e fundamentale Ai complementare din perspectiva te$nicii legislative22 & au drept Greflex: Bn plan lingvistic coexisten?a, Bn cadrul J;2+, a trei straturi lexicale distincte" termeni juridici strict speciali!a?i% termeni Gte$nici: prelua?i din alte terminologii% cuvinte din J* utili!ate cu accep?ie juridic@20. 2.1.1. En J; actual, criteriul preci!iei este integral satisf@cut & prin monosemantism & numai de neologisme juridice dintr&o categorie pe care o putem numi a GBmprumuturilor savante: sau a Gtermenilor juridici te$nici: (Bn sensul restrCns al cuvCntului, Gde strict@ specialitate:#21. AceAtia au o circula?ie Ai o frecven?@ redus@ Bn textele normative, fiind Bns@ predominan?i Bn Glimbajul juriAtilor: Ai Bnregistra?i Bn lucr@ri 11

Atiin?ifice din domeniul dreptului Ai Bn dic?ionare speciali!ate. ermeni din aceast@ categorie sunt utili!a?i Bn 7odul 7ivil" erede (77, 19>1, p.>1#% comodat (77, 19>1, p.22+#% fideicomis (77, 19>1, p.1,2#% (vicii# red$ibitorii (77, 19>1, p.1><#. 5i sunt defini?i pentru u!ul specialiAtilor Bn 337, fiind Bnregistra?i Bn 35I cu specific@ri privind u!ul" Glivresc: pentru erede (p.2,+#, Grar: pentru comodat (p.1<1#, Gjuridic: pentru fideicomis (p.222# Ai red$ibitoriu (p.2,+#. ermenii de acest tip contribuie la considerarea limbajului juridic ca un Gjargon: sau Gargou: propriu specialiAtilor2<, dar greu accesibil nespecialiAtilor. 3e aceea, ei sunt evita?i & pe cCt posibil & Bn textele legislative, fiind Bnlocui?i de sinonime din J*. Se creea!@ astfel perec$i de termeni juridici sinonimi, diferen?ia?i prin apartenen?a lor la Glimbajul dreptului: sau la Glimbajul juriAtilor: Ai prin grade diferite de preci!ie semantic@. 3e exemplu, Bn 7odul .enal se foloseAte termenul Bnc@ierare (art.222#, iar Bn 3;., termenul rix Gdenumire dat@ Bnc@ier@rii: (p.202#, cel de al doilea nefiind Bnregistrat nici Bn 35I, nici Bn 3S. Alte asemenea perec$i de sinonime sunt incluse Bn 3S% Bn textul legii este atestat primul termen, provenit din J* moAtenire & succesiune (3S, p.0+<#% pruncucidere & infanticid (3S, p.2<0#% viclenie & dol (3S, p.1,<+#, al doilea termen fiind considerat Gjuridic:.3in aceeaAi categorie, a Gtermenilor juridici: Bn sens restrCns, fac parte Ai numeroasele expresii latineAti cu circula?ie interna?ional@, frecvent utili!ate Bn limbajul juriAtilor, Bndeosebi Bn comentarii Ai adnot@ri ale legilor" GSe preci!ea!@ astfel momentul de cCnd Bncepe s@ curg@ termenul de reabilitare (dies a Wuo#, ceea ce Bnsemnea!@, desigur, Ai determinarea punctului final al termenului (dies ad Wuem#: (7.7A, 19<2, p.1<9#. Aceste expresii sunt Bnregistrate ca atare Bn dic?ionare speciali!ate, romCneAti Ai str@ine" corpus delicti (3;., p.>1% L3, p.+<#% in personam, in rem (3;., p.129% L3, p.1,0, 1,1#. En dreptul interna?ional, al@turi de latinisme (mala fides, 33/, p.1<<% Wuid pro Wuo, 33/, p.2+>% res nullius, 33/, p.20># sunt utili!ate expresii cu caracter juridic din limba france!@ (a lXamiable, aide&mYmoire, 33/, p.19# Ai engle!@ (due dilligence 33/, p.129% gentlemenXs agreement, 33/, p.1+9#, avCnd, de asemenea, caracter interna?ional.Studierea acestei categorii de termeni nu intr@ Bn sfera anali!ei noastre, care are Bn vedere, Bn principal, textele normative2>.5xaminarea diacronic@ a J; relev@ faptul c@ barierele dintre Glimbajul juriAtilor: Ai Glimbajul dreptului: (sau dintre terminologia strict speciali!at@ Ai cea cu un grad mai redus de speciali!are# nu sunt imuabile. 7a o consecin?@ a utili!@rii frecvente a unor termeni Ai a creAterii nivelului culturii juridice a cet@?enilor, are loc Gdeterminologi!area: progresiv@ a termenilor juridici de strict@ specialitate sau trecerea lor din Glimbajul juriAtilor: Bn Glimbajul dreptului: Ai, apoi, Bn limba literar@. ransferul are loc Bn etape Ai este eviden?iat de compararea diverselor edi?ii ale aceloraAi coduri. Astfel, Bn codurile de la sfCrAitul secolului trecut, neologisme juridice recent intrate Bn limba romCn@, care nu erau accesibile la acea dat@ nici specialiAtilor, sunt glosate prin termeni juridici de factur@ popular@, tradi?ional@. En codurile actuale, glos@rile respective nu mai sunt necesare, neologismul juridic fiind folosit independent. 3e exemplu, Bn 7., 1>>2 sunt Bnregistrate glos@rile ascendinte (rud@ de sus#, p.<> Ai custo!i (p@!itori#, p.+0,. 6nele neologisme juridice beneficia!@ atCt de glosare, cCt Ai de definire Bn textul legii" GJagabon!ii, adic@ oamenii f@r@ c@p@tCi sunt acei care n&au nici domiciliu statornic, nici mijloc de $ran@, nici exercitea!@ obiAnuit vreo profesiune sau meAteAug: (7., 1>>2, p.<1#. En 7. actual, neologismele Bn discu?ie sunt utili!ate f@r@ glos@ri" ascendent, custode, vagabondaj. 2.1.2. 7ategoria termenilor monosemantici Bi include Ai pe cei prelua?i din diverse terminologii (te$nic@, medical@, militar@ etc.#.AceAtia se utili!ea!@, cu prec@dere, Bn lucr@ri de specialitate, adresate juriAtilor29. Astfel, Bn texte legislative care vi!ea!@ un public mai larg sunt incluAi termeni te$nici cu caracter general, accesibili categoriei respective de receptori (de exemplu, Bn 7." aeronav@% coli!iune% stare de ebrietate% substan?e stupefiante sau toxice% toxicoman#. En dic?ionarele juridice destinate specialiAtilor sunt atesta?i termeni te$nici cu un grad sporit de preci!ie semantic@ Ai cu circula?ie mai limitat@. 3e exemplu, Bn timp ce Bn 7. apar sintagmele Bmbiba?ie alcoolic@ Ai bolnav mintal, Bn 3;. sunt Bnregistra?i termenii speciali!a?i alcoolemie (p.29# Ai aliena?ie mintal@ (p.29#.)um@rul termenilor te$nici este cu atCt mai mare cu cCt domeniul de drept este mai restrCns (de exemplu" drept interna?ional, drept maritim, drept aerian etc.#. 6tili!area unei terminologii te$nice adecvate repre!int@ Bn aceste ca!uri condi?ia aplic@rii corecte a legii. En 33/ 12

bali!aj (..2>#, sabotaj (p.+0#, Aenal (p.2><# sunt defini?i ca termeni te$nici apar?inCnd dreptului maritim sau fluvial. En definirea armelor incendiare (33/, p.2,# se face apel la terminologia c$imiei, iar Bn clasificarea tipurilor de aeronave la terminologia aeronautic@" GAeronav@, aparat de !bor mai greu decCt aerul care poate fi utili!at ca mijloc de transport Ai de comunica?ie, de explorare, de observa?ie Ai de lupt@. 3up@ caracteristicile lor, a. sunt de dou@ categorii" 1# aerostatele (dirijabile Ai planoare#% 2# aerodinele (avioane, $idroavioane, elicoptere, autogire etc.#: (33/, p.1<#. 2.2. 6tili!area cuvintelor din J* ca termeni juridici trebuie examinat@ din perspectiva celor dou@ tendin?e contradictorii care caracteri!ea!@ 3;" nevoia de preci!ie Ai cea de suple?e Bn exprimarea );+,. 2.2.1. .olisemia unor cuvinte din J*+1 (de exemplu, act, ac?iune, parte# vine Bn contradi?ie cu cerin?a exprim@rii clare Ai precise a conceptelor juridice+2. 3e aceea, una dintre problemele centrale Bn te$nica legislativ@ este asigurarea unei accep?iuni te$nice riguroase acestor termeni, prin utili!area lor Bn contexte juridice+2. 3e exemplu, Bn dreptul interna?ional sunt folosite cuvinte cu sensuri multiple din J* ca t@cere (33/, p.2>9# sau vi!it@ (33/, p.2+1#. 5le devin termeni juridici prin delimitarea Ai preci!area sensului sau prin selectarea unui sens intre mai multe posibile. Astfel, cuvCntul t@cere are Bn 35I sensurile" Gfaptul de a t@cea:% Gpau!@, Bntrerupere mai lung@ Bntr&o discu?ie:% fig. Gindiferen?@:% fig. Glips@ de afirmare, de manifestare% apatie, amor?ire: (p.9+1#. 6nicul sens al termenului juridic respectiv Bn 33/ a fost selectat dintre sensurile figurate ale cuvCntului din J*" Gt@cerea (Bn dreptul interna?ional#, absen?a unei atitudini exprese a unei p@r?i asupra unor fapte juridice care apar Bn procesul raporturilor juridice: (33/, p.2>>#.- alt@ categorie de cuvinte din J* care contravin nevoii de preci!ie a 3;) este repre!entat@ de termenii indetermina?i semantic++ sau cuvinte Ai expresii cu Bn?elesuri Gflexibile:+0, numite Ai Gcuvinte elastice: sau Gcuvinte supap@:+1. 5le sunt folosite deliberat pentru a desemna concepte nedeterminate (Gconcept flou:+<, Gconceptos de libre apreciation:+>#. Rolul lor este de a permite aplicarea Ai interpretarea legii Bn spe?e determinate.3in aceast@ categorie fac parte sintagme juridice cuprin!Cnd termeni din J* cu grade diverse de impreci!ie semantic@ (de exemplu, pericol social, ca un criteriu de individuali!are a pedepsei+9% liniAte public@% bun@&credin?@ & Bn 7.% rea& credin?@, 337, p.01% bun@ vecin@tate, 33/, p.+2#. 6neori, pentru corecta interpretare Ai aplicare a legii, c$iar astfel de termeni primesc defini?ii valabile pentru textul legislativ respectiv (de exemplu, Bn 77, 19>1, p.21&2< este definit@ buna&credin?@" G.osesorul este de bun@&credin?@ cCnd posed@ ca proprietar Bn puterea unui titlu translativ de proprietate, ale c@rui viciuri nu&i sunt cunoscute:#0 +. .olisemia termenilor juridici01 cunoaAte dou@ forme" (1# polisemie extern@ (Bn ca!ul termenilor utili!a?i atCt Bn J*, cCt Ai Bn J;#% (2# polisemia intern@ (Bn ca!ul termenilor juridici care au mai multe sensuri Bn domeniul dreptului#. +.1. .olisemia extern@ se manifest@ printr&o dubl@ apartenen?@02 a termenilor din J; care func?ionea!@ V cu sensuri identice sau par?ial modificate V Ai Bn J*. En func?ie de semnifica?ia de ba!@ (primar@# exist@" (1# termeni ai J* care au dobCndit un sens speciali!at Bn J;% (2# termeni ai J; care au p@truns Bn J* prin procesul de 8banali!are8 sau 8determinologi!are8. +.1.1. 7ategoria cuvintelor din J* devenite termeni juridici este cea mai important@ din punct de vedere numeric Ai func?ional02.Entre sensul general (u!ual# Ai cel juridic (speciali!at# poate exista identitate total@ sau par?ial@. +.1.1.1. /dentitatea total@ Bntre u!ul general Ai cel juridic se BntClneAte Bn ca!ul unor neologisme de origine latino&romanic@, avCnd sens abstract, utili!ate Bn toate ramurile de drept pentru a desemna concepte, opera?ii Ai ra?ionamente fundamentale din punctul de vedere al logicii juridice0+./lustr@m aceast@ categorie lexico&semantic@, prin urm@torii termeni selecta?i din 7." a aplica, calitate, categorie, circumstan?@, condi?ie, consecin?@, a constata, a dispune, a executa, a expira, legal, ilegal, infrac?iune, inten?ie, a inter!ice, major, minor, maxim, minim, pericol, pluralitate, re!ultat, a sanc?iona, situa?ie, a stabili, tentativ@, termen.AcelaAi tip de identitate semantic@ se BntClneAte Bn ca!ul unor cuvinte din fondul vec$i Ai popular al limbii.En primele coduri romCneAti moderne, utili!area cu accep?ie juridic@ a unor cuvinte din J* este un fenomen frecvent, determinat de resursele limitate ale limbii literare din epoca respectiv@" osCndit 8condamnat8, furtiAag 8furt8, gonit 8expul!at8 (7., 1>>2, p.12>, 1>1#. La sfCrAitul secolului 12

trecut, neologismele juridice sunt glosate Bn texte legislative prin sinonime repre!entate de termeni juridici vec$i, proveni?i din J*" pasporturi sau r@vaAe de drum (7., 1>>2, p.<<#% injurii sau expresiuni oc@rCtoare (ibidem, p.112#% ascendinte (rud@ de sus# (ibidem, p.<>#% custo!i (p@!itori# (ibidem, p.+0,#.En virtutea conservatorismului s@u recunoscut00, limbajul juridic actual p@strea!@ numeroAi termeni din J* (avCnd uneori caracter popular Ai'sau ar$aic# pe care Bi utili!ea!@ cu accep?ia lor u!ual@" b@nuit, dare Bn vileag, def@imare, desd@unare, f@ptuitor, Bnc@ierare, jefuire, mit@, mituitor, nevinov@?ie, omor, pagub@, pedeaps@, poprire, rea&credin?@, slu?ire, t@inuire (3;.#. ransformarea lor Bn termeni de specialitate se face prin situarea la periferia lexicului limbii literare actuale01 Ai prin folosire repetat@ Bn contexte juridice0<. +.1.1.2. Majoritatea cuvintelor din J* devenite termeni ai J; BAi p@strea!@ numai par?ial semnifica?ia primar@ (de regul@, este vorba de semele centrale componente ale 8nucleului semic8 al cuvCntului#0>. .rincipalele c@i prin care se reali!ea!@ modific@rile semantice sunt" a# RestrCngerea sensului09, prin care cuvinte din fondul vec$i sau neologisme cu o semnifica?ie generic@ dobCndesc un sens speciali!at (8te$nic8#. En aceast@ situa?ie se afl@ numeroAi termeni din 3;. a c@ror defini?ie eviden?ia!@ speciali!area semantic@" abatere (8Bnc@lcare a unei dispo!i?ii legale, pre!entCnd un grad de pericol social mai redus decCt infrac?iunea Ai pentru care se prev@d sanc?iuni nepenale MON8#% ap@r@tor (8persoan@ speciali!at@ care are dreptul s@ participe Bn proces spre a asigura asisten?a juridic@ sau repre!entarea p@r?ilor8#% citare (8act procedural prin care o persoan@ este c$emat@ Bn fa?a organului de urm@rire penal@ sau a instan?ei de judecat@8#% martor (8persoan@ care are cunoAtin?@ despre vreo fapt@ sau despre vreo Bmprejurare de natur@ s@ serveasc@ la aflarea adev@rului Bn procesul penal Ai care poate fi ascultat@ Bn acest scop de c@tre organele judiciare8#% parte (8persoan@ care particip@ la desf@Aurarea procesului penal Bn leg@tur@ cu ap@rarea drepturilor sale legale8#% scu!e (8denumire dat@ Bn literatura juridic@ circumstan?elor atenuante legale Mscu!e atenuanteN8#. b# 5xtinderea sensului este consemnat@ Bn defini?ii incluse Bn 7. (titlul J/// & 8En?elesul unor termeni sau expresii Bn legea penal@8# pentru termeni precum teritoriu, arme sau sintagme ca func?ionar public, rude apropiate A.a. Re?inem preci!area din art.101 privind l@rgirea sensului" 8Sunt asimilate armelor orice alte obiecte de natur@ a putea fi folosite ca arme Ai care au fost Bntrebuin?ate pentru atac8. c# 4iguri semantice lexicali!ate (8tocite8#, prin care un cuvCnt cu sens concret Bn J* de!volt@ Bn J; un sens abstract, ini?ial figurat. En majoritatea ca!urilor, catacre!ele din J; provin din metafore. 5xemple Bn acest sens sunt termeni din 337" deg$i!are (8form@ de simula?ie Bn care actul aparent Bmbrac@ $aina unui alt act decCt acela Bnc$eiat realmente Bntre p@r?i, a c@rui natur@ adev@rat@ este stabiit@ Bn actul secret8#% fructe (8tot ceea ce un lucru produce Bn mod periodic, f@r@ ca substan?a sa s@ scad@% au aceast@ calitate de exemplu" recoltele, c$iriile, dobCn!ile, pr@sila animalelor etc.#% le!iune (8pagub@ material@ pe care o sufer@ una dintre p@r?ile contractante MON8#.AceleaAi evolu?ii semantice (de la un sens metaforic la unul neutru, denotativ# stau la ba!a sintagmelor parte v@t@mat@, stingerea ac?iunii penale, violare de domiciliu (3;.#% desc$iderea succesiunii, di!olvarea persoanei juridice, dona?ie deg$i!at@, parteneri t@cu?i, stingerea obliga?iei (337#.En ca!uri cu totul i!olate, catacre!ele pot avea la origine metonimii sau sinecdoce. .rin metonimie, sintagma ca!ier judiciar (8denumire care se d@ fiAei de eviden?@ Bn care sunt consemnate datele privind antecedentele penale ale unei persoane8# este utili!at@ Ai pentru a desemna 8serviciul care ?ine eviden?a antecedentelor penale Male popula?ieiN8 (3..#. .rin sinecdoc@, pic@tura streAinilor denumeAte Bn 337 o 8fals@ servitute comportCnd obliga?ia proprietarului unui fond de a construi streAina casei sale astfel BncCt apa re!ultat@ din ploi sau !@pe!i s@ cad@ pe propriul s@u teren, ori pe drumul public, iar nu pe fondul Bnvecinat8. +.1.2. ermenii polisemantici al c@ror sens originar Ai, totodat@, principal se g@seAte Bn J; p@trund Bn J* cu un sens derivat care contribuie la Bmbog@?irea limbii literare. men?ion@m aici principalele sale caracteristici (care repre!int@ universalii lingvistice#11. a# ermenii respectivi denumesc no?iuni Ai categorii fundamentale, putCnd fi considera?i 8cuvinte&c$eie8 Bn sistemul juridic. 5i apar?in vocabularului de ba!@ al dreptului (drept, lege, ac?iune, autoritate, autori!a?ie, interdic?ie, sanc?iune, prerogativ@, valid, legitim# Ai vocabularului judiciar (a judeca, judec@tor, jurisdic?ie, 1+

tribunal, competen?@, avocat, arbitraj, magistrat, magistratur@, pledoarie, proces, procedur@, sentin?@#. .rin astfel de termeni sunt desemnate principalele opera?ii Ai acte juridice (contract., conven?ie, clau!@, alienare, dona?ie, testament, moAtenire, gaj, garan?ie, revocare#. Se mai Bnscriu Bn aceeaAi categorie Ai alte cuvinte&c$eie, precum patrimoniu, privilegiu, divor?, delict, prejudiciu, tutel@. b# .rincipala calitate a termenilor juridici asimila?i de J* este claritatea lor, care Bi face accesibili Ai receptorilor nespecialiAti. c# 3in perspectiv@ pragmatic@, termenii respectivi sunt 8purt@tori8 ai unei experien?e sociale, deoarece desemnea!@ referen?i lega?i de via?a juridic@ a comunit@?ii (ceea ce explic@ Ai frecven?a lor Bn 3;)#.3e regul@, valorile secundare au ap@rut prin extensie semantic@ (l@rgirea sensului#, Bn ca!ul unor termeni ca dosar (8Bnvelitoare de carton Bn care se p@strea!@ acte8, 35I, p.2<>#% patrimoniu (8bunuri spirituale care apar?in Bntregului popor, fiind transmise de la str@moAi% moAtenire cultural@% bunuri spirituale, culturale etc. care apar?in omenirii Bntregi8, 35I, p.111#% sanc?iune (8pedeaps@8, 35I, p.>20#% tutel@ (8sprijin, ocrotire, protec?ie8, 35I, p.922#.7reAterea 8distan?ei semantice8 dintre semnifica?ia juridic@ Ai cea u!ual@ (din J*#12 creea!@ vorbitorului nespecialist V care nu mai sesi!ea!@ rela?ia respectiv@ V impresia unui sens nou (de exemplu, Bn ca!ul cuvCntului proces, al c@rui sens secund V indicat Bn 35I, p.<+< prin sinonimele evolu?ie, de!voltare, desf@Aurare, ac?iune V se actuali!ea!@ Bn sintagmele proces c$imic, proces de produc?ie, proces de fabrica?ie, ca Ai Bn proces inflamator V specific domeniului medical#.4enomene similare se BntClnesc Bn ca!ul unor sintagme, locu?iuni sau expresii avCnd ini?ial semnifica?ie juridic@, precum din oficiu sau (a face# opinie separat@. Ambele figurea!@ Bn 3.. cu sensuri speciali!ate" locu?iunea adjectival@'adverbial@ din oficiu are Bn 3.. (p.2,,# sensul 8BnsuAire a unui act procedural de a fi Bndeplinit nu la cererea p@r?ilor sau a altor persoane, ci din ini?iativa organului de urm@rire penal@ sau a instan?ei de judecat@8% Bn 35I (p.129# aceeaAi locu?iune este Bnregistrat@ cu dou@ sensuri u!uale V propriu (8care este Bn conformitate cu o dispo!i?ie dat@ de o autoritate MAi nu la cererea cuivaN8# Ai figurat (8Bn mod automat8#.3intre termenii juridici care au de!voltat Bn J* sensuri figurate men?ion@m" divor? (8nepotrivire, de!acord Bntre dou@ lucruri, ac?iuni, idei8, 35I, p.2<2#% faliment (8ruin@, eAec total8, 35I, p.222#% rec$i!itoriu (8acu!are grav@ Ai violent@8, 35I, p.<>0#% sentin?@ (8stigmati!are, oprobiu, blam8, 35I, p.>01#.

En opinia juriAtilor, specificul 3;) deriv@ din tr@s@turile esen?iale ale textului de lege & generalitatea & (Bn timp Ai spa?iu# Ai caracterul s@u obligatoriu+2. 3in perspectiv@ pragmatic@, alegerea unui anumit tip discursiv depinde, Bn mod esen?ial, de protagoniAtii actului comunicativ++ Ai de func?ia acestuia. 3e exemplu, enun?urile juridice normative repre!int@ expresia lingvistic@ a unor acte asertive cu valoare directiv@. 5le vi!ea!@ inducerea la receptor a unui anumit comportament, situCndu&se astfel Bn !ona modal@ a coerci?iei institu?ionali!ate.3;) are caracter unilateral, desf@AurCndu&se Bn direc?ie univoc@ (5 =Z R#, sub forma unui monolog al legiuitorului transmis la distan?@ prin intermediul textului legislativ+0..articipan?ii la actul comunicativ au roluri fixe. Legiuitorul repre!int@ autoritatea normativ@ (puterea legislativ@#+1% el este 5 unic, abstract, caracteri!at prin tr@s@turile M[ AutoritateN Ai M[ 7ompeten?@N+<.7ategoria R, avCnd tr@s@tura general@ MV AutoritateN, include, Bn opinia noastr@, dou@ categorii de destinatari, diferen?ia?i prin rol social Ai competen?@ comunicativ@+>.Acestea sunt" R1 V Greceptori specialiAti: Bn domeniul juridic, avCnd rolul de a interpreta Ai aplica legea, dispunCnd de competen?a maxim@ Bn decodarea mesajului speciali!at% R2 V Greceptori nespecialiAti:, respectiv masa cet@?enilor care repre!int@ subiec?ii legii Ai c@rora actul normativ le impune un anumit comportament% competen?a lor comunicativ@ depinde de nivelul educa?iei lingvistice Ai juridice primite, fiind, Bn toate ca!urile, inferioar@ competen?ei comunicative a receptorilor din prima categorie (R1#.3atorit@ eterogenit@?ii receptorilor, rolul social al 3;) este mai complex decCt al altor discursuri speciali!ate" p@strCndu&Ai caracterul de limbaj profesional, 10

utili!at Bntre specialiAti, el trebuie s@ fie, totodat@, acesibil masei cet@?enilor pentru a permite reali!area func?iei sociale a legilor+9.En raport cu cele dou@ categorii de R, Bntrebarea 7ui se adresea!@ textul legislativH0,, reflectCnd contradic?ia dintre cerin?a de preci!ie Gte$nic@: Ai cea de Gaccesibilitate:, poate fi considerat@ una dintre problemele&c$eie ale te$nicii legislative Ai implicit, ale semioticii 3;).5a va fi tratat@, pe larg, Bntr&o alt@ sec?iune a lucr@rii01. .reci!@m Bns@, aici, faptul c@, Bn raport de R, modalit@?ile de exprimare a con?inutului juridic se diferen?ia!@, dup@ cum textul legislativ se adresea!@ unui cerc mai restrCns sau mai larg de receptori Ai Bn func?ie de competen?a lor comunicativ@ Bntr&un anumit domeniu referen?ial. Astfel, limbajul juridic utili!at Bn ramuri de drept mai Bnguste (de exemplu, dreptul interna?ional, dreptul maritim, aerian etc.# BAi p@strea!@ caracteristicile de limbaj profesional speciali!at, fiind folosit Bn mod predominant pentru comunicarea Bntre specialiAti (R1#. En alte ramuri de drept, cu arie de cuprindere mai larg@ (de exemplu, drept civil02, drept penal#, unde Bn?elegerea corect@ a normelor juridice pre!int@ importan?@ social@ pentru masa cet@?enilor, 3;) trebuie s@ func?ione!e ca limbaj profesional Bn raport cu R1, r@mCnCnd Bn acelaAi timp accesibil pentru R202.3iferen?ierea modalit@?ilor de expresie Bn func?ie de cele dou@ categorii de receptori este mai vi!ibil@ Bn domeniul lexico&semantic0+, dar ea poate fi pus@ Bn eviden?@ Ai la alte nivele (discursiv&textual, sintactic#.Jarietatea exprim@rilor, potrivit cu cele preci!ate mai sus, constituie o te!@ teoretic@ Bn lucrarea de fa?@. 2.2. Sub aspectul func?iei stilistice00, Bn termenii teoriei lui Roman ;aLobson, discursul'textul normativ este marcat Bn planul structurii Ai al expresiei lingvistice de interac?iunea func?ilor referen?ial&denominativ@, metalingvistic@ Ai conativ@, corespun!Cnd orient@rii emi?@torului spre contextul extralingvistic, spre codul utili!at Ai spre receptor01. 2.2. 3at fiind caracterul institu?ionali!at al 3;), examinarea sa trebuie s@ ?in@ seama de principiile te$nicii legislative, referitoare la redactarea legilor, aAa cum apar ele Bn Metodologia privind preg@tirea, elaborarea, avi!area Ai pre!entarea proiectelor de acte normative (publicat@ Bn GMonitorul -ficial:, nr.2,+ din 2+ august 1992#0<.3esemnat Bn literatura recent@ de specialitate prin sintagma legistic@ formal@0>, domeniul te$nicii legislative tinde s@ se constituie Bntr&o disciplin@ de sine st@t@toare, avCnd drept obiectiv elaborarea actelor normative09. Mai precis, procesul de legiferare V considerat, datorit@ complexit@?ii sale, Atiin?@, art@ Ai, deopotriv@, te$nic@1, V presupune, sub aspect formal, dou@ opera?ii principale" organi!area (structurarea# textului Ai redactarea propriu&!is@. 2.2.1. EntrucCt Gar$itectura: actului normativ va constitui obiectul unei anali!e aparte (infra, cap. 0#, ne limit@m aici la cCteva preci!@ri de ordin general.En primul rCnd, re?inem ideea caracterului sistemic al legisla?iei unui stat, Bn cadrul c@reia fiecare ramur@ de drept, fiecare cod Ai fiecare lege constituie, la rCndul lor, sisteme normative organi!ate11 conform unor principii ?inCnd de logica juridic@, dar Ai de tradi?ie.Structura diverselor categorii de acte normative (legi, decrete, $ot@rCri, deci!ii etc.# depinde de natura Ai con?inutul textelor respective. 3e exemplu, Bn mod tradi?ional, o lege include urm@toarele componente" a# titlul legii% b# preambulul% c# formula introductiv@% d# dispo!i?iile generale% e# dispo!i?ii de con?inut% f# dispo!i?ii finale% g# dispo!i?ii tran!itorii% $# anexe12.Sistemati!area materiei reglementate (a con?inutului legii# se face prin intermediul unor subdivi!iuni repre!entate de" articol (element structural de ba!@ al actului normativ, avCnd caracter minimal Ai unitar#, sec?iune, capitol Ai titlu. En cadrul codurilor, titlurile se pot grupa Bn p@r?i sau c@r?i12.6n tip superior de sistemati!are este repre!entat de coduri, ca forme de integrare a prevederilor unor legi preexistente, apar?inCnd aceleiaAi ramuri de drept, pe care tind s@ o epui!e!e1+. Sub aspect structural, 7odul penal & Gact legislativ care cuprinde, Bntr&un sistem unitar, cele mai importante norme ale dreptului penal: V cuprinde dou@ p@r?i" Gpartea general@ con?ine norme cu caracter de principii generale, privind" scopul legii penale Ai aplicarea acesteia Bn spa?iu Ai timp, institu?ia infrac?iunii Ai institu?iile legate de aceasta, institu?ia r@spunderii penale Ai pedepsei% partea special@ con?ine, grupate Bn 11 titluri, cele mai importante categorii de infrac?iuni:10.6n alt aspect al pre!ent@rii sistematic ordonate a con?inutului actelor normative este demersul deductiv V de la general spre particular V eviden?iat anterior Bn structura 7odului .enal, dar Ai Bn 11

organi!area unor legi sau articole, unde principiile sunt enun?ate Bnaintea regulilor care, la rCndul lor, sunt urmate de preci!area domeniilor de aplicare Ai a sanc?iunilor. Regulile preced@ excep?iile, tot aAa cum dispo!i?iile permanente stau Bnaintea celor tran!itorii sau de abrogare11. 2.2.2. Sub aspectul expresiei lingvistice, metodologia de te$nic@ legislativ@ prevede cerin?ele c@rora trebuie s@ le r@spund@ textul legii" claritatea, preci!ia, conci!ia Ai accesibilitatea1<.3eAi departajarea lor nu este simpl@, vom Bncerca s@ le examin@m separat, f@r@ a pierde din vedere interdependen?a celor patru principii care trebuie s@ stea la ba!a unei legi bine redactate1>. 2.2.2.1. Entre acestea, po!i?ia privilegiat@ revine principiului accesibilit@?ii19, Bn virtutea aAa& numitei pre!um?ii de cunoaAtere a legii de c@tre subiec?ii ei, sinteti!at@ Bn adagiul latin G)emo censetur legem ignorare:<,.EntrucCt aspectele practice ale procesului de redactare legislativ@ vor fi discutate Bn alt@ sec?iune a lucr@rii (infra, cap. <#, men?ion@m aici numai faptul c@ nu exist@ o incompatibilitate absolut@ Bntre accesibilitate Ai caracter Gte$nic:, deoarece legiuitorul poate opta pentru un anumit tip de discurs<1, considerat adecvat situa?iei de comunicare.3in perspectiva metodologiei de te$nic@ legislativ@, recomand@rile privind terminologia juridic@ pot fi sinteti!ate dup@ cum urmea!@" G3in punct de vedere terminologic, la redactarea unei legi necesit@ a fi respectate urm@toarele prescrip?ii" a# se vor folosi cuvinte ce au larg@ circula?ie Ai sunt uAor accesibile Bntregii popula?ii% b# cuvintele vor fi folosite Bn Bn?elesul lor propriu, etimologic, astfel cum sunt explicate Bn dic?ionarul limbii romCne sau Bn dic?ionarele de specialitate% c# se vor folosi termeni te$nici, consacra?i atunci cCnd textul de lege se adresea!@ Bn principal specialiAtilor Ai nu au un alt corespondent Bn limba u!ual@% d# termenii care au o anumit@ accep?iune Bn func?ionalitatea legii vor fi defini?i Bn textul acesteia% d# se va asigura unitatea terminologic@, atCt la nivelul legii, cCt Ai la nivelul ansamblului legislativ, Bn special Bn ca!ul unor institu?ii sau concepte deja consacrate% f# abrevierile se vor explica prin text, fiind contraindicat a se folosi sistemul ini?ialelor:<2. 2.2.2.2. 7laritatea textului legislativ V care nu trebuie confundat@ cu accesibilitatea<2 V presupune, Bn planul lexicului, asigurarea preci!iei Bn exprimare prin proprietatea Ai univocitatea semantic@ a termenilor, evitarea formul@rilor ec$ivoce Ai Bntrebuin?area unei terminologii constante Ai uniforme.7a un efect tardiv al purismului Bn domeniul legislativ, justificabil & Bn opinia juriAtilor V prin nevoia de preci!ie Ai claritate, metodologia recomand@ Bmbog@?irea lexicului juridic prin derivare, de la cuvinte romCneAti din fondul principal al limbii, evitCndu&se astfel Bmprumuturile<+.En acelaAi spirit purist Ai conservator, art.2 al metodologiei prevede" G)eologismele se vor folosi numai dac@ sunt de larg@ circula?ie:<0..entru a asigura preci!ia actelor legislative, trebuie evitate sinoni&mele<1, fiind recomandat@ alegerea formei cu cea mai larg@ circula?ie<<. 2.2.2.2. .reci!ia exprim@rii nu se reali!ea!@ numai la nivel lexical. En plan morfo&sintactic, ea presupune ca Bn redactarea normei juridice s@ se utili!e!e diate!a activ@ Ai indicativul pre!ent<>. Structura sintactic@ cea mai simpl@ a unei norme este subiect & verb & complement<9.La nivelul fra!ei se recomand@ Gfolosirea corect@ a regulilor de construc?ie gramatical@, de sintax@ Ai topic@, a semnelor de ortografie:>,.En plan transfrastic, se urm@reAte asigurarea unit@?ii, coe!iunii Ai coeren?ei textului printr&o bun@ ordonare Ai sistemati!are, atCt Bn plan logic, cCt Ai lingvistic>1. 2.2.2.+. 7onci!ia & calitate care asigur@ stilului juridic caracterul s@u lapidar>2 & este Bntr&o rela?ie frecvent invocat@ cu claritatea Ai cu preci!ia redact@rii>2. .rocedeele de reali!are a conci!iei se situea!@ la nivel frastic Ai transfrastic, venind, uneori, Bn contradic?ie cu un anumit tip de redundan?@, generat@ de tendin?a legiuitorului de a nu l@sa loc ec$ivocului sau ambiguit@?ii.

1<

/ivelul trans$rastic 4discursiv(te#tual# 2. )ivelul transfrastic (discursiv&textual# repre!int@ domeniul cel mai pu?in investigat Bn bibliografia consacrat@ 3;), deAi importan?a sa pentru redactarea, receptarea Ai interpretarea actelor legislative nu mai trebuie demonstrat@.3intre cele Aapte standarde ale textualit@?ii (caracteristici sintactice, semantice Ai pragmatice care fac ca o configura?ie de unit@?i lingvistice s@ constituie un text#, enumerate de Teaugrande Ai 3ressler2+, consider@m ca definitorii pentru 3;) coe!iunea Ai coeren?a.3ificultatea de a defini Ai utili!a Bn mod riguros cele dou@ concepte provine pe de o parte dintr&o anumit@ impreci!ie Ai inconsisten?@ care caracteri!ea!@ domeniul textologiei Bn general, iar pe de alt@ parte, din determinarea complex@ a 3;), supus atCt regulilor lingvistice (discursiv&textuale#, cCt Ai celor proprii te$nicii legislative Ai logicii juridice..rima categorie de dificult@?i este ilustrat@ de multitudinea accep?iilor date, Bn bibliografia de specialitate, coeren?ei Ai coe!iunii (ve!i infra 2.1.#.7ea de a doua este sus?inut@ de constatarea c@ unele principii cu valoare axiomatic@ Bn sfera textologiei BAi relativi!ea!@ con?inutul cCnd se raportea!@ la textul juridic. 3e pild@, principiul conform c@ruia textul are autonomie (sintactic@ Ai semantic@# Ai caracter Bnc$is20 nu ?ine seama de fenomenul intertextualit@?ii juridice (ve!i infra 2.2.2.#. .e lCng@ intertextualitate, Ai alte aspecte ale coeren?ei (cum ar fi coreferen?iali!area, non& contradic?ia, progresia tematic@# se reali!ea!@ Bn 3;) Bn moduri specifice, impuse de principiile de organi!are Ai func?ionare a sistemului legislativ. 2.1. 7oeren?@ Ai'sau coe!iune 2.1.1. Lucr@rile mai vec$i (anterioare anilor F>,# nu disting cele dou@ concepte operCnd, de regul@, numai cu unul dintre ele. & UallidaK% Uasan (19<1#, Bntr&o lucrare de referin?@ pentru domeniul textologiei, folosesc coe!iunea drept termen general, Bn care includ, ca tip particular de rela?ie Ai coeren?a. En acord cu premisa c@ textul este, Bn primul rCnd, o unitate semantic@, Ai coe!iunea se defineAte ca un concept semantic mai BntCi, dar Ai rela?ional2<. Rela?iile Ai, implicit, mecanismele coe!ive sunt clasificate Bn dou@ categorii" gramaticale (referin?a, substitu?ia, elipsa, jonc?iunea# Ai lexicale2>. Aceast@ separare tranAant@ este Bns@ amendat@ Bn cuprinsul lucr@rii, unde referin?a este considerat@ rela?ie logico&semantic@, iar substituirea Ai elipsa V rela?ii lexico&gramaticale, toate trei fiind puse Bn leg@tur@ cu conceptul de presupo!i?ie. & 7$arolles (19<># operea!@ exclusiv cu conceptul de coeren?@, stabilind patru tipuri de 9meta& reguli:, cu dublu caracter (lingvistic Ai pragmatic#, care asigur@ buna&formare a textului" meta& reguli de repeti?ie, de progresie, de non&contradic?ie, de rela?ie29. Re?inem ideea c@ regulile men?ionate asigur@ coeren?a discursiv@ Ai textual@ atCt la nivel microstructural (local# prin raporturi intrasecven?iale Bntre fra!e care se succed, cCt Ai la nivel macrostructural (global#, prin rela?ii intersecven?iale, Bn cadrul textului2,. 2.1.2. Lucr@rile recente utili!ea!@ diferen?iat cele dou@ concepte, acceptCndu&se (cel pu?in ca premis@#, definirea coe!iunii Bn termeni sintactici (9ansamblu de tr@s@turi care asigur@ unitatea sintactic@ a textului, marcCnd leg@tura Bn secven?a de unit@?i lingvistice Mpropo!i?ii'fra!eN:21#, iar a coeren?ei Bn termeni semantici (9ansamblu de tr@s@turi care asigur@ unitatea semantic@ a unui set de propo!i?ii'fra!e, astfel BncCt acestea s@ forme!e un tot unitar din punctul de vedere al semnifica?iei:22#. & 3istinc?ia men?ionat@ apare la Teaugrande Ai 3ressler (19>1#, fiind preluat@ Ai Bn 35SL Ai 3SL. 7a o ilustrare a contradic?iilor din domeniul textologiei actuale, consemn@m opinia lui Jasiliu (199,#, dup@ care m@rcile stabilite de Teaugrande Ai 3ressler pentru a caracteri!a coe!iunea22 nu ar fi de natur@ sintactic@, ci semantic@, definind V Bn fapt V coeren?a2+. 1>

& - po!i?ie aparte are Jasiliu (199,#, pentru care coe!iunea este definit@ Bn termeni formali ca 9totalitatea tr@s@turilor gramaticale (sintactice# care marc$ea!@ caracterul de tot unitar al unei suite de propo!i?ii (fra!e#:20. AcelaAi autor defineAte coeren?a Bn termeni exclusiv pragmatici, Bn corela?ie cu expecta?iile vorbitorilor21. & eorii mai nuan?ate Ai mai bine articulate privind coe!iunea Ai coeren?a se g@sesc la Jlad (199+# Ai Roven?a&4rumuAani (1990#. r@s@tura comun@ celor dou@ modele de anali!@ textual@ este definirea coe!iunii Bn termeni sintactico&semantici, ca rela?ie explicit@, iar a coeren?ei Bn termeni semantico&pragmatici, ca domeniu al conexiunilor implicite2<.7a aspect distinctiv, la Roven?a&4rumuAani (1990# re?inem inclu!iunea coeren?@\coe!iune, avCnd drept consecin?@ stabilirea a dou@ tipuri de coeren?@ (lexical@ Ai gramatical@#2>. & 3at@ fiind natura complex@ a mecanismelor de reali!are a coeren?ei Ai coe!iunii Ai numeroasele interferen?e, care fac extrem de dificil@ departajarea lor, s&a Bncercat Ai abordarea acestora nediferen?iat, din perspectiva finalit@?ilor comune. 3e exemplu, 7ornu (199,# clasific@ procedeele respective dup@ cum ele urm@resc coordonarea, simplificarea sau clarificarea 3;)29. 2.1.2. -p?iunea noastr@ pentru tratarea separat@ a mecanismelor coeren?ei Ai coe!iunii, dintr&o dubl@ perspectiv@ V lingvistic@ Ai juridic@ V se explic@, Bn principal, prin ra?iuni didactice, ?inCnd de nevoia de claritate Ai sistemati!are.3e aceea, mecanismele de reali!are a coeren?ei Ai coe!iunii considerate specifice pentru 3;) vor fi pre!entate Bn func?ie de dou@ criterii" finalitate (asigurarea conectivit@?ii conceptuale sau a celei secven?iale# Ai nivel discursiv&textual (transfrastic Ai'sau frastic#. .ecanisme lingvistice ale coeren5ei 7a tr@s@turi generale ale acestui tip de rela?ie discursiv@ au fost men?ionate" conexiune implicit@ (asidentic@#% predominan?a dimensiunii semantice% actuali!are la nivel macrostructural% dependen?@ fa?@ de contextul situa?ional+,.3at@ fiind dubla natur@ (semantic@ Ai pragmatic@# a coeren?ei, descrierea formelor sale de reali!are specifice 3;) va urm@ri Ai impactul condi?ion@rilor juridice asupra mecanismelor discursive.En plan semantic, condi?iile minimale pentru a asigura coeren?a la nivel transfrastic sunt" (1# identitatea referen?ial@ Ai (2# existen?a unui 9plus: semantic+1, la care se poate ad@uga (2# globalitatea sensului (capacitatea unui discurs de a func?iona Ai de a fi receptat'interpretat ca un Bntreg#+2. 2.2.1. /dentitatea referen?ial@ presupune ca enun?urile din componen?a unei secven?e sau secven?ele care alc@tuiesc un text s@ trimit@ la acelaAi referent+2.)atura pragmatic@ a actului de referin?@ V care implic@ utili!area semnelor de c@tre vorbitori Bntr&un anumit context situa?ional++ V condi?ionea!@ semnifica?iile termenilor juridici coreferen?iali de concepte Ai norme proprii domeniului dreptului.7oreferen?ialitatea interenun?ial@ (intersecven?ial@# asigur@, pe lCng@ preci!ie, progresia sensului textual, continuitatea tematic@ Ai caracterul non&contradictoriu al 3;)..rincipala Ai cea mai simpl@ modalitate de reali!are a coreferen?ialit@?ii la nivel transfrastic Ai frastic este recuren?a lexical@+0, inclus@ de majoritatea cercet@torilor Bn categoria mai larg@ a repeti?iei+1.4aptul c@ Bn 3;), procedeul recuren?ei lexicale presupune raportarea Vimplicit@ sau explicit@ V la sistemul referen?ial Ai la contextul situa?ional juridic este ilustrat prin rela?iile de ec$ivalen?@ Bn care intr@ termenul generic f@ptuitor. Astfel, Bn art.>1 (95xecutarea pedepsei la locul de munc@:#, func?ionea!@ ec$ivalen?a implicit@ f@ptuitor&condamnat, Bn art.19< (9Jiolul:# V ec$ivalen?a f@ptuitor&autor, Bn timp ce, Bn majoritatea articolelor din 7., prin f@ptuitor se Bn?elege infractor+<. Raportarea explicit@ (expres@# la un anumit text legislativ sau ramur@ de drept este marcat@ prin formule specifice (de exemplu, Bn Bn?elesul legii penale, pentru definirea pericolului social, Bn art.1> al 7.#.Recuren?a lexical@ se reali!ea!@ Bn 3;) sub patru forme+>"

19

(a# prin repetarea aceluiaAi cuvCnt (recuren?@ strict@ sau forte# Bn enun?uri diferite, care compun o secven?@ textual@" termenul minorul apare succesiv Bn po!i?ie ini?ial@ (subiect# Bn cele trei paragrafe ale art.99 (9Limitele r@spunderii penale:#% Bn mod similar se repet@ termenul tentativ@ Bn cele trei paragrafe ale art.2, care preci!ea!@ 9con?inutul tentativei:% (b# prin ec$ivalen?@ sinonimic@ (recuren?@ slab@#" victim@&persoan@ v@t@mat@ (art.19<#% se pedepseAteVse sanc?ionea!@ (art.21>#% inamicVduAman (art.22>#%6n tip de sinonimie specific@ 3;) este cea de tip defini?ional, reali!at@ Bntre descrierea infrac?iunii Bn cadrul unui articol Ai desemnarea ei, Bn marginea textului, Bntr&o manier@ cCt mai concis@ (de regul@ printr&un singur cuvCnt#.4ormula prin care se defineAte infrac?iunea poate fi reluat@ integral sau par?ial Bn articolul respectiv" 9Absen?a nejustificat@ de la unitate sau serviciu, care a dep@Ait 2+ ore MON: (art.221 V 9Absen?a nejustificat@:#% 97@lcarea regulilor serviciului de gard@, de pa!@, de Bnso?ire sau de securitate MON: (art.222 V 97@lcarea de consemn:#.7ea mai frecvent@ este situa?ia de sinonimie stabilit@ Bntre denumirea speciali!at@ a infrac?iunii (situat@ Bn marginea textului# Ai definirea ei Bn cuprinsul articolului respectiv, unde termenul juridic nu figurea!@ (ve!i art.2,2 V 9/ncestul:% art.2,2 V 9Tigamia:% art.222 V 93e!ertarea:#. (c# prin inclu!iune & de tip generic, ba!at@ pe termeni cu extensiune larg@ (fapt@, ac?iune, f@ptuitor# V ve!i art.200 V 93area de mit@:% & de tip $iperonimic (prin indicarea unui termen supraordonat#" 9lovirea sau alte acte de violen?@ (art.20,#% 9banii, valorile sau orice alte bunuri (art.229#% (d# prin determinare definit@ 7oreferen?iali!area prin articol $ot@rCt func?ionea!@ la nivel transfrastic, atCt Bntre articole, cCt Ai Bntre alineate ale aceluiaAi articol. Astfel, Bn defini?iile date participan?ilor la o infrac?iune Bn art.20 Ai 21, aceAtia sunt desemna?i prin substantive nearticulate, avCnd valoare generic@ (9/nstigator este persoana care MON:#. En articolul urm@tor (9.edeapsa Bn ca! de participa?ie:#, termenii respectivi apar sub forma articulat@ $ot@rCt, care marc$ea!@ unicitatea referentului Bn contextul verbal Ai situa?ional dat" 9/nstigatorul Ai complicele la o fapt@ prev@!ut@ de legea penal@ s@vCrAit@ cu inten?ie se sanc?ionea!@ cu pedeapsa prev@!ut@ de lege pentru autor: (art.2<#.En cadrul art.221 (9-fensa adus@ unor Bnsemne:#, primul alineat, care enun?@ norma, con?ine termenul manifestare la forma nearticulat@ (9-rice manifestare prin care se exprim@ dispre? pentru Bnsemnele RomCniei MON#, iar al doilea reia substantivul respectiv, Bnso?it de articol definit pentru a identifica o form@ particulari!at@ a infrac?iunii+9" 9Manifestarea prin care se exprim@ dispre? pentru emblemele sau semnele de care se folosesc autorit@?ile se pedepseAte cu Bnc$isoare de la 2 luni la un an sau cu amend@:. 2.2.2. A doua condi?ie a coeren?ei V 9plusul semantic: V cores&pun!Cnd regulii de progresie semantic@ din teoria lui 7$arolles (19<># se reali!ea!@ Bn planul rela?iilor discursive verticale de tip tem@'rem@ (engl. topic'comment#0,. Asocierea tem@[rem@ asigur@ continuitatea tematic@ a discursului Ai surplusul de informa?ie01 prin trei procedee frecvent BntClnite Bn 3;). (a# Rema poate preci!a accep?ia juridic@ a unor cuvinte utili!ate Ai Bn lexicul comun. 3e exemplu, termenii autor, instigator Ai complice sunt enun?a?i Bn art.22 (corespun!Cnd temei#, iar Bn articolele 2+&21 (repre!entCnd rema# fiecare dintre ei este definit Bn sistemul referen?ial al dreptului penal.

2,

(b# 6n alt mod specific de reali!are a progresiei semantice Ai, Bn acelaAi timp, de Bnl@turare a oric@rei ambiguit@?i este corelarea unui enun? afirmativ@ (tem@# cu unul sau mai multe enun?uri negative (rem@#, avCnd acelaAi referent. Astfel, art.2, con?ine dou@ enun?uri de tip afirmativ (tem@1 [ rem@1# care preci!ea!@ 9con?inutul tentativei: Ai un enun? negativ (9)u exist@ tentativ@ atunci cCnd imposibilitatea de consumare a infrac?iunii este datorit@ modului cum a fost conceput@ executarea:#, repre!entCnd rema2, Bn raport cu tema2 (format@ din cele dou@ enun?uri afirmative#, conform sc$emei 5MA2 [ R5MA2 AcelaAi mecanism de asociere semantic@ func?ionea!@ la nivelul unor secven?e textuale mai ample. 3e pild@, cap.J (97au!ele care Bnl@tur@ caracterul penal al faptei:# Bnc$eie titlul // (9/nfrac?iunea:# din partea general@ a 7.. 7apitolul respectiv are valoare de rem@, Bn raport cu capitolele anterioare, fiind construit pe ba!a unui paralelism sintactico&semantic din opt articole (++&01# care pre!int@ excep?iile sub forma unor enun?uri negative (9)u constituie infrac?iune fapta prev@!ut@ de legea penal@ dac@'cCnd MON8#. (c# 5numerarea, ca modalitate de reali!are a progresiei semantice, poate avea caracter 9Bnc$is: (ex$austiv# sau 9desc$is: (exemplificativ#. .rima epui!ea!@ materia avut@ Bn vedere Ai are m@rci introductive specifice (9vreuna din urm@toarele Bmprejur@ri:#, urmate de dispunerea tipografic@ sub form@ de alineate, marcate prin litere. - asemenea structur@ pre!int@ art.1<0 (9-morul calificat:#, art.2,9 (94urtul calificat:#, art.211 (9 Cl$@ria:# A.a.5numerarea 9desc$is@: nu pre!int@ o dispunere tipografic@ specific@, fiind caracteri!at@ de m@rci 9ne$ot@rCte: (generice#" 9Sustragerea ori distrugerea unui dosar, registru, document sau orice alt Bnscris care se afl@ Bn p@strarea ori Bn de?inerea unui organ sau unei institu?ii de stat MON: (art.2+2#.Sub aspect logico&semantic, elementele incluse Bntr&o enumerare 9Bnc$is@: pot fi omogene (art.22 94elurile pedepselor:#, dar, mai frecvent, ele au caracter eterogen (de exemplu, art. 2,9 preci!ea!@ limitativ elementele care disting furtul calificat de cel 9simplu:" agentul (alineatele a, b, c#, victima (alineatul d#, locul faptei (alineatele e, f#, momentul (alineatele g, $# Ai modalitatea (alineatul i#. 2.2.2. La nivel discursiv&textual global (al 7. Bn ansamblul s@u# func?ionea!@ un tip de coeren?@ reali!at@ prin ec$ivalen?e implicite sau explicite, valabile numai Bn contextul referen?ial Ai situa?ional al dreptului penal.5xaminarea mecanismelor de reali!are a coeren?ei din perspectiva distan?ei Ai a orient@rii rela?iei de recuren?@ eviden?ia!@ cCteva situa?ii proprii 3;)02" (a# reluare imediat@ (Bn secven?e succesive#"En art.2 (9 eritorialitatea legii penale:#, din partea general@ a 7. se preci!ea!@" 9Legea penal@ se aplic@ infrac?iunilor s@vCrAite pe teritoriul RomCniei:. EncepCnd din articolul urm@tor Ai, ulterior, Bn tot cuprinsul 7. se foloseAte $iperonimul ?ar@, ec$ivalen?a (RomCnia V ?ar@# fiind implicit@ (dedus@ din succesiunea articolelor 2 Ai +#. (b# reluare 9la distan?@:, care poate fi de dou@ feluri"& mediat@ (prin intermediul unor secven?e care exprim@ anumite presupo!i?ii#" ec$ivalen?a infrac?iune V fapt@ este stabilit@ implicit Bn art.2 (9Legea prevede care fapte constituie infrac?iuni, pedepsele ce se aplic@ infractorilor Ai m@surile ce se pot lua Bn ca!ul s@vCrAirii acestor fapte:#, ea este explicitat@ abia Bn art.1< (9/nfrac?iune este fapta care pre!int@ pericol social, s@vCrAit@ cu vinov@?ie Ai prev@!ut@ de legea penal@:#, Bntre cele dou@ enun?uri citate inserCndu&se alte articole% & i!olat@" infrac?iunea este definit@ Bn art.1< (ve!i supra#, iar cau!ele care Bnl@tur@ caracterul penal al fapte sunt pre!entate Bn art. ++&01. 21

(c# trimiteri explicite din textul legii, repre!entCnd un mecanism de reali!are a globalit@?ii specific 3;), ale c@rui reguli sunt fixate de te$nica legislativ@ Bn func?ie de situa?ia de comunicare02.La nivelul 3;), trimiterile reali!ea!@ un tip aparte de intertextualitate. En?eleas@ ca factor de natur@ semantico&pragmatic@ (situat Bn sfera coeren?ei textuale#, intertextualitatea 9juridic@: se deosebeAte de cea 9literar@: (definit@ Bn 3SL Ai cercetat@ de poetic@# prin urm@toarele tr@s@turi" & caracter deliberat (9construit:#, avCnd la ba!@ factorul pragmatic inten?ionalitate% & finalitate practic@" (a# prin economia de mijloace0+% (b# prin asigurarea coordon@rii intra& Ai intertextuale00% (c# prin posibilitatea unor referiri exacte Ai economice la reguli de drept, Bn practica judiciar@ Ai Bn jurispruden?@% (d# prin func?ia mnemote$nic@% & organi!are sistematic@, riguroas@ (prin indicarea cu preci!ie a subdivi!iunilor sau a textelor legislative avute Bn vedere#% & caracterul explicit al rela?iilor (care exclud presupo!i?ia#, marcat prin formule specifice. rimiterea se poate face Bn cadrul aceluiaAi articol, vi!Cnd alineate anterioare, desemnate cu preci!ie (93atele prev@!ute la alin. lit.b#, c# Ai d# se comunic@ persoanelor sau organelor stabilite la lit.a#:, art. >1# sau Bn mod generic (94aptele prev@!ute Bn pre!entul articol nu se sanc?ionea!@ MON:, art. 2,2#.En cadrul textului, trimiterea se poate face la unul sau mai multe articole, de regul@ anterioare, aflate Bn imediata vecin@tate (art. 2>1 Ai 2><# sau la distan?@ (art. 212 face trimitere la art. 1<+, 1<0, 1<1, 211, 212, 210, 21<, 21> Ai 2<1#. 3e asemenea, pot fi avute Bn vedere anumite unit@?i structurale (titlu, capitol, parte# din componen?a unui cod" 9 entativa infrac?iunilor prev@!ute Bn pre!entul titlu se pedepseAte: (art. 211#% 9La stabilirea Ai aplicarea pedepselor se ?ine seama de dispo!i?iile p@r?ii generale a acestui cod Ai de limitele de pedeaps@ fixate Bn partea special@ MON: (art. <2#.Entr&un num@r redus de ca!uri, trimiterile se fac la alte texte legislative, desemnate precis (9potrivit legii de procedur@ penal@:, art. 212# sau Bn mod generic, prin formule consacrate (9potrivit legii statului Bn care infractorul a s@vCrAit infrac?iunea:, art. 1% 9Bn conformitate cu conven?iile interna?ionale:, art. >#. .ecanisme lingvistice ale coe-iunii En opinia majorit@?ii cercet@torilor, dac@ prin coeren?@ se asigur@ conectivitatea conceptual@ a unui discurs'text, prin coe!iune se reali!ea!@ conectivitatea secven?ial@01.7u alte cuvinte, coe!iunea repre!int@ un tip de conexiune sintactic@, reali!at@ explicit la nivel microstructural Ai dependent@ exclusiv de contextul lingvistic0<.En anali!a 3;), pornim de la premisa c@ mecanismele de reali!are a coe!iunii sunt de natur@ sintactico&semantic@0>. 3in varietatea procedurilor coe!ive09 nu vom pre!enta Bn continuare decCt pe acelea care re?in aten?ia prin frecven?@ Ai func?ie specific@ Bn 3;). Astfel, bog@?ia Ai diversitatea mecanismelor, prin care se reali!ea!@ recuren?a Ai jonc?iunea se justific@ prin nevoia de claritate, preci!ie Ai unitate a 3;). AceleaAi caracteristici stilistico&func?ionale explic@ pre!en?a extrem de redus@ Bn 3;) a elipsei.

2.2.1. 7oreferen?ialitatea V ca form@ particular@ de recuren?@ (repeti?ie# V const@ Bn instituirea unei rela?ii la nivel frastic (intraenun?ial# sau transfrastic (interenun?ial# Bntre dou@ unit@?i verbale avCnd referent comun. En virtutea identit@?ii referen?iale, unii cercet@tori consider@ acest tip de recuren?@ ca o rela?ie exclusiv semantic@1, sau logico&semantic@11.En opinia noastr@, este vorba de o rela?ie cu dubl@ natur@ V gramatical@ Ai lexico&semantic@ V deoarece reluarea referentului se reali!ea!@ prin substituirea cu elemente f@r@ sens propriu (pro&forme#, apar?inCnd unei alte clase morfo&sintactice decCt elementul substituit. En acord cu acest principiu, am 22

Bncadrat recuren?a strict lexical@ (reluarea prin acelaAi element lexical sau printr&un sinonim al s@u din aceeaAi clas@ morfologic@# Bntre mecanismele coeren?ei textuale (ve!i supra 2.2.1.#12..rincipala modalitate de reali!are a coreferin?ei V Bn?eleas@ ca mecanism textual coe!iv V sunt pro&formele. ermenul, utili!at Bn lingvistica actual@ cu semnifica?ie generic@, desemnea!@ 9Bntreaga clas@ de cuvinte lipsite de referin?@ proprie, care BAi procur@ referin?a contextual, Bn contextul lingvistic, prin legarea de un component plin referen?ial, numit surs@ referen?ial@:12. Re!ult@, de aici, c@ Bn categoria pro&formelor se includ Ai substitutele.Re?inem faptul c@, spre deosebire de categoria deicticelor, caracteri!at@ prin referin?@ exoforic@ (situa?ional@#, Bn ca!ul pro&formelor, referin?a este endoforic@ (intra&textual@#1+, situCndu&se la nivel frastic (Bn acelaAi enun?, paragraf etc. al textului respectiv#.En continuare, pro&formele considerate specifice 3;) vor fi examinate Bn func?ie de patru parametri de natur@ morfo&sintactic@, aprecia?i ca definitorii pentru aceast@ clas@ de cuvinte10. 2.2.1.1. En func?ie de clasa morfologic@ (partea de vorbire# prin care se reali!ea!@ pro&forma, Bn 3;) ponderea covCrAitoare revine pro&formelor pronominale, urmate de cele adjectivale Ai, mai rar, adverbiale. (a# En categoria pro&formelor pronominale Ai adjectivale, o frecven?@ net superioar@ celei din u!ul comun Bnregistrea!@ categoriile demonstrativelor, ne$ot@rCtelor Ai relativelor. & .ronumele demonstrative de apropiere asigur@, de regul@, coe!iunea intraenun?ial@ (Bn propo!i?ie sau fra!@# Ai, totodat@, preci!ia 3;), prin reluarea unuia sau mai multor substantive (animate sau inanimate# repre!entCnd sursa referen?ial@ pre!ent@ Bn acelaAi enun?" 93eten?iunea pe via?@ se execut@ Bn penitenciarele anume destinate pentru aceasta MON: (art.0+#% 9PRude apropiateQ sunt ascenden?ii Ai descenden?ii, fra?ii Ai surorile, copiii acestora MON: (art.1+9#.3intre adjectivele demonstrative, cele mai frecvente sunt cele de apropiere, de dep@rtare Ai de identitate" 97Cnd s&au stabilit numai amen!i, se aplic@ pedeapsa cea mai mare, care poate fi sporit@ pCn@ la maximul ei special, iar dac@ acest maxim nu este Bndestul@tor, se poate ad@uga un spor pCn@ la jum@tate din acel maxim: (art.2+#% 93ac@ s&au stabilit mai multe pedepse complimentare de aceeaAi natur@ Ai cu acelaAi con?inut, se aplic@ cea mai grea dintre acestea: (art.20#. & .ronumele Ai adjectivele ne$ot@rCte BAi explic@ frecven?a prin caracterul general Ai abstract al enun?@rii specific 3;)" 95fectuarea oric@ror opera?iuni de import de deAeuri ori re!iduuri de orice natur@ sau de alte m@rfuri periculoase pentru s@n@tatea popula?iei Ai pentru mediul Bnconjur@tor, precum Ai introducerea, Bn orice mod, sau tran!itarea acestora pe teritoriul ?@rii, f@r@ respectarea dispo!i?iilor legale, se pedepsesc cu Bnc$isoare de la 2 la < ani: (art.2,2#. & .ronumele relative V repre!entCnd, prin defini?ie, m@rci ale coe!iunii intrafrastice V au Bn 3;) o frecven?@ mai mare decCt Bn alte tipuri discursive datorit@ lungimii Ai complexit@?ii fra!ei juridice, care tinde s@ concentre!e o mare cantitate de informa?ie Bntr&un enun? unic (care, de multe ori, coincide cu articolul de lege#" 9-misiunea de a da ajutorul necesar sau de a BncunoAtin?a autoritatea, de c@tre cel care a g@sit o persoan@ a c@rei via?@, s@n@tate sau integritate corporal@ este Bn primejdie Ai care este lipsit@ de putin?a de a se salva, se pedepseAte cu Bnc$isoare de la o lun@ la un an sau cu amend@: (art.210#. & .ronumele personale Ai reflexive apar exclusiv sub forma persoanei a ///&a11, cele mai frecvente fiind formele atone de dativ Ai acu!ativ" 9.@r@sirea, alungarea sau l@sarea f@r@ ajutor, Bn orice mod, a unui copil sau a unei persoane care nu are putin?a de a se Bngriji, de c@tre acela care o are sub pa!@ sau Bngrijire, punCndu&i Bn pericol iminent via?a, s@n@tatea sau integritatea corporal@, se pedepsesc cu Bnc$isoare de la 2 luni la 2 ani. 5ste ap@rat@ de pedeaps@ persoana, care, dup@ s@vCrAirea faptei, BAi reia de bun@&voie Bndatoririle: (art.21+#..re!en?a V cu rol de pro&forme V a pronumelor personale Bn nominativ este menit@ s@ asigure preci!ia normei 22

juridice (c$iar Bn situa?ii care creea!@ impresia de redundan?@#" 9Legea penal@ se aplic@ infrac?iunilor s@vCrAite Bn timpul cCt ea se afl@ Bn vigoare: (art.1,#. & Adjectivele provenite din adverbe repre!int@ modalitatea predilect@ de exprimare a similarit@?ii Bn 3;)" 9un asemenea secret: (art.202#% 9astfel de foloase: (art.20+#. & .ro&formele adverbiale Bndeplinesc un rol similar cu adjectivele de natur@ adverbial@" 9PArmeQ sunt instrumentele, piesele sau dispo!itivele astfel declarate prin dispo!i?ii legale: (art.101#.En cele mai multe ca!uri, Bn cuprinsul unui articol constituit dintr&o singur@ fra!@, coexist@ mai multe tipuri de pro&forme, num@rul Ai varietatea lor fiind direct propor?ionale cu amploarea Ai complexitatea enun?ului. 6n exemplu Bn acest sens este art.21< (9 ortura:#, unde aglomerarea pro&formelor Ai lungimea fra!ei Bngreunea!@ V cel pu?in pentru receptorul nespecialist V receptarea adecvat@ a mesajului" 94apta prin care se provoac@ unei persoane, cu inten?ie, o durere sau suferin?e puternice, fi!ice ori psi$ice, Bndeosebi cu scopul de a ob?ine de la aceast@ persoan@ sau de la o persoan@ ter?@ informa?ii sau m@rturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o ter?@ persoan@ l&a comis% ori este b@nuit@ c@ l&a comis, de a o intimida sau de a face presiuni asupra ei, ori de a intimida sau a face presiuni asupra unei ter?e persoane, sau pentru oricare alt motiv ba!at pe o form@ de discriminare oricare ar fi ea, atunci cCnd o asemenea durere sau astfel de suferin?e sunt aplicate de c@tre un agent al autorit@?ii publice sau de orice alt@ persoan@ care ac?ionea!@ cu titlu oficial sau la instigarea ori cu consim?@mCntul expres sau tacit al unor asemenea persoane, se pedepseAte cu Bnc$isoare de la 2 la < ani:. 2.2.1.2. 3up@ natura morfologic@ Ai extinderea sursei referen?iale, Bn 3;) predomin@ pro&numele (substitute ale numelui#.3e un interes aparte, din perspectiva cerin?elor de conci!ie Ai preci!ie, specifice 3;), sunt pro&grupurile (care substituie, de regul@, o sintagm@# Ai pro&fra!ele (care Bnlocuiesc o propo!i?ie sau o fra!@#.Rolul de pro&grup revine adverbului astfel Bn art.10,, unde el substituie sintagma 9secrete de stat:, Bn timp ce pronumele demonstrativ cu valoare generic@ aceasta (precedat de prepo!i?ie#, BndeplineAte Bn art.2+1 func?ia de pro&fra!@, Bn raport cu dou@ subordonate anterioare" 94apta func?ionarului public, care, Bn exerci?iul atribu?iilor sale de serviciu, cu Atiin?@, nu BndeplineAte un act V ori Bl BndeplineAte Bn mod defectuos Ai prin aceasta cau!ea!@ o v@t@mare a intereselor legale ale unei persoane, se pedepseAte cu Bnc$isoare de la 1 luni la 2 ani sau cu amend@:. 2.2.1.2. 3up@ aAe!area sursei Bn raport cu pro&forma se disting substitute anaforice Ai cataforice.AtCt anafora, cCt Ai catafora sunt considerate fenomene sintactico&semantice, deosebindu&se Bntre ele numai prin po!i?ia de antecesor (Bn primul ca!# sau de succesor (Bn al doilea# pe care o ocup@ sursa referen?ial@ Bn raport cu substitutul (pro&forma#1<. (a# Rela?iile de tip anaforic presupun reluarea, printr&un substitut, a unui termen plin referen?ial (numit antecesor sau antecedent#. Acesta poate fi exprimat printr&un cuvCnt, un grup de cuvinte sau un enun? anterior. EntrucCt cvasi&totalitatea exemplelor citate sub 2.2.1.1. Ai 2.2.1.2. ilustrea!@ categoria anaforicelor (care de?in Bn 3;) o pondere covCrAitoare#, nu vom insista aici asupra lor. (b# Leg@turile de tip cataforic V Bn care sursa referen?ial@ (numit@ subsecvent# urmea!@ substitutul (pro&forma# V sunt mult mai rar BntClnite decCt cele de tip anaforic. 3e regul@, cataforele din 3;) sunt repre!entate de substitute pronominale din categoria ne$ot@rCtelor sau a reflexivelor Bn dativ" 93ac@ pentru una dintre infrac?iunile concurente s&a stabilit Ai o pedeaps@ complimentar@, aceasta se aplic@ al@turi de pedeapsa Bnc$isorii: (art.20#% 9.rescrip?ia BAi reia cursul din !iua Bn care a Bncetat cau!a de suspendare: (art.12>#.Mai rar, rela?ia cataforic@ implic@ un adverb sau o locu?iune adverbial@ modal@ (cu rol de corelativ#, a c@rei surs@ referen?ial@ (subsecvent# este o propo!i?ie circumstan?ial@" 9 oate aceste mijloace trebuie folosite Bn aAa fel BncCt s@ conduc@ la reeducarea celor condamna?i: (art.01#.

2+

2.2.1.+. 3up@ distan?a Ai po!i?ia ierar$ic@ a pro&formei Bn raport cu sursa referen?ial@, se Bnregistrea!@ dou@ situa?ii" (a# 7el mai frecvent, pro&forma func?ionea!@ la nivel frastic (intraenun?ial#, g@sindu&se Bn acelaAi enun? cu sursa ei.5ste ca!ul majorit@?ii substitutelor pronominale Ai adjectivale (ve!i supra 2.2.1.1. Ai 2.2.1.2.#. (b# .ro&forma func?ionea!@ ca anaforic la nivel transfrastic (interenun?ial#, f@cCnd parte dintr&un enun?, Bn timp ce sursa ei referen?ial@ se g@seAte Bntr&un enun? anterior, aflat Bn imediata vecin@tate sau la distan?@. 3e exemplu, Bn art.209, ultimul alineat con?ine pro&fra!a adverbial@ tot astfel Mse sanc?ionea!@ distrugerea ON, al c@rei referent este repre!entat de propo!i?ia 9se pedepseAte cu Bnc$isoare de la 0 la 2, de ani Ai inter!icerea unor drepturi:, inclus@ Bntr&un paragraf anterior al aceluiaAi articol.En conclu!ie, Bn 3;), coreferin?a se reali!ea!@ preponderent la nivel frastic (intraenun?ial#, prin pro&forme pronominale Ai adjectivale de tip anaforic, care substituie, de regul@, nume Ai, mai rar, sintagme sau enun?uri. 2.2.2. Repeti?ia Ai paralelismul repre!int@ mecanisme coe!ive sintactico&semantice Bnrudite prin procedeul relu@rii (recuren?ei#1> Ai prin finalitate (asigurarea preci!iei Ai unit@?ii textuale#. 2.2.2.1. Repeti?ia lexical@ sub aspectul ei cel mai simplu se reali!ea!@ la nivel frastic (intraenun?ial# sub o form@ redundant@, care evit@ recursul la pro&forme" 9]iua Bn care Bncepe executarea pedepsei Ai !iua Bn care Bncetea!@ se socotesc Bn durata execut@rii: (art.><#. Mai frecvent, repeti?ia lexical@ se reali!ea!@ Bn cadrul unor construc?ii simetrice de tipul paralelismelor. 3e exemplu, Bn art.111, fiecare alineat Bncepe cu sintagma m@surile de siguran?@. 2.2.2.2. .aralelismul const@ Bn repetarea unei sc$eme structurale asociat@ cu Bnlocuirea elementelor (lexicale# care o reali!ea!@ concret. .rin defini?ie cele dou@ condi?ii de existen?@ ale paralelismului sunt" repeti?ia Ai simetria19.En 3;), paralelismul se reali!ea!@, de regul@, la nivel transfrastic, Bn cadrul enumer@rilor cuprinse Bntr&un articol sau capitol.7el mai frecvent, reluarea sc$emei sintactice este par?ial@, deoarece priveAte numai segmentul ini?ial al enun?urilor componente ale unei enumer@ri (ve!i art.2+#. 7Cnd sc$ema sintactic@ se reia integral, paralelismul poate fi considerat total. 5ste ca!ul art.122, Bn care fiecare dintre alineatele privind termenele de prescrip?ie a r@spunderii penale au structura 9x ani, cCnd legea prevede pentru infrac?iunea s@vCrAit@ pedeapsa Bnc$isorii mai mare de K ani, dar care nu dep@AeAte ! ani:. AcelaAi tip de paralelism se BntClneAte Bn articolele <1 Ai 120. 2.2.2. .rocedeu de tip gramatical, opus recuren?ei(repeti?iei#, elipsa este extrem de rar BntClnit@ Bn 7., deoarece avantajul conci!iei, pe care l&ar putea pre!enta, vine Bn contradic?ie cu nevoia de preci!ie, dominant@ Bn 3;). La nivel frastic (intraenun?ial#, elipsa const@ Bn suprimarea<, unuia dintre cei doi membri identici ai unei sintagme coordinative (9cel care are ori care trebuie s@ aib@ grija administr@rii acelor bunuri:, art. 21+#.La nivel transfrastic, elipsa se reali!ea!@ sub forma bra$ilogiei<1, prin omisiunea unor determinan?i de tip atributiv, care au fost enun?a?i anterior (de exemplu, Bn cuprinsul aceluiaAi capitol din 7.#" 9Sporul Mde pedeaps@N prev@!ut Bn art.2+ alin.1 lit.b se poate m@ri pCn@ la < ani: (art.29#% 9 ermenele de pre!entare se sporesc cu 1, !ile Bn ca!ul Bn care cei c$ema?i Mla Bncorporare sau concentrareN se afl@ Bn str@in@tate: (art.20+#. 2.2.+. Entre mecanismele coe!ive transfrastice pre!ente Bn 3;), conectorii textuali au o pondere redus@. 3e regul@, Bn 7. rela?iile inter& sau transfra!ale se reali!ea!@ prin conexiuni implicite (neexprimate prin elemente de rela?ie#, Bn virtutea unor presupo!i?ii comune 5 Ai R.EntrucCt unii conectori textuali pot func?iona Ai la nivel frastic, Bn calitate de conectori fra!ali (de exemplu, conjunc?iile Ai adverbele#, vom pre!enta aici cCteva tipuri de conectori, specifici 3;), care leag@ enun?uri succesive i!olate grafic prin punct<2..rocedeul are caracter sintactico&semantic, contribuind la reali!area unit@?ii textuale atCt Bn plan formal, cCt Ai logico&semantic<2. 2.2.+.1. Sub aspect morfologic, conectorii textuali apar?in clasei adverbelor Ai conjunc?iilor (inclu!Cnd Ai 20

locu?iunile corespun!@toare#.En ordinea frecven?ei, din prima categorie pot fi citate locu?iunile adverbiale de asemenea, tot astfel Ai adverbul Ai. 3intre conjunc?ii, cea mai des BntClnit@ Bn func?ie de conector textual este dac@ (Bn alternan?@ cu adverbul relativ cCnd Ai locu?iunea conjunc?ional@ Bn ca!ul cCnd#. 2.2.+.2. Sub aspect logico&semantic, conectorii textuali din 3;) stabilesc un num@r de rela?ii relativ redus (Bn raport cu tipologia proprie altor discursuri#<+" & rela?ii aditive" 95ste Bn stare de legitim@ ap@rare acela care s@vCrAeAte fapta pentru a Bnl@tura un atac material, direct, imediat Ai injust MON. 5ste de asemenea Bn legitim@ ap@rare Ai acela care din cau!a tulbur@rii sau temerii a dep@Ait limitele unei ap@r@ri propor?ionale cu gravitatea pericolului Ai cu Bmprejur@rile Bn care s&a produs atacul: (art.++#% & rela?ii comparative" 9La stabilirea st@rii de recidiv@ nu se ?ine seama de $ot@rCrile de condamnare privitoare la MON. 3e asemenea, nu se ?ine seama de condamn@rile pentru care a intervenit reabilitarea MON: (art.2>#% 97u aceeaAi pedeaps@ se sanc?ionea!@ BnsuAirea sub orice form@ MON. ot astfel, se sanc?ionea!@ distrugerea Bn Bntregime sau Bn parte, ori BnsuAirea sub orice form@, nejustificat@ de vreo necesitate militar@ Ai s@vCrAit@ Bn propor?ii mari, a oric@ror bunuri: (art.209#% & rela?ii condi?ionale" 97Cnd persoana fa?@ de care s&a luat aceast@ m@sur@ nu se pre!int@ regulat la tratament, se poate dispune internarea medical@. 3ac@ persoana obligat@ la tratament este condamnat@ la pedeapsa deten?iunii pe via?@ sau la pedeapsa Bnc$isorii, tratamentul se efectuea!@ Ai Bn timpul execut@rii pedepsei: (art.112#% & rela?ii metatextuale, reali!ate prin procedeul trimiterilor (ve!i supra 2.2.2.&c#.

2.2.+.2. Mult mai frecvent, coe!iunea textual@ se reali!ea!@ Bn mod implicit (f@r@ conectori#, prin simpla succesiune a enun?urilor, Bntr&o ordine determinat@ de criterii proprii logicii juridice<0.En cadrul unui articol de lege, coe!iunea implicit@ poate presupune o rela?ie de tipul coordon@rii sau al subordon@rii. .rima situa?ie este ilustrat@ de corelarea VBn cuprinsul aceluiaAi articol V a dou@ enun?uri (unul afirmativ Ai unul negativ#, Bntre care, Bn structura de adCncime, exist@ o rela?ie de coordonare adversativ@" 9.rescrip?ia Bnl@tur@ r@spunderea penal@. .rescrip?ia nu Bnl@tur@ r@spunderea penal@ Bn ca!ul infrac?iunilor contra p@cii Ai omenirii: (art.121#.A doua situa?ie se BntClneAte Bn ca!ul unor articole Bn care primul alineat enun?@ infrac?iunea, iar urm@toarele pre!int@ situa?ii ipotetice derivate din enun?ul ini?ial, corespun!Cnd unor propo!i?ii condi?ionale din structura de adCncime" 94apta prin care s&a pricinuit integrit@?ii corporale sau s@n@t@?ii o v@t@mare care necesit@ pentru vindecare Bngrijiri medicale de cel mult 1, de !ile se pedepseAte cu Bnc$isoare de la 1 luni la 0 ani. Ac?iunea penal@ se pune Bn miAcare la plCngerea prealabil@ a persoanei v@t@mate. Emp@carea p@r?ilor Bnl@tur@ r@spunderea penal@: (art.1>1#. Articolul de lege & unitate informa?ional@ Ai structural&func?ional@ 2. Articolul func?ionea!@ Bn cadrul textului legislativ (lege, cod# cu dublu statut" ca unitate informa?ional@ (logico& semantic@# de sine st@t@toare sau ca secven?@ structural&func?ional@ a Bntregului (textului#. Acest dublu statut, recunoscut de juriAti<1, nu a fost Bnc@ suficient investigat de lingviAti, deAi pre!int@ un interes deosebit, atCt din punct de vedere teoretic Ai metodologic (pentru gramatica textului, naratologie etc.#, cCt Ai practic (pentru redactarea, interpretarea Ai traducerea legilor#. 2.1. 3in perspectiva te$nicii legislative, articolul este definit ca elementul structural de ba!@ al unui act normativ, fiind, totodat@, cea mai mic@ subdivi!iune a unui asemenea text..entru a asigura cerin?a de claritate, articolul Gtrebuie s@ pre!inte un caracter unitar, exprimCnd un singur comandament, sau uneori mai multe, dar subsumate toate uneia Ai aceleiaAi idei:<<..entru juriAti, Bmp@r?irea textului legislativ Bn articole are o dubl@ utilitate" practic@ Ai logic@<>.Sub aspect practic, divi!iunea Bn articole V numerotate, Bn continuare, cu cifre arabe<9 V permite 21

sistemati!area con?inutului legii, identificarea sigur@ a regulilor de drept Ai stabilirea referin?elor Bn practica judiciar@.4unc?ia logic@ a articolului deriv@ din unitatea conceptual@ care Bl caracteri!ea!@ ca Bntreg, Bn raport cu subdivi!iunile sale (alineatul>, sau paragraful>1, eventual te!a>2#, dar Ai cu textul Bn ansamblu.Sub aspectul func?iei Bndeplinite de fiecare articol Bn cadrul unei subdivi!iuni a 7., se disting>2" & articole&anun? (care, de regul@, desc$id un capitol printr&un enun? cu valoare de principiu general, ale c@rui elemente principale sunt ulterior reluate Ai detaliate Bn articole succesive#" art.22 pre!int@ formele pluralit@?ii de infrac?iuni (G.luralitatea de infrac?iuni constituie, dup@ ca!, concurs de infrac?iuni sau recidiv@:#, art.22&21 se refer@ la concursul de infrac?iuni, iar art.2<&+,, la recidiv@%
& articole&defini?ie, cuprin!Cnd" (a# defini?ii explicite (termi&nologice#" G/nfrac?iune este fapta care pre!int@ pericol social, s@vCrAit@ cu vinov@?ie Ai prev@!ut@ de legea penal@: (art.1<#% (b# defini?ii implicite (GRaportul sexual Bntre rude Bn linie direct@ sau Bntre fra?i Ai surori se pedepseAte cu Bnc$isoare de la 1 la < ani:, art.2,2 V 9/ncestul:#% & articole de sinte!@ (plasate la sfCrAitul unui titlu sau capitol#" de exemplu, art.200 (9Ac?iunea penal@ pentru infrac?iunile prev@!ute Bn pre!entul capitol se pune Bn miAcare numai la sesi!area comandantului:# Bnc$eie capitolul /// V 9/nfrac?iuni s@vCrAite de civili: V din titlul I. 2.2. 3in perspectiv@ lingvistic@, articolul poate fi examinat i!olat, ca text de sine st@t@tor, sau ca parte component@ a ansamblului legislativ, implicat@ Bntr&o re?ea complex@ de rela?ii intratextuale.En cele ce urmea!@ ne vom concentra asupra articolului considerat ca text.Abordarea articolului de lege cu metode ale gramaticii textului pune Bn eviden?@ autonomia sa sintactic@ Ai semantic@, al@turi de caracterul Bnc$is Ai posibilitatea de segmentare Bn microstructuri coerente Ai coe!ive, adic@ acele caracteristici considerate definitorii pentru conceptul de text>+. 2.2.1. Sub aspect formal, deAi conci!ia este o cerin?@ esen?ial@ a 3;)>0, lungimea articolelor din 7. varia!@ de la unele foarte scurte (de 9&10 cuvinte V art. 2, 1,, 2+, 22#, pCn@ la altele foarte extinse, care con?in cCte 1+ alineate (art.>1>#>1. Ambele situa?ii men?ionate repre!int@ ca!uri de excep?ie, deoarece 7. con?ine numeroase articole formate dintr&o unic@ fra!@, de lungime medie sau relativ mare (art.2+1, 2+>, 21,, 210, 22<, 2+9#, ori din dou@&trei alineate (art.2<2, 2<0, 222, 221#. Lungimea articolelor depinde de con?inutul acestora, respectiv de tipul dispo!i?iei cuprinse. 3e pild@, conci!ia este caracteristic@ pentru articolele care enun?@ principii generale (9Legea penal@ se aplic@ infrac?iunilor s@vCrAite pe teritoriul RomCniei:, art.2#, reguli de procedur@ (9-rice Bmprejurare re?inut@ ca circumstan?@ atenuant@ sau ca circumstan?@ agravant@ trebuie ar@tat@ Bn $ot@rCre:, art.<9# sau defini?ii (9.rin Plege penal@Q se Bn?elege orice dispo!i?ie cu caracter penal cuprins@ Bn legi sau decrete:, art.1+1#.5xist@, de asemenea, articole de mic@ Bntindere, con?inCnd o unic@ prevedere, prin care se face pre!entarea infrac?iunii Ai se indic@ sanc?iunea corespun!@toare (de ex., art.201 V 97erAetoria:% art.22< V 9Jagabondajul:% art.2,2 V 9/ncestul:#.En sc$imb, articolele care enumer@ circumstan?ele definitorii pentru o anumit@ infrac?iune (art.1<0 V 9-morul calificat:% art.2,9 V 94urtul calificat:# au dimensiuni ample, fiind compuse din mai multe alineate Ai inclu!Cnd, frecvent, enumer@ri (marcate prin litere#. 2.2.2. Sub aspect conceptual, coeren?a articolului format din mai multe alineate (marcate sau nu Bn mod explicit# este asigurat@, de regul@, prin rela?iile logico&semantice stabilite Bntre enun?urile respective><. 3in diversitatea acestor tipuri de rela?ii le semnal@m pe cele stabilite Bntre" principiu Ai excep?ie (art. 21+, 21+, 21+#% principiu Ai circumstan?ele agravante (art. 221, 22+, 2+,#% principiu Ai compliniri explicative (art. +1, 20,, 20+#% principiu Ai condi?iile de aplicare (art.12, 1+, 2+#.Articularea enun?urilor juridice V repre!entCnd alineate V la nivelul articolului, nu este Bntotdeauna marcat@ explicit. 7onexiunile nemarcate (implicite>># presupun raporturi de subordonare sintactico& semantice Bn structura de adCncime a textului (ve!i supra 2.2.+.2.#, aAa cum se observ@ Bn ca!ul alineatelor al doilea Ai al treilea din art.212" 9EnsuAirea unui bun mobil al altuia, de?inut cu orice titlu, sau dispunerea de acest bun pe nedrept, ori refu!ul de a&l restitui, se pedepseAte cu Bnc$isoare de la 2 luni la 2 ani sau cu amend@.Ac?iunea penal@ se pune Bn miAcare la plCngerea prealabil@ a persoanei v@t@mate.Emp@carea p@r?ilor Bnl@tur@ r@spunderea penal@:.7onexiuni explicite stau la ba!a unor articole care cuprind enumer@ri, marcate ca alineate Bn text (ve!i, de exemplu, art. >1" 97ondi?iile de aplicare a suspend@rii condi?ionate: V Bn care se preci!ea!@" 9/nstan?a poate dispune suspendarea condi?ionat@ a execut@rii pedepsei pe o anumit@ durat@, dac@ sunt Bntrunite urm@toarele condi?ii MON8#. 2.2.2. 3at fiind caracterul riguros structurat Ai tipi!at al enun?@rii normelor juridice, con?inutul articolului de lege poate fi cu uAurin?@ formali!at>9, conform unui model generativ de tip 4illmore9,, Bn termenii unei gramatici narative generale (ve!i infra 2.2.2.1.# sau conform principiilor logicii deontice (ve!i infra 2.2.2.2.#. 2.2.2.1. 3in diversitatea modelelor propuse de ^coala naratologic@ france!@ ( !. odorov, R.Tart$es, 7l.Tremond, *.*enette, ;._risteva, A.;.*reimas#91, am re?inut dou@ posibilit@?i

2<

de formali!are a articolului de lege, considerat ca text narativ, Bn virtutea faptului c@ pre!int@ un eveniment sau o succesiune de evenimente coordonate Bntre ele. (a# 7onsiderCnd articolul ca o secven?@ (macro&structur@# narativ@, caracteri!at@ printr&o dinamic@ proprie putem adopta modelul ternar propus de A.;.*reimas pentru a explica logica nara?iei prin intermediul unui 9faire transformateur:92" Stare ini?ial@ MSxN =Z ransformare M N =Z Stare final@ MSx[1N92.- alt@ posibilitate este oferit@ de modelul V cu mai mare valoare explicativ@ V propus de ;.&M.Adam (19<>#9+, cuprin!Cnd cinci factori. 7onform acestei descrieri, dinamica nara?iei are la ba!@ urm@toarea sc$em@" 5c$ilibrul ini?ial M5iN este tulburat de o 4or?@ perturbatoare M4pN, ceea ce duce la o stare de 3e!ec$ilibru M3N%prin interven?ia unei 4or?e ec$ilibrante M4eN se ajunge la starea de 5c$ilibru final M5fN3at fiind c@ Bn structura articolului de lege nu sunt exprimate, Bn mod explicit, toate elementele modelului narativ, putem accepta c@ V pe ba!a unor presupo!i?ii de natur@ pragmatic@ V se consider@ cunoscute 5i (starea ini?ial@ de legalitate#, 5f (starea de legalitate restabilit@# Ai 4e (autoritatea#% de exemplu, Bn textul art.21+ (9*estiunea frauduloas@:# se preci!ea!@ numai 4p (ac?iunea care provoac@ M3N Ai sanc?iunea MSN, care restabileAte ec$ilibrul M5fN. (b# 7onform modelului actan?ial al povestirii elaborat de A.;.*reimas (care operea!@ cu trei categorii de invariante V actan?i, predicate, circumstan?e#, textul juridic poate fi considerat ca o 9micro&povestire:90 sau ca un 9scenariu ipotetic:91.)u vom insista aici asupra modelului actan?ial, deoarece V Bn opinia noastr@ V el BAi poate dovedi utilitatea pentru anali!a 3;) numai Bn asociere cu sc$emele logicii deontice. 2.2.2.2. 7onform celui mai cunoscut Ai coerent sistem de logic@ deontic@9< V cel elaborat de logicianul finlande! *eorg UenriL von Srig$t V principala tr@s@tur@ distinctiv@ a normelor juridice ();# este caracterul lor prescriptiv" 9.rescrip?iile sunt date sau emise de cineva. 5le Peman@Q din sau BAi au PsursaQ Bn voin?a unei autorit@?i normative. 3e asemenea, ele se adresea!@ unui agent sau unor agen?i, pe care&i vom numi subiectele normei MON. 5miterea normei exprim@ voin?a autorit@?ii de a face ca subiectul (subiectele# s@ se comporte Bntr&un anumit mod MON . Spre a&Ai face efectiv@ voin?a, autoritatea ataAea!@ normei o sanc?iune sau o amenin?are cu pedeapsa:9>.En al?i termeni, ); reglementea!@ comportamentul oamenilor Bn situa?ii Ai rela?ii tipice, prin prescrierea unor modele abstracte de conduit@, cu func?ie evaluativ@ Ai directiv@99.Referindu&ne la componentele prescrip?iilor indicate de von Srig$t (caracterul, con?inutul, condi?ia de aplicare, autoritatea, subiectul, situa?ia#, re?inem, Bn continuare, aspectele considerate esen?iale pentru descrierea );1,,. & En func?ie de caracterul lor1,1, ); pot fi norme&obliga?ii, norme&permisiuni Ai norme&interdic?ii (sau pro$ibitive#. En diverse ramuri de drept predomin@ anumite tipuri de );. En dreptul penal, normele au, Bn multe ca!uri, caracter pro$ibitiv (exprimat indirect#, BntrucCt ac?iunile descrise repre!int@ infrac?iuni (9EnAelarea, prin folosirea unui instrument de m@sur@ inexact, ori prin folosirea frauduloas@ a unui instrument de m@sur@ exact, se pedepseAte cu Bnc$isoare de la 2 luni la 0 ani: V art.291#. En dreptul civil BntClnim frecvent norme cu caracter de obliga?ie (97opilul care, pentru cau!a ar@tat@ la articolul precedent, atac@ Bmp@r?eala f@cut@ de ascendent este dator a pl@ti Bnainte c$eltuielile estima?iei: V 77, 19>1, p.1,1# Ai normele permisive (9Emp@r?eala f@cut@ de ascendent se poate ataca, cCnd ar re!ulta dintr& Bnsa sau dintr&alte acte c@, prin dispo!i?ia f@cut@ de ascendent, vreunul din acei Bntre care s&au Bmp@r?it bunurile s&ar g@si v@t@mat Bn partea legitim@: V 77, 19>1, p.1,1#.

2.2.1. En compara?ie cu etapele anterioare, se definesc mai precis tipul de text juridic, tiparele de compunere a secven?elor Ai modalit@?ile de organi!are a acestora.La sfCrAitul secolului al I/I& lea, confruntarea dintre tradi?ie Ai inova?ie are drept re!ultat coexisten?a V Bn cadrul textului juridic V a unor aspecte cu caracter ar$aic Ai popular cu inova?ii lingvistice, aAa cum reiese din urm@torul citat" 9 entativa de veriun delict, adic@ orice Bnceput de execu?iune a delictului care se va fi curmat din Bmpregiur@ri cu totul neatCrnate de voin?a autorului, precum Ai delictul nei!butit, se va pedepsi numai la BntCmpl@rile prev@!ute prin verio dispo!i?iune special@ a legii: (7., 1>>2, 2>

p.29#. 3at fiind c@ norma sintactic@ a limbii romCne literare s&a fixat abia Bn a doua jum@tate a secolului al I/I&lea, Bn codurile de legi din perioada anali!at@ se Bnregistrea!@ Bnc@ oscila?ii determinate de efortul spre moderni!are al L;. endin?ele conservatoare din morfo&sintax@ se manifest@ prin p@strarea (uneori pCn@ Bn perioada interbelic@# a unor forme ar$aice Ai populare ale pronumelor (adjectivelor# ne$ot@rCte" vericine (7., 1>>2, p.119% 77, 1920, p.12#% verice (individ# (77, 1>>>, p.+% 77, 1920, p.1#% tot (RomCnul# (77, 1>>>, p.2% 77, 1920, p.1#. En paralel cu acestea, apar formele moderne acela care (7., 1>>2, p.20#% cei ce, cei care (77, 1>>>, p.2+#% orice (persoan@# (7., 1>>2, p.20#.En exprimarea raporturilor sintactice coexist@ prepo!i?ii, conjunc?ii Ai locu?iuni specifice limbii vec$i Ai populare (la BntCmplare de 9Bn ca!ul:, 7., 1>>2, p.<2# cu elemente de rela?ie de origine latino&romanic@, integrate sau Bn curs de fixare Bn limba romCn@ (Bn contra, 7., 1>>2, p.><#..rincipala tendin?@ Bn evolu?ia sintaxei L; este simplificarea Ai speciali!area structurilor sintactice Ai a elementelor de rela?ie, pentru a asigura o exprimare coerent@, logic@ Ai clar@, care s@ evite ec$ivocul sau interpret@rile subiective ale legii. Sunt Bnl@turate treptat construc?iile nefireAti, dup@ tipare str@ine, re!ultat al influen?ei i!voarelor de drept folosite ca model pentru alc@tuirea primelor coduri romCneAti moderne. extele de legi din Ardeal Ai Tucovina s&au moderni!at mai lent, men?inCndu&se Bnc@, pCn@ la formarea statului unitar romCn, fra!ele lungi, cu multe determin@ri, construite sub influen?a textului german dup@ care se f@cea traducerea.Simplificarea Ai preci!area fra!ei se reali!ea!@ Bn textele juridice moderne Ai prin reducerea enumer@rilor care, Bn primele coduri, acumulau p@r?i secundare de propo!i?ie. (9-ricare din nedib@cie, din nesocotin?@, din neb@gare de seam@, din neBngrijire sau din nep@!irea regulamentelor va s@vCrAi omor f@r@ voie MON:, 7., 1>>2, p.>+# Ai a inversiunilor din cadrul grupului nominal (a sa vie?uire% a sa conduit@, 7., 1>>2, p.1,#.3intre procedeele specifice enun?urilor normative actuale, se remarc@ extinderea reflexivului pasiv impersonal (93ac@ rebeliunea s&a urmat de mai mult de dou@!eci de persoane armate, culpabilii se vor pedepsi cu reclu!iunea:, 7., 1>>2, p.12# Ai a construc?iilor cu infinitivul, Bn locul conjunctivului (95l continu@ a se folosi de u!ufructul s@u:, 77, 1>9<, p.1+,#.En primele coduri romCneAti moderne, fra!ele sunt, de regul@, lungi, Bnc@rcate de determin@ri Ai intercal@ri (ve!i, de exemplu, articolul privind infrac?iunea luare de mit@, Bn 7., 1>>2, p.02" 9-rice func?ionar de ramul administrativ sau judec@toresc, orice agent sau Bns@rcinat al unei administra?iuni publice, care va fi primit sau va fi pretins daruri sau presenturi, sau care va fi acceptat promisiuni de asemenea lucruri spre a face sau a nu face un act privitor la func?iunea sa, fie Ai drept, dar@ pentru care n&ar fi determinat@ de lege o plat@, se va pedepsi cu Bnc$isoare de la doi pCn@ la trei ani, Ai cu amenda Bndoit@ a valorii lucrurilor primite sau f@g@duite, f@r@ ca aceast@ amend@ s@ poat@ fi mai mic@ decCt dou@ sute lei, iar banii sau darurile, ori valoarea lor, se vor lua pe seama ospicielor sau a caselor de binefacere ale localit@?ii unde s&a comis mituirea:. 2.2.2. 7onstituit@ ini?ial pe ba!a lexicului tradi?ional Ai Bmbog@?it@ cu termeni noi (forma?i prin procedee interne sau Bmprumutate#, terminologia juridic@ are Bnc@, la sfCrAitul secolului trecut, un caracter eterogen cuprin!Cnd cuvinte vec$i Ai populare, folosite cu accep?ie speciali!at@, neologisme juridice, calcuri Ai forma?ii romCneAti.En primele coduri moderne, utili!area cu accep?ie juridic@ a unor cuvinte din lexicul comun sau popular este un fenomen frecvent, determinat de resursele limitate ale limbii literare din epoca respectiv@" osCndit 9condamnat: (7., 1>>2, p.12>#% priveg$iare 9supraveg$ere: (77A, 1>91, p.1,21#% furtiAag 9furt:, gonit 9expul!at: (7., 1>>2, p.1>1, 1+#. 3atorit@ caracterului conservator al L;, prin reedit@ri succesive ale codurilor, asemenea cuvinte ajung Ai Bn texte juridice din secolul al II&lea, ca ar$aisme. *lobire 9amend@: Ai sorocire 9termen: (77, 1920, p.+2, 00# figurea!@ Bn 35/ ca ar$aisme, sintagma tax@ de gloab@ 9amend@: este atestat@ Ai Bn texte administrative actuale.6nele cuvinte de acest tip sunt Bnregistrate cu accep?ie juridic@ Ai Bn dic?ionare lingvistice, f@r@ men?iunea 9ar$aic:" Bmpricinat, osCnd@, pCrCtor, poprire, pricin@, pricinaA (35/#. Majoritatea termenilor juridici vec$i (turcisme, grecisme, slavonisme sau rusisme# au ieAit Bns@ din u!, figurCnd Bn dic?ionarele din perioada interbelic@ Ai contemporan@ ca ar$aisme" grecismele codica 9cod:, clironom 9moAtenitor:, diat@ 9testament: (Bn 35/#% rusismul sprafc@ 9cercetare judec@toreasc@:, 9anc$et@: Ai turcismul tacrCr 9interogatoriu:, 9proces verbal: (Bn 35I#.6n rol important Bn 29

speciali!area Ai moderni!area terminologiei juridice romCneAti revine Bmprumuturilor neologice de termeni abstrac?i, monosemantici22. )eologisme latino&romanice Bnlocuiesc Bmprumuturi mai vec$i, neromanice, astfel BncCt cuvCntul de origine slav@ !apis este considerat 9ieAit din u!, sinonim cu crean?@, Bnscris, act autentic sau privat:, iar !@log V 9termen ieAit din u!, ca un fel de amanet: (M3, p.122#.7aracterul recent al unor termeni juridici reiese Ai din necesitatea glos@rii lor prin sinonime din limba comun@, fapt frecvent BntClnit atCt Bn texte normative, cCt Ai Bn dic?ionare de specialitate" pasporturi sau r@vaAe de drum (7., 1>>2, p.<<#% injurii sau expresiuni oc@rCtoare (7., 1>>2, p.112#% ascendinte (rud@ de sus# (7., 1>>2, p.<>#% efrac?iune (spargere# (7., 1>>2, p.1,1#% denegare de dreptate (t@gad@ de dreptate# (M3, p.12,#..entru a asigura preci!ia termenilor juridici se recurge Ai la glosare prin parafra!e sau la defini?ii incluse Bn textul legislativ" 9Absen?i, adic@ cei care lipsesc de la locul lor: (77, 1>>>, p.21#% 95scaladare se numeAte orice intrare Bn case, cl@diri ori Bmprejmuire, s@vCrAit@ peste !iduri, por?i MON: (7., 1>>2, p.1,1#.)umeroAi termeni speciali!a?i din domeniul dreptului au etimologie multipl@, fiind Bmprumuturi pe cale cultural@ (livreAti# din france!@, italian@, latin@, uneori Ai din german@. Astfel, conform 3), rom. debitor se poate explica prin it. debitore, fr. dYbiteur Ai lat. debitor% rom. infrac?iune V prin fr. infraction Ai lat. infractio% rom. complice V prin fr. Ai it. complice sau prin lat.medieval complex% rom. avocat V prin lat. advocatus, germ. AdvoLat, it. avvocato, fr. avocat. .re!en?a lor masiv@ Bn terminologia juridic@ modern@ contribuie la accentuarea caracterului interna?ional al vocabularului romCnesc actual.5timologia multipl@ Ai procesul complex de adaptare a neologismelor latino&romanice explic@ men?inerea unor forme paralele, al c@ror num@r se va reduce progresiv, pe m@sura impunerii normelor limbii literare. 3atorit@ influen?ei textelor juridice care au servit drept surs@ pentru traduceri, precum Ai curentelor latinist Ai italieni!ant, apar forme ca debitore (77, 1>>>, p.191#, culpabile (77, 1>>>, p.2#, codice penale (7., 1>>2, p.10#. -scila?iile Bnregistrate Bn asimilarea neologismelor sunt eviden?iate de existen?a unor dublete ca seWuestru&sec$estru (77, 1>9<, p.1,>% M3, p.111, +,#, men?inut, ca atare Ai Bn 35/. 7ele mai re!istente Bn timp s&au dovedit dubletele terminate Bn Viune'&ie, p@strate pCn@ Bn perioada interbelic@" cita?iune V cita?ie% contraven?iune V contraven?ie% comisiune V comisie% depo!i?iune V depo!i?ie% peti?iune V peti?ie (Bn 35/#. En unele ca!uri, variantele se p@strea!@ Ai Bn limba actual@, fiind consemnate Bn 35I" interdic?ie V interdic?iune% reclama?ie V reclama?iune% reten?ie V reten?iune.7alcurile Ai forma?iile romCneAti din L; contribuie la diversificarea Ai preci!area exprim@rii, asigurCnd totodat@ un grad sporit de accesibilitate acestui limbaj..erifra!ele frecvent BntClnite Bn coduri de legi de la sfCrAitul secolului al I/I&lea se explic@ prin s@r@cia vocabularului Ai instabilitatea unit@?ilor fra!eologice, de tipul" rude de jos 9descenden?i:, rude de sus 9ascenden?i: (7., 1>>2, p.1,2#% f@c@tori de rele 9infractori: (7., 1>>2, p.<0#% cau!e care ap@r@ de pedeaps@ sau micAorea!@ pedeapsa 9circumstan?e atenuante: (7., 1>>2, p.22#.En textele juridice din primele decenii ale secolului nostru, perifra!ele Ai calcurile nu se mai datorea!@ insuficientei de!volt@ri a limbii, ci sunt expresia unor tendin?e puriste care s&au manifestat Bn L; ca o reac?ie la abu!ul de neologisme de la sfCrAitul secolului al I/I&lea. 6tili!area forma?iilor romCneAti urm@rea s@ r@spund@ cerin?ei de a asigura Bn?elegerea normelor juridice de c@tre popula?ia lipsit@ de cunoAtin?e de specialitate2+..urismul neologic este mai evident Bn codurile ardelene" 9crima d@rii de foc (7. , 192,, p.21#% temni?@ grea (ibidem, p.22#. .erifra!e preluate din legile vec$i se reg@sesc Ai Bn reedit@ri ale codurilor din perioada interbelic@" Bncetare din via?@ 9deces: (77, 1>>>, p.11#% Bncetatul din via?@ 9decedatul: (77, 1920, p.1>#..re!en?a unor calcuri fra!eologice inclusiv Bn L; actual se datorea!@ Ai modelelor romanice dup@ care s&au tradus textele respective (asemenea calcuri repre!int@, adesea, traducerea unor expresii din limba france!@20#. 6nele dintre ele au Ai corespondente italieneAti" abu! de Bncredere (7., 1>>2, p.1,9#% abu! de putere (ibidem, p.0+#% legitim@ ap@rare (ibidem, p.>1#% ca!uri de flagrant delict (77, 1>>>, p.00#% ca!uri de for?@ major@ (77, 19>2, p.22#.Spre deosebire de L; vec$i, Bn care calcul lexical dup@ greac@ Ai rus@ Bn .rincipate, dup@ mag$iar@ Ai german@ Bn ransilvania, a constituit modalitatea principal@ de formare a terminologiei, dup@ 1>1,, Bn paralel cu p@trunderea masiv@ a neologismelor, calc$ierea pierde treptat din importan?@.Se Bnregistrea!@ totuAi un num@r redus de calcuri lexicale de structur@, avCnd drept 2,

re!ultat derivate Ai compuse reali!ate prin traducere integral@ sau par?ial@ a unor modele romanice. 3eAi compusele calc$iate sunt rare Bn L; actual, putem totuAi cita V dintre cele Bnregistrate Bn 35I V omucidere, omucigaA, sinucidere, u!ufructuar. .runcucidere este men?inut Bn L; actual, Bn paralel cu infanticid (3;., p.12+#, Bn timp ce p@rintucidere (7., 1>>2, p.<># a fost complet Bnlocuit cu paricid (3;., p.21+#.

21