SPECIFICUL SI EVOLUTIA VIOLENTEI INTRAFAMILIALE SOCIETATILE CONTEMPORANE 3.1.

Notiunea de violenta intrafa iliala

IN

Prin violenta se intelege "o conduita si o atitudine care constau in constrangerea fizica sau psihica exercitata de unele persoane asupra altora, pentru a le impune vointa, agresandu-le"[1]. Dificultatile intampinate in definirea actelor si crimelor comise prin violenta sunt generate atat de varietatea formelor de violenta si crima violenta care se intalnesc in diferite societati, cat si de diferentele care exista intre modalitatile de sanctionare si pedepsire a actelor violente. Aprecierea si definirea violentei se face in raport cu anumite criterii istorice, culturale, uridice, in functie de normele specifice ordinii sociale care exista la un moment dat intr-o societate etc. Din punct de vedere clinic, prima definitie a fost data de catre !tar" si #litcraft$"%iolenta domestica este o amenintaresau o provocare, petrecuta in prezent sau in trecut, a unei raniri fizice, in cadrul relatiei dintre parteneri oficiali, indiferent de statutul lor legal sau de domiciliu. Atacul fizic sau sexual poate fi insotit de intimidari sau a&uzuri ver&ale, distrugerea de &unuri care apartin victimei, izolarea de prieteni, familie, sau alte potentiale surse de spri in, amenintari facute la adresa unor persoane semnificative pentru victima, controlul asupra &anilor, lucrurilor personale ale victimei, alimentelot, deplasarilor, telefonului si a altor surse de ingri ire si protectie"[']. (n general, definitiile violentei domestice contin asocierea dintre femeie si victimizare, definind, mai degra&a, violenta in cuplu, indiferent de tipul de cuplu$"violenta domestica se refera, in principal - sar nu numai - la actele de violenta ale &ar&atilor impotriva femeilor, atat in relatie cat si dupa separare. )a are loc atunci cand un partener incearca, fizic sau psihologic, sa-l domine si controleze pe celalalt. %iolenta domestica ia diferite forme incluzand violenta fizica si sexuala, amenintari si intimidare, a&uz emotional si social si deprivare economica"[*]. Pro&lema violentei intrafamiliale este tratata si in diferite documente legislative. Astfel, de pilda, in legislatia romaneasca actuala se precizeaza ca$"violenta in familie reprezinta orice actiune fizica sau ver&ala sarvarsita cu intentie de catre un mem&ru al familiei impotriva altui mem&ru al aceleiasi familii, care provoaca o suferinta fizica, psihica, sexuala sau un pre udiciu material."[+] %iolenta intrafamiliala poate fi exercitata de orice persoana aflata pe o pozitie de putere fata de ceilalti mem&ri ,violenta intre frati- a&uzul si violenta asupra parintilor.mem&rilor varstnici ai familiei/. 0a arie de cuprindere, violenta

domestica este inclusa violentei familiale si se refera la violenta la nivelul relatiei de cuplu ,violenta maritala/. 0ercetarile scciologice atesta faptul ca este mult mai pro&a&il ca o persoana sa fie lovita sau ucisa in propria familie, de un alt mem&ru al familiei, decat oriunde altundeva, de oricine altcineva. Astfel, "familia este considerata a fi locul cel mai periculos si mai expus violentei"[1]. (n acest sens, anumiti psihologi romani au o&servat ca "relatiile de familie ascund un paradox. 0onsiderata spatiul celor mai profunde relatii afective, refugiu din calea adversitatilor, familia este si cel mai activ centru de agresivitate, poate si pentru faptul ca, in familie, fiecare isi poate dezvalui ad 2'2f12h evarata fata a personalitatii sale. !e pare ca aici agresivitatea este extrem de puternica, mai puternica decat in oricare alta comunitate. Dar, spre deose&ire de alte situatii, violenta familiala constituie un secret de grup, foarte &ine pazit, si, de cele mai multe ori, mistificat din cauza solidaritatii in pastrarea unei imagini sacrosancte a institutiei."[3] "#amilia - forma cea mai sta&ila si consistenta de comunitate umana - prin natura si functiile sale tre&uie sa prote eze mem&rii ei de agresiunile existente in spatiul pu&lic si sa contri&uie la realizarea unui climat afectiv de protectie si siguranta. 4rice pro&lema mai importanta cu care se confrunta familia este dependenta de pro&lemele societatii glo&ale, pe care le amplifica, la randul ei"[2]. !e poate afirma ca violenta din cadrul familiei nu este altceva decat produsul unei violente generalizate la scara sociala, reproducand tendintele de crestere a agresiunilor in societate. 5u tre&uie omisa nici teza potrivit careia violenta ,intra/familiala are un impact puternic asupra violentei sociale, amplificand posi&ilitatea de reactie agresiva a mem&rilor familiei atunci cand se afla in diferite situtii de criza ori de conflict. Desi este apreciata ca spatiu al celor mai profunde relatii afective, refugiu din calea adversitatilor, totusi, familia este si cel mai activ centru de agresivitate, poate si pentru faptul ca in familie se dezvalui adevarata fata a personalitatii umane. %iolenta intrafamiiala de multe ori nu este demascata, constituie un secret de grup, ne ustificat sau "prote at", din dorinta de a pastra imaginea imaginea institutiei familiale, de rusine fata de colegi, vecini, prieteni etc."[6] Prin ce se caracterizeaza violenta domestica7 (n primul rand, prin faptul ca agresorul are un acces permanet la victima. 5eexistand locuri sigure in care victimele sa se poata refugia, ele sunt puse in situatia de a se confrunta in permanenta cu agresorul, ceea ce va determinao amplificare a aspectului de neputinta a acestora. (n acelasi timp, violenta domestica antreneaza intreg sistemul familiei, toti mem&rii acesteia devenind victime directe sau indirecte

ale agresorului. (n acest sens violenta se aseamana cu o stare de asediu, cu un raz&oi cu un agresor unic si victime multiple. 0onform unui raport realizat de 4rganizatia 5atiunilor 8nite, in anul 1991, "in :ermania si in !8A, o femeie din trei a fost victima violentei domestice, vinovat pentru aceasta fiind un &ar&at din familie, sotul sau partenerul de viata. (n ;usia, 6<= din toate faptele penale sunt comise in cadrul domestic. (n anul 199', in 0u&a, '3,'= din femeile cuprinse intr-un studio au fost victimele violentelor fizice, iar **,1= ale violentelor de ordin psihologic, faptasii fiind sotii sau partenerii lor de viata. (n >u?eit, aproximativ 11= dintre sotii sunt afectate de violenta domestica. (n Pa"istan, 6<= din femei cad victime violentei domestice. (n Papua-5oua :uinee, doua treimi din femeile maritate sunt &atute de sotii lor. (n @ituania, *+,1= din totalul persoanelor usice sunt femei, criminalii fiind proprii soti. (n Africa de !ud, la fiecare sase zile o femeie este ucisa de sotul sau prietenul ei"[9]. Desi pro&lema violentei domestice a fost ignorata pentru mult timp, ultimii ani, in legislatia statelor mem&er 8.). au fost introduce modificari ce vizeaza, in principal, posi&ilitatile de a pune su& acuzare autorul actului violent, dar si modalitatilde a utor si support acordat victimelor. ( n ;omania, 0entrul pentru Parteneriat si )galitate, ptin intermediul (AA! a lansat in decem&rie '<<* Cercetarea national privind violenta in familie si la locul de munca. Datele statistice rezultate au aratat ca numai in anul '<<*, 6'2.<<< de femei au fost, in mod frecvent, victime ale unor acte de violenta in familie su& diferite forme$ - 2*9.<<< de femei au fost insultate, amenintate sau umilite - mai mult de *'<.<<< de femei au fost a&uzate fizic si un numar similar au suferit a&uzuri care au dus la restangerea fortata a relatiilor sociale - peste 19*.<<< de femei nu au avut &anii lor personali sau au fost deposedate de &ani fara voia lor, de catre alti mem&ri din familie - peste 2<.<<< de femei au fost a&uzate su& orice alta forma, in afara de cea fizica - mai mult de *+<.<<< de copii au asistatr in mod frecvent la scene de violenta fizica intre parinti -

- mai mult de *2<.<<< de copii au asistat la insulte si in uraturi frecvente intre parinti sau intre adulti in gospodarie[1<]. 3.!. Violenta intrafa iliala in ra"ortul #ot $ #otie. Cara%teri#ti%i &enerale ale violentei %on'u&ale %iolenta con ugala este una dintre pro&lemele cele mai grave si acute pro&leme cu care se confrunta, in prezent, familiile din societatile contemporane. 0u toate ca "orice persoana dintr-un ha&itat poate fi tinta violentei domestice, aceasta este indreptata mai ales impotriva femeilor si copiilor, datorita vulnera&ilitatii crescute a acestora. Paradoxal, cele mai frecvente acte de violenta indreptate impotriva femeilor au loc in sanul familiei, din partea unui agresor cunoscut ,partener de viata, prieten, parinte, frate, alta ruda/[11]. (n familiile in care cei doi parteneri con ugali au un statut, ei sunt, de o&icei, in aceeasi masura, agenti ai conflictului- astfel, de exemplu, gestul agresiv al &ar&atului devine un stimul declansator pentru reactia agresiva a femeii, intr-o circularitate care nu ia sfarsit decat o data cu epuizarea afectelor care au generat conflictul. (n familiile in care relatiile dintre mem&rii diadei con ugale se constituie ca raporturi de forta, de domintatie-supunere, partenerul dominant, de o&icei &ar&atul, este unicul initiator al starii conflictuale, celuilalt fiindu-i rezervat un rol pur pasiv. 0and personalitatea partenerului dominant este marcata de imaturitate morala, de lipsa de responsa&ilitate fata de ceilalti mem&ri ai familiei, de o rezistenta scazuta la frustrare, apare nevoia urgenta de a gasi un "tap ispasitor" asupra caruia sa se a&ata furtuna afectelor eli&erate- persoana cea mai sla&a din grup este aleasa pentru acest rol ingrat si riscant ,de o&icei sotia sau unul dintre copii/[1']. 0hiar in situatiile aparent non-violente, tensiunile din familie, stresul, anxietatea sunt adesea diminuate prin proiectarea lor asupra unei persoane vulnera&ile, incapa&ila de riposta directa, in acest fel, tensiunea relationala este redusa pana la un prag de toleranta accepta&il, prin "sacrificarea unui partener, care le preia, in scopul de mentinere a coeziunii grupului.[1*] Desi, in principiu, victima poate fi atat femeia, cat si &ar&atul, in realitate, statististicile existente in anumite tari ne indica faptul ca, in 91= din cazuri, femeia este cea care indura violentele &ar&atului[1+]. 0hiar daca unele studii par sa sugereze ca violenta con ugala este specifica familiilor din clasele sociale defavorizate, care se confrunta cu pro&leme de

saracie, soma , alcoolism etc., alte studii au aratat ca ea se manifesta in toate categoriile de familii, indiferent de statutul lor socio-economic. 0aracteristic violentei con ugale este "izolarea" femeii dintr-un mediu defavorizat sau un mediu rural, determinata de lipsa unor contacte sociale permanente, care sa ii ofere un refugiu in situatiile in care este agresata. !pre deose&ire de aceasta categorie de victime, femeile din mediile favorizate sunt mai putin inclinate sa recunoasca ca au fost agresate, dar, totodata, sunt mai putin inclinate sa foloseasca alte locuri decat casele de refugiu dsau de protectie a victimelor violentei familiale. 0u toate aceste deose&iri, violenta con ugala este o pro&lema cu care se confrunta cea mai mare parte dintre familii, indiferent de specificul economic, social, cultural etc.al acestora si in aproape toate societatile contemporane. 3.!.1. Prin%i"alele %au(e ale violentei %on'u&ale 0ercetarile sociologice dezvaluie faptul ca exista anumiti factori de risc ai aparitiei violentei intrafamiliale, intalniti foarte frecvent in astfel de situatii $ statut educational scazut - statut ocupational scazut ,lipsa unui loc de munca/ dificultati materiale, financiare, venituri reduse - existenta unor a&uzuri in copilaria agresorului - martor la violenta in familia de origine - stima de sine scazuta - unele norme religioase - consumul cornic de alcool sau su&stante nocive ,droguri/ - prezenta copiilor in familie - dependenta materiala a sotiei de sot - toleranta femeii fata de violenta - traditia care favorizeaza pozitia &ar&atului - insuficienta informare a femeii - victima cu privire la existenta alternativelor si a posi&ilitatilor de spri in. Potrivit studiului realizat in perioada 1'-'* aprilie '<<*, de catre The Gallup Organization Romania, lipsa &anilor este mentionata ca fiind principala sursa a pro&lemelor de catre aproape doua treimi din acele familii care au recunoscut ca au avut pro&leme in relatiile lor. Alte surse ale pro&lemelor intr-o relatie sunt $ infidelitatea ,1',*=/, consumul de alcool ,11,*=/, negli area familiei ,+,2=/, interventia parintilor in viata de cuplu ,6,1=/, si comportamentul copiilor ,',6=/.[11]

1. (nfidelitatea 1!)3*

+. Partenerul nu aduce &ani

2. %iolenta -..*

+),*

'. Bautura

1. 5epotrivire !exuala

6. Alt motiv +),*

11)3* *. Parintii.!ocrii

!)/* 3. 0omportamentul copiilor

9. 5u stiu. 5;

/)0* !)/*

,)0*

Desi se poate aprecia ca fenomenul saraciei reprezinta o cauza a violentei intrafamiliale, acest lucru nu inseamna ca nu exista victime ale violentei domestice si in paturile sociale superioare $ 6= din femeile care au fost a&uzate fizic de mai multe ori in ultimele de 1' luni au studii superioare, iar 3= din femeile a&uzate sexual mai mult de o data in ultimul an provin din familii cuprinse in categoria superioara de venit.[13] 4 alta cauza a violentei intrafamiliale o reprezinta consumul de alcool, numeroase incidente intre soti avand loc atunci cand unul dintre ei, sau am&ii, au consumat alcool. Desi in cele mai multe cazuri agresorii sunt &autori de alcool, exista si situatii in care victima este consumatoare excesiva de alcool. "(mportanta influentei alcoolului in cazurile de violenta variaza in functie de situati si conduce la reactii exagerate, reducand acuratetea udecarii riscurilor asumarii unei conduite violente, prin amplificarea tendintelor de a actiona conform cu primul impuls. De cele mai multe ori, consumul de alcool este folosit de agresor ca o scuza pentru motivarea tendintelor sale de violenta. Pe de alta parte, unele persoane consuma alcool in mod premeditat, tocmai in scopul de a comite CC mai usor DD un act de violenta."[12] 8n alt factor important il constituie gelozia, care deriva din acea stare de nesiguranta si a&andon, pe care o poate simti la un moment dat partenerul de cuplu. :elozia poate fi " un factor important in distrugerea casniciilor", care, impreuna cu violenta, au constituit motivul principal im peste 1<= din cazurile de divort inregistrate in societatile contemporane in ultimii ani.)xista multe cazuri in care comportamentul violent se datoreaza lipsei educatiei sexuale, care nu poate decat sa conduca la aparitia unei pro&leme in viata sexuala de cuplu. (ntrucat se afla intr-o stare de su&ordonare fata de sot, multe femei sunt incapa&ile sa reactioneze in fata a&uzurilor sexuale, fiindu-le teama si rusine sa isi destainuie drama pe care o traiesc.

%iolenta in familie poate sa apara si in urma unor certuri cu privire la copiii rezultati dintr-o casnicie anterioara sau dintr-o relatie extra-con ugala a unuia dintre partenerii de cuplu, sau in urma unor divergente de opinie cu privire la alegerea celei mai adecvate modalitati de crestere si educare a propriilor copii. !ituatii conflictuale care pot genera violenta pot apare si atunci cand, intr-o casnicie in care sotul se considera sigurul cap al familei, sotia isi doreste fie sa isi caute o ocupatie, fie sa isi ridice statusul educational, iar acest lucru este interpretat ca un factor pertur&ator la adresa sistemului de responsa&ilitati traditionale care tre&uie sa revina &ar&atului si femeii in camin. Dar, desi este un factor generator de conflicte, independenta economica a femeii poate constitui si un factor de protectie impotriva violentei sotului, daca avem in vedere ipoteza ca femeile dependente economic de sot sunt mai frecvent maltratate de catre sot, si, din cauza acestei dependente, nu pot actiona in nici un fel pentru a evita victimizarea. 0hiar daca au fost realizate unele modificari in legislatia contemporana, prin care se doreste reglementarea si garantarea unor drepturi egale ale femeilor cu cele ale &ar&atilor,in unele societati inca se mai pastreaza mentalitatea potrivit careia femeia tre&uie sa fie su&ordonata &ar&atului. !pecialistii (nstitutului pentru 0ercetarea si Prevenirea 0riminalitatii din ;omania au su&liniat faptul ca violenta familiala este o "forma de discriminare, reprezentand un comportament ce are la &aza o pre udecata$ statutul social inferior al femeii comparativ cu cel al &ar&atului. Aceasta pre udecata devine manifesta intr-un context sociocultural care cultiva valori legate de accepta&ilitatea violentei ca mi loc de a rezolva un conflict, caracterul de afacere privata a familiei, aflata su& controlul &ar&atului, valori care le dau, in mod tacit, drept de proprietate asupra femeilor si copiilor."[16] Aceasta relatie de supunere fata de &ar&at este extinsa cu usurinta si asupra copiilor. "Dictonul CC)u te-am facut, eu te omorEDD este preluat de copii, in proportie de '<,*1=. De altfel, conform statisticilor, 62= din femeile cu stari conflictuale au copii care preiau consecintele violentei intrafamiliale. Agresivitatea din familie este preluata de copii, ei o depoziteaza in su&constient, iar, mai tarziu, o vor exprima cu aceeasi virulenta."[19] Astfel, intr-un asemenea mediu social, un copil nu isi poate forma decat modele negative, de va dezvolta cu sechele si va avea in permanenta tendinta de a copia comportamentul celui puternic si de a incerca sa isi rezolve propriile pro&leme facand uz si a&uz de forta.

3.!.!. For ele de

anife#tare #i eta"ele violentei %on'u&ale

Principalele forme de manifestare a violentei con ugale sunt $ a&uzul fizic, a&uzul emotional, a&uzul sexual, a&uzul economic, a&uzul social. a1 A2u(ul fi(i% 4rice act sau omisiune comisa in interiorul familiei de catre unul dintre mem&rii acesteia, care aduce atingere vietii, integritatii corporale sau psihologice, ori li&ertatii altui mem&ru al aceleiasi familii, preicliteaza in mod serios dezvoltarea personalitatii lui sau a familiei['<]. )xemple de agresiune fizica $ lovire cu palma, pumnii, o&iecte contondente, trasul de par, ruperea oaselor, arsuri, zgariere, iz&irea victimei de pereti sau de mo&ila, aruncarea de o&iecte sau folosirea armelor al&e sau de foc. 0onstituie, de asemenea, agresiune fizica negarea tre&uintelor de &aza, privare de somn si.sau alimentatie. %iolenta fizica este estimata pornind de la trei itemi referitori la $ "cineva din familie v-a dat o palma sau v-a lovit cu piciorul", "v-a aruncat sau v-a trantit de perete sau de podea" si "v-a ranit cu un cutit, o arma sau un alt o&iect". Dintre victimele violentei fizice, aproape toate ,9*=/ au fost palmuite si.sau lovite cu piciorul si o umatate au fost trantite de perete sau podea. (n 13= din totalul cazurilor de violenta fizica in familie victima a fost ranita cu un cutit su un alt o&iect.Doar o umatate dintre persoanele care au suportat acest tip de violenta in familie au fost nevoite sa faca fata la o singura forma dintre cele de mai sus, *9= la doua forme, in timp ce restul ,1<=/ au fost a&uzate fizic su& toate cele trei forme considerate. Doar cinci din o suta de victime autodeclarate ale violentei fizice in familie nu au suferit alte tipuri de a&uzuri, in timp ce pentru 91= agresiunile fizice au fost insotite si de agresiuni psihologice, sociale in 3*= din cazuri, economice +<= din cazuri sau sexuale '<= din cazuri. a.1.1 In%identa violentei fi(i%e 3,6= din populatia adulta a tarii raporteaza violenta fizica in familie. %iolenta fizica este raspandita fara deose&ire in mediul rural si cel ur&an, precum si in toate regiunile tarii. %iolenta fizica este de aproape patru ori mai frecventa la femei ,1<,1=/ decat la &ar&ati ,',1=/, indiferent de varsta sau de etnie.

 5ici o persoana de religie neo-protestanta nu raporteaza experiente de violenta fizica in familie. !pre deose&ire, persoanele de religie ortodoxa o raporteaza in aceeasi masura cu toata populatia, in timp ce o proportie semnificativ mai mare ,13=/ dintre persoanele de religie romano-catolica raporteaza violenta fizica in familie. %iolenta fizica este de trei ori mai frecventa la persoanele cu opt clase ,9=/ decat la cele cu educatie superioara ,*=/. %iolenta fizica este mai raspandita printre persoane casnice ,1*=/ si, dintre persoanele ocupate, printre muncitorii necalificati ,19=/. Aai mult de un sfert din persoanele divortate ,'6=/ raporteaza experiente de violenta fizica. !pre deose&ire, doar 3= din personele casatorite oficial si 1<= din cele casatorite neoficial ,in uniune consensuala/ o raporteaza. %iolenta fizica e raportata de noua din o suta de persoane adulte din familii cu copii ,<-1+ ani/, pondere semnificativ mai mare decat cea a persoanelor din familiile fara copii ,3=/. (n total, noua din o suta de copii din ;omania asista, in familie, la scene de violenta fizica. a.!.1Fe eile %are ra"ortea(a violenta fi(i%a sunt$ $ De toate varstele si de toate etniile$ #emeile de religie romano-catolica au risc mai mare decat celelalte, acestea reprezentand 2= dintre victime$ #emeile cu studii superioare su un risc oarecum mai scazut- ele reprezinta 6= dintre victime$ Aai ales femeile divortate ,la momentul cercetarii/ sau care au avut astfel de experiente de-a lungul vietii- ''= dintre victime sunt femei divortate. Aa oritatea victimelor ,11=/ sunt femei casatorite oficial. $ !emnificativ mai multe femei care de-a lungul vietii au avut mai mult de o casatorie si.sau concu&ina e$ !emnificativ mai putine vaduve decat la nivelul populatiei de femei. $ Din toate categoriile socio-profesionale-

$ Din am&ele medii rezidentiale si din localitati de toate marimile, dar cu suprareprezentarea femeilor din satele periferice ,care nu sunt centru administrativ de comuna/. a.3.1 Co "le3ul %au(al al violentei fi(i%e i "otriva fe eii #actorii determinanti avuti in vedere sunt aceiasi ca si in cazul violentei psihologice, si anume$ Sara%ia

*6= dintre femeile care raporteaza a&uzuri fizice in familie provin din gospodarii care "nu au ce pune pe masa" si sufera de foame8na din cinci femei din familiile in care in mod sistematic sufera de foame e victima a acestui tip de violenta**= dintre victime provin din familii in care in ultimul an s-a micsorat venitul. #emeile din aceste familii au un risc de doua ori mai mare de a fi a&uzate fizic decat celelalte femei+6= dintre victime provin din familii al caror venit nu asigura nici strictul necesar.

Al%ooli# (n 39= din cazuri agresorul era &aut in momentul agresiunii 8n sfert dintre victime provin din familii in care cineva a dat in patima &auturii 8na din doua femei provenind din familiile cu un mem&ru alcoolic sunt a&uzate fizic. Su"raa&lo erarea lo%uintei umatate dintre victime provin din godpodarii care locuiesc in conditii de supraaglomerare ,mai putin de 1< m'.persoana/-

 1+= dintre femeile care locuiesc in conditii de supraaglomerare raporteaza violenta fizica in familie. Nivel redu# de edu%atie !uprareprezentarea masiva a persoanelor cu un nivel de educatie su& medie ,liceu/ printre agresori. So a' #emeile din gospodarii in care cineva a intrat de curand in soma au risc considera&il mai mare ,12=/ de a fi a&uzate fizic. Fotusi doar ''= din victime provin din astfel de gospodarii. Doar ',1= din agresori sunt someri. E3"unere la violenta "#i4olo&i%a in%a din %o"ilarie '3= dintre victimele autodeclarate provin din familii in care parintii se certau des sau foarte des 16= dintre femeile socializate in familii marcate de certuri frecvente intre parinti raporteaza violenta fizica la varsta adulta. Relatii de "utere in fa ilie ++= dintre victime provin din familii cu copii in intretinere #emeile din familii cu copii ,<-1+ ani/ in intretinere au risc mai mare ,1+=/ de a fi a&uzate fizic de catre partener #emeile din gospodariile organizate democratic au un risc semnificativ mai mic ,3,1=/. 0a si in cazul violentei psihologice si violenta fizica reprezinta un efect de interactiune intre factorii mentionati mai sus. Fotusi, factorii cei mai semnificativi sunt$ genul victimei, alcoolismul, soma ul, socializarea intr-un mediu marcat de certuri si violenta psihologica si, in mai mica masura, organizarea nedemocratica a gospodariei. Persoanele ,femei sau &ar&ati/ tinere sau varstnice, a&solvente de scoala generala, liceu sau facultate, din sate sau orase, din familii &ogate sau sarace, au o pro&a&ilitate de a fi a&uzate fizic in familie cu atat mai mare cu cat sun femei care au fost socializate intr-un mediu marcat de certuri intre parinti si traiesc in

gospodarii care au suferit socul alcoolismului si.sau pe cel al pierderii locului de munca ,pentru cel putin un mem&ru/. 21 A2u(ul #e3ual Acesta se defineste ca fiind orice contact sexual nedorit de catre partener. %iolenta sexuala in familie este considerata o forma de violenta domestica. 0ontactul sexual fara consimtamant este considerat atac sexual. Atacul sexual nu presupune neaprat folosirea fortei fizice, el poate fi realizat prin metode de intimidare, amenintare, hartuire si constrangere. %iolenta sexuala in familie este estimata pronind de la intre&area $ "vi s-a intamplat ca cineva din familie sa va forteze sa aveti relatii sexuale impotriva vointei dvs7" %iolenta sexuala este raportata doar impreuna cu alte trei sau patru tipuri de violenta in familie. 0u alte cuvinte, spre deose&ire de violenta psihologica sau sociala care se manifesta si separat, fara implicarea altor tipuri, violenta sexuala apare doar impreuna cu acestea plus violenta fizica, cu sau fara a&uzuri economice. 2.1.1In%identa violentei #e3uale in fa ilie 1,+= din populatia adulta a tarii raporteaza violenta sexuala in familie. %iolenta sexuala in familie este raportata doar de catre femei ,',3=/, deci este o forma de violenta exclusiv impotriva femeii. 1'= dintre femeile divortate raporteaza viol marital, spre deose&ire de ',*= dintre femeile casatorite oficial sau 1,6= dintre vaduve. 5ici o femeie in uniune consensuala nu raporteaza violenta sexuala in familie. 1,2= dintre femeile din &anat raporteaza violenta sexuala in familie. 2.!.1Fe eile vi%ti e ale violentei #e3uale in fa ilie De toate varstele, etniile, religiile si nivelurile de educatie. Aai ales femeile divortate ,la momentul cercetarii/ sau care au avut astfel de esperiente de-a lungul vietii- '3= dintre victime sunt femei divortate. Aa oritatea victimelor ,16=/ sunt femei casatorite oficial. ;isc mai mare au femeile care de-a lungul vietii au trait in concu&ina .

 Din toate categoriile socio-profesionale. Din toate mediile rezidentiale si din localitati de toate marimile, mai ales din Banat. 2.3.1 Fa%tori deter inanti ai violentei %are in%lude #i a2u(uri #e3uale 0a si in cazul a&uzurilor economice, nici in ceea ce priveste violenta sexuala in familie nu putem vor&i despre un complex cauzal specific, dar putem analiza factorii influenti in ceea ce priveste violenta impotriva femeii care include si a&uzuri sexuale.Desi violenta sexuala este puternic asociata cu violenta fizica, cazurile care includ si a&uzuri sexuale pe langa cele fizice fac nota aparte. #actori precum mediul de socializare, saracia sau tipul gospodariei devin factori nesemnificativi in ceea ce priveste violenta sexuala. (n schim&, alcoolismul ramane un factor puternic semnificativ. #emeile din gospodariile in care un mem&ru este alcoolic au un risc considera&il mai mare decat al celorlalte femei de a suferi a&uzuri sexuale ,+,1=/. (n plus, in 22= dintre cazurile de a&uzuri multiple, printre care si sexuale, agresorul era &eat in momentul agresiunii. 2.+.1Toleranta "o"ulatiei fata de violenta #e3uala in fa ilie (n ;omania, violenta sexuala, alaturi de violenta fizica ,am&ele impotriva femeii/, reprezinta formele de violenta in familie fata de care populatia are cea mai puternica atitudine de respingere. Fotusi scorul mediu o&tinut este de doar *,+6, scor care in context european este mai degra&a scazut. (n tarile mem&re ale 8niunii )uropene, scorul mediu este de *,63 , iar scorul minim este de *,2+ ,Portugalia/. #oarte important este faptul ca opinia dominanta a femeilor a&uzate sexual in familie nu difera semnificativ de cea a populatiei. Atitudine de respingere mai puternica a violentei sexuale in familie au femeile, adica potentialele victime, persoanele cu liceu sau studii superioare, rezidentii din ur&an, mai ales din orasele mari, din 4ltenia si Bucuresti, care se informeaza in mod sistematic din mass-media. %1 A2u(ul "#i4olo&i% ,emotional/ A&uzul emotional cuprinde, ca si comportamentele manifestate de catre a&uzator, degradarea continua si umilirea partenerei, sarcasme, luarea in deradere a acesteia, amenintari, dispret, insulte in pu&lic, o&servatii umilitoare. Acest tip de comportament este in general resimtit ca o atingere la integritate si

increderea in sine, mai ales daca este persistent. (n cele mai multe cazuri, agresiunea emotionala este adesea cea mai distructiva, deoarece are repercursiuni asupra mandriei personale si a increderii in sine. Dintre persoanele care au suportat acest tip de violenta, doar '9= au tre&uit sa faca fata la o singura forma dintre cele de mai sus, '6= la doua forme, in timp ce restul ,+*=/ au fost a&uzate psihologic su& multiple forme. #oarte important este faptul ca violenta psihologica acompaniaza si alte tipuri de violenta $ in ur de trei sferturi din victimele violentei psiholigice au suferit a&uzuri fizice, sociale sau economice. %.1. In%identa violentei "#i4olo&i%e 5 1',6= din populatia adulta a tarii raporteaza violenta psihologica in familie %iolenta psihologica este la fel de raspandita in orase mari, orase mici si in sate. (ntre regiunile tarii, aceasta este mai rar intalnita in familiile din 4ltenia ,3=/ si raportata mai frecvent ,'2=/ in familiile din Do&rogea %iolenta psihologica este de aproape doua ori mai frecventa la femei ,13=/ decat la &ar&ati ,9=/, indiferent de varsta sau de etnie %iolenta psihologica este mai rara la persoanele cu educatie superioara.Fotusi 2 din 1<< de persoane cu studii superioare au fost.sunt nevoite sa ii faca fata %iolenta domestica este mai raspandita printre persoanele casnice ,19=/ si mai rara la nivelul pensionarilor ,1<=/. Dintre persoanele ocupate, muncitorii necalificati raporteaza in semnificativ mai mare masura ,*1=/ astfel de experiente in familie -

(n ur de un sfert din persoanele actualmente divortate ,'6=/ si cele aflate in uniuni consensuale ,'*,1=/ raporteaza experiente de violenta psihologica. !pre deose&ire, doar una din zece persoane casatorite oficial o raporteaza. 5u tre&uie insa interpretat faptul ca uniunile consensuala favorizeaza violenta intre mem&rii familiei. Dimpotriva, in cele mai multe cazuri, uniunile consensuale reprezinta un efect si nu o cauza a violentei. Fraumele provocate de violenta rezulta in teama de implicare in relatii de lunga durata, care

presupun responsa&ilitati multiple. Prin urmare, victimele prefera uniunile consensuale casatoriilor oficiale -

Fa%tori deter inanti Sara%ia 5 @a nivelul populatiei, o cincime dintre femei si 12= dintre &ar&ati traiesc in gospodarii in care cel putin un mem&ru sufera de foame. Al%ooli#

Violenta "#i4olo&i%a i "otriva fe eii - **= dintre victime provin din familii care "nu au ce pune pe masa" si sufera de foame- una din trei femei din familiile care in mod sistematic sufera de foame sunt victime ale acestui tip de violenta- +2= dintre victime provin din familii al caror venit nu asigura nici strictul necesar - in 11= din cazuri agresorul era &aut in momentul agresiunii - un sfert dintre victime provin din familii in care cineva a dat in patima &auturii - peste doua trimi din femeile provenind din familii cu un mem&ru alcoolic sunt victime. - o umatate dintre victime provin din gospodarii care locuiesc in conditii de supraaglomerare ,mai putin de 1< m'.pers./ - una din cinci persoane care locuiesc in conditii de supraaglomerare este victima a violentei psihologice in familie. - agresorii sunt suprareprezentati printre a&solventii de scoala profesionala sau de ucenici. Peste trei sferturi din agresori au nivel de educatie su& medie ,liceu/. - femeile din gospodariile in care cineva a intrat de curand in soma au risc considera&il mai mare ,'2=/ de a fi victime. Fotusi, doar '*= provin din astfel de gospodarii. - doar noua din o suta de agresori sunt someri. - '6= dintre victime provin din familii in care parintii se ceratu des sau foarte des. - *<= dintre femeile socializate in familii marcate de certuri frecvente intre parinti a ung la randul lor victime ale violentei psihologice, la varsta adulta. - +'= dintre victime provin din familii cu copii in intretinere. - femeile din familiile organizate pe model patriarhal, in care &ar&atul este capul gospodariei si ia decizii pentru intregul ei, au risc de a fi victime ale violentei psihologice in familie. !pre deose&ire, femeile din familiile democratice au un risc considera&il mai mic ,11=/.

Su"raa&lo erarea lo%uintei

Nivel redu# edu%atie So a'

de

E3"unere la violenta "#i&olo&i%a in%a din %o"ilarie Relatiile de "utere in fa ilie

a1 A2u(ul e%ono i% A&uzul economic poate fi definit drept exercitiul unui control inechita&il asupra resurselor comune, fie ca se refera la controlul accesului la &uget pentru mena , fie la impiedicarea partenerei de a-si lua o slu &a sau de a-si continua educatia, fie chiar de negare a drepturilor femeii asupra &unurilor comune. %iolenta economica in familie este estimata pornind de la trei itemi $vi s-a intamplat ca cineva din familie sa va impiedice sa mergeti la lucru sau sa va gasiti un loc de munca", "sa va ia fara acordul dumneavoastra o parte sau toti banii pe care ii aveati" si"sa nu va lase sa aveti bani pentru dumneavoastra personal". Foate aceste forme de violenta in familie sunt foarte rare. Aa oritatea persoanelor ,31=/ care au suportat violenta economica in familie au tre&uit sa faca fata la o singura forma dintre cele de mai sus, '9= au fost a&uzati su& doua forme si 1<= su& toate cele trei. 0el mai frecvent, alti mem&ri ai gospodariei iau din &anii victimei fara acordul acesteia sau nu ii permit sa ai&a &anii sai personali. %iolenta economica este puternic corelata cu violenta sociala. @ipsa &anilor personali duce la restrangerea relatiilor personale, nu pentru ca ti s-ar interzice sa iti vezi prietenii, ci pentru ca nu dispui de &anii necesari unui suc, unei &eri, unei cafele. De asemenea, atat teoretic, cat si empiric, violenta economica este puternic corelata cu violenta psihologica, mai ales cu a&uzurile referitoare la distrugerea &unurilor personale. Focmai de aceea, violenta economica este raportata doar impreuna cu alte tipuri de violenta in familie si niciodata singura$ 9'= declara si a&uzuri psihologice, 31= si palmuire si.sau &atai, 31= si violenta sociala si ''= si violenta sexuala. d.1.1In%identa violentei e%ono i%e in fa ilie +.'= din populatia adulta a tarii raporteaza violenta economica in familie %iolenta economica este raspandita fara diferente in am&ele medii de rezidenta, in localitatile de toate marimile si in toate regiunile tarii %iolenta economica in familie este de mai mult de doua ori mai frecventa la femei ,1,2=/ decat la &ar&ati ,',1=/, indiferent de etnie, varsta, religie, nivel de educatie sau categorie socio-profesionala 4 cincime din persoanele actualmente divortate raporteaza experiente de violenta economica in familie. !pre deose&ire, doar *,1= dintre persoanele casatorite oficial o raporteaza.

d.!.1Profilul vi%ti ei violentei e%ono i%e in fa ilie i "otriva fe eii - #emeile reprezinta 2',1= dintre cazurile de violenta economica in familie - Aai ales femeile cu varsta cuprinsa intre *< si +9 de ani - De toate etniile, religiile si nivelurile de educatie - Aai ales femeile divortate ,la momentul cercetarii/ sau care au avut astfel de experiente de-a lungul vietii - ''= dintre victime sunt femei divortate. Aa oritatea victimelor ,+6=/ sunt femei casatorite oficial - ;isc mai mare au femeile care de-a lungul vietii au trait in concu&ina - ;isc semnificativ au femeile somere si muncitoarele, in timp ce risc considera&il mai mic au munictoarele - Din am&ele medii rezidentiale, din localitati de toate marimile si din toate regiunile tarii. d.3.1 Fa%tori deter inanti ai violentei in fa ilie i "otriva fe eii) %are in%lud #i a2u(uri e%ono i%e 5u putem vor&i despre un complex cauzal al violentei impotriva economice, dar putem analiza factorii influenti in ceea ce priveste violenta impotriva femeii, care include si a&uzuri economice. !upraaglomerarea locuintei si nivelul redus de educatie se dovedesc factori nesemnificativi in aceasta privinta. Sara%ia +1= dintre femeile victime ale unor a&uzuri multiple, printre care si economice, provin din gospodarii care "nu au ce pune pe masa" si sufera de foame. *3= dintre victime provin din familii in care in ultimul an s-a micsorat venitul. #emeile din aceste familii au un risc de aproape trei ori mai mare decat celelalte femei. Al%ooli# 4 treime din victime provin din familii in care cineva a dat in patima &auturii -

 8na din trei femei din familiile cu un mem&ru alcoolic sunt a&uzate su& multiple forme, inclusiv economic. So a' #emeile din gospodarii in care cineva a intrat de curand in soma au risc considera&il mai mare ,1'=/ de a fi victime. Fotusi, doar ''= din victime provin din astfel de gospodarii. E3"unere la violenta "#i4olo&i%a in%a din %o"ilarie *1= dintre victime provin din familii in care parintii se certau des sau foarte des. 1*= din femeile socializate in familii marcate de certuri frecvente intre parinti a ung victime ale unor a&uzuri multiple, inclusiv economice, la varsta adulta. Relatiile de "utere in fa ilie 4 umatate dintre victime sunt femei din gospodarii organizate patriarhal. ;iscul femeilro din gospodarii patriarhale ,2=/ este de doua ori mai mare decat al celor din gospodarii organizate democratic ,*,+=/. #emeile tinere sau varstnice, a&solvente de scoala generala, liceu sau facultate, din sate sau orase, au o pro&a&ilitate a suferi in familie a&uzuri multiple, inclusiv economice, cu atat mai mare cu cat au fost socializate intr-un mediu marcat de certuri intre parinti si traiesc in gospodarii sarace, patriarhale, in care cineva este alcoolic. e1 A2u(ul #o%ial A&uzul social este una dintre cauzele cele mai frecvente care duc la izolarea victimei si incapacitatea ei de a iesi din situatia de violenta. Aceasta forma de violenta este strans legata de a&uzul economic si contine o&stacolele invizi&ile si intangi&ile care se opun la realizarea oportunitatilor potentiale oferite femeilor si la exercitiul drepturilor lor fundamentale. Pe langa cele mentionate mai sus, a&uz social asupra femeii pot si considerate si urmatoarele comportamente $ a&uz ver&al in fata altor persoane, glume, critici referitoare direct la aspectul fizic al femeii, la inteligenta sa, acuzatii de infidelitate, comportamente de control ,urmarirea femeii la serviciu, la prieteni, telefoane de verificare etc./, incuierea femeii in casa sau in afara ei etc.

;ezultatul este umilirea pu&lica a femeii si izolarea ei de prieteni si mem&rii familiei sale. %iolenta morala asupra femeii rezulta din comportamente care minimizeaza sau distrug tendintele culturale sau religioase ale femeilor ridiculizandu-le, penalizandu-le sau fortand femeile sa adere la un sistem diferit. ['1] Aa oritatea cazurilor de violenta impotriva femeilor se prezinta ca o com&inatie de violenta fizica, psihologica si sexuala, sustinuta de o violenta de origine relationala ,sociala/ si incluzand uneori o violenta economica si morala. 0onform rezultatelor uneor anchete victimologice, modelul violentei con ugale este format dintr-o succesiune de etape, o prima etapa fiind reprezentata deaparitia unei situatii tensionate in relatia de cuplu. Aceasta prima etapa de caracterizeaza prin faptul ca agresorul, prin diferite tehnici de control, intimidare si agresare, insulte, in urii, acuza victime de anumite fapte actuale sau petrecute in trecut. (n momentul in care situatia tensionata devine din ce in ce mai ampla, ea se transforma intr-un act violent care adesea este amplificat de un eveniment extern sau de propria stare a victimei. Acestor doua etape le succede o etapa de calm, in care agresorul are remuscari, incearca sa repare ceea ce a facut, avand un comportament tandru fata de victima, promitandu-i ca nu o va mai agresa niciodata. (n cazul aparitiei unui nou act de violenta, toate aceste etape se repeta, dar perioada de reconciliere devine mai scurta, uneori chiar dispare, fiind inlocuita cu o stare de indiferenta sau chiar de adversitate.[''] %iolenta sociala in familie este estimata pe &aza a patru itemi $ "vi s-a intamplat ca cineva din familie sa nu va dea voie sa va vedeti sau sa vorbiti cu prietenii", "sa nu va dea voie sa iesiti din casa", sa va verifice exagerat de mult ca sa stie unde sunteti si ce faceti" si "sa va acuze de infidelitate fara motiv". (n literatura de specialitate, violenta sociala este considerata violenta psihologica pasiva. Dintre persoanele care au suportat violenta sociala in familie, +1= au tre&uit sa faca fata la o singura forma dintre cele de mai sus, in timp ce restul ,11=/ au fost a&uzate social su& multiple forme. (n plus, doar o victima din zece raporteaza exclusiv violenta sociala, ceilalti fiind supusi si la a&uzuri psihologice ,63=/, fizice ,31=/, economice ,*3=/ sau sexuale ,'<=/.

e.1.1 Profilul vi%ti ei violentei #o%iale in fa ilie

Persoanele care au suferit violenta sociala in familie su& o forma sau alta sunt ma oritar de etnie romana, de religie ortodoxa, casatoriti cu acte, ocupati sau pensionari etc. Profilul prezentat mai os su&liniaza trasaturile specifice, care diferentiaza aceste persoane de restul populatiei $ #emeile reprezinta 2<= din totalul victimelor ;isc mai mic au femeile in varsta De toate etniile si religiile ;isc mai mare au femeile care au a&solvit scoala profesionala sau de ucenici ;isc mai mare au femeile divortate sau cele care, de-a lungul vietii au trecut prin experienta divortului, precum si cele care au trait in concu&ina !omerele si muncitoarele au risc semnificativ mai mare decat restul. Pensionarele au risc mai mic Din am&ele medii rezidentiale si din localitati de toate marimile Din toate regiunile tarii. !pre deose&ire de celelalte tipuri de violenta in familie, acest tip de a&uzuri , in cele mai multe cazur au loc "o singura data" sau "de cateva ori", pe perioade mai scurte de timp, in medie *,1 ani. Aceste caracteristici sunt vala&ile pentru am&ele medii de rezidenta, pentru toate varstele, pentru femei si &ar&ati, indiferent de nivelul de instructie. %iolenta sociala nu depinde de gen, ci de ciclul de viata. Distri&utia functie de perioada de viata in care a avut loc nu difera decat prin suprareprezentarea ,1<=/ cazurilor petrecute in primii cinci ani de casatorie. :rupul persoanelor care raporteaza violenta sociala in familie se imparte in trei su&grupuri $ - Primul su&grup este format din tinerele si tinerii care pe perioada copilariei si adolescentei s-au simtit. se simt controlati in mod exagerat de catre parinti -

- Al doilea su&grup, mai numeros decat primul, include persoanele, ma oritatea de peste *< de ani si casatorite, care in primii cinci ani de casnicie au simtit comportamentul partenerului.partenerei atat de incarcat cu "gelozie" incat le-a restrans li&ertatea. 0u toate acestea, perioada respectiva pare sa se fi incheiat cu dezvolatarea unui aran ament convena&il, de moment ce sunt casatoriti inca si relateaza fapte care au avut loc cu ani in urma ,3+=/, in mare parte cu mai mult de cinci ani in urma. De altfel, dupa cum am aratat mai sus, cei.cele care nu au resusit sa rezolve satisfacator tensiunile "perioadei de acomodare" pe care o reprezinta primii ani ai casatoriei si, in schim&, au a uns la violente psihologice sau fizice, au ales sa vor&easca despre acestea si nu despre experientele de izlolare sociala.

- Al treilea su&grup este unul foarte mic si include persoane de toate varstele, care resimt comportamentul partenerului sau rudelor cu care impart locuinta drept a&uziv, rezultand in insuficienta relatiilor sociale.

0aracterul predominant temporar si localizat la nivelul anumitor cicluri de viata al violentei sociale in familie din ;omania este sustinut si de faptul ca o pondere mai mare a victimelor, decat in cazul violentei psihologice sau a celei fizice, considera ca aceasta a luat sfarsit si nu se mai asteapta la a&uzuri in acest sens. e.!.1Co "le3ul %au(al al violentei #o%iale in fa ilie

Dintre toti factorii cauzali considerati in cadrul cercetarii doar o mica parte sunt asociati cu prezenta violentei sociale in familie. Alcoolismul, supraaglomerarea locuintei, soma ul si relatiile de putere din godpodarie sunt factori nesemnificativi. Sara%ia *3= dintre victimele autodeclarate ale violentei sociale in familie provin din familii in care in ultimul an s-a micsorat venitul . Nivel de edu%atie

 Persoanele care au a&solvit scoala profesionala sau de ucenici sunt suprareprezentateatat printre victime, cat si printre agresori.

E3"unere la violenta "#i4olo&i%a in%a din %o"ilarie Doar in cazul victimelor - femei exista o asociere statistic semnificativa $ ++= dintre victimele femei provin din familii in care parintii se certau des sau foarte des.

3.!.3. Efe%tele violentei a#u"ra fe eilor

(n ceea ce priveste efectele violentei con ugale, acestea sunt atat medicale si psihologice, cat si profesionale sau economice. (n primul rand, femeia a&uzata nu isi mai poate indeplini atri&utiile parentale. 4 mama, victima a violentei sotului, este mai putin capa&ila sa asigure ingri irile de &aza necesare copilului ,hrana, casa, igiena, haine, sanatate fizica/ sau sa il prote eze pe acesta de raniri, accidente, pericole fizice sau sociale. 0oplesita de rusine pentru de ceea ce i se intampla, de sentimentul esecului in cea mai importanta relatie interpersonala, de teroare, de autoacuzatii, femeia nu mai este capa&ila de uca nici unul din rolurile impuse de viata familiei. Adeseori, femeile victime ale violentei in familie au manifestari psihopatologice, de genul $ confuzie, aplatizare afectiva, teama, o&oseala cronica, irita&ilitate, tul&urari de somn si alimentare, dificultati in luare deciziilor sau in cazul planificarilor de viitor, incapacitatea de a identifica alternativele la situatia lor.['*] (n functie de tipul de a&uz exercitat asupra lor, femeile prezinta anumite efecte la nivel psihic, fizic si social.Acestea au fist identificate prin contacte directe cu victimele, prin inregistrarea comportamentului lor. )fectele violentei sunt atat pe termen scurt, dar si pe termen lung. ;anile produse prin lovire, taiere, zgariere etc. pot duce in unele cazuri la moartea victimei. (n alte cazuri se pot produce depresii, dereglarea ritmurilor firesti ale organismului, folosirea alcoolului in mod exagerat sau a unor medicamente, toate acestea ducand la tentative de sinucidere.

0opiii care sunt martori ai cazurilor de violenta in familie vor suferi si ei de depresii si &oli ale sistemului nervos si este foarte posi&il sa devina si ei violenti. )xista situatii in care victimele suporta violentele partenerului fara sa ia nici un fel de masura. )le refuza sa anunte politia, sa ia legatura cu asistentii sociali sau sa apeleze la institutii speciale de ingri ire. %iolenta con ugala arunca victimele intr-o stare de vina, de culpa&ilitate permanenta, de rusine si de izolare. De aici, pot decurge si tul&urari ale sanatatii fizice, care pot fi profunde sau dura&ile $ hematoame, urme de strangulare, lovituri, fracturi, dureri fizice si musculare etc. Adesea victima se teme pentru siguranta propriei sale vieti, a ungand sa traiasca intr-o stare de alerta, su& amenintarea constanta a agresiunii, care poate sa apara in orice moment, din orice motiv. De cele mai multe ori poate sa apara un sentiment de culpa&ilitate ,femeia sa creada ca ea este cea care a indus comportamentul violent/, sentiment care este insotit de pierderea stimei se sine. Astfel, violenta ii apare victim,ei ca fiind un fenomen normal, ustifica&il. (n paralel cu sentimentul de frica si rusine, victimele il resimt si pe acela de manie si revolta. 8nele dintre ele tolereaza aceste lucruri de rusine de teama nu declanseze o violenta mult mai mare la partenerul lor, in timp ce altele reactioneaza cu agresivitate, tipand, insultandu-si partenerul si incercand sa il maltrateze fizic, ca raspuns la violentele pe care tre&uie sa le suporte.['+] )fectele psihologice au fost identificate ca apartinand sindromului femeii &atute['1], su& numele de stres posttraumatic. !tresorul care produce acest sindrom poate fi extrem de dureros pentru aproape oricine, si de regula este experimentat cu o frica intensa, teroare si nea utorare. 0ele mai comune traume implica o amenintare serioasa, fie a vietii, fie a integritatii corporale proprii sau o amenintare si vatamare serioasa a propriilor copii. 8nii stresori produv frecvent tul&urarea pe cand altii o produc numai ocazional. )fectele violentei domestice nu sunt doar de ordin fizic sau psihic, ci si social. Astfel, su& presiunea partenerului, sau pentru ca doreste sa ascunda situatia, femeia se indeparteaza treptat de familie si prieteni, evitand interactiunea sociala cu acestia. Pierderea reperelor exterioare il a uta pe partener sa isi exercite din ce in ce mai mult dominarea asupra victimei. #emeia este sigura ca orice incercare de a iesi din starea conflictuala este sortita esecului, ca nimeni nu o poate intelge si nimeni nu poate rezolva situatia. (n concluzie comportamentul victimelor in societate si familie are urmatoarele caracteristici $ inhi&are, sentimentul ca au dezamagit pe toata lumea, frica de udecata celorlalti mem&ri, pierderea prietenilor etc. *.*. 0oordonate ale violentei intrafamiliale

Pe plan mondial, violenta con ugala detine '1= din totalul infractiunilor violente. Doar 1= din atacurile violente asupra femeilor sunt raportate la Politie si mai putin de 1= sunt pedepsite. %iolenta domestica este mult mai des intalnita decat violenta pe strada sau la locul de munca. 0ifrele statistice ne dezvaluie o realitate ingri oratoare$ peste 9<= dintre agresori sunt &ar&ati- 6'= dintre a&uzatori sunt cunoscuti ai victimei, iar 19= sunt chiar rude- 61= dintre violatori sunt &ar&ati, cunoscuti ai victimelor- 31= din violuri sunt comise in casa cuiva, de regula a victimei- 1 din 2 femei sunt violate de catre sotii lor- 26= din cazurile de viol sunt achitate2<= dintre femei au fost hartuite sexual intr-un anumit moment al vietii lor- 1 din 11 femei au fost violate, iar 1.* la prima lor intalnire- 1 din ' fete vor fi victimele unei forme de a&uz sexual inainte de a implini 16 ani. (n !.8.A., la fiecare 3 minute o femeie este agresata sexual, iar in 0anada la fiecare + minute. (n )uropa, prevalemta violentei domestice intre celelalte forme de infractiuni ale caror victime sunt femeile este de 1+= in ;epu&lica Aoldova si 16= in Furcia. Potrivit unui studiu intocmit de Banca Aondiala, '<= din &olile de care sufera femeile si fetele cu varste cuprinse intre 11 si ++ de ani, din mai multe tari ale lumii, se datoreaza violentei domestice. 0el mai important o&stacol in calea prevenirii si com&aterii violentei con ugale, il constituie mentalitatea potrivit careia este normal sa existe o inegalitate in sanul familiei. #actorii care determina cine este persoana din familie care va avea "ultimul cuvant" in procesul de aluare a unei decizii, variaza de la un grup familial la altul si de la o societate la alta. (ntr-un raport realizat de 85(0)#, cu privire la situatia femeilor si copiilor in lume, in anul '<<2, se precizeaza ca doar in 1< tari din totalul celor studiate, exista un procent de 1<= dintre femei care participa la luarea deciziilor in familie. Discriminarea sexuala este, de cele mai multe ori, fondata pe atitudini patriarhale, care acorda &ar&atilor un statut social mai ridicat decat cel al femeilor. 5ivelul de educatie, nivelul veniturilor si diferenta de varsta reprezinta factori care determina puterea de negociere pe care o au mem&rii unui cuplu. 0hiar daca violenta fizica si sexuala, ca si toate celelalte forme de matratare, se intalnesc in medii sociale diferite si comporta diferite aspecte, toate acestea

indica un singur lucru, si anume ca actele de violenta sunt, in general comise de catre &ar&atii adulti asupra femeilor si fetelor. (n consecinta, violenta impotriva femeilor pune in pericol sanatatea fizica si echili&rul psihologic al victomelor si le o&liga adesea pe acestea sa accepte su&ordonarea si nesiguranta economica din familie. (negalitatile legate de sex din familie creeaza un context propice pentru relatiile violente. (n ;omania, violenta in familie este un fenomen larg raspandit, mult mai raspandit decat arata sonda ele, datorita faptului ca multe dintre aceste acte de violenta nu sunt raportate politiei.Desi exista o crestere continua a numarului de cazuri de violenta in familie, acest fenomen ramane, de cele mai multe ori, un secret de familie, iar acest lucru se poate o&serva din analiza rezultatelor unor studii sau sonda e sociologice efectuate pe tema violentei intrafamiliale. (n tara noastra, (nstitutul pentru 0ercetarea si Prevenirea 0riminalitatii a prezentat in anul 1996 un raport cu privire la violenta in familie, in care era precizata urmatoarea structura pe sexe a persoanelor acuzate de acest delict$ #)A(5(5 A58@ 199* 199* 1991 1993 1992 1996 119 11< 33' 321 6'* 99* AA!08@(5 1.12< 1.3+6 2.9+< 6.1*2 9.'<1 11.163 #)A(5(5 ,=/ 9 6 6 2 6 6 AA!08@(5 ,=/ 91 9' 9' 9* 9' 9'

!ursa$ nstitutul pentru Cercetarea si !revenirea Criminalitatii,"##$ 4 asemenea evidenta statistica ne arata ca actele de violenta in familie sunt comise atat de &ar&ati, cat si de femei, insa analiza lor comparativa ne arata ca, sursa feminina nu depaseste 9= in intervalul 199*-1996, in timp ce sursa masculina a situatiilor de violenta este constant precumpanitoare ponderea sa depasind intotdeauna procentul de 9<= ,asa cum se poate sesiza din ta&elul urmator/ Fe ei 7ar2ati 1..3 9= 91= 1..+ 6= 9'= 1..0 6= 9'= 1..6 2= 9*= 1.., 6= 9'= 1../ 6= 9'=

De cele mai multe ori femeile nu au nici un loc sigur unde sa se refugieze si nici mi loacele financiare pentru a face acest lucru, si prin urmare, sunt fortate

sa locuiasca alaturi de partenerul agresor. (n acelasi timp, pentru ma oritatea femeilor, o familie "&ine cladita" este aceea in concordanta cu perceptia traditionalista a rolului social al femeii in educarea copiilor, si al statutului ei de persoana su&ordonata, tacuta, o&edienta. 0onform informatiilor oferite in anul '<<1 de catre (nstitutul pentru 0ercetarea si Prevenirea 0riminalitatii, "1',+= din totalul infractiunilor prin violenta, comise in perioada 199<-1999, s-au petrecut in mediul familial. Datele statistice care ilustreaza aceasta perioada arata ca, desi &ar&atii infractori sunt mai numerosi decat femeile infractoare, se constata o crestere constanta a numarului femeilor - autor al unor infractiuni, astfel incat, ponderea acestora a evoluat, in mediul ur&an, de la 11= in anul 199*, la 16= in anul 1996, iar in mediul rural, de la 6= in 199*, la 13= in 1996. Profilul tipic al femeii agresoare este definit de nivelul de instructie redus ,aproape 3<= au a&solvit numai studiile gimnaziale/, lipsa de ocupatie ,aproximativ 6*= din femeile - autor nu au un loc de munca sau sunt3 somere/ si a&senta status-ului marital ,peste 23= sunt persoane necasatorite/". (n anul '<<', potrivt datelor pe care le avea Ainisterul de (nterne, ma oritatea actelot de violenta comise in familie au fost omorurile, tentativa de omor, loviturile cauzatoare de moarte, pruncuciderea, vatamarea corporala grava, violul si relele tratamente aplicate minorilor. 5umarul total al infractiunilor intrafamiliale, pentru anul '<<', a fost de '111, care reprezenta 2,63= din numarul total al infractiunilor pentru acelasi an ,'3.69</. Polul infractionalitatii in familie, in anul '<<', era reprezentat de urmatoarele udete$ Nr.Crt. 1. '. *. +. 1. 3. 2. 6. 9. 8udetul Gunedoara Bistrita 5asaud Bacau Bucuresti Braila Dol Bihor Aehedinti Aures Nr. de %a(uri *6< **3 *<< '36 19' 62 21 36 11

!ursa $ Ainisterul de (nterne, %inamica violentei intrafamiliale

in anul '<<'

Hudetele cu cel mai scazut al infractionalitatii intrafamiliale erau, in anul '<<'$ Nr.%rt. 1. '. *. +. 1. 3. 2. 6. 8udetul Arges Arad Al&a Garghita Feleorman (lfov Brasov Fimis Nr.de %a(uri 1* 1* 9 9 2 * ' '

!ursa $ Ainisterul de (nterne, %inamica violentei intrafamiliale in anul &''& Desi rezultatele acestor cercetari releva faptul ca mai mult de umatate din victimele violentei intrafamiliale sunt femei, nu tre&uie sa omitem faptul ca victimizarea a do&andit in zilele noastre o coloratura diferita de cea a anilor trecuti, in conditiile in care exista si cazuri de violenta asupra &ar&atilor din partea partenerelor. 5oile reglementari le-au dat femeilor cura ul de a se impotrivi partenerilor lor, aceasta tendinta de impotrivire concretizandu-se in infractiuni de vatamare corporala, tentativa de omor sau chiar omor. !tudiile efectuate au aratat ca am&ele forme de maltratare sunt frecvente, desi cvu intensitati, manifestari, circumstante si ponderi diferite.4 simpla inspectare a pro&lematicii evidentiaza faptul ca agresiunea intreprinsa de sot este mult mai grava si mai periculoasa, avand in vedere ca $ "puterea fizica a &ar&atului poate determina rani si trauma mai serioase- actul de violenta comis de un &ar&at se poate repeta, cea mai mare parte a agresiunilor intreprinse de catre femeie sunt acte de legitima aparare- o pondere importanta din actele dee maltratare intreprinse de sot au loc in perioada in care femeia este insarcinata- spre deose&ire de &ar&ate, femeile sunt mai dependente din punct de vedere economic si au putine sanse de a recurge la violenta". (n ;omania, violenta in familie este un fenomen larg raspandit, mult mai raspandit decat arata sonda ele, datorita faptului ca multe dintre aceste acte de violenta nu sunt raportate politiei. Desi exista o crestere continua a numarului de

cazuri de violenta in familie, acest fenomen ramane, de cele mai multe ori, un secret de familie, iar acest lucru se poate o&serva din analiza rezultatelor unor studii sau sonda e sociologice efectuate pe tema violentei intrafamiliale. De exemplu, in perioada 1'-'* aprilie '<<*, The Gallup Organization Romania a realizat, la cererea I(5 BA@>A5!, una din primele cercetari efectuate in Bucuresti pe tema violentei impotriva femeilor.!tudiul a fost facut pe 1<'9 de su&iecti, femei cu varsta cuprinsa intre 16 si 19 de ani, din Bucuresti. ;ezultatele sonda ului au fost prezentate si comentate de specialisti romani si straini in cadrul conferintei tinute de I(5 BA@>A5! in perioada '3-'2 mai '<<*, la Bucuresti, pe tema, " nitiative de combatere a violentei impotriva femeilor". 4 prima concluzie care se dega a din rezultatele acestui studiu este ca violenta domestica este un fenomen des intalnit in societatea romaneasca, 91= dintre femei indicand acest lucru. Potrivit acestui studiu, in general, doar 6= din respondentele care sunt casatorite sau au un partener constant apreciaza modul in care se inteleg cu sotul.partenerul lor ca fiind "nu prea &un" sau "deloc &un", in timp ce 9= afirma ca se inteleg excelent cu partenerul lor, iar *6= apreciaza relatia lor ca fiind "foarte &una". (n 1*= din cupluri, pro&lemele apar "des" sau chiar "foarte des". Persoanele care sunt casatorite de mai mult de '< de ani tind sa afime ca pro&lemele apar des, in timp ce persoanele implicate in relatii mai tinere spun ca pro&lemele apar rar sau deloc ['3]. :rafic pg 63 0ea mai grava forma de violenta impotriva femeii este considerata de respondente"violenta fizica" ,66,2=/, cea mai redusa pondere fiind cea a "violentei ver&ale" ,+1,'=/. (n ceea ce priveste accepta&ilitatea violentei intrafamiliale, peste umatate ,1',2=/ dintre femeile intervievate au opinat ca violenta este un act inaccepta&il, care tre&uie sanctionat de catre lege, in timp ce doar <,*= au apreciat fenomenul ca fiind accepta&il. :rafic pg 62 Fre&uie remarcata ponderea relativ ridicata ,*6,+=/ a femeilor care au fost partial de acord cu afirmatia potrivit careia "De foarte multe ori femeile sunt cele care ii provoaca pe &ar&ati sa fie violenti". Acest lucru intareste ideea

potrivit careia, de cele mai multe ori, violenta domestica apare datorita mentinerii unei mentalitati invechite cu privire la distri&utia rolurilor in familie, mai exact cu privire la statutul femeii de supunere fata de &ar&at. 8nul dintre factorii care impiedica determinarea exacta a ponderii acestui fenomen este caracterul privat, secret al violentei familiale, care face ca victima sa ai&a un acces mai mic la surse de spri in.

[1] U. Schiopu, Dictionar de psihologie, Editura Babel, Bucuresti, 1997, p. 236 ['] Informatii preluate de pe www.politiaromana.ro [*]
ceasta definitie, a!reata de "ational #omestic $iolence Summit, apare in Australian and Family\ Violence Clearinghouse, Issues %aper 1, &anberra, 2''3, p.1.

[+] (e!ea nr. 217 din 22)'*)2''3, pentru pre+enirea si combaterea +iolentei in familie [1] ,arciana %opescu, na ,untean, Violenta domestica - de la o realitate importanta la asumarea unei stari de fapt ,
in +ol. Un deceniu de tranzitie. ituatia copilului si a familiei in !omania, U"I&E-, Bucuresti, 2''', p. 37

[3] &onstantin %aunescu, Agresi"itatea si conditia umana, Bucuresti, Editura .ehnica, 199/, p. 9' [2] www.mediauno.ro, 0,aria $oinea 1 inter+iu despre +iolenta intrafamiliala, aprilie 2''32 [6] #dem. [9] 3aportul 4r!ani5atiei "atiunilor Unite, United $ations%&he 'orld(s 'omen.&rends and tatistics. "e6 7or8, 199* [1<] 3aportul Cercetarea nationala pri"ind "iolenta in familie si la locul de munca, I, S, 2''3, poate fi accesat on1line,
pe site1ul &entrului pentru %artenriat si E!alitate din 3omania 0www.cpe.ro)

[11] Criminalitatea ca "iolenta in !omania *+,,- - +,,,). Violenta intrafamiliala, Institutul pentru &ercetarea si
%re+enirea &riminalitatii, Bucuresti, Inspectoratul 9eneral al %olitiei, 2''', p./

[1'] &f. ,ircea .iberiu, Familia - de la fantasma la ne.unie, Editura ,arineasa, .imisoara, 199/, p. 9: [1*] #.idem, p.99 [1+] %opescu, ,., ,untean, ., Violenta domestica- de la realitate importanta la asumarea unei stari de fapt, in Un
deceniu de tranzitie - situati copilului si a familiei in !omania, U"I&E-, Bucuresti, 2''', p.3:

[11] &onform [13] #dem.

3aportului reali5at de catre Institutul 9alluo 3omania 1 "iolence &he /allup 0rganization !omania, +1-12 aprilie 1--2 0666.!allup.ro2

against

women,

[12] Sorin ,. 3adulescu, ociologia "iolentei *intra)familiale % "ictime si agresori in familie, Editura (umina (e;,
Bucuresti, 2''1, p.:6

[16] Criminalitatea ca "iolenta in !omania *+,,--+,,,). Violenta intrafamiliala, Institutul pentru &ercetarea si
%re+enirea &riminalitatii, Bucuresti, Inspectoratul 9eneral al %olitiei, 2''', p.6

[19] 4+idiu malinei, Drame intre patru pereti, publicat in cotidianul 3iua , 12 mai 2''3 ['<] &onsiliul Europei, !ecomandarea ! *45) 6 cu pri"ire la pro.lematica "iolentei intrafamiliale, Biroul de Informare al
&onsiliului Europei in 3omania 1 666.coe.ro

['1] &f. ,. &onstantin, top "iolenta in familie, Editura (umen, Bucuresti, p.*16 [''] S. 3adulescu, op.cit., p.97 ['*] 3aportul pe 2''3, reali5at de -undatia pentru o Societate #eschisa 0S434S2 1 666.soros.md ['+] Idem. ['1]
cest sindrom este tratat ca o cate!orie separata in DSMIII 0,anualul pentru dia!nosticul si statistica tulburarilor mentale #S,1III, editat de sociatia %sihiatrilor mericani, 19:12

['3] 3aportul

complet al sonda<ului poate http=)666.!allup.ro)poll>ro)releases>ro)pr'3'*27ro)pr'3'*27ro.

fi

accesat

on1line

la=