Neconstituionalitatea i neconvenionalitatea modificrilor aduse statutului judectorilor din Republica Moldova

Prin Legea nr. 153/20121 prin care au fost modificate alin. (4) i (5) ale art. 19 din Legea nr.544-XIII/1995 cu privire la statutul judectorului2, principiul constitutional al independentei judecatorilor este alterat iremediabil, sub aspectul inlaturarii unei garantii a acestuia, respectiv imunitatea de care se bucurau acestia sub imperiul vechii legi. Prin schimbrile intervenite, judectorii ar fi privai de un drept fundamental, rmnnd fr suportul Consiliului Superior al Magistraturii, in cazul svririi unor categorii de infraciuni. Astfel, de la intrarea n vigoare a modificrilor legislative menionate, nu mai este necesar acordul Consiliului Superior al Magistraturii la pornirea urmririi penale n privina magistrailor pe semnele infraciunilor prevzute de articolele 324 i 326 ale Codului penal al Republicii Moldova, precum i pentru reinerea, aducerea silit, arestarea sau percheziionarea judectorilor n legtur cu aceleai infraciuni. La fel, a fost abrogat prevederea legal, potrivit crei, judectorul reinut, n cazul n care este bnuit c a svrit o contravenie administrativ, urmeaz a fi eliberat imediat dup identificare. Aceste modificari legislative, aparent bine intentionate, pot avea ca efect slabirea sistemului judiciar din Republica Moldova, prin afectarea independentei justiei si, indirect, ar goli de continut esafodajul statului de drept. Potrivit alin.(1) al art. 116 din Constitutia Republicii Moldova Judecatorii instantelor judecatoresti sunt independenti, impartiali si inamovibili potrivit legii. Un sistem judiciar cu adevarat independent in raport cu celelalte puteri, respectiv legislativa si executiva, este piatra de temelie a unui stat de drept, consfintit in Constitutie in alin. (3) al art. 1. In lipsa unei justitii independente, eficiente si democratice, statul de drept ar deveni o constructie teoretica si iluzorie, venind in contradictie cu Constitutia si cu principiile Curtii Europene a Drepturilor Omului. In conditiile RM statul de drept este inca departe de a fi o realitate, acesta trebuind sa fie rezultanta efortului comun al celor trei puteri. Daca in democratiile avansate din Uniunea Europeana, cele trei puteri sunt consolidate pe deplin, notiunea de separatie fiind tradusa si in realitate, nu acelasi lucru se intampla in statele din fostul bloc socialist, in speta din fosta URSS. In aceste state, in conditiile unor realitati economice inca precare si a deficientelor de intelegere si functionare corecta a mecanismelor democratiei,
1 2

Publicat n Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 185 din 31.08.2012. Republicat n Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.117 -119/946 din 15.08.2002.

influenta politicului asupra justitiei reprezinta un adevar crunt. Drept consecinta, de multe ori principiul separatiei puterilor, mai ales in cazul celei judecatoresti de celelalte doua, ramane doar un deziderat. Tocmai de aceea, independenta judecatorilor trebuie consolidata, orice incercare de modificare a statutului acestora impunand o analiza profunda si ampla a tuturor conditiilor si a posibilelor efecte, pornind de la realitatile din fiecare stat in parte. Este de necontestat faptul ca orice reforma in societate, in special cele care vizeaza lupta impotriva coruptiei, ar trebui sa inceapa cu sistemul judiciar, prin intermediul caruia urmeaza a se impune principiul legalitatii peste tot, inclusiv in functionarea puterilor legislativa si executiva. In aceste conditii, se impune a fortiori consolidarea independentei sistemului judiciar, inclusiv prin intermediul imunitatii depline a judecatorilor. Prin eliminarea imunitatii judecatorilor, insotita de o ampla dezbatere publica asupra acestor modificari legislative, se creeaza prezumtia ca toti membrii sistemului judiciar sunt corupti. De asemenea, s-a indus opinia ca imunitatea acordata judecatorilor constituie un privilegiu si un paravan pentru acte nedemne de profesia de judecator. Or, imunitatea este justificata in mod obiectiv, ea constituind o garantie a independentei acestora in cazul unor posibile presiuni si abuzuri. In plus, lupta cu judecatorii corupti, a caror vinovatie va trebui stabilita in urma unui process echitabil, nu trebuie facuta prin stirbirea imaginii intregului sistemul judiciar si vulnerabilizarea independentei justitiei. Majoritatea judecatorilor sunt oameni onesti, care isi fac datoria onorabil. Curatarea stupului nu trebuie sa echivaleze cu nimicirea acestuia. Cea mai buna solutie pentru curatarea sistemului este reevaluarea tuturor judecatorilor (eng. wetting process) si nvestirea cu dreptul de a judeca doar a celor care ntrunesc toate criteriile: competent, integritatea moral si profesional. Potrivit art. 6 din Constituia Republicii Moldova, puterea legislativ, cea executiv i cea judectoreasc sunt separate i colaboreaz n exercitarea prerogativelor ce le revin. Sigurana cetenilor este definit de acest principiu inerent oricrei democraii. Modificrile suferite de alin. (4) i (5) ale art. 19 din Legea nr.544-XIII/1995 ar putea fi lesne interpretate ca o imixtiune a puterii legislative n procesul de realizare a justiiei. Dei Seciunea a 3-a Procuratura este situat, n context constituional, sub arcul Capitolului IX Autoritatea judectoreasc , procurorii nu fac parte din puterea judectoreasc. Sunt suficiente, n argumentarea noastr, dispoziiile art. 125 din Constituie care prevd c Procurorul General al Republicii Moldova este numit n funcie de ctre Parlament, la propunerea Preedintelui acestuia i c procurorii ierarhic inferiori i sunt subordonai. De lege lata, indiferent de teoriile vehiculate, procurorii nu sunt deloc independeni fa de puterea legislativ (a se vedea, mutatis mutandis, cauza Dumitru Popescu c. Romniei din faa CEDO), acestia fiind asociati puterii executive. Reper fundamental al democraiei, principiul separaiei puterilor n stat nu trebuie analizat ignornd realitatea. Nu n zadar legiuitorul constituional a

prevzut n art. 6 i termenul de colaborare. Colaborarea puterilor ns nu d fru liber nclcrilor raporturilor constituionale dintre acestea. Procurorii, care poarta anathema agentilor executivului, nu trebuie s aib la ndemn instrumente cu care s intervin n procesul de realizare a justiiei, contrar Constituiei, dar i tuturor recomandrilor i tratatelor internaionale. Cu regret, recentele modificri ale statutului judectorilor au semnificaia unei involuii i nu cea a unei evoluii, cum era de ateptat. S nu uitm c n fosta URSS procuratura constituia principala arm a politicului. Binevenit ar fi fost o reform a sistemului organelor procuraturii, iar astfel, primenirea nu s-ar fi lovit de oprobriul public. Mai mult decat atat, combaterea coruptiei este sarcina de baza a organelor de procuratura si politie, in virtutea atributiei acestora de a constata la timp si in mod complet faptele de coruptie. Instantele de judecata nu sunt organe de lupta cu coruptia si criminalitatea. Ele au rolul de a afla adevarul si de a realiza un rol educativ al judecatii precum si, prin impunerea pedepselor adecvate, un rol preventiv si sanctionator in lupta cu criminalitatea, inclusiv cu coruptia. Din pacate, sistemul procuraturii in RM a ramas asa cum a fost, acesta nefiind ocolit de morbul coruptiei. In aceste conditii, a permite procurorilor sa decida soarta judecatorilor, fara niciun control prealabil si sub obladuirea politicului reprezinta un adevarat atentat la independenta judecatorilor. Prin modificrile alin. (4) i (5) ale art. 19 din Legea nr.544-XIII/1995, a fost perturbat un echilibru constituional. Numirea judectorilor n funcie se face, potrivit art. 116 alin. (2) din Constituie, de ctre Preedintele Republicii, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. nceperea urmririi penale a judectorilor avea loc numai cu acordul aceluiai Consiliu. Precum am vzut, acordul Consiliului nu mai este necesar n anumite cazuri. Din economia dispoziiilor constituionale aferente situaiei noastre, reiese c principiul simetriei, reflectat prin intervenia Consiliului Superior al Magistraturii, trebuie s fie incident n toate etapele existeniale ale funciei de judector. Chiar dac art. 116 alin. (6) las n seama legiuitorului organic stabilirea sanciunilor pentru judectori, legea organic nu trebuie s contravin spiritului i principiilor constituionale, n sens contrar ea nclcnd supremaia legii fundamentale ( Lex inferior non derogat lex superiori). Schimbrile intervenite n statutul judectorilor contravin alin. (1) al art. 116 din Constituie, prin raportare la independena, imparialitatea i inamovabilitatea judectorilor din Republica Moldova, valori la care face referire jurisprudena Curii Europene a Drepturilor Omului. Art. 8 din Constituie consacr principiul Pacta sunt servanda, autoritile statale fiind obligate s respecte tratatele la care Republica Moldova este parte. Alctuind un bloc de convenionalitate mpreun cu Convenia pentru aprarea Drepturilor Omului i a Libertilor fundamentale, jurisprudena Curii Europene a Drepturilor Omului n cazul dat aceea privind art. 53 i art. 6 ale Conveniei pentru Aprarea Drepturilor Omului i a Libertilor Fundamentale subliniaz cerina independenei judectorilor fa de celelalte puteri ale statului (Schiesser c. Elveiei), evideniaz faptul c ntr-o

societate democratic instanele judectoreti nu trebuie s fie supuse presiunii politice (Guja c. Moldovei), precum i imperativul proteciei judectorilor, n contextul libertii de expresie (Saygili i alii c. Turciei). De altfel, modificrile legislative avute n vedere nu fac altceva dect s scad din ncrederea pe care tribunalele dintr-o societate democratic trebuie s o inspire justiiabilului ( Remli c. Franei), pentru c independena judectorilor nu este doar o condiie pentru o funcionare impecabil a justiiei, ci i una pentru deplina libertate a individului, pentru protecia lui n faa puterii statale. Accentum aadar obligaia pozitiv a Republicii Moldova de a legifera respectnd valorile consacrate de Convenie i de jurisprudena Curii de la Strasbourg. Astfel cum s -a statuat in jurisprudenta Curtilor Constitutionale din Europa, dispozitiile constitutionale potrivit carora judecatorii sunt independenti si se supun numai legii nu au caracter declarativ, ci constituie norme constitutionale obligatorii pentru Parlament, care are obligatia de a legifera instituirea unor mecanisme corespunzatoare de asigurare reala a independentei judecatorilor fara de care nu se poate asigura, fara de care nu se poate concepe existenta statului de drept. Prioritatea guvernrii este, fr niciun dubiu, aderarea la Uniunea European. Din moment ce un stat i propune realizarea acestui obiectiv, trebuie s ntruneasc anumite condiii. Personal, consider c stabilitatea instituiilor, supremaia legii i respectarea drepturilor omului sunt condiii indispensabile pentru realizarea unui stat european. mi exprim convingerea c, n contextul argumentelor sesizrii de neconstituionalitate a dispoziiilor Legii nr. 153/2012 privind modificarea alin. (4) i (5) ale art. 19 din Legea nr.544-XIII/1995 cu privire la statutul judectorului, judectorii constituionali nu vor ntmpina dificulti n a restabili traseul democratic pe care autoritile Republicii Moldova s-au obligat s-l consolideze fa de ceteni. Calea spre Uniunea European nu admite abateri. Preedintele Curii Supreme de Justiie Mihai Poalelungi