Caiet An2 2009-2010

E D I T U R A U N I V E R S I T A R I O N M I N C U - B U C U R E T I 2 0 0 9
U N I V E R S I T A T E A D E A R H I T E C T U R I U R B A N I S M I O N M I N C U - B U C U R E T I
D E P A R T A ME N T U L B A Z E L E P R OI E C T R I I D E A R H I T E C T U R - A N I I I I - I I I
2 0 0 9 - 2 0 1 0
AN 2
UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTUR I URBANI SM I ON MI NCU - BUCURETI 2
ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010
3 UNI VERSI TATEA DE ARHI TECTUR I URBANI SM I ON MI NCU - BUCURETI
CAIET TEME PROIECTARE
A N U N I V E R S I T A R 2 0 0 9 - 2 0 1 0
DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTRII DE ARHITECTUR
CATEDRA AN II
Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu"
Facultatea de Arhitectura AN UNIVERSITAR 2009 - 2010
nvmnt de lung durat - 6 ani (360 credite)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
O C T O M B R I E N O I E M B R I E D E C E M B R I E I A N U A R I E F E B .
5 12 19 26 2 9 17 23 30 7 14 21 28 4 11 18 25 1 8 15
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
p S.1 P.F. p S.2 P.P. S3 P.F.
Credit TITULAR
LEGENDA p prelegere atelier
PROIECT VERIFICARE P.V. PROIECT ARHITECTURA OBLIGATORIU LUCRARI PRACTICE REP./ST. FORMEI LUCRARI DE VERIFICARE L.V.
PREDARE PROIECT FINALA P.F. PROIECT ARHITECTURA ALEGERE PERIOADA FARA LUCR.DE VERIF,ESEURI ESEURI ES.
SCHITA S. PROIECT SPECIALITATE OBLIGATORIU DISCIPLINA OBLIGATORIE O. COLOCVIU C.
PREDARE REP./ ST. FORMEI L. PROIECT SPECIALITATE ALEGERE DISCIPLINA ALEGERE A. CRITICA DE PROIECT SI EVAL. E.
GkAFlCUL ACIlVlIAIlLOk DlDACIlCE
PROGRAMAREA LUCRARILOR DE VERIFICARE
S E M E S T R U L 3
MORFOLOGIA COMPONENTELOR ARHITECTURII

PR. ARllTECTuRA NR. 2
PR. ARllTECTuRA NR. 1
P
R
O
I
E
C
T
A
R
E

A
R
H
.

/

S
P
E
C
.
6
ACTIVITI
ore /
spt.
credite
00CuV./CERCETARE
D
I
S
C
I
P
L
I
N
E

T
E
O
R
E
T
I
C
E
DISCIPLINA
PREDARI
10 TOTAL 11
S
E
M
E
S
T
R
U
L

I
I
V
A
C
A
N
3CllTA
4
10
1
SESIUNE
EVALUARE
SEM. I
V
A
C
A
N
T
A
V
A
C
A
N
T
A
PR0|E6T ARh|T. NR.1
4c
Tema ate||er
8PAT|U-8TRU6TURA-EXPRE8|E
PR0|E6T ARh|T. NR.2
c
Tema catedra faza |
H0RF0L0C|A L06U|R||
0ocumentare|6ercet.
E
E
PR0|E6T ARh|T. NR.2
faza ||
E
faza |I
Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu"
Facultatea de Arhitectura AN UNIVERSITAR 2009 - 2010
nvmnt de lung durat - 6 ani (360 credite)
DIPLOME
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
F E B. M A R T I E A P R I L I E M A I I U N I E I U L I E
22 1 8 15 22 29 5 12 19 26 3 10 17 24 31 7 14 21 28 5 12 19
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
S1+p P.P. S2+p P.F. S3+p P.F.
Credit TITULAR
LEGENDA p prelegere atelier
PROIECT VERIFICARE P.V. PROIECT ARHITECTURA OBLIGATORIU LUCRARI PRACTICE REP./ST. FORMEI LUCRARI DE VERIFICARE L.V.
PREDARE PROIECT FINALA P.F. PROIECT ARHITECTURA ALEGERE PERIOADA FARA LUCR.DE VERIF,ESEURI ESEURI ES.
SCHITA S. PROIECT SPECIALITATE OBLIGATORIU DISCIPLINA OBLIGATORIE O. COLOCVIU C.
PREDARE REP./ ST. FORMEI L. PROIECT SPECIALITATE ALEGERE DISCIPLINA ALEGERE A. CRITICA DE PROIECT SI EVAL. E.
ACTIVITI
ore /
spt.
credite
DOCUM./ CERCETARE
SCHITA
6
PR. ARHITECTURA 4
1
10
PROGRAMAREA LUCRARILOR DE VERIFICARE
GkAFlCUL ACIlVlIAIlLOk DlDACIlCE
PR. ARHITECTURA 3

P
R
O
I
E
C
T
A
R
E

A
R
H
.

/

S
P
E
C
.
S E M E S T R U L 4
V
A
C
A
N
T
A
D
I
S
C
I
P
L
I
N
E

T
E
O
R
E
T
I
C
E
DISCIPLINA
10 TOTAL
PREDARI
OBIECTUL DE ARHITECTURA IN CONTEXT URBAN
11
4
V
A
C
A
N
T
A
P
R
A
C
T
I
C
A
V
A
C
A
N
T
A
SESIUNE
EVALUARE
SEM. II
PROIECT ARHIT. NR.3
6c
Tema catedra
LOCUINTA IZOLATA PE LOT
faza I
0ocumentare|6ercet.
PR. ARHIT. NR.3
faza II
PROIECT ARHIT. NR.4
4c
Tema atelier
SPATIU PUBLIC E
E
faza II
21A Prof.dr.arh. Emil Barbu Popescu 22A Conf.dr.arh. Bogdan Tofan 21B Conf.dr.arh. Alexandru Andries 22B Conf.dr.arh. Silvia Costescu
23A Prof.dr.arh. Ioan Lucacel 24A Prof.dr.arh. Anca Otoiu 23B Prof.dr.arh. Gabi Tabacu 24B Prof.dr.arh. Mircea Ochinciuc
25A Conf.dr.arh. Tavi Iliescu 26A Conf.dr.arh. Iulia Stanciu 25B Conf.dr.arh. Anca Mitrache 26B Prof.dr.arh. Adrian Spirescu
Gr. 21 A Prof. dr. arh. Emil Barbu Popescu Presedinte
ef de lucrri drd. arh. Dragos Perju
ef de lucrri drd. arh. Vladimir Vinea

Gr. 22 A Conf. dr. arh. Bogdan Tofan
Asist. drd. arh. Teodor Badiu
P.O. arh. Daniel Baciu
Gr. 23 A Prof. dr. arh. Ioan Luccel
ef de lucrri dr. arh. Maria Enache
Prep.drd.arh. Daniela Calciu
P.O. arh. Cristiana tefan
Gr. 24 A Prof. dr. arh. Anca Ooiu
Asist. drd. arh. Sergiu Petrea
Asist. drd. arh. Cristina Constantin

Gr. 25 A Conf. dr. arh. Octavian Iliescu
Asist. drd. arh. Iuliana Bucurescu
P.O. arh. Andrei Atanasiu
P.O. arh. Crian Atanasiu

Gr. 26 A Conf. dr. arh. Iulia Stanciu
ef de lucrri drd. arh. tefan Dorin Adam
P.O. arh. Robert Zotescu
Gr. 21 B Conf. dr. arh. Alexandru Andrie
Asist. arh. Razvan Salomia
Asist. arh. Ioana Mntulescu

Gr. 22 B Conf. dr. arh. Silvia Costescu
Asist. drd. arh. Ionut Nedelcu
Asist. drd.arh. Adrian Moleavin

Gr. 23 B Prof. dr. arh. Gabriela Tabacu
Asist. drd. arh. Alexandru Clin
Asist. drd. arh. Crisina Stireciu

Gr. 24 B Prof. dr. arh. Mircea Ochinciuc Director departament
ef de lucrri dr. arh. Haytham Zeki
ef de lucrri dr. arh. Andra Panait
Asist. drd. arh. Emil Ivnescu
Gr. 25 B Conf. dr. arh. Anca Mitrache
Asist.drd. arh. Carmen igu
P.O. arh. Vlad Popescu

Gr. 26 B Prof. dr. arh. Adrian Spirescu ef catedr
ef de lucrri drd. arh. Mihaela Pelteacu ef an 3, seria B
Asist. drd. arh. Andrei Lakato ef an 3, seria A
P.O. drd. arh. Ioana Alexe
CATEDRA DE PROIECTARE 2 | COLECTIV CADRE DIDACTICE | ANUL II
SEMESTRUL 3
PROIECT NR.1 | Tema de atelier: spaiu - sTRuCTuR - EXpREsiE
21A - Ser n parc
22A - Cubul de Jazz in strada Blanari
23A - Pavilion expoziional
24A - Pavilion de sculptura Brancusi
25A - Obiect arhitectural cu funciune la alegere pe bdul. Brtianu
26A - Spaii pentru Festivalul internaional de film independent Anonimul
21B - Pavilion expoziional
22B - InfoBOX
23B - Pavilion meeting-point urban n zona Casei Presei
24B - Pavilion al culturii romne la Balcic
25B - Pavilion de comunicare si informare
26B - Pavilion de (re)prezentare al colii de arhitectur
PROIECT NR.2 | MORFOLOGIA LOCUIRII - LoCuinE iniRuiTE
SEMESTRUL 4
PROIECT NR.3 | LoCuin izoLaT n siT REaL
PROIECT NR.4 | Tema de atelier: spaiu pubLiC
21A - Bucureti reconfigurarea i revalorizarea spaiului urban
22A - Spaiu public dedicat spectacolelor nautice i concursurilor sportive
23A - Spaiu public Piaa Roman
24A - O scen urban
25A - Foaier urban in centrul istoric al Bucuretiului
26A - CINE-FORUM Festivalul Internaional de film independent Anonimul
21B - Spaiu public n parcul Operei
22B - Configurarea unui spaiu public
23B - Spatiu public meeting-point urban in zona Casei Presei
24B - Spaiu public n Barcelona
25B - Spatiu public - Memoria orasului
26B - Foaier studenesc
13
15
19
23
25
29
33
37
39
43
49
53
57
61
65
69
71
73
77
79
83
87
89
93
95
99
101
105
TEmE sChi dE sChi
SEMESTRUL 3
schia nr. 1 CULTUR
ntocmitor de tem Atelier conf. Dr. Arh. Bogdan TOFAN
schia nr. 2 LOCUIRE
ntocmitor de tem Atelier conf. Dr. Arh. Anca MITRACHE
schia nr. 3 LOCUIRE
ntocmitor de tem Atelier prof. Dr. Arh. Gabriela TABACU
schia restan semetrul 3 LOISIR
ntocmitor de tem Atelier conf. Dr. Arh. Alexandru ANDRIE
SEMESTRUL 4
schia nr. 4 LOCUIRE
ntocmitor de tem Atelier conf. Dr. Arh. Silvia COSTESCU
schia nr. 5 LOCUIRE
ntocmitor de tem Atelier conf. Dr. Arh. Octavian ILIESCU
schia nr. 6 SPAIU PUBLIC
ntocmitor de tem Atelier prof. Dr. Arh. Mircea OCHINCIUC
schia restan semestrul 4 LOCUIRE
ntocmitor de tem Atelier prof. Dr. Arh. Adrian SPIRESCU
schia cu tax semestrele 3/4 SPAIU PUBLIC
ntocmitor de tem Atelier prof. Dr. Arh. Emil Barbu POPESCU
seriei 2008 !
mi-e team c sufr de sindromul mo crciun !
aa cum n n fiecare an al copilriei ateptam cu emoie darurile pe
care avea s mi le lase moul sub brad, de civa ani ncoace sunt
curios s vd suprizele pe care mi le poate aduce o nou serie de
studeni.
asemeni multor profesori, sunt de prere c n orice generaie se as-
cund germenii viitorului arhitecturii.
dar !
suntem oare n stare s-i desluim ?
suntem destul de grijulii s-i protejm i s-i nsufleim ?
ce vreau s spun cu asta ?
cred c fiecare serie are o marc a ei, vizibil, sau ascuns,
influenat covritor de mediul n care se formeaz.
pe studentul arhitect l-a compara cu un arici ai crui epi sunt, asemeni
unor antene - toate deschise spre lume.
e greu de inut n mn, pentruc neap !
i mai greu de domesticit, pentruc nu-i retrage dect foarte rar epii.
i atunci ?
s nu-l tundem ca s-l stpnim mai uor !
s-i spunem doar n ce direcie s porneasc !
iar dac alege o cale greit s-l ajuttm s neleag de ce i mai
ales cum s ia totul de la capt.
doar astfel se va descoperi pe el nsui,
va fi creator i nici decum clon a profesorului, indiferent ct de
mare sau bun arhitect este acesta !
poate c orice serie s-ar cuveni s-i gseasc un motto o deviz
proprie.
e momentul, acum n anul II, s v gndii care ar fi cea a seriei voastre!
aa cum a fost (acum 40 de ani) cea a generaiei mai 68.
prof. dr. arh. mircea ochinciuc
PROGRAMA ANALITICA

a. Concept :
Activitatea de proiectare a anului II se desfoar
la fel ca i la ali ani, n cadrul atelierului de pro-
iectare (forma integratoare de reprezentare i
concepere a viitorului obiect de arhitectur).
Programa analitic pentru anul II urmrete un
pachet de exigene conceptuale, ce se materia-
lizeaz in:
- inelegerea arhitecturii drept una dintre formele
complexe de ART;
- punerea n eviden a unui echilibru ponderat
ntre metodele de generare a imaginilor de
arhitectur de la forme ideale pure (cu conotaii
de abordare estetic) la forme strict utilitare;
- nsuirea de ctre studeni a elementelor de lim-
baj arhitectural: element, volum, spaiu exterior,
form, funciune;
- stimularea creativitii, ca scop major.
Fiecare coordonator de atelier i contureaz propria sa metod de in-
drumare care se inscrie ins intr-o metodologie general de instruire ob-
ligatorie.
b. Continut :
1. Proiectul de arhitectur realizeaz n cadrul unei simulri com-
plexe apropierea dintre o ipotez de lucru ( exigene sociale, cadru ur-
ban existent sau cadru natural, structuri de rezisten, reglementari urba-
nistice i tehnice, materiale i texturi, culoare etc.) i logica unui sistem
compoziional ales de ctre autor.
Titlurile proiectelor : Spaiu-Structur-Expresie, Morfologia locuirii,
Locuin izolat pe lot i Spaiu public.
Desenul de arhitectur, ncrcat cu un bagaj de convenii tehnice repre-
zint un limbaj graie cruia "ideea" se finalizeaz intr-o viitoare form
arhitectural.
Sistemul de instruire se anexeaz n general pe o atitudine integratoare
a bazei de date care definete un studiu tinznd in final spre o coeren
de ansamblu.
2. Schia de schi
3. Practica de proiectare
C. obiective generale
definirea volumului elementelor constitutive ale unei construcii de
arhitectur;
punerea in eviden a relaiei ntre volume, ritm, scar i luminozitate;
rolul structurii de rezisten n definirea configuraiei spaiale din calcu-
lul funciunii (locuire, agrement etc.);
legatura indisolubil ntre expresie i stil;
nsuirea progresiv a "gramaticii" de exprimare n cadrul discursului
arhitectural;
formarea gndirii proiective;
nsuirea unor reguli de compozitie, de combinare a formelor (alturare,
articulare, segmentare, deformare etc.);
familiarizarea cu principiile arhitecturii ecologice, sustenabile.
d. metodologie
Forma de predare:
Proiectele sunt ndrumate continuu pe perioada realizarii studiului.
- Prelegeri i susineri n fiecare sptaman, n prima edin de atelier;
- Insuirea unui material documentar obligatoriu;
- Dobandirea capacitatilor de reprezentare prin exercitii de desen, gra-
fica, culoare sau machete si simulare de calculator;
- Prezentarea unei mape de studiu individual;
- Susinerea liber a lucrrii propuse de ctre student, ce se constituie
ntr-o iniiere n critica de arhitectura;
- Dezvoltarea posibilitilor de explicare teoretic de catre studeni a
soluiilor arhitecturale propuse.
Materiale didactice:
- proiecii de imagini, publicaii de specialitate, fotografii, etc.
Bibliografie:
- furnizat n tema cadru i n programele alternative pe atelier.
Regulament de promovare
Conform planului de invatamant creditele pentru disciplina proiectare
sunt repartizate astfel:
Semestrul 3
tema atelier 4 credite
tema catedra 6 credite
schita de schita 1 credit
Total 11 credite
Semestrul 4
tema catedra 6 credite
tema atelier 4 credite
schita de schita 1 credit
Total 11 credite
In fiecare semestru sunt programate cate 3 schie plus cte o schi
restant aferent fiecarui semestru.
Tematica anului ii
Tematica prevazut pentru pregtirea la proiectare a anului II de studiu
cuprinde urmatoarele programe de arhitectur:
Spaiu-Structura-Expresie: spaii pentru expoziii, bibliotec, etc.;
Morfologia locuirii: locuine iniruite;
Locuina izolat pe lot;
Spaiu public.
Schie de schi: Structur-expresie (pavilion), locuire (spaii comune, de-
taliere locuin etc.), locuina unifamilial (macheta).
alte aspecte particulare ale catedrei
Activitatea de formare a studenilor prin diversificarea formei de docu-
mentare a fost realizata prin:
- organizarea de deplasri pe program de studiu (ex. Deplasare pt.tema
locuine colective la Paris n perioada 312 mai 2005), Olanda aprilie
mai 2007, Elveia aprilie mai 2008
- invitarea unor arhiteci cu realizri in programul aflat n studiu (ex.arh.
Sikkes - Olanda pt.tema locuine niruite).
- diversificarea problematicilor teoretice la analiza proiectelor de atelier
sau de an (ex. echipa prof. Bearth i a studenilor colii din Mendrisio -
Elveia la proiectul cu tema spaiu structur).
Intocmit,
ef catedr - prof.dr.arh. ADRIAN SPIRESCU
p r o i e c t d e a t e l i e r
Tema cadru:
proiectul nr.1 spaiu-sTRuCTuR-EXpREsiE
Numar de credite : 4 | Durata : 6 saptamni
amplasament
Amplasamentul obiectivului este stabilit conform fiecrei teme de atelier
n parte.
obiectivele studiului
- nelegerea relaiei dintre obiectul de arhitectur i situl / con-
textul existent ;
- nelegerea i aprofundarea rolului structurii n definirea i perce-
perea volumetriei i spaiului arhitectural ;
- Formarea gndirii creative n relaie cu un obiect de arhitectur,
la nivelul anvelopantei i materialelor.
date de tem
Fiecare atelier va propune coninutul detaliat al temei, cu respectarea
urmtoarelor prevederi :
- Suprafaa desfurat va fi ntre 250 i 300 mp ;
- Regimul de nlime nu va depi 10 m (la corni) ;
- Sistemul structural este liber i va fi definitoriu pentru spaialitate
i pentru expresivitatea arhitectural.

Redactarea proiectului
Proiectele vor fi predate pe hrtie, format 5070 cm, ntr-o tehnic la
alegere (fr plane redactate pe calculator) i vor cuprinde :
- Plan de situaie sc. 1/200, nsoit de o analiz detaliat a sitului ;
- Planurile tuturor nivelurilor sc. 1/50 ;
- 2 seciuni reprezentative pentru explicitarea soluiei de arhitectur
sc. 1/50 ;
- Toate faadele sc. 1/50 ;
- Macheta sc. 1/100 (obligatorie condiioneaz predarea i no-
tarea proiectului).
Planele desenate vor conine comentarii pentru justificarea soluiei i
specificaii privind materialele folosite.
Fiecare atelier poate cere piese suplimentare fa de tema cadru.
Criterii de apreciere i notare
- coerena relaiei structur expresivitate plastic calitate a
spaiului ;
- l ogica rezolvrii funcionale ; dimensionarea i utilizarea corect
a elementelor propuse prin proiect ;
- acurateea i expresivitatea redactrii proiectului.
noT
Toate studiile se vor prezenta la corectur pe foi i vor fi reunite ntr-o
map, pe care studenii o vor avea asupra lor la fiecare corectur. Nu se
accept corecturi pe laptop.
Formatul de redactare a proiectului va avea un chenar i un cartu de
identificare, conform modelului recomandat de catedr.

atelier prof. dr. arh. Emil barbu popEsCu grupa 21a
Tema: sER n paRC
Acest prim proiect de atelier al anului 2 reprezint, nainte de toate, un
prilej de reflecie asupra actului de a construi i a logicii tectonice, care
permite edificiului s se nale deasupra pmntului.
Cutarea expresivitii sistemului constructiv este ncurajat, n tema pe
care v-o propunem, de relativa simplitate a organizrii funcionale. n
acelai timp, introducerea vegetaiei n interiorul cldirii nu este un sim-
plu pretext. Nu vei proiecta o ser generic, ci un obiect-eveniment,
destinat a adposti o plant / nite plante deosebite.
Mai mult, v invitm s cercetai consecinele arhitecturale ale dimensi-
unii suplimentare pe care o va deine aceast ser, n raport cu un obiect
arhitectural standard, implantat n respectivul context neconstruit. Sera
primete n interiorul su un important fragment vegetal, foarte diferit
uneori fa de natura nconjurtoare, dar, n chip esenial, parte a aces-
teia. Relaia dintre spaiul interior i cel exterior este, aadar, fundamental
diferit n cazul acestui program de arhitectur.
amplasament
Studenii vor putea alege ntre dou amplasamente din Bucureti, n Par-
cul Herstru (zona Expo-flora) i n Grdina Botanic. Se vor prevedea
amenajri adecvate ale spaiilor exterioare adiacente construciei, care
s o conecteze la sistemul de alei pietonale ale zonei.
obiective suplimentare ale studiului
nsuirea unei maniere integrate de abordare a proiectului, ntre con-
ceptul general, logica tectonic i materialitatea edificiului ;
Exersarea disponibilitii i aptitudinilor de cercetare n domenii asociate
arhitecturii.
date de tem
Obiectul de arhitectur propus va respecta suprafaa desfurat i
regimul maxim de nlime din tema-cadru. Pe lng spaiul principal al
serei, a crui configuraie va fi determinat de ctre studeni, se vor mai
prevedea : o zon de primire (informare) circa 25 mp, un spaiu de de-
pozitare circa 8 mp, un grup sanitar minimal (pentru personal) circa 3
mp, un spaiu tehnic (pentru instalaiile de condiionare a aerului) circa
20 mp.
Sistemul structural va fi, la alegere, din metal sau lemn.
Studenii vor cerceta i prezenta, n mod detaliat, caracteristicile relevante
ale plantelor propuse (caracteristici fizice, aspect, condiii microclimatice
necesare, mod de ngrijire etc.). Demersul de proiectare va fi strns legat
de caracterul elementelor vegetale alese, precum i de impactul prevzut
al acestora asupra publicului.
piese desenate, suplimentare fa de tema-cadru
O perspectiv exterioar, la dou puncte de fug.
Criterii suplimentare de apreciere i notare :
Adecvarea simbolic i perceptiv dintre elementele vegetale alese i
propunerea de arhitectur ;
Abordarea precis i realist a materialitii obiectului de arhitectur.
bibliografie
Kenneth Frampton Studies in Tectonic Culture. The Poetics of Construction in
Nineteenth and Twentieth Century Architecture Chicago, 1995 cota III 3636
Michael Wigginton Glass in Architecture Londra, 1996 cota II 7350
Christian Schittich, Gerald Staib, Dieter Balkow Glass Construction Manual
Basel, 1999 cota III 3912
Burkhard Frohlich (coord.) Metal Architecture. Design and Construction Basel,
2003 cota III 4009
Christian Mller Laminated Timber Construction Basel, 2000 cota II 7361
Larchitecture daujourdhui 335 (aug. 2001), 342 (oct. 2002), 352 (mai 2004)
Techniques et Architecture 475 (ian. 2005)
The Architectural Review 1304 (oct. 2005)
Larca 200 (febr. 2005)
intocmit,
Prof.dr.arh. Emil Barbu Popescu
Sef.lucr.drd.arh. Vladimir Vinea
Sef.lucr.drd.arh. Drago Perju
atelier Conf. dr. arh. bogdan TOFAN grupa 22a
Tema CLubuL dE Jazz in sTRada bLnaRi
spaiu multifuncional n zona istoric a bucuretiului
Tema studiului porneste de la ideea inte-
grarii unor functiuni neconventionale cu
caracter public si de reprezentare, intr-un
sit sensibil si plin de incarcatura istorica.
Se propune realizarea unui spatiu mul-
tifunctional care in prima perioa da sa
functioneze ca centru expozitional de in-
formare, pentru interventiile de reabilitare
a zonei istorice a capitalei, iar in final, sa
devina un club de jazz.
amplasament :
Zona istorica Lipscani va dispune astfel de un sediu si un spatiu de dez-
batere publica, cu societatea civila si cu cetatenii interesati de obiectivele
proiectului de reabilitare cultural a centrului orasului.
obiective suplimentare ale studiului :
Interventia propusa va avea ca scop atat studierea spatiului interior
propice pentru dialog si comunicare mediatica, cat si integrarea in con-
textul urban si legatura cu terasa existenta in zona.
Date de tema :
Intr-o suprafata totala desfasurata de max. 300 mp. cladirea va cuprinde
la parter, subsol (demisol) si partial etaj, spatii de reuniuni de grup, sala
de expozitii temporare si permanente (machete ale zonei), panouri de
prezentare cu solutii de arhitectura, compartimentari provizorii de lucru,
etc.
Constructia va cuprinde :
intrare cu punct de informare si garderoba minimala
birou cu mic depozit
spatiu flexibil multifunctional, spatii expozitionale o mica sala de
auditii musicale care in timpul verii se poate extinde in spatial ex-
terior imediat adiacent permitind celor de la terasa din apropiere
sa participle la un spectacol de jazz
alte spatii de conversatie si informare multimedia
mic bar
grup sanitar minimal pe sexe
Sistemul structural ales va utiliza in principiu materiale usoare: metal,
lemn, sticla, materiale plastic. Infrastructura (curti de lumina si de acces
la spatii tehnice) va fi din beton armat.
piese suplimentare fata de tema cadru :
perspective / axonometrie aeriana
Criterii suplimentare de apreciere :
calitatea expresiei arhitecturale a obiectului.
relatia spatiu interior-spatiu exterior (subteran)
rezolvarea corecta/interesanta a relatiei contextuale obiectsit.
bibliografie :
Arhitecti: Carlo Scarpa, Renzo Piano, Maximiliano Fuksas
The Architectural Review 1138/1994 Noul inauntrul vechiului
The Architectural Review 1166 Revitalizare.
G.M. Cantacuzino Despre o estetica a reconstructiei
Pierre von Meiss De la forme au lieu.
Domus 809/1998 RIPARARE la CITA.
Architectural Record nr. 1,2,7,12 / 2005.
intocmit,
Conf. dr. arh. Bogdan Tofan
Jazz Club
Blnari
atelier prof. dr. arh. ioan LuCCEL grupa 23a
Tema: paviLion EXpoziionaL Lng paRCuL TinERETuLui
Urmatorul pas in invatarea si intelegerea arhitecturii, dupa seria de
proiecte din anul trecut, este asezarea unei cladirii intr-un context real.
Terenul ales ofera posibilitatea explorarii expresivitatii structurii prin tema
-expozitie de arhitectura, prin amplasamentele oferite - terenul plat sau
in panta de o parte si alta a aleii principale, prin materialele folosite.
Tema urmareste studiul analitic al principalelor aspecte arhitecturale,
aprofundarea notiunilor de spatiu, sit, functiune, structura.
amplasament:
Terenul rezervat pentru studiu se afla la intrarea in Parcul Tineretului din-
spre Liceul Gh. Sincai, de o parte si de alta a aleeii principale.
Obiectivele suplimentare ale studiului :
Explorarea expresivitatii structurii intr-un context dat
Date de tema:
Studiul propune realizarea unui pavilion ce va adaposti functiunea de
expozitie, cu o suprafata de maxim 300 mp repartizata la parter (evental
supanta, in functie de solutia propusa).
Pavilionul va cuprinde pe langa sala de expozitie o zona de intrare cu un
punct de informare, grup sanitar, mic depozit.
Se vor prezenta proiecte de arhitectura importante pentru oras, investiti-
ile in curs ale capitalei spre informare si dezbatere sub forma de planse,
machete, etc.
Este permisa alegerea oricarui tip de structura: lemn, metal, carmida...
piese suplimentare fata de tema cadru:
O plansa in care se va prezenta ideea principala a proiectului, vor con-
tine comentari pentru a justifica solutia aleasa, scheme prin care sa fie
evidentiate caracteristicile propunerii.
Se va realiza specificarea materialelor folosite.
bibliografie:
- A+U: 428/2006; 422/2005; 400/2004
- El Croquis: 133/2006; 105/2001; 119/2004
- Japan Architect: 48/2002; 53/2004; 65/2007;
- LArca: 39/2003; 40/2004; 41/2004
- structuri usoare autori: Renzo Piano, Buckminster Fuller; Cala-
trava...
- Expozitiile universale: Sevilia 92; Lisabona 98, Hanovra 2000;
Aichi 2005; Zaragosa 2008;
- Rodica Crisan, Constructii din lemn
intocmit,
Prof. dr. arh. Ioan Lucacel
Sef lucrari dr. arh. Maria Enache
atelier prof. dr. arh. anca ooiu grupa 24a
Tema: PAVILION DE SCULPTURA BRANCUSI
Simplitatea nu este un scop in arta. Se
ajunge fara voie, la simplitate, apropiindu-
te de simtul real al lucrurilor Priviti lucru-
rile pana le vedeti. Constantin Brancusi
amplasament:
n cadrul temei generale Structur- expresie, se propune spre studiu
zona de nord a parcului Kiseleff, situat intre soseaua Kiseleff, soseaua
Aviatorilor si strada Arh. Ion Mincu. In aceasta zona se propune ampla-
sarea intr-o zona mai libera de copaci a unui pavilion de sculptura dedi-
cat operei lui Constantin Brancusi . atat de cunoscuta in strainatate si atat
de putin cunoscuta publicului romanesc.
obiective suplimentare ale studiului:
Proiectul urmrete, n primul rnd, realizarea unei compozitii interesante
si articulate cu situl de amplasament , a unui concept de arhitectura mo-
tivat de logica unei functiuni specifice, transpunerea coerenta a compozi-
tiei intr-un sistem structural care sa permita citirea mesajului volumetric
cat si crearea unor spatii arhitecturale si a unei volumetrii care ofera
experiente si mesaje multiple. Totodata studiul va aborda si modalitatile
de incidenta a luminii asupra spatiului materializate in abordari diverse
ale sistemelor constructive de inchidere.
date de tem:
Sculptura de dimensiuni relativ reduse ale marelui Brancusi o gasesti in
galeriile din Boston, Venetia sau Paris, si foarte putin la Bucuresti. Prin
intermediul fundatiei Guggenheim va fi posibil ca aceste opere rataci-
toare sa fie expuse pe perioade mai indelungate dar limitate in timp
intr-un spatiu dedicat lor, la Bucuresti. Aceastei colectii in permanenta
schimbare trebuie sa i se creeze un loc adecvat, trebuie sa i se creeze un
spatiu de expunere si vizitare. Acest spatiu va fi gandit ca un traseu la-
birintic?, secvential?, sau chiar aproape urban in care fiecare sculptura
in parte isi va gasi locul propriu si autonomia care sa o poata pune in
valoare. Este un loc al intalnirii intre oameni si sculptura lui Brancusi.
Pavilionul va fi organizat pe o suprafata totala desfasurata de 300mp,
fiind dezvoltat pe parter sau parter si menzanin, volumul avand inaltimea
maxima de 10m si va cuprinde urmatoarele spatii:
- Spaiu de acces cu recepie si informare, accesibil dinspre parc;
- Birou custode si mic spatiu de depozitare; grupuri sanitare;
- Traseu de expunere a sculpturii;
- Spatiu de conversatie vizitatori;
Spaiile create vor fi articulate in mod logic valorificnd atat pozitia privile-
giata in parc cat si orientarea nord, lumina i contextul proiectului, creand
un anume tip de dialog cu parcul existent, in functie de scenariul propus
de fiecare student si totodata permitand orientarea facila a vizitatorilor in
interiorul spatiului expozitional. Volumul creat va fi un rspuns contempo-
ran care va media intre traseul spatiului expozitional si expresia formala
si simbolica, capabila sa polarizeze contextul locului.
Structura construciei poate fi realizat att din materiale tradiionale
(piatr, lemn, zidrie), ct i moderne (beton, metal, sticla translucida,
etc.), sistemul constructiv ales va fi insa in concordanta cu spatialitatea
si volumul propus, urmarindu-se o abordare realista a materialitatii
obiectului de arhitectura.
bibliografie:
El Croquis121, 122/ 2004, Toyo Ito
El Croquis 120/ 2004, David Chipperfield
Aldo van Eyck- Werken, Vincent Ligtelijn, Thoth Bussum 1999
Architectural Record 1/2000
Dan Grigorescu, Brancusi si secolul sau, 1993
Detail nr9 /2006
Francine Houben- composition, contrast, complexity Birkhauser 2001
ntocmit:
Prof. Dr. Arh. Anca Otoiu
Asistent Drd. Arh. Sergiu Petrea
Asistent Drd. Arh. Cristina Constantin
atelier Conf. dr. arh. octavian alexandru iLiEsCu grupa 25a
Tema: obiECT aRhiTECTuRaL Cu funCiunE La aLEgERE
amplasament:
Bulevardul I.C.Bratianu face legatura dintre cei mai importanti poli ai
Bucurestiului, unind Piata Universitatii cu Piata Unirii. In ciuda impor-
tantei majore a acestei artere, ea este rezultatul unei dezvoltari haotice,
cu spatii interstitiale reziduale, cu constructii parazitare si spatii publice
incoerente. Toate aceste deficiente se intrepatrund si sufoca prin natura
lor centrul istoric al Bucurestiului. Se propun ca posibile amplasamente
ale studiului o serie de trasee pietonale si alveole urbane create de aces-
tea de-a lungul bulevardului.
obiectivele suplimentare ale studiului:
Pe langa obiectivele studiului prevazute de tema-cadru se urmaresc in-
telegerea relatiei tesut urban nou- tesut urban istoric, intelegerea ele-
mentelor unei analize contextuale complete si extragerea unor concluzii,
intelegerea si utilizarea materialelor in diferite sisteme constructive speci-
fice, intelegerea si punerea in aplicare a conceptului unitar de interven-
tie.
Date de tema:
Se propune realizarea unui obiect arhitectural cu o functiune la alegere
rezultata in urma analizei riguroase a amplasamentului. Structura propu-
sa poate avea functiunea de alimentatie publica, de pavilion expozitional,
de centru de informare, de punct comercial sau poate fi doar o structura
cu rol de adapostire, statie RATB, intrare metrou, punct de presa etc. Se
vor accepta toate propunerile in masura in care acestea vor fi sustinute
de concluziile analizelor. Vor fi prevazute in toate cazurile accese speciale
prin rampe si/sau platforme hidraulice pentru persoanele cu dizabilitati.
Proiectul va cuprinde, pe langa cele cerute de tema-cadru, urmatoarele
piese:
1. Desfasurarea de front cu fatada propusa alaturata celor existente
scara 1/100.
2. Perspectiva exterioara la nivelul ochiului cu reprezentarea mate-
rialelor folosite.
3. Alte piese definitorii pentru sustinerea solutiei care vor fi stabilite
in cadrul orelor de atelier impreuna cu indrumatorii.
Criterii suplimentare de apreciere si notare:
propunerea unei anumite functiuni in urma concluziei analizelor,
originalitatea sistemului constructiv ales in raport cu materialele
folosite si modul cum acestea relationeaza cu zona studiata,
capacitatea de a integra solutii si sisteme moderne intr-un context
existent preponderent traditional-istoric,
vor fi apreciate eventuale echipe formate intre studenti care sa
trateze o arie mai larga intr-un concept unitar de interventie.
bibliografie:
Dallo, Eva: Shop Design, Daab, 2005.
Eyck, Aldo van: Werken, Bossum, 1999.
Meiss, Pierrre von: De la cave aut toit
The Architectural Revue, oct. 2002, februarie 2005, iulie 2006, august
2006, noiembrie 2006.
intocmit,
conf.dr.arh. Octavian Alexandru Iliescu
arh.drd. Andrei Atanasiu
atelier Conf. dr. arh. iulia sTanCiu grupa 26a
Tema: spaii pEnTRu fEsTivaLuL inTERnaionaL dE
FILM INDEPENDENT ANONIMUL
preambul
Festivalul de Film Independent Anonimul a debutat cu o prim ediie n
anul 2004 si ajunge la a 6a editie anul acesta, cu o intenie declarat din
titulatura de start: un FESTIVAL EXCLUSIVIT, UN FESTIVAL AL PUBLICULUI
IUBITOR DE FILM I NATUR.
Intenionat a fi o scen de manifestare a oamenilor de film nc n afir-
mare, cu o vdit excentricitate i frond declarate la debut, festivalul a
devenit n civa ani un punct de atracie estival, ajungand n anul 2008
la o amploare de cca 3000 de participani, direct implicai, sau doar pub-
lic asociat ocazional manifestrii.
Spaiile care au fost amenajate n acest interval, au evoluat de la
improvizaii ntr-un spirit mai mult sau mai puin vernacular, pn la
construcii care, odat amplificate, risc s deterioreze caracterul natural
de excepie al amplasamentului.
La ora actual exist 3 sli de proiecie de 120, 60 si 40 de locuri, un cin-
ematograf n aer liber, un club, restaurant, spaii camping, satul filmului
i un complex de vile pentru cazare.
Atelierul propune un exercitiu mai complex, care nu va presupune doar
rspunsul la nite date stricte de tem, ci i identificarea acestora n con-
textul dat.
amplasament
Contextul studiului este localitatea Sfntu Gheorghe, judetul Tulcea,
punctul de varsare a Dunrii in mare.
obiective suplimentare ale atelierului i modul de lucru.
Atelierul va prezenta studenilor 3 amplasamente cu caracteristici difer-
ite, posibile pentru studiu n acest context. Studentii vor putea opta pentru
unul dintre aceste amplasamente, motivndu-i alegerea printr-o analiz
detaliat a caracterului, morfologiei i vecintilor terenului, precum i a
necesitilor funcionale identificate n acel loc specific.
Analiza sitului va debuta cu un workshop de 3 zile, de studiu concen-
trat la faa locului. Pentru o documentare prealabil atelierul recomand
participarea studenilor la ediia 2009, care se va desfura ntre 10-16
august ac.
date de tem
Funciunile proprii se vor indentifica de ctre fiecare student n parte,
dupa analiza datelor de sit. Funciuni recomandate:
- Spaii pentru proiecii, sli configurate pentru 10, 20, 50 spectatori
- Spatiu prezentare festival
- Spatiu de vnzare filme, carti de specialitate
- Pavilion andocare barci, ponton, ponton plutitor
- Spatiu de primire a participanilor
- Spatii anexe (accese, grupuri sanitare,)
Functiunile propuse nu vor depi totalul suprafeelor cerute prin tema
cadru, ncadrndu-se ntre 250 i 300mp.
piese desenate suplimentare fa de tema cadru
Se vor prezenta suplimentar faa de tema cadru
- scheme de concept care sa justifice soluia aleasa pentru respec-
tivul amplasament
- minim 2 perspective.
- Analize de sit la faa locului
Criterii suplimentare de apreciere i notare
nelegerea condiiilor specifice de sit, i capacitatea proiectului de a se
adapta creativ la acestea.
O integrare care s respecte condiiile cadrului natural valoros.
Va fi apreciata suplimentar capacitatea de adaptare a spaiilor propuse
pentru a funciona i n afara manifestrilor festivalului.
intocmit,
Conf.dr.arh. Iulia Stanciu
atelier Conf. dr. arh. alexandru andRiE grupa 21b
Tema: paviLion EXpoziionaL
In conditiile degradarii si distrugerii fondului construit al vechiului Bucur-
esti se constata o slaba prezenta in spatiul public al celor ce incearca sa
atraga atentia asupra acestui fenomen (ONG-uri, asociatii, dar si per-
sonalitati culturale sau chiar voci izolate din publicul larg care se mani-
festa in mediul virtual). Se propune construirea unui pavilion ce urmeaza
a fi un loc de manifestare si exprimare ale pozitiilor celor ce incearca sa
trezeasca interesul opiniei publice, sa-i provoace in acelasi timp reactii,
luari de atitudine.
amplasament
Locul ales este unul ce tocmai a suferit in mod ireparabil din cauza leg-
islatiei permisive si pasivitatii autoritatilor, la intersectia strazilor Maria
Rosetti si Armeneasca, unde in urma demolarii abuzive, din casa de la
nr.38 au ramas numai 2 ziduri. Zona este una emblematica pentru Bucur-
esti, asa cum el arata in urma cu 100-150 de ani si cum apare descris in
literatura sfarsitului de secoL XIX si inceputului de secol XX.
Date de tema
Pavilionul va include in noua arhitectura zidurile casei initiale si va cu-
prinde un spatiu dominant avand o destinatie polivalenta (expoziti, con-
ferinte, spectacole muzicale sau de alta natura,etc), un birou administra-
tiv, un grup sanitar, anexe.
bibliografie
DETAIL #3/1996
Architecture in Existing Fabric-Birkhauser/Johannes Cramer, Ste-
fan Breitling
In Detail: Building in Existing Fabric-Birkhauser/Schittich Christian
Spain Architects Rehabilitation-Manel Padura
www.archdaily.com
www.archiweb.cz
www.danda.be
www.world-architects.com
intocmit,
Conf. dr. arh. Alexandru ANDRIE
atelier Conf. dr. arh. silivia CosTEsCu grupa 22b
Tema: infoboX
amplasament
Piata Victoriei reprezinta un obiectiv important aflat pe lista tuturor turis-
tilor ce viziteaza Bucurestiul si in acelasi timp un punct nodal al orasului.
Pe circulatia pietonala perimetrala din Piata Victoriei, adiacent Muzeului
de Geologie, exista o zona verde unde se doreste amplasarea unui Info-
BOX menit a deveni unul dintre punctele de informare turistica si artistic-
culturala a orasului Bucuresti.
Tema de proiectare urmareste intelegerea relatiei dintre materialul uti-
lizat, tehnica de constructie si forma structurala precum si punerea in
valoare a calitatilor expresiv-arhitecturale ale structurii relativ la spatiul
interior, forma constructiei si expresia exterioara.
Date de tema
Spatiul interior al InfoBOX-ului va cuprinde o zona de informare rapida
cu pupitre multimedia, cu acces internet, si o zona de informare lenta
unde turistii, sau cei interesati, vor putea asculta inregistrari sau citi in-
formatii detaliate. Ambele zone vor cuprinde informatii turistice, istorice,
culturale, arhitecturale, artistice, etc.
Daca in prima zona informatiile vor putea fi accesate in picioare, in zona
a doua se vor prevedea canapele, fotolii, masute si pentru a favoriza
eventualele schimburi de impresii intre turisti, cautarea pe harta a trasel-
or turistice etc.
In legatura directa cu aceste zone vor fi amplasate 2-3 automate pentru
cafea, apa, sandwich.
InfoBOX-ul nu va avea personal de deservire, accesul facandu-se in urma
unei plati cu cardul a celor interesati, pentru evitarea vandalizarii spatiu-
lui.
Suprafata totala desfasurata a constructiei va fi de aproximativ 300mp,
cu regim de inaltime de P sau P+1.
Materialele utilizate sunt la alegerea studentilor, importanta fiind respect-
area conceptului de forma structurala.
piese desenate suplimentare
In plus fata de piesele cerute in tema cadru se cere o perspectiva interio-
ara caracteristica si una exterioara.
Criterii suplimentare de apreciere
Se va aprecia relatia dintre conceptul general al proiectului, materialele
folosite, in special pentru structura si modul de transpunere in proeict a
acestora, precum si modul de amplasare si impactul vizual al constructiei
in raport cu pietonalul perimetral si cu spatiul deschis al pietei.
ntocmit,
conf. dr. arh. Silvia Costescu
asist. drd. arh. Adrian Moleavin
atelier prof. dr. arh. gabriela Tabacu grupa 23b
Tema: paviLion mEETing-poinT uRban n zona CasEi pREsEi
scurt text introductiv
ntr-un context urban aflat n plin efort de structurare, n condiiile unor
vecinti cu un profil marcat de servicii media importante (Casa Presei
gazduiete ziare, televiziuni, edituri de prestigiu, precum i Clubul Romn
de Pres) dar i de cldiri de birouri, care pun zilnic n micare mai multe
mii de oameni, se propune crearea unui cadru adecvat de stimulare a
exprimrii i dezbaterii pentru societatea civila. Programul are n vedere
imaginarea unui spatiu de tip pavilion care urmeaza sa gazduiasca intal-
niri, mici expozitii, lansri de carte, discuii despre oras, societate, cultur
si perspectivele lor n lumea contemporan. Constructia propus se dor-
este a fi un obiect semnal cu rol de aglutinare social i de creare a unei
anume identiti expresive a locului.
amplasament
Situl propus se afl n spaiul delimitat de bd. Expozitiei si str. Tipogra-
filor. Prezena in zona a numeroase institutii media gazduite de cladirea
Casei Presei i de alte construcii - cldiri de birouri, Pavilionul Romexpo
-,constiuie un bun pretext pentru amplasarea n acest areal a obiectivului
menionat. n condiiile date, proiectul presupune investigrea ampl a
caracteristicilor sitului, asupra carora studentii sunt chemati sa delibereze
i s formulize o strategie coerent. Amplasamentul ramane la libera
alegere a fiecrui student, care se va preciza n functie de rezultatele
analizei multicriteriale asupra zonei n cauz i a direciilor de dezvoltare
anvizajate cu particularizri corect susinute.
Obiective suplimentare ale studiului: Exercitiul urmarete dezvoltarea
capacitilor de interpretare a datelor unei cercetri ce are ca scop pro-
punerea concreta a unui obiect de arhitectura ntr-un sit real. Se dor-
este, deasemenea, exersarea identificrii unor repere de fundamentare
teoretic, ca suport al procesului de proiectare. Contextul ales va solicita
ca tip de raspuns, pe de o parte, decelarea unei atitudini corecte i coer-
ente, specifice arhitecturii moderne n raport cu un patrimoniu construit
definit, precum i cu cadrul su natural de inserie, iar pe de alt parte,
optiunea pentru o anumit formul de rezolvare urbana si de arhitec-
tura.
Date de tema:
Constructia propus are un caracter provizoriu si nu va depsi 300 mp, cu
o nlime de maximum 8m. Pavilionul va cuprinde, spaii pentru: acces,
expunere, discuii/seminare/conferine, mici depozitari, cafeteria si grup
sanitar pentru vizitatori. Ea se va prelungi n exterior cu diferite spaii de-
schise, acoperite sau descoperite, de tip teras, pergol, ramp. Sistemul
structural si constructiv rmne la latitudinea studentului. Materialele fo-
losite vor fi alese in concordanta cu conceptul care sta la baza proiectului
si pot fi: lemn, metal, sticla, materiale plastice rigide sau elastic, materi-
ale composite etc.
Fa de piesele cerute de tema cadru se mai cere:
Perspectiva exterioara la nivelul ochiului.
Criterii suplimentare de apreciere:
Coerenta mentinerii unui discurs clar i adecvat, de la fazele de inceput
ale proiectului, pn la propunerea final.
bibliografie:
1. BETSKY, Aaron. Landscrapers: Building with the Land. London: Thames
and Hudson, 2005 (II 5991).
2. DREVON, Jean - Francois. Acier = Steel architecture. Ed. a 1-a. Paris :
Moniteur, [2007] (III 5081)
3. JODIDIO, Philip. Architecture Now. Koln-Londra-Madrid-New York:
Taschen, 2001 (II 5802).
4. PIANO, Renzo. On Tour with Renzo Piano. London: Phaidon, 2004 (I 10414).
5.The Architectural Review nr. 1330 (dec. 2007), p. 48
6.The Japan Architect nr. 68 (dec. 2007-febr. 2008), p. 16
7.El Croquis nr. 139 (2008), p. 80
8.Detail nr. 1/2 (2008), p. 30
9. Lotus nr. 128 (sept. 2006), p. 54, 55
10. AMC nr. 164 (oct. 2006), p. 59
11. AMC nr. 176 (febr. 2008), p. 104
ntocmit:
prof. dr. arh. Gabriela Tabacu
asist. drd. Alexandru Clin
asist. Cristina Stireciu
atelier prof. dr. arh. mircea ochinciuc grupa 24b
Tema paviLion aL CuLTuRii RomnE La baLCiC
Studiul vizeaz exersarea relaiei structurii cu expresia arhitectural att
n spaiul interior ct i n volumetrie.
amplasament
Propunem realizarea unui pavilion al culturii romne din perioada
interbelic, situat n oraul Balcic. Situl va fi ales n urma unei excursii de
documentare de cca 2 zile la inceputul perioadei de studiu.
date de tem
In contextul creat de Razboiul Balcanic, precum i al mutrii curii reginei
Maria la malul Mrii Negre, Balcicul devine un loc intens frecventat de
personaliti ale intelectualitii romneti interbelice. In vreme ce pentru
istorici, sociologi i literai micul ora de pe Coasta de Argint reprezenta
o fereastr ctre o alt existen, pentru artiti i arhitecti, Balcic-ul con-
stituia o adevarata Mecca: Delavrancea, Patrascu, Tonitza, Ghiatza, Ste-
riade, Pallady, Ressu, Muntzer, Darascu, Grigorescu, Theodorescu-Sion
alcatuiesc pleiada de artiti de la Balcik. Afluxul de oameni de cultur
atrai aici a facut din acest loc un echivalent balcanic al colii de la Bar-
bizon.
Avnd o suprafa desfurat de max. 400 mp i o nlime de max. 10m,
noua construcie va putea gzdui, la alegere, urmtoarele funciuni:
- spaii de primire i recepie
- cafe-bar
- spaii expoziionale
- mic sal conferine i de auditii muzicale
- librrie
- spaii anexe (mic depozitare, grupuri sanitare)
- spaii in aer liber destinate creaiei i manifestrilor artistice
- terase acoperite-descoperite
Studiul se realizeaz in doua secvene
I faza analitic (2 sptmni):
deplasare la Balcic n urma creia se vor studia in situ amplasamen-
tul i contextul su, realizarea unei machete n colectiv de 2 studeni, a
unuia din exemplele (la alegere) temei, rezentarea unei plane de analiz
(individual) a exemplului ales i a concluziilor asupra amplasamentului
de la Balcic
II. faza de concepie (3 sptmni)
o propunere individuala de proiect, avand ca baz exemplele studiate.
Spaiile rezultate trebuie s se succead ierarhic ntr-o relaie (joc), val-
orificnd lumina i contextul proiectului (vederi panoramice, calitatea
arhitectural a complexului etc).
Structura construciei poate fi realizat att din materiale tradiionale
(piatr, lemn, zidrie), ct i moderne (beton, metal, sticl etc).
a) readucerea spiritului Balcicului n cultura romneasc i popularizarea
valorilor romneti peste hotare.
b) inelegerea relaiei spaiale cu inchiderile construciei i perceperea
specificitii unor soluii consacrate,
c) coerena dintre materialele / tehnicile de construcie utilizate i tipurile
de experiene spaiale care rezult;
d) realizarea unei compoziii interesante, reprezentativ pentru funciune
i n relaie cu contextul;
not:
Se propun urmtoarele exemple:
Herzog & De Meuron / muzeul Schaulager, Mies van der Rohe / Crown
hall / muzeul de arta Berlin, Tadao Ando / pavilion Vitra, muzeul lemnului
in Kami, Le Corbusier / Heidi Weber museum, Peter Zumthor / kunst haus
Bregenz / muzeu Kolumba Koln, Daniel Libeskind / muzeu Ontario, Frank
Gehry / muzeu Vitra, Steven Holl / muzeu Kansas, Rena Wandel-Hoefer,
Wolfgang Lorch / sinagoga Ohel Jakob in Munchen, Grazioli Krischanitz
/ muzeul Rietberg Zurich, etc.
ntocmit:
Prof.dr.arh. Mircea Ochinciuc,
Sef.lucr.dr.arh. Haytham Zeki,
Sef.lucr.dr.arh. Andra Panait
atelier conf. dr. arh. anca miTRaChE grupa 25b
Tema pavilion de comunicare si informare
amplasament:
Zona centrala a Bucurestiului cuprinde astazi un ansamblu complex de
cladiri, spatii si retele functionale suprapuse de-a lungul timpului. Dintre
acestea traseele auto si parcursurile pietonale, cursul Dimbovitei au fost
si continua sa constituie elemente modelatoare de prima importanta atat
in conformarea spatial volumetrica mostenita, cat si in cea viitoare. Exer-
citiul de fata propune amenajarea unui spatiu si amplasarea unui obiect
(semnal, semn, simbol) care sa valorizeze si sa potenteze unul dintre tra-
seele pietonale importante din centrul capitalei. Spatiul alocat studiului
reprezinta o structura atasata retelei pietonale cu traditie in centrul istoric
al orasului o zona care prin modul de organizare si amenajari propuse ar
putea sa constituie punct de plecare si reper pentru centrul istoric al ora-
sului. Pozitia aleasa se constituie un punct de reper pe Bd. I.C. Bratianu
in vecinatatea Pietei Sf. Gheorghe. Amenajarile existente nu pun in evi-
denta existenta unui spatiu verde important aflat in centrul orasului iar,
traseul tramvaiului impieteaza o zona cu potential sporit de reprezentare
a centrului vechi a Bucurestiului de altadata.
Punerea studentului in contact cu problematica spatiului public necon-
struit.
Intelegerea calitatilor materialelor si modul de utilizare ale acestora.
Calitatea spatiului construit propus tinand cont de: utilitate, context,
forma, structura/materiale puse in opera, semnificatie, buget
Date de tema:
Amenajarea unui spatiu adecvat conceptual, functional si volumetric in
contextul dat.
Programul arhitectural propus este cel al unui spatiu public amenajat in
zone construite structurate, a caror personalitate este definita.
Aria constr. max. = 300 mp, regim de inaltime S+P+1E.
Spatiul ce urmeaza sa fie amenajat ar putea sa constituie un punct de
reper local, loc de intalnire, relaxare, discutii, informare, etc pentru locu-
itori si turisti.
Amenajarile vor cuprinde spatii pentru:
expunere ; mica galerie , elemente scenografice, foto etc.
zona prezentari audio
bar cafenea - ceainarie
posibil zona amenajari teren, gradene, loc de odihna, discutii,
divertisment ,etc.
spatii anexa ; depozitari, grupuri sanitare
Materialele folosite structuri, inchideri, finisaje vor fi in acord cu mesajul
propus prin concept, pozitia in oras, vecinatatile imediate, etc.
Etapele studiului vor fi urmtoarele :
Lectura sitului context natural ; construit stilistic ; semnificatie
Alegerea materialelor
Propuneri de organizare functionala
intocmit,
Conf. dr. arh. Anca Mitrache
atelier prof. dr. arh. adrian spiREsCu grupa 26b
Tema paviLion dE (RE)pREzEnTaRE aL CoLii dE aRhiTECTuR
De-alungul faadei Universitii de Arhitectur, corespunzator Strzii
Academiei, se afl un spaiu liber, parial acoperit, n care se desfor
parcarea Universitii. Acest spaiu, format dintr-un portic, spaiu verde
populat de arbori i o zon mai ampl, acoperit de turnul situat la in-
trare, constituia mai demult, o zon reprezentativ pentru studenii de
la arhitectur i nu numai. Gndit ca o continuare a holului mrginit de
cele dou curi interioare, zona aferent porticului era prilej de ntlnire
i discuii pentru studeni i cadre didactice.
Tema pe care o propunem pornete de la ipoteza desfiinrii actualei
parcri i regndirea zonei astfel nct s fie posibil realizarea unui
spaiu reprezentativ, care s contribuie la vizibilitatea colii de Arhitectur
n spaiul urban al zonei centrale a capitalei.
amplasament
Amplasamentul este reprezentat de locul actualei parcri din faa
Universitii de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu, zona ce urmeaz a
fi studiat fiind delimitat n planele anexate.
date de tem
Studenii vor propune o construcie ce va cuprinde spaiile necesare
desfurrii unor activiti universitare de tipul expoziiilor, judecilor de
proiecte i schie, urmnd ca fiecare student s creeze un scenariu/con-
cept propriu de utilitate i imagine a acestui pavilion.
Alt scop al acestei investiii este de a gzdui evenimente prin care activitile
studenilor Universitii de Arhitectur i Urbanism s fie cunoscute de
ctre publicul larg: expoziii ale proiectelor de atelier, expoziii n aer
liber, instalaii, workshop-uri etc.
Functiunile acestui pavilion vor fi propuse de studeni n corelare cu sce-
nariul fiecruia referitor la aceast construcie.
Proiectul va debuta cu studiul, n echipe de trei studeni, al cte unui
exemplu semnificativ pentru tema dat, concretizat printr-o prezentare
complet la panou(planuri, seciuni, concept, perspective etc.), nsoit
de imagini.
Redactare
Proiectul va fi redactat conform cerinelor din tema cadru.
Predarea lucrarilor se va face conform graficului activitatilor didactice sta-
bilit de catedra de proiectare a anul II.
bibliografie:
1. Wines, James, Green Architecture, Taschen, 2008;
2. Alini, Luigi, Works and projects Kengo Kuma, Electaarchitecture,
2005;
3. Aymonini, Aldo, Contemporary Public Space. Un-volumetric Architec-
ture, Skira, 2006;
4. Nicolin, Pierluigi, Dictionary of Todays Landscape designers, Skira,
2003.
ntocmit,
Prof. dr. arh. Adrian SPIRESCU
Lect. drd. arh. Mihaela PELTEACU
Asist. drd. arh. Andrei Eugen LAKATOS
Tema proiectul nr.2 moRfoLogia LoCuiRii
LoCuinE iniRuiTE
Continund abordarea locuirii nceput cu lucrarea nr.4 din anul prece-
dent, tema proiectului se refer la un anumit tip de grupare a locuinelor
individuale ntr-o asamblare de tip urban, generic denumit: locuine
niruite.
Exerciiul ofer un prilej de aprofundare a funciunilor locuirii, accen-
tul punndu-se pe rezolvarea unei uniti, repetat apoi prin alipire (cu
translare sau rotire) de-alungul unei strzi.
Este un tip relativ curent n practica de proiectare, mai ales pentru locuina
social, din multe ri auropeene. Germania, Olanda, Danemarca, se
remarc prin soluii extrem de interesante n fronturi minime la strad,
variind ntre 6.50 i 7.50 m.
Prin proiectul propus studiului se urmrete i o analiz multicriterial a
diverselor componente ale locuinei nirute, a relaiilor dintre ele dar i
cu vecintile imediate, sau ale contextului urban extins. Se urmrete
totodat nelegera formulei de organizare n relaie cu spaiul exterior al
curii private, n condiiile unei constrngeri majore, i anume, dimensiu-
nea redus a frontului la strad, compensat ns de o adncime mare
a lotului individual.
Fiecare atelier poate avea un grad propriu de libertate a abordrii si
soluionrii temei, dar n condiiile respectrii datelor obligatorii din pr-
ezenta tem cadru, suprafee i regim de nlime.
p r o i e c t d e c a t e d r
obiectivele studiului:
-Analiza evoluiei modelelor de locuina individual;
-Determinarea relaiilor spaial-funcionale specifice acestui tip particular
de program al locuirii.
-Promovarea locuinei niruite n proiectarea din ara noastr, unde ex-
emplele sunt extrem de reduse.
-Sintetizarea analizei ntr-un set propriu de concluzii, care s devin un
mecanism de abordare i pe viitor a proiectelor de locuine.
amplasament:
Amplasamentul se afla Bucureti, pe strada George Georgescu, conform
planului de situaie anexat temei.
El se afl ntr-o zon specific a oraului de la nceputul sec. 20, cu un
caracter pronunat tradiional, n care intervenia modern este i ea o
problem de opiune.
Contextul, dup cum se poate remarca este al unui zone cu locuine
parter, parter +1, cu un procent ridicat de spaii plantate, curile fiind
orientate cu vedere spre dealul patriarhiei.
Limea propus a lotului este de 7.50 m.
Loturile beneficiaz de racorduri la ntreaga gama a reelelor de utiliti.
date de tem:
Regimul de nlime va fi parter cu etaj parial sau total.
Retragerea de la aliniamentul strzii este o opiune a studentului.
Ocuparea la sol a terenului va fi de cca. 45 %
Funciunile obligatorii sunt:
- hol de intrare cu grup sanitar (w.c.) - 6 mp,
- birou / biblioteca - 12 mp,
- camera de zi cu loc de luat masa - 30 mp,
- buctrie deschisa sau n camer separat (+ cmar) - 15 mp
- 3 dormitoare din care unul matrimonial -12/15 mp.
- spaii depozitare - dressing / debara - 12 mp. n total
- 2 bi dintre care una cu cad - 10 mp. n total
Aceste suprafee, considerate minimale, pot fi depite cu max. 20%.
Deasemenea, n concepia funcional spaial, se vor include balcoane,
logii i alte spaii exterioare, de tip teras, parial acoperite sau curte
interioar.
Fiecare locuin va fi prevzut cu un loc de parcare, acoperit, nenchis,
pentru un autoturism, sau garaj, ambele variante la sol.
nclzirea se va face cu central proprie, care poate fi amplasat, ca i
alte anexe, la demisol sau la subsol, in funcie de soluie.
Evacuarea resturilor menajere se va face prin pubelele ecologice ampla-
sate la limita terenului.
Sistemul constructiv este la alegere, funcie de soluia spaial i cea
volumetric.
Acoperirea poate fi n terasa sau cu arpant, n spiritul tratrii plastice
propuse.
Criterii de apreciere i notare:
- respectarea tuturor datelor de tem;
- corectitudinea relaiilor funcionale i a concepiei structurale;
- calitatea expresiei plastice / volumetrice;
- acurateea prezentrii grafice a proiectului.
Redactarea proiectului:
Predarea se va face conform regulamentului de juriere i notare n grafi-
cul de proiectare.
Se cer urmtoarele piese obligatorii:
Faza I-a: durat 4 sptmni - documentare / cercetare
O map care s conin:
3 fie de documentare cu exemple de locuine cuplate n format A4;
3 fie analitice referitoare la detalii constructive i de finisaj, n format A4;
Acestea sunt parte integrant a proiectului, cu obligativitatea menionrii
numelui obiectului de arhitectur, a autorului i a sursei consultate.
Analiza sitului i vecintilor (inclusiv un studiu de nsorire) n format A3;
Propunere de partiu i volumetrie: planuri, o seciune caracteristica i 2
faade sc. 1:100, n format A3.
Designer
AEM Studio
Developer
GMS Estates
Contractor
Not yet appointed
Planning Authority
London Borough
of Camden
Crown Place Mews
London NW5
a model approach
to a difficult
brownfield site
Faza II-a: durat 5 sptmni
Pe 2 formate de hrtie alb 50 / 70 cm, aezate orizontal, ntr-o tehnic
la alegere (monocrom sau policrom):
- planurile tuturor nivelelor, mobilate i cotate conform standardelor
sc. 1:50
(planul parterului va conine i amenajarea exterioara a curii)
- 2 faade dintre care cea de la strad va fi prezentat cu amorsele case-
lor nvecinate sc. 1:50
- seciune longitudinal prin locuin sc. 1:50
- 2 perspective, interior/exterior, desenate la mana liber
- macheta ntregului lot, cu locuina i amenajrile exterioare sc. 1:50
La faza a 2-a se va preda un CD cu imaginile pieselor desenate n format
JPG.
La jurierea i notarea proiectului se va prezenta obligatoriu coninutul
celor 2 faze i nota propus de atelier la prima faz.
not:
Este interzis redactarea pe calculator a pieselor cerute sau a altor piese
suplimentare.
n cazul nerespectrii datelor de tem i a condiiilor de redactare, nu se
permite prezentarea proiectului n Comisia de juriere a Catedrei.
ntocmit
prof. dr. arh. Mircea Ochinciuc
This is one of two Award-winning schemes,
each of five mews houses, on remarkably
similar backland sites. Although both exploit
the same basic housing typology, there are
instructive differences in approach, stemming
logically from their varying site orientation
and dwelling size. Crown Place Mews runs
north/ south, so the main living areas here
are placed on the upper two floors, to gain
maximum advantage from the sun, with
two of the bedrooms wrapped round the
garage at ground level.
A terrace at 2nd Floor level exploits views
over an adjacent open space, and provides
a cut-out in the faade to allow the morning
sun to penetrate to the courtyard at the rear.
Highly compact planning means that virtually
no space is wasted on circulation; and at
a density of 83 dwellings per hectare the
scheme represents a model approach to
a difficult site for family housing one
with important messages about achieving
the governments target of 60%
brownfield usage.
N
1
2
3
6
4 5
1 Aerial view
2 East elevation
3 Typical house: Gnd flr plan
4 Typical house: 1st flr plan
5 Typical house: 2nd flr plan
6 Site Plan
48 49
5
m
6
.
3
6
5
m
5
5
m
5
3
m
Tema proiectul nr.3 ConTEXT-siT-EXpREsiE
LoCuinTa izoLaTa in siT REaL
identitatea arhitecturala traditionala in cheie moderna
A. Date de tema
Arhitectura este arta.
Emotie si inspiratie: Arhitectura locuintei in general tine intotdeauna cont
de locul unde se produce. Aceasta este o cristalizare a mediului cultural,
social, ocupational identitar, si geographic al locului in care se naste. Este
o confirmare a retelei emotionale si spirituale a zonei sociale in momen-
tul in care apare.
Lumina: Arhitectura locuintei este definita de functionalitatea corect rezol-
vata si de lumina pe care o gestioneaza in spaiile de via, de orientarea
fata de punctele cardinale i de echipamentele pe care le inglobeaza.
Identitate: In conditiile actuale de globalizare afirmarea identitatii locale
devine o necesitate. Reafirmarea unor elemente arhitecturale traditionale
in cheie moderna poate constitui un factor de rafinament si confort. Sim-
plitatea locuintei traditionale de tirg vechi poate deveni motiv ordonator
al arhitecturii contemporane, o regasire peste timp a calmului si atmos-
ferei echilibrate a unei locuinte.
Tema propus pentru studiu este o locuin unifamilial izolat cu regim
de nlime D+P+2E, pentru minim 4 persoane
Amplasament un teren de cca. 800mp in zona centrala a Bucurestiului,
aflat pe strada Jean Louis Calderon nr 37.
p r o i e c t d e c a t e d r
obiective:
1. Studierea unei tipologii specifice arhitecturii romanesti 1900 -
1930 la noi in tara si introducerea ei in limbajul modern arhitectural - o
plansa de sinteza cu rapoarte plin / gol proportii, arhitrava, sageac si
capriori, acoperis sarpanta, porte fenetre, etc.
2. Studierea relatiei casei cu terenul in zona accesului in Hoch-
parter, gard si zona verde.
3. Inscrierea ntr-un ansamblu constituit cu un anume specific,
pe care amplasamentul ales nc l mai permite, pe lng rezolvarea
funcional, constructiv i de plastic adecvat cerinelor contemporane.
Vor fi preluate din zon n alctuirea propus o serie de elemente cum
ar fi : regimul de nlime, raportul de plin-gol, materiale si texturi ale
faadelor i nvelitorii, nlimea la corni, eventuale modenaturi si an-
cadramente, etc. ntr-o interpretare contemporan care s evite pastia.
Indiferent de opiune pentru amplasarea locuinei pe lot se vor respecta
prevederile Codului Civil: retragere de 5m de la fundul de lot, 3m pe
latura cu ferestre la funciunile majore, 1.90m pe latura cu ferestre la
funciuni minore, retragerea de la strad impus de construciile existente
n zon. Se vor respecta : P.O.T. = 40% , C.U.T. = 1,3
b. funciuni
Parter inaltat ( Hoch-parter ):
- doua accese: acces principal si acces de serviciu
- camer de zi cu loc de luat masa, cca. 45mp
(n legtur cu terasa acoperit i descoperit)
- vestibul pe acesul principal cca 6mp
- mic birou arhitectura individual cca 15mp
- grup sanitar de serviciu cca 4mp
- buctrie cca 10mp
- cmar cca 2mp
- spatii de depozitare cca 4mp
- terase si spatii exterioare - arhitectura verde
Etaj 1:
- dormitor prini cca 18mp
- camera dedicata depozitarii hainelor dressing i baie prini cca 12mp
- dormitor copil 1 cca 16mp
- dormitor copil 2 cca 16mp
- baie copii cu du cca 5mp
- degajament cu dulapuri nzidite cca 8mp
La etaj se vor aduga dup caz, balcoane i logii
Demisol parial sau total:
- garaj la nivel teren, demisol/subsol cca 25mp
- central termic (volum min.18 mc) cca 8mp
- spatii depozitare cca 12mp

Etaj 2 sau Mansard :
- camer de oaspei, studio sau camera personal de serviciu 1-2 pers cca 30mp
- grup sanitar cu du cca 5mp
- debara si alte spatii de depozitarea in spatiul de sub acoperis cca 8mp
Suprafaa desfurata total (Ad) nu va fi mai mare de 350 mp.
Construcia se va racorda la utilitile existente n zon.
Sistemul constructiv i acoperirea imobilului ( terasa / arpanta) precum si
materialele de inchidere si finisaj sunt la alegerea studentului.
C. Redactarea proiectului.
Etapa I Analiza sitului i proiect preliminar cu predare la atelier.
Se vor prezenta urmtoarele piese pe format A2 pe hirtie cu chenar 50/70
cm, asezat orizontal:
Plane de analiza sitului, planuri de analiz a fatadelor de locuinte speci-
fice anilor 1900 1929 din Bucuresti si din tara, schie i observaii scrise
privind caracteristicile urbane i arhitecturale ale zonei si strzii (tipul de
ocupare la sol, tipuri de spaii, gabarite, elemente de vocabular arhitec-
tural etc)
Plan de situaie sc.1/500, studii de fatade la mina libera in stilou,
4 fatade si planuri locuin sc.1/100
Se va intocmi o machet de studiu la scara 1/100 n fiecare atelier.
Etapa II Proiectul final
Se vor desena pe format A1:
- plan de situaie sc.1/200 cu vecinti conform planei anexate la tem
- planurile mobilate ale tuturor nivelurilor sc.1/50
- Planul parterului se va desena mpreun cu ntreg terenul indicndu-se
amenajrile exterioare.
- seciune verticala caracteristic sc 1/50
- dou faade cu desenarea umbrelor, dintre care una spre strad sc.1/50
- macheta care va cuprinde ntreg terenul (o parte din vecinti) sc, 1/100
bibliografie orientativ:
Mari arhiteci romni : Ion Mincu, Horia Creang, Marcel Iancu, Duiliu
Marcu, Patrulius Radu : Locuinta in timp si spatiu
Arhitecti: architect Antonio Citerio, Philippe Starck, arhitect Carlo Scarpa,
architect Louis Baragan, Alvaro Siza, F.L.Wright, Le Corbusier, Richard
Meier, Mario Botta, Tadao Ando, Alberto Campo Baeza etc.
Reviste : Detail, Achitecture dAuhourdhui, Japan Architect, Bauen +
Wohnen, DBZ, AMC, Baumeister,The Architectural Review etc.
Ioana Prvulescu, In intimitatea secolului 19, Humanitas, Bucuresti, 2005
G. Calinescu, Bietul Ioanide
not
Toate plansele vor fi scanate in format pdf si jpg si vor fi prdate pe un CD
care va insoti predarea planselor finale inainte de jurizare si notare. De-a
lungul activitatii de atelier toate studiile se vor prezenta la corectura pe
foita si vor fi reunite (si in final la predare) intr-o mapa, pe care fiecare
student o va avea asupra sa la fiecare corectura. Nu se accepta corecturi
pe laptop.
Formatul de redactare a proiectului va avea un chenar si un cartus de
identificare, conform modelului recomandat de catedra.
ntocmit,
conf. dr. arh. Bogdan Tofan
asistent drd. arh. Teodor Badiu
Tema cadru:
proiectul nr.4 spaiu pubLiC
amplasament :
Amplasamentul (urban) este stabilit conform fiecrei teme de atelier n
parte.
obiectivele studiului :
- nelegerea rolului social al spaiului public i a modalitilor arhitec-
turale de definire a acestuia ;
- Explorarea mijloacelor specifice de raportare creativ la contextul fizic
existent ;
- Dezvoltarea abilitilor de gndire arhitectural difereniat, n relaia
dintre spaiul public exterior i cel interior.
date de tem :
Fiecare atelier va propune coninutul detaliat al temei, cu respectarea
urmtoarelor prevederi :
- Suprafaa studiat nu va depi 1500 mp ;
- Se pot propune, de asemenea, obiecte construite (cu funciuni publice)
avnd suprafaa cumulat (ocupat la sol) de maxim 300 mp.
Redactarea proiectului :
Proiectele vor fi redactate n colective de 2 studeni, vor fi predate pe
hrtie, format 5070 cm, ntr-o tehnic la alegere (inclusiv redactare pe
calculator) i vor cuprinde :
- Plan de situaie sc. 1/500, nsoit de o analiz detaliat a sitului ;
- Plan general al perimetrului de intervenie, cu reprezentarea zonelor pa-
vate i plantate, precum i a celorlalte elemente construite sc.1/100
SPACE
p r o i e c t d e a t e l i e r
- Planurile nivelurilor diferite ale propunerii (dac este cazul) sc. 1/100;
- 3 seciuni / desfurri de fronturi sc. 1/1000;
- Macheta sc. 1/100 (obligatorie condiioneaz predarea i notarea
proiectului).
Planele desenate vor conine comentarii pentru justificarea soluiei i
specificaii privind materialele folosite.
Fiecare atelier poate cere piese suplimentare fa de tema cadru.
Criterii de apreciere i notare :
- coerena modului de raportare a proiectului la contextul social i fizic-
construit ;
- calitatea spaial a propunerii ;
- adaptabilitatea interveniei pentru diferitele categorii de public ;
- acurateea i expresivitatea grafic a proiectului.
not
Toate studiile se vor prezenta la corectur pe foi i vor fi reunite ntr-o
map, pe care studenii o vor avea asupra lor la fiecare corectur. Nu se
accept corecturi pe laptop.
Formatul de redactare a proiectului va avea un chenar i un cartu de
identificare, conform modelului recomandat de catedr.
atelier prof. dr. arh. Emil barbu popEsCu grupa 21a
Tema buCuRETi REConfiguRaREa i REvaLoRizaREa
spaiuLui uRban
Spaiul public pietonal al Bucuretiului este captiv, astzi, ntre aban-
don i supra-amenajare. Abandonarea lui se face, de obicei, n favoar-
ea automobilelor, care consum spaiul i erodeaz confortul urban.
Administraiile locale, la rndul lor, prefer interveniile neprofesioniste,
i marcheaz vizibil exercitarea puterii i restrng posibilitile de uti-
lizare liber i divers a spaiului urban.
n acest peisaj deloc ncurajator, v invitm, simultan, la sensibilitate i
radicalitate, demonstrnd potenialul catalitic al interveniei punctuale.
Printr-un demers care s combine intuiia i analiza, vei selecta i cerceta
un spaiu public destructurat, confiscat, sub-/supra-utilizat, abandonat
sau, pur i simplu, banalizat din zona central a Capitalei. Acesta poate
avea un caracter rezidual sau, dimpotriv, poate fi extrem de frecven-
tat. Pornind de la datele locului, vei propune un scenariu alternativ,
care trebuie s fie fondat pe un set de ipoteze convingtoare privind
modul n care utilizatorii i pot apropria noua intervenie. n acelai timp,
v sugerm s reflectai asupra nedeterminrii funcionale pe care o
ncorporeaz un proiect reuit de amenajare urban, acela care las loc
neprevzutului i transgresiunilor multiple ce compun caracterul liber al
unei metropole.
amplasament :
Fiecare colectiv de studeni i va alege un spaiu urban, de-a lungul axei
bulevardelor MagheruBlcescuBrtianu, incluznd i strzile adiacente.
Suprafaa zonei selectate se va ncadra n cerinele temei-cadru.
Experimentarea unor modaliti creative de cercetare prin proiect
a spaiului urban bucuretean ;
Exersarea sensibilitii fa de activitile, gesturile i interaciunile
vieii cotidiene i investigarea corespondenelor acestora cu me-
diul construit;
nelegerea importanei componentelor non-vizuale ale percep-
erii oraului.
date de tem :
Tema-program a interveniei va fi stabilit de ctre studeni, n funcie
de interpretarea proprie a potenialului zonei alese. Se poate propune,
justificat, i sistematizarea vertical a terenului sau amplasarea unuia sau
mai multor obiecte construite minimale, cu funciuni publice.
piese desenate, suplimentare fa de tema-cadru :
Prezentarea detaliat a sitului (cerut de tema-cadru) va fi personal i
creativ, cu deschidere ctre scenariul de intervenie ;
Schie privind detaliile i materialele propuse ; ilustrri grafice ale mo-
durilor de percepere i utilizare a spaiului urban.
Criterii suplimentare de apreciere i notare :
Calitatea i originalitatea prezentrii amplasamentului ales ;
Coerena intern a propunerii, de la scara urban la detaliul de ame-
najare.
bibliografie :
Rem Koolhaas, Stefano Boeri, Sanford Kwinter, Hans Ulrich Obrist, Na-
dia Tazi Mutations Barcelona, 2001 cota I 10060
Cliff Moughtin Urban Design: Street and Square Londra, 2003 cota
II 5870
Francesca Ferguson (coord.) Talking Cities: The Micropolitics of Urban
Space Basel, 2006 cota III 4045
Arhitectura 70 (dec. 2008 ian. 2009)
Larchitecture daujourdhui 355 (nov. 2004)
The Architectural Review septembrie 2006, iunie 2007
Techniques et Architecture 456 (nov. 2001), 465 (apr. 2003), 478 (iul.
2005), 486 (oct. 2006)
Architecture and Urbanism (A+U) 9/2004, 9/2005
intocmit,
Prof.dr.arh. Emil Barbu Popescu
Sef.lucr.drd.arh. Vladimir Vinea
Sef.lucr.drd.arh. Drago Perju
atelier Conf. dr. arh. bogdan Tofan grupa 22a
Tema spaiu pubLiC dEdiCaT spECTaCoLELoR nauTiCE si Con-
CuRsuRiLoR spoRTivE dE CanoTaJ, kaiaC-CanoE
pe bulevardul unirii, intre riul dambovita si biblioteca nationala
Centrul Bucurestiului este asaltat de masini, destructurat si strabatut de
un canal de beton cu apa. De aceea este nevoie de implicarea arhitectilor
in repararea tesutului urban actual. Cresterea valorii unui spatiu urban
central, respectiv cel adiacent Bibliotecii Nationale in contextul unor ac-
tivitati de recreere, de spectacol sportiv pe apa in centrul orasului, reprez-
inta obiectivul principal al acestei teme. Se propune crearea unui spatiu
dedicat spectacolului in aer liber. De aici necesitatea unui anumit sistem
de compozitie/ scenariu/ traseu care sa puna in valoare situl, splaiul
Dimbovitei in zona Bibliotecii Nationale.
amplasament :
Zona de studiu este prezentata in planul de situatie anexat :
pe Bulevardul Unirii in spatiul adiacent Bibliotecii Nationale si pe zona
dintre cladirea Bibliotecii Nationale si luciul de apa. Se vor aplasa pavil-
ioane legate functional care sa nu depaseasca 300 mp fiecare.
integrarea in sit a unui spatiu de concurs sportiv
analiza conditiilor de sit: vecinatatea unei suprafete de apa - directie
de curgere - malul sting, context natural, construit, stilistic, semnificatie,
etc.
propunerea unei rezolvari arhitecturale, adecvata epocii contemporane,
cu dimensiuni si scara corespunzatoare scopului si modului de utilizare
a spatiilor.
constituirea unui centru de interes ca preocupare pentru cetateni, pub-
licul utilizator, dominanta fiind semnificatia cultural-informational edu-
cativa precum si favorizarea contactelor sociale, destindere, relaxare,
divertisment, etc.
Date de tema :
Spatiile posibile nu vor depasi suprafata de 300 mp fiecare pavilion:
zona de acces linga cladirea Bibliotecii Nationale, poarta, cabina de
bilete
zona amfiteatru (gradene) cca 500 de persoane, loc de odihna, discutii,
divertisment. Se admit platforme plutitoare care sa avanseze pe luciul
de apa, astfel incit sa nu incomodeze spectacolul sportiv
se va considera ca exista in apropiere un garaj suprateran cca. 200 de
locuri de parcare in zona dinspre Camera de comert a Romaniei
spatiu de vinzare, expunere elemente de echipament sportiv, steaguri,
costume, imagini fotografice din spectacole sportive
mica zona de vizionare a evenimentelor sportive semnificative in com-
petitii sportive nationale si internationale, muzica de exterior, eventual
panouri video exterioare, jocuri de lumini, spectacole de artificii etc.
bar-cafenea-ceainarie, grup sanitar.
Structura si materialele de constructie vor fi astfel alese incat sa asigure o
vizualizare-transperenta, o imagine de ansamblu care sa marcheze sem-
nificatia locului si sa asigure participarea orasului la evenimentul sportiv.
Proiectul va fi elaborat in echipe de cate 2 studenti, fiecare urmand a
dezvolta un anumit obiect din cadrul compozitiei.
piese suplimentare fata de tema cadru :
1 - 2 perspective cu anturaj - plansa reprezentativa
doua desfasurari-elevatii cu amenajare peisagera sc. 1/200
detaliere in zona gradenelor cu acces si fluxuri de circulatie sc. 1/100
Individual: planuri, sectiuni, fatade pentru un obiect sc. 1/100 (1/50)
Tehnica de prezentare preferata este acuarela sau tempera.
Criterii suplimentare de apreciere :
modul de folosire a terenului.
categorii de spatii, mod de compunere si texturi de pavare: lemn , pia-
tra, metal, jocuri de apa.
compozitie volumetrica, imagine de ansamblu, inovatie, noutate, sem-
nificatie.
integrarea in spatiul urban.
bibliografie :
Muzeul Quai Branly, Paris arhitect Jean Nouvel
Richard Meier ; Frank O. Gehry ; Coop Himmelblau
intocmit,
Conf. dr. arh. Bogdan Tofan
atelier prof. dr. arh. ioan LuCaCEL grupa 23a

Tema SPATIU PUBLIC - PIATA ROMANA
Revitalizarea unui oras are ca punct important de plecare amenajarea
spatiilor publice, a strazilor, pietelor, parcurilor, cu efect imediat asupra
calitati vietii si a imaginii sale urbane.
Prin interventii constructive minimale schimbarea imaginii unor locuri din
oras duce la generarea unor puncte cu rol polarizator al vietii sociale.
Acest tip de interventii lipsesc din oras si de aceea intelegerea necesitatii
lor e foarte importanta.
Se vor avea in vedere manifestarile si propunerile ce se petrec in zona:
vezi Proiectul TUB (Transcentral Urban Bucuresti), zilele Street Delivery,
Libraria Carturesti, etc.
amplasament:
Terenul ales pentru studiu este pe Bulevardul Gheorghe Magheru, in ime-
diata apropiere a Pietei Romana. In urma analizei potentialului zonei
sunt posibile 2 amplasamente, conform planului de situatie anexat.
obiectivele suplimentare ale studiului :
Dezvoltarea spiritului critic in legatura cu spatiul public si influentele
acestuia in viata cotidiana
Intocmirea unei teme de arhitectura
Date de tema:
Studiul propune amenajarea unui spatiu urban, intr-un nod important de
circulatie pietonala, in suprafata de aproximativ 1000 -1500 mp.
Fiecare colectiv isi va propune un scenariu pe baza exemplelor si mod-
elelor analizate in prima saptamana si va dezvolta proiectul in concor-
danta cu acesta.
In functie de solutia arhitecturala se poate propune inserarea unui punct
de informare, afisare.
Elementele de mobilier urban folosite vor fi la alegere: banci, fantani,
jardiniere, corpuri de iluminat, cosuri de gunoi, suporturi de biciclete,
gratar copaci, etc.
Se va urmari integrarea elementelor existente (accese metrou, statii Ratb),
folosindu-se si terenul rezervat parcarilor din zona.
Scheme prin care sa fie evidentiate caracteristicile zonei, constructii in-
vecinate, directii de privire insotit de un text (max 200 cuvinte) cu descri-
erea intentiilor proiectului.
Coerenta scenariului, intelegerea, amenajarea si modul de utilizare a
elementelor propuse .
bibliografie:
New urban elements, Iacobo Kraul, ed. Links
Street furniture, ed. Links
New urban spaces, ed. Links
Ultimate lanscapes design, Alejandro Bahamon, ed. teNeues
Alain Provost peisagiste, ed. Stichting Kunstboek
intocmit,
Prof. dr. arh. Ioan Lucacel
Sef lucrari dr. arh. Maria Enache
atelier prof. dr. arh. anca ooiu grupa 24a
Tema O SCENA URBANA
amplasament:
Amplasamentul ales se gaseste in centrul istoric al orasului, de-alungul
strazii Calea Victoriei, delimitat de cladirea teatrului Odeon, de cladirea
hotelului Majestic si de un imobil de locuinte relativ recent. In acest loc
gasim actualmente o piateta alveolara, oarecum trista si indiferenta fata
de pietonii care trec zilnic prin acest loc si nu au nici un motiv sa se oprea-
sca. Exista o statuie, o fantana si doua banci. In acest loc se va studia
reamenajarea unui spatiu urban, atat din punct de vedere conceptual-
functional cat si din punct de vedere formal, urmarindu-se valorificarea
unei zone pline de traditie si de amintirile locului din Bucuresti, o zona
care actualmente pare rupta din tesutul urban si care, ar merita sa capete
viata.
Prezentul studiu, pornit de la intelegerea elementelor de context con-
struit, natural si social, este un exercitiu de reabilitare creativa a unui
spatiu public, astfel ca el sa poata fi utilizat de cat mai multe categorii de
persoane, de determinare a unei noi polaritati la nivelul orasului, cat si
transpunerea acestora intr-un concept si apoi intr-o configuratie spatial
volumetrica capabila sa reconstituie afectivitatea locului, sa redefineasca
memoria locului.
date de tem:
n aria de studiu delimitat pe planul anexat se va propune in urma
analizei contextului, desfasurata in prima saptamana a proiectului, o
intervenie de trasnformare creativa a acestei piatete intr- un spatiu care
ofera prilej de comunicare, de repaus si promenada, care la randul sau
devine un punct de intalnire in centrul orasului, un loc al jocului, al comu-
nicarii, un adevarat spatiu public de destinatie, o scena urbana.
Pentru materializarea noului concept de spatiu public urban se va face
apel la remodelarea traseelor, a pavimentelor, la introducerea spatiilor
verzi, a mobilierului urban, a zonelor de oprire si socializare, a suprafete-
lor de apa, a zonei de tip scena in aer liber pentru diferite spectacole de
teatru urban la care trecatorii devin actori, chiar la modelarea tectonica
a locului, la introducerea unor terase extensii ale restaurantului prezent
la parterul hotelului, etc.
Acest spatiu exterior, accesibil pietonal, aceasta noua piateta din fata te-
atrului va prilejui intalnirea si oprirea in acel loc a oamenilor, transfor-
mandul intr-un eveniment al publicului.
Spatiul alocat intregii interventii va fi de maximum1500mp.
In aceasta piateta se propune amplasarea unui centru de informare tea-
trala si rezervari de bilete.
Cladirea va cuprinde urmatoarele spatii:
Spatiu de 2 ghisee si loc de asteptare;
Spatiu de prezentare spectacole de circa 30mp;
Vestiar si grup sanitar pentru personal;
Suprafata desfasurata va fi de maximum 150mp.
Alegerea sistemelui structural si tehnic constructiv sunt libere la alegerea
studentului
Studiul va fi realizat in echipe formate din cate 2 studenti
bibliografie:
- Dana Harhoiu, Bucuresti, un oras intre Orient si Occident
- Norberg- Schulz, Christian Genius Loci. Paysage, ambiance, architec-
ture- 1981
- Techinques & Architecture, -456(nov.2001), 478 (iul.2005)
- LArca- iunie 2004
- LArca Plus- 07/ 1995
- El Croquis 120 / 2004 David Chipperfield, 119 /2004 Work systems
- Detail - 2009, 12- 2008
ntocmit,
Prof. Dr. Arh. Anca Otoiu
Asistent Drd. Arh. Sergiu Petrea
Asistent Drd. Arh. Cristina Constantin
atelier Conf. dr. arh. octavian alexandru iLiEsCu grupa 25a
Tema FOAIER URBAN IN CENTRUL ISTORIC AL BUCURESTIULUI
amplasament:
In continuarea studiului desfasurat la proiectul nr.1 (Bulevardul
I.C.Bratianu) se cere o amenajare a uneia dintre alveolele urbane iden-
tificate insumand o suprafata de circa 1500mp.
obiectivele suplimentare ale studiului:
Pe langa obiectivele studiului prevazute de tema-cadru se urmareste in-
telegerea relatiei tesut urban nou- tesut urban istoric. Avand in vedere
dezvoltarea haotica si intamplatoare a multor zone aflate in lungul bu-
levardului, se cere studentilor sa se concentreze mai ales asupra ame-
najarii spatiului urban in cadrul unei operatii cu interventii constructive
minimale.
Date de tema:
Studentii isi vor stabili tema-program in functie de interpretarea potentia-
lului zonei, propunerea facuta trebuind sa depaseasca motivatia function-
ala. Spatii posibile sunt cele de alimentatie publica,expozitii temporare,
spatii pentru odihna si intalniri, divertisment, informare etc. Structura si
materialele vor fi astfel alese incat sa nu agreseze imaginea existenta a
zonei, sa asigure o vizualizare transparenta a acesteia, creind o imag-
ine de ansamblu care sa marcheze semnificatia locului utilizand diferite
elemente de interventie (mobilier urban, pavaje, oglinzi de apa, texturi,
culori, vegetatie, posibile structuri modulate usoare si demontabile etc.).
Redactarea proiectului:
In plus fata de cerintele generale ale temei-cadru se mai cer:
1. 2-3 perspective reprezentative pentru spatiul public amenajat,
2. redactarea unui scurt eseu (1-2 pagini) care sa argumenteze in-
terventia propusa de echipa,
3. orice alte detalii semnificative propuse in scopul prezentarii cat
mai convingatoare a propunerii.
realizarea unui scenariu spatial valid in contextul temei si al zonei
de studiu,
semnificatie, revitalizare si integrare in spatiul urban existent,
integrarea unei interventii contemporane intr-o vecinatate istori-
ca definita.
bibliografie:
Norberg-Schulz, C.: Genius loci.Paysage, Ambiance, Architecture
Norberg-Schulz, C.: Existence, Space& Architecture
Triscu, Aurelian: Spatii urbane pietonale
Simonds, J.O.: Arhitectura peisajului
El Croquis, 129-130/2006
lArca International 26/1999-LEau
Joedicke, Jrgen: Space and Form in Architecture
intocmit,
conf.dr.arh. Octavian Alexandru Iliescu
asistent univ. drd. Iuliana Bucurescu
atelier Conf. dr. arh. iulia sTanCiu grupa 26a
Tema CINE-FORUM PENTRU FESTIVALUL INTERNATIONAL DE
FILM INDEPENDENT ANONIMUL
preambul
Urmnd paii facuti deja prin primul proiect din acest an de studii, spaiul
public propus prin tem reprezint ncununarea manifestarilor Festivalului,
spaiul major de adunare pentru festivitatea de decernare a premiilor.
amplasament
n contextul studiului de la proiectul 1, localitatea Sfntu Gheorghe, jude-
tul Tulcea, colectivele de studenii i vor identifica amplasamentul pentru
funciunea propus.
obiective suplimentare ale atelierului i modul de lucru.
Avand n vedere faptul ca studenii sunt n cunotiin de cauz asupra
condiiilor de sit, analiza va debuta cu o schi de proiect n atelier, la care
fiecare colectiv de student va trebui s i expun prima idee de concept
asupra funciunii propuse.
Desfurarea proiectului se va face obligatoriu pe machete de studiu,
iar schitele de evoluie a proiectului se vor pastra i prezenta la fiecare
sedin de atelier.
date de tem
Spaiul public propus trebuie s ndeplineasc urmtoarele funciuni
- foaier al festivitilor de gal
- spaiu major pentru gala de decernare a premiilor, pentru proiecii
n aer liber, cu scena si spaiile anexe acesteia
- cabine tehnice de proiecie
- punct de informare
- ecrane
- semnal
- spaii anexe
- caf-bar
Redactare cerine suplimentare fa de tema cadru
Se vor prezenta suplimentar faa de tema cadru
- scheme de concept care sa justifice soluia aleasa pentru respec-
tivul amplasament
- minim 2 perspective.
Criterii suplimentare de apreciere si notare
nelegerea condiiilor specific de sit, si capacitatea proiectului de a se
adapta creativ la acestea.
O integrare care sa respecte conditiile cadrului natural valoros.
Va fi apreciata suplimentar capacitatea de adaptare a spatiilor propuse
pentru a funciona i n afara manifestarilor festivalului.
atelier Conf. dr. arh. alexandru andRiE grupa 21b
Tema SPATIU PUBLIC
Bucurestiul sufera in mod cronic de lipsa unor spatii care sa coaguleze
interesul publicului si sa scoata din anonimat si zone avand un impor-
tant potential urban. In acelasi timp este evidenta lipsa unor dotari
destinate artelor spectacolului, evidenta mai ales in rarele ocazii in
care orasul gazduieste manifestari culturale de mai mare anvergura
ca festivalurile muzicale sau de teatru. Pornind de la aceste premize
si incercand reinnodarea traditiei concertelor in aer liber din parcurile
publice de acum un secol se propune in parcul adiacent cladirii Operei
Romane a unui spatiu destinat manifestarilor culturale
amplasament
Parcul adiacent cladirii Operei Romane, o zona la alegere in perimetrul
hasurat in planul de situatie anexat.
Date de tema
Zona amenajata (1500 mp) va fi accesibila exclusiv pietonal si doar oca-
zional carosabil, in cazuri de urgenta. Se vor prevedea un spatiu desti-
nat spectacolelor cu scena acoperita si o capacitate de maxim 500 de
persoane, grupuri sanitare si anexe precum si o dotare de alimentatie
publica (cafenea).
Traseele pietonale ale parcului vor fi pastrate.
bibliografie
Detail In Contemporary Landscape Architecture Laurence King Pub-
lishing Ltd/Virginia McLeod/2008
GROUNDSWELL-Constructing The Contemporary Landscape MOMA-
New York / 2005
AD - Urban Spaces Arian Mostaedi / Links/2003
Urban Spaces: Squares & Plazas - Links/2007
www.archdaily.com
www.archiweb.cz
www.danda.be
www.world-architects.com
intocmit,
Conf. dr. arh. Alexandru ANDRIE
atelier Conf. dr. arh. silvia CosTEsCu grupa 22b
Tema CONFIGURAREA UNUI SPATIU PUBLIC
amplasament
In relatie cu prima tema de atelier a anului II, pe acelasi teren studiat, se
va constitui un spatiu public menit sa readuca spatiului pietei Victoriei o
parte din functiunea sa originara, si anume aceea de spatiu de intalnire,
odihna, relaxare.
Coerenta si complexitatea interventiei propuse.
Utilizarea creativa a materialelor in relatie cu conceptul central al pro-
punerii.
Date de tema
Tema de proiectare urmareste realizarea unui spatiu public in directa
relatie cu ansamblul urbanisctic din Piata Victoriei.
Spatiul public propus va cuprinde un InfoBOX (realizat in primul proiect
de atelier din anul II, semestrul I) si o functiune de alimentatie publica de
mici dimensiuni.
Redactare cerinte suplimentare de atelier
O perspectiva de atmosfera, la nivelul ochiului, din interiorul ansamblu-
lui.
Criterii suplimentare de apreciere
Se apreciaza cel mai mult creativitatea raspunsului fata de datele de
tema.
ntocmit,
conf. dr. arh. Silvia Costescu
asist. drd. arh. Adrian Moleavin
atelier prof. dr. arh. gabriela Tabacu grupa 23b
Tema mEETing-poinT uRban in zona CasEi pREsEi
scurt text introductiv:
Se propune amenajarea unui spatiu public care,mpreun cu un pavilion
de informare si discutii s constituie cadrul propice pentru aciuni co-
munitare de tip dezbatere i pentru mici expozitii despre oras, societate,
cultur cu perspectivelele lor n lumea contemporan. Amenajarea n
cauz va fi de natur s transforme un spaiu urban destructurat dar cu
un bun potenial socio-profesional i economic ntr-un adevarat LOC in
zona analizat.
amplasament:
Amplasamentul propus se afl n spaiul delimitat de bd. Expozitiei si str.
Tipografilor. Proiectul se va concentra asupra amenajarii spatiului public
in cadrul unei operatiuni care va cuprinde si intrevenii constructive mini-
male.
n plus fa de obiectivele exerciiului nr. 1, pentru rezolvarea temei pr-
ezente se ateapt un demers nuantat care medieze o relaie optim
ntre scara urbana a locului, aceea proprie a obiectelor arhitecturale i
cea invariabil a utilizatorilor. Se urmrete, deasemenea, negocierea
corect a raporturilor dintre nevoile si tendintele de exprimare contempo-
rane, i istoria si realitatile unui spaiu urban anume. Aezarea coerent
ntr-un anumit algoritm de exprimare architectural-urbanistic va deter-
mina valoarea opiunilor.
Date de tema:
Programul propus nu este fix. Studentii sunt invitati sa dezvolte un sce-
nariu corent bazat pe ntelegerea caracteristicilor complexe ale sitului,
a relatiilor i structurilor nou-create, a obiectivelor particulare urmrite.
Acesta se va limita la o suprafa de nu mai mult de 1500 mp., care
urmeaz s devin un spaiu pilot pentru amenajarea urban a zonei.
Redactare:
Fata de piesele cerute de tema cadru se mai cer:
Perspective exterioare la nivelul ochiului i aeriene - locale si de ansamblu
Schite detaliate ale obiectelor de mobilier urban propuse.
Criterii suplimentare de apreciere:
Coerenta mentinerii unui discurs clar i adecvat, de la fazele de inceput
ale proiectului, pn la propunerea final.
bibliografie:
1. AARTS, Martin. Accelerating Rotterdam, stad in versnelling. Rotterdam:
Ontwikkelings Bedrijf gemeente, 2000 (II 5961)
2. BAHAMON, Alejandro. Landscape Architecture: Water Features. Glouc-
ester: Rockport, 2006 (II 7319)
3. CERVER, Francisco Asensio. The World of Contemporary Architecture.
Koln: Konemann, 2000 (I 9826)
4. RYKWERT, Joseph. The Seduction of Place: The City in The Twentyfirst
Century. London: Weidenfeld & Nicolson, 2000 (II 5731)
5. TEXIER, Simon. Voies publiques: Histoire & Pratiques de l espace public
a Paris. Paris: Editions A & J Picard, 2006 (III 5042)
6. El Croquis nr. 129/130 (ian. 2006), p. 320
7. El Croquis nr. 136/137 (2007), p. 10
8. Larchitecture daujourdhui nr. 363 (mart./ apr. 2006), p. 80, 88, 104,
106
9. A+U nr. 427 (apr. 2006), p. 44

ntocmit,
prof. dr. arh. Gabriela Tabacu
asist. drd. Alexandru Clin
asist. Cristina Stireciu
atelier prof. dr. arh. mircea oChinCiuC grupa 24b
Tema spaiu pubLiC n baRCELona
amplasament
Propunem amenajarea unui spaiu public n Barcelona, ntr-un perimetru
cuprins ntre zona Forum i zona portului Olimpic. Situl exact va fi ales n
urma unei excursii la Barcelona care va include, pe lng vizitarea unor
spaii publice reprezentative, 4 zile de lucru efectiv n cadrul Universitii
de Arhitectura din Barcelona, urmand ca restul studiului s se desfoare
la Bucureti.
date de tem
Aria n care este amplasat situl este cea mai recent urbanizat zon a
Barcelonei, parial obinut prin reabilitarea urban a unor zone defa-
vorizate i parial prin edificri noi. Ca i oraul Olimpic, zona Forumu-
lui este o colecie de urbanism i arhitectur contemporan, adunnd
laolalt cldiri semnate de Herzog & de Meuron, Jean Nouvel, Josep Lluis
Mateo etc, precum i spaii publice semnate de Enric Miralles, FOA, Elas
Torres & Jos Antonio Martinez Lapea sau balos & Herreros.
Suprafata zonei supuse studiului va fi de max. 1000 mp. Programul pro-
pus nu este unul fix, studentii putnd s dezvolte un scenariu de utilizare
a spaiului bazndu-se pe concluziile analizei sitului.
Propunerile vor indica:
- modaliti de acces, semnale
- pavaje, texturi,
- amenajri peisagere,
- obiecte de mobilier urban (corpuri de iluminat, fntani, jardiniere,
bnci, couri de gunoi, etc.),
- trasee remodelate,
- vegetaie,
- puncte de informare,
- dotri comerciale uoare,
- expoziii in aer liber,
- oglinzi de ap sau fntni, etc
Redactare
o map ce va fi prezentat la atelier n prima sptmn dup deplasare,
dedicat documentrii n amplasamentul ales i tipului de program; pe-
rioada se va finaliza cu ntocmirea unui caiet de documentaie,
studiului efectiv i ntocmirea proiectului n urmtoarele sptmni.
Inelegerea elementelor de mediu ambient, determinarea relaiilor in-
tre loc-funciune-form-semnificaie, adaptate la configuraia urban
specific contextului.
Inscrierea unui obiect de arhitectur ntr-un context cultural difererit.
ntocmit,
Prof.dr.arh. Mircea Ochinciuc,
Sef.lucr.dr.arh. Haytham Zeki,
Sef.lucr.dr.arh. Andra Panait
atelier prof. dr. arh. anca miTRaChE grupa 25b
Tema SPATIU PUBLIC - MEMORIA ORASULUI
amplasament:
Tema propune studiul unui fragment din oras - o artera intens circulata
(Bd. I.C.Bratianu) in apropierea catorva repere culturale si turistice de prim
rang ale capitalei (Biserica Coltei, Piata Universitatii, Muzeul Bucurestilor-
Palatul Sutu, Spitalul Coltea), in aria de influenta a ansamblului arhitec-
tural Biserica (lipsita astazi de Turnul Coltei) si Spitalul Coltea. Ampla-
samentul se afla pe un traseu pietonal important al orasului cuprins intre
Universitate si Pta Unirii, la limita bulevardului, axa nord-sud a orasului,
si in relatie cu zona retrasa a Spitalului si parcului Coltea. Aria propusa
studiului reprezinta o suprafata astazi aglomerata, uor de identificat ca
punct de interes si in acelai timp lipsita de un spatiu public amenajat in
acord cu importanta unui traseu pietonal important al capitalei.
Spatiul public amenajat propus trebuie sa reprezinte expresia structurata
a elementelor de utilitate in raport cu conformarea spatiului, a formei si
functiunii propuse in detaliu, tinand cont de context, sisteme constructive
si materiale adecvate punerii in opera a acestora, de semnificatie, si nu
in ultimul rand de ratiuni economice.
Accentul se va pune pe calitatea spatiului creat si expresia cu valoare de
semnificat in sfera de influenta imediata a spatiului construit, dar si la
scara spatiului mai amplu al orasului. Se va urmari crearea unui reper
la nivelul traseului pietonal, care sa polarizeze si sa mobileze un spatiu
important al centrului de Bucuresti.
Date de tema:
Programul arhitectural propus este amenajarea spatiului public din ju-
rul Bisericii Coltea, in fata acesteia si alaturi de gradina Spitalului ce
nu va mai beneficia de intrarea astazi activa din directia Bulevardului
I.C.Bratianu. Tema se refera de asemenea la o serie de spatii construite/
ingropate de comunicare, informare si/sau relaxare, adresandu-se atat
locuitorilor orasului cat si turistilor. Accentul se va pune atat pe functiunile
interioare: info point, internet lab, zona de relaxare- ceainerie/cafenea,
cat mai ales pe relatia intre circulatia din spatiul public exterior continu-
ata in spatial public interior. Limita intre cele doua tipuri de spatii este
flexibila si permeabila. Spatiul propus in ansamblul sau, are scopul de
a aduna oamenii intr-unul sau mai multe puncte ale traseului. Expresia
arhitecturala va urmari ideea de reper urban, subordonat ansamblului
istoric existent, pornind de la nivelul organizarii interioare, a proportiilor
volumelor propuse, pana la alegerea materialelor.
Integrarea demersului arhitectural in cadrul mai amplu urban si coerenta
discursului de la faza de concept pana la cea de redactare.
intocmit,
Conf. dr. arh. Anca Mitrache
atelier prof. dr. arh. adrian spiREsCu grupa 26b
Tema foaiER sTudEnEsC
Funcionalitatea spaiului public, spre deosebire de spaiul interior, per-
mite forme mult mai libere care s fie reprezentative pentru un anumit loc
sau pentru o anumit idee. n contextul acestei teme, studenii vor studia
i vor propune o organizare spaial pentru zona public a Universitii
de Arhitectur, care s-i confere calitile unui veritabil spaiu public.
Proiectul reprezint o continuare a studiului nceput n semestrul I, avand
ca tem Pavilionul de (re)prezentare pentru coala de Arhitectur.
amplasament
Amplasamentul se afl n centrul Bucuretiului n incinta i adiacent
Universitii de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu, zona ce urmeaz a
fi studiat, fiind situata pe Strada Academiei i parial pe Str. Edgar Qui-
net, conform planelor anexate.
date de tem
Alaturi de pavilionul propus la primul proiect din semestrul I, studenii vor
configura personalitatea spaiului pulic cu vocaie academic al UAUIM,
prin propuneri spaiale care s contribuie la exprimarea identitii acestei
cldiri.
Obiectul studiului este amenajarea unui spaiu public n incinta delimitat
de cele trei corpuri de cldiri, datnd din perioade istorice diferite, ce
formeaz ansamblul Universitii de Arhitectur i Urbanism, al crui car-
acter este dat de funciunea acestor cldiri.
Studenii vor trebui s identifice elementele care definesc cadrul con-
struit al zonei studiate, i s pun in valoare spaiul prin amenajri ce vor
cuprinde elemente de arhitectur specifice spaiului urban.
Deasemenea, pentru a obine un spaiu public coerent, se vor putea re-
modela traseele existente i se poate propune o intercalare ntre zone
deschise i zone acoperite.
Proiectul va debuta cu studiul unui exemplu semnificativ pentru tema
dat, concretizat printr-o prezentare la panou, nsoit de imagini, n
cadrul atelierului. Proiectul va fi realizat n echipe de doi studeni.
Redactare
Proiectul va fi redactat conform cerinelor din tema cadru.
Predarea lucrrilor se va face conform graficului activitilor didactice sta-
bilit de catedra de proiectare a anul II.
bibliografie:
1. Aymonini, Aldo, Contemporary Public Space. Un-volumetric Architec-
ture, Skira, 2006;
2. Nicolin, Pierluigi, Dictionary of Todays Landscape designers, Skira,
2003;
3. Kottas, Dimitri, Urban Spaces. Squares & Plazas, Links, 2007;
4. Baumeister, Nicolette, New Landscape Architecture, Braun, 2007.
ntocmit,
Prof. dr. arh. Adrian SPIRESCU
Lect. drd. arh. Mihaela PELTEACU
Asist. drd. arh. Andrei Eugen LAKATOS
Director departament: prof.dr.arh. mircea ochinciuc | ef catedr: prof.dr.arh. adrian spirescu | efi de an: ef lucr.drd.arh. mihaela pelteacu, asist.drd.arh. andrei Lakato
Grafica i tehnoredactare: ef lucr.dr.arh. andra panait

Caiet An2 2009-2010

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet An2 2009-2010

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

E D I T U R A U N I V E R S I T A R I O N M I N C U - B U C U R E T I 2 0 0 9

S-ar putea să vă placă și