Feminitate si modestie - Stil i mbrcminte

- Parinte, da-mi o binecuvantare. -Te binecuvantez sa te faci carnaval duhovnicesc ca Sfanta Isidora cea nebuna; sa dobandesti refacatoria cea buna. !ezi, sarmanii mireni sarbatoresc in fiecare zi prefacatoria lor lumeasca si se imbraca asa cum e launtrul lor . "emult, oamenii se imbracau carnaval odata $dica, mai demult carnavalul tinea o sa tamana numai la #asatul de sec de carne entru entru e an, numai la #asatul de sec. $cum cei mai multi sunt mereu in carnaval.

Postul %are. $cum vezi in fiecare zi& Fiecare se imbraca asa cum ii spune gandul. Au devenit cu desavarsire ciudati. Au innebunit! Putini sunt oameni adunati, modesti, fie barbati, fie femei sau copii. Mai ales femeile sunt intr-un hal de nespus. $stazi cand am coborat in oras am vazut una cu o cordela atat de lata, ca un cizme ansament, cu niste r nu ma ana sus si o fusta scurta. %i-am s us' ( Asa e moda!) Altele merg cu niste tocuri

foarte subtiri. Putin sa calce stramb si la medicul ortoped se opresc "e

intreba* $lta - "umnezeu sa ma ierte - ce om era+ , fata salbatica, cu ti-ara in -ura, fu, fu, si cu ochii rosii*&$cum s un ca au obicei sa nu fumeze in casa atunci cand au co ii mici. "ar co iii se nasc& herin-i afumati. Si din ricina cafelelor unii o atesc, fac niste -rimase& $ lecat harul lui "umnezeu. Parasire desavarsita* Imi aduc aminte, cand eram in Sinai, ce era si acolo& nu ma intreba* Cat ma durea cand vedeam turistele ce veneau la manastire. n ce hal erau! Ca si cum as vedea icoane bizantine frumoase, aruncate la gunoaie! numai ca acestea s-au aruncat singure . ,data am vazut una care urta ceva ca un felon si am s us' (Slava lui Dumnezeu, iata si una care poarta ceva mai cuviincios; in sfarsit, felon-nefelon, cel putin nu este ca celelalte (. "u a aceea cand s-a intors cu fata, ce sa vad+ .ra deschisa cu totul ** /nde a a0uns lumea*&%i-au trimis o foto-rafie a unei mirese, ca sa-i fac ru-aciune ca sa-i mear-a bine in casatoria ei. Purta o rochie de mireasa fara hal. " astfel de imbracaminte este o neevlavie fata de #aina in locul sfintit al $isericii. "ameni duhovnicesti si nu se gandesc! Ce sa faca ceilalti% &e aceea spun, nici manastirile

nu mai tin, nu e'ista frana nicaieri( astazi oamenii sunt fara frana. "emult e1istau si nebuni entru 2ristos, e1istau utini nebuni in lume. 3u cumva ar trebui sa ru-am nebunii e nebunii entru 2ristos sa faca bine e adevaratii nebuni si sa se inmulteasca entru 2risos+ In orice caz astazi auzi si vezi lucrurile cele mai ciudate. /nul mi-a etice cu acul de cusut saci. 4ine, un iata ,moniei, e co ilul

s us - mi-am facut cruce cand am auzit - ca astazi este la moda ca trantorii sa-si roada hainele in anumite locuri si a oi sa le taie, cosandu-le muncitor e firesc sa fie asa, dar un trantor*.. "u a ce mi-a s us asta com leteaza' (Parinte, sa-ti mai s un ceva inca mai ciudat. Femeia mea a vazut odata in ina oi&*) (#asa-ma in unii un diavolul, mai bine unei familii rietene ca avea antalonii descusuti ina oi. (5o ilul meu, ii s une, une-ti mana ace, s une acela, asa e moda). )armanii copii! - Parinte, e bine ca e bluze sau e tricouri, e bine. In loc sa una antaloni, nu se e e otriveste' este li sa de evlavie. atriarhul "imitrios in $merica, e bluze stam e cu sfinti+ "aca e e sfinti. "ar, daca e

Sunt unii evlaviosi care

un lucruri ca acestea. 5and a mers

au facut niste bluze cu atriarhul si Sfanta Sofia e ele. - $u facut asta din evlavie+ - .i, n-au facut-o evreii, ci crestinii. .1ista si unii care fac lucruri bune, recum e1ista medici

buni, e1ista si sarlatani. - Parinte, toata aceasta neoranduiala este si din influenta strainilor+ - .i, dar de unde este+ "e aceea s uneau in vremea noastra' ( Oamenii din Smirna sunt...) .ra un loc lan-a mare si mer-eau multi straini. Sfantul $rsenie era foarte as ru in acestea. In Farasa era o tanara casatorita si urta o broboada colorata din Smirna. Sfantul i-a facut observatii in re etate randuri, ca s-o arunce si sa se imbrace modest, ca toate femeile din Farasa. "ar aceea nu asculta. Intr-o zi, vazand-o Sfantul $rsenie ca oarta iar acea broboada tarcata, i-a s us cu as rime' (Boli frantuzesti nu vreau in Farasa. Daca nu te indrepti, sa stii ca toti copiii ce ii vei naste, dupa ce ii vei boteza, vor pleca ingerasi, iar tu nu te vei bucura de niciunul(. Si deoarece nici atunci nu s-a indre tat, i-au murit doi in-erasi. 3umai atunci si-a venit in fire, a aruncat broboada cea tarcata si a mers la Sfantul $rsenie si i-a cerut iertare. - Parinte, hainele de culoare inchisa a*uta in viata duhovniceasca, pentru unul ce vrea sa se faca monah% - &a, hainele de culoare inchisa a*uta foarte mult. n felul acesta, se desprinde cel ce le poarta, de lume, in timp ce cu cele colorate ramane incurcat in lume . Iar cel ce s une' voi mer-e la manastire si acolo voi urta haine ne-re. !oi mer-e la manastire si acolo voi face canonul), lucruri ne-re va face si acolo cand va mer-e. Atunci cand este in lume si face cu bucurie ceea ce fac monahii si o doreste cu tot sufletul, unul ca acesta si in lume se bucura duhovniceste, iar dupa aceea, in calugarie va urca si cate doua trepte deodata. - Parinte, uneori copiii care cred si se imbraca cuviincios au mare razboi de la cei mari. - &aca cred si fac asta cu inima lor, ii pun si pe cei mari la locul lor. Am cunoscut o fata ce purta haine negre si maneci pana *os. +ra foarte evlavioasa. "data o batrana moderna ii spune( ,Nu ti-e rusine, tu, fata tanara, sa porti haine negre si maneci lungi?- ,Fiindca nu vedem exemple la dumneavoastra, i-a raspuns aceea, cel putin noi sa purtam haine negre- - si a pus-o la punct. !ezi una care cum a ramas vaduva, a si us haine tarcate e ea. "ar ce sa s ui+ Sora mea a

ramas vaduva la 67 de ani si nu si-a mai scos hainele ne-re mai fericite vaduvele care duhovniceasca as ra slavoslovind

ana a murit. Pentru mine sunt

oarta ne-ru in aceasta viata, chiar si fara voie, si traiesc o viata e "umnezeu fara sa murmure, decat nefericitele ce

poarta haine tarcate si traiesc o viata tarcata.