Noi mpotriva noastr?

Fiinta umana este unul dintre sistemele naturale ce interactioneaza cu toate celelalte:astfel incat orice actiune umana va afecta intr-un fel sau altul celelalte sisteme.

Apa noastr cea de toate zilele

Aer curat vs Industrie nfloritoare

Pm ntenii mpotriva !errei "eferat.clopotel.ro

Natura este un #patrimoniu comun al umanitatii$datorita aerului-apei-fondului funciar si resurselor minerale si %iolo&ice'de aceea$omenirea tre%uie sa faca front comun pentru pastrarea ei cat mai curata$mai pura.(menirea dispune astazi de forte uriase$ capa%ile c)iar sa sc)im%e inclinatia a*ei de rotatie terestra$provocand )azarde antropo&ene in cele mai diverse arii. HAZARDELE ANTROPICE +catastrofele, sunt fenomene cu consecinte ne&ative provocate de dezec)ili%rele mediului prin actiunea unor factori antropo&eni.Notiunea de catastrofa provine din lim%a &reaca$kata insemnand complet$iar strophe sc)im%are.In concluzie$ sunt sc)im%ari complete si rapide in mediul natural.-azardele au implicatii asupra evolutiei fizice si %iolo&ice pe Pamant' sunt$ de fapt$ #natura dezlantuita.Acestea pot fi localizate cu precizie$ dar momentul declansarii lor nu este cunoscut. In functie de suprafata afectata$ )azardele se diferentiaza astfel: a,-azarde &lo%ale sistemice+tendinta de incalzire a climei datorita efectului de sera$ tendinta de ridicare a (ceanului Planetar$ reducerea stratului de ozon,' %,-azarde &lo%ale cu efecte re&ionale+eroziunea solurilor,' c,-azarde re&ionale care afecteaza suprafete intinse pe continente si oceane +poluarea apei$ a aerului si a solului$ e*plozii nucleare,' d,-azarde locale si punctuale+alunecarile de teren$ procesele de ravenare,. Razboaiele si accidentele nucleare "az%oaiele sunt cele mai &rave )azarde antropo&ene$ care produc pierderi de vieti omenesti$ suferinte imense$ distru&eri ale o%iectelor economice si o accentuata deteriorare a mediului..onflictele din /ietnam +0123-0145,$ di (rientul 6i7lociu +0183-0188,$ din 9osnia +011:, si altele au distrus in cateva ore valori pe care omul le-a creat in zeci sau sute de ani.Au fost distruse si incendiate un numar mare de sonde si instalatii petroliere$ provocandu-se poluarea &rava a solului si a marilor.

"eferat.clopotel.ro

9om%ele atomice utilizate la inc)eierea celui ;e al -lea Razboi Mondial $ la -iros)ima +2 au&ust 01<5, si Na&asa=i pierderile de vieti omenesti$ efectele de lun&a durata se mai resimt c)iar si in zilele noastre. >u%stantele radioactive raspandite necontrolat in afara instalatiilor nucleare si depozitele de deseuri radioactive poarta numele de accidente nucleare. -azardele nucleare sunt le&ate de centralele nucleare electrice$ de instalatii nucleare din institutele de cercetare stiintifica$ de caderea pe Pamant a unor sateliti artificiali cu propulsie nucleara si de transportul si depozitarea deseurilor radioactive. ?*ista in lume peste <@3 de reactoare nucleare utilizate in centrale electrice$ cele din ?uropa .entrala si de ?st %azandu-se pe te)nolo&ii depasite$ cu un risc ridicat de producere a unor accidente nucleare..el mai &rav accident nuclear din istorie s-a inre&istrat in Acraina-.erno%al$ in 0182.?*ploziile nucleare arunca in aer cantitati uriase de praf care ecraneaza >oarele si pot provoca #iarna nucleara +racirea intensa si rapida a atmosferei,.
ai a!e" ca suport P#"$ntul% ;e&radarea accelerata a terenurilor se inscrie printre cele mai &rave consecinte ale impactului antropo&en asupra !errei. .onform evaluarilor efectuate de institutiile specializate ale (NA$ procesele de de&radare datorate eroziunii prin apa$ prin vant$ de&radarea c)imica si fizica afecteaza suprafete foarte mari$ in special in Asia$ Africa si America de >ud$ continente care inre&istreaza cele mai mari ritmuri de crestere a populatiei. Cauzele de&rad#rii solurilor sunt' Bdefrisarile de paduri C defrisarea nerationala a padurilor$ pentru o%tinerea de terenuri a&ricole si pasuni$ sau e*ploatarea intensa a lor su% forma taierilor rase$mai ales pe terenuri cu panta maresau cu roci fra%ile a dus la declansarea unor intense procese de eroziune torentiala mer&and in unele cazuri pana la spalarea totala a solului. Pe terenurile plane$ din zonele umede$ dupa defrisarea padurii s-au produs fenomene de supraumectare si c)iar de inmlastinire a solului cum se poate o%serva in anumite parti ale platformelor .otmeana si .andesti sau la poalele (%cinelor 9ucovinene.

"eferat.clopotel.ro

Be*ploatarea e*cesiva a ve&etatie C defrisarea tufarisurilor$ in special a 7nepenisurilor din eta7ul su%alpin a dus la intensificarea eroziunii$ a avalanselor de zapada si la dezec)ili%rarea re&imului de scur&ere$ >-a pus in evidenta ca 7nepenisurile din .arpati retin circa 53D din cantitatea de precipitatii+E2333 tF)a, pe cand in portiunile defrisate cantitate precipitatiilor retinuteeste de numai 0:330533 tF)a$ restul scur&andu-se pe versant. Bpasunatul e*cesiv C mai ales pe pasuni sarace$ pe terenuri in panta$ pe soluri cu te*tura usoara si deficit de umiditate duce la declansarea unor puternice fenomene de eroziune cum se poate o%serva in >u%carpatii de .ur%ura$ in Podisul 6oldovei si .ampia !ransilvaniei.Pasunatul in padure lar& raspandit in trecut duce la %atatorirea solului ceea ce la randul sau provoaca reducerea infiltratiei$ accentuarea proceselor de siroire si de spalare pe versant$ saracirea solului si impiedica re&enerarea naturala a padurii. Bactivitatile a&ricole C culturile a&ricole pe terenuri necorespunzatoare sau cu o a&rote)nica neadecvata ca de e*emplu cultivarea terenurilor in panta$ cu aratura in lun&ul acesteia$ declanseaza o eroziune intensa care duce la de&radarea accentuata a acestor suprafete.Aratul cu plu&uri cu %razda adanca a terenurilor cu sol su%tire$ a provocat in&ropare stratului cu )umus si scoaterea la suprafata a orizontului cu car%onati sau c)iar a mranelor si ar&ileler pe care se formase solul. Bactivitatile industriale C e*ploatarile miniere duc adesea la de&radarea terenului fie direct prin decopertare$ cand minereul se e*ploateaza la suprafata$ fie indirect prin depozitarea intinselor )alde de steril. Prin pra%usirea tavanului &aleriilor pot aparea forme )aotice$ depresiuni de deferite forme si dimensiuni. - amena7arile )idroameliorative sau de cai de comunicatie$ necorespunzatoare pot duce la dezec)ili%re declansatoare de pra%usiri sau alunecari de teren. - evacuarea resturile mena7ere si deversarile de la marile crescatorii de animale prin no*ele continute pot determina poluarea solului. - utilizarea in mod e*cesiv a unor su%stante c)imice+insecticide$ ier%icide$ in&rasaminte c)imice, duce la poluarea solurilor cu consecinte pe termen lun&. Dreptul la apa(((

"eferat.clopotel.ro

;aca populatia planetei va creste in ritmurile )alucinante prevazute si daca actualul consum de apa$ risipa$ seceta si iri&atiile +care a%sor% circa 43 la suta din resursele &lo%ale de apa, se vor mentine la nivelurile de acum$ in anul :3:5$ 7umatate din populatia planetei va ramane fara apa. >i cum apa inseamna viata$ sum%ra perspectiva$ atat de apropiata$ ar tre%ui sa fie cea dintai &ri7a a celor care &uverneaza destinele acestei planete$ pana nu de mult atat de al%astra. In luna martie a anului :33@ s-a desfasurat la GHoto$ su% e&ida (NA$ al treilea Forum 6ondial al Apei. In plina seceta planetara$insotita$ parado*al$ de ploi pa&u%oase$ la sfarsit de au&ust :33@ a avut loc la ;uIan%e+!ad7i=istan,$ Forumul International privind Apei$ unde a fost evocata printre altele disparitia pro&resiva a 6arii Aral$ a patra intindere de apa dulce de pe planeta. 6ai pe ocolite sau mai direct$ toti specialistii afirma si demonstreza perspectiva unui adevarat dezastru umanitar si ecolo&ic. Actiunile concertate ale tuturor factorilor politici de decizie din lume nu mai pot fi amanate nici macar o zi. In anul :333 peste un miliard de oameni nu aveau acces la apa pota%ila$ doua miliarde-la nici o sursa de apa$ iar peste 0: milioane de persoane mor in fiecare an din cauza lipsei de apa sau a apei poluate. Poluantii prezenti in ape se pot incadra in urmatoarele cate&orii mai importante: -su%stante or&anice$ reziduuri %iolo&ice' -su%stante anor&anice' -su%stante radioactive' -produse petroliere' -microor&anisme pato&ene' -ape fier%inti' Iar sursele de poluare sunt termocentralele$ centralele atomoelectrice$ instalatiile pentru producerea ener&iei nucleare si a materialelor radioactive. Pentru 6area Nea&ra si ;unare un a&ent puternic de poluare il constituie petrolierele si navele de transport maritim si fluvial. >ituatia este$ intr-adevar$ dramatica$ dar tre%uie sa ramanem optimisti mai ales ca$ asa cum s-a dovedit de atatea ori$ natura este...mai inteleapta decat omul. Aer respirabil)pentru c$t ti"p%

Incalzirea &lo%ala

"eferat.clopotel.ro

6entinut relativ constant timp de milioane de ani$ ec)ili%rul natural al &azelor atmosferice se vede acum amenintat de factorul antropic$ responsa%il pentru poluarea aerului$ efectul de sera$ incalzirea &lo%ala$ su%tierea stratului de ozon si ploile acide.

:333-Anul recordurilor meteorolo&ice Industrializarea &lo%ala din ultimii :33 de ani a provocat dere&larea raportului de &aze necesar mentinerii ec)ili%rului atmosferic.Arderea com%usti%ililor minerali si a )idrocar%urilor$ in special a car%unilor si a &azelor naturale a dus la formarea unor cantitati enorme de dio*id de car%on$ dar si a altor &aze$ indeose%i dupa aparitia automo%ilului.;ezvoltarea a&riculturii a determinat$ la randul ei$ acumularea unor mari cantitati de metan si o*izi de azot in atmosfera.Jazele din componenta atmosferei au rolul de a retine caldura produsa de razele solare reflectate de pe suprafata Pamantului.;ar$ din cauza poluarii$ creste proportia &azelor numite #de sera si intrea&a planeta devine mai calda. Altimul deceniu a fost$ incontesta%il$ si cel mai cald al secolului$ la nivel planetar$ demonstrand ca incalzirea planetei este o realitate amenintatoare..onform unor surse americane de ultima ora$ temperatura mediepe !erra a atins 02K.$ cifra socotita alarmanta si care anunta dezastrul.>pecialistii sunt de parere ca aceasta crestere de temperatura va continua si in cursul secolului al LLl-lea$ %a c)iar se va intensifica$ temperaturile medii putand creste cu :$5 pana la 03Kc. Anul :333 a fost unul al superlativelor si in "omania$ iar specialistii pro&nozeaza ca$ daca aceasta situatie termica si poluarea se mentin$ peste 23-43 de ani tara noastra va intra si ea intr-un accentuat proces de desertificare$ incepand cu partile ei sudice. .onsecinte dramatice Accelerarea incalzirii &lo%ale va antrena$ in viitorul apropiat$ topirea imensei calotice de &)eata antarctice.;e7a un ais%er& urias$ de @810 =mM$ s-a desprins din masa de &)eata$ in 6area "oss.!opirea calotei antarctice ar putea duce la dislocarea unui volum capa%il sa ridice nivelul &lo%al al apelor cu apro*imativ 5 metri$ ceea ce ar

"eferat.clopotel.ro

face ca zeci de milioane de oameni sa fie nevoiti sa se refu&ieze din calea apelor.Aceeasi soarta ar putea s-o ai%a si Polul Nord$ urmand ca nu peste nu multa vreme aici sa se a7un&a cu %arca$ si nu cu saniaN >e apreciaza ca pana in anul :033 pot interveni sc)im%ari esentiale$ cu variatii de la o re&iune la alta.>e pare ca in acest secol se vor produce din ce in ce mai multe inundatii$ in nordul?uropei$ iar sudul se va afla su% dominatia caldurii toride.;in cauza fluctuatiilor de temperatura$ &)etarii din Alpi se vor topi inte&ral in cursul acestui secol$ iernile &eroase putand disparea complet$ pana in anul :383. /iitorul !errei depinde numai de noi' asta pentru ca rapoartele redactate de cercetatori ai fenomenelor climatice conc)id$ in mod invaria%il$ ca incalzirea Pamantului$ din ultimii 53 de ani$ cu toate consecintele ei nefaste$ a fost cauzata$ in principal$ de activitatea omului.

*urse industriale de poluare a aerului

Industria Oelrii. Turntorii de font. Metalurgia neferoas. Rafinrii de petrol. Fabrici de !rtie. #ticl i fibre de sticl. Sursa de poluare Produsul poluant Furnale, maini de sintetizare. Oxizi de fier, fier, fum. Furnale, instalaii de dezbatere. Furnale i topitorii. Regeneratori de catalizatori, incineratori de nmoluri. "uptoare de recuperare a c imicalelor i de calcar. Manipularea materiilor prime, cuptoare de sticl, tragerea firelor. Oxid de fier, praf, fum, fumuri de ulei. Fum, fumuri de ulei i metale. Praf de catalizator, cenu de nmol. Prafuri de c imicale. Praf de materii prime, cea de acid sulfuric, oxizi alcalini, aerosoli de rini.

"eferat.clopotel.ro

"eferat.clopotel.ro