Sunteți pe pagina 1din 2

Alaska este cel mai mare stat din SUA.

Acesta este situat la extremitatea nord-vestica a continentului Nord American, fiind marginit de Canada la la sud-est, de Oceanul Pacific la vest si de Oceanul Arctic la nord. Alaska contine 6 regiuni ,acestea fiind: partea sudica-centrala, partea sud-estica, interiorul, partea sud-vestica, partea nordica si Insulele Aleutiene. Cea mai mare regiune este reprezentata de partea interioara. Aceasta este aproape nelocuita, Fairbanks fiind singura asezare umana de dimensiuni semnificative. Tot aici se gaseste si Parcul National Denali. In limba nativa Athabaskan, Denali inseamna cel inalt facandu-se referinta la muntele de aici. O perioada, parcul a purtat numele de Mount McKinley National Park, nume imprumutat de la acelasi munte care este numit asa de cei din afara Alaskai. Dimensiunea Parcului National Denali este de 24,500 km. Habitatul de aici este format din paduri de amestec si taiga la inaltimi mai reduse, tundra la inaltimi medii si ghetari, zapada si stanci in partile superioare, la altitudini ridicate. Doar plantele care pot sa reziste iernilor lungi si aspre supravietuiesc in acest peisaj dur. Biologii au reusit totusi sa identifice peste 600 de specii de plante si numeroase varietati de muschi, licheni, fungi si alge. Numai cateva specii de copaci pot supravietui in astfel de conditii extreme. Ei cresc mai ales de-a lungul raurilor unde versantii orientati spre sud adapostesc molidul alb si molidul negru, mesteacanul de hartie si plopul tremurator. Multe areale deschise sunt acoperite de vegetatie, de mlastina si de muschi. Versantii nordici sunt acoperti de straturi groase de permafrost, dar stratul subtire de sol superficial, care reuseste sa se dezghete in fiecare vara, este suficient pentru a permite dezvoltarea padurilor de molid negru. Teritorii acoperite cu bumbacarita si vegetatie pitica Pe langa muschii ce pot fi intalniti la tot pasul, in regiune mai cresc rogozuri si cateva specii de plante ierboasa. Versantii umezi acoperiti de tundra, care se gasesc la poalele muntilor, sunt acoperiti cu pajisti intise de bumbacarita, presarate cu arbori pitici izolati, mai ales anin si mesteacan. Zona de tundra uscata este impanzita de avene, ierburi si rogoz. Cu mii de ani in urma, acest loc abunda de pasuni, dar si de mamuti care gaseau aici un habitat propice dezvoltarii si perpetuarii. Incepand cu 13.500 de ani in urma si pana acum 11.000 de ani, aceste pasuni au inceput sa mai dispara, facand loc si arbustilor lemnosi. In aceasta parte a Alaskai, in Denali se gaseste o varietate de pasari si mamifere, incluzand populatii destul de mari de ursi grizzly si ursi negri. Populatii de cerbi cutreiera intregul parc. Caprele pot fi vazute pe crestele muntilor iar elanii se hranesc cu plantele acvatice din lacuri si mlastini. In ciuda interventiei omului in zona, in Denali au reusit sa se acomodeze populatiile de lupi gri. Animalele mai mici, cum ar fi marmotele, veveritele, iepurii sau castorii sunt din abundenta. Vulpile, jderii sau rasii, sunt de asemenea locuitori ai acestei zone a Alaskai, dar sunt mai greu de vazut, datorita naturii lor mai retrase. Acest tablou construit de fauna din Denali poate fi incredibil pentru alte zone, dar aici este ceva normal.

Acest tablou se completeaza si cu populatii mari de pasari, iar in timpul primaverii tarzii si a verii se imbogateste, multe pasari avandu-si rezidenta in Denali in aceasta perioada. Apele parcului sunt impartite de 10 specii de pesti. Datorita faptului ca multe rauri si lacuri din Parcul Denali sunt aprovizionate de ghetari, namolul glacial si temperaturile scazute, scad matabolismul pestilor, impiedicandu-i sa atinga dimensiuni normale. Unul dintre cele mai neobisnuite animale din acest parc este o mica broasca de padure masurand doar cativa cm si care este unicul amfibian care poate fi intalnit in Alaska. Pe masura ce iarna avanseaza, ficatul acestei broaste produce glucoza, un antigel natural care ii protejeaza corpul. Treptat broasca se transforma intr-o mica bucata de gheata, incetand sa respire iar inima oprindu-si bataile. In acest mod este capabila sa supravietuiasca chiar si la temperaturi de -12 grd.C.

S-ar putea să vă placă și