T N LORDOZ
PLANUL LUCRARII.
PARTEA I
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
Generaliti;
Definiie i etiopatogenie;
Etiologia i anatomie patologic;
Simptomatologia (istoricul bolii, anamneza general, starea prezent i simptome);
Criterii pentru susinerea diagnosticului (examen clinic, radiologic i de laborator);
Evolutie i prognostic;
Tratament;
PARTEA II
8. Terapia prin masaj:
A. Definiie
B. Efectele fiziologice ale masajului
C. Descrierea anatomic a regiuni
D. Tehnica masajului.
9. Kinetoterapia i exercitii C.F.M.
10. Presopunctura
11. Statiunile balneo-climaterice
PARTEA I
1.GENERALITI
Coloana vertebral are direcie vertical, ns nu este dreapt. n ansamblul su
prezint urmtoarele curburi :
n plan sagital (antero posterior), concave posterior, numite lordoze (n regiunea
cervical i lombar) i concave anterior, numite cifoze (n regiunea toracal i a osului
sacrum) ;
n plan frontal (lateral), numite scolioze ;
Curburile transform coloana ntr-un resort spiralat i i confer o rezisten sporit la
diferite ncrcturi comparativ cu o coloan dreapt. Rezistena la presiune crete n raport cu
numrul curburilor la ptrat plus 1, conform formulei : R = n 2 +1 = 4 x 4 + 1 = 17.
CURBURILE ANTERO-POSTERIOARE.
Coloana vertebrala are patru curburi antero-posterioare:
- Curbura cervicala are convexitatea orientat anterior i este puin pronunat. Ea se
ntinde ntre atlas (C1) i a doua vertebr toracal (T2);
- Curbura toracal se numete curbur dorsal. Ea are convexitatea napoi i este cea
mai ntinsa dintre toate curburile coloanei vertebrale, fiind cuprins ntre T1 i T12;
- Curbura lombar are convexitatea ndreptata anterior i se ntinde de-a lungul celor
cinci vertebre lombare, fiind mai accentuat n dreptul ultimelor trei vertebre. Aceast
curbur este mai accentuat la femei;
- Curbura sacro-coccigiana are convexitatea ndreptat posterior i se ntinde pe toat
lungimea sacrului i coccisului.
Curburile antero-posterioare ale coloanei vertebrale reprezint un caracter specific omului
i apariia lor este n legtur cu mersul biped, adic cu pozitia ortostatica ; curburile au un rol
important n pstrarea poziiei normale a corpului, att n poziie static ct i n poziie de
mers. Ele au rolul de a amortiza anumite fore care se exercit asupra coloanei vertebrale.
Curburile coloanei vertebrale care au convexitatea ndreptata anterior se mai numesc i
lordoze; putem vorbi despre lordoza cervical i lordoza lombar. Din cauze variate aceste
curburi fiziologice isi pot schimba raza de curbura, devenind mai accentuate i dau stari
patologice care deformeaza coloana vertebrala si intreg corpul.
2. DEFINITIE SI ETIOPATOGENIE.
Lordoza reprezinta o deviaie a coloanei vertebrale, in plan sagital cu concavitatea
indreptata posterior, prin accentuarea curburilor fiziologice.
Lordozele sunt fiziologice in regiunea cervicala si lombara pana la un anumit grad.
Exagerarea lor mai ales in regiunea lombara la bolnavii cu scolioza idiopatica, toracala, pune
probleme terapeutice deosebite. Limita dintre normal si patologic este destul de greu de
precizat in cazul lordozelor.
Lordoza din regiunea toracala este mai grava daca ajunge la T3 si patologica daca ajunge sa
intercepteze T12. O lordoza atat de inalta afecteaza organele mediastinale si in special cordul
si vasele mari.
Localizarea lordozelor este variata, dar cel mai des este intalnita in regiunea lombara sau
toraco-lombara si pot intalnii diverse forme clinice:
- Lordoza statica (de obicei profesionala) poate aparea in cazuri patologice si este
deosebit de suparatoare (displezie luxanta a ambelor solduri, coxalgie, etc.). De
asemenea se poate intalni la femeile obinuite sa poarte permanent incaltaminte cu
tocuri inalte, precum si la cifotici sau bolnavii cu pelvisul basculant posterior (sacroorizontalizat).
- Lordoza dinamica cu patologie neurologica diversa, distrofica sau ca rezultat al
dezechilibrului dintre flexorii si extensorii trunchiului (exemplu: atoniile abdominale,
rahitism, tumori, tulburari digestive).
- Lordoza fixa care apare in urmatoarele circumstante: la adolescenti (lordoza dureroasa
a adolescentilor, posttraumatic ca rezultat a unei retractii fibroase post-inflamatorie
sau dezechilibrelor sacrococcigiene prin alunecari ale vertebrelor).
Lordozele pot avea cauze multiple de producere: rahitism, osteoporoze, torticolis,
afectiuni posttraumatice, boli ale sistemului nervos central, paralizia spastica, spondilita
anchilozanta, tulburari de auz, atitudini vicioase si datorita spondilozelor la nivelul coloanei
lombare.
Lordoza este mai frecventa la femei, in special cele care poarta tocuri inalte si dupa
nastere datorita atoniei musculare abdominale.
Lordoza o intalnim des la gimnaste, inotatoare, gravide, persoane grase, la balerine (din
cauza mersului pe varfuri), la persoane care poarta incaltaminte cu tocuri inalte (se produce un
dezechilibru spre inainte ce se compenseaza prin inclinarea trunchiului inapoi in curbura
lombara).
CLASIFICARE DUPA CAUZE:
Lordozele pot imbraca diferite forme:
- inclinarea sau lordoza statica, ce apare la cifotici sau la bolnavi cu pelvisul basculat
posterior.
- lordoze fixe care apar dupa traumatisme sau ca rezultat al unei retractii fibroase
postinflamatorii.
- lordoze de sinergie dinamica rezultat al dezechilibrului dintre flexorii si extensorii
trunchiului (atoniile abdominale din rahitism, tumori).
LORDOZA FIXA:
Este dureroasa in general si apare in urmatoarele circumstante:
- la adolescenti;
post-traumatic ;
secundar dezechilibrelor sacro-coccigiene;
prin alunecari ale vertebrelor.
lordotice, mai ales cea lombara si invers cautand sa redresam curbura lombara, aceasta nu se
poate face decat indoind usor picioarele din genunchi.
S-a constatat ca lordoza este insotita de rotarea interna a membrelor inferioare si
superioare.
Se poate spune ca muschiul diafragmei in afara actiunii sale in respiratie este un muschi
lordozat daca tinem seama de insertiile lui pe vertebrele 2, 3 i chiar 4 lombare.
Accentuarea curburii lordotice prin anteversia bazinului este posibil n cazurile
urmatoare:
- Atonia abdominalilor, in special al dreptului abdominal. Miscarile nesustinute anterior
trag coloana lombara, de care sunt fixate si abdomenul proemina.
- Astenia generala continua sau ocazionala, lipseste individul de tonusul posturii,
lasandu-se apasat de greutatea corpului sustinut, se poate spune ca sustinerea este
facuta numai de ligamente fare participarea continua a musculaturii erectoare.
- Atonia gvadricepsului care determina o flexie a genunchilor prin relaxarea ischiogambierilor;
- Rotatorii membrelor superioare si inferioare hipotonice, contribuie la accentuarea
lordozelor cervicale si lombare. Acesti muschi sunt corectori.
- Folosirea incorecta a inspiratiei diafragmatice care poate contribui la lordozare.
- Muschii spinali (cervicali si lombari) hipertonici sunt scurtati.
Afeciunile care pot nsoi lodoza sunt:
- Luxatile congenitale de sold bilaterale;
- Spondilita anchilozanta;
Miopatiile prin lezarea muschilor fesieri.
FIZIOPATOLOGIE:
Pentru instituirea unui trarament corect si eficient este necesar in primul rand sa cunoastem
particularitatile fizio-patogenice ale regiuni respective.
De o parte si de alta a santului median se afla masele musculare paravertebrale care se
continua lateral cu reliefurile costale. Pielea spatelui este groasa, mobila pe coaste fixata pe
linia mediana prin tracte fibroase care se prind pe apofizele spinoase ale vertebrelor.
Tesutul subcutanat este mai lax pe coaste, mai mult sau mai putin incarcat cu grasime spre
deosebire de cel de pe spate unde este mai strans lipit de tesutul adipos.
Planurile profunde musculare cuprind patru planuri de muschi:
- un prim plan format din muschiul trapez si muschiul marele dorsal,
- al doilea plan alcatuit din muschiul romboid si patratul lombar,
- al treilea plan este format din muschii dintati,
- al patrulea plan(cel mai profund) cuprinde mischii spinali in regiunea dorsala si fac
masa comuna cu regiunea lombo-sacrata.
In ansamblu, formatiunile musculare formeaza o masa care umple scutul costo-vertebral,
avand cea mai mare pondere catre linia mediana subtiindu-se traptat catre unghiul coastelor.
Cunoscand aceste particularatati, tratamentul va tine seama de:
- tipul de leziune, anumite deficiente, infirmitati, sau deformatii ce pot fi hotaratoare in
cea ce priveste orientarea profesionala si gradul de recuperare.
- Participarea sau nu a sistemului nervos central.
7. TRATAMENTUL.
TRATAMENT PROFILACTIC:
Dormitul cu fata in jos, pe abdomen si evitarea incaltamintei cu tocuri inalte la sexul
feminin. Dintre sporturi sunt indicate alergaturile de viteza care dezvolta mersul psoas-iliac,
gimnastica la aparate boxul si inotul.
TRATAMENT ORTOPEDIC:
Se folosesc aparate de corectie a deformarilor de coloana vertebrala. Tratamentul ortopedic
este de lunga durata, dar daca este bine condus si efectuat, si cu aportul kinetoterapuiei
rezultatele sunt bune si definitive. Se folosesc corsete ortopedice.
TRATAMENT MEDICAMENTOS:
Se administreaza antiinflamatoare (ibuprofen, fenilbutazona, aminofenazina , aspirina),
antalgice si decontracturante, acestea din urma avand rol de relaxare a musculaturii ale caror
contractii pot genera deformari ale coloanei. Administrarea de cortizon joaca un rol foarte
important dar trebuie avut in vedere dozajul si stadiul evolutiv. Se mai administreaza calciu si
clorocalcin.
Se mai prescriu vitamine din grupurile D, B si vitamina C.
RECUPERAREA MEDICALA:
Pentru ca un deficient fizic sa poata fi redat vietii, unei vieti potrivite posibilitatilor sale si
util societatii se cere utilizarea tuturor mijloacelor medicale posibile spre realizarea
recuperarii functionale. In aplicarea mijloacelor medicale de recuperare trebuie tinut cont
permanent de obiectivele ce se urmaresc.
In aplicarea posibilitatilor medicale de recuperare vor trebui luate in considerare:
HIDROTERAPIA:
Balneoterapia este rareori folosita singura in deformarile coloanei vertebrale.
Putem vorbii de cure balneokinetoterapeutice, adica de proceduri de kinetoterapie aplicate
in bazine cu apa dulce sau crbogazoasa. Avantajele acestei metode constau in actiunea fizica a
apei de a "descarca" miscarile in mare parte, de actiunea gravitatiei.
De asemenea apa opune o rezistenta la miscare, cea ce face sa partea izometrica a
contractiei sa reprezinte mai mult din miscare, crescand astfel tonusul muscular.
La aceste actiuni se mai adaoga efectele termalitatii apei asupra vasomotricitatii si efectele
tonifiante asupra sistemului nervos central si periferic. In cazul apelor carbogazoase este de
adaugat efectul binefacator al sarurilor si bulelor de gaz degajate.
De asemenea, masajul subacvatic sau talasoterapia, pot da rezultate bune. Noi insistam
asupra a dioua metode de valoare exceptionala in tratamentul profilactic preparator al
deformarilor:
- inotul
- gimnastica respiratorie.
Inotul trabuie sa fie simetric si facut multi ani la rand (bras, spate, fluture, delfin). Este un
excellent mijloc activ de autocontrol de rechilibrare a curburilor coloanei vertebrale si de
dirijare a dezvoltarii simetrice a toracelui.
Gimnastica respiratorie, in apa se face sub forma de inot sau programme specializate.
Exercitiile se executa timp de 10-15 minute, bolnavul fiind imersionat pana la barbie,
membrele inferioare intinse si atingand fundul bazinului cu varful degetelor de la picioare.
Aceasta gimnastica asuplizeaza curburile, niveleaza centurile, stimuleaza autocontrolul si
favorizeaza dezvoltarea simetrica a toracelui si cresterea capacitatii vitale.
PARTEA II
8. TRATAMENTUL PRIN MASAJ
A. DEFINITIE:
Prelucrarea metodica si sistematica a tuturor partilor moi ale organismului prin diferite
mijloace mecanice, in scop terapeutic si profilactic, se numeste masaj.
B. EFECTELE FIZIOLOGICE ALE MASAJULUI:
a. Actiunea sedativa asupra durerilor de tip nevrelgic musculare sau
articulare;
b. Actiune hiperemianta locala de imbunatatire a circulatii locale, care se
manifesta prin incalzirea si inrosirea tegumentului asupra caruia se
executa masajul;
c. Inlaturarea lichidelor interstitiale de staza, cu acelerarea proceselor
resorbtiei in regiunea masata.
Urmeaza apoi geluiri cu degetele executand miscari de tragere inapoi a musculaturii de-o
parte si de alta a coloanei cu degetele departate pe coloana si pe santurile superioare ale
muschilor fesieri.
Aceasta manevra are rol decontracturant stiindu-se faptul ca curbura lordotica este insotiita
de contracturi musculare.
Dupa neteziri de intrerupere se vor executa frictiuni ce au aceeasi directie cu geluirile,
insistindu-se in regiunea sacro-cocigiana.
Se pot executa feictiuni cu pumnul inchis pe muschi regiunii fesiere.
In continuare se executa miscari de batere pe musculatura dezvoltata. Aceasta manevra se
executa cu partea cubitala a mainii, cu palmele caus, cu pumnul intredeschis sau
inchis.Aceasta manevra fiind puternic tonifianta ni se va aplica pe musculatura dureroasa.
Vibratiile se vor executa de jos in sus cu mana asistentului vibrand in contact cu regiunea
interesata.
Se vor executa apoi neteziri de inchiere, manevra ce include si netezirea specifica zonei
lombare, netezirea romb.
Inainte de masaj se poate face o procedura de termoterapie pentru relaxarea musculaturii.
Daca pacientul prezinta dureri in zona lombara se poate administra un supozitor cu
indometecin pentru a suporta mai bine procedura de masaj, si pentru un efect mai eficient.
9. KINETOTERAPIA SI EXERCITII C.F.M.
Kinetoterapia regiunii lombo-sacrate consta in efectuarea unor miscari pasive si active.
Miscarile pasive constau in miscari de lateralitate ale trunchiului si miscari de flexie si
extensie ale coloanei lombo-sacrate sau miscari de rotatie daca coloana ne permite. Miscarile
active constau in executarea acestora fara ajutorul maseurului. Se executa si miscari active cu
rezistenta.
Obiectivele kinetoterapiei n lordoze sunt :
1. Ameliorarea posturii prin:
posturi fixe meninute, utilizndu-se perne, suluri, sptarul scaunului, peretele, pentru
corectarea hiperlordozei lombare.
exerciii de corectare postural axate pe contientizarea nclinrii pelvisului pentru
delordozare ;
2. Creterea flexibilitii coloanei (mobilitatea coloanei este limitat mai ales n zona
lordozat) prin :
metoda Klapp, cu poziii lordozante
tehnica Cotrel (cea mai folosit n prezent): decubit ventral, cu membrele inferioare ct
mai ntinse, membrele superioare ntinse pe lng urechi ; se ntinde ntregul corp, apoi
treptat se extind braele, corpulse lordozeaz, membrele inferioare se extind din olduri
(arcuite pe extensie ct mai mare). Apoi, un membru superior se duce napoi spre old,
care se extinde; cellalt membru superior rmne lng ureche (vezi figura 9-7 din anex)
elongaia Cotrel este o autotraciune cu posibilitatea de a redresa lordoza : decubit
dorsal, un cpstru de traciune cervical, de la care o coard trece pe dup un scripete
ndreptndu-se spre picioare, de care se fixeaz. Intinderea complet a membrelor
inferioare ve ntinde coloana (vezi figura 9-10 din anex).
pelvisului ; se menine aceast poziie 1015 secunde, dup care se rupe" poziia, fiind
reluat apoi din nou se repet.
Exerciiul 2 Mers prin camer cu o carte pe cap, fcnd opriri i re-porniri ; se accelereaz
pasul.
Exerciiul 3 Spatele la perete, corpul n contact cu peretele n trei puncte : clcie, fese,
occiput (b'bia s fie pe orizontal) ; se menine poziia cteva secunde, urmnd apoi relaxarea
se reia de cteva ori.
Exerciiul 4 Aceeai poziie, din care se ridic braele prin lateral, menindu-se la
orizontal cteva secunde, dup care se ridic deasupra capului ; din aceast ultim poziiie se
execut genuflexiunea (genunchii snt orientai nainte).
Exerciiul 5 eznd pe sol, cu spatele i oociputul lipite de perete :
braele se duc n cruce" ; genunchii se flecteaz i se deflecteaz de cteva ori.
Exerciiul 6 n eznd, cu genunchii ntinsi : un baston inuit pe omo-plai se ridic cu
braele spre zenit, apoi se revine tot timpul se con-troleaz inuta spatelui.
Exerciul 7 Mers pe toat talpa, apoi pe vrfuri, cu minile la ceaf, coatele trase napoi : se
ridic altemativ cte un genunchi spre piept, fr a modifica poziia corect, dreapt, a
trunchiului.
Exerciiul 8 n decubit dorsal, cu genunchii flectai la 90 : se pre-seaz lomba pe sol,
sacrul basculnd uor n sus. (Treptat, se va ajunge ca acest exercilu s se realizeze i cu
genunchii ntini).
Exerciiul 9 n decubit ventral, perfect ntins :
a) braele ntinse pe lng cap, cu palmele pe sol : se face extensia braelor capul
cu fruntea la sol;
b) coatele flectate, cu braele pe lng corp, palmele pe sol la nivelul umerilor : se
ridic antebraele i palmele de pe sol.
Execiiul 10 Poziie patruped", cu braele i coapsele perfect la 90 :
se cifozeaz la maximum posibil ntreaga coloan (fig. 10-3), se menine poziia, apoi se
lordozeaz se repet.
10. PRESOPUNCTURA
Este un micromasaj folosit prin presare. Acast masaj nu se face la intamplare ci pe anumite
puncte fiecare punct pentru o anumita afectiune.
Manevrele folosite in presopuctura sunt:
- dispersia care se foloseste in cazul suferintelor provocate de energie;
- tonifierea se foloseste pentru bolile datorate lipsei de energie
Durata unei sedinte de presopunctura va fi de 5-13 minute, in functie de caz se poate
executa pana la trei sedinte pe zi.
Presopunctura este cel mai simplu mijloc de a trata o boala cu cea mai simpla manevra presiunea.
11.STATIUNILE BALNEO-CLIMATERICE.
In starile dupa operatii pe muschi, tendoane si oase; stari dupa fracturi, sunt indicate
urmatoarele statiuni balneo-climaterice: Ocna Mures, Slanic Moldova, Baile Felix, Baile 1
Mai, Lacil Sarat, Sarata Monteoru, Baile Herculane, Baita, Eforie Nord, Mangalia, Pucioasa,
Techirgol, Sovata, Sangiorgiu de Mures, Bazna, Ocna Sibiului, Vatra Dornei, Baile Govora,
Calimanesti-Caciulata, Ocnele Mari.
.
BIBLIOGRAFIE:
CLINICA SI TRATAMENTUL BOLILOR REUMATICE - Stefan Suteanu- Editura Medicala - Bucuresti 1977
RECUPERAREA MEDICALA A SECHELELOR POSTTRAUMATICE
MEMBRELOR
-Tudor Sbenghe- Editura Medicala- Bucuresti 1981
ELECTROTERAPIE
-Radulescu Andrei - Editura Medcala - Bucuresti 1991
ANATOMIA SI FIZOLOGIA OMULUI
-Dr.Roxana Maria Albu - Editura Corint - Bucuresti 1996
RECUPERAREA MEDICALA LA DOMICILIUL BOLNAVULUI
-Tudor Sbenghea - Editura Medicala - Bucuresti 1996
REUMATOLOGIE
-Prof. Dr. - Eugen Popescu-Editura National- Bucuresti 1997
COMPENDIU DE MEDICINA FIZICA SI RECUPERARE
-Dr. Adriana Nica-Editura Universitara Carol Davila
Bucurest 1998
KINETOTERAPIEA PROFILACTICA TERAPEUTICA SI DE RECUPERARE
-Tudor Sbenghe - Editura Medicala - Bucuresti 1998
FIZIOKINETOTERAPIE SI RECUPERARE MEDICALA
ALE