Sunteți pe pagina 1din 8

Amintiri

dintr-o cltorie
de Calistrat Hoga

Date despre autor i oper


Calistrat Hoga a fost un neobosit cltor al potecilor de munte. Impresiile cltoriilor sale, frumuseile naturii cunoscute cu acest prilej constituie substana volumelor Amintiri dintr-o cltorie i n Munii Neamului, reunite sub titlul Pe drumuri de munte Fragmentul face parte din volumul Amintiri dintr-o cltorie, capitolul Spre mnstiri.

Coninutul operei
1. Autorul i nsoitorul su pleac n zori, a doua zi, spre Vratic : () n zori, a doua zi, apucarm drumul Vraticului 2. Ei apuc pe drumul cel mai lung i mai ru : Cluzul nostru, un bietan ca de cincisprezece ani, nu tia dect pe cel mai lung i mai ru; pe acela, deci, apucarm i noi 3. Ajungnd ntr-un lumini de pe CraculNegru, ei constat prezena oamenilor care defrieaz pdurea.

4.

5. 6.

Urc un ir de coline lutoase i seci, iar de pe una dintre ele admir tabloul ce se desface naintea ochilor: n apropiere se vede Valea-Sac, aezat ntre dou dealuri acoperite cu grdini, fnee i smnturi; mai departe se zresc Baltetii. Dup ce i satur ochii i sufletul de aceast mrea privelite, cltorii pleac la drum i, la scptat, ajung la Vratic. Textul este o descriere n care se puncteaz i momentele itinerariului parcurs.

Trsturile textului
1. Peisajul descris este perceput vizual i auditiv. 2. Att elementele vizuale ct i cele auditive sunt realizate mai ales prin intermediul epitetelor: - ele au ca determinant un substantiv ( aer nflcrat, mesteacni blonzi, oraul alb) sau un verb (suspinnd dureros, sttea nemicat i gnditoare);

- unele epitete sunt duble (trunchiuri duble i curate, coline lutoase i vechi) sau antepuse (ale rpoilor muni) - unele epitete sunt la gradul superlativ ( trosnitur colosal , mreele-i grdini); - altele au rol personificator (mesteacni blonzi), iar cele mai multe sunt cromatice (case albe).

3. La realizarea imaginilor vizuale contribuie i cteva comparaii i personificri. 4. Multitudinea aspectelor descrise este evideniat prin intermediul enumeraiilor.

Calistrat Hoga creeaz o oper profund original prin care se deosebete de toi ceilali autori de memoriale de cltorie, deoarece el i ia libertatea de a privi peisajul n chip subiectiv, el nelege vibraia poetic (Constantin Ciopraga)