Sunteți pe pagina 1din 6

COMPETENE SOCIALE I CIVICE SERIA 2 DE CURS DECEMBRIE 2011- IANUARIE 2012

INTELIGENA EMOIONAL Premis ! "re#$erii %er&'rm!()ei #"'*!re

Cursant: Iordchescu Natalia

coala cu claselele I-VIII Nr. 1 Ciorogrla

INTELIGEN E!"I"N L# $re%is a cre&terii 'er(or%an)ei &colare

De-a lungul timpului au fost date mai multe definiii ale conceptului de inteligen emoional. n 1920, E.L. Tho ndi!e define"te pent u p ima dat inteligena emoional ca fiind a#ilitatea de a $nelege de a conduce femei "i # #ai, fete "i #iei, de a aciona cu $nelepciune $n elaiile umane. n 1990 "i 199%, dupa &.'. (a)e "i '. *alo+e), inteligena emoional este un tip de inteligen social ca e implic a#ilitatea de a cont ola emoiile pe sonale "i ale alto a, de a disc imina aceste emoii "i a folosi info maia p o+enita din ele pent u a te ghida singu $n gandi e "i $n aciune. ,ei doi psihologi includ inteligena inte pe sonal -a#ilitatea de a-i $nelege pe alii. "i cea int ape sonal -a#iliatatea de a te $nelege pe sine. $n inteligen emoional. n 199/, Daniel 0oleman p opune o alt definiie, confo m c eia inteligena emoional desemnea1 o capacitate de cont ol "i autocont ol al st esului "i emoiilo negati+e2 o meta-a#ilitate ca e dete min "i influenea1 modul "i eficiena cu ca e ne putem folosi celelalte capaciti "i a#iliti pe ca e le posedm, inclusi+ inteligena educaional. 3nteligena emoional este implicat $n / ma i domenii4 -(a)e , *alo+e). 1. ,on"tiina p op iilo emoii 2. *tpani ea 5 di i6a ea emoiilo %. (oti+a e pe sonal 7. Empatie /. Di i6a ea elaiilo inte pe sonale n 1992 8eu+en 9a -:n sta#ile"te u matoa ele componente ale inteligenei emoionale4 1. ;spectul int ape sonal 4 con"tienti1a ea p op iilo emoii, optimism, espect, auto ealia e, independen 2. ;spectul inte pe sonal4 empatie, elaii inte pe sonale, esponsa#ilitate social %. ;dapta#ilitate4 e1ol+a ea p o#lemelo , testa ea ealitii, fle<i#ilitate 2

7. ,ont olul st esului4 tole ana la st es, cont olul impulsu ilo /. Dispo1iia gene al4 fe ici e, optimism *p e deose#i e de coeficinetul de inteligen -3=., inteligena emoional este un concept nou. >imeni nu poate spune e<act $n ce masu +a ia1 de la o pe soan la alta de-a lungul unei +iei. Da din datele e<istente eiese c poate fi chia mai pute nic decat 3=. ,oeficientul de inteligen nu poate fi schim#at p in inteligen sau studii, da acele competene emoionale de o impo tan c ucial pot fi do#andite "i $m#untite po nind de la +a sta copil iei. CONTIINA PROPRIILOR EMOII n msu a $n ca e emoiile noast e spo esc capacitatea de a gandi "i de a planifica, de a e1ol+a p o#leme, ele dete min capacitile noast e de a ne descu ca $n +ia. ;stfel, inteligena emoional este o aptitudine ma6o , capacitatea ca e afectea1 $n mod p ofund toate celelalte capaciti, fie facilitand, fie com#inandu-se cu ele. ,on"tiina p op iilo emoii implic ecunoa"te ea gamei la gi de t i i emoionale "i deslu"i ea cau1elo p oduce ii acesto a, da "i e<p ima ea lo coe ent $nt -un conte<t dat pent u a e+ita situaii gene atoa e de conflict. STPNIREA EMOIILOR ,ont olul emoiilo p esupune e1istena la f ust a e, stpani ea i1#ucni ilo necont olate "i manifesta ea t i ilo negati+e f ag esi+itate. MOTIVAREA PERSONAL E<ploata ea emoiilo concent a e "i pe se+e en. EMPATIE Empatia se const uie"te p in con"tienti1a ea de sine2 cu cat suntem mai deschi"i fa de p op iile noast e emoii, cu atat suntem mai capa#ili s inte p etm sentimentele alto a. ,heia intui ii sentimentelo celo lali st $n capacitatea de a inte p eta canalele non+e #ale4 tonul +ocii, mimica feei, gestica. Empatia fa+o i1ea1 sensi#ilitatea fa de sentimentele celo lali. DIRIJAREA RELAIILOR INTERPERSONALE % $nt -un sens p oducti+ implic esponsa#ilitate, capacitate de

,apacitatea de a gestiona emoiile altcui+a pe mite mane+ a ea po1iti+ a elaiilo inte umane "i p esupune capacitatea de a negocia "i e1ol+a situaiile conflictuale. INTELIGENA EMOIONAL - Premis a cre erii !er"#rma$%ei c#&are ?coala "i cultu a noast se concent ea1 foa te mult asup a capacitilo de $n+tu , igno and inteligena emoional, de"i $n u ma mai multo studii s-a constatat c cei cu un 3= idicat nu au eu"it cel mai #ine $n +iaa p ofesional sau familia . n schim#, s-a do+edit c cei ca e se descu c din punct de +ede e emoional sunt $n a+anta6 $n o ice domeniu, deoa ece au mai multe "anse s eu"easc $n +ia "i s fie eficieni. Este impo tant de su#liniat faptul c 3=-ul "i inteligena emoional nu sunt competene cont adicto ii, ci mai deg a# sepa ate. nt ucat a fost do+edit faptul c inteligena emoional ofe o imagine mai ampl asup a capacitii copilului "i asup a potenialului su pent u eu"it decat 3= standa d, de1+olta ea inteligenei emoionale a e o influen di ect asup a pe fo manei "cola e. De1+olta ea acesteia pe pe ioada "cola i1 ii le +a aco da ele+ilo , la matu itate, o "ans mai ma e de a se adapta la ce inele me eu c escande ale societii. ?coala de+ine astfel un facto impo tant $n ,,p eda ea@ capacitilo de a se descu ca $n +ia, astfel a6utand ele+ii s-"i descope e "i s-"i culti+e talentele. Este necesa sA aco dm o mai ma e atenie de1+oltA ii emoionale. 8olul nost u ca dascl este nu doa sA ofe im cuno"tine tine ilo , ci "i sA-i $n+AAm a#ilitAile de sup a+ieui e necesa e pent u a face faA cu succes +ieii $n lumea contempo anA. ' o#leme emoionale pot inte +eni foa te u"o $n +iaa mintal. *tudenii ne #dto i, fu io"i sau dep imai nu $n+a. Eceste emoii negati+e $i fac s-"i pia d concent a ea "i este #locat de fapt capacitatea mintal cogniti+, pe ca e sa+anii o numesc "i memo ia funcional. 'e de alt pa te, moti+a ea po1iti+ a e un ol foa te impo tant, fiind chia un a+anta6 emoional. ' in entu1iasm "i pe se+e en, se poate a6unge la pe fo man. n p i+ina educ ii sentimentelo , emoiile sunt atat mi6locul cat "i mesa6ul. E<p ima ea emoional a e consecine imediate p in impactul asup a pe soanei ca e p ime"te acest mesa6. ,ei cu o #un inteligen emoional sta#ilesc legatu ilo cu ceilali mai u"o , fiind mai pe spicaci $n inte p eta ea eaciilo "i a sentimentelo semenilo "i $n e1ol+a ea disputelo ca e pot i1#ucni o icand $n societate. Ei do+esc astfel o inteligen social. La polul opus $ns sunt cei ca e sunt inadaptai sociali. (a6o itatea copiilo ca e sunt i1olai sunt cei ca e au deficiene $n inte aciunea di ect. n afa de i1ola ea social, ei sufe "i pe plan "cola . De aceea este e<t em de impo tant ca p ofeso ul s o#se +e, s inte p ete1e "i s eacione1e $n apo t cu alu1iile emoionale sau inte pe sonale. 7

' in e<e citii "i 6ocu i de de1+olta e a inteligenei emoionale ele+ii au "ansa de a-"i $m#unAtAti a#ilitAile de gBndi e c iticA "i, implicit, de a-"i optimi1a sentimentul de autoeficacitate, g aie cA uia $nsu"i t aseul lo +ocaional "i sta#ilitatea acestuia se +a limpe1i. 3mplica ea ele+ilo $n acti+iti educati+e p ecum "i +alo ifica ea potenialului lo c eati+ pe mite atat de1+olta ea gBndi ii c itice cat "i a latu ii afecti+e a pe sonalitii acesto a. De asemenea $i "i a6ut s-"i con"tienti1e1e talentele, s ai# $nc ede e $n ei "i $n capacitile lo , s ofe e +a ietate leciilo "i s c ee1e tutu o o #un dispo1iie. Da cel mai impo tant, s le de1+olte inteligena emoional.

9i#liog afie4 1. 0oleman, Daniel, '#r(i$) *i + Em# i#$a& I$ e&&i)e$ce, 0 eat 9 itain, 9looms#u ), 1999 2. 8aco, (ihaela, Crea i,i a e i i$ e&i)e$% em#%i#$a&, 3a"i, Editu a 'oli om, 2007 /

%. *tnculescu, Elena, Psi+#&#)ia e-.ca%iei/ -e &a e#rie &a !rac ic, 9ucu e"ti, Editu a Cni+e sita , 200D 7. *tellato, Ei a, SOS A-#&esce$%ii, T aducto 4 8adu 0adei, 9ucu e"ti, Editu a ;ll, 2010