ARHITECTURA GRECIEI ANTICE

Cultura greac s-a raspandit pe un teritoriu alcatuit din actuala Grecie, insulele Marii Egee i regiunile unde au fost infiintat orasele-colonii: tarmurile Asiei Mici, Italia de sud si Sicilia, litoralul Mari Negre, etc.. in fu!iunea popoarelor preelenice cu grupari migratoare "a#eeni,dorieni, ionieni- sa constitut, in $urul anului %%&& i.e.n., poporul grec. 'ana catre anul (&& i.e.n., grecii au adus o )iata patriar#ala, *a!ata pe o organi!are tri*ala. +reptat, ca si in ca!ul altor ci)ili!atii, s-au conturat trasaturi proprii societatii scla)agiste. In perioada patriar#ala, miturile diferitelor grupari etnice au fu!ionat, generand formele comple,e ale religiei grecesti. In mitologia greacilor antici, fenomenele naturale erau personificate printr-un mare numar de !eitati carora li se atri*uie nu numai o infatisare umana ideali!ata, ci si actiuni, reactii si sentimente omenesti. In conditiile i!olarii diferitelor regiuni datorita reliefului muntos al tarii, s-au format primele orase-cetati independente 'ana catre secolul al --lea, forma de organi!are politica a cetatilor grecesti a fost cea a aristocratiei scla)agiste. .n progres insemnat l-a constituit trecerea la o forma e)oluata de conducere a comunitatii, cu o larga participare a cetatilor li*ere la )iata politica: democratia scla)agista. Su* conducerea a*ila si inteleapta a lui 'ericles /01&-02& i.e.n.3 cetatea Atenei a de)enit un ade)arat model de organi!are democratica pentru toate celelalte orase grecesti. In epoca lui 'ericles au fost create conditiile unei ma,ime infloriri a artei, stiintelor si gandirii filo!ofice, fiind socotita, impreuna cu deceniile ce I-au urmat, epoca de aur a culturii grecesti. URBANISMUL.In timpurile cele mai )ec#i, polisurile se de!)oltau relati) intamplator, cu cartierele de locuinte grupate in $urul sanctuarului cetatii, ridicat de o*icei pe o inaltime fortificata: acropola. Inunele ca!uri, intregul oras era prote$at cu !iduri puternice de piatra /Atena3. In secolul al --lea i.e.n. au aparut germanii unui ur*anism ratinal, *a!at pe o trama rectangulara de stra!i. Epoca elenistica si-a insusit principiile #ippodamice, concreti!ate in centrele ur*ane Ale,andria, Milet, 'riene4 pietele comerciale-agorele- si constructiile pu*lice inscrise in te,tura ordonata a stra!ilor alcatuiau compo!itii comple,e, cu a,e de simetrie. PROGRAME. +emplul a fost cea mai importanta tema a ar#itecturii Greciei antice. Construit pe o inaltime, in cadrul incintei sacre a cetatii sau facand parte din ansam*lul marilor sanctuare panelenice, templul indeplinea rolul de locuinta a !eului caruia ii era dedicat, personificat printr-o statuia sim*olica. Cel mai simplu tip de templu era alcatuit dintr-un naos si un )esti*ul desc#is, cu doua coloane intre prelungirile !idurilor, purtand denumirea de 5in antis6. 7a templele clasice, rapotul dintre numarul de coloane ale laturilor scurte si ale celor lungi era fi,, dictat de formula 8n9% care sta*ilea numarul de coloane laterale fata de cele frontale /n3. In )arianta circulara, templul se numeste tolos.

Sanctuarul, ansam*lul de mari dimensiuni., folosite de intregul popor grec, era ridicat in locuri cu semnificatie religioasa sau in legatura cu e,istenta unor i!)oare tamaduitoare: elp#i, :limpia, Eleusis, unde se desfasurau mistere, oracole si alte forme de cult. Sanctoarele cuprindeau temple, altare, teatre, statui, monumente )oti)e, in ra!a lor ridicandu-se diferite edificii destinate ga!duirii )i!itatorilor /un fel de #anuri3. Constructiile pu*lice mai importante erau grupate de o*icei in $urul agorei, piata in care se desfasura )iata politica si comerciala a orasului. Constructiile pentru spectacol, legate si de unele practici religioase, au detinut un loc insemnat in ar#itectura greaca. +eatrul, la inceput din lemn, apoi, din secolul al --lea din piatra, era o constructie descoperita alcatuita dintr-un teatron cu gradenele ase!ate pe panta naturala a trenului, a)and un plan a carui forma depasea un semicerc si im*ratisa orc#estra-locul corului- o platforma circulara de dale. In perioada tar!ie, ca urmare a e)olutiei artei dramatice, scena s-a de!)oltat mult de)enind un organism comple, /s;ene3. Este caracteristica pentru teatrele grecesti re!ol)area impeca*ila a pro*lemelor de acustica. Adaptarea pentru desfasurarea spectacolelor mu!icale, teatrul, in acest ca! acoperit, se numea odeon. Constructiile pentru educatie fi!ica erau nelipsite in cadrul cetatilor sau in !ona sanctoarelor. 'rintre aceste se numara: stadionul pentru intreceri atletice, #ipodromul pentru curse de cai. 7ocuintele erau de o*icei modeste, inc#ise catre e,terior, cu incaperile grupate in $urul unor curti inerioare cu coloane /peristil3. 'artea re!er)ata *ar*atilor /andronitis3 era de o*icei separata de cea destinata femeilor /g<ne;onitis3. upa o prima perioada in care materialul principal de constructie a fost lemnul, s-a trecut la folosirea pe scara larga a pietrei: diferite calcare, marmura de 'aros, de 'entelic etc. =idaria era reali!ata di *locuri cioplite regulat, nelegate cu mortar. Asam*larea diferitelor elemente se facea cu a$utorul unor piese metalice /scoa*e, crampoane, etc.3. Sistemul costructi), traspunerea in piatra a strcturii de lemn, se *a!a pe principiul trilitului: doua elemente )erticale care sustineau un element ori!ontal. Acoperirea spatiilor se facea cu grin!i de piatra. In)elitorile in doua ape, generand in ca!ul templelor frontoane pe fatadele mici, erau reali!ate din sol!i de piatra, material ceramic etc. >:?ME A?@I+EC+.?A7E S'ECI>ICE.. Capacitatea creatoare a ar#itectilor greci s-a concentrat in reali!area unor )olume cu caracter scuptoral, urmarind sta*ilirea unor raporturi e,presi)e intre cladirile ce alcatuiau ansam*lul. Efecte speciale erau o*tinute prin compi!itii *a!ate pe o asimetrie plina de rafinament. Ca o reflectare a umanismului, ar#itectura greaca nu s-a indepartat de scara omului, nici c#iar in edificiile repre!entati)e. Caracterul monumental al constructiilor acestei epoci re!ida in rigoarea si simplitatea formelor. 'lastica ar#itecturala se *a!a pe folosirea porticului de coloane, atat la cladirile laice, cat si la temple. e-a lungul istoriei ar#itecturii grecesti s-au constituit cele trei tipuri principale de colonade apartinand ordinelor doric, ionic si corintic. :rdinul doric a fost folosit cu precadere in Grecia continentala. >ormele sale sunt simple, se)ere, dand impresia de soliditate si forta. 'rincipalele caracteristici sunt: 7ipsa *a!ei, coloana re!emand direct pe stilo*at partea superioara a platformei deasupra careia se ridica templul4

 >usul coloanei are caneluri )erticale cu muc#ii )ii4 Captelul alcatuit dintr-o ec#ina rotun$ita si o a*aca prismatica4 >ri!a decorati)a cu metope sculptate si triglifi4 :rdinul ionic a aparut in Asia Mica si in insulele marii egee, patrun!and apoi, cu unele modificari, in Grecia continentala, in special in Attica. Se resimte preferinta specific orientala pentru o decoratie mai *ogata, ionica remarcandu-se prin suplete si eleganta. :rdinul iomic se caracteri!ea!a prin: Coloana re!emata pe stilo*at prin intermediul unui *a!e4 >usul coloanei !)elt, a)and caneluri cu muc#i tesite4 Capitelul decorat cu )olute4 >ri!a in )arianta attica, decorata cu *asoreliefuri in camp continu. :rdinul corintic mai putin folosit de greci decat celelalte doua, difera de ionic prin aceea ca are coloana usor mai inalta si capitelul im*racat in frn!e de acant. .neori coloana era inlocuit cu repre!entari sculpturale ale corpului uman. 'entru accentuarea unor anumite efecte s-a folosit culoarea: straturi de pictura in tonuri )ii care su*liniau anta*lamentul si capitelurile, sau elemente ceramice. Ar#iectura greciei antice a parcurs o intreaga e)olutie, de-a lungul careia s-au constituit formele sale carcteristice. 'E?I:A A A?@AICA /%%&&-01& i.e.n.3. Ar#itectura perioadei ar#aice a urmat o linie e)oluti)a marcata de acumulari succesi)e, de o continua perfectionare a formelor si proportiilor, punandu-se trptat *a!ele maturitatii artistice a epocii clasice. In plastica ar#itecturala, formele greoaie sunt caracteristice primelor monumente dorice: coloane ro*uste /A-B moduli3, puternic gal*ate, ec#ina capitelului foarte e)a!ata, anta*lamentul masi). 'arcurgand diferite etape inermediare, spre sfarsitul epocei ar#aice s-a a$uns la asa numitul ar#aic a)ansat, in cadrul caruia formele ordinulu doric se apropie de cele clasice, e,emplul cel mai caracteristic fiind templul Atenei Ap#aia din insula Aegina /0C1- 0B1 i.e.n.3. Coloana a de)enit mai ingusta, a$ungand la o inaltime de %&-%% moduli, raportul ei fata de latimea anta*lamentului fiind de 8,1: %, iar inclinarea ec#inei apropiata de 01o . aca ordinul doric a fost folosit cu precadere in Grecia continentala si in coloniile din Magna Grecia, in Asia Mica a aparut si s-a de!)oltat ordinul ionic. : imagine a primelor forme o ofera capitelul gasit la Neandria. Monumentele ionice cele mai cunoscute din )remurile ar#aice sunt cele doua temple diptere de mari dimensiuni: @eraionul din Samos /secolul -I i.e.n.3 si Art#emisionul din Ep#es /11&-1&& i.e.n.3 care au suferit ulterior transformari. 'atrun!and in Grecia, ordinul ionic a im*racat si unele forme particulare. 7a te!aurul Sip#nienilor din sanctuarul de la elp#i /121D12& i.e.n.3, in locul coloanele au fost folosite ca puncte de spri$uin,cariatide: elemente scupturale repre!entand femei. 'E?I:A A C7ASICA /01&-2&A i.e.n.3. In epoca de aur si in deceniile ce i-au urmat, ar#itectura greceasca a atins deplinul ei maturitate. emocreatia scla)agista a fa)ori!at edificarea constructiilor pu*lice: agore, gimnasioane, sali pentru reuniuni politice, teatre, monumente comemorati)e si funerare. Cel mai cele*ru ansam*lu al perioadei clasice, acropola cetatii Atena este repre!entati)a pentru intreaga ar#itectura greceasca. upa distrugerea sanctoarului de

catre persi, in anul 00( i.e.n., 'ericles a initiat refacerea tuturor constructiilor acropolei, incredintand conducerea lucrarilor marelui sculptor '#idias. 'rimul edificiu ridicat, cel mai prestigios monument al cetatii, 'artenonul, templul Atenei, protectoarea orasului construit intre anii 00(-02C i.e.n. de ar#itectii Ictinos si Calictras, a ramas pana in !ilele noastre. Ionicul si-a gasit insa e,presia desa)arsita intr-un alt edificiu construit de ar#itectul '#ilo;les in anii imediat urmatoari, 08%-0&1 i.e.n. Erec#teionul dedicat Atenei polais si lui 'oseidon Erec#teu. +emplul tre*uia sa cuprinda cate)a locuri cu semnificatie scara: maslinul plantat de Atena, i!)orul de apa sarata si urmele tridentului lui 'oseidon, semn al luptei celor doi !ei pentru suprematia orasului. Inintreaga perioada clasica, in Grecia continentala ca si in Magna Grecia, ordinul doric a fost cel preferat de ar#itecti, in forme apropiate de cele ale 'art#enonului. In Asia Mica, ponderea principala a detinut-o in continuarea ordinul ionic, in edificii de mari proportii cum ar fi Art#emisionul din Ep#es refacut integral dupa anul 21A i.e.n.. 'E?I:A A E7ENIS+ICA /2&A-2& i.e.n.3. .ltima forma de de!)oltare a culturii grecesti, cea elenistica, a fost rodul contactului direct sta*ilit intre )ec#ea Grecie si regiunile inglo*ate in imperiul macedonean. Cultura elenistica s-a constituit in secolul al III-lea i.e.n., centrulau de greutate gasindu-se in marile orase orientale: Ale,andria, 'ergam, 'riene, Milet. In ur*anism, principiile dipodamice, intarite de o legislatie autoritara, au capatat o larga utili!are. :rasele elenistice "Ale,andria, 'riene, Milet- erau alcatuite conform unor structuri ordonate cu parcelari dreptung#iulare, intre care se inserau constructiile pu*lice. : gandire rationala a stat la *a!a amena$arilor edilitare, a orientarii optime in raport cu punctele cardinale etc. +eatrele si-au cucerit un rol din ce in ce mai insemnat in )iata orasului elenistic. >orma lor a de)enit mai comple,a. eplasarea spatiului de $oc de pe orc#estra pe a)anscena a implicat o de!)oltare a intregii structuri scenice. Sant cele*re teatrele de la 'riene /secolele I--III i.e.n.3 si 'ergam /secolul III i.e.n.3, care prin formele lor, fac trecerea intre teatrele grecesti si cele romane. In constructia cladirilor de cult elenistice, traditia clasica a fost amplificata printr-o )adita tendinta catre forme monumentale, grandioase: refacerea templului lui Apollo id<maeionul din Milet /2%2 i.e.n.3, completat cu alte spatii de cult, altarul lui =eus din 'ergam /%B& i.e.n.3, dominat de plastica dinamica a altoreliefurilor ce decorau soclul etc.