P. 1
referat menta.docx

referat menta.docx

|Views: 92|Likes:
Published by Fany25
referat menta
referat menta

More info:

Published by: Fany25 on Nov 06, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/08/2014

pdf

text

original

Elev: Potoc Stefan Specializarea: Farmacie I

1

sunt colorate in verde inchis si sunt prevazute cu glande oleifere. precum si pe resturile de tulpini netaiate. Radacina. in general. Dupa cosire din mugurii situati pe nodurile stolonilor aerieni. In functie de conditiile pedoclimatice. Stolonii aerieni formeaza la noduri radacini adventine si tulpini. formatiuni tulpinale asemanatoare ramificatiilor.Menta. 2 . poate creste pana la 1 m si chiar mai mult. 1. Acestia sunt. pe o parte din stolonii subterani. cresc in lungime. Mentha piperita este o planta anuala. puternic ramificata. se formeaza o a doua recolta (otava). Frunza este oval-lanceolata si este prinsa printr-un peduncul scurt. Stolonii subteranii sunt de culoare albicioasa si prezinta la noduri radacini adventine. Datorita faptului ca stolonii subterani se formeaza in fiecare an s-a creat o parere falsa cu privire la perenitatea mentei. prelucrarea si utilizarea mentei I. este formata dintr-un numar foarte mare de radacini adventine fibroase. dupa ce dau noi tulpini si dupa acestea se inradacineaza mor. patrunghiulara. Cultivarea. compusa din noduri si internoduri. Stolonii apar la inceputul fazei de ramificare a tulpinii centrale. Tulpina este anuala. in timp ce tulpinile si ramificatiile contin cantitati foarte reduse. mai mult sau mai putin erecta. traiesc pana in anul urmator cand. Stolonii subterani nu contin ulei volatil. erbacee. Pe partea superioara sunt netede. Menta Menta este una dintre cele mai vechi plante medicinale cunoscute. iar pe cea inferioara au nervuri proeminente. In functie de locul unde cresc. in numar mult mai mare pe partea inferioara. considerata insa de multi autori ca fiind perena. care ajung in profunzime pana la 40-60 cm. Din mugurii situati pe portiunea lignificata a tulpinii de sub nivelul solului se formeaza stolonii. stolonii sunt de 2 feluri: aerieni si subterani.

formata din 4 lolei. Ialomita). specia Mentha piperita nu este un hibrid absolut steril. de 4-10 cm lungime. Raspandire In general. Floarea este compusa dintr-un caliciu cilindric. o corola violeta deschis. nu produc polen normal. Sterilitatea mentei se manifesta prin nedezvoltarea organelor mascule ale florii. de culoare verzui inchis. glabere. dintre care unul este de obicei lat. ovale. Totusi. prin stoloni. cu ramificatii grupate. in foarte multe unitati.lipsita de posibilitatea de fructificare. Elucidarea partiala a cauzelor sterilitatii mentei a permis obtinerea prin diferite metode a o serie de linii fertile. 2. Plantele erbacee perene se caracterizeaza prin existenta unei parti subterane multianuale si a unei parti aeriene anuale. cultura mentei este mult faramitata. care deschid posibilitati nelimitate de aplicare a metodei hibridarii sexuate in procesul de producere a materialului initial de menta. staminele se dezvolta anormal.Inflorescenta este de forma unui spic. Inflorescentele sunt grupate in spice mari. inalte de pana la 120 cm si colorate in verde cu nuante antocianice. alungit. 3. Greutatea a 1000 de seminte este de 0. se contureaza o concentrare mai accentuata si in judetele din jurul capitalei (Calarasi. Mentha piperita se caracterizeaza printro sterilitate considerata practic totala. Inmultirea vegetativa . Menta crispa ocupa suprafete neinsemnate. violacei. aceasta ocupand. Corola este colorata in roz-violaceu. conic. acoperite cu caliciul persistent. cangranulat cu 5 dinti. Fructul este format din 4 micule mici. in timp ce stigmatul este apt pentru polenizare. Stolonii subterani ai 3 . suprafete de pana la 10 ha.065 g.ca rezultat al hibridarii indepartate si al incompatibilitatii cromozomilor in formarea gametilor. Mentha cripsa are tulpinile erecte. Giurgiu. in ultimii ani. uneori sunt degenerate sau se usuca chiar din mugure. raman scurte. Infloreste in luna iulie. Frunzele sunt mari. Cu toate acestea. asezate in varful tulpinii si ramificatiilor. lipsite de petiol. confirmata de o serie de cercetatori. menta se inmulteste in practica agricola exclusiv pe cale vegetativa. cu marginea puternic dintata si suprafata limbului incretita. stamine in numar de 4 si un ovar superior cu stigmat bifurcat. Particularitati si cerinte biologice Sterilitatea .

pe verticala. intr-un strat superficial de sol bine determinat (0-6 cm). atunci cand ei se depoziteaza pentru a fi plantati primavara. Lipsa unei perioade de repaus duce la pornirea in vegetatie a mugurilor de pe stoloni chiar in perioada de iarna. iar stolonii nerecoltati dezvolta in anul urmator tulpini aeriene. stolonii batrani putrezesc. Stolonii mentei sunt amplasati. In mod obisnuit. oligozaharide si substanta uscata. menta niciodata nu opreste complet procesele de crestere a stolonilor si nici intensitatea schimbului de substante. stolonii cresc vertical pana la stratul de la 3 la 5 cm.mentei nu cresc continuu decat in anul aparitiei. mai mult. Epoca de formare a stolonilor la menta depinde de adancimea de plantare. Dupa ce au dat nastere tulpinilor aeriene si dupa ce acestea si-au format radacini proprii. acumulandu-se in special zaharoza. 4. In aceasta perioada se schimba mersul proceselor legate de sinteza substantelor nutritive. Acestia apar in a doua jumatate a verii si asemenea tulpinilor aeriene traiesc un singur an. la 15-20 cm. dar la cea mai mica scadere a temperaturii acestia pier. ca o adaptare complexa a speciei la conditiile de iernare.Temperatura 4 . Stolonii mentei nu au o perioada de repaus absolut. pe care se formeaza noi stoloni. Cresterea stolonilor incepe in momentul aparitiei pe tulpina centrala a primului etaj de ramificatii si continua pana la sfarsitul vegetatiei. S-a stabilit de asemenea ca prin plantarea mai adanca.pe soluri usoare la 43-63 cm in jurul plantei . Aceste constatari au permis ca menta sa fie de fapt planta anuala. acest fapt implica greutati deosebite la insilozarea stolonilor. unde se amplaseaza orizontal.pe soluri grele se gasesc la numai 24-38 cm Amplasarea bipozitionala a stolonilor reprezinta o caracteristica specifica fiecarui soi de menta. ceea ce contribuie la sporirea rezistentei la ger. incepand cu prima decada a lunii octombrie stolonii nu mai cresc. fapt care a determinat aparitia unei false pareri dupa care menta este considerata planta perena. Multiple cercetari au stabilit ca stolonii nu au o crestere continua si traiesc un singur an. in locul lor formandu-se altii noi. Perioada de vegetatie a stolonilor nu coincide cu cea a tulpinilor aeriene. De asemenea. In plan orizontal stolonii mentei se amplaseaza in functie de structura solului: . in timpul zilelor mai calduroase.

Acoperiti bine cu zapada. Este gresita parerea multor cultivatori si cercetatori care considera menta ca planta de balta. Reducerea timpului de iluminare determina o incetinire a cresterii plantei.07 % ulei volatil. 5 . incepe sa vegeteze primavara devreme. Temperatura optima de crestere a mentei in timpul verii este de 18-20 C. umiditatea solului este factorul care poate decide momentul optim de plantare. stolonii de menta rezista la temperaturi foarte scazute. 6. Pentru cresterea si dezvoltarea normala menta are nevoie de iluminare continua timp de cel putin 12h.Menta. deoarace cea mai mare parte a stolonilor se usuca. iar ramificatiile inferioare se transforma in formatiuni asemanatoare stolonilor aerieni.85 %.Apa Cerintele deosebite ale mentei fata de umiditatea solului se explica prin marimea deosebita a suprafetei foliare si prin prezenta radacini slab dezvoltate si superficiale. ceea ce contribuie la scaderea productie de ulei volatil. continutul in ulei volatil a fost de 2. in timp ce la acelasi fel de menta cultivata in sera unde temperatura medie a fost cu 4-6 C mai ridicata. Nevoia de apa a mentei se manifesta cel mai pregnant in prima jumatate a perioadei de vegetatie pana la butonizare. insa da productii satisfacatoare atat in conditiile cetoase si umede ale Marii Britanii. trebuie sa mentionam ca menta irigata. deoarece duce la micsorarea taliei plantelor de 1. In sfarsit.Lumina Menta este planta de zi lunga. maxim 22-25 C. Este foarte important de stiut ca la o umiditate a solului sub 30%.7 C. indiferent de anul de cultura in care se gaseste. este mai puternic atacata de rugina. Temperatura influenteaza de asemenea si continutul in ulei volatil. Sa stabilit ca menta cultivata in casa de vegetatie la temperatura medie de 17-18 C. Mugurii care au inceput sa vegeteze si care nu au suportat o perioada prealabila de climatizare nu rezista la scaderea brusca a temperaturii sub . indiferent de continutul initial de apa al acestora. Intotdeauna in regiunile cu temperaturi mai ridicate se obtine o materie prima cu continutul in ulei volatil sporit. a avut un continut de 2.5 ori si la o scadere a greutatii de cca 4 ori. cand temperatura medie este in jur de 3-5 C. o dezvoltare defectuoasa. Lipsa umiditatii este foarte daunatoare culturilor de menta. menta nu trebuie plantata. in special prin aspersiune. De asemenea. dar cu un continut in mentol mai scazut. pana la -26 C si chiar la -30 C. 5. cat si in conditiile insorite ale multor tari.

argiloase si impermeabile. P. K2O21. dar si la o reducere a continutului in ulei volatil. fara structura.7. Fosforul corecteaza intrucatva efectul nefavorabil al azotului manifestat prin micsorarea continutului in ulei volatil si sporeste continutul in piene si limonene. preintampinandu-se prin aceasta si dezgolirea campului de stratul protector de zapada. cu o compozitie mecanica usoara si bine aprovizionate cu materii nutritive. Pentru 1 kg substanta uscata revin in medie 2. P2O510.Curentii de aer Culturile de menta trebuie amplasate pe soluri ferite de curentii de aer.Elementele nutritive In decursul intregii perioade de vegetatie menta extrage din sol urmatoarele elemente nutritive: N16. MgO 10 kg/ha. Azotul mareste continutul in mentona si scade continutul in mentol. Nu sunt propice culturii mentei solurile grele. Solul Menta creste si se dezvolta cel mai bine pe soluri afanate si permeabile.03 kg de N. 6 . S-a constatat o crestere evidenta a continutului in ulei volatil si descresterea continutului in mentol pe directia N-S. 0. Potasiul actioneaza asemanator cu fosforul. 8. Azotul folosit singur sau in combinatie cu alte elemente contribuie la sporirea masei vegetative. Perioada maxima de absorbtie a N. Rezultate foarte bune se pot obtine si pe toate tipurile de soluri cernoziomice. CaO11. Menta creste cel mai bine atunci cand Ph-ul are valori intre 5 si 7. Cele mai potrivite sunt solurile aluvionale si cele turboase. K este la inceputul fazei de ramificare pana la inceputul infloritului cand plantele acumuleaza intreaga cantitate de substante nutritive necesare formarii productiei.23 kg K2O. Totusi menta cultivata pe nisipuri dau ulei volatil de calitate superioara. iar culturile fertilizate cu azot in exces sunt mult mai rezistente la atacul de rugina. Altitudinea-latitudinea Menta se poate cultiva pana la altitudinea maxima de 1000 m. Excesul de potasiu reduce continutul in ulei volatil si depreciaza calitatea acestuia prin sporirea continutului in mentona.73 kg de P2O5 si 2.

menta trebuie sa fie considerata din punct de vedere agronomic cultura anuala (in mod exceptional bianuala. Locul de ansolament Cele mai bune premergatoare pentru menta sunt acelea care elibereaza terenul timpuriu. deoarece elibereaza terenul tarziu si nu mai permit o pregatire corespunzatoare a solului.TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A MENTEI II . bine aprovizionat cu substante nutritive. orz) -degetel lanos sau anghinare (numai in anul 1) -porumb boabe -mustar sau coriandru -leguminoase pentru boabe(mazare. aceste rotatii pot fi modificate in functie de conditiile si cerintele locale. Porumbul siloz este de asemenea o premergatoare adevarata. il lasa curat de buruieni. revenirea mentei pe acelasi loc dupa minimum 4 ani contribuie in mare masura la evitarea 7 . Bazandu-se pe o practica agricola indelungata. Pentru a realiza productii mari si constante in ulei volatil. dar arata) si inclusa in asolamntele corespunzatoare. in lipsa unor studii aprofundate se pot recomanda pentru conditiile tarii noastre urmatoarele tipuri de asolament: 1) pentru zona nordica si sud-vestica in conditiile de cultura irigata: -cereale de toamna (grau. Oricum. afanat si cu umiditate suficienta. sfecla Desigur. Celelalte culturi nu sunt potrivite. Dintre plantele de cultura. fasole) -menta 2) pentru zone umede si racoroase: -cereale de toamna -mac in cultura dubla cu chimion -chimion -secara pentru corn (claviceps purpurea) -menta -cartofi. 1 . cele mai bune premergatoare sunt cerealele de toamna si in mod deosebit leguminoasele timpurii.

in functie de conditiile climatice ale anului. dat fiind plantatul din toamna.nisipos. Fertilizarea Gunoiul de grajd bine fermentat. cu plugul la 8-10 cm adancime.atacului de boli (in special de rugina) si daunatori. alaturi de rand. la plantare. sporirea productiei si calitatii acesteia la menta se va realiza prin administrarea ingrasamintelor minerale. se executa fertilizarea suplimentara. Atunci cand solul este uscat si nu se poate executa aratura adanca perfect maruntita. ca ingrasamant complex. In toate cazurile se va incorpora printr-o prasila superficiala. Pentru obtinerea otavei. 2 . luto. dar economic numai pana la un anumit nivel. Pentru conditiile din Romania ar fi de preferat. se va executa aratura adanca la cca. factorii uneori determinanti ai nivelului si calitatii productiei. Utilizarea ingrasamantului organic pe un sol cu fertilitate scazuta de tip brun de padure. atunci cand dozele de ingrasaminte aplicate primavara au fost reduse sau cand menta se cultiva pe soluri sarace. dupa cereale sau leguminoase se va efectua o lucrare de dezmiristire. aplicat sub aratura de baza are un efect deosebit asupra productiei de masa verde la menta. In lipsa gunoiului de grajd. lucrarea ce se realizeaza cu plugul urmat obligatoriu de grapa stelata. 30 cm. Pregatirea solului Pregatirea de baza a solului se face in functie de umiditatea acestuia in momentul eliberarii. imediat dupa recoltare. 8 . in mustul zapezii. se va fertiliza cu 150-200 kg azotat de amoniu /ha. ca fosforul si potasiul sa se administreze inaintea plantatului si sa se incorporeze o data cu ultima discuire. 3 . Marirea cantitatilor de ingrasamant sporeste productia continuu. Epoca de aplicare este in faza de ramificare pana cel mai tarziu la inceputul butonizarii. dupa care atunci cand solul are umiditatea suficienta. fapt care a determinat sa se ajunga la concluzia ca doza recomandata sa fie N90P120K90 kg/ha substanta activa. Ingrasamintele azotoase trebuie sa se administreze primavara timpuriu. Azotatul de amoniu este ingrasamantul cel mai adecvat pentru ingrasarea suplimentara si se administreaza in doze de pana la 150 kg/ha. Ingrasamintele ar trebui sa se administreze primavara. La inceputul butonizarii se va aplica numai in culturile irigate. De regula. a dat insemnate sporuri de productie care au variat intre 20-40%.

Uneori. Se poate realiza o productivitate foarte mare (de peste 5 ori) care se realizeaza prin folosirea masinii de scos cartofii adaptata. prin inradacinarea butasilor tulpinali sau chiar a frunzelor. una-doua discuiri se vor avea in vedere pentru minerarea solului si distrugerea buruienilor perene. De aceea. cu plugul fara cormana. prin distrugerea sau stagnarea in crestere a buruienilor. recoltarea acestora constituie cea mai grea lucrare din tehnologia de cultivare a mentei. prin folosirea stolonilor subterani. cu ajutorul masinii de scos cartofi sau ceapa. Aratura de baza se va efectua cu plugul urmat de grapa stelata. care in practica agricola se inmulteste exclusiv pe cale vegetala. este bine ca dupa recoltarea plantei premergatoare. Calitatea materialului pentru plantat Stolonii subterani folositi ca material din inmultire trebuie sa fie albi. menta se inmulteste prin stoloni aerieni. concomitent cu aceasta sa se execute eliberarea de resturi vegetale si aratura adanca. pentru maruntirea si asezarea solului. 4 . Efectul favorabil al lucrarii solului se manifesta cel mai mult prin pastrarea umiditatii si structurii solului. in scopuri stiintifice. turgescenti si lipsiti de urmele vreunui atac de boli sau daunatori. Prin toate lucrarile care se vor executa pana la plantare. Scosul stolonilor subterani se poate face manual cu furca.Modelul de pregatire a solului nu influenteaza insa continutul in ulei volatil. Modul de inmultire Menta este un hibrid steril. O importanta deosebita asupra calitatii stoloniilor subterani o au: -modul de intretinere a culturii -modul de fertilizare si de exploatare a acesteia -varsta plantatiei 9 . Recoltarea stolonilor Cu toate ca stolonii subterani se formeaza in stratul superficial al solului. 5 . 6. precum si consumul de forta de munca de peste 7 ori mai mic comparativ cu scosul cu furca dupa plug fara cormana.

sa aiba o lungime de minim 15 cm. De asemenea. plantatiile de menta intretinute necorespunzator. neputand fii utilizati ca material saditor. Pregatirea materialului saditor pentru plantat se poate efectua direct in camp sub umbrare sau sub diferite soproane. pentru a se evita evaporarea apei din stoloni. 5 noduri. Stolonii trebuie sa fie din plantatiile din anul I de vegetatie. puternic imburuienate. iar in masa lor sa nu existe mai mult de 10% resturi de tulpini. ramificatii si stoloni aerieni de culoare verde. neingrasate si neirigate produc stolonii subtiri. firavi si cu dimensiuni reduse. 10 . plantatiile din anul II si in mod deosebit cele din anii III si IV de cultura produc stoloni de foarte slaba calitate.In general.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->