" ALEXANDRU LAPUSNEANUL" de Costache Negruzzi

Nuvela istorica, romantica rin continut si clasica din unct de vedere com ozitional!
Nuvela "Alexandru Lapusneanul" "ar fi devenit o scriere celebra ca si "Hamlet", daca literatura romana ar fi avut in ajutor prestigiul unei limbi universale" spunea George Calinescu. Pornind de la notiunea de nuvela, accentuam ca este o specie a genului epic, in pro a, cu un singur fir epic, cu un conflict pe un personaj principal. Nuvela de fata se construieste in jurul personajului prinipal Alexandru Lapusneanul. Nuvela este de factura istorica, deoarece pre inta un episod din istoria !oldovei in cei cinci ai celei de a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanul. "n nuvela se imbina, intr#o reusita sinte a, trasaturile a mai multor curente literare printre care si $clasicismul si romantismul. %estinul personajului principal este cel al unui personaj exceptional pus sa actione e in iprejurari exceptionale. Alxandru Lapusneanul este un personaj romantic, construit pe ba a antite ei intre calitatile si defectele sale extreme. Conturarea atmosferei romantice a nuvelei este reali ata de mai multe elemente, spre exemplu$ cronicarul Grigore &rec'e vede in Lapusneanul un monstru insetat de singe, caci ii macelareste cu cru ime pe cei () de boieri, care, neavind nici o grija, surprinsi miseleste pe din dos, fara arme, cadeau fara a se mai impotrivi, insa dupa Costac'e Negru i, domnitorul este un monar' absolut, care nu tolerea a opo itia boierilor. &n alt element este revolta multimii infuriate. %e obicei, pre enta poporului este o preocupare a romanticilor care aduce personaje si din alte clase sociale, de jos. Antite a angelic#demonic se reali ea a la nivelul personajelor %oamna *uxanda#Lapusneanul avind un rol bine determinat in desfasurarea actiunii. +iica a luminatului domn Petru *ares, gingasa si frumoasa, trista doamna este pri oniera unui spatiu care#l repre inta pe singerosul ei sot$curtea domneasca."n interiorul acestui spatiu se consuma antinomiile dintre "inger" si "demon". Compasiunii pe care o arata *uxanda celor loviti de soarta, Lapusneanul ii opune cinismul unui scenariu singeros, bunatatii "ingerului" voievodul ii opune "dorul lui cel tiranic" de a nascoci noi suferinte. Pentru prima data in literatura romana costac'e Negru i surprinde psi'ologia colectiva. La inceput multimea se aduna la poarta curtii domnesti doar din curio itate , apoi, fiind intrebata ce vrea, incepu sa se stringa in cete, ca in cele din urma sa devina o vointa, dupa care toate glasurile "se facura un glas" si strigau$" Capul lui !otoc vrem-". Compo itia nuvelei este de factura clasicista$ sobra, ec'ilibrata, intr#o ar'itectonica organi ata in patru capitole, avind fiecare cite un moto, care

exprima ideea substantei epice. +iecare dintre cele patru capitole are o relativa autonomie in raport cu ansamblul nuvelei. Primul capitol il anunta pe cel de#al doilea prin amenintarea lui Lapusneanul adresata boierilor, al doilea capitol anticipea a pe cel de#al treilea prin promisiunea domnului ca ii va da sotiei "un leac de frica", iar cel de#al treilea il desc'ide pe al patrulea prin amenintarea de .pancioc lui Lapusneanul ca se vor mai vedea pina a nu muri.