Autor prof.

Enache Ligia Liceul Pedagogic,,Spiru Haret Focani

STELE: TIPURI SI EVOLUTII Stelele - Sunt sori, mai mult sau mai puin asemntori cu Soarele nostru, n jurul unora dintre ele orbitnd planete. Nu prezint interes pentru astronomul amator care se dedic observaiilor Deep Sky, deoarece chiar i in cele mai mari telescoape din lume au aspect punctiform, datorit distanelor uriae care ne despart de ele. Exist totui excepii - stelele duble i stelele variabile.

Stelele duble - Dac veti privi prin telescop diverse stele este posibil s gasii o stea nsoit de un companion (alta stea) aflat in apropierea ei, la foarte mic departare. Aceea este o stea dubl. Stelele variabile - Sunt stele care ii modific strlucirea.

Stele-la fel ca i Soarele nostru, sunt imense stele reactoare nucleare, care rspndesc n spaiu cantiti enorme de energie, apoi i nceteaz activitatea .

Norii interstelari sunt formai din particule 106/m2, care se atrag ntre ele cu fore gravitaionale care le in mpreun . Temperatura este aproximativ de 100 K (-1700C) . La aceast temperatur nu pot exista atomi, ci doat nuclee de H i e - . Aceast stare se numete plasm . Avnd n vedere dimensiunile uriae ale norului , vitezele nu prea mari ale particulelor , contracia norului dureaz cteva miliarde de ani i rmne un obiect cosmic ntunecat .

Odat cu creterea temperaturii norului interstelar, datorit contraciei, el ncepe s lumineze, devenind un obiect strlucitor, numit proto-stea, care emite o cantitate enorm de energie . Strlucirea este cu att mai intens, cu ct temperatura este mai mare, iar cantitatea mare de energie se realizeaz pe baza reaciilor nucleare din regiunea central .

 Protostelele
Au sclipirea neregulat deoarece sunt nconjurate de gaze. n interior temperaturile pot ajunge la 10 milioane de grade declannd reacii nucleare. Unei protostele normale i ia aproximativ 30 de milioane de ani s devina o stea, asta depinde de masa sa, dar pentru o stea de mrimea soarelui durata este doar de 300.000de ani.

O globula Bok. In interiorul acestui nor opac de praf, se afla o protostea. Se afla in constelatia Cassiopeia, la 9500 ani lumina departare.

Nebuloasele
Nebuloasele - Sunt uriasi nori interstelari formati din gaze (peste 95% hidrogen) si praf. Nebuloasele continute de galaxia noastra se numesc nebuloase galactice, iar cele aflate in alte galaxii sunt numite nebuloase extragalactice. Sunt impartite in mai multe categorii:
Nebuloase difuze - Sunt aglomerri de gaze i praf, care dac sunt destul de masive, devin frecvent locuri unde se nasc stele, de cele mai multe ori grupate n roiuri stelare.

Nebuloase planetare Aceste nebuloase sunt numite "planetare" deoarece atunci cand sunt privite printr-un telescop modest au un aspect circular, asemantor cu o planet. Nebuloasele obscure - Sunt nori de praf care nu conin nici o stea i care obtureaz stelele aflate n spatele lor.

GALAXII SI ROIURI

Galaxiile - Sunt cele mai complexe obiecte Deep Sky, alcatuite din sute de milioane de stele, tinute laolalta datorita atractiei gravitationale reciproce. Galaxiile sunt clasificate in functie de forma lor, dupa cum urmeaza:
Galaxii Spirale - La acest tip de galaxii, nucleul central este inconjurat de brate spirale. Contin cantitati mari de hidrogen si praf cosmc, din care se formeaza noi stele

Galaxii Eliptice - au forma eliptica, nu au brate spirale. Contin foarte putin hidrogen, asta insemnand ca in aceste galaxii nu se mai nasc stele. Sunt de dimensiuni variate, de la galaxii uriase, pana la cele mai mici galaxii cunoscute. Galaxii Iregulate - Aceste galaxii sfideaza orice forma de organizare.Nu au o foma definita, sunt formate din ingramadiri haotice de stele si gaz.

Galaxiile sunt stele legate prin fore gravitaional, grupate ntre ele . O galaxie conine ntre 10 -100 de miliarde de sisteme stelare, care graviteaz n jurul unui centru (astronomii cred c ar fi o gaur neagr) . Ele au diametrul de ordinul 10 100 ani lumin . Spaiul dintre galaxii conine gaze, pulberi, radiaii . Sistemul nostru solar face parte din Calea Lactee . Galaxia are aceeai vrst cu Universul .

Galaxia conine : nebuloase i roiuri .

Nebuloasele sunt aglomerri de gaze interstelare i pulberi atomice . Ele pot da natere unor stele care formeaz i ele aglomerri de stele, numite roiuri stelare . Stelele dintr-un roi au aproximativ aceeai vrst .

Roiurile stelare - Nu toate stelele sunt izolate, ca Soarele nostru, unele fac parte din roiuri stelare, toate stelele din roi avand varste aproximativ egale. Roiurile stelare se mpart in roiuri deschise i roiuri globulare. Roiurile deschise - Roiurile deschise conin un numr mic de stele, relativ tinere. Sunt aezate n braele spirale ale galaxiei noastre, de aceea dac intr-o noapte senin veti "mtura" cu un binoclu sau telescop Calea Lactee, o sa gsii un numr mare de roiuri deschise.

Roiurile globulare - Sunt uriae formaiuni sferice, care conin un mare numr de stele ( pan la 100 milioane). Stelele din roiurile globulare sunt foarte batrne, au o vechime de peste 8 miliarde de ani (Soarele are doar 5 miliarde!), fiind cele mai batrne stele din Univers.

Gigantele rosii Atunci cnd mor, stelele de tipul Soarelui nostru stralucesc sub forma unei gigante rosii (pentru numai cteva milioane de ani - o clipa la scara timpului Universului), dupa care se contracta puternic devenind o pitica alba. Procesele de fuziune nucleara din nucleul lor practic se opresc si ele se racesc ncet, radiind caldura timp de miliarde de ani. Dar, se pare ca atunci cnd aceste stele ajung n ultimul stadiu al vietii lor, ele produc un ultim impuls, care le proiecteaza la mare distanta de locul n care si-au trait ntreaga existenta.

Roiul stelar deschis

Roiul globular

Piticele albe reprezinta stadiul final al evolutiei stelelor, cu exceptia stelelor imense din Univers care dupa moarte se transforma n supernove.

Practic 97% din masa stelara a Universului se va transforma n timp in pitice albe. Soarele nostru, fiind si el o stea, va avea acelasi destin ntr-un viitor foarte ndepartat.

Supernovele sunt stele cu mase mari de 4-8 ori mai mare dect cea a Soarelui nostru, regiunea central coninnd : C, Ne, Mg, Fe . Presiunea din interiorul stelei devine uria i steaua explodeaz, att de violent, nct mprtie materie stelar care poate fi vzut de pe Pmnt, la lumina zilei, cu ochiul liber . Nucleele metalelor grele : Au, Ag, U, s-au format n astfel de explozii prin fuziunea nucleelor uoare .

Supernovele
Supernova, este o stea variabil din clasa novelor, dar avnd o strlucire de sute de ori mai mare dect a novelor.
n funcie de prezena hidrogenului, supernovele sunt de dou tipuri: - supernove de tip I, la care nu este identificat prezena hidrogenului, - supernove de tip II, la care se poate identifica prezena hidrogenului.

Dup explozia unei supernove, miezul stelei (format din protoni i neutroni), se comprim, formnd o sfer de civa zeci de Km, numit stea neutronic .

Pulsari
Pulsarul este o stea foarte mic, dar foarte dens, numit stea neutronic (rmi a unei stele care a colapsat), ce emite energie sub forma unui flux de particule electromagnetice concentrat la polii magnetici ai stelei. Ea genereaz radiaii electromagnetice care pot fi nregistrate de pe Pmnt . Deci n acest caz, steaua neutronic se numete pulsar .

Quasari Quasarii sunt tiui ca fiind miezuri active de galaxii. Sunt cele mai strlucitoare, rapide i departate obiecte cosmice cunoscute din Univers.Ca i o stea, un quasar apare ca un punct strlucitor. Quasarul este in dimensiuni cam cat Sistemul Solar.Unii quasari radiaz energie cat 100 de galaxii gigant.

n 1859 s-au descoperit surse de unde radio n puncte din Univers , unde nu se afla niciun corp luminos . Aceste obiecte au fost denumite surse radio cvasistelare i sunt resturile unei supernove foarte deprtate de noi . Mai trziu, aceste corpuri, au fost numite quasari .

BIBLIOGRAFIE
Emanuel Vasiliu-Lumina, und sau corpuscul ?-Ed Albatros,1967
Felix Pirani-Cte ceva despre Univers-Ed Curtea Veche, 2002 Stephen Hawking-Universul ntr-o coaj de nuc-Ed Humanitas,2004 Stephen Hawking-Scurt istorie a timpului . De la Big Bang la gurile negre-Ed Humanitas,2001 www. Worldofteaching.com