Rodica B.

LEGISLAIA VINURILOR N ROMNIA

ONVPV este organismul care gestioneaza la nivel national, in principal, potentialul de productie, denumirile de origine, indicatiile geografice si mentiunile traditionale pentru produsele vitivinicole. Structura organizatorica a ONVPV se aproba prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale, modul de organizare si functionare al ONVPV precum si structurile sale centrale si teritoriale fiind reglementate prin propriul regulament de organizare si functionare. Oficiul National al Viei si Produselor Vitivinicole (ONVPV) este institutie publica cu personalitate juridica aflata in subordinea Ministerului griculturii si !ezvoltarii "urale. Notiunea de denumire de origine a vinurilor este foarte vec#e, ea fiind folosita pentru identificarea produselor care circula printr$un nume geografic. Denumirea de origine nu este o simpla indicare a provenientei, ea este asociata originalitatii si specificitatii produsului. %ele mai vec#i referinte se gasesc &n 'iblie unde se aminteste de vinul de Samarie sau de vinul de (elbon ()iban). ntic#itatea greaca sau romana desemneaza anumite vinuri prin indicatie geografica pentru ca acestea au o calitate specifica fata de altele. %unoscut din acea perioada este vinul de *smaros, pe care &l pierde %+clop &n favoarea lui ,l+sse, *smaros fiind un mic masiv muntos izolat din -#race. !in .vul Mediu se pastreaza diferite te/te care vorbesc despre vinurile cu denumire de origine. "oger !ion citeaza doua decrete, cel din anul 0120 si din 0302 &n care apare specificatia ca v4nzatorii care dau alt nume vinului dec4t cel al zonei &n care a fost ceeat &si pierd produsul si sunt amendati. Pe vremea aceea functionau corporatii care reglementau comertul &n general si comertul cu vinuri &n particular. %orporatiile au fost abrogate si a urmat o perioada foarte lunga de latenta p4na &n secolul al 5*5$lea. Sf4rsitul secolului al 5*5$lea si &nceputul secolului al 55$lea se caracterizeaza printr$o bogata activitate de reglementare a domeniului 6 inuri cu denumire de origine contro!ata. )egislatia internationala, a Oficiului *nternational al Viei si Vinului (O.*.V.), a ,niunii .uropene precum si legislatia nationala prezinta particularitati specifice. Infiintarea "!antatii!or de ita de ie 7nfiin8area planta8iilor de vi89$de$vie se face &n areale viticole delimitate, cu soiuri:clone admise &n %atalogului oficial al soiurilor al ,niunii .uropene. Pot fi clasificate ca soiuri de struguri pentru vin numai cele care &ndeplinesc urm9toarele condi8ii; (a) apar8in speciei Vitis vinifera <
1

(b) provin din &ncruci=9ri comple/e &ntre soiurile de Vitis vinifera =i soiuri apar8in4nd altor specii ale genului Vitis< (c) nu este unul dintre soiurile de #ibrizi direct produc9tori interzi=i ; Noa#, Ot#ello, *sabelle, >ac?uez, %linton =i (erbemont. #roductia de $truguri Produc8ia de struguri pentru vin se clasific9 dup9 cum urmeaz9; a) pentru vin cu denumire de origine controlat9< b) pentru vin cu indica8ie geografic9 < c) pentru vin f9r9 indica8ie geografic9 sau denumire de origine controlat9, cu denumire de soi< d) pentru vin f9r9 indica8ie geografic9 =i f9r9 denumire de origine controlat9. #roductia de in Vinul este un produs alimentar =i se clasific9 astfel ; a) vin cu denumire de origine controlat9< b) vin cu indica8ie geografic9 < c) vin, f9r9 indica8ie geografic9 sau f9r9 denumire de origine controlat9, cu denumire de soi< d) vin, f9r9 indica8ie geografic9 =i f9r9 denumire de origine controlat9. Prin denumire de origine contro!at% se &n8elege numele unui areal viticol sau al unui loc specific utilizat pentru a descrie un produs realizat &n conformitate cu caietul de sarcini =i care respect9 urm9toarele cerin8e; a& calitatea =i caracteristicile sale se datoreaz9 &n mod esen8ial sau e/clusiv acestui areal viticol, cu factorii s9i naturali =i umani< '& strugurii din care este produs vinul cu denumire de origine controlat9 provin e/clusiv din acest areal viticol delimitat pentru denumirea de origine respectiv9< c& vinul este produs &n acest areal delimitat pentru denumirea de origine respectiv9< d& vinul este ob8inut din soiuri de vi89$de$vie apar8in4nd e/clusiv speciei Vitis Vinifera< Prin indica(ie geografic% se &n8elege numele unui areal viticol sau al unui loc specific utilizat pentru a descrie un produs care respect9 urm9toarele cerin8e; )a& posed9 o calitate, o reputa8ie sau alte caracteristici specifice care pot fi atribuite unui areal viticol delimitat pentru indica8ia geografic9 respectiv9< )'& strugurii, &n propor8ie de cel pu8in @2 A, provin e/clusiv din arealul delimitat pentru indica8ia geografic9 respectiv9< )c& vinul este ob8inut &n arealul viticol pentru indica8ia geografic9 respectiv9< )d& vinul este ob8inut din soiuri de vi89$de$vie apar8in4nd speciei Vitis vinifera sau unei &ncruci=9ri &ntre Vitis vinifera =i alte specii din genul Vitis.
2

Prin men(iunea tradi(iona!% a unui produs se &n8elege; )a& faptul c9 produsul are o denumire de origine controlat9 sau o indica8ie geografic9 &n cadrul legisla8iei comunitare sau na8ionale< )'& metoda de producere sau de maturare, calitatea, culoarea, locul de provenien89 sau un eveniment deosebit legat de istoria produsului. A* Definitii + 0. ,An inico!B &nseamn9 anul de produc8ie pentru produsele c9rora li se aplic9 prezenta lege. 7ncepe la 0 august &n fiecare an =i se &nc#eie la 10 iulie anul urm9tor. C. ,Defri-are, &nseamn9 eliminarea complet9 a butucilor de vi89 afla8i pe un teren plantat cu vi89$de$vie. 1* ,#!antare, &nseamn9 fi/area definitiv9 a r9sadurilor de vi89$de$vie sau a unor por8iuni de r9saduri de vi89$de$vie, altoite sau nu, &n vederea producerii de struguri sau a unei culturi de vi89$mam9 pentru altoi. 3. ,Su"raa!toireB &nseamn9 altoirea unei vi8e$de$vie care a mai f9cut obiectul unei altoiri. 2. ,Struguri "roa$"e(i, &nseamn9 fructul vi8ei$de$vie utilizat &n vinifica8ie, bine copt sau c#iar u=or stafidit, care poate fi zdrobit sau presat prin mijloace obi=nuite &n vinifica8ie =i care poate produce spontan o fermenta8ie alcoolic9. D. ,Suc de $truguri, &nseamn9 produsul lic#id nefermentat, dar fermentabil, care; (a) se ob8ine prin tratare corespunz9toare, datorit9 c9reia devine potrivit pentru consum ca atare< (b) se ob8ine din struguri proaspe8i sau din must de struguri sau prin reconstituire. tunci c4nd se ob8ine prin reconstituire, se reconstituie din must de struguri concentrat sau din suc de struguri concentrat. .ste permis9 o t9rie alcoolic9 dob4ndit9 pentru sucul de struguri de cel mult 0 A vol. E. ,Suc de $truguri concentrat, &nseamn9 sucul de struguri necaramelizat ob8inut prin des#idratarea par8ial9 a sucului de struguri realizat9 prin orice alt9 metod9 autorizat9 &n afar9 de &nc9lzirea pe foc direct, astfel &nc4t indicele refractometric, determinat la temperatura de CF o% de refractometrul utilizat conform unei metode care se va stabili, s9 nu fie mai mic de 2F,G A. .ste permis9 o t9rie alcoolic9 dob4ndit9 pentru sucul de struguri concentrat de cel mult 0 A vol. @. ,Dro.die de in, &nseamn9; (a) reziduul care se depune &n recipientele care con8in vin, dup9 fermentare, &n timpul stoc9rii sau dup9 tratarea autorizat9<
3

(b) reziduul ob8inut din filtrarea sau centrifugarea produsului men8ionat la litera (a)< (c) reziduul care se depune &n recipientele care con8in must de struguri &n timpul stoc9rii sau dup9 tratarea autorizat9< (d) reziduul ob8inut din filtrarea sau centrifugarea produsului men8ionat la litera (c). G. ,/e$co in% de $truguri, &nseamn9 reziduul din tescuirea strugurilor proaspe8i, fermentat sau nu. 0F. ,#ic0et, &nseamn9 un produs ob8inut; (a) prin fermentarea tescovinei de struguri proaspete macerate &n ap9< (b) prin epuizarea cu ap9 a tescovinei fermentate. 00. ,Vin a!coo!i1at, &nseamn9 un produs care; (a) are o t9rie alcoolic9 dob4ndit9 de minimum 0@ A vol. =i de ma/imum C3 A vol.< (b) se ob8ine e/clusiv prin adaosul unui produs nerectificat, provenind din distilarea vinului =i av4nd o t9rie alcoolic9 dob4ndit9 de ma/imum @D A vol., la un vin care nu con8ine za#9r rezidual< (c) are o aciditate volatil9 ma/im9 de 0,2 grame pe litru, e/primat9 &n acid acetic. 0C* ,#roduc(ie de in, &nseamn9; (a) mustul de struguri< (b) vinul< (c) amestecul de musturi de struguri =i:sau de vinuri cu diferite caracteristici, destinate ob8inerii unui anumit tip de vin spumant. 01. ,/%rie a!coo!ic% do'2ndit% 3n o!ume, &nseamn9 num9rul de volume de alcool pur la o temperatur9 de CF o% cuprinse &n 0FF de volume din produsul respectiv la aceast9 temperatur9. 03. ,/%rie a!coo!ic% "oten(ia!% 3n o!ume, &nseamn9 num9rul de volume de alcool pur la o temperatur9 de CF o% ce pot fi produse prin fermentarea total9 a za#arurilor cuprinse &n 0FF de volume din produsul respectiv la aceast9 temperatur9. 02. ,/%rie a!coo!ic% tota!% 3n dob4ndite. o!ume, &nseamn9 suma t9riilor alcoolice poten8iale =i

0D. ,/%rie a!coo!ic% natura!% 3n o!ume, &nseamn9 t9ria alcoolic9 total9 &n volume a unui produs &nainte de orice &mbog98ire. 0E. ,/%rie a!coo!ic% do'2ndit% 3n ma$%, &nseamn9 num9rul de Hilograme de alcool pur con8inute &n 0FF Hilograme de produs. 0@. ,/%rie a!coo!ic% "oten(ia!% 3n ma$%, &nseamn9 num9rul de Hilograme de alcool pur care pot fi produse prin fermentarea total9 a za#arurilor cuprinse &n 0FF Hilograme de produs.
4

0G. ,/%rie a!coo!ic% tota!% 3n ma$%, &nseamn9 suma t9riilor alcoolice dob4ndite =i poten8iale &n mas9.

4* #rodu$e inico!e 5* Vinu! este produsul ob8inut e/clusiv prin fermentarea alcoolic9, total9 sau par8ial9, a strugurilor proaspe8i, presa8i sau nu, sau a mustului de struguri. Vinul; (a) are, dupa procedeele de imbogatire admise, o t9rie alcoolic9 dob4ndit9 de minim @,2 A vol., cu condi8ia ca vinul s9 provin9 e/clusiv din struguri recolta8i &n zona viticola ', =i de minim G A vol. &n zonele %* si %**< (c) are o t9rie alcoolic9 total9 de ma/im 02 A vol. (d) are aciditatea totala, e/primata &n acid tartric, de cel pu8in 1,2 grame pe litru sau 3D,D miliec#ivalen8i pe litru. 6* Vin nou af!at 3nc% 3n fermenta(ie este produsul a c9rui fermenta8ie alcoolic9 nu s$a &nc#eiat =i care nu este &nc9 separat de drojdie. 7* Vinu! $"umant este un produs; (a) ob8inut prin fermenta8ie alcoolic9 primar9 sau secundar9; $ din struguri proaspe8i< $ din must de struguri< $ din vin< (b) care, la desc#iderea recipientului, degaj9 dio/id de carbon provenit e/clusiv din fermenta8ie< (c) care, conservat la o temperatur9 de CFI% &n recipiente &nc#ise, prezint9 o suprapresiune de minim 1 bari, datorit9 dio/idului de carbon &n solu8ie< (d) pentru care t9ria alcoolic9 total9 a produc8iei de vin (JcuveeK) destinate elabor9rii acestora nu trebuie s9 fie mai mic9 de @,2 A vol. 8* Vinu! $"umant de ca!itate este un produs; (a) ob8inut prin fermenta8ie alcoolic9 primar9 sau secundar9; $ din struguri proaspe8i< $ din must de struguri< $ din vin< (b) care, la desc#iderea recipientului, degaj9 dio/id de carbon provenit e/clusiv din fermenta8ie< (c) care, conservat la o temperatur9 de CFI% &n recipiente &nc#ise, prezint9 o suprapresiune de minim 1,2 bari, datorit9 dio/idului de carbon &n solu8ie. (d) pentru care t9ria alcoolic9 total9 a produc8iei de vin (JcuveeK) destinate elabor9rii acestora trebuie s9 fie de minim G A vol. 9* Vinuri!e $"umante de ca!itate de ti" aromat sunt vinurile spumante de calitate;
5

(a) care sunt ob8inute numai prin utilizarea e/clusiv9, la alc9tuirea produc8iei de vin (JcuveeK), a mustului de struguri sau a mustului de struguri par8ial fermentat, care provin din soiuri aromate (b) care, conservat la o temperatur9 de CF I% &n recipiente &nc#ise, prezint9 o suprapresiune de minim 1 bari, datorit9 dio/idului de carbon &n solu8ie< (c) a c9rui t9rie alcoolic9 dob4ndit9 este de minim D A vol.< (d) a c9rui t9rie alcoolic9 total9 de minim 0F A vol. :* Vinu! $"umo$ este un produs care; (a) se ob8ine din vin f9r9 denumire de origine sau indica8ie geografic9 protejate< (b) degaj9, la desc#iderea recipientului, dio/id de carbon provenind total sau par8ial dintr$ un adaos al acestui gaz< (c) prezint9, atunci c4nd este conservat la CFI% &n recipiente &nc#ise, o suprapresiune de minimum 1 bari datorat9 dio/idului de carbon &n solu8ie. ;* Vinu! "etiant este un produs care; (a) se ob8ine din vin, cu condi8ia ca acesta s9 aib9 o t9rie alcoolic9 total9 de minim G A vol.< (b) are o t9rie alcoolic9 dob4ndit9 de minim E A vol.< (c) prezint9, dac9 este conservat la CFI% &n recipiente &nc#ise, o suprapresiune datorat9 dio/idului de carbon endogen &n solu8ie de minim 0 bar =i ma/im C,2 bari< (d) este prezentat &n recipiente de DF de litri sau mai mici. <* Vinu! "er!ant este un produs care; (a) se ob8ine din vin< (b) are o t9rie alcoolic9 dob4ndit9 de minim E A vol. =i o t9rie alcoolic9 total9 de minim G A vol.< (c) prezint9, dac9 este conservat la CFI% &n recipiente &nc#ise, o suprapresiune, datorat9 dio/idului de carbon &n solu8ie total sau par8ial ad9ugat, de minim 0 bar =i ma/im C,2 bari< (d) este prezentat &n recipiente de DF litri sau mai mici. =* Mu$tu! de $truguri este produsul lic#id ob8inut &n mod natural sau prin procedee fizice din struguri proaspe8i. .ste permis9 o t9rie alcoolic9 dob4ndit9 a mustului de struguri de ma/im 0 A vol. 5>* Mu$t de $truguri "ar(ia! fermentat este produsul ob8inut din fermentarea unui must de struguri cu o t9rie alcoolic9 dob4ndit9 de minim0 A vol. =i mai mic9 dec4t trei cincimi din t9ria sa alcoolic9 total9 &n volume. 55* Mu$tu! de $truguri "ar(ia! fermentat e?tra$ din $truguri de$0idrata(i este produsul ob8inut prin fermentarea par8ial9 a mustului de struguri ob8inut din struguri des#idrata8i, al c9rui con8inut total de za#9r &nainte de fermentare este de cel pu8in CEC grame la litru =i a c9rui t9rie alcoolic9 natural9 =i dob4ndit9 este de mimin @ A vol. 56* Mu$tu! de $truguri concentrat este must de struguri necaramelizat care se ob8ine prin des#idratarea par8ial9 a mustului de struguri efectuat9 prin orice alt9 metod9 autorizat9 &n
6

afar9 de &nc9lzire pe foc direct, astfel &nc4t valoarea indicat9 la temperatura de CFI% de refractometrul utilizat &n concordan89 cu metoda aplicat9 s9 nu fie mai mic9 de 2F,G A. .ste permis9 o t9rie alcoolic9 dob4ndit9 a mustului de struguri concentrat de ma/im 0 A vol. 57* Vinu! din $truguri de$0idrata(i este un produs care; (a) este ob8inut f9r9 &mbog98ire din strugurii l9sa8i la soare sau la umbr9 &n vederea unei des#idrat9ri par8iale< (b) are o t9rie alcoolic9 total9 de minim 0D A vol. =i o t9rie alcoolic9 dob4ndit9 de minim G A vol.< (c) are o t9rie alcoolic9 total9 de minim 0D A vol. (sau CEC grame za#9r:litru). 58* Vinu! de $truguri $u"ramaturati Vinul din struguri cop8i &n e/ces este produsul care; (a) este ob8inut f9r9 &mbog98ire< (b) are o t9rie alcoolic9 natural9 &n volume de minim 02 A vol.< (c) are o t9rie alcoolic9 total9 de minim 02 A vol. =i o t9rie alcoolic9 dob4ndit9 de minim 0C A vol. Se poate prevedea o perioad9 de &nvec#ire pentru vinul de struguri cop8i &n e/ces. 59* O(etu! de in este o8etul care; (a) se ob8ine e/clusiv prin fermentarea acetic9 a vinului< (b) are o aciditate total9 de minim DF grame pe litru, e/primat9 &n acid acetic. Reg!ement%ri cu "ri ire !a DO@ 02.0.0. )ista denumirilor de origine controlat9 (!O%) pentru vinurile lini=tite 02.0.C. )ista denumirilor de origine controlat9 (!O%) pentru vinurile spumante Reg!ement%ri "ri ind IG 02.C.0. )ista indica8iilor geografice pentru vinurile lini=tite 02.C.C. )ista indica8iilor geografice pentru vinurile aromatizate

Li$ta men(iuni!or tradi(iona!e a!e inuri!or Li$ta denumiri!or de origine contro!at% )DO@& "entru "entru uti!i1are 3n Rom2nia
7

inuri!e !ini-tite admi$e

#entru inuri!e originare din Regiunea Vitico!% a #odi-u!ui /ran$i! aniei 0. -4rnave, &nso8it9 sau ne&nso8it9 de una din urm9toarele subdenumiri; 'laj >idvei Media= C. 1. 3. 2. lba *ulia Sebe= L pold iud )ec#in8a %otnari *a=i, &nso8it9 sau ne&nso8it9 de una dintre urm9toarele subdenumiri; %opou 'ucium ,ricani @. G. 'o#otin (u=i, &nso8it9 sau ne&nso8it9 de subdenumirea Vutcani

#entru inuri!e originare din Regiunea Vitico!% a Dea!uri!or Mo!do ei D. E.

0F. *ana 00. !ealu 'ujorului 0C. Nicore=ti 01. Panciu 03. Odobe=ti 02. %ote=ti #entru inuri!e originare din Regiunea Vitico!% a Dea!uri!or Munteniei -i O!teniei+ 0D. %ern9te=ti 0E. !ealu Mare, &nso8it9 sau ne&nso8it9 de una dintre urm9toarele subdenumiri; 'olde=ti Valea %9lug9reasc9 ,rla8i %eptura -o#ani 'reaza
8

 Merei More=ti 0@. Pietroasa 0G. Ntef9ne=ti, &nso8it9 sau ne&nso8it9 de subdenumirea %oste=ti CF. S4mbure=ti C0. !r9g9=ani CC. 'anu M9r9cine C1. Segarcea C3. Me#edin8i ,&nso8it9 sau ne&nso8it9 de una dintre urm9toarele subdenumiri; Severin %orcova Oolul !r4ncei V4nju Mare Orevi8a #entru inuri!e originare din Regiunea Vitico!% a 4anatu!ui+ C2. "eca= CD. 'anat, &nso8it9 sau ne&nso8it9 de una dintre urm9toarele subdenumiri; Moldova Nou9 !ealurile -irolului Silagiu #entru Vinuri!e originare din Regiunea Vtico!% a @ri-anei -i Maramure-u!ui CE. Mini= C@. %i=ana, &nso8it9 sau ne&nso8it9 de una dintre urm9toarele subdenumiri; !iosig 'i#aria Nimleu Silvaniei #entru inuri!e originare din Regiunea Vitico!% a @o!ine!or Do'rogei+ CG. Murfatlar, &nso8it9 sau ne&nso8it9 de una dintre urm9toarele subdenumiri; Medgidia %ernavod9 1F. 'abadag
9

10. Sarica Niculi8el, &nso8it9 sau ne&nso8it9 de subdenumirea -ulcea #entru inuri!e originare din Regiunea Vitico!% a /era$e!or Dun%rii+ 1C. Oltina Li$ta denumiri!or de origine contro!at% )DO@& "entru "entru uti!i1are 3n Rom2nia 0. -4rnave C. lba *ulia 1. Sebe= L pold #entru inuri!e originare din Regiunea Vitico!% a Dea!uri!or Mo!do ei+ 3. *a=i 2. 'ucium D. (u=i E. Panciu #entru inuri!e originare din Regiunea Vitico!% a Dea!uri!or Munteniei -i O!teniei+ @. !ealu Mare #entru Vinuri!e originare din Regiunea Vtico!% a @ri-anei -i Maramure-u!ui+ G. Nimleu Silvaniei #entru inuri!e originare din Regiunea Vitico!% a @o!ine!or Do'rogei+ 0F. Murfatlar Li$ta indica(ii!or geografice "entru inuri!e !ini-titeA admi$e "entru uti!i1are 3n Rom2nia #entru inuri!e din Regiunea Vitico!% a #odi-u!ui /ran$i! aniei+ 0. !ealurile -ransilvaniei #entru inuri!e din Regiunea Vitico!% a Dea!uri!or Mo!do ei+ C. !ealurile Moldovei sau, dup9 caz; - !ealurile (4rl9ului - !ealurile *a=ilor - !ealurile (u=ilor - !ealurile -utovei
10

inuri!e $"umanteA admi$e

#entru inuri!e originare din Regiunea Vitico!% a #odi-u!ui /ran$i! aniei+

- !ealurile %ovurului - !ealurile Siretului 1. !ealurile Vrancei #entru inuri!e din Regiunea Vitico!% a Dea!uri!or Munteniei -i O!teniei+ 3. !ealurile Munteniei 2. !ealurile Olteniei #entru inuri!e din Regiunea Vitico!% a 4anatu!ui+ D. Viile %ri=ului E. Viile -imi=ului #entru Vinuri!e din Regiunea Vtico!% a @ri-anei -i Maramure-u!ui+ @. !ealurile Marandului G. !ealurile %ri=anei 0F. !ealurile S9marului #entru inuri!e originare din Regiunea Vitico!% a @o!ine!or Do'rogei+ 00. %olinele !obrogei #entru inuri!e originare din Regiunea Vitico!% a /era$e!or Dun%rii+ 0C. -erasele !un9rii Li$ta indica(ii!or geografice "entru inuri!e aromati1ate 0. 'itter Murfatlar C. Vermut Murfatlar Li$ta men(iuni!or tradi(iona!e a!e inuri!or 0. C. Vin de regiuneP) Vin de calitate cu denumire de origine contolat9 (!O%), cu urm9toarele categorii de calitate; 1. 3. "ezerv9PP) Vin de vinotec9PPP) %ules la maturitate deplin9 (!O%$%M!) %ules t4rziu (!O%$%-) %ules la &nnobilarea boabelor (!O%$%*')

P) Vinul de regiune este un vin de mas9 cu indica8ie geografic9, livrat &n e/port
11

PP) "ezerva este un vin !O% maturat &n baricuri minimum D luni =i &nvec#it &n sticla minimum D luni PPP) Vinul de vinotec9 este un vin !O% &nvec#it &n sticl9 minimum 3 ani, cu buc#et format &n sticl9 &n timpul &nvec#irii, =i care se comercializeaz9 at4t timp c4t &=i p9streaz9 calit98ile conferite de aceast9 men8iune

12