Sunteți pe pagina 1din 9

STATELE UNITEALE AMERICII SI NOUA ORDINE MONDIALA Statele Unite nu au fost niciodata asa de puternice Acest subcapitol evidentiaza

faptul ca SUA au iesit mereu invingatoare de-a lungul istoriei spre exemplu: la sfarsitul celui de-al doilea Razboi Mondial SUA erau puternice si dominante pe scena internationala mai ales prin economia lor, care asigurau aproape 50 din !"#-ul mondial$ la sfarsitul Razboiului Rece s-au consemnat %0& luni de crestere economica neintrerupta' (e-a lungul acestei )umatati de secol unele puteri au urcat pe roata istoriei, iar aletele au coborat' SUA s-au mentinut in frunte de fiecare data si parca intr-un fel si-au consolidat pozitia' SUA au inc*eiat secolul trecut ca singura superputere a lumii, clar detasata de celelalte state sau grupuri de state' (e aceea putem numi secolul pe care l-am inc*eiat recent un secol american' Statele Unite ale Americii nu ocupa teritorii, ci doar le cumpara "storia SUA poate fi vazuta ca un proces continuu de expansiune' +xpansiunea a fost alimentata de diverse ideologii in virtutea careia americanii ar avea o adevarata datorie de a raspandi idealurile si institutiile democratice pe intreg continentul american si, din a doua )umatate a secolului al ,",-lea, c*iar in intreaga lume' (upa castigarea independentei, SUA cunoaste o adevarata dezvoltare din toate punctele de vedere: economic, militar si cultural, fapt ce determina impunerea sa ca putere in teritoriile alaturate' Astfel sunt cedate, respectiv cumparate numeroase teritorii semnificative de la Marea #ritanie - .regon/, 0ouisana -1ranta/, Rusia- Alas2a/, Spania- 1lorida/ Este la fel de sigur ca vom controla marea, precum ca rasare soarele (upa intrarea in posesie a numeroase teritorii, SUA isi indreapta interesul catre potentialul strategic al marii, astfel marea va reprezenta sursa de putere a unui imperiu' ar maritim sau continental? Adeseori, ne 3ntreb4m ce tip de 5ar4 sunt Statele Unite: o 5ar4 maritim4 sau o 5ar4 continental46 +xist4 o serie de argumente 7i analize ce ar putea sus5ine ambele cazuri, dintre care interpretarea lui Saul 8o*en a evolu5iei geopolitice a SUA este cea mai relevant4' Astfel, autorul vorbe7te despre 9 etape de dezvoltare geopolitic4 a SUA, 3n func5ie de importan5a 7i ponderea care se acord4 continentului sau coastei-oceanului/' O prim etap este perioada maritim4, unde comer5ul era bazat pe exportul de produse din agricultur4, iar principala preocupare a coloniilor era asigurarea controlului asupra coastei' Cea de-a doua etap este reprezentat4 de perioada continental4, 3nceputul acestei etape fiind marcat de cump4rarea %

0ouisianei de la francezi-%:0;/' (ezvoltarea din aceast4 perioad4 se bazeaz4 pe < piloni: cel agricol 7i cel industrial- ca exemplu avem construc5ia de c4i ferate 3n ascensiune, 8*icago stabiling leg4turi cu celelalte col5uri ale 54rii/, piloni interdependen5i 7i stimul=ndu-se unul pe cel4lalt' Perioada continental-maritim 3ncepe cu r4zboiul Americano-spaniol din %:>:, care permite SUA s4-7i extind4 influen5a 3n !acific 7i 8araibe' ?n aceast4 etap4, se observ4 faptul c4 puterea este proiectat4 dincolo de grani5e, 3ns4 centrul de greutate al dezvolt4rii r4m=ne pe continent$ de asemenea, faptul c4 se pune accentul mai mult pe valorificarea poten5ialului continental, dar nu lipsesc preocup4rile maritime: desc*iderea canalului !anama, invadarea insulei @aiti etc' Ultima etap4, 7i anume perioada maritim-continental, se concentreaz4 pe importan5a zonei de coast4, pe care 8o*en o nume7te AStatele Unite ale celor patru m4riB: Atlanticul, Colful Mexic, !acific, Marile 0acuri' 8oasta este axat4, 3n special, pe industria manufacturier4, servicii, turism 7i comer5 interna5ional' (intre argumentele care sus5in c4, 3n momentul de fa54, partea continental4 este dominat4 de coast4, vom aminti urm4toarele: popula5ia din cele ;0 de state care ocup4 coasta reprezint4 :0 din popula5ia Americii$ D0 dintre emigran5i se 3ndreapt4 c4tre cele patru state mai importante din inelul aritime-8alifornia, Eexas, FeG Hor2, 1lorida/$ industria produc4toare de automobile se concentreaz4 3n special 3n 8alifornia 7i sudul SUA$ D; din statele aflate 3n inelul maritim etc' +ste important de men5ionat faptul c4 atunci c=nd 5ara a traversat o perioad4 continental4, politica extern4 a fost marcat4 de izola5ionism, iar atunci c=nd SUA s-au orientat spre ocean, politica lor extern4 a devenit mai desc*is4' Schi pentru un ta!lou al Statelor Unite ale Americii, ast"i Societatea american4 este analizat4 prin prisma mai multor factori, astfel un prim lucru asupra c4ruia ne putem 3ndrepta aten5ia este popula5ia' (atorit4 diverselor etnii ce tr4iesc pe teritoriul American, pot ap4rea probleme pe termen lung, 3n special datorit4 popula5iei *ispanice ce reprezint4 minoritatea cea mai important4 la momentul actual' Se mai aduce 3n discu5ie 7i calitatea procesului educa5ional american, despre care se afirm4 c4 nu ar fi at=t de performant 7i competitiv' Acest lucru s-ar putea explica prin faptul c4 americanii pre5uiesc 7i valorific4 talentul ie7it din comun, omul care propulseaz4 un domeniu, spre deosebire de europeni care pun accent pe nivelul de cuno7tin5e 7i preg4tire' (in punct de vedere al ratei de cre7tere demografic4, al procentului tinerilor, popula5iei active 7i v=rstnicilor, societatea american4 de5ine un atu fa54 de +uropa 7i Iaponia' !rocentul tinerilor sub %: ani a mai sc4zut, 3ns4 este suficient de mare pentru a asigura vitalitatea societ45ii americane de m=ine' < din produc5ia agrar4 a SUA provine

Economia american se #ngri$e%te de inova ie +ste cunoscut faptul c4 o superputere trebuie s4 de5in4 pozi5ii dominante 3n domeniile economic, militar 7i cultural, ultimele dou4 fiind dependente 7i str=ns legate de puterea economic4, deoarece ar fi practica imposibil4 existen5a puterii militare 3n absen5a puterii economice' +conomia SUA este una dintre cele mai competitive din lume, devenind pe deplin evident4 din timpul celui (e-al (oilea R4zboi Mondial 7i dup4 3nc*eierea acestuia, drept exemple avem planul Mars*all de reconstruc5ie a +uropei de Jest 7i planul (odge de refacere a Iaponiei' 1or5a economiei americane este demonstrat4 7i de faptul c4 SUA au sus5inut ma)oritatea c*eltuielilor presupuse de existen5a 7i func5ionarea FAE.$ biote*nologiile, 3naltele te*nologii, produsele tipice ale industriei moderne-computerul, laserele, satelitul/ sunt asociate cu industria american4' Succesul economiei americane se datoreaz4 existen5ei spiritului inova5iei, comercializ4rii descoperirilor te*nologice-al4turi de valorificare/ 7i capacit45ii SUA de a observa din timp tendin5a nou4, tendin5a care 3ncepe s4 fie dominant4, nefiind aici vorba despre Amod4B, ci despre competitivitate' (e asemenea, SUA acord4 o importan54 deosebit4 domeniului cercet4rii' Un alt factor care contribuie la dinamismul economiei americane este spiritual antreprenorial stimulat, SUA fiind considerate o Mecc4 pentru oricine este interesat s4 testeze idei noi, s4 inoveze sau s4 cerceteze lucruri ie7ite din comun' (omina5ia economic4 7i te*nologic4 a SUA este considerabil4, 3ns4 nu mai este net4, datorit4 apari5iei unor economii ce se apropie de performan5a lor: un exemplu este economia Uniunii +uropene, al c4rei !"# se apropie de cel al SUA- %;, 0: mii mld' dolari fa54 de !"#-ul SUA de %;, 0D mii mld'/' &storia nu a mai cunoscut o dominatie militar' at(t de net' +xpresia cea mai directK si cea mai palpabilK a puterii este forta militarK' 1orta economicK asigurK substanta si baza puterii, cea culturalK, prestigiul si puterea ei de penetratie' 1orta militarK exprimK capacitatea puterii de a-si impune vointa, de a-si apKra si promova interesele, de a apela la mi)loace coercitive si violente 3n acest scop' 0a limitK, forta militarK exprimK mKsura puterii' (e aceea, de-a lungul istoriei, fiecare imperiu sau stat cu capacitate de dominatie a cKutat sK edifice o putere militarK c=t mai de temut' 0a sf=rsitul secolului al ,",-lea si 3nceputul secolului ,,, sfaturile lui Ma*an privind construirea unei flote au fost ascultate, iar la %>%9 SUA detineau trei flote de luptK$ dupK %><<, c=nd a intrat 3n vigoare Eratatul de dezarmare navalK, flota navalK a SUA se situa de)a ;

pe primul loc 3n lume' ?n timpul celui de-al (oilea RKzboi Mondial, SUA s-au impus ca putere aerianK dominantK' Armata de uscat s-a distins si ea 3ntr-un timp foarte scurt, mai ales datoritK performantelor industriei care o sustinea' 8ert este cK, la sf=rsitul rKzboiului, SUA dominau din punct de vedere strategic aerul si apa si dispuneau de o fortK militarK terestrK foarte modernK' Se preconiza ca o data cu inc*eierea Razboiului Rece va inceta si cursa inarmarilor iar situatia mondiala va cunoaste o evolutie pasnica, insa lucrurile nu au stat asa' "ncepand cu %>>: au crescut simtitor c*eltuielile militare desi nu exista niciun pericol, iar dupa <00% c*eltuielile in domeniu cresc si mai mult deoarece apare in scena un nou inamic ce pune in pericol pacea mondiala si anume terorismul' Astfel SUA reuseste sa detina un cvasimonopol in ceea ce priveste armele de mare precizie si avioane cu raza lunga de actiune' Mai impresionantK, 3n termeni de performanLK, este noua generaLie americanK de sateliti de spiona) lansati pe orbitK 3ncep=nd cu <005' +i au capacitatea de a urmKri obiecte de mKrimea unei mingi de baseball 3n orice moment din zi si din noapte, 3n orice punct de pe glob, si de a transmite aproape 3n timp real informatia la unitKtile operationale' ?n plus, sateliii dispun de o asemenea dotare, 3nc=t sunt 3n mKsurK nu numai sK intercepteze orice convorbire intercontinentalK ci si orice convorbire care are loc 3n orice colt al lumii' ?n felul acesta, din punct de vedere te*nic, America va avea capacitatea sK vadK orice individ, oriunde, sK asculte convorbirile sale telefonice si sK punK 3n miscare un avion cu Mbombe inteligenteA, g*idat de la sol, sK-l urmKreascK si sK-l distrugK' 8u alte cuvinte este un control la scar' glo!al'' Aparitia terorismului ca principal dusman a dus la cearea unei noi doctrine care se bazeaza pe infruntarea dusmanului inainte ca el sa-si poata desfasura fortele, inainte ca el sa poata actiona' Acest tip de doctrina promoveaza actiunea preventiva' !roblema grava este ca doctrina suprematiei si atacului preventiv ridicata la rang de doctrina internationala poate declansa o reactie in lant' (aca SUA ar actiona asa de ce nu si alte state6 Actiunea preventiva inseamna o incalcare flagranta a prevederilor 8artei .FU, care considera ilegala Aamenintarea ori folosirea fortei impotriva integritatii teritoriale sau independentei politice a unui statB' Suveranitatea nationala este un principiu fundamental al relatiilor internationale$ o data nesocotit, el bulverseaza intreg sistemul international si noua ordine mondiala poate usor deveni un *aos' Puterea culturala) putere de completare sau incoronare a puterii (e-a lungul istoriei, pentru un stat puternic, pentru o mare putere -cum e in cazul SUA/ erau importante puterea militara si cea economica' "nsa, in ceea ce priveste cultura, statele se

definesc diferit si original' 8ultura reprezinta forma publica de existenta a puterii si este totodata decisiva pentru prestigiul si atractivitatea puterii' Se face o distinctie intre puterea culturala si puterea opiniei pu!lice' !uterea opiniei publice se defineste prin forta de constrangere la care celelalte puteri nu pot aspira, prin standardele pe care le fixeaza, prin presiunea difuza pe care o exercita, spre deosebire de cea culturala care reprezinta forma cotidiana sub care se prezinta o superputere, interfata publica a acesteia' 8ultura americana nu implica doar ceea ce se intelege in mod traditional prin cultura' +xista o diversitate de forme prin care se prezinta cultura americana, de la pictura, literatura, scoli, universitati pana la productiile de film, televiziune, muzica etc' 8eea ce este important de remarcat este faptul ca pentru societatea de masa a SUA s-a creat o cultura de masa, adaptata la stilul de viata al oamenilor' Acest lucru a dus la performanta SUA in domeniul cultural, deoarece au stiut sa ofere produse pentru o gama larga de cerinte, pretentii' !uterea culturala se poate asemana cu puterea soft, care nu presupune constrangere ci convingere, promovand valori culturale, atitudini, moduri de organizare, N, atitudini de urmatB' SUA detine o suprematie in fiecare din cele trei domenii fundamentale ale puterii: economic, militar si cultural, ceea ce face din ea singura superputere mondiala multilaterala' Un dezavanta) al acestui stat ar fi faptul ca se afla la un nivel foarte modest din punct de vedere al prestigiului politic, fapt ce reiese din perioada de sfarsit a Razboiului Rece' Unilateralism versus multilateralism6 +xista doua pozitii, dezbateri in centrul carora se situeaza SUA: este aceasta o putere unilaterala sau multilaterala6 I' FOe transpune parerea ,,triumfalistilorB -precum Robert Pagan si Qilliam Prristol/, conform carora sistemul international este construit in )urul *egemoniei americane, in baza unei balante de putere' Acestia se folosesec, utilizeaza institutiile financiare internationale, servind propriilor interese' Se face o distinctie intre viziunea unilateralistilor si cea a multilateralistilor* Unilateralistii sustin pozitia *egemonica a SUA, nu doresc sa cedeze din atributiile care decurg din statutul lor, dar in acelasi timp sunt preocupati sa nu fie facute vinovate de tot ceea ce se intampla in lume' . alta problema a unilateralistilor o constituie costurile pozitiei lor pe termen lung, pozitie care poate parea avanta)oasa pe termen scurt, dar costisitoare pe termen lung' "n contrast, pozitia multilaterala pare dezavanta)oasa pe termen scurt, dar beneficiile pe termen lung sunt evidente'

Robert Pagan, in lucrarea sa evidentiaza relatiile SUA cu celelalte state ale lumii, indeosebi a dezcordului vizibil permanent dintre ele' !utem defini unilateralismul american ca o expresie a puterii, a sigurantei, iar multilateralismul a slabiciunii' -institutiile internationale sunt folosite pentru a-i constrange pe americani sa actioneze in baza unor intelegeri multilaterale$ ex: 8onsiliul de Securitate al .FU/' . alta idee de remarcat este faptul ca lumea de azi nu poate fi condusa de un singur centru, de o singura putere centrala, c*iar daca aceasta este foarte puternica' I' FOe considera ca presupusa putere centrala, in cazul de fata SUA, daca este obligata sa conduca, este in acelasi timp constransa si sa coopereze' (orinta SUA de a conduce singura ii va slabi puterile si imaginea, deoarece nu se poate confrunta de una singura cu probleme actuale ca traficul de droguri, crime organizate, terorism etc' Astfel, SUA este silita sa coopereze' Clobalizarea reprezinta o noua particularitate pentru fundamentarea noului rol al SUA' !uterea este definita in acest caz de pozitia centrala in retea: cine controleaza nodul central, controleaza ramificatiile' 8onform opiniei lui I' FOe, SUA detine o pozitie centrala in toate cele patru forme ale globalizarii: militara, economica, culturala si de mediu' Puterea hard si puterea soft reprezinta alte forme de a ,,masuraB puterea unui stat' !uterea militara sau puterea economica este puterea *ard, spri)inindu-se pe elemente masurabile -populatie, resurse naturale/' Aceasta putere care presupune constrangere este tipica pentru politica tarilor lumii de-a lungul istoriei' Puterea soft este capacitatea de a-i face pe altii sa faca ceea ce vrei tu sa faci, sa isi doreasca sa faca ceea ce vrei tu sa faci, antrenandu-i pe oameni' Un element important al puterii soft il reprezinta forta exercitata cu inteligenta, cu exactitate' !uterea *ard este o sursa foarte importanta a puterii soft, exemplificand: tendinta generala este de a nu urma o tara care este ramasa in urma din punct de vedere economic' "n centrul puterii soft se afla indicele de afectivitate al unei actiuni, al unei masuri sau a unui stat, reprezentat de o agenda cu stabilirea problemelor grave, presante, prioritare' Una dintre concluziile semnalate de multilateralisti -ex @untington/ este ca unilateralismul poate fi eficient, dar nu atractiv' De la exercitarea leadershipu-lui la exercitarea puterii (upa sfarsitului celui de-al (oilea Razboi Mondial, SUA a urmat doua mari strategii: strategia ingradirii -institutii si parteneriate, cum ar fi FAE./ si strategia multilateralismului - transupsa in )urul unor institutii precum CAEE, 1M", #anca Mondiala/'

Aparitia doctrinei de securitate este strans legata de terorismul cu consecinte catastrofale si puterea unilaterala a SUA' Aceasta doctrina poate ridica o serie de probleme precum: dreptul la prima lovitura si recurgerea la forta - daca SUA le utilizeaza alte state pot face acelasi lucru/, incura)area statelor ostile de a accelera programe de inarmare, pentru a contracara puterea SUA si nu in ultimul rand doctrina #us* ,, nu poate genera cooperareB, deoarece se refera la un rol autoatribuit de ,, protectorat in problemele de securitate globalaB' !roblema consta in faptul ca SUA risca sa nu mai fie doar o putere, ci are tendinta de a trece de la exercitarea leadership-ului la exercitarea puterii' SUA-Sistemul uni-multipolar SUA- sunt considerate ca detinand monopolul din punct de vedere economic,militar si cultural'dupa cum remarca Iosep* FOe Ir,pe plan militar SUA sunt atotputernice insa din punct de vedere economic sunt concurate indeosebi incepand cu secolul <% tot mai mult de U+ Iaponia si 8*ina' Avand in vedere aceasta realitate sa trecut de la formula Alume unipolaraB la cea de Alume multipolaraB' "n perioada prabusirii URSS, SUA erau incontestabil considerate liderul mondial, fapt destul de incura)at de conducerea oficiala a tarii' Ereptat a putut fi observata contracararea SUA de catre trilaterala alcatuita din Rusia 8*ina si "ndia' "n cazul dezvoltarii unei coalitii anti-Americane,aceste state pentru a se dezvolta ar avea nevoie vitala de te*nologia Americana care este indiscutabil o forta mondiala' Avand in vedere ultimul aspect mentionat SUA sunt avanta)ate atat din punct de vedere geograp*ic cat si istoric' Astfel, SUA continua pana in zilele noastre sa isi exercite un anumit tip de comportament,care vizeaza o ascensiune in planul dreptatii,dezvoltarii si democratiei, acest fapt este sever examinat de media si literature de analiza Americana' Eipul de comportament politic are toate sansele sa faca istorie,aceasta idRe fiind intarita si de SbignieG #rzezins2i care afirma ca SUA vor fi Aprima ultima si singura superputere globala' +afta- +orth American ,ree trade Agreement %>:>-SUA semneaza Acordul de 0iber Sc*imb cu 8anada ' %>>9-SUA completeaza acest accord de 0iber Sc*imb cu Mexicul'

&

FA1EA- este cea mai puternica forma de integrare economica dupa cea +uropeana, aparitia noii entitatii economice a fost ca raspuns la provocarea integrarii +uropene,FA1EA si U+ desi se aseamana intre ele la elemente precum economie si populatie sunt de asemea foarte diferite, FA1EA a ramas un accord comercial care stimuleaza sc*imbul de produse, nu dispune de institutii supranationale ,nu are !arlament sau 8onsiliu de Ministri ci doar o comisie de atbitra) pentru solutionarea disputelor comerciale, nu participa la activitatea unor forumuri internationale,nu semneaza tratate de comert internationale' FA1EA a cauzat dispute in cadrul societatii Americane, considerand ca acordul economic va duce la pierderea de locuri de munca Americane' FA1EA-este considerata prima integrare regionala ale SUA' "ntegrarea regionala a fost interpretata in moduri diverse, cei care sunt pro integrarii regionale sustineau ca este: "nlocuitor al multilateralismului pe cale de disparitie$ 1actor de accelerare a globalizarii$ Sustinatorii strategiei sustin ca blocurile regionale constituie adevarate pietre de temelie#uilding bloc2s-o poarta de acces catre economia globala' 8riticii regionalismului considera ca aceasta unitate regionala impiedica liberalizarea sc*imburilor la nivel global, in perioada actuala TAnoul regionalism Bare urmatoarele trasaturi: Una sau mai multe tari mici se alatura unei tari mari$ Earile mici recurg la masuri de reforma in mod unilateral$ Cradul de liberalizare intre membrii fiind modest'

"nteresele de securitate si cele economice ale SUA a determinat succesul abordarii multilaterale a sistemul de comert mondial bazat pe 9 piloni institutionali: CAEE -Ceneral Agreement on Eariffs and Erade/-cadrul formal pentru comertul liber$ 1ondul Monetar "nternational-cadru care pune in ordine sc*imburile monetare la nivel mondial' #anca Mondiala-asigura mobilizarea surselor pentru dezvoltare' "mportanta Ceopolitica a acrodului FA1EA sintetizata de analistul !aul Prugman: FA1EA nu va avea efecte asupra numarului de locuri de munca din SUA$ Fu va afecta si nici nu va a)uta mediul incon)urator$ Ja produce un mic castig in venitul general al SUA$ Ja provoca o usoara scadere printre muncitorii necalificati din America$

"n conlcuzie FA1EA nu reprezinta inceputul unui proces de integrare American,similar continentului +urope

>