Sunteți pe pagina 1din 0

1

METODOLOGIA DE DETERMINARE
A BAZINELOR HIDROGRAFICE TORENTIALE
IN CARE SE AFLA ASEZARI UMANE
EXPUSE PERICOLULUI VIITURILOR RAPIDE







RECTOR: Prof. univ. dr. ing. Dan STEMATIU

Responsabil contract: Prof. univ. dr. ing. Radu DROBOT













Bucuresti, decembrie 2007
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
DEPARTAMENTUL DE CERCETARE SI PROIECTARE IN CONSTRUCTII
Bd. Lacul Tei 124 * Sect. 2 * RO-020396 * Bucuresti - ROMANIA
Tel.: +40-21-242.12.08, Tel./Fax: +40-21-242.07.81, www.utcb.ro
Functionare conform HG nr. 223/2005, cod fiscal R13726642
2

1. Introducere


O viitura produsa de ploi torentiale poate fi considerata rapida atunci cand urmatoarele
conditii sunt indeplinite:
- Suprafata bazinului de receptie este cuprinsa intre cativa km
2
si 200 km
2
;
- Timpul de concentrare este mai mic de 6 ore.
- Durata ploii torentiale este de maxim 3 ore, fiind de regula mai mica decat timpul de
concentrare al bazinului;
- Vitura este generata de o precipitatie torentiala care depaseste 100 mm
Formarea viiturilor rapide in bazinele mici este conditionata de procesele care au loc pe
versant si pe formatiunile torentiale (ogase, ravene, torenti), in timp ce producerea inundatiilor
in aval de sectiunile de inchidere ale bazinelor mici este conditionata nu numai de debitul
maxim generat de o ploaie torentiala, ci si de capacitatea locala de transport a albiei in zona
localitatilor.
A. Elementele care favorizeaza producerea viiturilor rapide pot fi grupate in:
a) Caracteristici fizico-geografice ale bazinului si retelei hidrografice:
- Suprafata bazinului
- Forma acestuia
- Panta versantilor
- Panta raului principal
- Densitatea retelei de drenaj
- Gradul de impadurire
- Utilizarea terenului
- Textura solului, respectiv geologia in cazul in care roca este la zi.
- Capacitatea de inmagazinare a coloanei de sol
Unele dintre aceste caracteristici pot face obiectul unor layere GIS, altele pot fi calculate cu
ajutorul functiilor GIS. Utilizarea GIS este indispensabila pentru definirea sau calculul
elementelor primare care intervin in diversele relatii sau modele matematice pentru obtinerea
debitelor maxime sau a hidrografelor de viitura.
Caracteristicile fizico-geografice influenteaza: 1) marimea scurgerii de suprafata (functia de
productie); 2) viteza de concentrare a scurgerii in reteaua hidrografica (functia de transfer);
3) deplasarea viiturii catre aval (functia de propagare).
Functia de productie este puternic dependenta de textura solului si de utilizarea terenului
(inclusiv gradul de impadurire), care determina in ultima instanta capacitatea de inmagazinare a
zonei nesaturate. Panta versantilor si a bazinului, forma acestuia, densitatea retelei de drenaj,
panta retelei hidrografice influenteaza functiile de transfer si propagare.
b) Factori agravanti (naturali si antropici)
1) Naturali:
- Umiditatea initiala a solului din bazin
- Friabilitatea rocilor
- Existenta formelor de eroziune in adancime (ogase, ravene, torenti)
2) Antropici:
- Lipsa masurilor antierozionale si de corectare a formatiunilor torentiale
- Despaduriri excesive, combinate cu nerespectarea normelor silvice de taiere sau de
depozitare a deseurilor lemnoase
- Practici agricole neadecvate.
- Realizarea de cosnstructii sau depozite in imediata vecinatate a malurilor.
3
Lipsa masurilor antierozionale si de amenajare a formatiunilor torentiale contribuie la
cresterea torentialitatii si a transportului solid.
Despaduririle nerationale si practicile agricole neadecvate (araturi in lungul liniei de cea
mai mare panta, lipsa terasarilor etc) au ca efect cresterea coeficientului de scurgere, cu
influente directe atat asupra volumului cat si debitului maxim al viiturii, respective a
transportului solid.
B. Producerea inundatiilor in aval de sectiunile de inchidere ale bazinelor mici este
conditionata nu numai de debitul maxim generat de o ploaie torentiala, ci si de capacitatea de
tranzit a albiei. In depresiunile intramontane sau la iesirea din zona montana, acolo unde s-au
dezvoltat asezari omenesti, panta raului este relativ redusa, ceea ce conduce la micsorarea
vitezei de curgere in raport cu reteaua hidrografica din amonte. Depunerea materialului solid in
aceste zone conduce la inrautatirea conditiilor de curgere si la cresterea nivelurilor. Fenomenul
este deosebit de puternic in perioadele de viitura, caracterizate prin debite mari si transport trt
important.
Evacuarea debitelor de viitura este de asemenea mult ingreunata in conditiile in care in zona
podurilor / podetelor / sub sau supratraversarilor capacitatea de transport a albiei este diminuata
din cauza blocarii curgerii cu material trt si plutitori.
In amonte de aceste obstacole se creaza un adevarat lac, al carui nivel ajunge la un moment
dat la cote periculoase. Cresterea nivelului din spatele obstacolului conduce la inundarea
zonelor locuite din vecinatate; daca barajul creat de plutitori cedeaza brusc, unda de inundatie
rezultata are un mare potential distructiv pentru zona din aval. Capacitatea de transport a raului
este de asemenea diminuata in zona coturilor si ingustarilor de sectiune sau in cazul acumularii
de gheturi.
Ca urmare, in cazul bazinelor mici in care exista asezari umane, mentinerea capacitatii de
tranzit a albiei joaca un rol de maxima importanta in prevenirea inundatiilor in zona. In acest
sens, toate constructiile realizate in imediata vecinatate a malului raurilor (gatere, grajduri si
anexe gospodaresti, alte constructii) sau materialele depozitate in aceste zone trebuie
indepartate pentru a nu inrautati conditiile de curgere la ape mari.
De asemenea, un rol important in generarea inundatiilor si in producerea de distrugeri in
zonele locuite il are modul de exploatare a pdurilor. Dupa 1990, interesul major il prezinta
lemnul masiv, in timp ce partile secundare ale arborilor sunt abandonate pe versant, sau chiar in
albiile paraielor. Aceste resturi sunt antrenate in timpul precipitatiilor torentiale si se
acumuleaza in sectiunile podurilor, ale ingustarilor de sectiune, sau formeaza depozite cu
inaltimi de pana la 5-10 m la confluente.
De asemenea, stocarea materialului lemnos recent exploatat i netransportat din vecintatea
albiilor favorizeaza antrenarea lui in perioadele de viitura. Ajunsi in vale, acesti copaci exercita
un efect distructiv extrem de puternic in aval sau blocheaza impreuna cu resturile de la
exploatarile forestiere sectiunile de curgere ale podurilor si podetelor.

Pentru identificarea bazinelor mici, susceptibile sa genereze viituri rapide, se parcurg
urmatoarele etape:

- Triere preliminara (cap. 2)
- Diagnoza prin metode simplificate (cap. 3)
- Detaliere diagnoza (facultativa) prin modelare matematica avansata (cap. 4)
4

2. Trierea preliminara a bazinelor susceptibile de a genera viituri rapide


2.1. Metoda coeficientului de scurgere

Se utilizeaza ca elemente de prelucrat in GIS urmatoarele harti in format digital:
a) Zonarea precipitatiei maxime orare cu probabilitatea de depasire de 1%
b) Zonarea coeficientului global de scurgere corespunzator ploii cu
probabilitatea de depasire de 1%; coeficientul de scurgere se determina
functie de acoperirea terenului si panta conform metodologiilor in vigoare (Mita,
1996; INMH, 1997).

Prin suprapunerea informatiilor din cele doua layere rezulta zonarea ploii orare nete cu
probabilitatea de depasire de 1% pe intreg teritoriul tarii. Aceasta valoare introdusa intr-o
expresie simplificata a formulei reductionale conduce la determinarea debitului maxim
corespunzator. Simplificarea amintita anterior consta in aproximatia:
( )
F
F
F
m
28 . 0
1
28 . 0
+
(2.1.1.)
unde F este suprafata bazinului hidrografic. Se recomanda ca aceasta abordare sa se limiteze la
bazine cu o suprafata maxima de 100 km
2
.
Comparnd debitul maxim generat de ploia maxima orara cu probabilitatea de depasire
de 1% cu debitul maxim care poate fi transportat prin albie in zona localitatilor se obtine o
prima informatie asupra bazinelor susceptibile de a genera viituri rapide cu efecte grave. Pentru
aceste bazine urmeaza a se efectua ulterior analize detaliate, privind atat ploaia generatoare cat
si formarea, respectiv propagarea viiturilor prin albie.

Strat scurs orar 1%
Zonare si calcul debite maxime
pentru suprafete <100 km2
GIS
Zonare coeficient de scurgere 1%
Strat precipitat maxim orar 1%
Metoda coeficientului de scurgere



Fig. 1. Bloc diagrama Metodei coeficientului de scurgere

5

2.2. Metoda fiziografica

Se utilizeaza ca elemente de prelucrat in GIS urmatoarele harti in format digital:
a) Acoperirea (utilizarea) terenului
b) Zonarea tipurilor de sol

In continuare, se parcurg urmatoarele etape:

1. Prin suprapunerea informatiilor din cele doua layere si prelucrari elementare se obtine
harta digitala a indicelui CN (Curve Number) din modelul SCS.
Pentru clarificari referitoare la obtinerea indicelui CN se recomanda consultarea Anexei 1.

2. Pentru un bazin dat, indexul global CN se obtine conform metodologiei din Anexa 1 sau
ca medie ponderata cu suprafatele partiale
i
F , caracterizate de indicele
i
CN .

3. Se calculeaza capacitatea de inmagazinare S din relatia:

= 10
1000
4 . 25
CN
S

4. Pe baza acestor elemente se determina timpul de intarziere
L
T (T-lag), definit ca timpul
care trece ntre centrul intervalului ploii i momentul n care se produce vrful viiturii,
cu relatia (US Department of Agriculture,1997):
B
I
S
L
L
T
1900
7 , 0
) 1 (
8 , 0
) 3,28084 (
+
= .2.1)
unde:
L
T timpul de ntrziere n ore;
L lungimea albiei principale n m;
I
B
panta medie a bazinului n %.

Se mentioneaza ca att L ct si I
B
se obtin pe baza de prelucrari GIS, utiliznd harti la o
scara adecvata.

5. Se calculeaza timpul de concentrare (definit ca cel mai mare timp n care o pictur de
ap care cade n bazin ajunge la ieirea din acesta sau timpul care trece ntre sfritul
ploii i producerea punctului de infexiune pe curba descendent a hidrografului) cu
relatia:
L C
T T 67 . 1 =

6. Se identifica bazinele cu
C
T 6 ore

7. Bazinele astfel identificate pot fi suprapuse peste cele identificate in cadrul Metodei
precedente, retinnd pentru analize detaliate doar pe cele care se regasesc in ambele
metode.

6
Evident, si aceasta procedura are un caracter aproximativ, fiind utilizata pentru triere
preliminara.



Selectare CN
Calcul S
Calcul T Lag
T c =1.67 T Lag
Delimitare bazine cu T c < 6 h
Acoperire teren
Tip de sol
Metoda fiziografica
GIS
GIS






Fig. 2. Bloc diagrama Metodei fiziografice






7
3. Diagnoza bazinelor susceptibile de a genera viituri rapide


3.1. Metoda estimarii precipitatiilor prag

Pentru bazinele retinute la selectarea preliminara, in zona localitatilor se parcurg urmatorii
pasi:
1) in lungul raului, in localitate, se stabilesc pe baza de masuratori hidrologice expeditionare
chei limnimetrice, care se prelungesc prin procedeul hidraulic in zona debitelor maxime
2) Pentru fiecare sectiune ) , 1 ( n i i = , din cheile limnimetrice corespunzatoare se determina
urmatoarele perechi de valori:
- ( ;
i m
h
i m
Q )
- ( ; 1m h
i m
+
i
Q
1
)
- ( ; 2m h
i m
+
i
Q
2
)
- ( ; 5m h
i m
+
i
Q
5
)
unde:
i m
h reprezinta cota absoluta corespunzatoare pozitiei malurilor in sectiunea i; daca malurile au
cote diferite, se va considera valoarea minima a celor doua valori.
i m
Q - debitul de umplere al albiei minore din sectiunea i
i
Q
1
,
i
Q
2
si
i
Q
5
debitele corespunzatoare unor niveluri cu peste 1m, 2m si 5m in raport cu
cota malurilor (sau celui mai jos mal) din sectiunea curenta; se admite implicit ca in zona
localitatilor nu vor exista cresteri de nivel mai mari de 5 m in raport cu cota malurilor.

3) Corespunzator debitelor { }
i
Q
n
Q
1 1
1
= , { }
i
Q
n
Q
2 2
1
= si { }
i
Q
n
Q
5 5
1
= rezulta cotele
i
h
1
,
i
h
2
si
i
h
5
.
4) Pe baza cotelor ( )
1 1
Q h h
i i
= , ( )
2 2
Q h h
i i
= si ( )
5 5
Q h h
i i
= se delimiteaza zonele
inundate corespunzatoare, avand suprafetele
1
F ,
2
F si
5
F .
5) In sfarsit, pe baza acelorasi cote, din Modelul Numeric al Terenului (determinat pe baza
curbelor de nivel din hartile existente) se obtine harta adancimii apei din zonele inundate.
6) Se recomanda sa se faca si o evaluare aproximativa a marimii pagubelor functie de
adancime (Oprisan, 2006).
7) Corespunzator debitelor
1
Q ,
2
Q si
5
Q , utiliznd modele simplificate (de exemplu formula
reductionala si coeficientul de scurgere corespunzator ploii cu probabilitatea de depasire de 1%)
se determina ploaia orara care a generat aceste debite.
8) Utilizand coeficienti de trecere de la ploaia orara la alte durate se determina valori ale
precipitatiei, care odata depasite pot conduce la viituri rapide. Aceste valori prag, la care se
adauga valoarea precipitatiei orare, vor fi folosite pentru alarmarea populatiei si autoritatilor
in caz de precipitatii torentiale. Se recomanda ca valorile astfel obtinute ale precipitatiilor sa fie
testate in cadrul unor modele cu parametri distribuiti sau semidistribuiti (programele POTOP
sau UNDA) pentru a evalua efectiv debitele generate.
Parcurgerea pasilor anteriori conduce la determinarea unei legaturi intre debitele de
inundabilitate
1
Q ,
2
Q respectiv
5
Q , suprafata inundata, adancimile corespunzatoare, pagube
posibile si marimea precipitatiilor prag care genereaza aceste consecinte.
8

Chei limnimetrice CL i
Pentru fiecare
sectiune i
Zone inundate
S 1
S 2
S 5
Ploaie orara
generatoare
hp 1
hp 2
hp 5
h m
h m +1 m
h m +2 m
h m +5 m
Q am
Q1
Q2
Q5
Adancimi
d 1
d 2
d 5
Pagube
P 1
P 2
P 5
Modele
simplificate
Valori prag
ploaie
generatoare
VP 1 (D k)
VP 2 (D k)
VP 5 (D k)
GIS
GIS
GIS
Corelatii
Metoda estimarii precipitatiilor prag



Fig. 3. Bloc diagrama Metodei de estimare a precipitatiilor prag
9
3.2. Metoda genetica

Pentru bazinele retinute la selectarea preliminara se parcurg urmatorii pasi:

1) Se alege marimea precipitatiei generatoare de viituri rapide:
a) Fixnd anumite valori prestabilite, indiferent de localizarea bazinului pe
teritoriul tarii; se propun urmatoarele valori prag ale precipitatiei P:
- 100 mm / 30 minute
- 120 mm / 1h
- 140 mm / 2h
- 150 mm / 3h
b) Calculnd doar pentru probabilitatea de depasire de 1% precipitatia maxima
pentru urmatoarele durate: 30 minute; 1h; 2h si 3h de la statia meteo cea mai
apropiata de bazinul examinat si pe cat posibil de altitudine apropiata de
altitudinea medie a bazinului.

2) Intensitatea ploii se poate considera constanta in timp sau triunghiulara, cu maximul la
1/3; 1/2 sau 2/3 din durata totala a ploii.

3) Se stabileste coeficientul de scurgere al bazinului in una din urmatoarele doua variante:
a) Utilizand modelul SCS (a se vedea Anexa 1), cu ajutorul caruia se determina:
- Indexul CN, functie de Acoperirea terenului si de Tipul de sol;
- Capacitatea de inmagazinare S
- Coeficientul de scurgere cu relatia:
) 8 . 0 (
) 2 . 0 (
2
S P P
S P
+

=
b) Utilizand prelucrarile INHGA pentru coeficientul de scurgere corespunzator
ploii cu probabilitatea de depasire de 1% (Mita, 1996).

4) Cu aceste date se va obtine debitul maxim utiliznd formula reductionala (INMH, 1997),
respectiv hidrograful de debit cu ajutorul hidrografului unitar folosind parametri
regionalizati (Diaconu si Seban, 1994).

5) In lungul raului, in localitate, se stabilesc pe baza de masuratori hidrologice
expeditionare chei limnimetrice, care se prelungesc prin procedeul hidraulic in zona
debitelor maxime

6) Pentru debitele maxime obtinute la punctul 3 se determina cotele corespunzatoare, iar din
Modelul Numeric al Terenului (determinat pe baza curbelor de nivel din hartile existente)
suprafatele inundate si adancimea; se poate face si o evaluare aproximativa a valorii
pagubelor functie de adancime (Oprisan, 2006). Pe harta digitala, in zona localitatilor se va
marca extinderea acestora, precum si regimul adancimilor (sub 1m, intre 1-2 m, peste 2 m).

Parcurgerea pasilor anteriori conduce la determinarea unei legaturi intre valori prag ale
precipitatiilor sau valori calculate ale acestora pentru probabilitatea de depasire de 1% si
debitele de inundabilitate, suprafata inundata, adancimile corespunzatoare, la care se adauga
eventual pagubele posibile.



10
Coeficient de
scurgere 1%

Valori prag
predefinite
100 mm / 30 min
120 mm / 1 h
140 mm / 2 h
150 mm / 3 h
Strat precipitat
h 1%
30 min
1 h
2 h
3 h
Acoperire teren
Tip de sol
CN
S
Q 100
Q120
Q140
Q150
Chei limnimetrice CL i
Q 30 min
Q 1 h
Q 2 h
Q 3 h
h i 100
h i 120
h i 140
h i 150
h i 30 min
h i 1 h
h i 2 h
h i 3 h
Zone inundate
S i 100
S i 120
S i 140
S i 150
Zone inundate
S i 30 min
S i 1 h
S i 2 h
S i 3 h
Adancimi
d i 100
d i 120
d i 140
d i 150
Adancimi
d i 30 min
d i 1h
d i 2h
d i 5h
Hietograma
- constanta
-triunghiulara
Metoda genetica
Alfa
SCS
GIS GIS


Fig. 4. Bloc diagrama Metodei genetice
11
4. Metoda de detaliere a diagnozei

Aceasta etapa nu este obligatorie, urmand a fi aplicata acolo unde marimea
consecintelor anticipate (pagube materiale, pierderi de vieti omenesti) este considerata
importanta.

Se parcurg urmatorii pasi:
1) Se stabilesc caracteristicile ploii generatoare de viituri rapide, in urmatoarele ipoteze:
- Probabilitatea de depasire a ploii de calcul: =
i
p 5%; 2%; 1% si 0.5%.
- Durata ploii de calcul =
k
D 30; 1h; 2h si 3h
Se obtine:
- Stratul precipitat
k i
h
,
cu probabilitatea de depasire
i
p si durata
k
D (Anexa 2)
- Hietograma ploii de calcul (Anexa 3)

2) Se efectueza rulari pentru evaluarea reactiei bazinului, cu unul din urmatoarele programe:
- Potop (Anexa 4)
- Mike She (Anexa 5)

3) In zona localitatii (localitatilor) din aval se efectueaza calcule de propagare a viiturilor si
delimitare a zonelor inundabile in urmatoarele ipoteze:
- Viitura rapida produsa de precipitatia generatoare, conform ipotezelor prezentate la
punctul 1;
- Idem, in conditiile micsorarii sectiunii de curgere in diverse ipoteze, ca urmare a
constructiilor realizate in apropierea malurilor si a depozitarii de desuri lemnoase sau
menajere
- Idem, in conditiile blocarii totale a sectiunii de curgere la poduri, podete, subtraversari
sau supratraversari
- Idem, in conditiile cedarii zonelor blocate; hidrograful obtinut la iesirea din localitate va
fi propagat aproximativ pana la urmatoarea localitate din aval, unde se reiau calculele
hidraulice.

4) Caracterizarea zonelor inundabile afectate de viituri rapide.
Deoarece evaluarea pagubelor din zonele inundate ridica probleme dificile, se considera
suficienta identificarea zonelor cu nivel ridicat de pericol, asa cum este definit in metodologia
pusa la punct (Loat and Petrascheck, 1997, Musy et al., 2000) pentru SFOWG (Swiss Federal
Office of Water and Geology) si prezentata in Anexa 6.
In cazul viiturilor rapide, cauzate de ploi torentiale de scurta durata, intensitatea ploii
depaseste viteza de infiltratie, iar stocajul in zona nesaturata este redus. Ca atare, in aplicarea
metodologiei SFOWG se poate admite fara a gresi prea mult ca viitura are aceeasi probabilitate
de depasire ca si precipitatia care o genereaza.
Avnd in vedere faptul ca determinarea gradului de periculozitate a zonelor inundate
presupune analize hidrologice si hidraulice pentru un numar important de cazuri (probabilitati
de depasire 1%; 5%; 2% si 0.5%), intr-o prima etapa se pot efectua rulari doar pentru viitura
rapida generata de precipitatia cu probabilitatea de depasire de 1%. Ca urmare, in loc de nivelul
de periculozitate al zonelor inundate, se vor cartografia doar clasele de intensitate ale acestei
viituri in zona inundata, oferind o imagine destul de concludenta asupra zonelor celor mai
sensibile la viituri rapide.

12
METODA DE DETALIERE A DIAGNOZEI
Caracteristici strat precipitat
P%: 5%; 2%; 1%; 0.5%
D: 30'; 1h; 2h; 3h
Strat precipitat h p% D
Hietograma ploaie de calcul
Ipoteze calcul hidraulic:
- sectiune integrala
- sectiune micsorata
- sectiune blocata
- cedare blocaje
Calcul
POTOP MIKE SHE
Modelare
Cartografiere:
Zone inundabile
Adancimi
Viteze
Efecte viitura:
- intensitate viitura
- periculozitate
Cartografiere periculozitate
GIS
GIS
GIS


Fig. 5. Bloc diagrama Metodei de detaliere a diagnozei

13

5. Parametri caracteristici ai scurgerii torentiale


Drept parametri caracteristici ai scurgerilor torentiale sei considera:
- coeficientul de scurgere
- coeficientul de torentialitate a scurgerii lichide
l

- torentialitatea scurgerii solide
s

- coeficientul de periculozitate al viiturii


5.1. Coeficientul de scurgere

Pentru bazine mici coeficientul de scurgere variaza intre 0.35 0.80, fiind functie de
panta bazinului ( I
b
%), gradul de impadurire ( C
p
%), textura solului (textura usoara, medie sau
grea), precum si de valoarea API (Antecedent Precipitation Index), care reprezinta o masura a
influentei precipitatiilor produse in zilele anterioare. Valori mai mari de 0.8 ale coeficientilor de
scurgere sunt posibile pentru terenuri cu pante foarte mari sau cu valori ridicate ale API, care
pot surveni dupa precipitatii importante anterioare ploii torentiale si care conduc la saturarea
stratului superior de sol sau in cazul unor roci impermeabile la zi.
Pentru detalii in legatura cu valorile coeficientului de scurgere in conditiile
Romniei se recomanda consultarea lucrarilor: Mita (1996); INMH (1997).



5.2. Coeficientul de torentialitate
l
a scurgerii lichide

Coeficientul
l
reprezinta raportul:
prag
net
prag
p
l
h
h
h
h
% 1 % 1
=

= (5.2.1)

unde: este coeficientul de scurgere a viiturii in conditii de umiditate medie a bazinului

% 1 p
h este stratul precipitat cu probabilitatea de depasire de 1%

prag
h reprezinta stratul scurs (ploaia neta) care conduce la formarea debitului de
umplere a albiei minore (definit conform Ordinului nr. 326 din 12 martie 2007), in
conditii de umiditate medie a bazinului;
marimea lui
prag
h se determina prin incercari, utiliznd modelul Potop sau Mike She.

Coeficientul
l
reprezinta o masura a gradului de depasire a capacitatii de transport a
albiei si permite compararea bazinelor torentiale, conducand la ierarhizarea acestora in ceea ce
priveste gradul de pericol pe care il reprezinta pentru localitatile din aval.


14
5.3. Coeficientul de periculozitate al viiturii

Coeficientul de periculozitate al viiturii este direct proportional cu h (diferenta
intre nivelul maxim in ru si nivelul anterior producerii viiturii) si Q (diferenta intre debitul
maxim si debitul anterior producerii viiturii), respectiv invers proportional cu
cr
t (timpul de
crestere al viiturii, adica timpul in care se realizeaza saltul de debit Q ). Ca urmare, in expresia
lui va interveni raportul
cr
t
Q h
.
Utilizand pentru normalizare valoarea raportului
max


cr
t
Q h
corespunzator celei mai
severe viituri rapide inregistrate, coeficientul de periculozitate a viiturii va avea expresia:

max
lg
lg
10



=
cr
cr
t
Q h
t
Q h
(5.3.1)

Datorita faptului ca in expresiile lui se utilizeaza atat la numarator cat si la numitor
aceleasi marimi, nu este necesara introducerea factorilor de transformare a unitatilor de masura
in vederea omogenizarii acestora. Ca atare, variatia debitului se va exprima in m
3
/s, cresterea de
nivel in cm, iar timpul de crestere al viiturii in ore. Factorul 10 din fata expresiei lui are rolul
de a extinde valoarea maxima de la 1 la 10.
Marimile h , Q si
cr
t se obtin prin modelare matematica (Potop, Mike She)
corespunzator precipitatiei cu probabilitatea de depasire de 1%.




5.4. Coeficientul de torentialitate
s
a scurgerii solide
Functie de marimea transportului solid, in micile bazine forestiere se disting urmatoarele
clase de torentialitate (Giurgiu si Clinciu, 2006):

- cls. 1 0 0.5 t/ ha an
- cls. 2 0.5 1.0 t/ ha an
- cls. 3 1.0 2.0 t/ ha an
- cls. 4 2.0 4.0 t/ ha an
- cls. 5 4.0 8.0 t/ha an
- cls. 6 8.0 16 t/ha an etc.

Pentru a caracteriza transportul solid al viiturilor rapide se va utiliza aceeasi clasificare,
dar referitoare strict la evenimentele extreme din bazin. Pe masura acumularii de date privind
transportul solid trt in perioadele de viitura, se va incerca o abordare statistica a acestuia sau
cel putin o corelare cu debitul maxim de viitura.

15

5.5. Caracterizarea potentialului de generare a viiturilor rapide

Pentru caracterizarea complexa a potentialului de generare a viiturilor rapide a unui
bazin hidrografic se pot utiliza urmatoarele perechi de valori:
a) ( ,
s
) = (coeficientul de scurgere 1% al bazinului; coeficientul de torentialitate a
scurgerii solide)
b) (
l
,
s
) = (coeficientul de torentialitate a scurgerii lichide; coeficientul de torentialitate
a scurgerii solide)
c) ( ,
s
) = (coeficientul de periculozitate 1% a viiturilor rapide; coeficientul de
torentialitate a scurgerii solide)

In toate cazurile, precipitatia declansatoare corespunde ploii cu probabilitatea de
depasire de 1%.




6. Recomandari finale

Zonele inundabile rezultate prin modelare matematica, in ciuda incertitudinii de care sunt
afectate, trebuie afisate la primarii in vederea constientizarii populatiei asupra pericolului pe
care il reprezinta viiturile rapide.
De asemenea, pentru a avea o imagine reala asupra pericolului, limitele zonelor inundabile
aferente precipitatiilor generatoare cu probabilitatile de depasire p% trebuie asociate cu
probabilitatea de depasire corespunzatoare duratei de viata medii din zona. Aceste valori se
obtin cu relatia:
( )
n
n
p R % 1 1 = (6.1)

In Tabelul 5.1 sunt calculate probabilitatile de depasire
n
R corespunzatoare unor intervale
de 70; 80 si 90 de ani.

Tabelul 6.1. Relatia ( % p ,
n
R )
% p
T n
R (probabilitatea de depasire pe interval)
(probabilitate anuala de
depasire)
(perioada medie
de repetare)
70 de ani) 80 de ani 90 de ani
0.5 200 29.6 % 33.0 36.3
1 100 50.5 % 55.2 59.5
2 50 75.7 % 80.1 83.8
5 20 97.2 % 98.3 99.0

Cu alte cuvinte, probabilitatea ca o persoana din zona rurala sa faca fata consecintelor unei
viituri rapide generate de o precipitatie
% p
h nu este de loc neglijabila, depasind in multe cazuri
50%. In contextul schimbarilor climatice, dar mai ales a modificarilor brutale din bazinele mici
(despaduriri masive, eroziune accelerata) aceasta valoare este probabil mai mare.


16

Anexa 1
Procedeu pentru realizarea layerului GIS continand valorile CN


A.1.1. Grupe hidrologice de soluri

Grupele hidrologice de soluri sunt larg utilizate n Statele Unite, ca factor de influen
majora a scurgerii n majoritatea modelelor hidrologice din aceast ar.
Clasificarea solurilor a urmarit punerea n eviden a potenialului de scurgere al acestora.
Funcie de textur (proporia de argil, praf i nisip), solurile au fost clasificate n 4 grupe
hidrologice: A, B, C, D. Grupa A cuprinde soluri cu textur grosier, care au cel mai mic
potenial de scurgere, n timp ce solurile din clasa D au o textur fin (argiloas), avnd potenial
de scurgere maxim, respectiv infiltraie minim.
Sistemul romnesc de clasificare a texturii nu este identic cu cel din SUA, aceast
clasificare find adaptat la conditiile din Romania (Chendes, 2007), utiliznd clasele de textura
practicate de ICPA. n tabelul A.1.1 sunt prezentate cele 4 grupe hidrologice de soluri i texturile
corespunztoare.

Tabel A.1.1. Adaptarea Grupelor hidrologice de soluri la clasificarea romneasc a texturii
Grupa Textura Descriere
A
Nisipoasa
Nisipoasa - nisipolutoasa
Nisipoasa - lutonisipoasa
Nisipolutoasa
Nisipolutoasa -
lutonisipoasa
Lutonisipoasa
prezint un potenial de scurgere mic i rate mari de
infiltraie atunci cnd sunt complet umede;
formate pe roci permeabile, include soluri uoare cu textur
grosier, soluri profunde, soluri bine i chiar excesiv drenate,
nisipuri sau pietriuri care au o rat mare de transmisie a apei.
B
Nisipoasa - lutoasa
Nisipolutoasa - lutoasa
Lutonisipoasa - lutoasa
Lutoasa
Textura variata
prezint un potenial de scurgere apropiat de mediu;
rat de infiltraie medie atunci cnd sunt complet umede;
include soluri cu o textur medie (moderat fin spre
moderat grosier), soluri profunde sau cu adncimi medii, soluri
bine drenate.
C
Nisipolutoasa - lutoargiloasa
Lutonisipoasa -
lutoargiloasa
Lutonisipoasa - argiloasa
Lutoasa - lutoargiloasa
au potenial de scurgere puin peste medie;
au o rat de infiltraie mic atunci cnd sunt complet
umede;
constau din soluri cu un strat care mpiedic micarea
descendent a apei pe profil i soluri cu o structur moderat fin
spre fin.
D
Lutoasa - argiloasa
Lutoargiloasa
Lutoargiloasa - argiloasa
Argiloasa
au cel mai mare potenial de scurgere i o rat de infiltraie
foarte mic atunci cnd sunt complet umede;
Sunt formate n primul rnd din soluri argiloase, cu textur
grea, cu un mare potenial de gonflare, soluri cu un nivel al apei
freatice ridicat n permanen, soluri care au un orizont iluvial
mai dezvoltat (un strat compact care are un coninut n argil
mult mai ridicat dect orizonturile superioare ale profilului de
sol), sau soluri care prezint chiar un strat argilos la saprafa
sau n apropiere. De asemenea include i solurile puin adnci
situate peste un material aproape impermeabil.


17
A.1.2. Indexul Curve Number
CN (Curve Number) reprezint un index adimensional, care poate lua valori cuprinse ntre
0 i 100. CN depinde att de utilizarea terenului ct i de grupa hidrologic a solului i reflect
potenialul de scurgere a apei pe diferite terenuri. Valorile CN variaz direct proporional cu
potenialul de scurgere i invers proporional cu coeficientul de infiltraie, avnd valori maxime
pentru clasa de soluri D sau pentru spaiile urbane, impermeabilizate. Clasificarea si atribuirea de
valori indexului CN a fost adaptata si realizata (Chendes, 2007) att pe baza manualelor USDA,
ct si a altor clasificri existente n literatura international (Hong, Adler, 2007; Hong et al,
2007). Pentru stabilirea valorilor specifice Romniei s-a utilizat stratul tematic Corine Land
Cover 2000, realizat de ctre INCD Delta Dunarii Tulcea.

Tabel A.1.2. Valorile coeficientului CN
Utilizarea terenului
Valoarea CN pentru
grupele hidrologice de
soluri
Cod Denumire A B C D
1 Zone urbane continue 85 89 92 98
2 Zone urbane discontinue 77 85 90 95
3 Unitati industriale sau comerciale 81 88 91 93
4 Retele de transport si spatii asociate 83 89 92 93
5 Aeroporturile 80 85 88 93
6 Zone de extractie a minereurilor 80 85 88 93
7 Gropi de gunoi sau halde 80 85 88 93
8 Zone n constructie 80 85 88 93
9 Spatii verzi urbane 48 66 76 82
10 Facilitati pentru recreere si sport 51 68 79 84
11 Terenuri arabile neirigate 67 78 85 89
12 Terenuri arabile irrigate permanent 67 78 85 89
13 Orezarii 67 78 85 89
14 Vita de vie 46 67 78 83
15 Livezi 43 65 76 82
16 Pasuni 49 69 79 84
17 Agricultura complexa 67 78 85 89
18
Terenuri agricole, cu o importanta pondere a
vegetatiei naturale
52 69 79 84
19 Terenuri agro-forestiere 52 69 79 84
20 Paduri de foioase 42 66 79 85
21 Paduri de conifere 34 60 73 79
22 Paduri de amestec 38 62 75 81
23 Fanete naturale 49 69 79 84
24 Tufisuri si arbusti subalpini 49 69 79 84
25 Areale de tranzitie padure tufisuri (arbusti) 45 60 73 78
26 Plaje, dune, grinduri 63 77 85 88
27 Roca la zi 77 86 91 94
28 Zone cu vegetatie dispersata 72 82 83 87
29 Turbarii 30 58 71 78
30 Cursuri de apa si lacuri - - - -

18

A.1.3. Realizarea layerului CN Curve Number (Chendes, 2007)


1. Se creaz pentru Corine Land Cover un cmp care conine codurile din tabelul valorilor CN
(Tabelul A.1.2).
2. Urmtorul pas const n reuniunea acestuia (Union Features) cu layerul solurilor, care
conine deja un cmp de atribute pentru grupele hidrologice; se obine astfel o nou tem
de tip poligon, segmentat la intersecia elementelor celor dou teme. Fiecare nou poligon
caracterizeaza o anumit utilizare a terenului i un anumit tip de sol.
3. Pe baza celor dou coduri (utilizare teren si grupa de sol) se creaz un nou cod care
identific o combinaie unic utilizare teren / tip de sol (cod utilizare_ cod grup sol).
4. n MS Excel se creaz un fiier *.dbf care conine acelai cod i valoarea CN
corespunztoare.
5. n final, tabelul temei GIS rezultat din reuniune (pasii 2 si 3) precum si tabelul Excel
(pasul 4) sunt legate (Joint), realiznd astfel harta valorilor CN, de tip vector.
6. Layerul CN de tip vector este transformat intr-un layer de tip grid, ceea ce permite calculul
mai usor al valorilor medii CN la nivel de bazine hidrografice mici.

























19

Anexa 2

Calculul stratului precipitat
k i
h
,
cu probabilitatea de depasire
i
p si durata
k
D


A.2.1. Utiliznd probabilitati spatio-temporale de depasire si studii de regionalizare

Diaconu si Serban (1994), pe baza probabilitatii spatio-temporale de depasire, precum si a
studiilor de regionalizare au determinat precipitatiile cu diverse probabilitati de depasire in
bazine cu suprafete de 10; 100 si 1000 km
2
pentru durate cuprinse intre 15 minute si 6 ore
(Tabelul 3.37, pag. 251-252). Pentru valori intermediare (probabilitati, suprafete sau durate),
precipitatia maxima se poate obtine prin interpolare neliniara.
Valorile respective trebuie considerate totusi cu anumite rezerve datorita scarii de
investigare care nu a permis o evaluare detaliata a unor aspecte locale, ca de exemlu influenta
orografiei, variatia precipitatiilor maxime cu altitudinea, precum si efectul de foehn. Cu cu cat
bazinul este mai mic, cu atat influenta factorilor locali poate fi mai puternica; tocmai aceasta
influenta nu poate fi reliefata intr-o harta la nivelul intregii tari.
De asemenea, este de dorit utilizarea unor informatii reactualizate, pe masura ce datele
recente sunt prelucrate de INHGA in cadrul aceleiasi metodologii.



A.2.2. Pe baza de calcule statistice pentru zone omogene

Stratul precipitat cu probabilitatea de depasire p% poate fi obtinut si direct pe baza de
calcule statistice, utilizand si precipitatiile recent inregistrate. Avand in vedere densitatea relativ
redusa a statiilor meteo, precum si faptul ca au existat situatii in care desi pe un ru s-au produs
viituri torentiale, la statia cea mai apropiata nu s-au inregistrat precipitatii sau acestea au avut
valori modeste, este necesara o analiza spatiala a precipitatiilor care sa acopere un spatiu mult
mai mare decat suprafata bazinului analizat.
In acest scop, va fi identificata o zona omogena in care sa se incadreze bazinul. Pentru
aceasta, la fiecare statie n j , 1 = din cele n statii luate in considerare se calculeaza valoarea medie
n j j h , 1 , = si abaterea medie patratica
n j j , 1 , =
a precipitatiilor zilnice maxime anuale pentru anii cu
inregistrari disponibile. Vor face parte din aceeasi zona omogena statiile caracterizate prin valori
apropiate (abateri de maxim 10% - 15%) ale parametrilor n j j h , 1 , = si
n j j , 1 , =
fata de
caracteristicile similare ale statiei (grupului de statii) reprezentative pentru bazinul studiat.
Alegerea statiilor care sunt propuse pentru analiza trebuie sa faca obiectul unui studiu
atent privind geneza precipitatiilor, care trebuie sa fie similara. Se vor avea in vedere criterii
precum: sensul de miscare a maselor de aer incarcate cu vapori, altitudinea, orientarea versantilor
si a vailor, efectul de foehn etc.
Dupa determinarea zonei omogene din punct de vedere al precipitatiilor extreme, urmeaza
determinarea ploii de durata
K k k
D
, 1 , =
, unde K reprezinta numarul de durate luate in considerare.
Metodologia de calcul este urmatoarea:





20

A.2.2.1. In cazul in care se dispune de inregistrari continue la statii
1. Daca perioada cu date comune din masuratori la statii este relevanta din punct de vedere
statistic, la fiecare din statiile j situate in bazin sau limitrofe bazinului se vor determina pentru
fiecare an valorile precipitatiilor maxime anuale corespunzand fiecareia dintre duratele
=
K k k
D
, 1 , =
.
In continuare, pentru fiecare durata se va constitui un sir format din valorile maxime
anuale ale ploii pe spatiul considerat pentru perioada comuna de masuratori si care va fi analizat
statistic. Acest sir poate fi obtinut in doua variante:
a) Considerand valorile maxime anuale ale precipitatiilor de durata ale tuturor statiilor; in
sir vor exista in acest fel un numar de termeni egal cu produsul dintre numarul de ani
analizati si numarul statiilor;
b) Considerand pentru fiecare an valoarea maxima spatiala a ploii de durata ; in acest caz
in sir va exista un numar de termeni egal cu numarul de ani ai perioadei de date commune
pentru toate statiile. Aceasta abordare se justifica prin faptul ca statiile sunt situate intr-o
arie aproximativ omogena, fiecare statie putand inregistra evenimentul maxim spatial
anual.
Sirul astfel obtinut este supus unei analize statistice obisnuite, utilizand repartitiile Person III
sau Kritki Menkel; ca rezultat se obtin precipitatile de durata
K k k
D
, 1 , =
corespunznd
probabilitatilor de depasire p%.

2. In cazurile in care perioada comuna de masuratori ale precipitatiilor la statii este redusa, se
va determina pentru fiecare statie j valoarea medie si abaterea medie patratica a sirului
precipitatiilor maxime anuale de durata ; coeficientul de asimetrie se va considera functie de
coeficientul de variatie. In continuare, se considera media ponderata (cu numarul de ani) a acestor
parametri statistici si apoi se determina precipitatia maxima cu probabilitatea de depasire p%.


A.2.2.2. In cazul in care nu se dispune decat de precipitatii zilnice la statii

1. Se aplica unul din algoritmii prezentati anterior, functie de situatia in care se incadreaza
sirul de date de baza. Ca urmare a acestor calcule rezulta ploaia maxima zilnica cu probabilitatea
de depasire p%.
2. Dupa obtinerea precipitatiei zilnice corespunzand probabilitatilor de depasire p%, cu
ajutorul coeficientilor de trecere (C. Diaconu si P. Serban, 1994, Tabelul 3.36, p. 251) se obtin
precipitatiile pentru alte durate : 30; 1h, 2h, 3h, corespunzand acelorasi probabilitati de
depasire p%.











21

Anexa 3

A.3.1. Hietograma ploii de calcul (ploaia generatoare de viituri rapide)

Datorita simplitatii ei, se recomand metoda derivatei stratului cumulativ adimensional
mediu (Musy, 1998), numita si metoda curbei integrale, adaptata la ploi torentiale prelucrate
spatial pe zona omogena caracteristica bazinului examinat.
- Se selecteaz ploile torentiale L l , 1 = msurate la staia (staiile meteorologice din zona
omogena), cu caracteristici comparabile att in ceea ce privete durata ct i cantitatea total;
durata ploilor va fi de maxim 3 ore.
- Se adimensionalizeaza fiecare pluviograma l , astfel:
- Durata
l
D a oricareia dintre ploi corespunde unui procent de 100%
- Stratul precipitat total ( )
l l
D h al fiecarei ploi corespunde de asemenea unui procent de
100%
- Se alege un pas de timp t i se exprim timpul t i t
i
= ca procent din durata total
l
D a fiecarei ploi;
- Se exprim pentru fiecare ploaie l stratul de ploaie cumulat ) (
i l
t h la momentul
i
t ca
procent din stratul total precipitat ( )
l l
D h ;
- Se calculeaz media procentual ) (
i
t h a stratelor ploilor considerate ) (
i l
t h pentru fiecare
moment
i
t conform relaiei:
=
=
L
l
i l i
t h
n
t h
1
) (
1
) ( (A.3.1)
n care L este numrul de ploi considerate
- Pentru o durat
K k k
D
, 1 , =
a ploii de calcul (30; 1h; 2h sau 3h) , stratul precipitat
k i
h
,
obtinut
conform procedurii prezentate in Anexa 2 este multiplicat cu procentul calculat din relaia (1). Se
obine astfel distribuia medie a stratului cumulat al ploii;
- Distribuia intensitilor ploii de calcul pe fiecare din intervalele de timp succesive t rezult
din derivarea curbei cumulative medii.
Dac se dorete alt distribuie, diferit de cea medie, care prin aplicarea unui model ploaie -
scurgere poate conduce la un hidrograf de viitur mai dezavantajos din punct de vedere al
inundabilitii, atunci se poate construi o familie de curbe de distribuie adimensionale
cumulative crora li se atribuie o anumit probabilitate. Pentru aceasta se procedeaza in felul
urmator:
- se calculeaz la fiecare pas de timp valoarea medie a stratului cumulat pentru toate viiturile
luate n considerare i apoi abaterea medie ptratic la acelai pas de timp.
- adoptnd pentru fiecare pas de timp o distribuie normal cu parametrii calculati anterior (media
i abaterea medie ptratica) se determin cuantilele de probabilitate standard (10%, 20%, 50%,
80% i 90%). Procedura de determinare a cuantilelor de probabilitate pentru o distributie teoretic
se poate aplica doar dac se dispune n analiz de cel puin 30 ploi care s permit calculul
abaterii medii ptratice cu suficient precizie.
Hietogramele obtinute pentru diverse durate ale ploii de calcul vor fi utilizate ca intrari in
etapa de modelare matematica, utiliznd modelul POTOP sau modelul Mike She. Asa cum s-a
specificat, se vor lua in considerare diverse durate ale ploii de calcul pentru a identifica situatia
cea mai defavorabila, care conduce la formarea debitului maxim al viiturii rapide.



22

Anexa 4

Modelul hidraulic bidimensional POTOP (R. Amaftiesei)

A.4.1. Generaliti.
Pentru simularea formarii si propagrii viiturilor ntr-un spaiu bidimensional cu / fr
scurgere iniial, dr. ing. Romeo Amaftiesei a elaborat modelul hidraulic POTOP (2001).
Modelul calculeaz evolutia n timp i spaiu a unor elemente precum: suprafee inundate, cote,
adncimi, viteze, debite, pante, volume de viitur, timpi de cretere i de propagare, n diferite
scenarii de configurare a bazinului, de producere a ploii i de impunere a unor condiii la limit
specifice. Cu aceste elemente se pot determina zonele unde urmeaz a se adopta msuri
(nestructurale i structurale) corespunztoare.
Pentru construcia reelei modelul folosete de calcul date topografice relativ modeste
(hri la scara 1:25000), curbe cot - debit (chei limnimetrice) n seciunile strangulate natural sau
prin lucrri (condiii la limit), scenarii acoperitoare de producere a ploii pe baza nregistrrilor
existente n zon, i unele opiuni de calcul alese de utilizator n acord cu calitatea i cantitatea
resursele informatice. Modelul accept pentru suportul terenului inclusiv GRIDul tip ASCII
obinut cu GIS .
Programul modeleaz micarea nepermanent bidimensional cu suprafa liber, prin
integrarea numeric a sistemului de ecuaii Saint Vnant, format din ecuaia de continuitate i
ecuaiile de micare simplificate (pstnd numai termenul de frecare), scrise n plan pe direciile
OX i OY. Integrarea numeric se realizeaz n schem implicit, prin liniarizare i aplicarea
metodei dublului baleiaj extins la plan, alternativ pe liniile i coloanele reelei.
Rezultatele reprezentative constau din hri coninnd schema reelei, topografia terenului
i la oricare interval de timp pe durata viiturii, cote ale suprafeei libere a apei, adncimi
momentane sau maxime nregistrate, spectre de viteze, precum i graficul precipitaiilor,
hidrografe de adncimi sau cote ale suprafeei libere n orice nod al reelei, i hidrografe de debit
n oricare seciune solicitat sau ntr-un nod singular n care s-a impus o cheie limnimertric sau
un hidrograf de debite.

A.4.2. Algoritmul micrii nepermanente.
Programul realizeaz modelarea bidimensional a micrii nepermanente cu suprafa
liber, prin integrarea numeric a sistemului de ecuaii Saint Vnant, scrise n plan pe direciile
OX i OY:
ecuaia de continuitate:
( ) ( ) 0 q Y H * v X H * u T H = + + + (A.4.1)
ecuaiile de micare simplificate:
( ) H * C / v u * u X Z
2 2 2
+ = (A.4.2)
( ) H * C / v u * v Y Z
2 2 2
+ = (A.4.3)
unde s-a notat cu:
T - timpul;
u,v - componentele vitezei medii pe direciile X, Y;
Z - cota apei;

23
H - adncimea apei;
q - debitul raportat la unitatea de suprafa schimbat cu exteriorul,
C - coeficientul Chezy.
Prin liniarizare, creterile cotelor n timp n diferene finite, pot fi exprimate pe coloanele i
i liniile j:
M
1
* DZ
i-1,j
+ M
2
* DZ
i,j
+ M
3
* DZ
i+1,j
+ VT
j
= 0 (A.4.4)
unde:
DZ
,
- creterile cotelor n intervalul DT;
M
1
, M
3
- matrici diagonale;
M
2
matrice Jacobi;
VT vectorul termenilor liberi.
Soluionarea sistemului (A.4.4) se face utiliznd metoda dublului baleaj extins la plan,
aplicat succesiv pe linii i coloane.

A.4.3. Date de intrare
Fiierul de intrare conine elemente care trebuie alese atent; se menioneaz astfel:
Densitatea punctelor topografice pentru modelarea corect a reelei,
Rugozitarea terenului (general i punctiform),
Panta minim a barelor reelei,
Paii de calcul DX i DT, inclusiv numrul subdiviziunilor pasului DT,
Capacitatea de trazitare a debitelor, precum i poziionarea pe vertical a acestora n raport
cu terenul.

A.4.3. Rezultate grafice.

Programul POTOP permite tiparirea mai multor harti cu rezultate, dupa cum se poate
observa in Fig.A.4.1. Prin tastarea cifrei corespunzatoare, se pot reprezenta printre altele:











Fig. A.4.1. Reprezentari grafice in cadrul modelului POTOP


24
- Harta cu topografia terenului; aceast hart conine titlul hrii (cote teren), conturul bazinului,
condiia limit de cheie limnimetric (C) la marginea estic, punctele topografice cu coordonate
ale terenului (+), nodurile reelei (.), curbele de nivel rezultate prin interpolare i legenda
corespunztoare.
Harta adncimilor instantanee la timpii selectati. Legenda acestei hri conine 9 trepte de culoare
pentru delimitarea adncimilor i valoarea maxim a adncimii n momentul respectiv n nodul
marcat pe hart i n legend cu un cercule rou. Pe harta sunt reprezentate si grafice oferite prin
meniul specific.
Spectrul vitezelor la aceeasi timpi. Vectorii vitezelor, ancorai de fiecare nod al reelei, prezint
informaii cu privire la direcia de curgere i la mrimea vitezelor. Aceti vectori sunt vizualizai
pentru noduri unde adncimea este >0.2 m.
Harta adncimilor maxime n bazin, produse de viitura simulat. Pe aceiai hart sunt desenate i
hietograma ploii, un hidrograf de debite i hidrograful de adncimi n nodul cel mai solicitat.
Modelul POTOP permite completarea hrilor respective cu o masc de referin transparent
(fond, background), coninnd ruri i digurile adiacente, punctele de intrare i de ieire din
incint, ci de comunicaii, localiti i alte obiective.





25
Anexa 5
MIKE SHE (DHI)

MIKE SHE este un soft de modelare a proceselor majore care intervin in componenta
terestra a ciclului hidrologic (Fig. A.5.1). Astfel, MIKE SHE modeleaza curgerea apei, calitatea
apei si transportul de sedimente, putand fi folosit cu succes in modelarea bazinelor mici. Acest
software deriva din Systeme Hydrologique Europeen (SHE) dezvoltat in in 1977 de Institul de
Hidrologie al Marii Britanii, SOGREAH (Franta) si DHI (Danemarca).
Fig. A.5.1. Structura programului
Pocesele de scurgere sunt reprezentate de ecuatii cu derivate partiale si rezolvate prin
aproximari numerice discrete in spatiu si timp. Ecuatiile folosite in model descriu procesele fizice
la scari corespunzatoare in cadrul ciclului hidrologic.
MIKE SHE este un instrument dinamic, cu o interfata accesibila pentru utilizatori. In
prezent software-ul este produs de Danish Hydraulic Institute ( DHI) din Danemarca si este larg
folosit in intreaga lume.
MIKE SHE poate rula mai multe modele pe acelasi set de date, deoarece stocheaza calea
catre setul de date si nu datele in sine. Acest lucru permite modificarea automata a unui model
odata cu modificarea setului de date. De asemenea, Mike SHE permite importul de date in format
shapefile si utilizeaza diverse facilitati apartinand ArcGIS.
Ploaie
Interceptie
Precipitatia neta
Zapada topita
Infiltratie
Curgere nesaturata
Curgere
subterana


26
Date de intrare:
- Caracteristicile bazinelor hidrografice (harti topografice, litologia, proprietati hidraulice ale
acviferelor, profile transversale pe rauri)
- Date climatice (precipitatii zilnice, temperaturi medii zilnice, evapotranspiratia potentiala)
- Date legate de curgerea prin albiile raurilor (debite si niveluri)
- Date despre apele subterane (niveluri, debite pompate/extrase)
- Date legate de soluri (conductivitatea hidraulica, curba caracteristica a solului)
- Utilizarea terenului
Rezultate:
- Evapotranspiratia reala
- Niveluri si debite in reteaua de rauri
- Percolarea in zona saturata si umiditatea in zona nesaturata
- Niveluri si debite in zona saturata
- Schimb de debite intre rau si acvifer, intre rau si zone drenate (scurgerea de suprafata) si intre
rau si zonele inundate
Prezentarea rezultatelor si analize
Vizualizarea dinamica a rezultatelor concomitent cu desfasurarea simularii
Vizualizarea si analiza simultana a datelor 1D, 2D si 3D
Vizualizarea si analiza simultana a rezultatelor provenite din modelarea apei de suprafata,
a zonei nesaturate si a celei saturate
Animatii
Suprapunerea hartilor GIS
Crearea de grafice
Compenentele hidrologice:
MIKE SHE include toate procesele ciclului hidrologic:
Precipitatii (ploaie si zapada)
Evapotranspiratie
Scurgerea de suprafata
Curgerea prin albiile raurilor
Curgerea prin zona nesaturata
Curgerea prin zona saturata
Precipitatii, evapotranspiratie si percolare
Daca modelul include si zona nesaturata, MIKE SHE va calcula infiltratia,
evapotranspiratia si percolarea. Daca zona nesaturata nu este inclusa trebuie specificata
percolarea in locul precipitatiilor si a evapotranspiratiei. Datele pot fi introduse ca valori
constante sau serii de timp si pot fi distribuite in spatiu (de exemplu prin metoda poligoanelor
Thiessen sau celula cu celula). Un instrument pentru generarea percolarii este modelul GIS
DAISY. GIS DAISY este un model 1D care simuleaza deplasarea verticala a apei in profilul de
sol. Acest model este usor de folosit si produce ca rezultate harti cu valoarea percolarii care pot fi
introduse direct in MIKE SHE.


27
Zona nesaturata
Modelul zonei nesaturate in MIKE SHE este un model vertical care interactioneaza atat
cu suprafata terenului cat si cu zona saturata (reprezinta conditii de margine). MIKE SHE are 3
variante de calcul pentru zona nesaturata: ecuatia de continuitate, un model gravitational de
curgere si un model bazat pe ecuatia Richards. Toate cele trei modele necesita proprietati ale
solului.
Baza de date a solurilor
MIKE SHE detine o baza de date a diferitelor tipuri de soluri si culturi pentru diferite
regiuni ale lumii. Aceasta baza de date contine functii care conecteaza suctiunea, umiditatea si
conductivitatea hidraulica. De asemenea, utilizatorul isi poate defini singur proprietatile solului.
Curgerea subterana

MIKE SHE include un model 2D sau 3D in diferente finite similar cu MODFLOW.
Geologia este descrisa pe layere, fiecarui layer atribuindu-se caracteristicile hidraulice celula cu
celula sau prin zone definite de poligoane (format shapefile). De asemenea, conditiile de margine
pot fi atribuite celula cu celula sau unor obiecte geometrice de tip punct, linie, poligon in format
shapefile.

Curgerea prin albiile raurilor
MIKE SHE inglobeaza modelul hidraulic 1-D al software-ului MIKE 11.

Curgerea de suprafata
MIKE SHE utilizeaza acelasi model 2D in diferente finite pentru curgerea de suprafata ca si
pentru componenta de subteran. Curgerea de suprafata interactioneaza cu raul, zona nesaturata si
cea saturata.


28

Anexa 6

Criterii de determinare a zonelor cu nivel ridicat de pericol

a) Caracterizarea intensitatii viiturii functie de adncime si viteza (Tabel si Fig. A.6.1).

Tabel A.6.1. Clase de intensitate ale viiturii

Mica - < d v 0.5 m
2
/s sau - < d 0.5 m
Medie 0.5 m
2
/s < d v 2 m
2
/s sau 0.5 m < d 2 m
Mare 2 m
2
/s d v sau 2 m d




1
Viteza (m/s)
Adancime (m)
2
0.5
V x D = 2 m
2
/s
V x D = 0.5 m
2
/s
1 2 3
Intensitate Mare
Intensitate Medie
Intensitate Mica





Fig. A.6.1. Definitia intensitatii viiturii (SFOWG)


b) Definirea nivelului de periculozitate al zonelor inundate functie de probabilitatea de
depasire si intensitatea viiturii in zonele afectate. Rezulta 4 clase de pericol: mare, mediu, redus si
rezidual (Fig. A.6.2).


Mare Mica Medie
I
n
t
e
n
s
i
t
a
t
e
Mare
Medie
Mica
Probabilitate de depasire
Pericol ridicat
Pericol mediu
Pericol redus




Pericol rezidual
Perioada de repetare (ani) 50 100 200 20
5% 2% 1% 0.5%
Foarte Mica


Fig. A.6.2. Nivelul de periculozitate al zonelor inundate (adaptare dupa SFOWG)


c) Reprezentarea pe harta a nivelului de periculozitate al zonelor inundate.


29

Bibliografie


Amaftiesei, R., 2001, Modelul hidraulic bidimensional POTOP. Instructiuni de utilizare.
Butts, M.B., Overgaard, J., Graham, D., Dubicki, A., Stronska, K., Szalinska, W., Lewandowski,
A., Olsewski, W., Kolerski, T., Larsen, O., 2005. Processed-based Hydrological Modelling
Framework MIKE SHE for Flood Forecasting on the Upper and Middle Odra. ICID 21
st

European Regional Conference. Frankfurt (Oder) and Slubice. Germany and Poland.
Chendes, V., 2007. Scurgerea lichida si solida in Subcarpatii de la curbura. Teza de doctorat. Institutul de
Geografie. Academia Romna.
Diaconu, C., Serban, P. 1994. Sinteze si Regionalizari Hidrologice, Ed. Tehnica,
INMH. 1997. Instructiuni pentru calculul scurgerii maxime in bazine mici.
Loat, R., Petrascheck, A. 1997. Prise en compte des dangers dus aux crues dans le cadre des activits de
l'amnagement du territoire. Office Fdral de l'Economie des Eaux, Bienne, Suisse.
Mita, P., 1996. Representative basins in Romania. Research achievements.
Musy, A. 1998. Hydrologie Applique, Ed. HGA. Bucarest
Musy, A., Metzger, R., Beck, J. 2000. Hydrological Risk. Swiss Federal Institute of Technology
Lausanne.
Oprisan, E., 2006. Gestionarea situatiilor de criza. Vulnerabilitatea la inundatii. Teza de doctorat.
Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti.
***, 1997. National Engineering Handbook. Part 630 Hydrology, USDA Natural Resources Conservation
Service, US Department of Agriculture, Washington DC
***, 2007. Ordinul nr. 326 din 12 martie 2007 privind aprobarea Metodologiei pentru delimitarea albiilor
minore ale cursurilor de apa care apartin domeniului public al statului.