STUDIU PRIVIND SITUATIA FALIMENTELOR DIN ROMANIA PENTRU ANUL 2006 Preambul Legea insolventei aparuta in iulie 2006

este o lege benefica mediului de afaceri romanesti, ajutand in mod clar la purificarea sectorului economic in Romania. Legea 85/2006 a venit ca o modificare fireasca a vechii legi 6 /!""5 prin prisma aderarii Romaniei la #niunea $uropeana, noua lege fiind aliniata normelor europene insa nu pe deplin conforma cu reglementarile privind insolventa din celelalte state ale #niunii. %e referim la perioada lunga pe care aceasta procedura judiciara o presupune in Romania, in medie & ani de 'ile, comparativ spre e(emplu cu )ustria unde legea falimentului durea'a ma(im 6 luni. *n mod cert noua lege este favorabila creditorilor si ii protejea'a pe acestia in relatia debitorii. +aca inainte de aparitia noilor reglementari, scopul legii 6 /!""5 era acela redresare a debitorului si plata pasivului sau lichidarea averii debitorului, noua lege are scop instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat insolventa. cu de ca in

*nsolventa este definita ca fiind acea stare a patrimoniului debitorului care se caracteri'ea'a prin insuficienta fondurilor banesti pentru plata datoriilor e(igibile, stare ce caracteri'ea'a multe companii romanesti la ora actuala, fiind foarte greu in fapt sa se acopere toate datoriile e(igibile cu disponibilul banesc. #n aspect important ce caracteri'ea'a legea insolventei este acela ca starea de insolventa a debitorului se pre'uma, debitorul fiind acela care trebuie sa dovedeasca lipsa acelei starii de insolventa. Legea 85/2006 se a(ea'a pe doua idei principale, si anume introducerea procedurii simplificate cu scopul accelerarii solutiei de lichidare in ca'ul unor situatii clare de insolventa ,nu se gasesc documentele debitorului, administratorul societatii nu poate fi gasit etc- si asigurarea .controlului echitabil.al adunarii creditorilor asupra demersurilor efectuate in procedura de catre administratorul judiciar, echitabil distribuit intre diferitele tipuri de creditori. +e asemenea, legea insolventei a schimbat rolul administratorului judiciar, acordandu.i o mai mare responsabilitate in indeplinirea atributiilor conferite de catre )dunarea /reditorilor si de catre judecator. /u toate acestea, chiar daca judecatorului sindic i s.au restrans atributiile deci'ionale de ordin comercial, acestuia ii revine rolul de solutionare a contestatiilor/opo'itiilor. 0rincipala atributie ramane supervi'area legalitatii activitatii administratorului, fiind astfel un control .impartit. cu adunarea creditorilor. )sa cum mentionam, prin noua lege a insolventei se acorda creditorilor o posibilitate sporita de implicare si un control concret al pasilor pe care ii urmea'a procedura insolventei. 1.au introdus modalitati diferite de adoptare a planului de reorgani'are pe tipuri de creante, astfel incat nici o catogorie de creante sa nu fie 2 discriminata 2 . aplicandu.se si aici un .tratament corect si echitabil. #n element de noutate pe care legea insolventei l.a adus este 3uletinul procedurilor de insolventa prin faptul ca actele publicate in acest buletin sunt pre'umate a fi comunicate creditorilor la data publicarii evitandu.se astfel termenele acordate pentru vicii de procedura.

$(ista insa si de'avantajul repre'entat de pierderea termenului de inregistrare a creantei in tabelul creditorilor, in ca'ul in care se omite consultarea frecventa a acestui buletin, cu privire la partenerii de afaceri. #nul din elementele negative ramase in cadrul procedurii de insolventa ar fi perioada mare de finali'are a acestei procedurii, mai ales in ca'ul unui plan de reorgani'are, aceasta fiind cuprinsa intre 6 luni si trei ani. )preciem aceasta lege ca fiind po'itiva si remarcam utilitatea legii insolventei prin cresterea numarului de ca'uri trimise in instanta, utili'area acestei proceduri juridice avand un rol important in insanatosirea mediului de afaceri romanesc. ANALIZA COMPARATIVA PRIVIND DISTRIBUTIA SECTORIALA SI TERITORIALA A FALIMENTELOR IN 2006 0entru anali'a de fata au fost luate in evidenta firmele aflate in faliment, reorgani'are judiciara si firmele pentru care s.a inchis procedura de faliment, indiferent de anul deschiderii acestor proceduri. /onform datelor furni'ate de Registrul /omertului la sfarsitul anului 2006 erau inregistrate un numar de !0. &! de firme aflate in diverse stadii ale procedurii de faliment, dintre care !.625 se aflau in reorgani'are judiciara, iar "2 si.au inchis procedura de reorgani'are sau faliment din lipsa de active.

4totalul falimentelor cuprinde firmele care se afla in reorgani'are judiciara, firmele pt. care s. a deschis procedura de faliment in 2006, firmele care aveau o procedura de faliment pe rol ,ca'uri deschise inainte de 2006- si firme pentru care s.a inchis procedura de faliment din lipsa de active La fel ca si in anii anteriori se poate observa ca in sectorul comercial se inregistrea'a cel mai mare numar de falimente. in 2006 retailul a depasit comertul en.gross, care se situa pe prima po'itie in 2005. *n sectorul comercial se inregistrea'a &6,855 din totalul falimentelor din 2006, in crestere fata de 2005 cand acesta avea o pondere de & ,"5. )ceasta tendinta confirma evolutia din ultimii ani, comertul concentrandu.se asta'i catre marii retaileri de tip h6permar7et, supermar7et, cash 8 carr6 ce continua sa.si e(tinda reteaua de maga'ine, orientandu.se spre cucerirea de noi piete, in orasele mai mici, segment neatacat initial. 9arii retaileri si.au majorat numarul de maga'ine in 2006 cu 05 fata de 2005, ajungand ca la sfarsitul lui ianurie 200: sa fie un numar de 26& de unitati pe intreg teritoriul Romaniei. )gricultura este al treilea sector din punct de vedere al insolventelor, in 2005 ocupand po'itia secunda, industria alimentara si a bauturilor mentinandu.se pe a patra po'itie. )gricultura romaneasca este inca departe de a deveni un sector competitiv. ;otusi continuarea reformelor

in acest domeniu si absorbtia fondurilor europene puse la dispo'itie agriculturii pot duce la accelerarea de'voltarii acestui sector si pot tre'i interesul investitorilor, e(istand deja cateva e(emple de succes in acest sens. 0e plan regional avem e(emplul 0oloniei, unde agricultura este un sector viabil al economiei, cu un grad ridicat de de'voltare, fermierii beneficiind de preturi ridicate la e(portul de carne si lapte in tarile #$ si intregistrand venituri ridicate. 1ectorul constructiilor care in 2005 ocupa po'itia a 'ecea, acum se situea'a pe locul 5 din punct de vederii al ponderii insolventelor in totalul celor inregistrate in 2006. /u toate ca sectorul constructiilor isi continua ascensiunea din ultimii ani, fiind un sector in plina de'voltare, ce atrage un grad ridicat de investitii, totusi ramane un sector riscant, unde platile se fac cu dificultate, cu un numar mare de firme insolvente, mai ales in cadrul celor de talie mica si medie care livrea'a materiale de constructii. *n sectorul de productie confectii te(tile, imbracaminte si incaltaminte se mentine aceeasi rata a insolventei, multe din firmele care lucrau e(clusiv in lohn inchi'andu.se ca urmare a cresterii salariilor si in acest sector. Reorientarea acestora catre piata romaneasca intampina dificultati datorita costurilor de productie destul de ridicate in comparatie cu alte produse similare de pe piata asiatica, iar multe firme de confectii nu gasesc resursele necesare pentru a.si construi o imagine, pentru a patrunde pe anumite nise din piata prin deschiderea de maga'ine proprii, prin participarea la targuri si e(po'itii de profil etc. La polul opus, sectoarele in care se inregistrea'a cea mai sca'uta rata a falimentelor apatin in special sectorului serviciilor. 1e remarca, ca in fiecare an, sectorul *;, al intermedierilor financiare, posta si telecomunicatiile, sectorul energetic. ;elecomunicatiile sunt in continuare un sector e(trem de consolidat, iar in sectorul energetic, desi piata a fost deschisa, nu se poate vorbi inca de o piata concurentiala. *ntermedierile financiare, tran'actiile imobiliare, *;.ul sunt sectoare cu o de'voltare deosebita in ultimii ani, fiind cele mai putin riscante sectoare economice in pre'ent. Pon erea !e"#oarelor e"onom$"e $n #o#al %al$men#e Roman$a 2006 %a#a e 200&

/omparativ cu anul 2005 se observa o evolutie favorabila in ceea ce priveste rata insolventei in domeniile comertului cu ridicata, al agriculturii, al industriei alimentare, al fabricarii substantelor si produselor chimice. /ea mai mare crestere a ratei insolventei fata de anul 2005 s.a inregistrat in domeniul comertului cu amanuntul, cu 6,255, accentuandu.se practic numarul de falimente in cadrul micilor comercianti, cererea migrand in mod sistematic catre marii retaileri, 2:5 din populatia Romaniei alegand sa.si faca cumparaturile din supermar7eturi si h6permar7eturi. /omertul traditional domina retailul numai in ca'ul produselor alimentare, unde &&5 dintre consumatorii romani prefera maga'inele alimentare traditionale. 1ituatia s.ar putea schimba insa in urmatorii ani datorita planurilor de e(tindere ale marilor retaileri. E'olu#$a (lobala a %al$men#elor $n 2006 "om)ara#$' "u 200&

4 includ numai firmele aflate in stadiul de faliment ,e(clusiv cele aflate in reorgani'are judiciara sau pentru care s.a inchis procedura de faliment din lipsa de active-

1e poate observa ca in anul 2005 se inregistra un numar de &.!:! de firme aflate in faliment, numarul acestora crescand semnificativ in 2006 cu 5,!"5 pana la 60 de firme, numarul firmelor aflate in reorgani'are judiciara atingand cifra de !625. /resterea semnificativa a numarului de falimente din 2006 fata de anul 2005, a fost puternic influentata de efectele po'itive ale noii proceduri simplificate a legii falimentului, prin care creditorul poate initia mult mai usor procedura de faliment impotriva unui debitor. 2%umarul companiilor romanesti aflate in procedura de faliment la sfarsitul lui 2006 a crescut cu un previ'ibil procent de 55 fata de 2005. )ceasta se datorea'a in special efectelor po'itive induse de noua lege a insolventei promulgata in iulie 2006, dar si efectelor colaterale produse de investitiile semnificative in domeniul marilor retaileri. *n 200: ma astept ca evolutia cresterii numarului de companii romanesti care vor intra in faliment sa continue in acelasi ritm rapid de 505 pe an, avand ca principala cau'a noua legislatie armoni'ata cu cea a #$, care va face victime in randul societatilor mici cu un management si o situatie financiara precare2 considera /ristian *onescu . +irectorul <eneral al /oface Romania.

+upa cum se poate observa din datele de mai sus, numarul total al firmelor insolvente, aflate in diferite stadii ale procedurilor de faliment sau de reorgani'are judiciara a fost la nivel de tara in 2006 de !0. &!. 0onderea cea mai mare o detine 9unicipiul 3ucuresti cu !."&! de firme, detinand practic !8,55 din totalul insolventelor inregistrate in 2006, urmat la o distanta considerabila de judetele 3ihor si 3rasov. /omparativ cu anul 2005, judetul 3rasov ocupa po'itia secunda, in 2006 fiind devansat de judetul 3ihor, care a inregistrat o crestere cu " 5 a numarului de ca'uri de insolventa. 3u'au, <iurgiu, 3istrita.%asaud sunt judetele unde se inregistrea'a cel mai mic numar de firme in insolventa. Re)ar#$#$a )e *one (eo(ra%$"e a %$rmelor $n!ol'en#e $n 2006

+upa cum se poate observa din distributia regionala a ca'urilor de insolventa 3ucurestiul detine primul loc, cu !85 din total. )cest lucru este e(plicabil datorita faptului ca 3ucurestiul este cea mai de'voltata regiune economica a Romaniei, iar numarul firmelor inregistrate aici este mult mai mare. 3ucurestiul este urmat de regiunea de 1.$, in principal datorita numarului de falimente inregistrate in judetele <alati si /onstanta. +e remarcat este distributia relativ echilibrata a ca'urilor de insolventa intre regiunile de de'voltare economica a Romaniei, cele mai putine inregistrandu.se in 'ona de vest a tarii. +u e#ele "u "ea ma$ $nam$"a "re!#ere a numarulu$ e %al$men#e $n 2006 %a#a e 200&,

+u e#ele "u "ea ma$ %a'orab$la e'olu#$e- )re*en#an o !"a ere !emn$%$"a#$'a a numarulu$ e %al$men#e,

+in punct de vedere al anului cand au fost deschise procedurile de faliment ce erau pe rol la sfarsitul anului 2006 situatia se pre'inta astfel=

+upa cum se poate observa cele mai multe proceduri au fost initiate in ultimii 2 ani, insa surpin'ator mai e(ista inca deschise un numar de dosare de faliment foarte vechi. D$!#r$bu#$a )e .u e#e a o!arelor e %al$men# e!"/$!e $n 2006,