Sunteți pe pagina 1din 16

Calculatorul prezentare general Calculatorul personal (PC-Personal Computer) ca tot unitar are n componenta sa dou prti si anume: Partea

a HARDWARE --- TARE ansamblul elementelor izice si te!nice (cu a"utorul crora datele se pot culege# $eri ica# transmite# stoca si prelucra# suporturile de memorare a datelor precum si ec!ipamentele de redare a rezultatelor) reprezint compomentele ce pot fi practic atinse; Partea SOFTWARE ---%&A'E programele care ac sa unctioneze calc( Clasificarea calculatoarelor )e poate ace o simpl clasi icare a calculatoarelor ast el: *( %icrocalculatoarele calculatoare personale (Personal Computer PC)( +( %inicalculatoarele au ost create pentru e,ecutarea unor unctii specializate -( Calculatoarele .main rame/ constituie o categorie aparte# situat ntre supercalculatoare si minicalculatoare# oper0nd cu $iteze ridicate si administr0nd un $olum oarte mare de date( )e utilizeaz n spitale# bnci# etc( 1( )upercalculatoarele cele mai puternice# comple,e si scumpe sisteme electronice de calcul# care pot e,ecuta peste * bilion de instruc2iuni pe secund( Au procesorul ormat dintr-un numr mare de microprocesoare( )unt utilizate n reactoare nucleare# proiectarea aerona$elor# seismologie# meteo etc( %&3E'E 3E CA'C4'AT&ARE *(3es5top monitorul este asezat n general pe carcasa unittii centrale6 +(To7er calculatorul la care carcasa unittii este inalta si asezata l0ng monitor6 -('aptop calculator portabil# usor de transportat# a$0nd o surs independent de alimentare( Are componente usoare si mici # tastatursi nlocuitor de mouse (touc!pad)( 1(P3A (Personal 3igital Assistant) dispoziti$ de dimensiuni oarte mici care poate i purtat n m0n cu unctii de calcul# tele on8 a, # internet( 9oloseste un stilou special n locul tastaturii( STRUCTURA !TER!" S #ODU$ DE FU!CT O!ARE 3in punct de $edere structural# calculatorul se compune din: : 4nitate central

: %onitor : Tastatur : %ouse : ;o,e : %icro on : Casti etc<(( 4=>TATEA CE=TRA'? Este principala component a calculatorului care coordoneaz ntreaga acti$itate acestuia( 3e aici se solicit in ormatii pe care utilizatorul le $a introduce de la tastatur iar rezultatele $or i a isate pe monitor( Caracteristicile principale ale unui calculator personal sunt date de caracteristicile si parametrii de unctionare ai unittii centrale( 4nitatea central poate i pus n pozitie $ertical sau orizontal( 4nitatea central contine urmtoarele componente principale: : %icroprocesorul- CRE>ER4' CA'C4'AT&R4'4>@ : %emoria intern6 : %emoria e,tern6 : %agistrala de date si magistrala de comenzi6 : Placa $ideo6 : Placa de sunet6 : Placa de retea( %>CR&PR&CE)&R4' (4CP 4nitatea Centrala de Prelucrare) %icroprocesorul este un circuit integrat (C>P) si reprezint Acreierul/ ntregului calculator# coordonatorul tuturor operatiilor ce sunt e ectuate de ctre acesta si se a l montat pe placa de baz a calculatorului (mainboard) n interiorul carcasei( %icroprocesorul este conectat la celelalte componente ale calculatorului prin intermediul magistralei de date si magistralei de comenzi( %icroprocesorul este ormat din: : 4CC (4nitatea de Comanda si Control) primeste instructiunile de la memorie# le interpreteazsi emite comenzi ctre 4A' si memoria intern# respecti$ comenzi de trans er ctre disp( peri erice si memoria e,tern( : 4A' (4nitatea Aritmeticsi 'ogic) are rolul de a e,ecuta operatii aritmetice si logice cu date urnizate de memorie si de a depune n memorie rezultatul obtinut( 4na din principalele caracteristici ale microprocesorului este reprezentat de $iteza de lucru( Biteza de lucru a unui microprocesor este determinat de mai multi actori: : rec$enta de tact6 (nr( de pasi de lucru8secunda) : tipul constructi$ al microprocesorului6 : dimensiunea memoriei cac!e( 4nitatea de msur pentru rec$ent este Certz-ul ED: EFF %Cz# GFF %Cz# H-- %Cz# *#1 ICz# *#J ICz# + ICz

Tipuri de microprocesoare: Pentium >->B # >ntel< %E%&R>A >=TER=? (4% 4nitatea de memorie) 4nitatea de %emorie (4%) sau memoria intern (principal) este ormata din : %emoria RA% (Random Access %emorK)( poate i citit #se msoar n %b6 EDE%P'E-: )3RA%# 33RA%# R>%%( %ultiplii bit-ului sunt puteri ale lui + iar sistemul de numera2ie olosit se numeste sistem binar( * bKte L +- bi2iL Mbi2i * Nilo;Kte (Nb) L +*F bKtes L *(F+1 bKtes * %ega;Kte (%b) L ++F bKtes L *(F+1 Nb * Iiga;Kte (Ib) L +-F bKtes L *(F+1 %b * Tera;Kte (Tb) L +1F bKtes L *(F+1 Ib * PetabKte (Pb) L +EF bKtes L *(F+1 Tb * E,abKte (Eb) L +GF bKtes L *(F+1 Ib Balori standard (n %b): *# +# 1# M# *G# -+# G1# *+M# +EG# E*+ : %emoria R&% (Read &nlK %emorK)( Reprezint acea parte din memoria intern care poate i doar citit( Ea este scris o singur dat de ctre productor cu in ormatia necesar( Este ne$olatil in ormatia pstr0ndu-se c!iar si dup ce C>Purile respecti$e nu mai sunt alimentate cu energie( Are o capacitate redusa (pana la + %b)( EDE%P'E: PR&%# EPR&%# EP+R&%( : %emoria C%&) (ComplementarK %etal &,id )emiconductor)( Este o memorie de tip citire8scriere si ne$olatil( Este alimentat permanent de un mic acumulator( Aceast memorie se oloseste pentru memorarea unor in ormatii necesare ;>&)-ului# in ormatii ce pot i citite sau scrise( ;>&)-ul (;asic >nput &utput )Kstem) este ormat dintr-o serie de mici programe care asigur comunicarea cu peri ericele calculatorului si prin intermediul crora se realizeaz di erite con igurri ale componentelor interne( %E%&R>A EDTER=? %emoria e,tern este alctuit# n principal# din: : 3iscuri i,e (Card 3is5-uri) Au o capacitate oarte mare de stocare a in ormatiei si o $itez de lucru (scriere-citire) oarte ridicat( Ele sunt olosite pentru stocri masi$e de date sau pentru rularea rapid de programe( Card 3is5-urile sunt compuse din mai multe discuri# iecare iind dotat cu propriul cap de citire-scriere( : 3iscuri e,terne 9loppK 3is5-uri (disc!ete) 6 C3-R&% (Compact 3is5 Read &nlK %emorK)# dispoziti$ ce permite citirea datelor prin mi"loace optice ale unui suport (C3)# care poate i doar citit si are o capacitate de apro,imati$ GEF %b( C3-Re7ritable (Reinscriptibil)#poate i inscriptionat sau reinscriptionat63B3-ul(

A'TE C&%P&=E=TE A'E 4C P'ACA B>3E& )ubsistemul $ideo al unui calculator personal este ormat din + componente principale: : monitorul : plac $ideo (sau plac gra ic) & plac $ideo urnizeaz semnalele care comand monitorul( Placa $ideo poate a$ea propria sa memorie (msurat n %b)# cu c0t aceast memorie este mai mare cu at0t placa $ideo este mai per ormant( P'AC? 3E )4=ET (multimedia) )ubsistemul multimedia al unui PC este ormat din: : plac de sunet : bo,e acti$e sau csti P'AC? 3E RETEA Este un dispoziti$ ce permite conectarea calculatorului la o retea local ('A=)( Biteza de lucru este mult mai mare dec0t n cazul conectrii prin modem( Conectarea la retea se ace prin intermediul unui cablu de tip 4TP sau a unui cablu cu ibre optice( 3>)P&O>T>BE PER>9ER>CE %&=>T&R4' (B34 B>3E& 3>)P'AP 4=>T) Este dispoziti$ peri eric de iesire cu a"utorul cruia un PC poate prezenta utilizatorului in ormatii sub orm de te,t si 8 sau gra ic( 3in punct de $edere constructi$ monitorul poate i cu tub catodic sau cristale lic!ide ('C3)( =oile tipuri de monitoare '&Q RA3>AT>&= sunt cel mai rec$ent olosite n ultima $reme datorit caracteristicilor lor pri$ind radiatiile reduse asupra oc!ilor(%onitorul are urmtoarele Caracteristici te!nice: : dimensiunile monitorului pot i de la *1/ (inc!) p0n la +*/ (inc!) iar aceast caracteristic se re er la dimensiunea diagonalei monitorului# stiind c * inc! L +#E1 cm# n cm dimensiunea $ariaz ntre -J cm p0n la E1 cm6 : de initia -imaginea unui monitor este compus din puncte luminescente numite pi,eli6 dimensiunea acestui punct reprezint de initia( Cu c0t dimensiunea acestor puncte este mai mic cu at0t imaginea $a i mai bun6 : rezolutia nseamn numrul ma,im de pi,eli care pot i a isati pe orizontal (pe o linie a monitorului) si separat pe $ertical (pe o coloan a monitorului)6 : numr de culori este speci ic iecrui tip de monitor n unctie de model si standard6 TA)TAT4RA Tastatura este dispoziti$ peri eric de intrare care se oloseste pentru introducerea in ormatiilor n calculator (date sau comenzi)# iind mi"locul principal de dialog ntre om si calculator( : Tastele caracter (A#;#C# < #F #*# +# <#8# R#<)# au un scop usor de intuit(

3enumirile caracterelor mai pu2in cunoscute: S -tilda T -linie de subliniere U -apostro R -bac5slas! V -Aa/ comercial sau coad de maimut 8 -slas! W -diez X -bara $ertical Y -dolar Z apostro in$ers [ -procent A g!ilimele (#) paranteze rotunde \ -accent gra$ ]#^ paranteze ptrate _ -asterisc `#a paranteze acolada --minus b#c paranteze ung!iulare : Tastele sgeti (sus# "os# st0nga# dreapta) determin deplasarea n directia speci icat a cursorului sau a selec2iei curente( : Tastele unctionale (9*# 9+# <# 9*+)# determin lansarea imediat a unei comenzi( 9iecare tast unctie poate a$ea asociat o comand( 9iecare program interpreteaz di erit tastele unctie( : Tastele cu actiune bine de init# sunt taste care realizeaz o anumit actiune atunci c0nd sunt apsate( E=TER e,ecut comanda sau salt la r0nd nou (la introducerea de te,t)( ;ACN)PACE sterge caracterul din st0nga cursorului( )PACE insereaz un spatiu( 3E'ETE sterge caracterul din dreapta cursorului( E)C renunt la meniul curent( TA; trece la rubrica urmtoare sau insereaz un spatiu prede init la nceputul unui paragra sau n interiorul acestuia n cazul introducerii de te,te( >=)ERT sc!imb modul de lucru (inserare 8 suprapunere)( C&%E deplaseaz cursor la nceput de linie# pagin sau document( E=3 deplaseaz cursor la s 0rsit de linie# pagin sau document( PAIE 4P deplaseaz ecranul cu o pagin n sus( PAIE 3&Q= deplaseaz ecranul cu o pagin n "os( PR>=T )CREE= captureaz ecranul curent( )CR&'' '&CN opreste de ilarea te,tului pe ecran( PA4)E opreste a isarea pe ecran sau ntrerupe temporar e,ecutia unui program sau aplicatii( Acestea sunt semn ica2iile cele mai des nt0lnite ale tastelor n cauz( Totusi pot e,ista si programe ce le acord un n2eles special( : Tastele de alternare a tastaturii# au rolul de a dubla numrul de taste( Prin apsarea (si Tinerea apsat a) tastei )C>9T si prin apsarea tastei propriu zise se obtine pe ecran ori semnul din partea superioar a tastei# ori o litera mare( E,(: )C>9T dML_ CTR'# A'T sunt olosite pentru generarea de comenzi olosindu-se n di erite combinatii( : Tastele de setare a modului de lucru# se re er la modul n care reactioneaz tastatura(

CAP) '&CN Acti$eaz 8 dezacti$eaz generarea literelor mari( =4% '&CN Acti$eaz 8 dezacti$eaz blocul tastelor numerice(

%&4)E %ouse-ul este un dispoziti$ peri eric de intrare care controleaz miscarea cursorului pe ecranul de a isare( Este elementul care a sc!imbat total modul de operare pe calculatoare( Ca unctionalitate# este asemntor cu tastatura# deoarece prin intermediul lui sunt omunicate in ormatii ctre calculator( %odul su de olosire este urmtorul: %ouse-ul st pe masa de lucru (pe o supra at dur si neted numit PA3)# pozitia sa curent corespunde cu pozitia unui cursor pe ecranul monitorului( en momentul n care se misc mouse-ul# cursorul se deplaseaz identic pe ecran respect0nd sensul de miscare al mouse-ului( %ouse-ul posed dou sau trei butoane6 n momentul n care sgeata de pe ecran a a"uns deasupra cu$0ntului ce reprezint actiunea care se doreste s se realizeze# se $a apsa butonul din st0nga al mouse-ului (clic) si acea comand se $a lansa automat n e,ecutie( Pentru st0ngaci e,ista posibilitatea prin so t de a se in$ersa butoanele# respecti$ pentru a realiza actiunea se apas butonul din dreapta( E,ist trei tipuri de baz pentru mouse: %ecanic are o bil de cauciuc ce se poate roti n toate directiile mut0nd corespunzator indicatorul pe ecran( &ptic pentru detectarea miscrii se oloseste un laser6 deplasarea se ace utiliz0nd o supra at special dotat cu o gril( &ptomecanic olosesc o combinatie de te!nologii mecanice si optice dar nu necesit supra ete speciale( >%PR>%A=TA Este dispoziti$ul de iesire prin intermediul cruia rezultatele obtinute cu a"utorul calculatorului pot i tiprite pe !0rtie( Principalele caracteristici ale imprimantei sunt: rezolutia6 $iteza de tiprire6 dimensiunea ma,im a !0rtiei pe care se poate tipri6 memoria imprimantei6 posibilitti de e,tindere6 iabilitatea Rezolutia unei imprimante se msoar n numrul de puncte pe care le poate a isa imprimanta ntr-un inc! (dots per inc! - 3P>)( en unctie de tipul de tiprire imprimantele se clasi ic ast el: : >%PR>%A=TE %ATR>CEA'E( >mprimarea se percuteaz o band tusat( ace prin intermediul unor ace care

: >%PR>%A=TE C4 fET 3E CER=EA'?( )e bazeaz pe principiul tipririi cu cerneal a !0rtiei( : >%PR>%A=TE TER%>CE( )e bazeaz pe procedeul de i,are termic pe un suport de !0rtie special termosensibil( )unt imprimante color de o calitate deosebit( : >%PR>%A=TE 'A)ER( >mprimarea se ace dup principiul care st la baza copiatoarelor( & raz laser polarizeaz electrostatic un cilindru special pe care apoi se pul$erizeaz toner (pra de crbune) ce $a i depus pe !0rtie( %&3E% Reprezint un dispoziti$ de intrare8iesire ce con$erteste semnalul digital ( urnizat de computer) n semnal analogic (%&3 modulare 3E% demodulare)( Ast el se poate olosi o linie tele onic pentru a asigura comunicarea ntre dou calculatoare sau permite conectarea la >=TER=ET( )emnal analogic utilizat la sistemele de comunicare este un semnal electric ce $ariaz n str0ns corelatie cu un semnal produs de un traductor( 9rec$enta sau amplitudinea semnalului poate $aria# de e,emplu# n unctie de sc!imbrile unor enomene sau caracteristici cum ar i: sunet# lumin#cldur# presiune# etc( (>n general $ocea se transmite n semnal analogic)( )emnalul digital este un semnal ce $ariaz doar la inter$ale regulate de timp si con2ine una sau mai multe amplitudini pentru iecare inter$al( Retelele de transmisie a datelor mai poart denumirea de A4T&)TR?O>>=9&R%AT>&=A'E( Acest termen desemneaz orice retea mare de calculatoare# de mare $itez# accesibil publicului larg( Este numele popular pentru >nternet si alte retele mari de calculatoare( )CA==ER Este un dispoziti$ de intrare care permite trans ormarea unei imagini izice (poz# te,t) ntr-una digital( >maginea scanat $a putea i apoi a isat pe monitorul calculatorului# e$entual prelucratsi apoi tiprit( )canner-ul lrgeste considerabil aria de utilizare a PC-urilor( TRACN;A'' (;ila rulanta) Este un dispoziti$ de intrare asemanator cu mouse-ul dar mutarea cursorului se ace prin rotirea bilei cu a"utorul degetelor si a palmelor( 3eseori este olosit pe un computer portabil (laptop) n locul mouse-ului( T&4CCPA3 Este o mic supra at sensibil la atingere# olosit ca dispoziti$ de punctare pe unele calculatoare portabile( 3eplasarea cursorului pe ecran se ace prin mutarea degetului peste aceast supra at# Este dispoziti$ de intrare(

f&P)T>CN %anet care se misc n toate directiile control0nd deplasarea cursorului( Este dispoziti$ de intrare si este olosit n special la "ocurile pe calculator( T&4CC )CREE= Tip de ecran de a isare acoperit de o olie transparent# sensibil la atingere# punctarea elementelor de pe ecran c0ndu-se cu degetele (disp( de intrare8iesire)( '>ICT PE= (Creion luminos) 3ispoziti$ asemntor unui mouse# care oloseste un detector sensibil la lumin pentru selectarea obiectelor de pe un ecran de a isare prin punctarea direct(disp( de intrare)( ;&DE (3>94O&ARE'E) 3ispoziti$e de iesire pentru sunet( )unt legate la placa de sunet(

%>CR&9&= 3ispoziti$ de nregistrare a sunetelor (disp( de intrare)( )&9TQARE T>P4R> 3E )&9TQARE L programe de di$erse tipuri care asigur unctionarea calculatorului( E,ist dou categorii de programe: : Programe de sistem coordoneaz modul n care lucreaz componentele sistemului si o er asistent n unctionarea programelor de aplicatii : Programe de aplicatii destinate rezol$arii unor probleme speci ice unei aplicatii(( )istemul de operare ()&) reprezint ansambul de proceduri manuale si module de program de sistem prin care se administreaz resursele sistemului de calcul ce asigur utilizarea e icient# n comun# a acestor resurse si o er utilizatorului o inter a2 c0t mai comod pentru utilizarea sistemului de calcul(

)istemul de operare poate i considerat ca reprezentnd inter ata dintre componentele !ard7are si utilizator( E,emple de sisteme de operare: Qindo7s (gHE#hHM #%e #=T #+FFF # DP)# %AC &perating )Kstem# 'inu,# 4ni,# =o$ell( AP'>CAT>> )&9TQARE Aplica2iile in ormatice sunt reprezentate de acele programe ce sunt realizate pentru utilizatori cu scopul de a olosi calculatorul ntr-o problem speci icsi pentru a ndeplini o anumit sarcin( E,emple: Programe de comunicatii %icroso t &utloo5# Pa!oo %essenger etc( Programe de manipulare si gestiune a isierelor Qindo7s E,plorer Programe de na$igare pe QE; >nternet E,plorer# =etscape =a$igator( Programe de procesare te,t %icroso t Qord# )tar & ice 3ocument( Programe de calcul tabelar %icroso t E,cel# 'otus *-+--# )tar & ice )preads!eet( Programe de gestiune a bazelor de date %icroso t Access# 9ilema5er Pro( Altele olosite n domenii di$erse: Corel 3ra7# Adobe P!otos!op( RETE'E 3E CA'C4'AT&ARE (>=9&R%AT>&=A'E) REiE'E 'A=# QA=# %A=# IA= Retea (=et7or5) grup de dou sau mai multe calculatoare conectate mpreun( Calculatoarele din retea sunt denumite noduri( en unctie de aria de ntindere retelele se pot clasi ica n: : 'ocal Area =et7or5 ('A=) retea local -calculatoarele sunt localizate oarte aproape unele de altele# n aceeasi ntreprindere sau cldire6 : Qide Area =et7or5 (QA=) retea de larg acoperire comunicarea ntre calculatoare a late la o distant oarte mare unele de altele (c!iar n alt tar)6 : %etropolitan Area =et7or5 (%A=) retea metropolitan se ntinde pe teritoriul unui orassau al unui spatiu aglomerat6 : Ilobal Area =et7or5 (IA=) retea global reteaua care cuprinde toat lumea# leg0nd ntre ele calculatoarele de pe ntreg globul( Cea mai renumit retea IA= este >nternet-ul( >=TRA=ET >ntranet-ul este o retea de comunicare asemntoare >nternet-ului# ce utilizeaz aceleasi instrumente# n special bro7ser-ele 777( Cu$0ntul >ntranet este ormat din pre i,ul intr corespunzator termenului interior si a termenului net (net7or5) ce este olosit n general pentru termenul de retea(

3i erenta dintre >ntranet si >nternet este aceea ca reteaua >ntranet este o retea pri$ate si intern a unei companii( RETE'E 3E CA'C4'AT&ARE (>=9&R%AT>&=A'E) EDTRA=ET E,tranet-ul este olosit de obicei n e,terior cu scopul de a mbuntti comunicarea ntre di erite organizatii# clienti# r a pre"udicia securitatea electronic( E,tranet-ul reprezint o e,tensie a unei retele >ntranet# n mod special pe Qorld Qide Qeb# ce permite comunicarea ntre anumite institutii si a oamenilor din aceasta retea E,tranet# n cele mai multe cazuri o erind un acces limitat la re2eaua >ntranet a acestor organizatii( >=TER=ET >nternet-ul este: : un sistem cu o dez$oltare oarte rapid care cuprinde computere interconectate si care aciliteaz ser$iciile de trans er de date cum ar i posta electronic# Qorld Qide Qeb# trans erul de isiere si stiri6 : retea global de computere# care leag gu$erne# uni$ersitti# companii si multe retele si utilizatori6 : retea global ce conecteaz mai mult de + milioane de calculatoare# numrul acestora iind n continu crestere( Cele mai importante ser$icii o erite de >nternet sunt: Qorld Qide Qeb (QQQ) ser$iciu multimedia# este un sistem de ser$er-e >nternet care permite lucrul cu documente ormatate special# ntr-un limba" numit CT%' (CKperTe,t %ar5up 'anguage) ce permite gra icsi legturi !Kperlin5( E-%ail posta electronic pe >nternet6 C!at con$ersa2ie pe >nternet# prin introducerea te,telor pe calculator6 =e7sgroups con2ine ultimele nout2i pe o anumit tem6 9TP ser$iciu pentru copierea isierelor sau programelor de pe >nternet pe calculatorul propriu( entre calculatoarele legate la >nternet se pot sc!imba date si in ormatii olosind unul dintre ser$iciile amintite# prin re2elele cablate si prin satelit# numite data!ig!7aK (magistrala de date)( Pentru a se e,ecuta o conectare la >nternet olosind o linie tele onic este ne$oie de: *( %odem care s trans orme in ormatiile transmise de calculator n semnale electrice si in$ers( Aceste in ormatii se trasmit pe linie tele onic p0n la irma care o er legatura la >nternet (>nternet )er$ice Pro$ider)6 +( 'inie tele onic prin intermediul creia se realizeaz conectarea6 >)P (>nternet )er$ice Pro$ider) este irma care o er posibilitatea accesrii >nternet-ului cu plata ser$iciilor doar p0n la sediul acesteia( ;ro7ser de Qeb programul olosit la $izualizarea paginilor n ormat CT%'6 Program de post electronic (email) olosit la trimiterea si primirea de mesa"e scrise6 Program de telecomunicatii utilizat la realizarea telecon erintelor(

Pentru cone,iunea la >nternet prin cablu tele onic se pot olosi mai multe tipuri de cone,iuni: : Public )7ic!ed Telep!one =et7or5 (PT)=) -este reteaua tele onic construit pentru a transmite sunete n ormat analogic( Pentru a realiza cone,iunea calculatorului la reteaua P)T= este ne$oie de un modem6 : >ntegrated )er$ices 3igital =et7or5 (>)3=) este un standard mondial pentru transmiterea digital de semnal tele onic si ser$icii de date ctre utilizatorii particulari# scoli si birouri( Transmite date n semnal digital r a mai i necesar modemul( : AsKmetric 3igital )ubscriber 'ine (A3)') nseamn linie asimetric de legatur( Asimetric se re er la aptul ca $iteza de primire a datelor este di erit de $iteza de trimitere a datelor# iind rentabil pentru cei care $or mai mult s consulte dec0t s trimit in ormatii pe >nternet( A3)' suport p0n la *#E %bps la primire si $iteza de p0n la -M1 Nbps la trimitere( 3&%E=>> 3E ACT>B>TATE en general calculatoarele sunt mai e iciente decat oamenii n domeniile ce necesit un $olum mare de calcule datorit rapidittii cu care e ectueaz aceste calcule si a preciziei cu care le realizeaz( Calculatoarele sunt olosite n numeroase domenii cum ar i: 3omeniul administrati$ %ediul de a aceri A$iatie si transporturi 3omeniul bancar 3omeniul medical 3omeniul educational Educatia cu a"utorul calculatorului se numeste C;T (Computer ;ased Training)( P&)TA E'ECTR&=>C? Posta electronic a de$enit o modalitate oarte olosit de comunicare si trimitere a mesa"elor( Acestea pot i trimise n ormat electronic de la un calculator la alt calculator olosind o retea de conectare cum ar i Et!ernet sau >nternet sau prin sisteme pe linie tele onica( Posta electronic este utilizat oarte mult datorit: : Costului redus : Bitezei : Accesibilittii A$anta"e: Transmitere rapid ctre orice loc din lume6 4n mi"loc ie tin si e icient de comunicare6 Permite olosirea de liste de distribu2ie a mesa"elor6 9oloseste instrumente de gestiune a mesa"elor( 3eza$anta"e: 4n isier atasat poate contine un $irus de computer6 Poate a$ea loc o superncarcare a cutiei postale6

)e pot produce erori si negli"ente n olosirea e-mail-ului6 )e obtin oarte multe mesa"e ne olositoare (fun5 %ail)( C&%ERT E'ECTR&=>C (E-C&%%ERCE) Comertul electronic o er posibilitatea realizarii de tranzactii comerciale# cumprrii si $0nzrii de bunuri si ser$icii# olosind >nternet-ul sau alte retele( )?=?TATE )> )>I4RA=i? ERI&=&%>E en aceast categorie sunt cuprinse acele elemente care duc la crearea unui mediu sntos de lucru# si anume: Pstrarea unei distante optime at de monitor (utilizarea ecranelor de protectie)6 Pozitionarea adec$at a monitorului# mouse-ului# tastaturii6 4tilizarea unor scaune reglabile6 3istanta adec$at pentru genunc!i si coapse de la birou sau terminal6 Tastatur ergonomic cu un design ce permite o pozitionare corect a m0inilor6 'uminozitate si aerisire bun a ncperii6 Pauze de *F minute dup iecare EF de minute n ata calculatorului6 PR&;'E%E 3E )?=?TATE 9olosirea calculatorului necesit realizarea unor miscri stereotipe (miscri dese ale g0tului# coatelor etc() ce pot duce la anumite a ectiuni ale g0tului# umerilor# coloanei $ertebrale etc( Aceste a ectiuni se datoreaz miscrilor repetate# concept ce se numeste R)> (Repetiti$e )train >n"urK Accidentare cauzat de miscri repetate)( )e pot enumera c0te$a dintre problemele de sntate cauzate de lucrul cu calculatorul: Rniri ale oc!ilor si slbirea $ederii6 &boseal6 Probleme cu spatele6 3ureri de cap6 3ureri de umeri etc( )EC4R>TATE C0te$a norme de protec2ie care a"ut la crearea unui mediu de lucru sntos pentru utilizatorii de computere sunt: *(9olosirea unei tastaturi detasabile pentru a e$ita durerile n m0ini si braTe6 +()caunul utilizat s ie reglabil# con ortabil# cu un sptar comod6 -(9olosirea unui suport pentru cabluri6 1(Cablurile de alimentare s ie bine legate si prote"ate6 E(Ienunc!ii trebuie s ie la o naltime de ma,( JF cm att de sol6 G(Asezarea monitorului la distanta potri$it# pentru a mpiedica a ectiuni ale oc!ilor6 J(Asigurarea e,istentei unei surse de lumin pentru a e$ita oboseala oc!ilor6 M(3otarea erestrelor cu "aluzele a"ustabile pentru a e$ita strlucirea sau re le,ia luminii6

H(Tastatura s ie detasabil pentru a limita accidentrile m0inilor si bratelor6 *F(entreruperi rec$ente ale lucrului la computer( PR&;'E%E 3E )>I4RA=T? Termenul de sigurant se re er at0t la persoana care oloseste computerul# c0t si la datele care se prelucreaz( Ast el# lucrul la computer presupune respectarea tuturor regulilor ce trebuie luate n considerare ori de c0te ori se lucreaz cu aparate si dispoziti$e electrice si electronice: e$itarea atingerii surselor de curent# e$itarea olosirii de cabluri neizolate etc( Este posibil s se ntrerup curentul sau s aib loc cresteri bruste de tensiune( C0te$a moduri n care se pot pre$eni stricciunile pro$ocate !ard-dis5-ului si isierelor: -9olosirea unei 4P) (4niterruptible Po7er )upplK surs continu de curent) -9olosirea unui dispoziti$ ce poate a$ertiza asupra cresterilor de tensiune6 -)al$area isierelor n mod regulat6 -Realizarea un bac5-up complet n mod regulat( )EC4R>TATE )EC4R>TATEA >=9&R%AT>E> )ecuritatea datelor reprezint un element oarte important atunci c0nd se lucreaz cu date con identiale( Pentru ca acestea s nu de$in publice se recomand e,istenta unor proceduri de raportare( E,ist di erite modalit2i de prote"are a datelor( C0te$a dintre acestea sunt: Accesul izic la calculator este restricionat6 Adoptarea unei politici de parolare corespunzatoare6 )tabilirea drepturilor pe care le are iecare utilizator6 Copierea datelor n mod regulat6 Criptarea isierelor la care se lucreaz6 9olosirea programelor anti$irus6 9olosirea programelor de securitate tip ire7all( Parolele stabilite trebuie concepute ast el ncat s ie oarte greu de descoperit de persoane neautorizate( Pentru aceasta se recomand ca aceste parole s nu contin date personale ale utilizatorului# ca si olosirea unor parole generate automat de ctre calculator( & modalitate oarte bun de prote"are a datelor este crearea utilizatorilor cu di erite drepturi n unctie de locul pe care l ocup acestia n structura organizatoric a irmei( ;ACN-4P 3E 3ATE en cazul unor cderi de tensiune# este posibil ca datele prelucrate si nesal$ate s se piard( Pentru a pre$eni aceste situa2ii se recomand olosirea unor sisteme de alimentare 4P) (4niterruptible Po7er )upplK)# ce asigur n cazul acestor cderi de tensiune# o continuitate de apro,( E--F min(# timp n care se pot sal$a datele si nc!ide corect calculatorul(

Pentru a a$ea totusi o mai mare sigurant a acestor date# se e ectueaz crearea de copii (bac5up) a datelor importante( Termenul de bac5-up al sistemului semni ic copierea isierelor pe un dispoziti$ au,iliar de stocare a datelor# pentru a a$ea disponibile copii ale isierelor de pe computer n cazul de ectarii sistemului( Copierea poate i cuta zilnic sau de mai multe ori pe zi# n unc2ie de importan2a si $aloarea datelor procesate( Aceste copii se recomand a se realiza: & dat pe sptam0n pentru irmele de dimensiune mic6 & dat pe zi pentru irmele de dimensiune mare (bnci# institutii gu$ernamentale etc() B>R4)> Birusii sunt anumite programe de calculator create de oameni cu scopuri distructi$e( )unt programele ce au proprietatea de a se e,tinde si care duc la unc2ionarea necorespunzatoare a sistemului de operare( Aceste mici programe distrug in ormatiile a late pe calculator si mpiedic unctionarea aplicatiilor( Birusii sunt oarte di eriti: de la cei care atac documentele si isierele de tip te,t si p0n la cei care duc la de ectarea componentelor !ard7are ale calculatorului( & dat ptruns n calculator un $irus nu este acti$ p0n n momentul n care programul cu care a ost adus este acti$at( Birusii ptrund n calculator prin intermediul programelor care se descarc (do7nload) de pe >nternet# a anumitor programe# documente si imagini# pot i primiti pe e-mail sau pot i adusi cu o disc!et sau cu un C3( 'EI>)'AT>E Pentru a e$ita anumiti $irusi sau pentru a scpa de acestia $a trebui: s ie instalat un program anti$irus oarte bun# c0t mai recent# cu a"utorul cruia s puteti descoperi si s eliminati e$entualii $irusi6 s se scaneze toate isierele cu regularitate6 s se actualizeze n iecare lun programul anti-$irus6 s se scaneze periodic isierele din calculator si disc!etele nainte de a le olosi6 s se scaneze isierele atasate primite pe e-mail6 s nu se ruleze programe dac nu li se cunoaste pro$enienta6 s nu se oloseasc disc!ete de pro$enient necunoscut6 s se oloseasca unctia .macro disable/ (dezacti$are instructiuni macro)# disponibil n cele mai moderne aplicatii( 3ac se oloseste un anti$irus corespunztor# acesta poate descoperi n timpul scanrii si $irusiicare nu sunt acti$i( 'EI>)'AT>E C&PPR>ICT CopKrig!t-ul este o modalitate legal de prote"are a lucrrilor literare# stiinti ice# artistice sau de orice alt el# publicate sau nepublicate# cu conditia ca aceste lucrri s aib o orm tangibil (adic se pot $edea# auzi sau atinge)(

3ac este $orba de o sim onie# un poem sau o pagina de cod CT%'# o aplicatie so t7are proprie# tiprite pe !0rtie# nregistrate pe o caset audio sau pe !ard dis5# atunci pot i prote"ate de copKrig!t( 3REPT4R> 3E 4T>'>OARE A AP'>CAT>>'&R )&9TQARE Tipuri de licente: )!are7are sunt acele aplicatii sau programe pe care le puteti ac!izitiona direct de la persoana care le-a creat# persoan ce doreste distribuirea acestor programe r intermediar( 3e cele mai multe ori distribuirea se ace gratuit sau cu o ta, minim( Programele se pot copia si transmite altor utilizatori( 9ree7are sunt programe prote"ate de drepturi de autor (copKrig!t) care pot i totusi di uzate gratis de ctre autor# care sipstreaz drepturile de autor( Asadar programele pot i olosite dar nu pot i $0ndute r acordul autorului( 'icentele sunt programe ac!izitionate de la persoanele care le produc si pentru care se plteste un drept de olosire( Acest drept este $alabil doar pentru un singur calculator# dar dac se doreste instalarea programului pe mai multe calculatoare $a trebui ac!izitionata o licent special ce $a permite instalarea programului pe mai multe calculatoare( 'icenta acord dreptul de olosire a programului respecti$ si nu drept de comercializare sau distributie(