MONICA STOICA

Emil Racovi s-a nscut la Iasi pe data de 15 noiembrie 1868. i-a petrecut copilria la Sorneti, n Vaslui, n casa printeasc de acolo. i-a fcut studiile primare n Iai sub ndrumarea profesorului i scriitorului Ion Creang, iar dup aceea a continuat la liceul "Institutele Unite", unde a nvat bazele tiinelor naturale de la Grigore Coblcescu, care tia cum s insufle elevilor si pasiunea pentru cunoaterea naturii.

La vrsta de 29 de ani este recomandat s participe ca naturalist al Expediiei antarctice belgiene la bordul navei Belgica, condus de un belgian. Aceast expediie, avea un caracter internaional, pe lng belgieni, la ea participnd i un norvegian,un american , doi polonezi.

Exploratorii au avut de nfruntat vitregiile continentului alb: bucati enorme de gheata au inceput sa se adune in jurul vasului, pe care lau prins ca intr-o menghin.

Membrii echipajului au reusit, dupa aproape o luna, sa elibereze "Belgica" din mijlocul ghetii, ( tind banchiza cu fierstraiele) dupa un an petrecut in mijlocul Antarcticii

n perioada cnd Belgica a fost prizoniera gheurilor naturalistul expediiei, mpreun cu ceilali oameni de tiin, au nteprins numeroase observaii i cercetri. Savantul romn a nteprins un studiu aprofundat asupra vieii balenelor, pinguinilor i altor psri antarctice, care i-a adus o reputaie bine meritat.

Emil Racovi, scafandru

Cercettorii de pe nava Belgica n timpul expediiei din Antarctica

i-a dus la bun sfrit misiunea ntr-un mod excepional, ntorcndu-se cu o colecie de 1600 de specimene botanice i zoologice. Curnd dup ntoarcerea sa, a publicat o lucrare cuprinztoare despre cetacee. n timpul expediiei din Antarctida Emil Racovi a avut posibilitatea s studieze viaa imenselor mamifere acvatice, dar i a pinguinilor. El a rmas n istoria tiinei i ca descoperitorul balenei cu cioc. Savantul este deopotriv unul dintre iniiatorii ocrotirii monumentelor naturii din Romania.

Dup cel de-al doilea rzboi mondial, Romnia era srcit i toi oamenii triau n nevoi. La btrnee, locuind n frig, s-o fi gndit oare la zilele n care, reintors de la Paris, a donat intreaga avere de la conacul din Suranesti (Vaslui), azi Emil Racovita, toata pdurea, pmntul oamenilor sraci din sat? C locuina a mprit-o jumtate pentru coal i jumtate pentru aceiai sraci? C le-a facut stenilor drum de 12 kilometri pn la dispensar? S-a gndit, desigur, linitit si mulumit. Mai mult, atunci cnd guvernul a tiat toate fondurile pentru cercetare, a bgat mna adnc n buzunar i a scos banii necesari pentru ca activitatea Institutului de Speologie s nu nceteze. La btrnee a ajuns srac i bolnav. Spunea ca pinguinii sunt ca oamenii. "Dar de ce nu sunt si oamenii buni, fideli si iubitori ca pinguinii?" obinuia s se ntrebe.