INTARZIERILE MINTALE

Psihiatrie

INTÂRZIERILE MINTALE
1. Istoric Primele referiri asupra IM au fost gasite în papirusurile egiptene de la Teba ( 1155 i.e.n.). În Grecia si ALTE DOCUMENTE Roma antica, infanticidul sanogenic (atitudinea spartanilor fata de copiii tarati ) era o practica curenta. Henric al TULBURARI DE RITM SI COERENTA II-lea a promulgat prima lege care îi proteja pe acesti oameni, ei fiind considerati "pupili" ai regelui. Abia în SUPORT PENTRU DEZVOLTAREA secolul XVIII, odata cu Revolutia franceza si cea americana, apare promovarea respectului fata de individ, SERVICIILOR COMUNITARE DE SANATATE indiferent de conditia lui sociala (sclav) sau fizica (bolnavi mintali, orbi, surzi, întârziati mintali). MINTALA SI DEZINSTITUTIONALIZAREA Primele forme organizate de tratament al IM au aparut în Elvetia si s-au raspândit apoi în Europa si America. Sub influenta enciclopedistilor, a lui Jean-Jacques Rousseau si a lui Johann Pestalozzi a crescut interesul pentru acesti copii. Jean -Marc -Gaspard Itard si Edouard Seguin în Franta si Samuel Gridley Howe în Statele Unite au fost primii care s-au ocupat de tratarea copiilor cu IM. În 1850 a aparut "Observations on Cretinism", prima lucrare publicata care se ocupa de acest subiect. Wilhelm Griesinger a deschis o noua viziune asupra polimorfismului etiologic si clinic în IM, afirmând ca "desi toti cretinii sunt retardati, nu toti retardatii sunt cretini". Ideea a fost sprijinita în 1877 de John L. H Down în monografia "The Mongolian Type of Idiocy". Down este primul care face o clasificare etiologica în trei categorii: întârzieri congenitale, de dezvoltare si accidentale (traumatism sau boala). Esquirol, tot în secolul XIX, a afirmat distinctia între "Oligofrenie si dementa" si a identificat doua aspecte ale asa denumitelor arierari mintale profunde " L'Imbecilite et L'Idiotie ". A urmat o perioada de identificare a multiplelor entitati diferite etiopatogenic si clinic dar care au ca manifestare comuna IM . Astfel, în 1880 a fost identificata de catre Desire -Maglione Bourneville, Scleroza tuberoasa. De asemenea, au fost recunoscute diferite boli degenerative precum boala Tay - Sachs. Cu toate aceste precizari si progrese, în domeniul terapiei, singurii care au facut ceva au fost educatorii.
PERSOANELOR CU PROBLEME DE SANATATE MINTALA ESENTA SOCIALA A VIETII PSIHICE TRASATURI DE CARACTER DE NATURA NEAGRESIVA INSENSIBILITATEA ISTERICILOR (URMARE). ACTELE SUBCONSTIENTE DE ADAPTARE Alcoolismul - abuzul de alcool sau dependenta Banditi si banditi CARACTERISTICI DISTINCTIVE ALE ARTTERAPIEI ORGANIZAREA ACTIVITATILOR DE T TULBURARILE DE DISPOZITIE / AFECTIVE La COPIL SI ADOLESCENT

În 1905, Alfed Binet si Theodore Simon au introdus pentru prima data teste psihometrice. Autorii au folosit aceste teste pentru selectia copiilor care trebuie sa urmeze scoli speciale. Aceleasi teste, introduse în 1908 de Harry Goddard, în Statele Unite, au fost folosite pentru diagnosticul IM. Concluzia a fost ca aceste test 525b16f e ofera "coeficientul de inteligenta" (QI) - masura adecvata si corecta a inteligentei individului si care ofera gradul de obiectivitate cerut de o apreciere stiintifica.

Cautare

Odata cu descoperirea de catre Gregor Mendel a legilor mendeliene de transmitere genetica aparut ideea ca IM si compotamentul antisocial sunt transmise genetic. Aceasta a condus la aplicarea unor masuri de izolare în institutii speciale si de sterilizare a persoanelor cu IM. O noua abordare s-a ivit odata cu identificarea in 1934 a Fenilcetonuriei de catre Ivar Folling, afectiune biochimica, ce se poate ameliora cu dieta specifica. A urmat o crestere a interesului pentru identificarea diferitelor forme de IM, pâna la studii recente de neurobiologie, care au aflat mecanisme de control în Sindromul PRADER-WILLI, Sindromul X FRAGIL etc. Dupa al doilea razboi mondial, s-a produs o reîntoarcere cu 150 de ani la abordarile lui Itard si Seguin. Au crescut foarte mult preocuparile pentru alcatuirea si aplicarea de programe educationale de recuperare. În 1950, grupuri de parinti din SUA, care aveau copii cu IM au început sa se organizeze, rezultând "National Association for Retarded Children". Aceasta organizatie a initiat un program national de preventie si îngrijire a persoanelor cu IM, program care a determinat afilierea mai multor specialitati precum: mai multe departamente medicale (neuropsihiatrie, fizioterapie, pediatrie ), de educatie, psihologie si psihopedagogie speciala, sociologie, genetica. In majoritatea tarilor exista astazi legislatie si programe, adaptate conditiilor socio-culturale specifice, care vizeaza persoanele cu dizabilitati; se remarca, de asemenea, un efort constant de destigmatizare chiar la nivel lingvistic, cu evitarea vechilor termeni, precum: oligofrenie, cretinism, imbecilitate, irecuperabilitate, handicap (16;224; 235). De aproximativ zece ani si la noi în tara se fac eforturi pentru a avea o cât mai buna legislatie , prevederi , organizatii , institutii si programe pentru persoanele cu handicap. 2. Terminologie si definitie Deoarece diagnosticul de Întârziere mintala este privit adesea ca un stigmat, s-au depus eforturi substantiale pentru îndepartarea semnificatiei sociale, care pare a fi intrinseca acestei denumiri. Autorii francezi au folosit termenii de "Arrieration Mentale", "Oligophrenie" iar în prezent prefera "Deficience Mentale". Pâna de curând, termenul cel mai folosit în Statele Unite ale Americii era cel de "Mental deficency", dar actualmente este preferat cel de "Mental Retardation". În Regatul Unit era preferata denumirea de "Mental Handicap", care ulterior a fost modificata în "Intellectual Disability". În prezent, Philip GRAHAM, TURK si VERHULST, în "Child Psychiatry", 1999, renunta total la termenul de Mental Retardation, preferând clasificarea si descrierea acesteia sub numele de "Learning Disability". Atât DSM IV cât si ICD10 folosesc termenul de "Mental Retardation". În tara noastra se prefera traducera "Întârziere mintala". Definitia " American Asociation on Mental Retardation" (AAMR) si încorporata în DSM-IV, citata de Kaplan în 1996 si M. Lewis,1996 este urmatoarea :

"Retarderea mintala se refera la prezenta unei limitari substantiale a functiilor neuropsihice. Se caracterizeaza printr-o scadere semnificativa a intelectului însotita de reducerea abilitatilor adaptative în doua sau mai multe din urmatoarele domenii: comunicare, autoîngrijire, convietuire în familie, abilitati sociale, activitati de comunitate, sanatate, scolarizare, petrecerea timpului liber, profesie. Retardarea mintala se manifesta înainte de 18 ani." În ICD 10 , Retardarea mintala esta definita prin "incompleta dezvoltarea a inteligentei, caracterizata prin deficit al abilitatilor cognitive, de comunicare, motorii si sociale, proces aparut în cursul perioadei de dezvoltare". La noi în tara se prefera însa termenul de Întârzieri Mintale, dat fiind polimorfismul lor etiologic si clinic. O definitie completa a acestor tulburari ar fi aceea propusa de prof. dr.st. MILEA în 1988: "Oligofreniile sunt stari patologice de subdezvoltare psihica, cu caracter defectual, permanent si neprogredient, care îsi au originea în etapele timpurii ale dezvoltarii ontogenetice. Polimorfe din punct de vedere clinic si etiologic, ele au drept tulburare comuna un aspect de întârziere globala în dezvoltarea intelelectului, care determina o scadere a capacitatii de adaptare sociala sub cota minima a nomalului." Aprecierea dezvoltarii intelectuale si deci si diagnosticul IM se face în prezent prin determinarea coeficientului de inteligenta (QI) si aprecierea functiilor adaptative. Autorii primelor teste psihometrice BINET si SIMON au folosit termenul de "Age Mental", înlocuit apoi de STREN cu cel de Quotient intellectuel (QI ). În prezent, se folosesc diferite instrumente de evaluare a QI-ului, adaptate dupa vârsta: Wechsler Intelligence Scale (WISC-R), Stanford -Binet Intelligence Scale, Kaufman Assesment Battery for Children. Rezulta ca diagnosticul de IM poate fi pus daca IQ este mai mic de 70 si cel putin doua din functiile adaptative sunt reduse semnificativ. Pentru sugari este suficienta aprecierea clinica a subdezvoltarii intelectuale. 3. Epidemiologie Datele variaza foarte mult, dat fiind heterogenitatea etiologiei si criteriilor diagnostice, cât si datorita criteriilor diferite de evaluare (în unele studii a fost evaluata functia adaptativa, în altele numai cea cognitiva sau ambele). Prevalenta difera - dupa grupa de vârsta abordata - dupa sex - dupa statutul socio- economic - dupa localizarea geografica Copiii cu Intârziere Mintala pot avea asociate:

Dupa DSM-IV. Malformatii congenitale (7-17%) . Factorii care au actionat prenatal 1. Anomalii genetice (4-28%) 2. Se considera (238) ca etiologia poate fi identificata la: -80% din cazurile cu Intârziere Mintala Severa -50% din cazurile cu Intârziere Mintala Usoara -25-30% din cazurile cu Intelect Liminar A.. Etiologie Identificarea etiologiei Intârzierilor Mintale este considerata de unii autori ca un "exercitiu academic" si care va permite ulterior în unele cazuri masuri de preventie si tratament cu efect benefic . :IM usoara apare cel mai frecvent (85% din totalul cazurilor de IM) IM moderata reprezinta 10 % din cazurile cu IM IM severa reprezinta 3-4% IM profunda reprezinta 1-2% 4. opozitie la interdictii etc. crize de mânie.tulburari de auz in 10 % din cazuri -crize convulsive in 33% din cazuri -paralizie cerebrala ( encefalopatie cronica infantila) în 30-60% din cazuri -tulburari de conduita. irascibilitate.

Factorii ce au actionat postnatal (3-12%) -infectii (meningite. sifilis . Dezechilibrele hidro-electrolitice severe. herpes . .Anomalii gestationale: -Alti agenti teratogeni B. gripal. cu plumb.Infectii la nastere C. toxoplasmoza. -intoxicatii cu nitriti.Hemoragia cerebrala . SIDA . rubeola . Expunerea mamei (5-13%): .Prematuritatea .Probleme la nastere datorate calitatii gestatiei. encefalite) -tumori cerebrale.Icterul nuclear: Incompatibilitati de Rh si ABO netratate . v. nasterii distocice.Infectii congenitale : HIV.Hipoxie / asfixie datorata: sarcinii cu termen depasit.3. Factorii care au actionat perinatal (2-10 %) . travaliului sau de alta natura . manevrelor obstetricale . Carentele nutritionale prelungite si severe . nasterii precipitate. citomegalic. circularei de cordon. Sindromul de deshidratare. -traumatisme craniene severe. -alte boli somatice care determina afectarea cerebrala: Insuficienta respiratorie severa. v.

apoi in 1969 de Bawlby si dovedite astazi de studii de neurobiologie. D. QI mai mic sau egal cu 70 ( pentru sugari este suficienta aprecierea clinica a subdezvoltarii intelectuale) B: Prezenta simultana a unui deficit adaptativ (incapacitatea de a atinge nivelul adaptativ al unui individ normal într-un anume grup socio. citit si vorbit) . pentru care Rita Levi Montalcini a primit premiul Nobel.cuturali Rolul exercitiului senzorial si intelectual în dezvoltarea aptitudinilor mintale ale copilului este deja cunoscut prin observatii efectuate înca din 1850 de Gaspar Itard. capacitatea de a decide pentru el însusi.Coeficientul de Inteligenta (QI) .Cauze necunoscute (30-50%) 5. convietuire în familie. C: Debut înainte de 18 ani Codificarea se bazeaza pe gradul de severitate al IM . scolarizare. autoîngrijire.Nivelul dezvoltarii limbajului (capacitatea sau incapacitatea însusirii limbajului scris. petrecerea timpului liber. profesie .Stabilirea vârstei mintale (vârsta nivelului dezvoltarii psihice indiferent de vârsta calendaristica ) . folosirea resurselor comunitare. totusi. E. sanatate.cultural si la o anumita vârsta) în cel putin doua din urmatoarele domenii: comunicare. Criterii diagnostice Marea varietate clinica a IM face ca efortul de încadrare diagnostica sa fie arbitrar. abilitati sociale. devin operationale : . -IM usoara: QI de la 50-55 pâna la 70 .Nivelul de autonomie sociala si autoconducere pe care-l atinge subiectul (raportat la normalul corespunzator vârstei cronologice) Manualul Statistic de Diagnostic al Asociatiei Americane de Psihiatrie (DSM IV) prezinta urmatoarele caracteristici ale persoanelor cu IM: A: Dezvoltarea intelectuala scazuta semnificativ. Factori de mediu si factori socio.-probleme psihosociale care determina modifcari în buna îngrijire a nou nascutului. în 1946 de Spitz.

alte denumiri: .25 pâna la 35. Criteriile ICD 10 (1993) pentru Intârzierea Mintala (F70 .F79) mentioneaza: . despre suferintele asociate. nu fac nici o referire la Intelectul de Limita (QI:74-84). psihice sau poate aparea separat .Afectarea s-a produs pe parcursul perioadei de dezvoltare .Alterarea capacitatilor cognitive. Nu aduce informatii despre vârsta mintala reala fata de cea cronologica.la adult vârsta mintala de 9-12 ani . despre prognostic.QI 50-69 . care necesita tratament sau supraveghere alte tulburari de comportament F70 Întârziere Mintala Usoara .40 -IM profunda: QI pâna la 20-25 -IM cu severitate neprecizata: când exista semne clare de IM.Oprirea sau incompleta dezvoltare a functiei mintale . limitele sunt variabile 50-55 (QI 55 poate fi considerat IM usoara sau IM moderata).-IM moderata: QI de la 30-35 pâna la 50-55 -IM severa: QI de la 0. Nu precizeaza foarte strict scorarea QI.Arieratie Mentala Usoara . neurologice sau psihice. nu aduc nici o informatie despre etiologie. sociale. de limbaj sau motricitate . dar gradul de inteligenta nu poate fi apreciat cu testele standardizate Sunt necesare câteva precizari: aceste criterii nu includ diagnosticul diferential.Tulburarea se poate însoti de alte suferinte fizice.Identificarea gradului de severitate a deficientei de comportament:    deficit de comportament absent sau minim modificare semnificativa de comportament.

Deficienta Intelectuala Profunda .vârsta mintala sub 3 ani .34 .Debilitate Mintala -Deficienta Mintala Usoara F 71 Intârziere Mintala Medie .vârsta mintala de 6-9 ani .Imbecilitate F72 Întârziere Mintala Severa .Deficienta Intelectula medie .QI 20.alte denumiri .Deficienta Intelectuala severa F 73 Intarziere Mintala Profunda .QI 35-49 -la adult ..QI sub 20 . Descriere clinica .alte denumiri: .alte denumiri .Idiotie F78 Alte forme de Întârziere Mintala F 79 Intârzierea Mintala fara precizare 6.la adult vârsta mintala de 3-6 ani .

incomplet. calculul matematic simplu. B. sinteza. Efortul de "sinteza" se reduce la descrierea fenomenlui.La noi în tara. Nu poate sesiza cu usurinta corelatiile între fenomene. pentru ca nu poate face încadrarea în "genul proxim".vârsta mintala la subiectul devenit adult este similara cu cea a copilului între 7-10 . Are dificultati în a distinge ceva ce este "comun" de ceva ce este "particular". anxietate si poate dezvolta reactii depresive în conditii de tensiuni în microclimat. are si tulburari emotionale si/sau de comportament. . agresivitate.Întârzierea Mintala Severa . malformatii. Întârzierea Mintala Usoara . greoaie. Remarca mai usor deosebirile decât asemanarile. A. La proba de sortare si clasificare dupa criterii particulare esueaza frecvent. nu putem utiliza criteriile DSM datorita limitelor imprecise si utilizam numai criterii ICD. este lenta. elementele esentiale. ramâne dependenta de concret. Sesizeaza cu dificultate sau chiar nu sesizeaza absurdul. poate desfasura o activitate profesionala simpla. incomplet dezvoltata.copilul cu IM usoara. opozitionism. de cele mai multe ori. ostilitate. chiar daca sesizeaza "diferenta specifica". tulburari senzoriale.12 ani . abstractizarea) se desfasoara la nivelul inferior. Sesizeaza cu dificultate "ideile principale". superficial. cu sintaxa deficitara. generalizarea.îsi poate întemeia o familie . îsi poate asigura necesarul existentei . elementele de legatura între fenomene. Efortul de "a defini" este dificil. dezechilibre endocrine care pot îngreuna efortul de a face achizitii psihice .copilul cu IM usoara poate prezenta asociat: sindroame neurologice.ca adult.QI între 50-69 .gândirea. iar operatiile gândirii (analiza. Limbajul este sarac. diferentierea. Întârzierea Mintala Medie si C. precum instabilitate psihomotorie. uneori dizartric sau dislexic.dezvoltarea a fost buna în grupul familial si daca este sustinut copilul dobândeste limbajul scris. Enumera eronat sau incomplet însusirile unor obiecte sau fenomene. dat fiind legislatia în vigoare si nevoia de a decide uneori încadrarea într-o grupa de handicap. cunostintele generale echivalente celor 4 clase elementare . insuficient.are grad minim de autonomie sociala si capacitate de autoconducere .

II.Intârziere Mintala Medie: QI 35-49 II.nu pot sa-si însuseasca limbajul scris. cât si IM severa se caracterizeaza prin urmatoarele: . pot avea o vârsta mintala asemanatoare cu cea a copilului între 3-6-7 ani.acesti copii pot prezenta mult mai frecvent: malformatii. abstractizare nu exista sau sunt extrem de rudimentare . sinteza simplificata. nu pot raspunde de faptele lor . . . De altfel.Intârziere Mintala Severa: QI 20-34 Atât IM moderata.sfera emotionala este saraca dar se exprima uneori cu violenta. deveniti adulti. uneori comportament auto si hetero agresiv . . stereotipa sub supraveghere (are un statut semiindependent social) . vocabularul este restrâns la cuvinte uzuale. . dat fiind faptul ca diferenta dintre ele este foarte mica. In situatii noi sunt dezorientati. sunt irascibili.nu sunt capabili sa ia decizii corecte pentru a putea locui singuri .au limbaj sarac. nu le pot rezolva decât cu scheme sau solutii deja existente. dar nu pot anticipa evenimentele nefavorabile decât daca le-au mai trait.pot efectua o munca necalificata automata. . într-o clasificare anterioara.învata sa se fereasca de pericolele iminente.gândirea este concreta .atentia si memoria: au oarecare stabilitate si eficienta în a se descurca în mediul inconjurator.Preferam sa le prezentam împreuna. endocrine. copilul poate ajunge sa se autoserveasca la un nivel elementar cu "modelele de conduita" învatate. Procesele de generalizare. senzoriale.acesti subiecti.nu se pot autoconduce . .nu au discernamânt. modesta.daca a primit îngrijirile si suportul necesar. Oligofreniile erau împartite în trei categorii: Oligofrenie gradul I.stari de agitatie marcata . dislalie sau dizartrie . III. tulburari neurologice. pot rezolva doar probleme de sortare. pot recunoaste litere sau cifre sau pot ajunge uneori sa numere automat . Ulterior DSM si ICD au subîmpartit Oligofrenia gradul II în doua subgrupe: I.

ci ca nivelul inferior al gradelor de inteligenta ( Intelect normal inferior ). nu considera intelectul liminar ca fiind o categorie diagnostica distincta.total dependenti social .Learning Difficulties. datorita cresterii competitiei scolare. A fost individualizat si considerat diagnostic doar în ultimele decenii. Este caracterizat de un QI între 70 si 80 -85 de cele mai multe ori acesti copii au o buna functionare sociala. când copilul trece în clasa a V-a.ramân cu o vârsta mintala în jur de 2 ani . el nu mai apare ca diagnostic nici în DSM IV si nici în ICD 10. tulburari de vedere si auz . În prezent.nu pot recunoaste pericolul . În primele editii ale DSM. se vorbea despre Borderline Mental Retardation QI: 70-85. acest deficit este observabil abia în jurul vârstei de zece ani. considerat anterior ca o entitate clinica distincta. malformatii. Gradele de inteligenta si problemele Intelectului de limita Consideram necesar sa prezentam aceste gradari si particularitatile Intelectului de limita. epilepsie. nu au capatat control sfincterian .raspunsurile la stimuli au caracter reflex .au o existenta mai mult vegetativa . caracterizeaza tocmai acesti copii. de altfel aceste entitati. Dupa nivelul QI-lui .QI sub 20 .pot prezenta frecvent paralizii cerebrale.D.nu dispun de limbaj sau limbajul functioneaza la nivelul sunetelor nearticulate . inteligenta poate fi grupata astfel: . Dar eforturile actuale vizeaza evitarea stigmatului asociat termenului de IM.nu se autoservesc. Întârzierea Mintala Profunda . stari de agitatie cu auto si hetero agresivitate. Se prefera alti termeni precum Learning Disabilities . reusind chiar performante profesionale în domenii care nu necesita abilitati logic -operationale. nici DSM IV. recent introduse in DSM. Mentionam ca nici ICD10.

Trebuie precizat ca "developarea" intelectului liminar nu se face întotdeauna.Intelect normal inferior QI: 90-80 . cu origine în etapele timpurii ale dezvoltarii: . învatatori. patologice. evaluarile obtinute de la educatori. dimpotriva. observatia clinica directa. asociate cu trairi de inutilitate. dat fiind nu deficitul cognitiv al acestor copii. scolara. 7 . evaluarea psihologica. evaluarile educatorilor. ci mai ales posibilitatea destul de frecventa ca ei sa dezvolte tulburari emotionale si de conduita. . caracteristicile familiei. adaptarea familiala. Momentul debutului tulburarilor Tipul de educatie si îngrijirea primita de copil Toate aceste informatii sunt necesare pentru stabilirea diagnosticului de Întârziere Mintala prin prezenta deficitului intelectual cu caracter permanent. hiperactivi cu deficit de atentie. Am considerat necesar sa luam în discutie aceasta categorie diagnostica. Interviul cu parintii. ceea ce face ca însusirea cunostintelor scolare sa fie foarte dificila. testele de laborator.Diagnostic pozitiv În procesul evaluarii unui copil cu Întârziere Mintala sunt necesare urmatoarele etape : interviul cu parintii.deductive. heredocolaterale. . dar cu rabdare si tact pot depasi situatiile acute. Copiii pot fi lenti. petrecere a timpului liber. profesori. Ca adulti vor reusi o buna adaptare socio-profesionala (nu si în sfera performantelor matematice). trairi de inadecvare dar si reactii de protest si de opozitie când îsi constientizeaza dificultatile prin raportare la ceilalti copii. profesorilor si observatia clinica directa ofera informatii despre : Antecedentele personale fiziologice. inerti sau. autoîngrijire. Foarte lenta este si trecerea de la stadiul operatiilor concrete la perioada operatiilor formale. Tulburarile de comportament sau emotionale pe care le poate avea concomitent copilul sunt forme de protest la aceste presiuni.Intelect normal superior QI : 100 si peste . de devalorizare. acestea reprezinta de cele mai multe ori motivul pentru care parintii au nevoie de consult de specialitate.Intelect liminar QI: 80-70 . Dezvoltarea psiho-motorie si a limbajului. Dificultatile copiilor cu intelect de limita sunt în principal în sfera gândirii ipotetico . învatatorilor. sociala. abilitatile de comunicare. ci numai în anumite conditii externe. si anume când copilul este supus unor presiuni educationale si unor situatii de competitie scolara.. global si neprogredient.

imunologice) Întârzierea Mintala Usoara are rareori (10%) o cauza identificabila. Examene genetice. de imagistica cerebrala ajuta la aflarea etiologiei. Într-o prima etapa. comunicarea. Datele paraclinice si de laborator . si anume bolile care se pot însoti de o scadere a perfomantelor intelectuale. F.Diagnostic diferential Diagnosticul diferential al Întârzierii Mintale vizeaza în principal diferentierea între starea patologica cu caracter defectual. hipoxia peri sau postnatala.microcranie.O. Raven.. în care.biochimice sangvine si urinare. cauzele organice sunt cele care trebuie excluse. în aceste cazuri este vorba de un regres psihic aparut la un copil anterior normal si nu de IM în care modificarile sunt stabile si permanente. Se folosesc scale si teste:scala Brunet-Lezine (pentru evaluarea dezvoltarii psihomotorii la copiii de vârsta mica). cu suferinta intra si perinatala sau cu boli severe în primul an de viata -Dezvoltarea psihomotorie si de limbaj este întârziata înca din primii ani de viata.. autoîngrijirea. hipoglicemia. WISC. (185) 8. Diagnosticul diferential cuprinde mai multe etape. sociala. permanent si neprogredient. datorita alterarii starii generale. A. cu semne de deficit motor si /sau manifestari paroxistice de tip epileptic -Examenul somatic si neurologic releva de cele mai multe ori dismorfii faciale . Întârzierea Mintala Moderata si Profunda are mult mai des o cauza fizica identificabila (fenilcetonurie. parazitologice. sindromul Down sau X fragil. scolara. testele Binet-Simon. crize de agitatie . RMN. tulburari senzoriale. sindroame piramidale si/sau extrapiramidale sau cerebeloase -Abilitatile adaptive sunt inferioare vârstei în urmatoarele domenii: adaptarea familiala. facând dificila examinarea Evaluarea psihologica este utila pentru stabilirea nivelului deficientei mintale. TC. (Ex. dar stabil si dementa. cu debut în primii ani de viata.-Acesti copii au antecedente încarcate .sau anxietate extrema. observata în primii ani de viata si celelalte forme: deficitul recent.Bolile somatice generale acute si cronice. se pot observa dificultati de concentrare a atentiei sau memoriei . atunci când este posibil. deficit cu caracter progredeint. astfel: 1. Rx craniu. petrecerea timpului liber -Ritmul de acumulare a cunostiintelor este inferior normalului pe tot parcursul existentei -Copii mai mari prezinta uneori instabilitate psihomotorie. EEG. traumatismul la nastere. tulburarile endocrine: hipotirodismul).

-ului: peste 75-80. D.Tulburarea depresiva. dislalia: Tulburarile de învatare: dislexia. dar investigatiile paraclinice ex. care se însoteste de un proces demential 4.I -ului C. urmate de scaderea performantelor cognitive 5. si anume. Tulburarile senzoriale cu deficit de auz.I.2. dar evaluarea psihologica arata un nivel bun al Q. Anumite tulburari psihice trebuie eliminate în altgoritmul diagnostic al Întârzierii Mintale. Traumatismele craniene severe. în care se observa deficitul intelectual cu caracter progredient Afectarea encefalului se poate însoti de fenomene de regres psihic cu aspect de deficit intelectual. cu afectare cerebrala 7. vaz pot interfera cu procesul normal de achizitii psihice ale copilului si acesta pare a fi debil mintal. exista dificultati de învatare si se pot face confuzii diagnostice. acelea în care.astfel : Autismul infantil. Lipsa de stimulare (copii crescuti în medii subculturale. disgrafia. Ci au o scadere a performantelor cu caracter regresiv . cu stare comatoasa. care se poate stabiliza sau poate avea caracter demential. observându-se oprirea în dezvoltarea psihica sau chiar pierderea unora din achizitii.Intoxicatiile acute severe. datorita simptomatologiei specifice. si mai ales anamneza.I. acesti copii nu au IM. Tulburarile de limbaj: afazia congenitala. Exista si cazuri în care un deficit cognitiv deja existent sa se agraveze în urma unor boli somatice grave. care confirma debutul relativ brusc al deficitului. B. nivel Q. dar examenul psihologic cu teste adecvate arata un nivel bun al Q. discalculia. orienteaza rapid diagnosticul. Procesele expansive intracraniene 6. cei care au fost spitalizati îndelung sau institutionalizati) afecteaza atingerea unui nivel corespunzator vârstei de dezvoltare psihomotorie. Tulburarea hiperkinetica cu deficit de atentie . absenta caracterului progredient.Bolile degenerative cu debut tardiv. la un copil anterior normal.Infectiile acute tip meningoencefalita bacteriana sau virala 3.Panencefalita sclerozanta subacuta.

teste TORCH .În toate aceste tulburari poate fi afectat procesul normal de achizitie a informatiilor. ceea ce impune o multitudine de gesturi medicale: . cresterea gradului de adaptare sociala si profesionala. tehnici de imunizare .la nevoie întreruperea sarcinii dupa punerea diagnosticului antenatal prin tehnici de amniocenteza . Tratamentul întârzierii mintale Atitudinea terapeutica include doua tipuri de interventii.RBW. fata de formele cu determinism poligenic nu avem mijloace eficiente de determinare sau prevenire. A. se pot obtine: însusirea deprinderilor de autoservire.examen medical prenuptial si sfatul genetic . Astfel. 9. a nou nascutului si a copilului . de tip profilactic si de tip corectiv. dozare anticorpi antiRh si. HIV obligatoriu Toate aceste masuri reduc incidenta unora din formele de IM. B. poate exista o afectare limitata la unele arii. ● Principiile de tratament la acesti copii implica: . Masurile corective Au ca obiectiv pricipal stimularea si dezvoltarea capacitatilor disponibile.îngrijirea gravidei cu incompatibilitate Rh sau ABO.masuri de prevenire a suferintei fetale . asimilarea cunostintelor scolare în masura posibilului. tratamentul profilactic al IM este cel mai important. insusirea unor scheme de comportament care sa creasca gradul de autonomie al acestor copii.masuri de prevenire prin vaccinarea împotriva unor boli contagioase .Dat fiind caracterul ireversibil al afectiunii. dar aplicarea corecta a criteriilor de diagnostic ajuta la diferentiere. la nevoie.îngrijire corespunzatoare a gravidei. Enumeram masurile profilactice posibile în aceasta afectiune cu etiologie atat de polimorfa. prin aplicarea precoce a unor masuri psiho-pedagogice diferentiate si individualizate.

anxietatea si furia. demonstratia. familia necesita ea insasi suport in rezolvarea grijilor .învatare de strategii pentru autoconducere. ambivalenta. Scopul interventiei este: . jocul de rol. pot aparea sentimente de gelozie fata de fratii sanatosi.aprecierea achizitiilor facute .obtinerea din partea familiei a unei atmosfere suportive si o mai mare implicare a acesteia Terapia familiei vizeaza ajutor si suport pentru cresterea gradului de independenta. anxietatilor. exercitiul si recompensele B)utilizarea tehnicilor psihoterapeutice este folositoare la cei cu IM usoara si care prezinta tulburari emotionale si de conduita.se folosesc programe ce includ învatarea si instruirea. a abilitatilor sociale si a abilitatilor adaptative .dezvoltarea abilitatilor sociale în contextul interactiunii interpersonale.A)interventie educationala si dezvoltarea abilitatilor . ce determina comportamente neadecvate. Rejectia sociala.rezolvarea conflictelor internalizate .exercitii de control al contractiei musculare . Adesea. Conflictele în familie sunt si ele frecvente. dependenta de ceilalti. încurajarea intimitatii si respectarea ei. Copiii cu IM sunt supusi unor variate circumstante psihosociale care duc la internalizarea conflictului.programe de educatie bazate pe dezvoltarea comunicarii verbale si nonverbale. opozitie fata de parinti când apare nevoia de independenta si emanciparea.programe de relaxare si control a respiratiei . dezvoltarea capacitatii de raspuns adecvat . determina frecvent aparitia sentimentului de inferioritate. de asemenea terapia de grup si terapia familiala.îmbunatatirea imaginii de sine . participare la activitati de grup.încredere în competenta personala si independenta . fricilor. autoservire . sentimentelor de vinovatie . Interventia psihoterapeutica se poate dovedi benefica.

Extract de Gingo biloba (utilizat la copii doar de câtiva ani). Familia trebuie sa ofere tot suportul afectiv necesar. 1-2 doze/zi. 3 luni 5.Piridoxine . Se bazeaza pe "teoria învatarii" (comportamentul indecvat este rezultatul unei învatari eronate). Interventia comportamentala: aceste strategii reprezinta cea mai frecventa metoda pentru a rezolva modificarile de comportament ale copiilor cu IM.1-2 tb pe zi. care apare la parintii copilului cu IM. Masurile corective pot fi : -tratamente adecvate pentru corectarea dificultatilor senzoriale (auditive sau vizuale) si motorii. Lecitina.Piritinol . Conceptul de NORMALIZARE a fost promovat începând cu anii 1960.Activatoare ale ciclului Krebs .Enzime . . în 1986. pe zi 20 zile pe luna. 10 zile pe luna. acesti parinti care au trait cele noua luni de sarcina cu gândul "la cum va fi copilul lor" si care "au imaginat diferite scenarii de viitor". Medicatia neurofica este uneori benefica.1-2 tb.1-2 tb.Piracetam . Societatea trebuie sa aiba legi care sa apere drepturile acestor persoane. pe zi 20 zile pe luna .Aminoacizii esentiali. cu atentie la fenomenele de activare. se afla de fapt în fata unui copil cu probleme si care nu este asa cum si l-au dorit. Clordelazin. cure de 3 luni 6. Parintii vor fi învatati cum sa intervina. mai ales la cei cu IM severa ajunsi la pubertate sau adolescenta: Tioridazin . 2.C. cu limita de timp.1 tb pe zi. piridoxina. OANCEA vorbea.Vincamine . enzime activatoare ale ciclului Krebs 1. Rolul familiei si al societatii este foarte important în asistarea subiectului cu IM. 3 luni 7. activatoare de tip piracetam. antipsihotica sau antiepileptica pentru tuburarile asociate. se pot utiliza astfel: aminoacizii esentiali. Glicerol.1-2 tb. 10 zile pe luna. pentru ameliorarea irascibilitatii si crizelor de mânie. 3 luni La nevoie se poate asocia medicatie sedativa. 3 luni 4. 3 luni 3. în doze adecvate dupa vârsta Medicatie antidepresiva. despre" reactia de doliu fata de pierderea copilul ideal". pe zi 20 zile pe luna . daca se administreaza în doze adecvate.

si la noi în tara exista astfel de Organizatii sau Asociatii ale persoanelor sau parintilor copiilor cu handicap. De la începutul anilor '60 s-a produs o modificare a mentalitatii privind persoanele cu handicap. s-au modificat legislatii privind persoanele cu handicap. asigurarea de oportunitati pentru integrarea în comunitate sub aspectul locuintei. de îngrijire specilizata si de programe de cercetare pentru persoanele cu dizabilitati.Acesta înseamna "oferirea persoanei cu handicap a patternurilor de viata si a conditiilor de trai cât mai apropiate de ale celorlalti". stabilindu-se masuri pentru oferirea de servicii. învatarii si obtinerii unui loc de munca. OLIGOFRENIA Forum articol | atasate 0 comentarii Raporteaza Articol Acorda 1 punct | Rank: 20 .

Debut înainte de 18 ani. timp liber. Retard mental sever (oligofrenie gradul III) – QI de la 70 35/40 până până la la 50/55 20/25 . aptitudini sociale/interpersonale. Funcţionare intelectuală semnificativ sub medie (un QI de aproximativ 70 sau mai puţin înregistrat la un test individual). C. Retardul mental conform Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (DSM) se defineşte ca o funcţionare intelectuală generală semnificativ sub medie. aptitudini şcolare. muncă. Deteriorare sau deficite concomitente în funcţionarea adaptativă prezentă în cel puţin două din următoarele domenii: comunicare. siguranţă. viaţă de familie."Imaginea in oglinda" a Supradotarii este Oligofrenia. care a început în timpul perioadei de dezvoltare şi se asociază cu o deficienţă a comportamentului adaptativ (Asociaţia Americană pentru Deficienţa Mintală/AAMD). B. . autoconducere. Retard mental uşor (oligofrenie gradul I) – QI de la 2. Retard mental moderat (oligofrenie gradul II) – QI de la 50/55 până la 35/40 . sănătate. Clasificarea retardului mental după DSM : 1. 3. folosirea resurselor comunităţii. Prezentare clinică A. autoîngrijire.

Ca adulţi pot desfăşura o activitate rutinieră.4. majoritatea au loc de muncă. dar întâmpină dificultăţi în rezolvarea unor probleme de viaţă mai complexe. Ca adulţi. Retardul mental uşor (vârsta mentală 9-12 ani) Persoanele cu retard mental uşor reprezintă cel mai mare grup dintre persoanele cu retard mental (85%). unii chiar ajung la liceu. familii. 1. motorii. Persoanele pot învăţa să comunice şi să se autoîngrijească. Retard mental profund (oligofrenie profundă) – QI sub 20/25 . dar sub supraveghere. . Capacităţile de limbaj şi comportamentul social sunt mai puţin dezvoltate. Mulţi pot termina şcoala generală. Retard mental de severitate nespecificată – există prezumpţia de retard. Se asociază frecvent cu probleme neurologice. 3. Retardul mental sever (vârsta mentală 3-6 ani) Apare la 3-4% din populaţia cu retard mental. 5. 2. Retardul mental moderat (vârsta mentală 6-9 ani) Apare la 10% dintre persoanele cu retard mental. dar marea majoritate reuşesc să trăiască independent. Înfăţişarea nu prezintă mari modificări şi deficitele motorii sau senzoriale sun greu sesizabile. de locomoţie. dar nivelul de inteligenţă al persoanei nu poate fi evaluat testologic .

Marea majoritate au cauza organice pentru întârzierea mentală şi necesită îngrjire pe parcursul întregii vieţi. comorbiditate. stimulare din mediu etc. tulburări mentale datorate unei condiţii medicale generale. tulburări ale controlului impulsurilor (agresivitate şi automutilare). Persoanele au nevoie de o instruire intensivă pentru a fi în stare să desfăşoare independent chiar şi cele mai rutiniere activităţi de autoîngrijire. prognostic Aproximativ 1-3% din populaţia generală suferă de retard mental de diverse forme. motorii. Deteriorarea senzorio-motorie se observă uşor încă din copilărie. tulburări anxioase. favorizanţi. de comunicare. Etiopatogenia retardului mental (factori determinanţi. Epidemiologie. tulburări alimentare. Deficitul de limbaj şi cel motor sunt evidente şi ireversibile. Evoluţia este influenţată de evoluţia bolilor asociate şi de factori externi (oportunităţi de instruire. psihoze. Implică multiple deficite cognitive. 4. tulburări afective. Retardul mental apare într-o relaţie de comorbiditate (asociere cu alte tulburări) cu următoarele forme de patologie: tulburare de hiperactivitate şi defi cit de atenţie (AD/HD).). Retardul mental profund (vârsta mentală sub 3 ani) Apare la mai puţin de 1% dintre persoanele cu retard mental. Chiar şi la maturitate majoritatea persoanelor au nevoie de o supraveghere atentă şi îngrjirie specializată.Dezvoltarea este foarte lentă în perioada preşcolară. de menţinere a tulburării) . tulburări de conduită.

tulburări metabolice care afectează SNC. infecţii (meningite. icter. . Din acest punct de vedere există două tipuri de retard mental: cel subcultural (limita inferioară de distribuţie normală a intelifenţei într-o populaţie) şi cel patologic (datorat proceselor patologice specifice). sifilis.Factori perinatali: asfixiere la naştere. droguri).Factori genetici: anomalii cromozomiale. Definitii OLIGOFRENIE . retardul mental se datorează unui cumul de factori (ereditari şi de mediu). Simptomele principale sunt: slăbirea memoriei. afectare somatică (traumatism. macrocefalie. generalizare. scădere capacităţii de judecată. encefalite) . . întârziere în creştere prin subalimentare). Tulburările organice Sindromul psiho-organic cronic (Bleuler) : Reprezintă o tulburare psihică datorată unei disfuncţii cerebrale generale.Malnutriţie . . abstractizare. toxoplasmoză). Se descriu trei pattern-uri comportamentale care se asociază şi se condiţionează reciproc: dezorientare (confuzie pe plan senzorial). plumb. boli endocrine (hipotiroidie). modificări ev idente în personalitate subiectului. De obicei. microcefalie). egoism. sărăcirea nuanţării afective. fatigabilitate. malformaţii craniene (hidrocefalie. intoxicaţii (alcool. bradipsihie. hipoxie).Factori postnatali: traumatism (accidental sau prin abuz asupra copilului). stereotipii. boli cerebrale. complicaţiile prematurităţii. . tendinţa la perseverare. deteriorare (pe plan cognitiv). scădere atenţiei.Principalii factori implicaţi în apariţia retardului mental sunt ereditatea. factorii sociali şi factorii de mediu. disfuncţie placentară (toxemie. intoxicaţii. hemoragie intraventriculară. medicamente. iradiere.Factori prenatali: infecţii (rubeolă. . distimie (pe plan emoţional).

Oligofrenia nu corespunde in totalitate notiunii de boala. Oligofreniile pot fi conditionate: . gr. este deci o boala psihica caracterizata prin nedezvoltarea sau oprirea in dezvoltare a functiilor intelectuale.minte]. înnăscută sau dobândită în copilărie.OLIGOFRENIE : Stare patologică caracterizată prin rămânerea în urmă a dezvoltării facultăților psihice. însoțită uneori de tulburări ale dezvoltării fizice și de leziuni ale sistemului nervos central. intirziere mintala. phren . OLIGOFRENIE : Stare patologică a omului caracterizată prin dezvoltarea incompletă și întârziată a facultăților psihice. Cauze Boala apare in special in familii cu risc genetic. in sensul clasic de proces dinamic in evolutie cu debut. Oligophrénie. Concluzie Oligofrenia. debilitate mintală.de o anomalie cromozomiala (numerica sau structurala) . OLIGOFRENIE (Med) : Stare patologică a omului. . oligos . handicap mintal si se caracterizeaza prin scaderea functiei intelectuale. debilitate mintala. Simptome Oligofrenia se mai numeste si inapoierea mintala. debilitate mintală. ca urmare a unor suferințe cerebrale. în cursul nașterii sau în perioada copilăriei. medie sau grava. factorul ereditar fiind cel care determina aparitia bolii. [cf.de o mutatie a unei gene .tulburari ale mai multor gene care apar ca rezultat al interactiunii dintre mai multe gene cu mediul inconjurator. OLIGOFRENIE : Boală psihică. caracterizată prin dezvoltarea incompletă și întârziată a facultăților psihice. survenite în perioada intrauterină.puțin. care se manifestă prin tulburări ale facultăților mintale și ale dezvoltării fizice. Coefientul de inteligenta este mult scazut si in functie de nivelul sau se clasifica si boala ca fiind usoara.

factori din timpul nasterii (perinatali): traumatisme obstetricale. oligofreniile sint clasificate in trei grupe: . Aceasta deficienta determina insa dificultati importante de adaptare si frecvente tulburari psihice afective si comportamentale.factori psihologici (carenta afectiva in copilarie.forma medie (IMBECILITATEA) sau oligofrenia de gradul II . traumatisme psihice de-a lungul existentei) .5% idioti Factori de risc Factorii care conditioneaza aparitia bolilor psihice pot fi clasificate in : Factori interni 1. infectii in timpul nasterii 3. Insuficienta intelectuala insoteste persoana afectata de-a lungul intregii sale existente.forma grava (IDIOTIA) sau oligofrenia de gradul III . Formele grave de oligofrenie sint mai rare decit cele usoare: .factorii metabolici Factorii externi sau factorii de mediu 1.factorii de dinainte de nastere (prenatali): -infectiosi (rubeola. intoxicatii.factorii constitutionali innascuti sau cistigati 3.75% debili mintali .factori socio-economici Tipuri de boala Din punct de vedere clinic.factorii endocrini 4. traumatisme craniocerebrale Alti factori care sint implicati in producerea bolilor psihice sint: .factori de dupa nastere (postnatali) si care actioneaza in primul an de viata: infectii.20% imbecili .factori ecologici (influente negative ale unor fenomene ale societatii moderne): artificializarea mediului . oxid de carbon. alte toxice) -fizici (radiatii ionizante) 2. toxoplasmoza) -toxici (alcool. vindecarea sau cronicizare.manifestare acuta.factorii genetici (ereditari)care au rol determinant 2. sifilis.

Se practica punctia amniotica (amniocenteza). amniografia..sfatul genetic se acorda numai in centre specializate (pentru a evita unele greseli) . oua crude si lapte nefiert). cunoasterea unor date despre evolutia normala si patologica a sarcinii. precum si medicamentele toxice in timpul sarcinii (aceste medicamente vor fi utilizate numai daca este in pericol viata gravidei si.asigurarea unei alimentatii corespunzatoare si a unor conditii fizice sau psihice adecvate. la nastere . . evitarea contactului cu bolnavii de rubeola).diferitele tulburari metabolice .prin examene in masa. evitarea bolilor contagioase. . ultrasonografia. boli infectioase si parazitare. De asemenea.consultatia prenuptiala (premaritala) este obligatorie la toti tinerii inaintea casatoriei (pentru depistarea riscurilor genetice) . cit si deficienta.trebuie depistate precoce. in aceasta situatie. se recomanda intreruperea terapeutica a sarciniii).depistarea unor boli ereditare inca din primele luni ale sarcinii. fetoscopia. stress-ul. Se urmareste evitarea denutritiei si a bolilor debilitante. screening . precum si supravegherea medicala a sarcinii si a nasterii. evitarea folosirii medicamentelor care au actiune toxica asupra fatului. traumatizarea psihicului.forma usoara (DEBILITATEA MINTALA) sau oligofrenia de gradul I Preventie Prevenirea aparitiei oligofreniilor se realizeaza prin: . Sint interzise iradierile in primele trei luni de sarcina. toxoplasmoza (prin evitarea contactului cu animale domestice. Sint interzise bauturile alcoolice. Se urmareste prevenirea imbolnavirii prin rubeola (prin vaccinare. insuficienta alimentatiei.evitarea factorilor care produc malformatii (factorilor cu potential teratogen).educatia sanitara a tinerilor casatoriti si a femeilor gravide. Se recomanda schimbarea locului de munca a gravidelor care lucreaza in mediul toxic. trebuie evitate conflictele. Trebuie evitat atit excesul. . bolii hemolitice a nou-nascutului (prin supravegherea gravidelor Rh negative si administrarea imunoglobulinei G anti D la gravide Rh negative care au avut avorturi sau un copil Rh pozitiv). Este absolut necesara cunoasterea masurilor de intarire a sanatatii. Trebuie evitate mediile toxice (gravida trebuie scoasa din mediul toxic). .gravidele trebuie supravegheate permanent. examenul radiologic. evitarea consumului de carne cruda. .supravegherea nasterii pentru a preveni suferintele fetale si traumatismelor obstetricale .

Medicul intervine numai ca sfatuitor. nefavorabile. Diverse Frecventa crescuta a oligofreniilor a determinat un larg fond de lupta a acestor deficiente psihice la care participa atit medicii. gusa. Folosirea in exces a medicamentelor nepotrivite are urmari deosebit de grave cu o serie de efecte nedorite (secundare. colaterale.vindecabile si care nu necesita cheltuieli deosebite (cretinismul. El are datoria de a furniza informatiile stiintifice intr-o modalitate de a fi intelese corect de catre persoanele care solicita consultul. si anume: automedicatia si neglijarea indicatiilor medicului. adverse). dar si efecte negative prin posibilitatea unui consum inutil de catre unele categorii de bolnavi. fara prescriptia si controlul medicului. asistentii sociali. tranchilizante. parintii. fenilcetonuria). Inmultirea arsenalului de medicamente a avut efecte pozitive. . in functie de situatia concreta si de interesele familiei. Tratament In folosirea medicamentelor trebuie sa se evite doua atitudini gresite si daunatoare. Medicul nu are dreptul de a decide ca un judecator. profesorii. cit si psihologii. Automedicatia inseamna recurgerea la somnifere (hipnotice). deoarece a permis un tratament mai individualizat. avind efecte foarte grave. ci la inlaturarea abuzului prin automedicatie. antidepresive sau alte medicamnete stimulante psihice. Lupta impotriva asa-numitei "poluari medicamentoase" nu inseamna renuntarea la medicamentele absolut necesare. prescrise de medic. care poate agrava situatia bolnavului. Acceptarea sau neacceptarea riscurilor vor fi hotarite numai de catre parinti. La fel de grava este si neglijarea indicatiilor terapeutice medicale. refuzul sau respingerea acestora.

Alte boli si afectiuni din categoria ″Afectiuni ale sistemului nervos″: Autism Alzheimer Migrene Atacul cerebral Creutzfeldt-Jacob Agorafobia Epilepsia Depresia Scleroza multipla Boala Parkinson Dependenta de droguri ADHD Tehnologia MRI Scleroza laterala amiotrofica .

din care 75% retard mintal usor. Predominanta de varsa: conform definitiei retardul mintal se manifesta în perioada de dezvoltare. Acest termen este folosit atunci când diagnosticul de retard mintal este prezumtiv. Foarte sutini vor obtine controlul sfincterian. Cauzele socio-culturale predomina în grupul pacientilor cu retard mintal usor. odihna si munca. cu cât copilul este mai mic. accesibilitatea la servicii speciale de instruire.vor putea învata abilitati minime de autoasistarc si vor putea realiza conversatii simple Necesita supraveghere îndeaproape toata viata. Poate avea loc când copilul. Limbajul este nedezvoltat. .35-20) . autoîngrijire.terapia trebuie sa fie concentrata pe obtinerea abilitatilor de auloîngrijire si a unor achizitii intelectuale. dar necesita un ajutor adaugitor .90% din copii cu retard mintal sunt inclusi în aceasta categorie. . adolescentul sau adultul nu este cooperant ori este de o gravitate atât de serioasa. Incidenta/Prevalenta: 3% din populatie prezinta retard mintal. vaz). . Majoritatea necesita instruire în scoli auxiliare. sever. utilitate în comunitate. 20% cu retard mintal moderat si 5% cu deficit mintal sever si profund. privarea sociala. Retardul mintal de severitate nespecificata. sanatate si securitate. Poate fi folosit si la copilul cu retard la care nu a putut înca fi folosit testul IQ Cattel or Bailley.71-84). Retardul mintal se manifesta sub vârsta de 18 ani. . trisomia 21. Incidenta retardului mintal depinde si de factorii de mediu. se divizeaza in 4 grade: usor. trisomia l0p. monosomia 12p partiala.70-50) .necesita îngrijire permanenta pe toata viata.Retardul mintal Details Hits: 9109 Definitie Retardul sau handicapul mintal este un simptom complex.49-36) . Daca se suspecta un IQ mai mare de 70. în functie de afectarea intelectului. Exemple: monosomia 5p. Gradele de retard mintal . însusita academica. ce se caracterizeaza printr-un nivel semnificativ scazut al intelectului si coexistenta corelativa a cel putin 2 sau mai multe deprinderi aplicative limitate: comunicare. De obicei acest termen este folosit când testarea nu este posibila din cauza vârstei mici. termenul de retard mintal nespecificat nu se foloseste. auto directionare. Predominanta de sex: Barbati > Femei . trisomia 18. cu atât mai dificila este stabilirea diagnosticului de retard mintal. dar o testare standardizata este dificil de efectuat sau nu este posibila. deprinderi sociale. moderat.retard mintal usor (educabil) (IQ .copiii cu IQ >70 pot urma o scoala normala. cum ar fi: nivelul cultural. Ereditatea: Peste 750 de afectiuni genetice asociaza si retard mintal.retard mintal moderat (antrenabil) (IQ . cu exceptia retardului profund. stimularea precoce. deletia 15q. În orice caz. viata la domiciliu. Clasificare Retardul mintal. sau a handicapului fizic si senzorial asociat (tulburari de auz. încât nu poate participa la testare. caracterizat printr-o limitare substantiala a functiilor psihicului. profund si retardul mintal de severitate nespecificata.retard mintal profund (IQ <20) . Sistemul afectat: nervos.intelect limitrof (IQ .retard mintal sever (IQ .

disfunctii placentare.terapie. alimentarea. Diagnostic .retardul sever: limitare a abilitatilor de comunicare si limbaj. cum ar fi sindromul Down sau X-fragil.coeficientul de inteligenta (IQ) reprezinta raportul dintre vârsta mintala si vârsta cronologica. oftalmolog. necesita îngrijire. se observa un declin al abilitatilor cognitive si de adaptare în timp. . logopedica. encefalopatii progresive (metabolice. lipsa vorbirii. Copiii cu stigme de disembriogencza. În unele afectiuni specifice. infectioase).diagnosticarea retardului mintal usor se realizeaza mai des în perioada scolara. Semne si simptome . fizica individualizata. examenul citogenetic. comportamentul corect. . ocupationala. infectii intrauterine. antecedentele familiale. malnutritie materna. Teste speciale . tulburarile emotionale. traumatisme craniocerebrale). intoxicatii. . prematuritate.parintii trebuie informati despre principiile de educatie a bolnavului cu retard mintal. psihiatru. lipsa conditiilor adecvate pentru dezvoltare. hipotiroidism.fara restrictii.terapie psicofarmacologica.elementul definitoriu de diagnostic al retardului mintal este IQ sub 70. necesita supraveghere.retardul moderat: deficiente de vorbire si de socializare.riscul de nastere a unui copil cu retard mintal trebuie sa fie apreciat în functie de starea sanatatii cuplului. genetician. e posibila autovatamarea. encefalopatii nonprogresive (aberatii cromozomiale. deficientele auditive sau speciale. factori emotionali). Regim . traumatisme obstetricale. tumorile SNC. spalarea.retardul profund: defect neurologic. cum ar fi îmbracarca. screening-ul metabolic (fenilcetonurie.dementa. aminoacizii. paralizia cerebrala.suport educational special. Diagnostic diferential . . metodele si conditiile de realizare a potentialului intelectual al bolnavului. Pronostic si evolutie .anomalii structurale cerebrale se întâlnesc la 9-60% din pacientii cu retard mintal.teste specifice pentru unele afectiuni genetice. abilitati cognitiv sociale slabe. probleme motorii. poseda abilitati de autoservire.Cauze . organice. factori teratogeni. viata în grup.retardul usor: deprinderi sociale si de comunicare suficiente pentru viata în comunitate.e prescrisa doar în unele afectiuni metabolice (exemplu: fenilcetonuria). cu malformatii sunt afectati mai des. audiolog.în caz de suspiciune a retardului mintal e necesara o evaluare a pacientului de un grup reunit de specialisti: psiholog. Schimbari morfologice . . autismul infantil.nonorganice (factori socio-culturali. Factori de risc . galactozemie). . diabet zaharat matern.terapie si consultare comportamentala. . . înmultit la 100 si este determinat prin teste "de inteligenta". accidente vasculare cerebrale. . Dieta .teste de stabilire a IQ pentru diferite vârste. . Date de laborator . Masuri generale . metabolismul glucidic. Educatia pacientului .copiilor cu retard mintal grav sau sever diagnosticul li se stabileste înca din perioada de sugar.

Abrevieri . Sarcina .retardul mintal des este întâlnit la bolnavii cu probleme ncuropsihice.persoanele ce îngrijesc bolnavi cu retard mintal consuma doze exagerate de medicamente psiholitice. fratii si surorile trebuie sa bineficieze de consult genetic. Sinonime . . .Diverse conditii asociate . .deficit mintal. convulsii.parintii.RM retard mintal.probleme de vorbire.comportament inadecvat. . .deficitul de atentie si tulburari hiperreactive. necesita un tratament deosebit comparativ cu bolnavii fara retard mintal.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful