INTARZIERILE MINTALE

Psihiatrie

INTÂRZIERILE MINTALE
1. Istoric Primele referiri asupra IM au fost gasite în papirusurile egiptene de la Teba ( 1155 i.e.n.). În Grecia si ALTE DOCUMENTE Roma antica, infanticidul sanogenic (atitudinea spartanilor fata de copiii tarati ) era o practica curenta. Henric al TULBURARI DE RITM SI COERENTA II-lea a promulgat prima lege care îi proteja pe acesti oameni, ei fiind considerati "pupili" ai regelui. Abia în SUPORT PENTRU DEZVOLTAREA secolul XVIII, odata cu Revolutia franceza si cea americana, apare promovarea respectului fata de individ, SERVICIILOR COMUNITARE DE SANATATE indiferent de conditia lui sociala (sclav) sau fizica (bolnavi mintali, orbi, surzi, întârziati mintali). MINTALA SI DEZINSTITUTIONALIZAREA Primele forme organizate de tratament al IM au aparut în Elvetia si s-au raspândit apoi în Europa si America. Sub influenta enciclopedistilor, a lui Jean-Jacques Rousseau si a lui Johann Pestalozzi a crescut interesul pentru acesti copii. Jean -Marc -Gaspard Itard si Edouard Seguin în Franta si Samuel Gridley Howe în Statele Unite au fost primii care s-au ocupat de tratarea copiilor cu IM. În 1850 a aparut "Observations on Cretinism", prima lucrare publicata care se ocupa de acest subiect. Wilhelm Griesinger a deschis o noua viziune asupra polimorfismului etiologic si clinic în IM, afirmând ca "desi toti cretinii sunt retardati, nu toti retardatii sunt cretini". Ideea a fost sprijinita în 1877 de John L. H Down în monografia "The Mongolian Type of Idiocy". Down este primul care face o clasificare etiologica în trei categorii: întârzieri congenitale, de dezvoltare si accidentale (traumatism sau boala). Esquirol, tot în secolul XIX, a afirmat distinctia între "Oligofrenie si dementa" si a identificat doua aspecte ale asa denumitelor arierari mintale profunde " L'Imbecilite et L'Idiotie ". A urmat o perioada de identificare a multiplelor entitati diferite etiopatogenic si clinic dar care au ca manifestare comuna IM . Astfel, în 1880 a fost identificata de catre Desire -Maglione Bourneville, Scleroza tuberoasa. De asemenea, au fost recunoscute diferite boli degenerative precum boala Tay - Sachs. Cu toate aceste precizari si progrese, în domeniul terapiei, singurii care au facut ceva au fost educatorii.
PERSOANELOR CU PROBLEME DE SANATATE MINTALA ESENTA SOCIALA A VIETII PSIHICE TRASATURI DE CARACTER DE NATURA NEAGRESIVA INSENSIBILITATEA ISTERICILOR (URMARE). ACTELE SUBCONSTIENTE DE ADAPTARE Alcoolismul - abuzul de alcool sau dependenta Banditi si banditi CARACTERISTICI DISTINCTIVE ALE ARTTERAPIEI ORGANIZAREA ACTIVITATILOR DE T TULBURARILE DE DISPOZITIE / AFECTIVE La COPIL SI ADOLESCENT

În 1905, Alfed Binet si Theodore Simon au introdus pentru prima data teste psihometrice. Autorii au folosit aceste teste pentru selectia copiilor care trebuie sa urmeze scoli speciale. Aceleasi teste, introduse în 1908 de Harry Goddard, în Statele Unite, au fost folosite pentru diagnosticul IM. Concluzia a fost ca aceste test 525b16f e ofera "coeficientul de inteligenta" (QI) - masura adecvata si corecta a inteligentei individului si care ofera gradul de obiectivitate cerut de o apreciere stiintifica.

Cautare

Odata cu descoperirea de catre Gregor Mendel a legilor mendeliene de transmitere genetica aparut ideea ca IM si compotamentul antisocial sunt transmise genetic. Aceasta a condus la aplicarea unor masuri de izolare în institutii speciale si de sterilizare a persoanelor cu IM. O noua abordare s-a ivit odata cu identificarea in 1934 a Fenilcetonuriei de catre Ivar Folling, afectiune biochimica, ce se poate ameliora cu dieta specifica. A urmat o crestere a interesului pentru identificarea diferitelor forme de IM, pâna la studii recente de neurobiologie, care au aflat mecanisme de control în Sindromul PRADER-WILLI, Sindromul X FRAGIL etc. Dupa al doilea razboi mondial, s-a produs o reîntoarcere cu 150 de ani la abordarile lui Itard si Seguin. Au crescut foarte mult preocuparile pentru alcatuirea si aplicarea de programe educationale de recuperare. În 1950, grupuri de parinti din SUA, care aveau copii cu IM au început sa se organizeze, rezultând "National Association for Retarded Children". Aceasta organizatie a initiat un program national de preventie si îngrijire a persoanelor cu IM, program care a determinat afilierea mai multor specialitati precum: mai multe departamente medicale (neuropsihiatrie, fizioterapie, pediatrie ), de educatie, psihologie si psihopedagogie speciala, sociologie, genetica. In majoritatea tarilor exista astazi legislatie si programe, adaptate conditiilor socio-culturale specifice, care vizeaza persoanele cu dizabilitati; se remarca, de asemenea, un efort constant de destigmatizare chiar la nivel lingvistic, cu evitarea vechilor termeni, precum: oligofrenie, cretinism, imbecilitate, irecuperabilitate, handicap (16;224; 235). De aproximativ zece ani si la noi în tara se fac eforturi pentru a avea o cât mai buna legislatie , prevederi , organizatii , institutii si programe pentru persoanele cu handicap. 2. Terminologie si definitie Deoarece diagnosticul de Întârziere mintala este privit adesea ca un stigmat, s-au depus eforturi substantiale pentru îndepartarea semnificatiei sociale, care pare a fi intrinseca acestei denumiri. Autorii francezi au folosit termenii de "Arrieration Mentale", "Oligophrenie" iar în prezent prefera "Deficience Mentale". Pâna de curând, termenul cel mai folosit în Statele Unite ale Americii era cel de "Mental deficency", dar actualmente este preferat cel de "Mental Retardation". În Regatul Unit era preferata denumirea de "Mental Handicap", care ulterior a fost modificata în "Intellectual Disability". În prezent, Philip GRAHAM, TURK si VERHULST, în "Child Psychiatry", 1999, renunta total la termenul de Mental Retardation, preferând clasificarea si descrierea acesteia sub numele de "Learning Disability". Atât DSM IV cât si ICD10 folosesc termenul de "Mental Retardation". În tara noastra se prefera traducera "Întârziere mintala". Definitia " American Asociation on Mental Retardation" (AAMR) si încorporata în DSM-IV, citata de Kaplan în 1996 si M. Lewis,1996 este urmatoarea :

"Retarderea mintala se refera la prezenta unei limitari substantiale a functiilor neuropsihice. Se caracterizeaza printr-o scadere semnificativa a intelectului însotita de reducerea abilitatilor adaptative în doua sau mai multe din urmatoarele domenii: comunicare, autoîngrijire, convietuire în familie, abilitati sociale, activitati de comunitate, sanatate, scolarizare, petrecerea timpului liber, profesie. Retardarea mintala se manifesta înainte de 18 ani." În ICD 10 , Retardarea mintala esta definita prin "incompleta dezvoltarea a inteligentei, caracterizata prin deficit al abilitatilor cognitive, de comunicare, motorii si sociale, proces aparut în cursul perioadei de dezvoltare". La noi în tara se prefera însa termenul de Întârzieri Mintale, dat fiind polimorfismul lor etiologic si clinic. O definitie completa a acestor tulburari ar fi aceea propusa de prof. dr.st. MILEA în 1988: "Oligofreniile sunt stari patologice de subdezvoltare psihica, cu caracter defectual, permanent si neprogredient, care îsi au originea în etapele timpurii ale dezvoltarii ontogenetice. Polimorfe din punct de vedere clinic si etiologic, ele au drept tulburare comuna un aspect de întârziere globala în dezvoltarea intelelectului, care determina o scadere a capacitatii de adaptare sociala sub cota minima a nomalului." Aprecierea dezvoltarii intelectuale si deci si diagnosticul IM se face în prezent prin determinarea coeficientului de inteligenta (QI) si aprecierea functiilor adaptative. Autorii primelor teste psihometrice BINET si SIMON au folosit termenul de "Age Mental", înlocuit apoi de STREN cu cel de Quotient intellectuel (QI ). În prezent, se folosesc diferite instrumente de evaluare a QI-ului, adaptate dupa vârsta: Wechsler Intelligence Scale (WISC-R), Stanford -Binet Intelligence Scale, Kaufman Assesment Battery for Children. Rezulta ca diagnosticul de IM poate fi pus daca IQ este mai mic de 70 si cel putin doua din functiile adaptative sunt reduse semnificativ. Pentru sugari este suficienta aprecierea clinica a subdezvoltarii intelectuale. 3. Epidemiologie Datele variaza foarte mult, dat fiind heterogenitatea etiologiei si criteriilor diagnostice, cât si datorita criteriilor diferite de evaluare (în unele studii a fost evaluata functia adaptativa, în altele numai cea cognitiva sau ambele). Prevalenta difera - dupa grupa de vârsta abordata - dupa sex - dupa statutul socio- economic - dupa localizarea geografica Copiii cu Intârziere Mintala pot avea asociate:

opozitie la interdictii etc. irascibilitate.. Factorii care au actionat prenatal 1. Anomalii genetice (4-28%) 2. Dupa DSM-IV. Etiologie Identificarea etiologiei Intârzierilor Mintale este considerata de unii autori ca un "exercitiu academic" si care va permite ulterior în unele cazuri masuri de preventie si tratament cu efect benefic .tulburari de auz in 10 % din cazuri -crize convulsive in 33% din cazuri -paralizie cerebrala ( encefalopatie cronica infantila) în 30-60% din cazuri -tulburari de conduita. Malformatii congenitale (7-17%) . crize de mânie. :IM usoara apare cel mai frecvent (85% din totalul cazurilor de IM) IM moderata reprezinta 10 % din cazurile cu IM IM severa reprezinta 3-4% IM profunda reprezinta 1-2% 4. Se considera (238) ca etiologia poate fi identificata la: -80% din cazurile cu Intârziere Mintala Severa -50% din cazurile cu Intârziere Mintala Usoara -25-30% din cazurile cu Intelect Liminar A.

Infectii la nastere C. -intoxicatii cu nitriti. Factorii ce au actionat postnatal (3-12%) -infectii (meningite.Icterul nuclear: Incompatibilitati de Rh si ABO netratate .Hipoxie / asfixie datorata: sarcinii cu termen depasit. toxoplasmoza. nasterii distocice. rubeola . Expunerea mamei (5-13%): .Anomalii gestationale: -Alti agenti teratogeni B. -alte boli somatice care determina afectarea cerebrala: Insuficienta respiratorie severa. SIDA .Hemoragia cerebrala . Sindromul de deshidratare. Factorii care au actionat perinatal (2-10 %) . gripal. manevrelor obstetricale .Prematuritatea . herpes . sifilis .3.Infectii congenitale : HIV. v. travaliului sau de alta natura . -traumatisme craniene severe. cu plumb.Probleme la nastere datorate calitatii gestatiei. encefalite) -tumori cerebrale. circularei de cordon. . nasterii precipitate. Carentele nutritionale prelungite si severe . citomegalic. Dezechilibrele hidro-electrolitice severe. v.

Cauze necunoscute (30-50%) 5. -IM usoara: QI de la 50-55 pâna la 70 .Coeficientul de Inteligenta (QI) . sanatate. petrecerea timpului liber.-probleme psihosociale care determina modifcari în buna îngrijire a nou nascutului. Criterii diagnostice Marea varietate clinica a IM face ca efortul de încadrare diagnostica sa fie arbitrar. scolarizare. abilitati sociale.Nivelul de autonomie sociala si autoconducere pe care-l atinge subiectul (raportat la normalul corespunzator vârstei cronologice) Manualul Statistic de Diagnostic al Asociatiei Americane de Psihiatrie (DSM IV) prezinta urmatoarele caracteristici ale persoanelor cu IM: A: Dezvoltarea intelectuala scazuta semnificativ. totusi. autoîngrijire. în 1946 de Spitz. citit si vorbit) . folosirea resurselor comunitare. convietuire în familie. capacitatea de a decide pentru el însusi.Nivelul dezvoltarii limbajului (capacitatea sau incapacitatea însusirii limbajului scris.Stabilirea vârstei mintale (vârsta nivelului dezvoltarii psihice indiferent de vârsta calendaristica ) . E.cuturali Rolul exercitiului senzorial si intelectual în dezvoltarea aptitudinilor mintale ale copilului este deja cunoscut prin observatii efectuate înca din 1850 de Gaspar Itard. Factori de mediu si factori socio. pentru care Rita Levi Montalcini a primit premiul Nobel.cultural si la o anumita vârsta) în cel putin doua din urmatoarele domenii: comunicare. D. QI mai mic sau egal cu 70 ( pentru sugari este suficienta aprecierea clinica a subdezvoltarii intelectuale) B: Prezenta simultana a unui deficit adaptativ (incapacitatea de a atinge nivelul adaptativ al unui individ normal într-un anume grup socio. apoi in 1969 de Bawlby si dovedite astazi de studii de neurobiologie. C: Debut înainte de 18 ani Codificarea se bazeaza pe gradul de severitate al IM . profesie . devin operationale : .

Criteriile ICD 10 (1993) pentru Intârzierea Mintala (F70 .la adult vârsta mintala de 9-12 ani .QI 50-69 . limitele sunt variabile 50-55 (QI 55 poate fi considerat IM usoara sau IM moderata). de limbaj sau motricitate . neurologice sau psihice.F79) mentioneaza: . dar gradul de inteligenta nu poate fi apreciat cu testele standardizate Sunt necesare câteva precizari: aceste criterii nu includ diagnosticul diferential. sociale.25 pâna la 35.40 -IM profunda: QI pâna la 20-25 -IM cu severitate neprecizata: când exista semne clare de IM. nu fac nici o referire la Intelectul de Limita (QI:74-84).Oprirea sau incompleta dezvoltare a functiei mintale . nu aduc nici o informatie despre etiologie. despre prognostic.Alterarea capacitatilor cognitive.Arieratie Mentala Usoara .Identificarea gradului de severitate a deficientei de comportament:    deficit de comportament absent sau minim modificare semnificativa de comportament. care necesita tratament sau supraveghere alte tulburari de comportament F70 Întârziere Mintala Usoara .alte denumiri: . despre suferintele asociate.Tulburarea se poate însoti de alte suferinte fizice. psihice sau poate aparea separat .-IM moderata: QI de la 30-35 pâna la 50-55 -IM severa: QI de la 0. Nu precizeaza foarte strict scorarea QI.Afectarea s-a produs pe parcursul perioadei de dezvoltare . Nu aduce informatii despre vârsta mintala reala fata de cea cronologica.

Deficienta Intelectula medie .Imbecilitate F72 Întârziere Mintala Severa .alte denumiri: .Deficienta Intelectuala Profunda .Deficienta Intelectuala severa F 73 Intarziere Mintala Profunda .vârsta mintala de 6-9 ani .Idiotie F78 Alte forme de Întârziere Mintala F 79 Intârzierea Mintala fara precizare 6.la adult vârsta mintala de 3-6 ani .QI sub 20 ..QI 20.alte denumiri .34 .QI 35-49 -la adult . Descriere clinica .Debilitate Mintala -Deficienta Mintala Usoara F 71 Intârziere Mintala Medie .vârsta mintala sub 3 ani .alte denumiri .

Limbajul este sarac. poate desfasura o activitate profesionala simpla.îsi poate întemeia o familie . uneori dizartric sau dislexic. este lenta. de cele mai multe ori. cu sintaxa deficitara. nu putem utiliza criteriile DSM datorita limitelor imprecise si utilizam numai criterii ICD. La proba de sortare si clasificare dupa criterii particulare esueaza frecvent. abstractizarea) se desfasoara la nivelul inferior. Sesizeaza cu dificultate sau chiar nu sesizeaza absurdul.QI între 50-69 . are si tulburari emotionale si/sau de comportament.La noi în tara.vârsta mintala la subiectul devenit adult este similara cu cea a copilului între 7-10 . ostilitate. dezechilibre endocrine care pot îngreuna efortul de a face achizitii psihice . chiar daca sesizeaza "diferenta specifica". precum instabilitate psihomotorie.Întârzierea Mintala Severa . Efortul de "sinteza" se reduce la descrierea fenomenlui. ramâne dependenta de concret. îsi poate asigura necesarul existentei . superficial. . pentru ca nu poate face încadrarea în "genul proxim".copilul cu IM usoara poate prezenta asociat: sindroame neurologice. cunostintele generale echivalente celor 4 clase elementare .ca adult. Întârzierea Mintala Usoara .12 ani . greoaie. Sesizeaza cu dificultate "ideile principale". sinteza. incomplet. Remarca mai usor deosebirile decât asemanarile.are grad minim de autonomie sociala si capacitate de autoconducere . Enumera eronat sau incomplet însusirile unor obiecte sau fenomene. diferentierea. opozitionism. agresivitate. B. insuficient. elementele de legatura între fenomene. Efortul de "a defini" este dificil. calculul matematic simplu. elementele esentiale. Întârzierea Mintala Medie si C. A.dezvoltarea a fost buna în grupul familial si daca este sustinut copilul dobândeste limbajul scris. anxietate si poate dezvolta reactii depresive în conditii de tensiuni în microclimat. tulburari senzoriale. Nu poate sesiza cu usurinta corelatiile între fenomene.copilul cu IM usoara. generalizarea. Are dificultati în a distinge ceva ce este "comun" de ceva ce este "particular". malformatii. iar operatiile gândirii (analiza. incomplet dezvoltata.gândirea. dat fiind legislatia în vigoare si nevoia de a decide uneori încadrarea într-o grupa de handicap.

endocrine. Ulterior DSM si ICD au subîmpartit Oligofrenia gradul II în doua subgrupe: I. copilul poate ajunge sa se autoserveasca la un nivel elementar cu "modelele de conduita" învatate. deveniti adulti. pot rezolva doar probleme de sortare. dar nu pot anticipa evenimentele nefavorabile decât daca le-au mai trait. pot avea o vârsta mintala asemanatoare cu cea a copilului între 3-6-7 ani. sunt irascibili. pot recunoaste litere sau cifre sau pot ajunge uneori sa numere automat . III.daca a primit îngrijirile si suportul necesar.nu se pot autoconduce . . abstractizare nu exista sau sunt extrem de rudimentare .stari de agitatie marcata .nu pot sa-si însuseasca limbajul scris. . tulburari neurologice. nu pot raspunde de faptele lor . Oligofreniile erau împartite în trei categorii: Oligofrenie gradul I. dat fiind faptul ca diferenta dintre ele este foarte mica. modesta. senzoriale.acesti copii pot prezenta mult mai frecvent: malformatii. Procesele de generalizare. In situatii noi sunt dezorientati.gândirea este concreta .Preferam sa le prezentam împreuna. II. nu le pot rezolva decât cu scheme sau solutii deja existente. cât si IM severa se caracterizeaza prin urmatoarele: . stereotipa sub supraveghere (are un statut semiindependent social) . .învata sa se fereasca de pericolele iminente. De altfel.acesti subiecti. dislalie sau dizartrie .sfera emotionala este saraca dar se exprima uneori cu violenta.Intârziere Mintala Severa: QI 20-34 Atât IM moderata.atentia si memoria: au oarecare stabilitate si eficienta în a se descurca în mediul inconjurator.au limbaj sarac. într-o clasificare anterioara. uneori comportament auto si hetero agresiv . vocabularul este restrâns la cuvinte uzuale. .Intârziere Mintala Medie: QI 35-49 II. . sinteza simplificata.nu sunt capabili sa ia decizii corecte pentru a putea locui singuri .nu au discernamânt. .pot efectua o munca necalificata automata.

recent introduse in DSM. tulburari de vedere si auz . el nu mai apare ca diagnostic nici în DSM IV si nici în ICD 10. Se prefera alti termeni precum Learning Disabilities .Learning Difficulties. considerat anterior ca o entitate clinica distincta. inteligenta poate fi grupata astfel: . când copilul trece în clasa a V-a. În prezent. Este caracterizat de un QI între 70 si 80 -85 de cele mai multe ori acesti copii au o buna functionare sociala. Gradele de inteligenta si problemele Intelectului de limita Consideram necesar sa prezentam aceste gradari si particularitatile Intelectului de limita. Mentionam ca nici ICD10.nu dispun de limbaj sau limbajul functioneaza la nivelul sunetelor nearticulate .raspunsurile la stimuli au caracter reflex .total dependenti social . În primele editii ale DSM. epilepsie. acest deficit este observabil abia în jurul vârstei de zece ani. Dar eforturile actuale vizeaza evitarea stigmatului asociat termenului de IM.pot prezenta frecvent paralizii cerebrale. reusind chiar performante profesionale în domenii care nu necesita abilitati logic -operationale. malformatii. se vorbea despre Borderline Mental Retardation QI: 70-85.D. nu au capatat control sfincterian .ramân cu o vârsta mintala în jur de 2 ani . datorita cresterii competitiei scolare.au o existenta mai mult vegetativa .nu se autoservesc.QI sub 20 . A fost individualizat si considerat diagnostic doar în ultimele decenii. nici DSM IV. Dupa nivelul QI-lui . Întârzierea Mintala Profunda . caracterizeaza tocmai acesti copii. ci ca nivelul inferior al gradelor de inteligenta ( Intelect normal inferior ). de altfel aceste entitati. nu considera intelectul liminar ca fiind o categorie diagnostica distincta. stari de agitatie cu auto si hetero agresivitate.nu pot recunoaste pericolul .

ci mai ales posibilitatea destul de frecventa ca ei sa dezvolte tulburari emotionale si de conduita.Intelect normal inferior QI: 90-80 . trairi de inadecvare dar si reactii de protest si de opozitie când îsi constientizeaza dificultatile prin raportare la ceilalti copii. heredocolaterale. petrecere a timpului liber. . profesori.. Dificultatile copiilor cu intelect de limita sunt în principal în sfera gândirii ipotetico . dat fiind nu deficitul cognitiv al acestor copii. evaluarile obtinute de la educatori. testele de laborator.Intelect liminar QI: 80-70 . dimpotriva. Tulburarile de comportament sau emotionale pe care le poate avea concomitent copilul sunt forme de protest la aceste presiuni. învatatori. de devalorizare. acestea reprezinta de cele mai multe ori motivul pentru care parintii au nevoie de consult de specialitate. Dezvoltarea psiho-motorie si a limbajului. evaluarea psihologica. autoîngrijire. ci numai în anumite conditii externe. evaluarile educatorilor.Diagnostic pozitiv În procesul evaluarii unui copil cu Întârziere Mintala sunt necesare urmatoarele etape : interviul cu parintii. învatatorilor. hiperactivi cu deficit de atentie. caracteristicile familiei. adaptarea familiala. 7 . Momentul debutului tulburarilor Tipul de educatie si îngrijirea primita de copil Toate aceste informatii sunt necesare pentru stabilirea diagnosticului de Întârziere Mintala prin prezenta deficitului intelectual cu caracter permanent. global si neprogredient. asociate cu trairi de inutilitate. Am considerat necesar sa luam în discutie aceasta categorie diagnostica. inerti sau. Foarte lenta este si trecerea de la stadiul operatiilor concrete la perioada operatiilor formale. cu origine în etapele timpurii ale dezvoltarii: . Interviul cu parintii. scolara. sociala.Intelect normal superior QI : 100 si peste . abilitatile de comunicare. . Copiii pot fi lenti. profesorilor si observatia clinica directa ofera informatii despre : Antecedentele personale fiziologice. si anume când copilul este supus unor presiuni educationale si unor situatii de competitie scolara. ceea ce face ca însusirea cunostintelor scolare sa fie foarte dificila. patologice.deductive. Ca adulti vor reusi o buna adaptare socio-profesionala (nu si în sfera performantelor matematice). Trebuie precizat ca "developarea" intelectului liminar nu se face întotdeauna. dar cu rabdare si tact pot depasi situatiile acute. observatia clinica directa.

hipoglicemia. parazitologice. tulburari senzoriale. de imagistica cerebrala ajuta la aflarea etiologiei. petrecerea timpului liber -Ritmul de acumulare a cunostiintelor este inferior normalului pe tot parcursul existentei -Copii mai mari prezinta uneori instabilitate psihomotorie. sociala. comunicarea. sindroame piramidale si/sau extrapiramidale sau cerebeloase -Abilitatile adaptive sunt inferioare vârstei în urmatoarele domenii: adaptarea familiala. atunci când este posibil. TC. Se folosesc scale si teste:scala Brunet-Lezine (pentru evaluarea dezvoltarii psihomotorii la copiii de vârsta mica).biochimice sangvine si urinare.. cauzele organice sunt cele care trebuie excluse. deficit cu caracter progredeint. tulburarile endocrine: hipotirodismul). în aceste cazuri este vorba de un regres psihic aparut la un copil anterior normal si nu de IM în care modificarile sunt stabile si permanente. Datele paraclinice si de laborator . traumatismul la nastere. (185) 8. si anume bolile care se pot însoti de o scadere a perfomantelor intelectuale. hipoxia peri sau postnatala. A.O. sindromul Down sau X fragil. F. Într-o prima etapa. EEG. (Ex. datorita alterarii starii generale. facând dificila examinarea Evaluarea psihologica este utila pentru stabilirea nivelului deficientei mintale. testele Binet-Simon. în care. dar stabil si dementa. Rx craniu. autoîngrijirea. cu suferinta intra si perinatala sau cu boli severe în primul an de viata -Dezvoltarea psihomotorie si de limbaj este întârziata înca din primii ani de viata. RMN. astfel: 1. Diagnosticul diferential cuprinde mai multe etape.sau anxietate extrema. se pot observa dificultati de concentrare a atentiei sau memoriei .Diagnostic diferential Diagnosticul diferential al Întârzierii Mintale vizeaza în principal diferentierea între starea patologica cu caracter defectual.Bolile somatice generale acute si cronice.microcranie.. observata în primii ani de viata si celelalte forme: deficitul recent. scolara. imunologice) Întârzierea Mintala Usoara are rareori (10%) o cauza identificabila. cu semne de deficit motor si /sau manifestari paroxistice de tip epileptic -Examenul somatic si neurologic releva de cele mai multe ori dismorfii faciale . cu debut în primii ani de viata. Întârzierea Mintala Moderata si Profunda are mult mai des o cauza fizica identificabila (fenilcetonurie. Raven.-Acesti copii au antecedente încarcate . permanent si neprogredient. WISC. Examene genetice. crize de agitatie .

în care se observa deficitul intelectual cu caracter progredient Afectarea encefalului se poate însoti de fenomene de regres psihic cu aspect de deficit intelectual. disgrafia. D. discalculia. dar investigatiile paraclinice ex. Tulburarile de limbaj: afazia congenitala. Lipsa de stimulare (copii crescuti în medii subculturale. vaz pot interfera cu procesul normal de achizitii psihice ale copilului si acesta pare a fi debil mintal. Tulburarile senzoriale cu deficit de auz. si mai ales anamneza. Traumatismele craniene severe. Anumite tulburari psihice trebuie eliminate în altgoritmul diagnostic al Întârzierii Mintale.I.Tulburarea depresiva. dar evaluarea psihologica arata un nivel bun al Q.Intoxicatiile acute severe. la un copil anterior normal. observându-se oprirea în dezvoltarea psihica sau chiar pierderea unora din achizitii. acelea în care. dar examenul psihologic cu teste adecvate arata un nivel bun al Q. exista dificultati de învatare si se pot face confuzii diagnostice. Procesele expansive intracraniene 6. B. Exista si cazuri în care un deficit cognitiv deja existent sa se agraveze în urma unor boli somatice grave. nivel Q.I. cu stare comatoasa. urmate de scaderea performantelor cognitive 5.Bolile degenerative cu debut tardiv. Ci au o scadere a performantelor cu caracter regresiv . si anume. care se însoteste de un proces demential 4.astfel : Autismul infantil. -ului: peste 75-80.I -ului C.2. care confirma debutul relativ brusc al deficitului.Panencefalita sclerozanta subacuta. cei care au fost spitalizati îndelung sau institutionalizati) afecteaza atingerea unui nivel corespunzator vârstei de dezvoltare psihomotorie.Infectiile acute tip meningoencefalita bacteriana sau virala 3. orienteaza rapid diagnosticul. acesti copii nu au IM. cu afectare cerebrala 7. Tulburarea hiperkinetica cu deficit de atentie . absenta caracterului progredient. care se poate stabiliza sau poate avea caracter demential. datorita simptomatologiei specifice. dislalia: Tulburarile de învatare: dislexia.

asimilarea cunostintelor scolare în masura posibilului. tehnici de imunizare . 9. poate exista o afectare limitata la unele arii. ● Principiile de tratament la acesti copii implica: . Masurile corective Au ca obiectiv pricipal stimularea si dezvoltarea capacitatilor disponibile.examen medical prenuptial si sfatul genetic .Dat fiind caracterul ireversibil al afectiunii. dozare anticorpi antiRh si. prin aplicarea precoce a unor masuri psiho-pedagogice diferentiate si individualizate. se pot obtine: însusirea deprinderilor de autoservire.teste TORCH . Enumeram masurile profilactice posibile în aceasta afectiune cu etiologie atat de polimorfa. cresterea gradului de adaptare sociala si profesionala. a nou nascutului si a copilului . Tratamentul întârzierii mintale Atitudinea terapeutica include doua tipuri de interventii. fata de formele cu determinism poligenic nu avem mijloace eficiente de determinare sau prevenire. tratamentul profilactic al IM este cel mai important. insusirea unor scheme de comportament care sa creasca gradul de autonomie al acestor copii. HIV obligatoriu Toate aceste masuri reduc incidenta unora din formele de IM.îngrijire corespunzatoare a gravidei.În toate aceste tulburari poate fi afectat procesul normal de achizitie a informatiilor.îngrijirea gravidei cu incompatibilitate Rh sau ABO.la nevoie întreruperea sarcinii dupa punerea diagnosticului antenatal prin tehnici de amniocenteza . Astfel. B.masuri de prevenire prin vaccinarea împotriva unor boli contagioase . A. ceea ce impune o multitudine de gesturi medicale: .RBW. de tip profilactic si de tip corectiv. la nevoie.masuri de prevenire a suferintei fetale . dar aplicarea corecta a criteriilor de diagnostic ajuta la diferentiere.

demonstratia. opozitie fata de parinti când apare nevoia de independenta si emanciparea. fricilor. a abilitatilor sociale si a abilitatilor adaptative . Scopul interventiei este: .exercitii de control al contractiei musculare . anxietatea si furia. încurajarea intimitatii si respectarea ei.învatare de strategii pentru autoconducere.rezolvarea conflictelor internalizate .obtinerea din partea familiei a unei atmosfere suportive si o mai mare implicare a acesteia Terapia familiei vizeaza ajutor si suport pentru cresterea gradului de independenta. Adesea. sentimentelor de vinovatie .A)interventie educationala si dezvoltarea abilitatilor . autoservire . exercitiul si recompensele B)utilizarea tehnicilor psihoterapeutice este folositoare la cei cu IM usoara si care prezinta tulburari emotionale si de conduita.se folosesc programe ce includ învatarea si instruirea. participare la activitati de grup. jocul de rol. anxietatilor. familia necesita ea insasi suport in rezolvarea grijilor . ce determina comportamente neadecvate. ambivalenta. Copiii cu IM sunt supusi unor variate circumstante psihosociale care duc la internalizarea conflictului. de asemenea terapia de grup si terapia familiala. dependenta de ceilalti.programe de educatie bazate pe dezvoltarea comunicarii verbale si nonverbale. Rejectia sociala.încredere în competenta personala si independenta .programe de relaxare si control a respiratiei . Interventia psihoterapeutica se poate dovedi benefica.aprecierea achizitiilor facute . pot aparea sentimente de gelozie fata de fratii sanatosi. Conflictele în familie sunt si ele frecvente. determina frecvent aparitia sentimentului de inferioritate.dezvoltarea abilitatilor sociale în contextul interactiunii interpersonale.îmbunatatirea imaginii de sine . dezvoltarea capacitatii de raspuns adecvat .

OANCEA vorbea.Vincamine . Clordelazin. Rolul familiei si al societatii este foarte important în asistarea subiectului cu IM. cure de 3 luni 6. pentru ameliorarea irascibilitatii si crizelor de mânie. despre" reactia de doliu fata de pierderea copilul ideal". în 1986. Medicatia neurofica este uneori benefica. piridoxina. pe zi 20 zile pe luna . mai ales la cei cu IM severa ajunsi la pubertate sau adolescenta: Tioridazin . activatoare de tip piracetam.Activatoare ale ciclului Krebs . Interventia comportamentala: aceste strategii reprezinta cea mai frecventa metoda pentru a rezolva modificarile de comportament ale copiilor cu IM. antipsihotica sau antiepileptica pentru tuburarile asociate. pe zi 20 zile pe luna. Parintii vor fi învatati cum sa intervina. 3 luni 7. enzime activatoare ale ciclului Krebs 1.1-2 tb.Piritinol .1 tb pe zi. care apare la parintii copilului cu IM. 3 luni 5.Piridoxine . cu atentie la fenomenele de activare.Piracetam . 10 zile pe luna. Masurile corective pot fi : -tratamente adecvate pentru corectarea dificultatilor senzoriale (auditive sau vizuale) si motorii. se pot utiliza astfel: aminoacizii esentiali. 1-2 doze/zi. se afla de fapt în fata unui copil cu probleme si care nu este asa cum si l-au dorit.1-2 tb.Aminoacizii esentiali. 3 luni 4. daca se administreaza în doze adecvate. Lecitina. . Glicerol. Familia trebuie sa ofere tot suportul afectiv necesar. 3 luni La nevoie se poate asocia medicatie sedativa. 2.Extract de Gingo biloba (utilizat la copii doar de câtiva ani). Se bazeaza pe "teoria învatarii" (comportamentul indecvat este rezultatul unei învatari eronate). cu limita de timp. acesti parinti care au trait cele noua luni de sarcina cu gândul "la cum va fi copilul lor" si care "au imaginat diferite scenarii de viitor".C. 10 zile pe luna. în doze adecvate dupa vârsta Medicatie antidepresiva. 3 luni 3.Enzime . pe zi 20 zile pe luna .1-2 tb pe zi. Societatea trebuie sa aiba legi care sa apere drepturile acestor persoane.1-2 tb. Conceptul de NORMALIZARE a fost promovat începând cu anii 1960.

s-au modificat legislatii privind persoanele cu handicap. asigurarea de oportunitati pentru integrarea în comunitate sub aspectul locuintei. OLIGOFRENIA Forum articol | atasate 0 comentarii Raporteaza Articol Acorda 1 punct | Rank: 20 . de îngrijire specilizata si de programe de cercetare pentru persoanele cu dizabilitati. stabilindu-se masuri pentru oferirea de servicii.Acesta înseamna "oferirea persoanei cu handicap a patternurilor de viata si a conditiilor de trai cât mai apropiate de ale celorlalti". De la începutul anilor '60 s-a produs o modificare a mentalitatii privind persoanele cu handicap. si la noi în tara exista astfel de Organizatii sau Asociatii ale persoanelor sau parintilor copiilor cu handicap. învatarii si obtinerii unui loc de munca.

viaţă de familie. Retard mental sever (oligofrenie gradul III) – QI de la 70 35/40 până până la la 50/55 20/25 . timp liber. sănătate. Prezentare clinică A. C. aptitudini şcolare. autoîngrijire. Deteriorare sau deficite concomitente în funcţionarea adaptativă prezentă în cel puţin două din următoarele domenii: comunicare. Debut înainte de 18 ani. B. 3. . aptitudini sociale/interpersonale."Imaginea in oglinda" a Supradotarii este Oligofrenia. autoconducere. Clasificarea retardului mental după DSM : 1. siguranţă. Funcţionare intelectuală semnificativ sub medie (un QI de aproximativ 70 sau mai puţin înregistrat la un test individual). Retardul mental conform Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (DSM) se defineşte ca o funcţionare intelectuală generală semnificativ sub medie. Retard mental moderat (oligofrenie gradul II) – QI de la 50/55 până la 35/40 . Retard mental uşor (oligofrenie gradul I) – QI de la 2. folosirea resurselor comunităţii. muncă. care a început în timpul perioadei de dezvoltare şi se asociază cu o deficienţă a comportamentului adaptativ (Asociaţia Americană pentru Deficienţa Mintală/AAMD).

4. Retard mental profund (oligofrenie profundă) – QI sub 20/25 . Retard mental de severitate nespecificată – există prezumpţia de retard. dar întâmpină dificultăţi în rezolvarea unor probleme de viaţă mai complexe. majoritatea au loc de muncă. Retardul mental uşor (vârsta mentală 9-12 ani) Persoanele cu retard mental uşor reprezintă cel mai mare grup dintre persoanele cu retard mental (85%). dar sub supraveghere. 1. Retardul mental moderat (vârsta mentală 6-9 ani) Apare la 10% dintre persoanele cu retard mental. 2. 3. 5. Mulţi pot termina şcoala generală. Persoanele pot învăţa să comunice şi să se autoîngrijească. dar nivelul de inteligenţă al persoanei nu poate fi evaluat testologic . Înfăţişarea nu prezintă mari modificări şi deficitele motorii sau senzoriale sun greu sesizabile. familii. Capacităţile de limbaj şi comportamentul social sunt mai puţin dezvoltate. dar marea majoritate reuşesc să trăiască independent. Se asociază frecvent cu probleme neurologice. Retardul mental sever (vârsta mentală 3-6 ani) Apare la 3-4% din populaţia cu retard mental. motorii. unii chiar ajung la liceu. Ca adulţi pot desfăşura o activitate rutinieră. de locomoţie. . Ca adulţi.

Evoluţia este influenţată de evoluţia bolilor asociate şi de factori externi (oportunităţi de instruire. tulburări afective. de comunicare.Dezvoltarea este foarte lentă în perioada preşcolară. tulburări alimentare. Retardul mental apare într-o relaţie de comorbiditate (asociere cu alte tulburări) cu următoarele forme de patologie: tulburare de hiperactivitate şi defi cit de atenţie (AD/HD). Deficitul de limbaj şi cel motor sunt evidente şi ireversibile. Epidemiologie. Persoanele au nevoie de o instruire intensivă pentru a fi în stare să desfăşoare independent chiar şi cele mai rutiniere activităţi de autoîngrijire. Retardul mental profund (vârsta mentală sub 3 ani) Apare la mai puţin de 1% dintre persoanele cu retard mental. favorizanţi. Marea majoritate au cauza organice pentru întârzierea mentală şi necesită îngrjire pe parcursul întregii vieţi. 4. tulburări de conduită. tulburări anxioase. Chiar şi la maturitate majoritatea persoanelor au nevoie de o supraveghere atentă şi îngrjirie specializată. tulburări mentale datorate unei condiţii medicale generale. prognostic Aproximativ 1-3% din populaţia generală suferă de retard mental de diverse forme. Deteriorarea senzorio-motorie se observă uşor încă din copilărie. tulburări ale controlului impulsurilor (agresivitate şi automutilare). psihoze. stimulare din mediu etc. Implică multiple deficite cognitive. de menţinere a tulburării) . Etiopatogenia retardului mental (factori determinanţi. motorii.). comorbiditate.

hipoxie). hemoragie intraventriculară. factorii sociali şi factorii de mediu. sifilis. Se descriu trei pattern-uri comportamentale care se asociază şi se condiţionează reciproc: dezorientare (confuzie pe plan senzorial). întârziere în creştere prin subalimentare). tendinţa la perseverare. generalizare. .Factori genetici: anomalii cromozomiale. droguri).Malnutriţie . egoism. distimie (pe plan emoţional). Tulburările organice Sindromul psiho-organic cronic (Bleuler) : Reprezintă o tulburare psihică datorată unei disfuncţii cerebrale generale.Factori perinatali: asfixiere la naştere. microcefalie). stereotipii. intoxicaţii. deteriorare (pe plan cognitiv). tulburări metabolice care afectează SNC. boli endocrine (hipotiroidie). malformaţii craniene (hidrocefalie. infecţii (meningite. fatigabilitate.Principalii factori implicaţi în apariţia retardului mental sunt ereditatea. afectare somatică (traumatism.Factori postnatali: traumatism (accidental sau prin abuz asupra copilului). disfuncţie placentară (toxemie. intoxicaţii (alcool. retardul mental se datorează unui cumul de factori (ereditari şi de mediu). De obicei. scădere atenţiei. complicaţiile prematurităţii. Din acest punct de vedere există două tipuri de retard mental: cel subcultural (limita inferioară de distribuţie normală a intelifenţei într-o populaţie) şi cel patologic (datorat proceselor patologice specifice). Definitii OLIGOFRENIE . . abstractizare. sărăcirea nuanţării afective. plumb. . iradiere. bradipsihie. modificări ev idente în personalitate subiectului. icter. boli cerebrale. macrocefalie. medicamente. scădere capacităţii de judecată. toxoplasmoză). encefalite) . . .Factori prenatali: infecţii (rubeolă. Simptomele principale sunt: slăbirea memoriei.

debilitate mintala.minte]. intirziere mintala. Oligofreniile pot fi conditionate: .de o mutatie a unei gene . înnăscută sau dobândită în copilărie. survenite în perioada intrauterină. OLIGOFRENIE (Med) : Stare patologică a omului. debilitate mintală. phren . care se manifestă prin tulburări ale facultăților mintale și ale dezvoltării fizice. factorul ereditar fiind cel care determina aparitia bolii. OLIGOFRENIE : Stare patologică a omului caracterizată prin dezvoltarea incompletă și întârziată a facultăților psihice. în cursul nașterii sau în perioada copilăriei. gr.de o anomalie cromozomiala (numerica sau structurala) . medie sau grava. caracterizată prin dezvoltarea incompletă și întârziată a facultăților psihice. Oligophrénie.OLIGOFRENIE : Stare patologică caracterizată prin rămânerea în urmă a dezvoltării facultăților psihice. Concluzie Oligofrenia. Coefientul de inteligenta este mult scazut si in functie de nivelul sau se clasifica si boala ca fiind usoara.puțin. însoțită uneori de tulburări ale dezvoltării fizice și de leziuni ale sistemului nervos central. Cauze Boala apare in special in familii cu risc genetic. handicap mintal si se caracterizeaza prin scaderea functiei intelectuale. oligos . [cf. Oligofrenia nu corespunde in totalitate notiunii de boala. ca urmare a unor suferințe cerebrale. . debilitate mintală. in sensul clasic de proces dinamic in evolutie cu debut.tulburari ale mai multor gene care apar ca rezultat al interactiunii dintre mai multe gene cu mediul inconjurator. Simptome Oligofrenia se mai numeste si inapoierea mintala. este deci o boala psihica caracterizata prin nedezvoltarea sau oprirea in dezvoltare a functiilor intelectuale. OLIGOFRENIE : Boală psihică.

vindecarea sau cronicizare. Insuficienta intelectuala insoteste persoana afectata de-a lungul intregii sale existente. toxoplasmoza) -toxici (alcool.manifestare acuta.75% debili mintali .forma grava (IDIOTIA) sau oligofrenia de gradul III .factori din timpul nasterii (perinatali): traumatisme obstetricale. infectii in timpul nasterii 3. Aceasta deficienta determina insa dificultati importante de adaptare si frecvente tulburari psihice afective si comportamentale. traumatisme psihice de-a lungul existentei) . traumatisme craniocerebrale Alti factori care sint implicati in producerea bolilor psihice sint: .factori socio-economici Tipuri de boala Din punct de vedere clinic. sifilis.20% imbecili .factori psihologici (carenta afectiva in copilarie.forma medie (IMBECILITATEA) sau oligofrenia de gradul II .factorii constitutionali innascuti sau cistigati 3. Formele grave de oligofrenie sint mai rare decit cele usoare: .factorii endocrini 4. oxid de carbon. intoxicatii. alte toxice) -fizici (radiatii ionizante) 2.factori ecologici (influente negative ale unor fenomene ale societatii moderne): artificializarea mediului .5% idioti Factori de risc Factorii care conditioneaza aparitia bolilor psihice pot fi clasificate in : Factori interni 1.factori de dupa nastere (postnatali) si care actioneaza in primul an de viata: infectii.factorii genetici (ereditari)care au rol determinant 2.factorii de dinainte de nastere (prenatali): -infectiosi (rubeola. oligofreniile sint clasificate in trei grupe: .factorii metabolici Factorii externi sau factorii de mediu 1.

evitarea folosirii medicamentelor care au actiune toxica asupra fatului. . precum si supravegherea medicala a sarcinii si a nasterii.gravidele trebuie supravegheate permanent. De asemenea. amniografia.. Sint interzise bauturile alcoolice. oua crude si lapte nefiert). precum si medicamentele toxice in timpul sarcinii (aceste medicamente vor fi utilizate numai daca este in pericol viata gravidei si.diferitele tulburari metabolice . cunoasterea unor date despre evolutia normala si patologica a sarcinii. boli infectioase si parazitare. Se urmareste prevenirea imbolnavirii prin rubeola (prin vaccinare.asigurarea unei alimentatii corespunzatoare si a unor conditii fizice sau psihice adecvate.trebuie depistate precoce. Se urmareste evitarea denutritiei si a bolilor debilitante. trebuie evitate conflictele. insuficienta alimentatiei. Este absolut necesara cunoasterea masurilor de intarire a sanatatii. Trebuie evitat atit excesul. cit si deficienta.depistarea unor boli ereditare inca din primele luni ale sarcinii. evitarea consumului de carne cruda. stress-ul. Trebuie evitate mediile toxice (gravida trebuie scoasa din mediul toxic). fetoscopia. .evitarea factorilor care produc malformatii (factorilor cu potential teratogen). ultrasonografia. evitarea contactului cu bolnavii de rubeola). in aceasta situatie. .educatia sanitara a tinerilor casatoriti si a femeilor gravide. la nastere . screening . examenul radiologic. evitarea bolilor contagioase. . bolii hemolitice a nou-nascutului (prin supravegherea gravidelor Rh negative si administrarea imunoglobulinei G anti D la gravide Rh negative care au avut avorturi sau un copil Rh pozitiv). Se practica punctia amniotica (amniocenteza).sfatul genetic se acorda numai in centre specializate (pentru a evita unele greseli) . Sint interzise iradierile in primele trei luni de sarcina. se recomanda intreruperea terapeutica a sarciniii). . traumatizarea psihicului. Se recomanda schimbarea locului de munca a gravidelor care lucreaza in mediul toxic.forma usoara (DEBILITATEA MINTALA) sau oligofrenia de gradul I Preventie Prevenirea aparitiei oligofreniilor se realizeaza prin: . toxoplasmoza (prin evitarea contactului cu animale domestice.supravegherea nasterii pentru a preveni suferintele fetale si traumatismelor obstetricale .consultatia prenuptiala (premaritala) este obligatorie la toti tinerii inaintea casatoriei (pentru depistarea riscurilor genetice) .prin examene in masa.

deoarece a permis un tratament mai individualizat. fenilcetonuria). dar si efecte negative prin posibilitatea unui consum inutil de catre unele categorii de bolnavi. Tratament In folosirea medicamentelor trebuie sa se evite doua atitudini gresite si daunatoare. si anume: automedicatia si neglijarea indicatiilor medicului. nefavorabile.vindecabile si care nu necesita cheltuieli deosebite (cretinismul. tranchilizante. La fel de grava este si neglijarea indicatiilor terapeutice medicale. cit si psihologii. ci la inlaturarea abuzului prin automedicatie. adverse). avind efecte foarte grave. antidepresive sau alte medicamnete stimulante psihice. gusa. asistentii sociali. Medicul nu are dreptul de a decide ca un judecator. Diverse Frecventa crescuta a oligofreniilor a determinat un larg fond de lupta a acestor deficiente psihice la care participa atit medicii. fara prescriptia si controlul medicului. Acceptarea sau neacceptarea riscurilor vor fi hotarite numai de catre parinti. prescrise de medic. colaterale. Folosirea in exces a medicamentelor nepotrivite are urmari deosebit de grave cu o serie de efecte nedorite (secundare. in functie de situatia concreta si de interesele familiei. Lupta impotriva asa-numitei "poluari medicamentoase" nu inseamna renuntarea la medicamentele absolut necesare. Automedicatia inseamna recurgerea la somnifere (hipnotice). parintii. Inmultirea arsenalului de medicamente a avut efecte pozitive. profesorii. Medicul intervine numai ca sfatuitor. care poate agrava situatia bolnavului. . refuzul sau respingerea acestora. El are datoria de a furniza informatiile stiintifice intr-o modalitate de a fi intelese corect de catre persoanele care solicita consultul.

Alte boli si afectiuni din categoria ″Afectiuni ale sistemului nervos″: Autism Alzheimer Migrene Atacul cerebral Creutzfeldt-Jacob Agorafobia Epilepsia Depresia Scleroza multipla Boala Parkinson Dependenta de droguri ADHD Tehnologia MRI Scleroza laterala amiotrofica .

90% din copii cu retard mintal sunt inclusi în aceasta categorie. De obicei acest termen este folosit când testarea nu este posibila din cauza vârstei mici. cu cât copilul este mai mic. Exemple: monosomia 5p.copiii cu IQ >70 pot urma o scoala normala.necesita îngrijire permanenta pe toata viata.vor putea învata abilitati minime de autoasistarc si vor putea realiza conversatii simple Necesita supraveghere îndeaproape toata viata. Predominanta de sex: Barbati > Femei . În orice caz. Foarte sutini vor obtine controlul sfincterian. sau a handicapului fizic si senzorial asociat (tulburari de auz. deprinderi sociale. utilitate în comunitate. cum ar fi: nivelul cultural. Incidenta retardului mintal depinde si de factorii de mediu. trisomia 18. sever.retard mintal usor (educabil) (IQ . în functie de afectarea intelectului. ce se caracterizeaza printr-un nivel semnificativ scazut al intelectului si coexistenta corelativa a cel putin 2 sau mai multe deprinderi aplicative limitate: comunicare. Majoritatea necesita instruire în scoli auxiliare. caracterizat printr-o limitare substantiala a functiilor psihicului. autoîngrijire.intelect limitrof (IQ . privarea sociala. se divizeaza in 4 grade: usor. odihna si munca. Limbajul este nedezvoltat.Retardul mintal Details Hits: 9109 Definitie Retardul sau handicapul mintal este un simptom complex.terapia trebuie sa fie concentrata pe obtinerea abilitatilor de auloîngrijire si a unor achizitii intelectuale. Sistemul afectat: nervos.retard mintal profund (IQ <20) . vaz). Cauzele socio-culturale predomina în grupul pacientilor cu retard mintal usor.71-84). monosomia 12p partiala. accesibilitatea la servicii speciale de instruire. însusita academica. moderat.35-20) .retard mintal moderat (antrenabil) (IQ . Poate fi folosit si la copilul cu retard la care nu a putut înca fi folosit testul IQ Cattel or Bailley.70-50) . profund si retardul mintal de severitate nespecificata. deletia 15q. trisomia l0p. încât nu poate participa la testare. Clasificare Retardul mintal. . Retardul mintal de severitate nespecificata. auto directionare. Acest termen este folosit atunci când diagnosticul de retard mintal este prezumtiv. adolescentul sau adultul nu este cooperant ori este de o gravitate atât de serioasa. sanatate si securitate. Retardul mintal se manifesta sub vârsta de 18 ani. din care 75% retard mintal usor. Daca se suspecta un IQ mai mare de 70. dar necesita un ajutor adaugitor . stimularea precoce. Incidenta/Prevalenta: 3% din populatie prezinta retard mintal. . cu exceptia retardului profund. viata la domiciliu. trisomia 21. termenul de retard mintal nespecificat nu se foloseste. . Ereditatea: Peste 750 de afectiuni genetice asociaza si retard mintal. Poate avea loc când copilul. Gradele de retard mintal . .49-36) . dar o testare standardizata este dificil de efectuat sau nu este posibila. 20% cu retard mintal moderat si 5% cu deficit mintal sever si profund. Predominanta de varsa: conform definitiei retardul mintal se manifesta în perioada de dezvoltare. cu atât mai dificila este stabilirea diagnosticului de retard mintal.retard mintal sever (IQ .

retardul usor: deprinderi sociale si de comunicare suficiente pentru viata în comunitate. poseda abilitati de autoservire. genetician. Diagnostic diferential . logopedica.suport educational special.terapie si consultare comportamentala. . . metodele si conditiile de realizare a potentialului intelectual al bolnavului. intoxicatii. oftalmolog. audiolog. Date de laborator . deficientele auditive sau speciale.anomalii structurale cerebrale se întâlnesc la 9-60% din pacientii cu retard mintal.teste de stabilire a IQ pentru diferite vârste. ocupationala. . Diagnostic . .fara restrictii.retardul profund: defect neurologic. factori emotionali). Copiii cu stigme de disembriogencza. accidente vasculare cerebrale. infectii intrauterine. Masuri generale .retardul sever: limitare a abilitatilor de comunicare si limbaj.dementa.elementul definitoriu de diagnostic al retardului mintal este IQ sub 70.riscul de nastere a unui copil cu retard mintal trebuie sa fie apreciat în functie de starea sanatatii cuplului. cu malformatii sunt afectati mai des. cum ar fi sindromul Down sau X-fragil.teste specifice pentru unele afectiuni genetice. Pronostic si evolutie . necesita îngrijire. metabolismul glucidic. traumatisme craniocerebrale). traumatisme obstetricale. disfunctii placentare. aminoacizii. tulburarile emotionale. encefalopatii nonprogresive (aberatii cromozomiale. screening-ul metabolic (fenilcetonurie.copiilor cu retard mintal grav sau sever diagnosticul li se stabileste înca din perioada de sugar. În unele afectiuni specifice. Semne si simptome . . galactozemie). paralizia cerebrala. infectioase).Cauze . factori teratogeni. hipotiroidism. viata în grup.terapie psicofarmacologica. necesita supraveghere.nonorganice (factori socio-culturali. autismul infantil. spalarea. lipsa conditiilor adecvate pentru dezvoltare.terapie. Educatia pacientului . . cum ar fi îmbracarca. alimentarea. . encefalopatii progresive (metabolice. Dieta . . fizica individualizata.parintii trebuie informati despre principiile de educatie a bolnavului cu retard mintal. probleme motorii. înmultit la 100 si este determinat prin teste "de inteligenta". e posibila autovatamarea. examenul citogenetic. Regim . . comportamentul corect. malnutritie materna.retardul moderat: deficiente de vorbire si de socializare. organice. Teste speciale . abilitati cognitiv sociale slabe.coeficientul de inteligenta (IQ) reprezinta raportul dintre vârsta mintala si vârsta cronologica. antecedentele familiale. .e prescrisa doar în unele afectiuni metabolice (exemplu: fenilcetonuria). Factori de risc . diabet zaharat matern. psihiatru. se observa un declin al abilitatilor cognitive si de adaptare în timp. prematuritate. tumorile SNC. lipsa vorbirii.diagnosticarea retardului mintal usor se realizeaza mai des în perioada scolara. Schimbari morfologice .în caz de suspiciune a retardului mintal e necesara o evaluare a pacientului de un grup reunit de specialisti: psiholog.

.RM retard mintal. fratii si surorile trebuie sa bineficieze de consult genetic.Diverse conditii asociate . . .retardul mintal des este întâlnit la bolnavii cu probleme ncuropsihice. convulsii. Abrevieri .persoanele ce îngrijesc bolnavi cu retard mintal consuma doze exagerate de medicamente psiholitice. .deficitul de atentie si tulburari hiperreactive. necesita un tratament deosebit comparativ cu bolnavii fara retard mintal.deficit mintal.probleme de vorbire.comportament inadecvat. Sarcina . .parintii. Sinonime .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful