INTARZIERILE MINTALE

Psihiatrie

INTÂRZIERILE MINTALE
1. Istoric Primele referiri asupra IM au fost gasite în papirusurile egiptene de la Teba ( 1155 i.e.n.). În Grecia si ALTE DOCUMENTE Roma antica, infanticidul sanogenic (atitudinea spartanilor fata de copiii tarati ) era o practica curenta. Henric al TULBURARI DE RITM SI COERENTA II-lea a promulgat prima lege care îi proteja pe acesti oameni, ei fiind considerati "pupili" ai regelui. Abia în SUPORT PENTRU DEZVOLTAREA secolul XVIII, odata cu Revolutia franceza si cea americana, apare promovarea respectului fata de individ, SERVICIILOR COMUNITARE DE SANATATE indiferent de conditia lui sociala (sclav) sau fizica (bolnavi mintali, orbi, surzi, întârziati mintali). MINTALA SI DEZINSTITUTIONALIZAREA Primele forme organizate de tratament al IM au aparut în Elvetia si s-au raspândit apoi în Europa si America. Sub influenta enciclopedistilor, a lui Jean-Jacques Rousseau si a lui Johann Pestalozzi a crescut interesul pentru acesti copii. Jean -Marc -Gaspard Itard si Edouard Seguin în Franta si Samuel Gridley Howe în Statele Unite au fost primii care s-au ocupat de tratarea copiilor cu IM. În 1850 a aparut "Observations on Cretinism", prima lucrare publicata care se ocupa de acest subiect. Wilhelm Griesinger a deschis o noua viziune asupra polimorfismului etiologic si clinic în IM, afirmând ca "desi toti cretinii sunt retardati, nu toti retardatii sunt cretini". Ideea a fost sprijinita în 1877 de John L. H Down în monografia "The Mongolian Type of Idiocy". Down este primul care face o clasificare etiologica în trei categorii: întârzieri congenitale, de dezvoltare si accidentale (traumatism sau boala). Esquirol, tot în secolul XIX, a afirmat distinctia între "Oligofrenie si dementa" si a identificat doua aspecte ale asa denumitelor arierari mintale profunde " L'Imbecilite et L'Idiotie ". A urmat o perioada de identificare a multiplelor entitati diferite etiopatogenic si clinic dar care au ca manifestare comuna IM . Astfel, în 1880 a fost identificata de catre Desire -Maglione Bourneville, Scleroza tuberoasa. De asemenea, au fost recunoscute diferite boli degenerative precum boala Tay - Sachs. Cu toate aceste precizari si progrese, în domeniul terapiei, singurii care au facut ceva au fost educatorii.
PERSOANELOR CU PROBLEME DE SANATATE MINTALA ESENTA SOCIALA A VIETII PSIHICE TRASATURI DE CARACTER DE NATURA NEAGRESIVA INSENSIBILITATEA ISTERICILOR (URMARE). ACTELE SUBCONSTIENTE DE ADAPTARE Alcoolismul - abuzul de alcool sau dependenta Banditi si banditi CARACTERISTICI DISTINCTIVE ALE ARTTERAPIEI ORGANIZAREA ACTIVITATILOR DE T TULBURARILE DE DISPOZITIE / AFECTIVE La COPIL SI ADOLESCENT

În 1905, Alfed Binet si Theodore Simon au introdus pentru prima data teste psihometrice. Autorii au folosit aceste teste pentru selectia copiilor care trebuie sa urmeze scoli speciale. Aceleasi teste, introduse în 1908 de Harry Goddard, în Statele Unite, au fost folosite pentru diagnosticul IM. Concluzia a fost ca aceste test 525b16f e ofera "coeficientul de inteligenta" (QI) - masura adecvata si corecta a inteligentei individului si care ofera gradul de obiectivitate cerut de o apreciere stiintifica.

Cautare

Odata cu descoperirea de catre Gregor Mendel a legilor mendeliene de transmitere genetica aparut ideea ca IM si compotamentul antisocial sunt transmise genetic. Aceasta a condus la aplicarea unor masuri de izolare în institutii speciale si de sterilizare a persoanelor cu IM. O noua abordare s-a ivit odata cu identificarea in 1934 a Fenilcetonuriei de catre Ivar Folling, afectiune biochimica, ce se poate ameliora cu dieta specifica. A urmat o crestere a interesului pentru identificarea diferitelor forme de IM, pâna la studii recente de neurobiologie, care au aflat mecanisme de control în Sindromul PRADER-WILLI, Sindromul X FRAGIL etc. Dupa al doilea razboi mondial, s-a produs o reîntoarcere cu 150 de ani la abordarile lui Itard si Seguin. Au crescut foarte mult preocuparile pentru alcatuirea si aplicarea de programe educationale de recuperare. În 1950, grupuri de parinti din SUA, care aveau copii cu IM au început sa se organizeze, rezultând "National Association for Retarded Children". Aceasta organizatie a initiat un program national de preventie si îngrijire a persoanelor cu IM, program care a determinat afilierea mai multor specialitati precum: mai multe departamente medicale (neuropsihiatrie, fizioterapie, pediatrie ), de educatie, psihologie si psihopedagogie speciala, sociologie, genetica. In majoritatea tarilor exista astazi legislatie si programe, adaptate conditiilor socio-culturale specifice, care vizeaza persoanele cu dizabilitati; se remarca, de asemenea, un efort constant de destigmatizare chiar la nivel lingvistic, cu evitarea vechilor termeni, precum: oligofrenie, cretinism, imbecilitate, irecuperabilitate, handicap (16;224; 235). De aproximativ zece ani si la noi în tara se fac eforturi pentru a avea o cât mai buna legislatie , prevederi , organizatii , institutii si programe pentru persoanele cu handicap. 2. Terminologie si definitie Deoarece diagnosticul de Întârziere mintala este privit adesea ca un stigmat, s-au depus eforturi substantiale pentru îndepartarea semnificatiei sociale, care pare a fi intrinseca acestei denumiri. Autorii francezi au folosit termenii de "Arrieration Mentale", "Oligophrenie" iar în prezent prefera "Deficience Mentale". Pâna de curând, termenul cel mai folosit în Statele Unite ale Americii era cel de "Mental deficency", dar actualmente este preferat cel de "Mental Retardation". În Regatul Unit era preferata denumirea de "Mental Handicap", care ulterior a fost modificata în "Intellectual Disability". În prezent, Philip GRAHAM, TURK si VERHULST, în "Child Psychiatry", 1999, renunta total la termenul de Mental Retardation, preferând clasificarea si descrierea acesteia sub numele de "Learning Disability". Atât DSM IV cât si ICD10 folosesc termenul de "Mental Retardation". În tara noastra se prefera traducera "Întârziere mintala". Definitia " American Asociation on Mental Retardation" (AAMR) si încorporata în DSM-IV, citata de Kaplan în 1996 si M. Lewis,1996 este urmatoarea :

"Retarderea mintala se refera la prezenta unei limitari substantiale a functiilor neuropsihice. Se caracterizeaza printr-o scadere semnificativa a intelectului însotita de reducerea abilitatilor adaptative în doua sau mai multe din urmatoarele domenii: comunicare, autoîngrijire, convietuire în familie, abilitati sociale, activitati de comunitate, sanatate, scolarizare, petrecerea timpului liber, profesie. Retardarea mintala se manifesta înainte de 18 ani." În ICD 10 , Retardarea mintala esta definita prin "incompleta dezvoltarea a inteligentei, caracterizata prin deficit al abilitatilor cognitive, de comunicare, motorii si sociale, proces aparut în cursul perioadei de dezvoltare". La noi în tara se prefera însa termenul de Întârzieri Mintale, dat fiind polimorfismul lor etiologic si clinic. O definitie completa a acestor tulburari ar fi aceea propusa de prof. dr.st. MILEA în 1988: "Oligofreniile sunt stari patologice de subdezvoltare psihica, cu caracter defectual, permanent si neprogredient, care îsi au originea în etapele timpurii ale dezvoltarii ontogenetice. Polimorfe din punct de vedere clinic si etiologic, ele au drept tulburare comuna un aspect de întârziere globala în dezvoltarea intelelectului, care determina o scadere a capacitatii de adaptare sociala sub cota minima a nomalului." Aprecierea dezvoltarii intelectuale si deci si diagnosticul IM se face în prezent prin determinarea coeficientului de inteligenta (QI) si aprecierea functiilor adaptative. Autorii primelor teste psihometrice BINET si SIMON au folosit termenul de "Age Mental", înlocuit apoi de STREN cu cel de Quotient intellectuel (QI ). În prezent, se folosesc diferite instrumente de evaluare a QI-ului, adaptate dupa vârsta: Wechsler Intelligence Scale (WISC-R), Stanford -Binet Intelligence Scale, Kaufman Assesment Battery for Children. Rezulta ca diagnosticul de IM poate fi pus daca IQ este mai mic de 70 si cel putin doua din functiile adaptative sunt reduse semnificativ. Pentru sugari este suficienta aprecierea clinica a subdezvoltarii intelectuale. 3. Epidemiologie Datele variaza foarte mult, dat fiind heterogenitatea etiologiei si criteriilor diagnostice, cât si datorita criteriilor diferite de evaluare (în unele studii a fost evaluata functia adaptativa, în altele numai cea cognitiva sau ambele). Prevalenta difera - dupa grupa de vârsta abordata - dupa sex - dupa statutul socio- economic - dupa localizarea geografica Copiii cu Intârziere Mintala pot avea asociate:

Malformatii congenitale (7-17%) .. :IM usoara apare cel mai frecvent (85% din totalul cazurilor de IM) IM moderata reprezinta 10 % din cazurile cu IM IM severa reprezinta 3-4% IM profunda reprezinta 1-2% 4. crize de mânie. Se considera (238) ca etiologia poate fi identificata la: -80% din cazurile cu Intârziere Mintala Severa -50% din cazurile cu Intârziere Mintala Usoara -25-30% din cazurile cu Intelect Liminar A. Factorii care au actionat prenatal 1. irascibilitate. Anomalii genetice (4-28%) 2. Dupa DSM-IV.tulburari de auz in 10 % din cazuri -crize convulsive in 33% din cazuri -paralizie cerebrala ( encefalopatie cronica infantila) în 30-60% din cazuri -tulburari de conduita. Etiologie Identificarea etiologiei Intârzierilor Mintale este considerata de unii autori ca un "exercitiu academic" si care va permite ulterior în unele cazuri masuri de preventie si tratament cu efect benefic . opozitie la interdictii etc.

Icterul nuclear: Incompatibilitati de Rh si ABO netratate . -alte boli somatice care determina afectarea cerebrala: Insuficienta respiratorie severa. herpes . toxoplasmoza. nasterii precipitate. sifilis . Carentele nutritionale prelungite si severe .Anomalii gestationale: -Alti agenti teratogeni B. cu plumb.Infectii congenitale : HIV.Prematuritatea . v. -traumatisme craniene severe. travaliului sau de alta natura . Factorii care au actionat perinatal (2-10 %) . SIDA . circularei de cordon. -intoxicatii cu nitriti. Expunerea mamei (5-13%): .Probleme la nastere datorate calitatii gestatiei. gripal. nasterii distocice. Dezechilibrele hidro-electrolitice severe.Infectii la nastere C. rubeola .Hemoragia cerebrala . v. .Hipoxie / asfixie datorata: sarcinii cu termen depasit. Factorii ce au actionat postnatal (3-12%) -infectii (meningite. encefalite) -tumori cerebrale. citomegalic. Sindromul de deshidratare.3. manevrelor obstetricale .

scolarizare. -IM usoara: QI de la 50-55 pâna la 70 .cultural si la o anumita vârsta) în cel putin doua din urmatoarele domenii: comunicare. folosirea resurselor comunitare.-probleme psihosociale care determina modifcari în buna îngrijire a nou nascutului. Criterii diagnostice Marea varietate clinica a IM face ca efortul de încadrare diagnostica sa fie arbitrar. apoi in 1969 de Bawlby si dovedite astazi de studii de neurobiologie.Nivelul de autonomie sociala si autoconducere pe care-l atinge subiectul (raportat la normalul corespunzator vârstei cronologice) Manualul Statistic de Diagnostic al Asociatiei Americane de Psihiatrie (DSM IV) prezinta urmatoarele caracteristici ale persoanelor cu IM: A: Dezvoltarea intelectuala scazuta semnificativ. C: Debut înainte de 18 ani Codificarea se bazeaza pe gradul de severitate al IM .Coeficientul de Inteligenta (QI) . D. petrecerea timpului liber.Cauze necunoscute (30-50%) 5. totusi. pentru care Rita Levi Montalcini a primit premiul Nobel. citit si vorbit) . E. devin operationale : . abilitati sociale.cuturali Rolul exercitiului senzorial si intelectual în dezvoltarea aptitudinilor mintale ale copilului este deja cunoscut prin observatii efectuate înca din 1850 de Gaspar Itard. capacitatea de a decide pentru el însusi. autoîngrijire.Stabilirea vârstei mintale (vârsta nivelului dezvoltarii psihice indiferent de vârsta calendaristica ) . sanatate.Nivelul dezvoltarii limbajului (capacitatea sau incapacitatea însusirii limbajului scris. în 1946 de Spitz. convietuire în familie. Factori de mediu si factori socio. QI mai mic sau egal cu 70 ( pentru sugari este suficienta aprecierea clinica a subdezvoltarii intelectuale) B: Prezenta simultana a unui deficit adaptativ (incapacitatea de a atinge nivelul adaptativ al unui individ normal într-un anume grup socio. profesie .

F79) mentioneaza: . psihice sau poate aparea separat .40 -IM profunda: QI pâna la 20-25 -IM cu severitate neprecizata: când exista semne clare de IM. nu fac nici o referire la Intelectul de Limita (QI:74-84). Nu precizeaza foarte strict scorarea QI.25 pâna la 35. Criteriile ICD 10 (1993) pentru Intârzierea Mintala (F70 .Identificarea gradului de severitate a deficientei de comportament:    deficit de comportament absent sau minim modificare semnificativa de comportament. despre suferintele asociate.Tulburarea se poate însoti de alte suferinte fizice. dar gradul de inteligenta nu poate fi apreciat cu testele standardizate Sunt necesare câteva precizari: aceste criterii nu includ diagnosticul diferential.Afectarea s-a produs pe parcursul perioadei de dezvoltare . Nu aduce informatii despre vârsta mintala reala fata de cea cronologica.la adult vârsta mintala de 9-12 ani .alte denumiri: .Oprirea sau incompleta dezvoltare a functiei mintale . de limbaj sau motricitate . despre prognostic.-IM moderata: QI de la 30-35 pâna la 50-55 -IM severa: QI de la 0. care necesita tratament sau supraveghere alte tulburari de comportament F70 Întârziere Mintala Usoara .QI 50-69 . neurologice sau psihice. limitele sunt variabile 50-55 (QI 55 poate fi considerat IM usoara sau IM moderata). sociale.Arieratie Mentala Usoara .Alterarea capacitatilor cognitive. nu aduc nici o informatie despre etiologie.

Imbecilitate F72 Întârziere Mintala Severa .Deficienta Intelectula medie .34 .vârsta mintala de 6-9 ani .Deficienta Intelectuala Profunda . Descriere clinica ..Idiotie F78 Alte forme de Întârziere Mintala F 79 Intârzierea Mintala fara precizare 6.alte denumiri: .Debilitate Mintala -Deficienta Mintala Usoara F 71 Intârziere Mintala Medie .QI 20.QI 35-49 -la adult .alte denumiri .alte denumiri .Deficienta Intelectuala severa F 73 Intarziere Mintala Profunda .vârsta mintala sub 3 ani .la adult vârsta mintala de 3-6 ani .QI sub 20 .

superficial. uneori dizartric sau dislexic. elementele esentiale. La proba de sortare si clasificare dupa criterii particulare esueaza frecvent. calculul matematic simplu. iar operatiile gândirii (analiza. diferentierea.Întârzierea Mintala Severa . Enumera eronat sau incomplet însusirile unor obiecte sau fenomene.îsi poate întemeia o familie . chiar daca sesizeaza "diferenta specifica". A. Sesizeaza cu dificultate "ideile principale". Nu poate sesiza cu usurinta corelatiile între fenomene.12 ani . anxietate si poate dezvolta reactii depresive în conditii de tensiuni în microclimat. Limbajul este sarac. ramâne dependenta de concret. Efortul de "a defini" este dificil. precum instabilitate psihomotorie. dezechilibre endocrine care pot îngreuna efortul de a face achizitii psihice . B.gândirea.copilul cu IM usoara poate prezenta asociat: sindroame neurologice.QI între 50-69 . Întârzierea Mintala Medie si C. Are dificultati în a distinge ceva ce este "comun" de ceva ce este "particular". incomplet. Remarca mai usor deosebirile decât asemanarile.vârsta mintala la subiectul devenit adult este similara cu cea a copilului între 7-10 . greoaie. agresivitate.are grad minim de autonomie sociala si capacitate de autoconducere . incomplet dezvoltata. este lenta. insuficient.ca adult. de cele mai multe ori. opozitionism.dezvoltarea a fost buna în grupul familial si daca este sustinut copilul dobândeste limbajul scris. ostilitate. are si tulburari emotionale si/sau de comportament. Sesizeaza cu dificultate sau chiar nu sesizeaza absurdul. nu putem utiliza criteriile DSM datorita limitelor imprecise si utilizam numai criterii ICD. Efortul de "sinteza" se reduce la descrierea fenomenlui. malformatii. tulburari senzoriale. cunostintele generale echivalente celor 4 clase elementare .copilul cu IM usoara. pentru ca nu poate face încadrarea în "genul proxim". elementele de legatura între fenomene. îsi poate asigura necesarul existentei . abstractizarea) se desfasoara la nivelul inferior. dat fiind legislatia în vigoare si nevoia de a decide uneori încadrarea într-o grupa de handicap.La noi în tara. sinteza. cu sintaxa deficitara. . poate desfasura o activitate profesionala simpla. Întârzierea Mintala Usoara . generalizarea.

stereotipa sub supraveghere (are un statut semiindependent social) . deveniti adulti.nu sunt capabili sa ia decizii corecte pentru a putea locui singuri .pot efectua o munca necalificata automata. Procesele de generalizare. pot avea o vârsta mintala asemanatoare cu cea a copilului între 3-6-7 ani. nu le pot rezolva decât cu scheme sau solutii deja existente.daca a primit îngrijirile si suportul necesar. . pot rezolva doar probleme de sortare.Intârziere Mintala Medie: QI 35-49 II. nu pot raspunde de faptele lor . uneori comportament auto si hetero agresiv . abstractizare nu exista sau sunt extrem de rudimentare .învata sa se fereasca de pericolele iminente. .sfera emotionala este saraca dar se exprima uneori cu violenta. Ulterior DSM si ICD au subîmpartit Oligofrenia gradul II în doua subgrupe: I. copilul poate ajunge sa se autoserveasca la un nivel elementar cu "modelele de conduita" învatate. . sunt irascibili.acesti copii pot prezenta mult mai frecvent: malformatii. dar nu pot anticipa evenimentele nefavorabile decât daca le-au mai trait.au limbaj sarac. modesta. Oligofreniile erau împartite în trei categorii: Oligofrenie gradul I. cât si IM severa se caracterizeaza prin urmatoarele: . endocrine.Preferam sa le prezentam împreuna. într-o clasificare anterioara.stari de agitatie marcata . II. De altfel.Intârziere Mintala Severa: QI 20-34 Atât IM moderata. dislalie sau dizartrie .nu se pot autoconduce . .nu au discernamânt. In situatii noi sunt dezorientati.atentia si memoria: au oarecare stabilitate si eficienta în a se descurca în mediul inconjurator. III. senzoriale. dat fiind faptul ca diferenta dintre ele este foarte mica. vocabularul este restrâns la cuvinte uzuale. pot recunoaste litere sau cifre sau pot ajunge uneori sa numere automat .nu pot sa-si însuseasca limbajul scris. sinteza simplificata. tulburari neurologice. .acesti subiecti.gândirea este concreta . .

se vorbea despre Borderline Mental Retardation QI: 70-85. de altfel aceste entitati. caracterizeaza tocmai acesti copii. malformatii. acest deficit este observabil abia în jurul vârstei de zece ani.raspunsurile la stimuli au caracter reflex .pot prezenta frecvent paralizii cerebrale. A fost individualizat si considerat diagnostic doar în ultimele decenii. stari de agitatie cu auto si hetero agresivitate. În primele editii ale DSM.nu pot recunoaste pericolul .D.nu se autoservesc. Gradele de inteligenta si problemele Intelectului de limita Consideram necesar sa prezentam aceste gradari si particularitatile Intelectului de limita.nu dispun de limbaj sau limbajul functioneaza la nivelul sunetelor nearticulate . considerat anterior ca o entitate clinica distincta. Mentionam ca nici ICD10.Learning Difficulties. Întârzierea Mintala Profunda . inteligenta poate fi grupata astfel: . el nu mai apare ca diagnostic nici în DSM IV si nici în ICD 10. nu considera intelectul liminar ca fiind o categorie diagnostica distincta. Se prefera alti termeni precum Learning Disabilities . recent introduse in DSM.ramân cu o vârsta mintala în jur de 2 ani . nu au capatat control sfincterian . În prezent. epilepsie. tulburari de vedere si auz . datorita cresterii competitiei scolare. Dupa nivelul QI-lui .QI sub 20 . când copilul trece în clasa a V-a. reusind chiar performante profesionale în domenii care nu necesita abilitati logic -operationale. Este caracterizat de un QI între 70 si 80 -85 de cele mai multe ori acesti copii au o buna functionare sociala. ci ca nivelul inferior al gradelor de inteligenta ( Intelect normal inferior ).total dependenti social . nici DSM IV. Dar eforturile actuale vizeaza evitarea stigmatului asociat termenului de IM.au o existenta mai mult vegetativa .

ci numai în anumite conditii externe. Foarte lenta este si trecerea de la stadiul operatiilor concrete la perioada operatiilor formale.Diagnostic pozitiv În procesul evaluarii unui copil cu Întârziere Mintala sunt necesare urmatoarele etape : interviul cu parintii. patologice. cu origine în etapele timpurii ale dezvoltarii: . Copiii pot fi lenti.Intelect normal inferior QI: 90-80 . Dezvoltarea psiho-motorie si a limbajului. Ca adulti vor reusi o buna adaptare socio-profesionala (nu si în sfera performantelor matematice). . dat fiind nu deficitul cognitiv al acestor copii.deductive. Trebuie precizat ca "developarea" intelectului liminar nu se face întotdeauna. Dificultatile copiilor cu intelect de limita sunt în principal în sfera gândirii ipotetico . autoîngrijire. asociate cu trairi de inutilitate. evaluarea psihologica. dimpotriva. ceea ce face ca însusirea cunostintelor scolare sa fie foarte dificila. petrecere a timpului liber. observatia clinica directa. . ci mai ales posibilitatea destul de frecventa ca ei sa dezvolte tulburari emotionale si de conduita. Am considerat necesar sa luam în discutie aceasta categorie diagnostica. adaptarea familiala. Interviul cu parintii. dar cu rabdare si tact pot depasi situatiile acute.Intelect liminar QI: 80-70 . de devalorizare. profesori. abilitatile de comunicare. si anume când copilul este supus unor presiuni educationale si unor situatii de competitie scolara.. global si neprogredient. Tulburarile de comportament sau emotionale pe care le poate avea concomitent copilul sunt forme de protest la aceste presiuni. 7 . Momentul debutului tulburarilor Tipul de educatie si îngrijirea primita de copil Toate aceste informatii sunt necesare pentru stabilirea diagnosticului de Întârziere Mintala prin prezenta deficitului intelectual cu caracter permanent. caracteristicile familiei. testele de laborator. hiperactivi cu deficit de atentie. evaluarile obtinute de la educatori. învatatori.Intelect normal superior QI : 100 si peste . scolara. evaluarile educatorilor. profesorilor si observatia clinica directa ofera informatii despre : Antecedentele personale fiziologice. acestea reprezinta de cele mai multe ori motivul pentru care parintii au nevoie de consult de specialitate. sociala. heredocolaterale. învatatorilor. inerti sau. trairi de inadecvare dar si reactii de protest si de opozitie când îsi constientizeaza dificultatile prin raportare la ceilalti copii.

în aceste cazuri este vorba de un regres psihic aparut la un copil anterior normal si nu de IM în care modificarile sunt stabile si permanente. EEG. scolara. crize de agitatie . tulburari senzoriale. cu debut în primii ani de viata. WISC. tulburarile endocrine: hipotirodismul). deficit cu caracter progredeint. sindroame piramidale si/sau extrapiramidale sau cerebeloase -Abilitatile adaptive sunt inferioare vârstei în urmatoarele domenii: adaptarea familiala. RMN. Se folosesc scale si teste:scala Brunet-Lezine (pentru evaluarea dezvoltarii psihomotorii la copiii de vârsta mica). TC. A. hipoxia peri sau postnatala.sau anxietate extrema. cu suferinta intra si perinatala sau cu boli severe în primul an de viata -Dezvoltarea psihomotorie si de limbaj este întârziata înca din primii ani de viata. cu semne de deficit motor si /sau manifestari paroxistice de tip epileptic -Examenul somatic si neurologic releva de cele mai multe ori dismorfii faciale . atunci când este posibil. autoîngrijirea. Diagnosticul diferential cuprinde mai multe etape. hipoglicemia. comunicarea. cauzele organice sunt cele care trebuie excluse. petrecerea timpului liber -Ritmul de acumulare a cunostiintelor este inferior normalului pe tot parcursul existentei -Copii mai mari prezinta uneori instabilitate psihomotorie. parazitologice. Raven. (Ex. de imagistica cerebrala ajuta la aflarea etiologiei. testele Binet-Simon. astfel: 1. F. facând dificila examinarea Evaluarea psihologica este utila pentru stabilirea nivelului deficientei mintale. (185) 8.biochimice sangvine si urinare. se pot observa dificultati de concentrare a atentiei sau memoriei . Într-o prima etapa. traumatismul la nastere. sindromul Down sau X fragil. sociala.-Acesti copii au antecedente încarcate . datorita alterarii starii generale.O. dar stabil si dementa. permanent si neprogredient. Rx craniu. în care. Datele paraclinice si de laborator ..Bolile somatice generale acute si cronice. observata în primii ani de viata si celelalte forme: deficitul recent. Întârzierea Mintala Moderata si Profunda are mult mai des o cauza fizica identificabila (fenilcetonurie..Diagnostic diferential Diagnosticul diferential al Întârzierii Mintale vizeaza în principal diferentierea între starea patologica cu caracter defectual. si anume bolile care se pot însoti de o scadere a perfomantelor intelectuale.microcranie. imunologice) Întârzierea Mintala Usoara are rareori (10%) o cauza identificabila. Examene genetice.

si anume. D. urmate de scaderea performantelor cognitive 5. care se poate stabiliza sau poate avea caracter demential. dar examenul psihologic cu teste adecvate arata un nivel bun al Q. Tulburarile senzoriale cu deficit de auz. B.Panencefalita sclerozanta subacuta. Tulburarea hiperkinetica cu deficit de atentie .I. cei care au fost spitalizati îndelung sau institutionalizati) afecteaza atingerea unui nivel corespunzator vârstei de dezvoltare psihomotorie. în care se observa deficitul intelectual cu caracter progredient Afectarea encefalului se poate însoti de fenomene de regres psihic cu aspect de deficit intelectual. la un copil anterior normal. acesti copii nu au IM. care se însoteste de un proces demential 4.Infectiile acute tip meningoencefalita bacteriana sau virala 3. datorita simptomatologiei specifice.Tulburarea depresiva. observându-se oprirea în dezvoltarea psihica sau chiar pierderea unora din achizitii.astfel : Autismul infantil. Traumatismele craniene severe. nivel Q. absenta caracterului progredient. vaz pot interfera cu procesul normal de achizitii psihice ale copilului si acesta pare a fi debil mintal. cu stare comatoasa. orienteaza rapid diagnosticul. discalculia.I -ului C. Anumite tulburari psihice trebuie eliminate în altgoritmul diagnostic al Întârzierii Mintale.I. Ci au o scadere a performantelor cu caracter regresiv .2. acelea în care. dar investigatiile paraclinice ex. -ului: peste 75-80. Procesele expansive intracraniene 6. exista dificultati de învatare si se pot face confuzii diagnostice.Intoxicatiile acute severe. Tulburarile de limbaj: afazia congenitala. si mai ales anamneza. dislalia: Tulburarile de învatare: dislexia. Exista si cazuri în care un deficit cognitiv deja existent sa se agraveze în urma unor boli somatice grave. disgrafia.Bolile degenerative cu debut tardiv. Lipsa de stimulare (copii crescuti în medii subculturale. care confirma debutul relativ brusc al deficitului. cu afectare cerebrala 7. dar evaluarea psihologica arata un nivel bun al Q.

A. ● Principiile de tratament la acesti copii implica: . Astfel. dozare anticorpi antiRh si.examen medical prenuptial si sfatul genetic . la nevoie. Tratamentul întârzierii mintale Atitudinea terapeutica include doua tipuri de interventii. tehnici de imunizare . dar aplicarea corecta a criteriilor de diagnostic ajuta la diferentiere.la nevoie întreruperea sarcinii dupa punerea diagnosticului antenatal prin tehnici de amniocenteza .teste TORCH . de tip profilactic si de tip corectiv. tratamentul profilactic al IM este cel mai important.În toate aceste tulburari poate fi afectat procesul normal de achizitie a informatiilor. 9. insusirea unor scheme de comportament care sa creasca gradul de autonomie al acestor copii. ceea ce impune o multitudine de gesturi medicale: . asimilarea cunostintelor scolare în masura posibilului.îngrijirea gravidei cu incompatibilitate Rh sau ABO. B. fata de formele cu determinism poligenic nu avem mijloace eficiente de determinare sau prevenire.masuri de prevenire a suferintei fetale . Masurile corective Au ca obiectiv pricipal stimularea si dezvoltarea capacitatilor disponibile. a nou nascutului si a copilului . poate exista o afectare limitata la unele arii.RBW.îngrijire corespunzatoare a gravidei.masuri de prevenire prin vaccinarea împotriva unor boli contagioase . prin aplicarea precoce a unor masuri psiho-pedagogice diferentiate si individualizate. cresterea gradului de adaptare sociala si profesionala. Enumeram masurile profilactice posibile în aceasta afectiune cu etiologie atat de polimorfa. se pot obtine: însusirea deprinderilor de autoservire. HIV obligatoriu Toate aceste masuri reduc incidenta unora din formele de IM.Dat fiind caracterul ireversibil al afectiunii.

încurajarea intimitatii si respectarea ei. dezvoltarea capacitatii de raspuns adecvat . Conflictele în familie sunt si ele frecvente.programe de educatie bazate pe dezvoltarea comunicarii verbale si nonverbale. anxietatea si furia. demonstratia. jocul de rol. opozitie fata de parinti când apare nevoia de independenta si emanciparea. a abilitatilor sociale si a abilitatilor adaptative . ce determina comportamente neadecvate. familia necesita ea insasi suport in rezolvarea grijilor .se folosesc programe ce includ învatarea si instruirea. ambivalenta. exercitiul si recompensele B)utilizarea tehnicilor psihoterapeutice este folositoare la cei cu IM usoara si care prezinta tulburari emotionale si de conduita. determina frecvent aparitia sentimentului de inferioritate.A)interventie educationala si dezvoltarea abilitatilor . fricilor. participare la activitati de grup.dezvoltarea abilitatilor sociale în contextul interactiunii interpersonale. autoservire . Adesea.îmbunatatirea imaginii de sine . Copiii cu IM sunt supusi unor variate circumstante psihosociale care duc la internalizarea conflictului.încredere în competenta personala si independenta . Interventia psihoterapeutica se poate dovedi benefica. pot aparea sentimente de gelozie fata de fratii sanatosi.obtinerea din partea familiei a unei atmosfere suportive si o mai mare implicare a acesteia Terapia familiei vizeaza ajutor si suport pentru cresterea gradului de independenta.exercitii de control al contractiei musculare . dependenta de ceilalti. Rejectia sociala.învatare de strategii pentru autoconducere. anxietatilor. sentimentelor de vinovatie .programe de relaxare si control a respiratiei .aprecierea achizitiilor facute . de asemenea terapia de grup si terapia familiala.rezolvarea conflictelor internalizate . Scopul interventiei este: .

Se bazeaza pe "teoria învatarii" (comportamentul indecvat este rezultatul unei învatari eronate).Vincamine .Piracetam . Medicatia neurofica este uneori benefica. Conceptul de NORMALIZARE a fost promovat începând cu anii 1960. 3 luni 3.C. în doze adecvate dupa vârsta Medicatie antidepresiva. .Activatoare ale ciclului Krebs .1-2 tb. Clordelazin. Parintii vor fi învatati cum sa intervina. 3 luni 5. enzime activatoare ale ciclului Krebs 1. Glicerol.Aminoacizii esentiali. 10 zile pe luna. mai ales la cei cu IM severa ajunsi la pubertate sau adolescenta: Tioridazin . antipsihotica sau antiepileptica pentru tuburarile asociate. despre" reactia de doliu fata de pierderea copilul ideal". care apare la parintii copilului cu IM.1-2 tb. 3 luni 4.Piritinol . cu atentie la fenomenele de activare.Piridoxine . Lecitina. OANCEA vorbea. Masurile corective pot fi : -tratamente adecvate pentru corectarea dificultatilor senzoriale (auditive sau vizuale) si motorii. 3 luni La nevoie se poate asocia medicatie sedativa. piridoxina. cu limita de timp.1-2 tb. se afla de fapt în fata unui copil cu probleme si care nu este asa cum si l-au dorit.Enzime . 3 luni 7. 1-2 doze/zi. pe zi 20 zile pe luna . în 1986.Extract de Gingo biloba (utilizat la copii doar de câtiva ani). se pot utiliza astfel: aminoacizii esentiali. 10 zile pe luna. acesti parinti care au trait cele noua luni de sarcina cu gândul "la cum va fi copilul lor" si care "au imaginat diferite scenarii de viitor". Societatea trebuie sa aiba legi care sa apere drepturile acestor persoane. pe zi 20 zile pe luna . Rolul familiei si al societatii este foarte important în asistarea subiectului cu IM. 2. Familia trebuie sa ofere tot suportul afectiv necesar.1 tb pe zi. cure de 3 luni 6. pe zi 20 zile pe luna.1-2 tb pe zi. daca se administreaza în doze adecvate. activatoare de tip piracetam. Interventia comportamentala: aceste strategii reprezinta cea mai frecventa metoda pentru a rezolva modificarile de comportament ale copiilor cu IM. pentru ameliorarea irascibilitatii si crizelor de mânie.

De la începutul anilor '60 s-a produs o modificare a mentalitatii privind persoanele cu handicap.Acesta înseamna "oferirea persoanei cu handicap a patternurilor de viata si a conditiilor de trai cât mai apropiate de ale celorlalti". asigurarea de oportunitati pentru integrarea în comunitate sub aspectul locuintei. s-au modificat legislatii privind persoanele cu handicap. de îngrijire specilizata si de programe de cercetare pentru persoanele cu dizabilitati. stabilindu-se masuri pentru oferirea de servicii. si la noi în tara exista astfel de Organizatii sau Asociatii ale persoanelor sau parintilor copiilor cu handicap. învatarii si obtinerii unui loc de munca. OLIGOFRENIA Forum articol | atasate 0 comentarii Raporteaza Articol Acorda 1 punct | Rank: 20 .

muncă. Retardul mental conform Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (DSM) se defineşte ca o funcţionare intelectuală generală semnificativ sub medie. sănătate. Funcţionare intelectuală semnificativ sub medie (un QI de aproximativ 70 sau mai puţin înregistrat la un test individual). Retard mental moderat (oligofrenie gradul II) – QI de la 50/55 până la 35/40 . Debut înainte de 18 ani. viaţă de familie. care a început în timpul perioadei de dezvoltare şi se asociază cu o deficienţă a comportamentului adaptativ (Asociaţia Americană pentru Deficienţa Mintală/AAMD). Prezentare clinică A. folosirea resurselor comunităţii. 3. B. Clasificarea retardului mental după DSM : 1. . aptitudini sociale/interpersonale."Imaginea in oglinda" a Supradotarii este Oligofrenia. aptitudini şcolare. timp liber. Retard mental uşor (oligofrenie gradul I) – QI de la 2. Deteriorare sau deficite concomitente în funcţionarea adaptativă prezentă în cel puţin două din următoarele domenii: comunicare. autoîngrijire. Retard mental sever (oligofrenie gradul III) – QI de la 70 35/40 până până la la 50/55 20/25 . C. autoconducere. siguranţă.

dar sub supraveghere. . Ca adulţi. dar nivelul de inteligenţă al persoanei nu poate fi evaluat testologic . majoritatea au loc de muncă.4. 3. Ca adulţi pot desfăşura o activitate rutinieră. Retard mental profund (oligofrenie profundă) – QI sub 20/25 . Retardul mental uşor (vârsta mentală 9-12 ani) Persoanele cu retard mental uşor reprezintă cel mai mare grup dintre persoanele cu retard mental (85%). Persoanele pot învăţa să comunice şi să se autoîngrijească. 5. familii. dar marea majoritate reuşesc să trăiască independent. motorii. 1. Retardul mental sever (vârsta mentală 3-6 ani) Apare la 3-4% din populaţia cu retard mental. Capacităţile de limbaj şi comportamentul social sunt mai puţin dezvoltate. unii chiar ajung la liceu. Retardul mental moderat (vârsta mentală 6-9 ani) Apare la 10% dintre persoanele cu retard mental. dar întâmpină dificultăţi în rezolvarea unor probleme de viaţă mai complexe. Înfăţişarea nu prezintă mari modificări şi deficitele motorii sau senzoriale sun greu sesizabile. Retard mental de severitate nespecificată – există prezumpţia de retard. 2. Mulţi pot termina şcoala generală. de locomoţie. Se asociază frecvent cu probleme neurologice.

Implică multiple deficite cognitive. 4. tulburări ale controlului impulsurilor (agresivitate şi automutilare). psihoze. tulburări alimentare. Evoluţia este influenţată de evoluţia bolilor asociate şi de factori externi (oportunităţi de instruire. Deficitul de limbaj şi cel motor sunt evidente şi ireversibile. Deteriorarea senzorio-motorie se observă uşor încă din copilărie. Retardul mental profund (vârsta mentală sub 3 ani) Apare la mai puţin de 1% dintre persoanele cu retard mental. tulburări mentale datorate unei condiţii medicale generale. motorii. Retardul mental apare într-o relaţie de comorbiditate (asociere cu alte tulburări) cu următoarele forme de patologie: tulburare de hiperactivitate şi defi cit de atenţie (AD/HD). Persoanele au nevoie de o instruire intensivă pentru a fi în stare să desfăşoare independent chiar şi cele mai rutiniere activităţi de autoîngrijire. Etiopatogenia retardului mental (factori determinanţi.). favorizanţi. de comunicare. comorbiditate. tulburări de conduită. prognostic Aproximativ 1-3% din populaţia generală suferă de retard mental de diverse forme. Epidemiologie. tulburări afective. de menţinere a tulburării) . stimulare din mediu etc. Chiar şi la maturitate majoritatea persoanelor au nevoie de o supraveghere atentă şi îngrjirie specializată. Marea majoritate au cauza organice pentru întârzierea mentală şi necesită îngrjire pe parcursul întregii vieţi.Dezvoltarea este foarte lentă în perioada preşcolară. tulburări anxioase.

egoism. Simptomele principale sunt: slăbirea memoriei. tulburări metabolice care afectează SNC. intoxicaţii (alcool. sărăcirea nuanţării afective. microcefalie).Malnutriţie . . toxoplasmoză).Principalii factori implicaţi în apariţia retardului mental sunt ereditatea. hemoragie intraventriculară. icter. disfuncţie placentară (toxemie. De obicei. afectare somatică (traumatism. .Factori perinatali: asfixiere la naştere. complicaţiile prematurităţii. factorii sociali şi factorii de mediu. hipoxie). . boli endocrine (hipotiroidie). macrocefalie. . encefalite) .Factori genetici: anomalii cromozomiale. întârziere în creştere prin subalimentare). plumb. modificări ev idente în personalitate subiectului. boli cerebrale. medicamente. scădere atenţiei.Factori prenatali: infecţii (rubeolă.Factori postnatali: traumatism (accidental sau prin abuz asupra copilului). bradipsihie. distimie (pe plan emoţional). Se descriu trei pattern-uri comportamentale care se asociază şi se condiţionează reciproc: dezorientare (confuzie pe plan senzorial). malformaţii craniene (hidrocefalie. sifilis. Definitii OLIGOFRENIE . tendinţa la perseverare. abstractizare. retardul mental se datorează unui cumul de factori (ereditari şi de mediu). iradiere. deteriorare (pe plan cognitiv). Tulburările organice Sindromul psiho-organic cronic (Bleuler) : Reprezintă o tulburare psihică datorată unei disfuncţii cerebrale generale. droguri). generalizare. infecţii (meningite. stereotipii. . fatigabilitate. scădere capacităţii de judecată. Din acest punct de vedere există două tipuri de retard mental: cel subcultural (limita inferioară de distribuţie normală a intelifenţei într-o populaţie) şi cel patologic (datorat proceselor patologice specifice). intoxicaţii.

ca urmare a unor suferințe cerebrale. gr. Simptome Oligofrenia se mai numeste si inapoierea mintala. . oligos . Cauze Boala apare in special in familii cu risc genetic. Oligophrénie.minte]. OLIGOFRENIE (Med) : Stare patologică a omului. OLIGOFRENIE : Stare patologică a omului caracterizată prin dezvoltarea incompletă și întârziată a facultăților psihice.de o mutatie a unei gene . este deci o boala psihica caracterizata prin nedezvoltarea sau oprirea in dezvoltare a functiilor intelectuale.tulburari ale mai multor gene care apar ca rezultat al interactiunii dintre mai multe gene cu mediul inconjurator. debilitate mintala. [cf. caracterizată prin dezvoltarea incompletă și întârziată a facultăților psihice. Coefientul de inteligenta este mult scazut si in functie de nivelul sau se clasifica si boala ca fiind usoara.de o anomalie cromozomiala (numerica sau structurala) . medie sau grava. survenite în perioada intrauterină.OLIGOFRENIE : Stare patologică caracterizată prin rămânerea în urmă a dezvoltării facultăților psihice. phren . handicap mintal si se caracterizeaza prin scaderea functiei intelectuale. însoțită uneori de tulburări ale dezvoltării fizice și de leziuni ale sistemului nervos central. Oligofreniile pot fi conditionate: .puțin. care se manifestă prin tulburări ale facultăților mintale și ale dezvoltării fizice. factorul ereditar fiind cel care determina aparitia bolii. OLIGOFRENIE : Boală psihică. intirziere mintala. Oligofrenia nu corespunde in totalitate notiunii de boala. în cursul nașterii sau în perioada copilăriei. debilitate mintală. înnăscută sau dobândită în copilărie. in sensul clasic de proces dinamic in evolutie cu debut. Concluzie Oligofrenia. debilitate mintală.

20% imbecili .factori socio-economici Tipuri de boala Din punct de vedere clinic. Insuficienta intelectuala insoteste persoana afectata de-a lungul intregii sale existente.manifestare acuta. vindecarea sau cronicizare. oxid de carbon.forma medie (IMBECILITATEA) sau oligofrenia de gradul II . traumatisme psihice de-a lungul existentei) . alte toxice) -fizici (radiatii ionizante) 2. Formele grave de oligofrenie sint mai rare decit cele usoare: .forma grava (IDIOTIA) sau oligofrenia de gradul III .factorii constitutionali innascuti sau cistigati 3. oligofreniile sint clasificate in trei grupe: . sifilis. toxoplasmoza) -toxici (alcool.factori psihologici (carenta afectiva in copilarie. traumatisme craniocerebrale Alti factori care sint implicati in producerea bolilor psihice sint: .factorii metabolici Factorii externi sau factorii de mediu 1. intoxicatii.factori de dupa nastere (postnatali) si care actioneaza in primul an de viata: infectii.factorii endocrini 4.factorii genetici (ereditari)care au rol determinant 2. Aceasta deficienta determina insa dificultati importante de adaptare si frecvente tulburari psihice afective si comportamentale.factori din timpul nasterii (perinatali): traumatisme obstetricale. infectii in timpul nasterii 3.factori ecologici (influente negative ale unor fenomene ale societatii moderne): artificializarea mediului .factorii de dinainte de nastere (prenatali): -infectiosi (rubeola.5% idioti Factori de risc Factorii care conditioneaza aparitia bolilor psihice pot fi clasificate in : Factori interni 1.75% debili mintali .

evitarea consumului de carne cruda. De asemenea. stress-ul. boli infectioase si parazitare. Se urmareste prevenirea imbolnavirii prin rubeola (prin vaccinare.trebuie depistate precoce. . . Sint interzise iradierile in primele trei luni de sarcina. se recomanda intreruperea terapeutica a sarciniii). Trebuie evitat atit excesul.asigurarea unei alimentatii corespunzatoare si a unor conditii fizice sau psihice adecvate. amniografia.forma usoara (DEBILITATEA MINTALA) sau oligofrenia de gradul I Preventie Prevenirea aparitiei oligofreniilor se realizeaza prin: . cit si deficienta. . toxoplasmoza (prin evitarea contactului cu animale domestice. Se urmareste evitarea denutritiei si a bolilor debilitante.educatia sanitara a tinerilor casatoriti si a femeilor gravide.diferitele tulburari metabolice . bolii hemolitice a nou-nascutului (prin supravegherea gravidelor Rh negative si administrarea imunoglobulinei G anti D la gravide Rh negative care au avut avorturi sau un copil Rh pozitiv). . Se recomanda schimbarea locului de munca a gravidelor care lucreaza in mediul toxic.evitarea factorilor care produc malformatii (factorilor cu potential teratogen). cunoasterea unor date despre evolutia normala si patologica a sarcinii. .supravegherea nasterii pentru a preveni suferintele fetale si traumatismelor obstetricale . in aceasta situatie. Sint interzise bauturile alcoolice. evitarea bolilor contagioase.prin examene in masa. evitarea folosirii medicamentelor care au actiune toxica asupra fatului. insuficienta alimentatiei.depistarea unor boli ereditare inca din primele luni ale sarcinii.gravidele trebuie supravegheate permanent. evitarea contactului cu bolnavii de rubeola). traumatizarea psihicului. screening . ultrasonografia. examenul radiologic. precum si medicamentele toxice in timpul sarcinii (aceste medicamente vor fi utilizate numai daca este in pericol viata gravidei si. oua crude si lapte nefiert). Este absolut necesara cunoasterea masurilor de intarire a sanatatii.sfatul genetic se acorda numai in centre specializate (pentru a evita unele greseli) . fetoscopia..consultatia prenuptiala (premaritala) este obligatorie la toti tinerii inaintea casatoriei (pentru depistarea riscurilor genetice) . precum si supravegherea medicala a sarcinii si a nasterii. Se practica punctia amniotica (amniocenteza). trebuie evitate conflictele. la nastere . Trebuie evitate mediile toxice (gravida trebuie scoasa din mediul toxic).

asistentii sociali. refuzul sau respingerea acestora. si anume: automedicatia si neglijarea indicatiilor medicului. Acceptarea sau neacceptarea riscurilor vor fi hotarite numai de catre parinti. fenilcetonuria). adverse). fara prescriptia si controlul medicului. Medicul nu are dreptul de a decide ca un judecator. nefavorabile. antidepresive sau alte medicamnete stimulante psihice. El are datoria de a furniza informatiile stiintifice intr-o modalitate de a fi intelese corect de catre persoanele care solicita consultul. avind efecte foarte grave. prescrise de medic. Diverse Frecventa crescuta a oligofreniilor a determinat un larg fond de lupta a acestor deficiente psihice la care participa atit medicii. La fel de grava este si neglijarea indicatiilor terapeutice medicale. in functie de situatia concreta si de interesele familiei.vindecabile si care nu necesita cheltuieli deosebite (cretinismul. colaterale. tranchilizante. gusa. profesorii. cit si psihologii. deoarece a permis un tratament mai individualizat. Folosirea in exces a medicamentelor nepotrivite are urmari deosebit de grave cu o serie de efecte nedorite (secundare. . Inmultirea arsenalului de medicamente a avut efecte pozitive. dar si efecte negative prin posibilitatea unui consum inutil de catre unele categorii de bolnavi. Automedicatia inseamna recurgerea la somnifere (hipnotice). care poate agrava situatia bolnavului. Lupta impotriva asa-numitei "poluari medicamentoase" nu inseamna renuntarea la medicamentele absolut necesare. Tratament In folosirea medicamentelor trebuie sa se evite doua atitudini gresite si daunatoare. parintii. ci la inlaturarea abuzului prin automedicatie. Medicul intervine numai ca sfatuitor.

Alte boli si afectiuni din categoria ″Afectiuni ale sistemului nervos″: Autism Alzheimer Migrene Atacul cerebral Creutzfeldt-Jacob Agorafobia Epilepsia Depresia Scleroza multipla Boala Parkinson Dependenta de droguri ADHD Tehnologia MRI Scleroza laterala amiotrofica .

20% cu retard mintal moderat si 5% cu deficit mintal sever si profund. caracterizat printr-o limitare substantiala a functiilor psihicului. cu atât mai dificila este stabilirea diagnosticului de retard mintal. Majoritatea necesita instruire în scoli auxiliare. Incidenta/Prevalenta: 3% din populatie prezinta retard mintal.necesita îngrijire permanenta pe toata viata.retard mintal profund (IQ <20) . trisomia l0p. viata la domiciliu.intelect limitrof (IQ . De obicei acest termen este folosit când testarea nu este posibila din cauza vârstei mici. Foarte sutini vor obtine controlul sfincterian. accesibilitatea la servicii speciale de instruire. Predominanta de varsa: conform definitiei retardul mintal se manifesta în perioada de dezvoltare. Predominanta de sex: Barbati > Femei . Daca se suspecta un IQ mai mare de 70. Retardul mintal se manifesta sub vârsta de 18 ani.terapia trebuie sa fie concentrata pe obtinerea abilitatilor de auloîngrijire si a unor achizitii intelectuale.copiii cu IQ >70 pot urma o scoala normala. Limbajul este nedezvoltat. se divizeaza in 4 grade: usor.90% din copii cu retard mintal sunt inclusi în aceasta categorie. deletia 15q. trisomia 21.70-50) . sanatate si securitate. termenul de retard mintal nespecificat nu se foloseste. cu cât copilul este mai mic. sau a handicapului fizic si senzorial asociat (tulburari de auz. dar o testare standardizata este dificil de efectuat sau nu este posibila. Incidenta retardului mintal depinde si de factorii de mediu. sever. . auto directionare. stimularea precoce. însusita academica. Poate fi folosit si la copilul cu retard la care nu a putut înca fi folosit testul IQ Cattel or Bailley.Retardul mintal Details Hits: 9109 Definitie Retardul sau handicapul mintal este un simptom complex. odihna si munca. deprinderi sociale. în functie de afectarea intelectului. utilitate în comunitate. Poate avea loc când copilul. ce se caracterizeaza printr-un nivel semnificativ scazut al intelectului si coexistenta corelativa a cel putin 2 sau mai multe deprinderi aplicative limitate: comunicare. cu exceptia retardului profund. Cauzele socio-culturale predomina în grupul pacientilor cu retard mintal usor. adolescentul sau adultul nu este cooperant ori este de o gravitate atât de serioasa. trisomia 18. monosomia 12p partiala. Clasificare Retardul mintal. În orice caz. Retardul mintal de severitate nespecificata. . dar necesita un ajutor adaugitor . vaz). Gradele de retard mintal . profund si retardul mintal de severitate nespecificata. .vor putea învata abilitati minime de autoasistarc si vor putea realiza conversatii simple Necesita supraveghere îndeaproape toata viata.49-36) . cum ar fi: nivelul cultural. Acest termen este folosit atunci când diagnosticul de retard mintal este prezumtiv. .71-84). încât nu poate participa la testare. Exemple: monosomia 5p. privarea sociala. autoîngrijire. moderat.retard mintal moderat (antrenabil) (IQ . Sistemul afectat: nervos.35-20) . din care 75% retard mintal usor.retard mintal sever (IQ . Ereditatea: Peste 750 de afectiuni genetice asociaza si retard mintal.retard mintal usor (educabil) (IQ .

malnutritie materna. .fara restrictii. factori teratogeni. antecedentele familiale. lipsa conditiilor adecvate pentru dezvoltare.retardul moderat: deficiente de vorbire si de socializare. cu malformatii sunt afectati mai des.dementa. disfunctii placentare. infectii intrauterine. encefalopatii progresive (metabolice. . traumatisme craniocerebrale). audiolog.diagnosticarea retardului mintal usor se realizeaza mai des în perioada scolara. psihiatru. viata în grup.coeficientul de inteligenta (IQ) reprezinta raportul dintre vârsta mintala si vârsta cronologica. Diagnostic diferential . ocupationala. spalarea. comportamentul corect. Copiii cu stigme de disembriogencza. În unele afectiuni specifice. . metodele si conditiile de realizare a potentialului intelectual al bolnavului.riscul de nastere a unui copil cu retard mintal trebuie sa fie apreciat în functie de starea sanatatii cuplului. . factori emotionali). logopedica. . lipsa vorbirii. genetician. . Dieta . autismul infantil.parintii trebuie informati despre principiile de educatie a bolnavului cu retard mintal.anomalii structurale cerebrale se întâlnesc la 9-60% din pacientii cu retard mintal. cum ar fi sindromul Down sau X-fragil. . necesita supraveghere. . diabet zaharat matern. cum ar fi îmbracarca.în caz de suspiciune a retardului mintal e necesara o evaluare a pacientului de un grup reunit de specialisti: psiholog. Diagnostic .suport educational special. traumatisme obstetricale.terapie.retardul usor: deprinderi sociale si de comunicare suficiente pentru viata în comunitate. Educatia pacientului . aminoacizii. Teste speciale .teste de stabilire a IQ pentru diferite vârste. Factori de risc . alimentarea. Masuri generale . galactozemie).copiilor cu retard mintal grav sau sever diagnosticul li se stabileste înca din perioada de sugar. tumorile SNC.terapie si consultare comportamentala. prematuritate. e posibila autovatamarea. înmultit la 100 si este determinat prin teste "de inteligenta". Date de laborator . metabolismul glucidic.terapie psicofarmacologica. . abilitati cognitiv sociale slabe. Schimbari morfologice .retardul sever: limitare a abilitatilor de comunicare si limbaj. accidente vasculare cerebrale. oftalmolog. organice. deficientele auditive sau speciale. encefalopatii nonprogresive (aberatii cromozomiale. tulburarile emotionale. Pronostic si evolutie . examenul citogenetic.teste specifice pentru unele afectiuni genetice. necesita îngrijire.retardul profund: defect neurologic. screening-ul metabolic (fenilcetonurie. poseda abilitati de autoservire. Semne si simptome .Cauze .e prescrisa doar în unele afectiuni metabolice (exemplu: fenilcetonuria). . hipotiroidism. paralizia cerebrala. probleme motorii. Regim . fizica individualizata.nonorganice (factori socio-culturali. se observa un declin al abilitatilor cognitive si de adaptare în timp. intoxicatii. infectioase).elementul definitoriu de diagnostic al retardului mintal este IQ sub 70.

Diverse conditii asociate . Abrevieri . necesita un tratament deosebit comparativ cu bolnavii fara retard mintal. . .probleme de vorbire. Sarcina .deficitul de atentie si tulburari hiperreactive.deficit mintal. .retardul mintal des este întâlnit la bolnavii cu probleme ncuropsihice. Sinonime . . . fratii si surorile trebuie sa bineficieze de consult genetic.parintii.comportament inadecvat.RM retard mintal. convulsii.persoanele ce îngrijesc bolnavi cu retard mintal consuma doze exagerate de medicamente psiholitice.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful