INTARZIERILE MINTALE

Psihiatrie

INTÂRZIERILE MINTALE
1. Istoric Primele referiri asupra IM au fost gasite în papirusurile egiptene de la Teba ( 1155 i.e.n.). În Grecia si ALTE DOCUMENTE Roma antica, infanticidul sanogenic (atitudinea spartanilor fata de copiii tarati ) era o practica curenta. Henric al TULBURARI DE RITM SI COERENTA II-lea a promulgat prima lege care îi proteja pe acesti oameni, ei fiind considerati "pupili" ai regelui. Abia în SUPORT PENTRU DEZVOLTAREA secolul XVIII, odata cu Revolutia franceza si cea americana, apare promovarea respectului fata de individ, SERVICIILOR COMUNITARE DE SANATATE indiferent de conditia lui sociala (sclav) sau fizica (bolnavi mintali, orbi, surzi, întârziati mintali). MINTALA SI DEZINSTITUTIONALIZAREA Primele forme organizate de tratament al IM au aparut în Elvetia si s-au raspândit apoi în Europa si America. Sub influenta enciclopedistilor, a lui Jean-Jacques Rousseau si a lui Johann Pestalozzi a crescut interesul pentru acesti copii. Jean -Marc -Gaspard Itard si Edouard Seguin în Franta si Samuel Gridley Howe în Statele Unite au fost primii care s-au ocupat de tratarea copiilor cu IM. În 1850 a aparut "Observations on Cretinism", prima lucrare publicata care se ocupa de acest subiect. Wilhelm Griesinger a deschis o noua viziune asupra polimorfismului etiologic si clinic în IM, afirmând ca "desi toti cretinii sunt retardati, nu toti retardatii sunt cretini". Ideea a fost sprijinita în 1877 de John L. H Down în monografia "The Mongolian Type of Idiocy". Down este primul care face o clasificare etiologica în trei categorii: întârzieri congenitale, de dezvoltare si accidentale (traumatism sau boala). Esquirol, tot în secolul XIX, a afirmat distinctia între "Oligofrenie si dementa" si a identificat doua aspecte ale asa denumitelor arierari mintale profunde " L'Imbecilite et L'Idiotie ". A urmat o perioada de identificare a multiplelor entitati diferite etiopatogenic si clinic dar care au ca manifestare comuna IM . Astfel, în 1880 a fost identificata de catre Desire -Maglione Bourneville, Scleroza tuberoasa. De asemenea, au fost recunoscute diferite boli degenerative precum boala Tay - Sachs. Cu toate aceste precizari si progrese, în domeniul terapiei, singurii care au facut ceva au fost educatorii.
PERSOANELOR CU PROBLEME DE SANATATE MINTALA ESENTA SOCIALA A VIETII PSIHICE TRASATURI DE CARACTER DE NATURA NEAGRESIVA INSENSIBILITATEA ISTERICILOR (URMARE). ACTELE SUBCONSTIENTE DE ADAPTARE Alcoolismul - abuzul de alcool sau dependenta Banditi si banditi CARACTERISTICI DISTINCTIVE ALE ARTTERAPIEI ORGANIZAREA ACTIVITATILOR DE T TULBURARILE DE DISPOZITIE / AFECTIVE La COPIL SI ADOLESCENT

În 1905, Alfed Binet si Theodore Simon au introdus pentru prima data teste psihometrice. Autorii au folosit aceste teste pentru selectia copiilor care trebuie sa urmeze scoli speciale. Aceleasi teste, introduse în 1908 de Harry Goddard, în Statele Unite, au fost folosite pentru diagnosticul IM. Concluzia a fost ca aceste test 525b16f e ofera "coeficientul de inteligenta" (QI) - masura adecvata si corecta a inteligentei individului si care ofera gradul de obiectivitate cerut de o apreciere stiintifica.

Cautare

Odata cu descoperirea de catre Gregor Mendel a legilor mendeliene de transmitere genetica aparut ideea ca IM si compotamentul antisocial sunt transmise genetic. Aceasta a condus la aplicarea unor masuri de izolare în institutii speciale si de sterilizare a persoanelor cu IM. O noua abordare s-a ivit odata cu identificarea in 1934 a Fenilcetonuriei de catre Ivar Folling, afectiune biochimica, ce se poate ameliora cu dieta specifica. A urmat o crestere a interesului pentru identificarea diferitelor forme de IM, pâna la studii recente de neurobiologie, care au aflat mecanisme de control în Sindromul PRADER-WILLI, Sindromul X FRAGIL etc. Dupa al doilea razboi mondial, s-a produs o reîntoarcere cu 150 de ani la abordarile lui Itard si Seguin. Au crescut foarte mult preocuparile pentru alcatuirea si aplicarea de programe educationale de recuperare. În 1950, grupuri de parinti din SUA, care aveau copii cu IM au început sa se organizeze, rezultând "National Association for Retarded Children". Aceasta organizatie a initiat un program national de preventie si îngrijire a persoanelor cu IM, program care a determinat afilierea mai multor specialitati precum: mai multe departamente medicale (neuropsihiatrie, fizioterapie, pediatrie ), de educatie, psihologie si psihopedagogie speciala, sociologie, genetica. In majoritatea tarilor exista astazi legislatie si programe, adaptate conditiilor socio-culturale specifice, care vizeaza persoanele cu dizabilitati; se remarca, de asemenea, un efort constant de destigmatizare chiar la nivel lingvistic, cu evitarea vechilor termeni, precum: oligofrenie, cretinism, imbecilitate, irecuperabilitate, handicap (16;224; 235). De aproximativ zece ani si la noi în tara se fac eforturi pentru a avea o cât mai buna legislatie , prevederi , organizatii , institutii si programe pentru persoanele cu handicap. 2. Terminologie si definitie Deoarece diagnosticul de Întârziere mintala este privit adesea ca un stigmat, s-au depus eforturi substantiale pentru îndepartarea semnificatiei sociale, care pare a fi intrinseca acestei denumiri. Autorii francezi au folosit termenii de "Arrieration Mentale", "Oligophrenie" iar în prezent prefera "Deficience Mentale". Pâna de curând, termenul cel mai folosit în Statele Unite ale Americii era cel de "Mental deficency", dar actualmente este preferat cel de "Mental Retardation". În Regatul Unit era preferata denumirea de "Mental Handicap", care ulterior a fost modificata în "Intellectual Disability". În prezent, Philip GRAHAM, TURK si VERHULST, în "Child Psychiatry", 1999, renunta total la termenul de Mental Retardation, preferând clasificarea si descrierea acesteia sub numele de "Learning Disability". Atât DSM IV cât si ICD10 folosesc termenul de "Mental Retardation". În tara noastra se prefera traducera "Întârziere mintala". Definitia " American Asociation on Mental Retardation" (AAMR) si încorporata în DSM-IV, citata de Kaplan în 1996 si M. Lewis,1996 este urmatoarea :

"Retarderea mintala se refera la prezenta unei limitari substantiale a functiilor neuropsihice. Se caracterizeaza printr-o scadere semnificativa a intelectului însotita de reducerea abilitatilor adaptative în doua sau mai multe din urmatoarele domenii: comunicare, autoîngrijire, convietuire în familie, abilitati sociale, activitati de comunitate, sanatate, scolarizare, petrecerea timpului liber, profesie. Retardarea mintala se manifesta înainte de 18 ani." În ICD 10 , Retardarea mintala esta definita prin "incompleta dezvoltarea a inteligentei, caracterizata prin deficit al abilitatilor cognitive, de comunicare, motorii si sociale, proces aparut în cursul perioadei de dezvoltare". La noi în tara se prefera însa termenul de Întârzieri Mintale, dat fiind polimorfismul lor etiologic si clinic. O definitie completa a acestor tulburari ar fi aceea propusa de prof. dr.st. MILEA în 1988: "Oligofreniile sunt stari patologice de subdezvoltare psihica, cu caracter defectual, permanent si neprogredient, care îsi au originea în etapele timpurii ale dezvoltarii ontogenetice. Polimorfe din punct de vedere clinic si etiologic, ele au drept tulburare comuna un aspect de întârziere globala în dezvoltarea intelelectului, care determina o scadere a capacitatii de adaptare sociala sub cota minima a nomalului." Aprecierea dezvoltarii intelectuale si deci si diagnosticul IM se face în prezent prin determinarea coeficientului de inteligenta (QI) si aprecierea functiilor adaptative. Autorii primelor teste psihometrice BINET si SIMON au folosit termenul de "Age Mental", înlocuit apoi de STREN cu cel de Quotient intellectuel (QI ). În prezent, se folosesc diferite instrumente de evaluare a QI-ului, adaptate dupa vârsta: Wechsler Intelligence Scale (WISC-R), Stanford -Binet Intelligence Scale, Kaufman Assesment Battery for Children. Rezulta ca diagnosticul de IM poate fi pus daca IQ este mai mic de 70 si cel putin doua din functiile adaptative sunt reduse semnificativ. Pentru sugari este suficienta aprecierea clinica a subdezvoltarii intelectuale. 3. Epidemiologie Datele variaza foarte mult, dat fiind heterogenitatea etiologiei si criteriilor diagnostice, cât si datorita criteriilor diferite de evaluare (în unele studii a fost evaluata functia adaptativa, în altele numai cea cognitiva sau ambele). Prevalenta difera - dupa grupa de vârsta abordata - dupa sex - dupa statutul socio- economic - dupa localizarea geografica Copiii cu Intârziere Mintala pot avea asociate:

Dupa DSM-IV. Malformatii congenitale (7-17%) . Etiologie Identificarea etiologiei Intârzierilor Mintale este considerata de unii autori ca un "exercitiu academic" si care va permite ulterior în unele cazuri masuri de preventie si tratament cu efect benefic .tulburari de auz in 10 % din cazuri -crize convulsive in 33% din cazuri -paralizie cerebrala ( encefalopatie cronica infantila) în 30-60% din cazuri -tulburari de conduita. Se considera (238) ca etiologia poate fi identificata la: -80% din cazurile cu Intârziere Mintala Severa -50% din cazurile cu Intârziere Mintala Usoara -25-30% din cazurile cu Intelect Liminar A. Anomalii genetice (4-28%) 2. irascibilitate. :IM usoara apare cel mai frecvent (85% din totalul cazurilor de IM) IM moderata reprezinta 10 % din cazurile cu IM IM severa reprezinta 3-4% IM profunda reprezinta 1-2% 4. opozitie la interdictii etc. crize de mânie.. Factorii care au actionat prenatal 1.

SIDA . encefalite) -tumori cerebrale. nasterii precipitate. -traumatisme craniene severe. . cu plumb. citomegalic.Hipoxie / asfixie datorata: sarcinii cu termen depasit. gripal.3. Factorii ce au actionat postnatal (3-12%) -infectii (meningite. toxoplasmoza.Probleme la nastere datorate calitatii gestatiei. sifilis .Prematuritatea .Icterul nuclear: Incompatibilitati de Rh si ABO netratate .Infectii congenitale : HIV. Carentele nutritionale prelungite si severe . manevrelor obstetricale . circularei de cordon. Dezechilibrele hidro-electrolitice severe. v. Factorii care au actionat perinatal (2-10 %) . -alte boli somatice care determina afectarea cerebrala: Insuficienta respiratorie severa. v.Anomalii gestationale: -Alti agenti teratogeni B. travaliului sau de alta natura .Hemoragia cerebrala . nasterii distocice. rubeola . herpes . Sindromul de deshidratare. Expunerea mamei (5-13%): .Infectii la nastere C. -intoxicatii cu nitriti.

capacitatea de a decide pentru el însusi. D. petrecerea timpului liber.cultural si la o anumita vârsta) în cel putin doua din urmatoarele domenii: comunicare. autoîngrijire. apoi in 1969 de Bawlby si dovedite astazi de studii de neurobiologie. în 1946 de Spitz. devin operationale : . folosirea resurselor comunitare. scolarizare.-probleme psihosociale care determina modifcari în buna îngrijire a nou nascutului.Stabilirea vârstei mintale (vârsta nivelului dezvoltarii psihice indiferent de vârsta calendaristica ) . totusi. abilitati sociale.Nivelul de autonomie sociala si autoconducere pe care-l atinge subiectul (raportat la normalul corespunzator vârstei cronologice) Manualul Statistic de Diagnostic al Asociatiei Americane de Psihiatrie (DSM IV) prezinta urmatoarele caracteristici ale persoanelor cu IM: A: Dezvoltarea intelectuala scazuta semnificativ.Coeficientul de Inteligenta (QI) . Criterii diagnostice Marea varietate clinica a IM face ca efortul de încadrare diagnostica sa fie arbitrar. convietuire în familie. QI mai mic sau egal cu 70 ( pentru sugari este suficienta aprecierea clinica a subdezvoltarii intelectuale) B: Prezenta simultana a unui deficit adaptativ (incapacitatea de a atinge nivelul adaptativ al unui individ normal într-un anume grup socio. C: Debut înainte de 18 ani Codificarea se bazeaza pe gradul de severitate al IM . Factori de mediu si factori socio. citit si vorbit) .Cauze necunoscute (30-50%) 5. -IM usoara: QI de la 50-55 pâna la 70 . pentru care Rita Levi Montalcini a primit premiul Nobel. profesie . sanatate.cuturali Rolul exercitiului senzorial si intelectual în dezvoltarea aptitudinilor mintale ale copilului este deja cunoscut prin observatii efectuate înca din 1850 de Gaspar Itard. E.Nivelul dezvoltarii limbajului (capacitatea sau incapacitatea însusirii limbajului scris.

Alterarea capacitatilor cognitive. de limbaj sau motricitate .la adult vârsta mintala de 9-12 ani . psihice sau poate aparea separat .Afectarea s-a produs pe parcursul perioadei de dezvoltare .QI 50-69 . Nu precizeaza foarte strict scorarea QI.-IM moderata: QI de la 30-35 pâna la 50-55 -IM severa: QI de la 0. neurologice sau psihice.F79) mentioneaza: . care necesita tratament sau supraveghere alte tulburari de comportament F70 Întârziere Mintala Usoara . nu fac nici o referire la Intelectul de Limita (QI:74-84). Criteriile ICD 10 (1993) pentru Intârzierea Mintala (F70 .Tulburarea se poate însoti de alte suferinte fizice. despre suferintele asociate. limitele sunt variabile 50-55 (QI 55 poate fi considerat IM usoara sau IM moderata).25 pâna la 35. sociale.40 -IM profunda: QI pâna la 20-25 -IM cu severitate neprecizata: când exista semne clare de IM.alte denumiri: .Oprirea sau incompleta dezvoltare a functiei mintale .Arieratie Mentala Usoara .Identificarea gradului de severitate a deficientei de comportament:    deficit de comportament absent sau minim modificare semnificativa de comportament. Nu aduce informatii despre vârsta mintala reala fata de cea cronologica. despre prognostic. nu aduc nici o informatie despre etiologie. dar gradul de inteligenta nu poate fi apreciat cu testele standardizate Sunt necesare câteva precizari: aceste criterii nu includ diagnosticul diferential.

34 .Deficienta Intelectuala Profunda .Idiotie F78 Alte forme de Întârziere Mintala F 79 Intârzierea Mintala fara precizare 6..alte denumiri .alte denumiri .vârsta mintala de 6-9 ani .Debilitate Mintala -Deficienta Mintala Usoara F 71 Intârziere Mintala Medie .Deficienta Intelectuala severa F 73 Intarziere Mintala Profunda .Deficienta Intelectula medie .QI 35-49 -la adult .la adult vârsta mintala de 3-6 ani .QI 20.Imbecilitate F72 Întârziere Mintala Severa .vârsta mintala sub 3 ani . Descriere clinica .QI sub 20 .alte denumiri: .

La noi în tara.îsi poate întemeia o familie . ostilitate. anxietate si poate dezvolta reactii depresive în conditii de tensiuni în microclimat.12 ani . opozitionism. precum instabilitate psihomotorie.ca adult.vârsta mintala la subiectul devenit adult este similara cu cea a copilului între 7-10 . dat fiind legislatia în vigoare si nevoia de a decide uneori încadrarea într-o grupa de handicap. iar operatiile gândirii (analiza. cu sintaxa deficitara. cunostintele generale echivalente celor 4 clase elementare .QI între 50-69 . de cele mai multe ori. incomplet dezvoltata. abstractizarea) se desfasoara la nivelul inferior. elementele de legatura între fenomene. este lenta. Efortul de "sinteza" se reduce la descrierea fenomenlui. elementele esentiale. La proba de sortare si clasificare dupa criterii particulare esueaza frecvent. Are dificultati în a distinge ceva ce este "comun" de ceva ce este "particular". B. Sesizeaza cu dificultate sau chiar nu sesizeaza absurdul. . poate desfasura o activitate profesionala simpla. Enumera eronat sau incomplet însusirile unor obiecte sau fenomene.dezvoltarea a fost buna în grupul familial si daca este sustinut copilul dobândeste limbajul scris. îsi poate asigura necesarul existentei . tulburari senzoriale. insuficient. dezechilibre endocrine care pot îngreuna efortul de a face achizitii psihice . uneori dizartric sau dislexic. Limbajul este sarac. Efortul de "a defini" este dificil. pentru ca nu poate face încadrarea în "genul proxim". Întârzierea Mintala Medie si C. are si tulburari emotionale si/sau de comportament. Întârzierea Mintala Usoara . chiar daca sesizeaza "diferenta specifica". sinteza. generalizarea.copilul cu IM usoara. Nu poate sesiza cu usurinta corelatiile între fenomene.copilul cu IM usoara poate prezenta asociat: sindroame neurologice. superficial. Remarca mai usor deosebirile decât asemanarile. Sesizeaza cu dificultate "ideile principale".are grad minim de autonomie sociala si capacitate de autoconducere . agresivitate.Întârzierea Mintala Severa . ramâne dependenta de concret. malformatii. diferentierea. A.gândirea. nu putem utiliza criteriile DSM datorita limitelor imprecise si utilizam numai criterii ICD. greoaie. incomplet. calculul matematic simplu.

nu se pot autoconduce .au limbaj sarac. pot recunoaste litere sau cifre sau pot ajunge uneori sa numere automat . In situatii noi sunt dezorientati.acesti copii pot prezenta mult mai frecvent: malformatii.nu pot sa-si însuseasca limbajul scris. .gândirea este concreta .daca a primit îngrijirile si suportul necesar. abstractizare nu exista sau sunt extrem de rudimentare .stari de agitatie marcata . tulburari neurologice. . Procesele de generalizare.sfera emotionala este saraca dar se exprima uneori cu violenta. stereotipa sub supraveghere (are un statut semiindependent social) . modesta. dar nu pot anticipa evenimentele nefavorabile decât daca le-au mai trait. . III.Intârziere Mintala Severa: QI 20-34 Atât IM moderata. uneori comportament auto si hetero agresiv . vocabularul este restrâns la cuvinte uzuale.acesti subiecti. . II. sinteza simplificata. sunt irascibili. . dislalie sau dizartrie . deveniti adulti. . nu le pot rezolva decât cu scheme sau solutii deja existente. cât si IM severa se caracterizeaza prin urmatoarele: .Preferam sa le prezentam împreuna. Ulterior DSM si ICD au subîmpartit Oligofrenia gradul II în doua subgrupe: I.Intârziere Mintala Medie: QI 35-49 II. într-o clasificare anterioara.nu sunt capabili sa ia decizii corecte pentru a putea locui singuri . Oligofreniile erau împartite în trei categorii: Oligofrenie gradul I. nu pot raspunde de faptele lor .nu au discernamânt. pot rezolva doar probleme de sortare. dat fiind faptul ca diferenta dintre ele este foarte mica.atentia si memoria: au oarecare stabilitate si eficienta în a se descurca în mediul inconjurator.pot efectua o munca necalificata automata. copilul poate ajunge sa se autoserveasca la un nivel elementar cu "modelele de conduita" învatate. pot avea o vârsta mintala asemanatoare cu cea a copilului între 3-6-7 ani. endocrine. De altfel.învata sa se fereasca de pericolele iminente. senzoriale.

Este caracterizat de un QI între 70 si 80 -85 de cele mai multe ori acesti copii au o buna functionare sociala. Gradele de inteligenta si problemele Intelectului de limita Consideram necesar sa prezentam aceste gradari si particularitatile Intelectului de limita. datorita cresterii competitiei scolare.nu pot recunoaste pericolul . inteligenta poate fi grupata astfel: . Se prefera alti termeni precum Learning Disabilities . În prezent. considerat anterior ca o entitate clinica distincta.QI sub 20 . se vorbea despre Borderline Mental Retardation QI: 70-85.Learning Difficulties. epilepsie. caracterizeaza tocmai acesti copii. de altfel aceste entitati. acest deficit este observabil abia în jurul vârstei de zece ani. Dar eforturile actuale vizeaza evitarea stigmatului asociat termenului de IM.pot prezenta frecvent paralizii cerebrale. el nu mai apare ca diagnostic nici în DSM IV si nici în ICD 10. nu au capatat control sfincterian . Dupa nivelul QI-lui .nu se autoservesc. nici DSM IV. reusind chiar performante profesionale în domenii care nu necesita abilitati logic -operationale.raspunsurile la stimuli au caracter reflex .total dependenti social .au o existenta mai mult vegetativa .nu dispun de limbaj sau limbajul functioneaza la nivelul sunetelor nearticulate .D. ci ca nivelul inferior al gradelor de inteligenta ( Intelect normal inferior ). În primele editii ale DSM. nu considera intelectul liminar ca fiind o categorie diagnostica distincta. A fost individualizat si considerat diagnostic doar în ultimele decenii. Mentionam ca nici ICD10. Întârzierea Mintala Profunda . tulburari de vedere si auz . recent introduse in DSM. când copilul trece în clasa a V-a. malformatii. stari de agitatie cu auto si hetero agresivitate.ramân cu o vârsta mintala în jur de 2 ani .

învatatori. si anume când copilul este supus unor presiuni educationale si unor situatii de competitie scolara. asociate cu trairi de inutilitate.. Tulburarile de comportament sau emotionale pe care le poate avea concomitent copilul sunt forme de protest la aceste presiuni. evaluarile educatorilor. hiperactivi cu deficit de atentie. Momentul debutului tulburarilor Tipul de educatie si îngrijirea primita de copil Toate aceste informatii sunt necesare pentru stabilirea diagnosticului de Întârziere Mintala prin prezenta deficitului intelectual cu caracter permanent. caracteristicile familiei. Copiii pot fi lenti. Ca adulti vor reusi o buna adaptare socio-profesionala (nu si în sfera performantelor matematice). abilitatile de comunicare. testele de laborator. dat fiind nu deficitul cognitiv al acestor copii. dar cu rabdare si tact pot depasi situatiile acute. scolara. de devalorizare. 7 . heredocolaterale. acestea reprezinta de cele mai multe ori motivul pentru care parintii au nevoie de consult de specialitate. patologice. ci numai în anumite conditii externe.Diagnostic pozitiv În procesul evaluarii unui copil cu Întârziere Mintala sunt necesare urmatoarele etape : interviul cu parintii. cu origine în etapele timpurii ale dezvoltarii: . sociala. autoîngrijire. inerti sau. observatia clinica directa.Intelect normal inferior QI: 90-80 .deductive. ceea ce face ca însusirea cunostintelor scolare sa fie foarte dificila. trairi de inadecvare dar si reactii de protest si de opozitie când îsi constientizeaza dificultatile prin raportare la ceilalti copii. profesorilor si observatia clinica directa ofera informatii despre : Antecedentele personale fiziologice. Dezvoltarea psiho-motorie si a limbajului. adaptarea familiala. profesori. dimpotriva. evaluarea psihologica. petrecere a timpului liber. Trebuie precizat ca "developarea" intelectului liminar nu se face întotdeauna. Am considerat necesar sa luam în discutie aceasta categorie diagnostica. Foarte lenta este si trecerea de la stadiul operatiilor concrete la perioada operatiilor formale.Intelect liminar QI: 80-70 . global si neprogredient. Dificultatile copiilor cu intelect de limita sunt în principal în sfera gândirii ipotetico . evaluarile obtinute de la educatori.Intelect normal superior QI : 100 si peste . Interviul cu parintii. . învatatorilor. . ci mai ales posibilitatea destul de frecventa ca ei sa dezvolte tulburari emotionale si de conduita.

atunci când este posibil. Într-o prima etapa. cu debut în primii ani de viata. sociala. facând dificila examinarea Evaluarea psihologica este utila pentru stabilirea nivelului deficientei mintale.microcranie. dar stabil si dementa. sindromul Down sau X fragil. Întârzierea Mintala Moderata si Profunda are mult mai des o cauza fizica identificabila (fenilcetonurie. hipoglicemia. cauzele organice sunt cele care trebuie excluse. WISC. Diagnosticul diferential cuprinde mai multe etape. Datele paraclinice si de laborator . si anume bolile care se pot însoti de o scadere a perfomantelor intelectuale.sau anxietate extrema. sindroame piramidale si/sau extrapiramidale sau cerebeloase -Abilitatile adaptive sunt inferioare vârstei în urmatoarele domenii: adaptarea familiala. Se folosesc scale si teste:scala Brunet-Lezine (pentru evaluarea dezvoltarii psihomotorii la copiii de vârsta mica)... datorita alterarii starii generale.-Acesti copii au antecedente încarcate . parazitologice. tulburarile endocrine: hipotirodismul). permanent si neprogredient. observata în primii ani de viata si celelalte forme: deficitul recent. Rx craniu. tulburari senzoriale. EEG.O. se pot observa dificultati de concentrare a atentiei sau memoriei . în care. deficit cu caracter progredeint. petrecerea timpului liber -Ritmul de acumulare a cunostiintelor este inferior normalului pe tot parcursul existentei -Copii mai mari prezinta uneori instabilitate psihomotorie. cu suferinta intra si perinatala sau cu boli severe în primul an de viata -Dezvoltarea psihomotorie si de limbaj este întârziata înca din primii ani de viata. crize de agitatie . autoîngrijirea. în aceste cazuri este vorba de un regres psihic aparut la un copil anterior normal si nu de IM în care modificarile sunt stabile si permanente. comunicarea. Raven. cu semne de deficit motor si /sau manifestari paroxistice de tip epileptic -Examenul somatic si neurologic releva de cele mai multe ori dismorfii faciale . (Ex. F. TC. A. traumatismul la nastere. testele Binet-Simon. imunologice) Întârzierea Mintala Usoara are rareori (10%) o cauza identificabila. astfel: 1. scolara. Examene genetice. de imagistica cerebrala ajuta la aflarea etiologiei. RMN.Bolile somatice generale acute si cronice. hipoxia peri sau postnatala.biochimice sangvine si urinare.Diagnostic diferential Diagnosticul diferential al Întârzierii Mintale vizeaza în principal diferentierea între starea patologica cu caracter defectual. (185) 8.

care se însoteste de un proces demential 4. si mai ales anamneza.Infectiile acute tip meningoencefalita bacteriana sau virala 3. Ci au o scadere a performantelor cu caracter regresiv . orienteaza rapid diagnosticul. cei care au fost spitalizati îndelung sau institutionalizati) afecteaza atingerea unui nivel corespunzator vârstei de dezvoltare psihomotorie. care se poate stabiliza sau poate avea caracter demential. acelea în care. Traumatismele craniene severe. acesti copii nu au IM. dar evaluarea psihologica arata un nivel bun al Q. Exista si cazuri în care un deficit cognitiv deja existent sa se agraveze în urma unor boli somatice grave. observându-se oprirea în dezvoltarea psihica sau chiar pierderea unora din achizitii.Tulburarea depresiva. exista dificultati de învatare si se pot face confuzii diagnostice. Lipsa de stimulare (copii crescuti în medii subculturale.2. la un copil anterior normal. absenta caracterului progredient.Intoxicatiile acute severe. Anumite tulburari psihice trebuie eliminate în altgoritmul diagnostic al Întârzierii Mintale.astfel : Autismul infantil. -ului: peste 75-80. Tulburarile de limbaj: afazia congenitala. discalculia. cu stare comatoasa. si anume. D. dar examenul psihologic cu teste adecvate arata un nivel bun al Q.I. vaz pot interfera cu procesul normal de achizitii psihice ale copilului si acesta pare a fi debil mintal. disgrafia.Bolile degenerative cu debut tardiv. nivel Q. dislalia: Tulburarile de învatare: dislexia. Procesele expansive intracraniene 6. urmate de scaderea performantelor cognitive 5. dar investigatiile paraclinice ex.I. datorita simptomatologiei specifice. care confirma debutul relativ brusc al deficitului.I -ului C. B. Tulburarea hiperkinetica cu deficit de atentie .Panencefalita sclerozanta subacuta. cu afectare cerebrala 7. în care se observa deficitul intelectual cu caracter progredient Afectarea encefalului se poate însoti de fenomene de regres psihic cu aspect de deficit intelectual. Tulburarile senzoriale cu deficit de auz.

masuri de prevenire a suferintei fetale . de tip profilactic si de tip corectiv. A. cresterea gradului de adaptare sociala si profesionala. prin aplicarea precoce a unor masuri psiho-pedagogice diferentiate si individualizate. tratamentul profilactic al IM este cel mai important. Enumeram masurile profilactice posibile în aceasta afectiune cu etiologie atat de polimorfa. ● Principiile de tratament la acesti copii implica: . asimilarea cunostintelor scolare în masura posibilului.îngrijire corespunzatoare a gravidei.teste TORCH . 9. insusirea unor scheme de comportament care sa creasca gradul de autonomie al acestor copii. HIV obligatoriu Toate aceste masuri reduc incidenta unora din formele de IM.îngrijirea gravidei cu incompatibilitate Rh sau ABO.În toate aceste tulburari poate fi afectat procesul normal de achizitie a informatiilor. B. dozare anticorpi antiRh si.Dat fiind caracterul ireversibil al afectiunii. a nou nascutului si a copilului . tehnici de imunizare . la nevoie. dar aplicarea corecta a criteriilor de diagnostic ajuta la diferentiere. Masurile corective Au ca obiectiv pricipal stimularea si dezvoltarea capacitatilor disponibile. ceea ce impune o multitudine de gesturi medicale: . fata de formele cu determinism poligenic nu avem mijloace eficiente de determinare sau prevenire.masuri de prevenire prin vaccinarea împotriva unor boli contagioase .la nevoie întreruperea sarcinii dupa punerea diagnosticului antenatal prin tehnici de amniocenteza . se pot obtine: însusirea deprinderilor de autoservire. poate exista o afectare limitata la unele arii.examen medical prenuptial si sfatul genetic .RBW. Tratamentul întârzierii mintale Atitudinea terapeutica include doua tipuri de interventii. Astfel.

fricilor. pot aparea sentimente de gelozie fata de fratii sanatosi. ce determina comportamente neadecvate.programe de educatie bazate pe dezvoltarea comunicarii verbale si nonverbale. Copiii cu IM sunt supusi unor variate circumstante psihosociale care duc la internalizarea conflictului. anxietatilor.aprecierea achizitiilor facute . jocul de rol. a abilitatilor sociale si a abilitatilor adaptative . dependenta de ceilalti.A)interventie educationala si dezvoltarea abilitatilor .dezvoltarea abilitatilor sociale în contextul interactiunii interpersonale. sentimentelor de vinovatie . Interventia psihoterapeutica se poate dovedi benefica. Adesea. demonstratia. Rejectia sociala. opozitie fata de parinti când apare nevoia de independenta si emanciparea. Scopul interventiei este: . exercitiul si recompensele B)utilizarea tehnicilor psihoterapeutice este folositoare la cei cu IM usoara si care prezinta tulburari emotionale si de conduita.obtinerea din partea familiei a unei atmosfere suportive si o mai mare implicare a acesteia Terapia familiei vizeaza ajutor si suport pentru cresterea gradului de independenta. participare la activitati de grup. de asemenea terapia de grup si terapia familiala. anxietatea si furia. încurajarea intimitatii si respectarea ei. Conflictele în familie sunt si ele frecvente. ambivalenta. autoservire .rezolvarea conflictelor internalizate . determina frecvent aparitia sentimentului de inferioritate. familia necesita ea insasi suport in rezolvarea grijilor .îmbunatatirea imaginii de sine .încredere în competenta personala si independenta .programe de relaxare si control a respiratiei .învatare de strategii pentru autoconducere. dezvoltarea capacitatii de raspuns adecvat .exercitii de control al contractiei musculare .se folosesc programe ce includ învatarea si instruirea.

pe zi 20 zile pe luna. Clordelazin. . 10 zile pe luna. Conceptul de NORMALIZARE a fost promovat începând cu anii 1960. Medicatia neurofica este uneori benefica. pe zi 20 zile pe luna . 3 luni 3.Enzime . 3 luni La nevoie se poate asocia medicatie sedativa. în doze adecvate dupa vârsta Medicatie antidepresiva. acesti parinti care au trait cele noua luni de sarcina cu gândul "la cum va fi copilul lor" si care "au imaginat diferite scenarii de viitor".Piridoxine .C.1-2 tb. piridoxina. mai ales la cei cu IM severa ajunsi la pubertate sau adolescenta: Tioridazin . Masurile corective pot fi : -tratamente adecvate pentru corectarea dificultatilor senzoriale (auditive sau vizuale) si motorii. pe zi 20 zile pe luna . daca se administreaza în doze adecvate. Interventia comportamentala: aceste strategii reprezinta cea mai frecventa metoda pentru a rezolva modificarile de comportament ale copiilor cu IM. în 1986. Glicerol.Piritinol . activatoare de tip piracetam. cu limita de timp.Piracetam . Rolul familiei si al societatii este foarte important în asistarea subiectului cu IM. 3 luni 4. 2. despre" reactia de doliu fata de pierderea copilul ideal". cu atentie la fenomenele de activare.1-2 tb pe zi. Societatea trebuie sa aiba legi care sa apere drepturile acestor persoane.1-2 tb.Extract de Gingo biloba (utilizat la copii doar de câtiva ani). antipsihotica sau antiepileptica pentru tuburarile asociate. se pot utiliza astfel: aminoacizii esentiali. OANCEA vorbea. 3 luni 7.Vincamine . care apare la parintii copilului cu IM. 3 luni 5.1 tb pe zi. Familia trebuie sa ofere tot suportul afectiv necesar. enzime activatoare ale ciclului Krebs 1. cure de 3 luni 6. Parintii vor fi învatati cum sa intervina. Se bazeaza pe "teoria învatarii" (comportamentul indecvat este rezultatul unei învatari eronate). 1-2 doze/zi. 10 zile pe luna. Lecitina.1-2 tb. se afla de fapt în fata unui copil cu probleme si care nu este asa cum si l-au dorit.Aminoacizii esentiali. pentru ameliorarea irascibilitatii si crizelor de mânie.Activatoare ale ciclului Krebs .

învatarii si obtinerii unui loc de munca. OLIGOFRENIA Forum articol | atasate 0 comentarii Raporteaza Articol Acorda 1 punct | Rank: 20 . De la începutul anilor '60 s-a produs o modificare a mentalitatii privind persoanele cu handicap. stabilindu-se masuri pentru oferirea de servicii. asigurarea de oportunitati pentru integrarea în comunitate sub aspectul locuintei. si la noi în tara exista astfel de Organizatii sau Asociatii ale persoanelor sau parintilor copiilor cu handicap. s-au modificat legislatii privind persoanele cu handicap. de îngrijire specilizata si de programe de cercetare pentru persoanele cu dizabilitati.Acesta înseamna "oferirea persoanei cu handicap a patternurilor de viata si a conditiilor de trai cât mai apropiate de ale celorlalti".

timp liber."Imaginea in oglinda" a Supradotarii este Oligofrenia. Retardul mental conform Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (DSM) se defineşte ca o funcţionare intelectuală generală semnificativ sub medie. folosirea resurselor comunităţii. Clasificarea retardului mental după DSM : 1. siguranţă. Retard mental uşor (oligofrenie gradul I) – QI de la 2. care a început în timpul perioadei de dezvoltare şi se asociază cu o deficienţă a comportamentului adaptativ (Asociaţia Americană pentru Deficienţa Mintală/AAMD). Prezentare clinică A. viaţă de familie. autoconducere. Deteriorare sau deficite concomitente în funcţionarea adaptativă prezentă în cel puţin două din următoarele domenii: comunicare. Retard mental moderat (oligofrenie gradul II) – QI de la 50/55 până la 35/40 . . Funcţionare intelectuală semnificativ sub medie (un QI de aproximativ 70 sau mai puţin înregistrat la un test individual). autoîngrijire. B. sănătate. aptitudini sociale/interpersonale. C. Retard mental sever (oligofrenie gradul III) – QI de la 70 35/40 până până la la 50/55 20/25 . muncă. Debut înainte de 18 ani. aptitudini şcolare. 3.

5. Retardul mental sever (vârsta mentală 3-6 ani) Apare la 3-4% din populaţia cu retard mental. familii. Ca adulţi pot desfăşura o activitate rutinieră. motorii. Retard mental de severitate nespecificată – există prezumpţia de retard.4. Capacităţile de limbaj şi comportamentul social sunt mai puţin dezvoltate. Înfăţişarea nu prezintă mari modificări şi deficitele motorii sau senzoriale sun greu sesizabile. unii chiar ajung la liceu. Retardul mental moderat (vârsta mentală 6-9 ani) Apare la 10% dintre persoanele cu retard mental. Persoanele pot învăţa să comunice şi să se autoîngrijească. dar întâmpină dificultăţi în rezolvarea unor probleme de viaţă mai complexe. majoritatea au loc de muncă. dar nivelul de inteligenţă al persoanei nu poate fi evaluat testologic . 3. de locomoţie. Se asociază frecvent cu probleme neurologice. Retard mental profund (oligofrenie profundă) – QI sub 20/25 . dar sub supraveghere. dar marea majoritate reuşesc să trăiască independent. 2. Mulţi pot termina şcoala generală. Retardul mental uşor (vârsta mentală 9-12 ani) Persoanele cu retard mental uşor reprezintă cel mai mare grup dintre persoanele cu retard mental (85%). 1. . Ca adulţi.

de menţinere a tulburării) . 4. Epidemiologie.Dezvoltarea este foarte lentă în perioada preşcolară. Implică multiple deficite cognitive. Deficitul de limbaj şi cel motor sunt evidente şi ireversibile. favorizanţi. tulburări anxioase. Persoanele au nevoie de o instruire intensivă pentru a fi în stare să desfăşoare independent chiar şi cele mai rutiniere activităţi de autoîngrijire. tulburări mentale datorate unei condiţii medicale generale. prognostic Aproximativ 1-3% din populaţia generală suferă de retard mental de diverse forme. Retardul mental apare într-o relaţie de comorbiditate (asociere cu alte tulburări) cu următoarele forme de patologie: tulburare de hiperactivitate şi defi cit de atenţie (AD/HD). Evoluţia este influenţată de evoluţia bolilor asociate şi de factori externi (oportunităţi de instruire. tulburări de conduită. Chiar şi la maturitate majoritatea persoanelor au nevoie de o supraveghere atentă şi îngrjirie specializată. stimulare din mediu etc. de comunicare. tulburări ale controlului impulsurilor (agresivitate şi automutilare). tulburări alimentare. motorii. Deteriorarea senzorio-motorie se observă uşor încă din copilărie. psihoze. Marea majoritate au cauza organice pentru întârzierea mentală şi necesită îngrjire pe parcursul întregii vieţi. comorbiditate. Etiopatogenia retardului mental (factori determinanţi.). tulburări afective. Retardul mental profund (vârsta mentală sub 3 ani) Apare la mai puţin de 1% dintre persoanele cu retard mental.

distimie (pe plan emoţional). boli endocrine (hipotiroidie). Simptomele principale sunt: slăbirea memoriei.Malnutriţie . hipoxie). Tulburările organice Sindromul psiho-organic cronic (Bleuler) : Reprezintă o tulburare psihică datorată unei disfuncţii cerebrale generale. Din acest punct de vedere există două tipuri de retard mental: cel subcultural (limita inferioară de distribuţie normală a intelifenţei într-o populaţie) şi cel patologic (datorat proceselor patologice specifice). intoxicaţii. . Definitii OLIGOFRENIE .Factori prenatali: infecţii (rubeolă. . intoxicaţii (alcool. .Factori genetici: anomalii cromozomiale. sifilis. toxoplasmoză). stereotipii.Factori perinatali: asfixiere la naştere. tendinţa la perseverare. macrocefalie. boli cerebrale. scădere atenţiei. infecţii (meningite. iradiere. factorii sociali şi factorii de mediu. medicamente. afectare somatică (traumatism. întârziere în creştere prin subalimentare). generalizare. modificări ev idente în personalitate subiectului. encefalite) . fatigabilitate. hemoragie intraventriculară. droguri). abstractizare. . bradipsihie. sărăcirea nuanţării afective.Factori postnatali: traumatism (accidental sau prin abuz asupra copilului). retardul mental se datorează unui cumul de factori (ereditari şi de mediu). Se descriu trei pattern-uri comportamentale care se asociază şi se condiţionează reciproc: dezorientare (confuzie pe plan senzorial). De obicei. deteriorare (pe plan cognitiv). icter. disfuncţie placentară (toxemie. scădere capacităţii de judecată. plumb. malformaţii craniene (hidrocefalie. egoism. .Principalii factori implicaţi în apariţia retardului mental sunt ereditatea. microcefalie). complicaţiile prematurităţii. tulburări metabolice care afectează SNC.

debilitate mintala. .de o anomalie cromozomiala (numerica sau structurala) . debilitate mintală. factorul ereditar fiind cel care determina aparitia bolii. caracterizată prin dezvoltarea incompletă și întârziată a facultăților psihice.tulburari ale mai multor gene care apar ca rezultat al interactiunii dintre mai multe gene cu mediul inconjurator. în cursul nașterii sau în perioada copilăriei. Concluzie Oligofrenia. înnăscută sau dobândită în copilărie. Oligophrénie.OLIGOFRENIE : Stare patologică caracterizată prin rămânerea în urmă a dezvoltării facultăților psihice. survenite în perioada intrauterină. debilitate mintală. Oligofreniile pot fi conditionate: . Simptome Oligofrenia se mai numeste si inapoierea mintala. OLIGOFRENIE (Med) : Stare patologică a omului. [cf. Cauze Boala apare in special in familii cu risc genetic. handicap mintal si se caracterizeaza prin scaderea functiei intelectuale. OLIGOFRENIE : Boală psihică.puțin.de o mutatie a unei gene . OLIGOFRENIE : Stare patologică a omului caracterizată prin dezvoltarea incompletă și întârziată a facultăților psihice. gr. Oligofrenia nu corespunde in totalitate notiunii de boala. oligos . ca urmare a unor suferințe cerebrale.minte]. este deci o boala psihica caracterizata prin nedezvoltarea sau oprirea in dezvoltare a functiilor intelectuale. care se manifestă prin tulburări ale facultăților mintale și ale dezvoltării fizice. însoțită uneori de tulburări ale dezvoltării fizice și de leziuni ale sistemului nervos central. intirziere mintala. in sensul clasic de proces dinamic in evolutie cu debut. phren . medie sau grava. Coefientul de inteligenta este mult scazut si in functie de nivelul sau se clasifica si boala ca fiind usoara.

factorii metabolici Factorii externi sau factorii de mediu 1.factori de dupa nastere (postnatali) si care actioneaza in primul an de viata: infectii.75% debili mintali . toxoplasmoza) -toxici (alcool. vindecarea sau cronicizare.factorii de dinainte de nastere (prenatali): -infectiosi (rubeola. Formele grave de oligofrenie sint mai rare decit cele usoare: . sifilis.factorii endocrini 4. Aceasta deficienta determina insa dificultati importante de adaptare si frecvente tulburari psihice afective si comportamentale.forma medie (IMBECILITATEA) sau oligofrenia de gradul II . Insuficienta intelectuala insoteste persoana afectata de-a lungul intregii sale existente. oxid de carbon.factorii genetici (ereditari)care au rol determinant 2.manifestare acuta. infectii in timpul nasterii 3.factori psihologici (carenta afectiva in copilarie.forma grava (IDIOTIA) sau oligofrenia de gradul III .factorii constitutionali innascuti sau cistigati 3. traumatisme psihice de-a lungul existentei) .factori din timpul nasterii (perinatali): traumatisme obstetricale.20% imbecili . oligofreniile sint clasificate in trei grupe: . traumatisme craniocerebrale Alti factori care sint implicati in producerea bolilor psihice sint: .factori ecologici (influente negative ale unor fenomene ale societatii moderne): artificializarea mediului .factori socio-economici Tipuri de boala Din punct de vedere clinic. alte toxice) -fizici (radiatii ionizante) 2.5% idioti Factori de risc Factorii care conditioneaza aparitia bolilor psihice pot fi clasificate in : Factori interni 1. intoxicatii.

depistarea unor boli ereditare inca din primele luni ale sarcinii. stress-ul. cit si deficienta. Trebuie evitat atit excesul. oua crude si lapte nefiert). precum si medicamentele toxice in timpul sarcinii (aceste medicamente vor fi utilizate numai daca este in pericol viata gravidei si. insuficienta alimentatiei.trebuie depistate precoce. evitarea contactului cu bolnavii de rubeola). fetoscopia. Sint interzise bauturile alcoolice. boli infectioase si parazitare.supravegherea nasterii pentru a preveni suferintele fetale si traumatismelor obstetricale . Se urmareste evitarea denutritiei si a bolilor debilitante. Trebuie evitate mediile toxice (gravida trebuie scoasa din mediul toxic). Se urmareste prevenirea imbolnavirii prin rubeola (prin vaccinare. toxoplasmoza (prin evitarea contactului cu animale domestice. se recomanda intreruperea terapeutica a sarciniii). traumatizarea psihicului. . Se recomanda schimbarea locului de munca a gravidelor care lucreaza in mediul toxic. precum si supravegherea medicala a sarcinii si a nasterii. trebuie evitate conflictele. examenul radiologic.gravidele trebuie supravegheate permanent. la nastere . evitarea consumului de carne cruda. evitarea bolilor contagioase. evitarea folosirii medicamentelor care au actiune toxica asupra fatului.diferitele tulburari metabolice .sfatul genetic se acorda numai in centre specializate (pentru a evita unele greseli) .forma usoara (DEBILITATEA MINTALA) sau oligofrenia de gradul I Preventie Prevenirea aparitiei oligofreniilor se realizeaza prin: . cunoasterea unor date despre evolutia normala si patologica a sarcinii.consultatia prenuptiala (premaritala) este obligatorie la toti tinerii inaintea casatoriei (pentru depistarea riscurilor genetice) . Sint interzise iradierile in primele trei luni de sarcina. Se practica punctia amniotica (amniocenteza). .asigurarea unei alimentatii corespunzatoare si a unor conditii fizice sau psihice adecvate.evitarea factorilor care produc malformatii (factorilor cu potential teratogen).prin examene in masa. ultrasonografia. De asemenea. Este absolut necesara cunoasterea masurilor de intarire a sanatatii.. in aceasta situatie. . amniografia. . screening . .educatia sanitara a tinerilor casatoriti si a femeilor gravide. bolii hemolitice a nou-nascutului (prin supravegherea gravidelor Rh negative si administrarea imunoglobulinei G anti D la gravide Rh negative care au avut avorturi sau un copil Rh pozitiv).

vindecabile si care nu necesita cheltuieli deosebite (cretinismul. dar si efecte negative prin posibilitatea unui consum inutil de catre unele categorii de bolnavi. adverse). Acceptarea sau neacceptarea riscurilor vor fi hotarite numai de catre parinti. profesorii. si anume: automedicatia si neglijarea indicatiilor medicului. fenilcetonuria). Medicul nu are dreptul de a decide ca un judecator. in functie de situatia concreta si de interesele familiei. antidepresive sau alte medicamnete stimulante psihice. La fel de grava este si neglijarea indicatiilor terapeutice medicale. avind efecte foarte grave. Folosirea in exces a medicamentelor nepotrivite are urmari deosebit de grave cu o serie de efecte nedorite (secundare. deoarece a permis un tratament mai individualizat. refuzul sau respingerea acestora. El are datoria de a furniza informatiile stiintifice intr-o modalitate de a fi intelese corect de catre persoanele care solicita consultul. Medicul intervine numai ca sfatuitor. asistentii sociali. gusa. Lupta impotriva asa-numitei "poluari medicamentoase" nu inseamna renuntarea la medicamentele absolut necesare. Tratament In folosirea medicamentelor trebuie sa se evite doua atitudini gresite si daunatoare. tranchilizante. cit si psihologii. Automedicatia inseamna recurgerea la somnifere (hipnotice). nefavorabile. prescrise de medic. parintii. fara prescriptia si controlul medicului. care poate agrava situatia bolnavului. Inmultirea arsenalului de medicamente a avut efecte pozitive. . colaterale. Diverse Frecventa crescuta a oligofreniilor a determinat un larg fond de lupta a acestor deficiente psihice la care participa atit medicii. ci la inlaturarea abuzului prin automedicatie.

Alte boli si afectiuni din categoria ″Afectiuni ale sistemului nervos″: Autism Alzheimer Migrene Atacul cerebral Creutzfeldt-Jacob Agorafobia Epilepsia Depresia Scleroza multipla Boala Parkinson Dependenta de droguri ADHD Tehnologia MRI Scleroza laterala amiotrofica .

moderat. Acest termen este folosit atunci când diagnosticul de retard mintal este prezumtiv.35-20) . dar necesita un ajutor adaugitor . 20% cu retard mintal moderat si 5% cu deficit mintal sever si profund.70-50) . Gradele de retard mintal . . . ce se caracterizeaza printr-un nivel semnificativ scazut al intelectului si coexistenta corelativa a cel putin 2 sau mai multe deprinderi aplicative limitate: comunicare. trisomia 21. sau a handicapului fizic si senzorial asociat (tulburari de auz. Incidenta/Prevalenta: 3% din populatie prezinta retard mintal. Retardul mintal se manifesta sub vârsta de 18 ani. cu atât mai dificila este stabilirea diagnosticului de retard mintal. accesibilitatea la servicii speciale de instruire. Poate avea loc când copilul.copiii cu IQ >70 pot urma o scoala normala. cum ar fi: nivelul cultural. trisomia 18. Cauzele socio-culturale predomina în grupul pacientilor cu retard mintal usor.terapia trebuie sa fie concentrata pe obtinerea abilitatilor de auloîngrijire si a unor achizitii intelectuale. Foarte sutini vor obtine controlul sfincterian.90% din copii cu retard mintal sunt inclusi în aceasta categorie. Sistemul afectat: nervos. odihna si munca. Majoritatea necesita instruire în scoli auxiliare.71-84). în functie de afectarea intelectului. caracterizat printr-o limitare substantiala a functiilor psihicului. termenul de retard mintal nespecificat nu se foloseste. Poate fi folosit si la copilul cu retard la care nu a putut înca fi folosit testul IQ Cattel or Bailley.retard mintal moderat (antrenabil) (IQ . Ereditatea: Peste 750 de afectiuni genetice asociaza si retard mintal. încât nu poate participa la testare. privarea sociala. autoîngrijire. însusita academica. monosomia 12p partiala. utilitate în comunitate. În orice caz. Predominanta de sex: Barbati > Femei . .intelect limitrof (IQ .49-36) . vaz).retard mintal usor (educabil) (IQ . Clasificare Retardul mintal. deletia 15q.retard mintal sever (IQ . sever.necesita îngrijire permanenta pe toata viata. se divizeaza in 4 grade: usor. auto directionare. Daca se suspecta un IQ mai mare de 70. cu exceptia retardului profund. din care 75% retard mintal usor. Retardul mintal de severitate nespecificata. dar o testare standardizata este dificil de efectuat sau nu este posibila. De obicei acest termen este folosit când testarea nu este posibila din cauza vârstei mici.vor putea învata abilitati minime de autoasistarc si vor putea realiza conversatii simple Necesita supraveghere îndeaproape toata viata. sanatate si securitate. Exemple: monosomia 5p. Predominanta de varsa: conform definitiei retardul mintal se manifesta în perioada de dezvoltare.Retardul mintal Details Hits: 9109 Definitie Retardul sau handicapul mintal este un simptom complex. stimularea precoce.retard mintal profund (IQ <20) . Incidenta retardului mintal depinde si de factorii de mediu. profund si retardul mintal de severitate nespecificata. Limbajul este nedezvoltat. deprinderi sociale. . trisomia l0p. adolescentul sau adultul nu este cooperant ori este de o gravitate atât de serioasa. viata la domiciliu. cu cât copilul este mai mic.

prematuritate. Regim .retardul usor: deprinderi sociale si de comunicare suficiente pentru viata în comunitate.terapie psicofarmacologica.retardul moderat: deficiente de vorbire si de socializare. intoxicatii. screening-ul metabolic (fenilcetonurie.e prescrisa doar în unele afectiuni metabolice (exemplu: fenilcetonuria). . aminoacizii.teste de stabilire a IQ pentru diferite vârste. viata în grup. Educatia pacientului . ocupationala. poseda abilitati de autoservire.diagnosticarea retardului mintal usor se realizeaza mai des în perioada scolara. encefalopatii nonprogresive (aberatii cromozomiale.parintii trebuie informati despre principiile de educatie a bolnavului cu retard mintal.în caz de suspiciune a retardului mintal e necesara o evaluare a pacientului de un grup reunit de specialisti: psiholog. . tulburarile emotionale. cum ar fi îmbracarca. antecedentele familiale. hipotiroidism. oftalmolog. lipsa conditiilor adecvate pentru dezvoltare. traumatisme obstetricale.elementul definitoriu de diagnostic al retardului mintal este IQ sub 70.retardul profund: defect neurologic. metabolismul glucidic. tumorile SNC. fizica individualizata. . audiolog. Dieta .suport educational special. diabet zaharat matern. malnutritie materna.Cauze . examenul citogenetic. cu malformatii sunt afectati mai des. factori teratogeni. galactozemie). necesita supraveghere. alimentarea. . .retardul sever: limitare a abilitatilor de comunicare si limbaj. se observa un declin al abilitatilor cognitive si de adaptare în timp. paralizia cerebrala. infectioase). comportamentul corect.copiilor cu retard mintal grav sau sever diagnosticul li se stabileste înca din perioada de sugar. accidente vasculare cerebrale.dementa. infectii intrauterine.anomalii structurale cerebrale se întâlnesc la 9-60% din pacientii cu retard mintal. Diagnostic diferential . disfunctii placentare. factori emotionali). Masuri generale .terapie.terapie si consultare comportamentala. . spalarea. organice.fara restrictii. traumatisme craniocerebrale). Teste speciale . . Semne si simptome . Factori de risc .riscul de nastere a unui copil cu retard mintal trebuie sa fie apreciat în functie de starea sanatatii cuplului.teste specifice pentru unele afectiuni genetice. Pronostic si evolutie . deficientele auditive sau speciale. . genetician. abilitati cognitiv sociale slabe. probleme motorii. . . Diagnostic . Schimbari morfologice . logopedica. necesita îngrijire. lipsa vorbirii. Copiii cu stigme de disembriogencza. cum ar fi sindromul Down sau X-fragil. autismul infantil. înmultit la 100 si este determinat prin teste "de inteligenta". Date de laborator . encefalopatii progresive (metabolice. psihiatru. e posibila autovatamarea.coeficientul de inteligenta (IQ) reprezinta raportul dintre vârsta mintala si vârsta cronologica.nonorganice (factori socio-culturali. În unele afectiuni specifice. metodele si conditiile de realizare a potentialului intelectual al bolnavului.

Sarcina .probleme de vorbire. fratii si surorile trebuie sa bineficieze de consult genetic.parintii.retardul mintal des este întâlnit la bolnavii cu probleme ncuropsihice.deficitul de atentie si tulburari hiperreactive. . Sinonime .persoanele ce îngrijesc bolnavi cu retard mintal consuma doze exagerate de medicamente psiholitice. . convulsii. Abrevieri .comportament inadecvat.Diverse conditii asociate . necesita un tratament deosebit comparativ cu bolnavii fara retard mintal. .RM retard mintal. . .deficit mintal.