P. 1
Intirziere Minta=Oligofrenia

Intirziere Minta=Oligofrenia

|Views: 61|Likes:
Published by Filea

More info:

Published by: Filea on Nov 07, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/06/2014

pdf

text

original

INTARZIERILE MINTALE

Psihiatrie

INTÂRZIERILE MINTALE
1. Istoric Primele referiri asupra IM au fost gasite în papirusurile egiptene de la Teba ( 1155 i.e.n.). În Grecia si ALTE DOCUMENTE Roma antica, infanticidul sanogenic (atitudinea spartanilor fata de copiii tarati ) era o practica curenta. Henric al TULBURARI DE RITM SI COERENTA II-lea a promulgat prima lege care îi proteja pe acesti oameni, ei fiind considerati "pupili" ai regelui. Abia în SUPORT PENTRU DEZVOLTAREA secolul XVIII, odata cu Revolutia franceza si cea americana, apare promovarea respectului fata de individ, SERVICIILOR COMUNITARE DE SANATATE indiferent de conditia lui sociala (sclav) sau fizica (bolnavi mintali, orbi, surzi, întârziati mintali). MINTALA SI DEZINSTITUTIONALIZAREA Primele forme organizate de tratament al IM au aparut în Elvetia si s-au raspândit apoi în Europa si America. Sub influenta enciclopedistilor, a lui Jean-Jacques Rousseau si a lui Johann Pestalozzi a crescut interesul pentru acesti copii. Jean -Marc -Gaspard Itard si Edouard Seguin în Franta si Samuel Gridley Howe în Statele Unite au fost primii care s-au ocupat de tratarea copiilor cu IM. În 1850 a aparut "Observations on Cretinism", prima lucrare publicata care se ocupa de acest subiect. Wilhelm Griesinger a deschis o noua viziune asupra polimorfismului etiologic si clinic în IM, afirmând ca "desi toti cretinii sunt retardati, nu toti retardatii sunt cretini". Ideea a fost sprijinita în 1877 de John L. H Down în monografia "The Mongolian Type of Idiocy". Down este primul care face o clasificare etiologica în trei categorii: întârzieri congenitale, de dezvoltare si accidentale (traumatism sau boala). Esquirol, tot în secolul XIX, a afirmat distinctia între "Oligofrenie si dementa" si a identificat doua aspecte ale asa denumitelor arierari mintale profunde " L'Imbecilite et L'Idiotie ". A urmat o perioada de identificare a multiplelor entitati diferite etiopatogenic si clinic dar care au ca manifestare comuna IM . Astfel, în 1880 a fost identificata de catre Desire -Maglione Bourneville, Scleroza tuberoasa. De asemenea, au fost recunoscute diferite boli degenerative precum boala Tay - Sachs. Cu toate aceste precizari si progrese, în domeniul terapiei, singurii care au facut ceva au fost educatorii.
PERSOANELOR CU PROBLEME DE SANATATE MINTALA ESENTA SOCIALA A VIETII PSIHICE TRASATURI DE CARACTER DE NATURA NEAGRESIVA INSENSIBILITATEA ISTERICILOR (URMARE). ACTELE SUBCONSTIENTE DE ADAPTARE Alcoolismul - abuzul de alcool sau dependenta Banditi si banditi CARACTERISTICI DISTINCTIVE ALE ARTTERAPIEI ORGANIZAREA ACTIVITATILOR DE T TULBURARILE DE DISPOZITIE / AFECTIVE La COPIL SI ADOLESCENT

În 1905, Alfed Binet si Theodore Simon au introdus pentru prima data teste psihometrice. Autorii au folosit aceste teste pentru selectia copiilor care trebuie sa urmeze scoli speciale. Aceleasi teste, introduse în 1908 de Harry Goddard, în Statele Unite, au fost folosite pentru diagnosticul IM. Concluzia a fost ca aceste test 525b16f e ofera "coeficientul de inteligenta" (QI) - masura adecvata si corecta a inteligentei individului si care ofera gradul de obiectivitate cerut de o apreciere stiintifica.

Cautare

Odata cu descoperirea de catre Gregor Mendel a legilor mendeliene de transmitere genetica aparut ideea ca IM si compotamentul antisocial sunt transmise genetic. Aceasta a condus la aplicarea unor masuri de izolare în institutii speciale si de sterilizare a persoanelor cu IM. O noua abordare s-a ivit odata cu identificarea in 1934 a Fenilcetonuriei de catre Ivar Folling, afectiune biochimica, ce se poate ameliora cu dieta specifica. A urmat o crestere a interesului pentru identificarea diferitelor forme de IM, pâna la studii recente de neurobiologie, care au aflat mecanisme de control în Sindromul PRADER-WILLI, Sindromul X FRAGIL etc. Dupa al doilea razboi mondial, s-a produs o reîntoarcere cu 150 de ani la abordarile lui Itard si Seguin. Au crescut foarte mult preocuparile pentru alcatuirea si aplicarea de programe educationale de recuperare. În 1950, grupuri de parinti din SUA, care aveau copii cu IM au început sa se organizeze, rezultând "National Association for Retarded Children". Aceasta organizatie a initiat un program national de preventie si îngrijire a persoanelor cu IM, program care a determinat afilierea mai multor specialitati precum: mai multe departamente medicale (neuropsihiatrie, fizioterapie, pediatrie ), de educatie, psihologie si psihopedagogie speciala, sociologie, genetica. In majoritatea tarilor exista astazi legislatie si programe, adaptate conditiilor socio-culturale specifice, care vizeaza persoanele cu dizabilitati; se remarca, de asemenea, un efort constant de destigmatizare chiar la nivel lingvistic, cu evitarea vechilor termeni, precum: oligofrenie, cretinism, imbecilitate, irecuperabilitate, handicap (16;224; 235). De aproximativ zece ani si la noi în tara se fac eforturi pentru a avea o cât mai buna legislatie , prevederi , organizatii , institutii si programe pentru persoanele cu handicap. 2. Terminologie si definitie Deoarece diagnosticul de Întârziere mintala este privit adesea ca un stigmat, s-au depus eforturi substantiale pentru îndepartarea semnificatiei sociale, care pare a fi intrinseca acestei denumiri. Autorii francezi au folosit termenii de "Arrieration Mentale", "Oligophrenie" iar în prezent prefera "Deficience Mentale". Pâna de curând, termenul cel mai folosit în Statele Unite ale Americii era cel de "Mental deficency", dar actualmente este preferat cel de "Mental Retardation". În Regatul Unit era preferata denumirea de "Mental Handicap", care ulterior a fost modificata în "Intellectual Disability". În prezent, Philip GRAHAM, TURK si VERHULST, în "Child Psychiatry", 1999, renunta total la termenul de Mental Retardation, preferând clasificarea si descrierea acesteia sub numele de "Learning Disability". Atât DSM IV cât si ICD10 folosesc termenul de "Mental Retardation". În tara noastra se prefera traducera "Întârziere mintala". Definitia " American Asociation on Mental Retardation" (AAMR) si încorporata în DSM-IV, citata de Kaplan în 1996 si M. Lewis,1996 este urmatoarea :

"Retarderea mintala se refera la prezenta unei limitari substantiale a functiilor neuropsihice. Se caracterizeaza printr-o scadere semnificativa a intelectului însotita de reducerea abilitatilor adaptative în doua sau mai multe din urmatoarele domenii: comunicare, autoîngrijire, convietuire în familie, abilitati sociale, activitati de comunitate, sanatate, scolarizare, petrecerea timpului liber, profesie. Retardarea mintala se manifesta înainte de 18 ani." În ICD 10 , Retardarea mintala esta definita prin "incompleta dezvoltarea a inteligentei, caracterizata prin deficit al abilitatilor cognitive, de comunicare, motorii si sociale, proces aparut în cursul perioadei de dezvoltare". La noi în tara se prefera însa termenul de Întârzieri Mintale, dat fiind polimorfismul lor etiologic si clinic. O definitie completa a acestor tulburari ar fi aceea propusa de prof. dr.st. MILEA în 1988: "Oligofreniile sunt stari patologice de subdezvoltare psihica, cu caracter defectual, permanent si neprogredient, care îsi au originea în etapele timpurii ale dezvoltarii ontogenetice. Polimorfe din punct de vedere clinic si etiologic, ele au drept tulburare comuna un aspect de întârziere globala în dezvoltarea intelelectului, care determina o scadere a capacitatii de adaptare sociala sub cota minima a nomalului." Aprecierea dezvoltarii intelectuale si deci si diagnosticul IM se face în prezent prin determinarea coeficientului de inteligenta (QI) si aprecierea functiilor adaptative. Autorii primelor teste psihometrice BINET si SIMON au folosit termenul de "Age Mental", înlocuit apoi de STREN cu cel de Quotient intellectuel (QI ). În prezent, se folosesc diferite instrumente de evaluare a QI-ului, adaptate dupa vârsta: Wechsler Intelligence Scale (WISC-R), Stanford -Binet Intelligence Scale, Kaufman Assesment Battery for Children. Rezulta ca diagnosticul de IM poate fi pus daca IQ este mai mic de 70 si cel putin doua din functiile adaptative sunt reduse semnificativ. Pentru sugari este suficienta aprecierea clinica a subdezvoltarii intelectuale. 3. Epidemiologie Datele variaza foarte mult, dat fiind heterogenitatea etiologiei si criteriilor diagnostice, cât si datorita criteriilor diferite de evaluare (în unele studii a fost evaluata functia adaptativa, în altele numai cea cognitiva sau ambele). Prevalenta difera - dupa grupa de vârsta abordata - dupa sex - dupa statutul socio- economic - dupa localizarea geografica Copiii cu Intârziere Mintala pot avea asociate:

irascibilitate. Anomalii genetice (4-28%) 2.. Etiologie Identificarea etiologiei Intârzierilor Mintale este considerata de unii autori ca un "exercitiu academic" si care va permite ulterior în unele cazuri masuri de preventie si tratament cu efect benefic . :IM usoara apare cel mai frecvent (85% din totalul cazurilor de IM) IM moderata reprezinta 10 % din cazurile cu IM IM severa reprezinta 3-4% IM profunda reprezinta 1-2% 4. crize de mânie.tulburari de auz in 10 % din cazuri -crize convulsive in 33% din cazuri -paralizie cerebrala ( encefalopatie cronica infantila) în 30-60% din cazuri -tulburari de conduita. Factorii care au actionat prenatal 1. Malformatii congenitale (7-17%) . Se considera (238) ca etiologia poate fi identificata la: -80% din cazurile cu Intârziere Mintala Severa -50% din cazurile cu Intârziere Mintala Usoara -25-30% din cazurile cu Intelect Liminar A. opozitie la interdictii etc. Dupa DSM-IV.

gripal. manevrelor obstetricale . Factorii care au actionat perinatal (2-10 %) . -alte boli somatice care determina afectarea cerebrala: Insuficienta respiratorie severa. Carentele nutritionale prelungite si severe . Expunerea mamei (5-13%): . nasterii distocice. v. nasterii precipitate. Dezechilibrele hidro-electrolitice severe. citomegalic.Probleme la nastere datorate calitatii gestatiei.Prematuritatea . -intoxicatii cu nitriti.Icterul nuclear: Incompatibilitati de Rh si ABO netratate . rubeola . .Hemoragia cerebrala .3. Factorii ce au actionat postnatal (3-12%) -infectii (meningite. circularei de cordon. v. SIDA . travaliului sau de alta natura .Infectii congenitale : HIV.Hipoxie / asfixie datorata: sarcinii cu termen depasit. encefalite) -tumori cerebrale. toxoplasmoza. sifilis . -traumatisme craniene severe.Infectii la nastere C.Anomalii gestationale: -Alti agenti teratogeni B. cu plumb. Sindromul de deshidratare. herpes .

convietuire în familie. sanatate. profesie . -IM usoara: QI de la 50-55 pâna la 70 .-probleme psihosociale care determina modifcari în buna îngrijire a nou nascutului. în 1946 de Spitz. pentru care Rita Levi Montalcini a primit premiul Nobel. C: Debut înainte de 18 ani Codificarea se bazeaza pe gradul de severitate al IM .Coeficientul de Inteligenta (QI) .cuturali Rolul exercitiului senzorial si intelectual în dezvoltarea aptitudinilor mintale ale copilului este deja cunoscut prin observatii efectuate înca din 1850 de Gaspar Itard.cultural si la o anumita vârsta) în cel putin doua din urmatoarele domenii: comunicare. apoi in 1969 de Bawlby si dovedite astazi de studii de neurobiologie.Nivelul dezvoltarii limbajului (capacitatea sau incapacitatea însusirii limbajului scris.Nivelul de autonomie sociala si autoconducere pe care-l atinge subiectul (raportat la normalul corespunzator vârstei cronologice) Manualul Statistic de Diagnostic al Asociatiei Americane de Psihiatrie (DSM IV) prezinta urmatoarele caracteristici ale persoanelor cu IM: A: Dezvoltarea intelectuala scazuta semnificativ. scolarizare. citit si vorbit) .Cauze necunoscute (30-50%) 5. Criterii diagnostice Marea varietate clinica a IM face ca efortul de încadrare diagnostica sa fie arbitrar. totusi. Factori de mediu si factori socio. D. QI mai mic sau egal cu 70 ( pentru sugari este suficienta aprecierea clinica a subdezvoltarii intelectuale) B: Prezenta simultana a unui deficit adaptativ (incapacitatea de a atinge nivelul adaptativ al unui individ normal într-un anume grup socio. E. folosirea resurselor comunitare. autoîngrijire. petrecerea timpului liber. capacitatea de a decide pentru el însusi. devin operationale : . abilitati sociale.Stabilirea vârstei mintale (vârsta nivelului dezvoltarii psihice indiferent de vârsta calendaristica ) .

Alterarea capacitatilor cognitive. psihice sau poate aparea separat . nu fac nici o referire la Intelectul de Limita (QI:74-84).F79) mentioneaza: . Criteriile ICD 10 (1993) pentru Intârzierea Mintala (F70 .25 pâna la 35.QI 50-69 .alte denumiri: .Afectarea s-a produs pe parcursul perioadei de dezvoltare . sociale. de limbaj sau motricitate . Nu precizeaza foarte strict scorarea QI.Arieratie Mentala Usoara . care necesita tratament sau supraveghere alte tulburari de comportament F70 Întârziere Mintala Usoara .Identificarea gradului de severitate a deficientei de comportament:    deficit de comportament absent sau minim modificare semnificativa de comportament.la adult vârsta mintala de 9-12 ani . despre prognostic. limitele sunt variabile 50-55 (QI 55 poate fi considerat IM usoara sau IM moderata). Nu aduce informatii despre vârsta mintala reala fata de cea cronologica. despre suferintele asociate.Tulburarea se poate însoti de alte suferinte fizice. nu aduc nici o informatie despre etiologie. dar gradul de inteligenta nu poate fi apreciat cu testele standardizate Sunt necesare câteva precizari: aceste criterii nu includ diagnosticul diferential.-IM moderata: QI de la 30-35 pâna la 50-55 -IM severa: QI de la 0.Oprirea sau incompleta dezvoltare a functiei mintale .40 -IM profunda: QI pâna la 20-25 -IM cu severitate neprecizata: când exista semne clare de IM. neurologice sau psihice.

Deficienta Intelectuala Profunda .vârsta mintala sub 3 ani .Imbecilitate F72 Întârziere Mintala Severa .QI 35-49 -la adult . Descriere clinica .la adult vârsta mintala de 3-6 ani .vârsta mintala de 6-9 ani ..Deficienta Intelectuala severa F 73 Intarziere Mintala Profunda .QI sub 20 .QI 20.alte denumiri: .34 .alte denumiri .Debilitate Mintala -Deficienta Mintala Usoara F 71 Intârziere Mintala Medie .Idiotie F78 Alte forme de Întârziere Mintala F 79 Intârzierea Mintala fara precizare 6.Deficienta Intelectula medie .alte denumiri .

Sesizeaza cu dificultate "ideile principale". abstractizarea) se desfasoara la nivelul inferior. B. elementele esentiale. Sesizeaza cu dificultate sau chiar nu sesizeaza absurdul.gândirea. Întârzierea Mintala Usoara . precum instabilitate psihomotorie. de cele mai multe ori.La noi în tara. este lenta. generalizarea. dezechilibre endocrine care pot îngreuna efortul de a face achizitii psihice . anxietate si poate dezvolta reactii depresive în conditii de tensiuni în microclimat.copilul cu IM usoara.are grad minim de autonomie sociala si capacitate de autoconducere . uneori dizartric sau dislexic. malformatii. cu sintaxa deficitara.vârsta mintala la subiectul devenit adult este similara cu cea a copilului între 7-10 . . poate desfasura o activitate profesionala simpla.QI între 50-69 .îsi poate întemeia o familie . dat fiind legislatia în vigoare si nevoia de a decide uneori încadrarea într-o grupa de handicap. incomplet dezvoltata. iar operatiile gândirii (analiza.copilul cu IM usoara poate prezenta asociat: sindroame neurologice.Întârzierea Mintala Severa . Efortul de "sinteza" se reduce la descrierea fenomenlui. agresivitate. elementele de legatura între fenomene.dezvoltarea a fost buna în grupul familial si daca este sustinut copilul dobândeste limbajul scris.ca adult. tulburari senzoriale. îsi poate asigura necesarul existentei . nu putem utiliza criteriile DSM datorita limitelor imprecise si utilizam numai criterii ICD. superficial. chiar daca sesizeaza "diferenta specifica". diferentierea. Enumera eronat sau incomplet însusirile unor obiecte sau fenomene. insuficient. Efortul de "a defini" este dificil. incomplet. ramâne dependenta de concret.12 ani . sinteza. Remarca mai usor deosebirile decât asemanarile. greoaie. calculul matematic simplu. Are dificultati în a distinge ceva ce este "comun" de ceva ce este "particular". cunostintele generale echivalente celor 4 clase elementare . Întârzierea Mintala Medie si C. La proba de sortare si clasificare dupa criterii particulare esueaza frecvent. opozitionism. ostilitate. Nu poate sesiza cu usurinta corelatiile între fenomene. pentru ca nu poate face încadrarea în "genul proxim". A. are si tulburari emotionale si/sau de comportament. Limbajul este sarac.

II. dat fiind faptul ca diferenta dintre ele este foarte mica. dar nu pot anticipa evenimentele nefavorabile decât daca le-au mai trait. senzoriale.Preferam sa le prezentam împreuna. . In situatii noi sunt dezorientati. .Intârziere Mintala Medie: QI 35-49 II. uneori comportament auto si hetero agresiv . copilul poate ajunge sa se autoserveasca la un nivel elementar cu "modelele de conduita" învatate.stari de agitatie marcata . . De altfel. pot rezolva doar probleme de sortare. deveniti adulti. Procesele de generalizare. Oligofreniile erau împartite în trei categorii: Oligofrenie gradul I. . tulburari neurologice. cât si IM severa se caracterizeaza prin urmatoarele: . dislalie sau dizartrie . pot avea o vârsta mintala asemanatoare cu cea a copilului între 3-6-7 ani. vocabularul este restrâns la cuvinte uzuale. sinteza simplificata.atentia si memoria: au oarecare stabilitate si eficienta în a se descurca în mediul inconjurator. pot recunoaste litere sau cifre sau pot ajunge uneori sa numere automat . endocrine. stereotipa sub supraveghere (are un statut semiindependent social) .nu se pot autoconduce .acesti copii pot prezenta mult mai frecvent: malformatii.Intârziere Mintala Severa: QI 20-34 Atât IM moderata.sfera emotionala este saraca dar se exprima uneori cu violenta. III.gândirea este concreta . modesta. Ulterior DSM si ICD au subîmpartit Oligofrenia gradul II în doua subgrupe: I. nu pot raspunde de faptele lor . într-o clasificare anterioara.daca a primit îngrijirile si suportul necesar.nu sunt capabili sa ia decizii corecte pentru a putea locui singuri .nu pot sa-si însuseasca limbajul scris.acesti subiecti. . sunt irascibili.învata sa se fereasca de pericolele iminente.pot efectua o munca necalificata automata. .au limbaj sarac.nu au discernamânt. nu le pot rezolva decât cu scheme sau solutii deja existente. abstractizare nu exista sau sunt extrem de rudimentare .

caracterizeaza tocmai acesti copii.total dependenti social . stari de agitatie cu auto si hetero agresivitate.nu dispun de limbaj sau limbajul functioneaza la nivelul sunetelor nearticulate . se vorbea despre Borderline Mental Retardation QI: 70-85. inteligenta poate fi grupata astfel: . nu au capatat control sfincterian . În prezent. Întârzierea Mintala Profunda . Este caracterizat de un QI între 70 si 80 -85 de cele mai multe ori acesti copii au o buna functionare sociala. malformatii. Dupa nivelul QI-lui . datorita cresterii competitiei scolare.nu pot recunoaste pericolul .D. nu considera intelectul liminar ca fiind o categorie diagnostica distincta. acest deficit este observabil abia în jurul vârstei de zece ani.pot prezenta frecvent paralizii cerebrale. de altfel aceste entitati. considerat anterior ca o entitate clinica distincta. Se prefera alti termeni precum Learning Disabilities .au o existenta mai mult vegetativa .ramân cu o vârsta mintala în jur de 2 ani . Gradele de inteligenta si problemele Intelectului de limita Consideram necesar sa prezentam aceste gradari si particularitatile Intelectului de limita. Mentionam ca nici ICD10. În primele editii ale DSM.QI sub 20 . el nu mai apare ca diagnostic nici în DSM IV si nici în ICD 10. ci ca nivelul inferior al gradelor de inteligenta ( Intelect normal inferior ). când copilul trece în clasa a V-a. reusind chiar performante profesionale în domenii care nu necesita abilitati logic -operationale.raspunsurile la stimuli au caracter reflex . A fost individualizat si considerat diagnostic doar în ultimele decenii. epilepsie. nici DSM IV. tulburari de vedere si auz . recent introduse in DSM. Dar eforturile actuale vizeaza evitarea stigmatului asociat termenului de IM.nu se autoservesc.Learning Difficulties.

evaluarea psihologica. Interviul cu parintii. învatatori. cu origine în etapele timpurii ale dezvoltarii: .Intelect normal inferior QI: 90-80 . Momentul debutului tulburarilor Tipul de educatie si îngrijirea primita de copil Toate aceste informatii sunt necesare pentru stabilirea diagnosticului de Întârziere Mintala prin prezenta deficitului intelectual cu caracter permanent. ceea ce face ca însusirea cunostintelor scolare sa fie foarte dificila. hiperactivi cu deficit de atentie. si anume când copilul este supus unor presiuni educationale si unor situatii de competitie scolara. acestea reprezinta de cele mai multe ori motivul pentru care parintii au nevoie de consult de specialitate. inerti sau. . patologice. observatia clinica directa. heredocolaterale. testele de laborator. profesori. Tulburarile de comportament sau emotionale pe care le poate avea concomitent copilul sunt forme de protest la aceste presiuni. . Trebuie precizat ca "developarea" intelectului liminar nu se face întotdeauna. Dezvoltarea psiho-motorie si a limbajului. adaptarea familiala. Ca adulti vor reusi o buna adaptare socio-profesionala (nu si în sfera performantelor matematice). scolara. dar cu rabdare si tact pot depasi situatiile acute. Am considerat necesar sa luam în discutie aceasta categorie diagnostica. global si neprogredient. învatatorilor. sociala. profesorilor si observatia clinica directa ofera informatii despre : Antecedentele personale fiziologice. ci numai în anumite conditii externe. evaluarile obtinute de la educatori. caracteristicile familiei. dat fiind nu deficitul cognitiv al acestor copii.. petrecere a timpului liber. Copiii pot fi lenti. Dificultatile copiilor cu intelect de limita sunt în principal în sfera gândirii ipotetico .Diagnostic pozitiv În procesul evaluarii unui copil cu Întârziere Mintala sunt necesare urmatoarele etape : interviul cu parintii.Intelect normal superior QI : 100 si peste .Intelect liminar QI: 80-70 . trairi de inadecvare dar si reactii de protest si de opozitie când îsi constientizeaza dificultatile prin raportare la ceilalti copii. evaluarile educatorilor. abilitatile de comunicare. asociate cu trairi de inutilitate. dimpotriva. 7 . ci mai ales posibilitatea destul de frecventa ca ei sa dezvolte tulburari emotionale si de conduita. Foarte lenta este si trecerea de la stadiul operatiilor concrete la perioada operatiilor formale.deductive. de devalorizare. autoîngrijire.

Examene genetice. Diagnosticul diferential cuprinde mai multe etape. în aceste cazuri este vorba de un regres psihic aparut la un copil anterior normal si nu de IM în care modificarile sunt stabile si permanente. cauzele organice sunt cele care trebuie excluse. cu semne de deficit motor si /sau manifestari paroxistice de tip epileptic -Examenul somatic si neurologic releva de cele mai multe ori dismorfii faciale . atunci când este posibil. de imagistica cerebrala ajuta la aflarea etiologiei. F.sau anxietate extrema. imunologice) Întârzierea Mintala Usoara are rareori (10%) o cauza identificabila. Rx craniu. A.O. observata în primii ani de viata si celelalte forme: deficitul recent. facând dificila examinarea Evaluarea psihologica este utila pentru stabilirea nivelului deficientei mintale.. sociala. dar stabil si dementa. hipoxia peri sau postnatala.Diagnostic diferential Diagnosticul diferential al Întârzierii Mintale vizeaza în principal diferentierea între starea patologica cu caracter defectual. sindroame piramidale si/sau extrapiramidale sau cerebeloase -Abilitatile adaptive sunt inferioare vârstei în urmatoarele domenii: adaptarea familiala. cu suferinta intra si perinatala sau cu boli severe în primul an de viata -Dezvoltarea psihomotorie si de limbaj este întârziata înca din primii ani de viata. Într-o prima etapa. deficit cu caracter progredeint. în care. si anume bolile care se pot însoti de o scadere a perfomantelor intelectuale.. Se folosesc scale si teste:scala Brunet-Lezine (pentru evaluarea dezvoltarii psihomotorii la copiii de vârsta mica). Raven. EEG. petrecerea timpului liber -Ritmul de acumulare a cunostiintelor este inferior normalului pe tot parcursul existentei -Copii mai mari prezinta uneori instabilitate psihomotorie. TC. testele Binet-Simon. autoîngrijirea. cu debut în primii ani de viata. permanent si neprogredient. tulburari senzoriale. astfel: 1. hipoglicemia. parazitologice.-Acesti copii au antecedente încarcate .biochimice sangvine si urinare. tulburarile endocrine: hipotirodismul).Bolile somatice generale acute si cronice. se pot observa dificultati de concentrare a atentiei sau memoriei . WISC. (185) 8. sindromul Down sau X fragil. traumatismul la nastere. comunicarea. Datele paraclinice si de laborator . RMN. scolara. datorita alterarii starii generale. crize de agitatie . Întârzierea Mintala Moderata si Profunda are mult mai des o cauza fizica identificabila (fenilcetonurie.microcranie. (Ex.

acesti copii nu au IM. dislalia: Tulburarile de învatare: dislexia. absenta caracterului progredient. -ului: peste 75-80.Infectiile acute tip meningoencefalita bacteriana sau virala 3. orienteaza rapid diagnosticul. care confirma debutul relativ brusc al deficitului. nivel Q. dar investigatiile paraclinice ex. Exista si cazuri în care un deficit cognitiv deja existent sa se agraveze în urma unor boli somatice grave. Lipsa de stimulare (copii crescuti în medii subculturale.Tulburarea depresiva. Tulburarile de limbaj: afazia congenitala. Traumatismele craniene severe. urmate de scaderea performantelor cognitive 5. la un copil anterior normal. Procesele expansive intracraniene 6. care se poate stabiliza sau poate avea caracter demential.2.I. cu stare comatoasa. Tulburarea hiperkinetica cu deficit de atentie .Bolile degenerative cu debut tardiv.Intoxicatiile acute severe. Anumite tulburari psihice trebuie eliminate în altgoritmul diagnostic al Întârzierii Mintale. observându-se oprirea în dezvoltarea psihica sau chiar pierderea unora din achizitii.astfel : Autismul infantil. dar examenul psihologic cu teste adecvate arata un nivel bun al Q. D. si anume.Panencefalita sclerozanta subacuta. B. datorita simptomatologiei specifice. cu afectare cerebrala 7.I. exista dificultati de învatare si se pot face confuzii diagnostice. si mai ales anamneza. în care se observa deficitul intelectual cu caracter progredient Afectarea encefalului se poate însoti de fenomene de regres psihic cu aspect de deficit intelectual. vaz pot interfera cu procesul normal de achizitii psihice ale copilului si acesta pare a fi debil mintal.I -ului C. disgrafia. Ci au o scadere a performantelor cu caracter regresiv . care se însoteste de un proces demential 4. cei care au fost spitalizati îndelung sau institutionalizati) afecteaza atingerea unui nivel corespunzator vârstei de dezvoltare psihomotorie. dar evaluarea psihologica arata un nivel bun al Q. Tulburarile senzoriale cu deficit de auz. acelea în care. discalculia.

la nevoie.RBW. B. dar aplicarea corecta a criteriilor de diagnostic ajuta la diferentiere.Dat fiind caracterul ireversibil al afectiunii.îngrijirea gravidei cu incompatibilitate Rh sau ABO. a nou nascutului si a copilului .teste TORCH . tratamentul profilactic al IM este cel mai important.masuri de prevenire prin vaccinarea împotriva unor boli contagioase .la nevoie întreruperea sarcinii dupa punerea diagnosticului antenatal prin tehnici de amniocenteza .În toate aceste tulburari poate fi afectat procesul normal de achizitie a informatiilor. A. Enumeram masurile profilactice posibile în aceasta afectiune cu etiologie atat de polimorfa. Astfel. prin aplicarea precoce a unor masuri psiho-pedagogice diferentiate si individualizate. ● Principiile de tratament la acesti copii implica: .examen medical prenuptial si sfatul genetic . de tip profilactic si de tip corectiv. 9.îngrijire corespunzatoare a gravidei. Tratamentul întârzierii mintale Atitudinea terapeutica include doua tipuri de interventii. insusirea unor scheme de comportament care sa creasca gradul de autonomie al acestor copii. se pot obtine: însusirea deprinderilor de autoservire.masuri de prevenire a suferintei fetale . Masurile corective Au ca obiectiv pricipal stimularea si dezvoltarea capacitatilor disponibile. poate exista o afectare limitata la unele arii. asimilarea cunostintelor scolare în masura posibilului. fata de formele cu determinism poligenic nu avem mijloace eficiente de determinare sau prevenire. tehnici de imunizare . HIV obligatoriu Toate aceste masuri reduc incidenta unora din formele de IM. cresterea gradului de adaptare sociala si profesionala. ceea ce impune o multitudine de gesturi medicale: . dozare anticorpi antiRh si.

rezolvarea conflictelor internalizate . exercitiul si recompensele B)utilizarea tehnicilor psihoterapeutice este folositoare la cei cu IM usoara si care prezinta tulburari emotionale si de conduita. Scopul interventiei este: . ambivalenta. dezvoltarea capacitatii de raspuns adecvat . anxietatilor. demonstratia.dezvoltarea abilitatilor sociale în contextul interactiunii interpersonale.învatare de strategii pentru autoconducere. opozitie fata de parinti când apare nevoia de independenta si emanciparea. ce determina comportamente neadecvate. jocul de rol. autoservire . a abilitatilor sociale si a abilitatilor adaptative . anxietatea si furia.aprecierea achizitiilor facute . Rejectia sociala. sentimentelor de vinovatie .încredere în competenta personala si independenta . pot aparea sentimente de gelozie fata de fratii sanatosi. Adesea. Conflictele în familie sunt si ele frecvente.exercitii de control al contractiei musculare .A)interventie educationala si dezvoltarea abilitatilor .îmbunatatirea imaginii de sine . fricilor. de asemenea terapia de grup si terapia familiala. Interventia psihoterapeutica se poate dovedi benefica. încurajarea intimitatii si respectarea ei. dependenta de ceilalti. participare la activitati de grup. familia necesita ea insasi suport in rezolvarea grijilor .programe de relaxare si control a respiratiei . determina frecvent aparitia sentimentului de inferioritate.se folosesc programe ce includ învatarea si instruirea.obtinerea din partea familiei a unei atmosfere suportive si o mai mare implicare a acesteia Terapia familiei vizeaza ajutor si suport pentru cresterea gradului de independenta.programe de educatie bazate pe dezvoltarea comunicarii verbale si nonverbale. Copiii cu IM sunt supusi unor variate circumstante psihosociale care duc la internalizarea conflictului.

2. piridoxina. pe zi 20 zile pe luna .1-2 tb pe zi. în doze adecvate dupa vârsta Medicatie antidepresiva. pentru ameliorarea irascibilitatii si crizelor de mânie. pe zi 20 zile pe luna . 10 zile pe luna. Clordelazin. se afla de fapt în fata unui copil cu probleme si care nu este asa cum si l-au dorit. 3 luni 7. Familia trebuie sa ofere tot suportul afectiv necesar. antipsihotica sau antiepileptica pentru tuburarile asociate. cure de 3 luni 6. 10 zile pe luna.Piridoxine . cu atentie la fenomenele de activare.Enzime . 3 luni 4.C. 3 luni 3. OANCEA vorbea. în 1986.1-2 tb. despre" reactia de doliu fata de pierderea copilul ideal". Glicerol. Societatea trebuie sa aiba legi care sa apere drepturile acestor persoane.Piritinol . . Lecitina. care apare la parintii copilului cu IM. daca se administreaza în doze adecvate. mai ales la cei cu IM severa ajunsi la pubertate sau adolescenta: Tioridazin .Aminoacizii esentiali.1-2 tb. 3 luni La nevoie se poate asocia medicatie sedativa.Vincamine . 3 luni 5. Parintii vor fi învatati cum sa intervina. Se bazeaza pe "teoria învatarii" (comportamentul indecvat este rezultatul unei învatari eronate). Medicatia neurofica este uneori benefica.1 tb pe zi. Masurile corective pot fi : -tratamente adecvate pentru corectarea dificultatilor senzoriale (auditive sau vizuale) si motorii. cu limita de timp. enzime activatoare ale ciclului Krebs 1. acesti parinti care au trait cele noua luni de sarcina cu gândul "la cum va fi copilul lor" si care "au imaginat diferite scenarii de viitor". pe zi 20 zile pe luna.1-2 tb. se pot utiliza astfel: aminoacizii esentiali. 1-2 doze/zi. Rolul familiei si al societatii este foarte important în asistarea subiectului cu IM. activatoare de tip piracetam.Extract de Gingo biloba (utilizat la copii doar de câtiva ani). Conceptul de NORMALIZARE a fost promovat începând cu anii 1960. Interventia comportamentala: aceste strategii reprezinta cea mai frecventa metoda pentru a rezolva modificarile de comportament ale copiilor cu IM.Piracetam .Activatoare ale ciclului Krebs .

de îngrijire specilizata si de programe de cercetare pentru persoanele cu dizabilitati. învatarii si obtinerii unui loc de munca. s-au modificat legislatii privind persoanele cu handicap. OLIGOFRENIA Forum articol | atasate 0 comentarii Raporteaza Articol Acorda 1 punct | Rank: 20 . De la începutul anilor '60 s-a produs o modificare a mentalitatii privind persoanele cu handicap. si la noi în tara exista astfel de Organizatii sau Asociatii ale persoanelor sau parintilor copiilor cu handicap. stabilindu-se masuri pentru oferirea de servicii. asigurarea de oportunitati pentru integrarea în comunitate sub aspectul locuintei.Acesta înseamna "oferirea persoanei cu handicap a patternurilor de viata si a conditiilor de trai cât mai apropiate de ale celorlalti".

. viaţă de familie. autoîngrijire. Prezentare clinică A. Debut înainte de 18 ani. siguranţă. Retard mental sever (oligofrenie gradul III) – QI de la 70 35/40 până până la la 50/55 20/25 . aptitudini sociale/interpersonale. Retard mental moderat (oligofrenie gradul II) – QI de la 50/55 până la 35/40 . Retardul mental conform Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (DSM) se defineşte ca o funcţionare intelectuală generală semnificativ sub medie. timp liber. Deteriorare sau deficite concomitente în funcţionarea adaptativă prezentă în cel puţin două din următoarele domenii: comunicare. muncă. Funcţionare intelectuală semnificativ sub medie (un QI de aproximativ 70 sau mai puţin înregistrat la un test individual). C. 3. B. Clasificarea retardului mental după DSM : 1. care a început în timpul perioadei de dezvoltare şi se asociază cu o deficienţă a comportamentului adaptativ (Asociaţia Americană pentru Deficienţa Mintală/AAMD). aptitudini şcolare. Retard mental uşor (oligofrenie gradul I) – QI de la 2. folosirea resurselor comunităţii."Imaginea in oglinda" a Supradotarii este Oligofrenia. sănătate. autoconducere.

Persoanele pot învăţa să comunice şi să se autoîngrijească.4. Retardul mental sever (vârsta mentală 3-6 ani) Apare la 3-4% din populaţia cu retard mental. familii. dar întâmpină dificultăţi în rezolvarea unor probleme de viaţă mai complexe. 5. dar marea majoritate reuşesc să trăiască independent. Mulţi pot termina şcoala generală. 1. Retardul mental uşor (vârsta mentală 9-12 ani) Persoanele cu retard mental uşor reprezintă cel mai mare grup dintre persoanele cu retard mental (85%). 2. Retardul mental moderat (vârsta mentală 6-9 ani) Apare la 10% dintre persoanele cu retard mental. majoritatea au loc de muncă. Retard mental profund (oligofrenie profundă) – QI sub 20/25 . Se asociază frecvent cu probleme neurologice. unii chiar ajung la liceu. Capacităţile de limbaj şi comportamentul social sunt mai puţin dezvoltate. Retard mental de severitate nespecificată – există prezumpţia de retard. de locomoţie. Înfăţişarea nu prezintă mari modificări şi deficitele motorii sau senzoriale sun greu sesizabile. dar sub supraveghere. motorii. 3. . dar nivelul de inteligenţă al persoanei nu poate fi evaluat testologic . Ca adulţi pot desfăşura o activitate rutinieră. Ca adulţi.

comorbiditate. Marea majoritate au cauza organice pentru întârzierea mentală şi necesită îngrjire pe parcursul întregii vieţi. Retardul mental profund (vârsta mentală sub 3 ani) Apare la mai puţin de 1% dintre persoanele cu retard mental. Retardul mental apare într-o relaţie de comorbiditate (asociere cu alte tulburări) cu următoarele forme de patologie: tulburare de hiperactivitate şi defi cit de atenţie (AD/HD). tulburări mentale datorate unei condiţii medicale generale. tulburări alimentare. Epidemiologie. Chiar şi la maturitate majoritatea persoanelor au nevoie de o supraveghere atentă şi îngrjirie specializată. favorizanţi. stimulare din mediu etc. tulburări de conduită. 4. Deteriorarea senzorio-motorie se observă uşor încă din copilărie. Implică multiple deficite cognitive.). de menţinere a tulburării) . prognostic Aproximativ 1-3% din populaţia generală suferă de retard mental de diverse forme. Evoluţia este influenţată de evoluţia bolilor asociate şi de factori externi (oportunităţi de instruire. psihoze. tulburări afective. Deficitul de limbaj şi cel motor sunt evidente şi ireversibile. tulburări ale controlului impulsurilor (agresivitate şi automutilare). Persoanele au nevoie de o instruire intensivă pentru a fi în stare să desfăşoare independent chiar şi cele mai rutiniere activităţi de autoîngrijire. Etiopatogenia retardului mental (factori determinanţi. motorii. tulburări anxioase. de comunicare.Dezvoltarea este foarte lentă în perioada preşcolară.

Factori perinatali: asfixiere la naştere. abstractizare. factorii sociali şi factorii de mediu. tendinţa la perseverare. .Factori genetici: anomalii cromozomiale. intoxicaţii. Definitii OLIGOFRENIE . tulburări metabolice care afectează SNC. Din acest punct de vedere există două tipuri de retard mental: cel subcultural (limita inferioară de distribuţie normală a intelifenţei într-o populaţie) şi cel patologic (datorat proceselor patologice specifice). De obicei. intoxicaţii (alcool. . retardul mental se datorează unui cumul de factori (ereditari şi de mediu). Tulburările organice Sindromul psiho-organic cronic (Bleuler) : Reprezintă o tulburare psihică datorată unei disfuncţii cerebrale generale. boli endocrine (hipotiroidie). medicamente. malformaţii craniene (hidrocefalie. hemoragie intraventriculară. microcefalie). întârziere în creştere prin subalimentare). droguri). Se descriu trei pattern-uri comportamentale care se asociază şi se condiţionează reciproc: dezorientare (confuzie pe plan senzorial). . sifilis. egoism. generalizare. fatigabilitate. boli cerebrale. infecţii (meningite. bradipsihie. toxoplasmoză).Factori prenatali: infecţii (rubeolă. scădere atenţiei. hipoxie). modificări ev idente în personalitate subiectului. afectare somatică (traumatism. plumb. stereotipii. disfuncţie placentară (toxemie. sărăcirea nuanţării afective. complicaţiile prematurităţii. . Simptomele principale sunt: slăbirea memoriei. distimie (pe plan emoţional).Factori postnatali: traumatism (accidental sau prin abuz asupra copilului). icter. deteriorare (pe plan cognitiv).Principalii factori implicaţi în apariţia retardului mental sunt ereditatea.Malnutriţie . macrocefalie. iradiere. encefalite) . . scădere capacităţii de judecată.

ca urmare a unor suferințe cerebrale. phren . caracterizată prin dezvoltarea incompletă și întârziată a facultăților psihice. înnăscută sau dobândită în copilărie. Oligofrenia nu corespunde in totalitate notiunii de boala. debilitate mintală. . Oligophrénie.de o mutatie a unei gene . debilitate mintală. [cf. Cauze Boala apare in special in familii cu risc genetic. Oligofreniile pot fi conditionate: .puțin. OLIGOFRENIE : Boală psihică. in sensul clasic de proces dinamic in evolutie cu debut.de o anomalie cromozomiala (numerica sau structurala) . handicap mintal si se caracterizeaza prin scaderea functiei intelectuale. gr. OLIGOFRENIE (Med) : Stare patologică a omului. survenite în perioada intrauterină. în cursul nașterii sau în perioada copilăriei. Simptome Oligofrenia se mai numeste si inapoierea mintala.OLIGOFRENIE : Stare patologică caracterizată prin rămânerea în urmă a dezvoltării facultăților psihice. debilitate mintala. Coefientul de inteligenta este mult scazut si in functie de nivelul sau se clasifica si boala ca fiind usoara. intirziere mintala. oligos . însoțită uneori de tulburări ale dezvoltării fizice și de leziuni ale sistemului nervos central. factorul ereditar fiind cel care determina aparitia bolii. medie sau grava. care se manifestă prin tulburări ale facultăților mintale și ale dezvoltării fizice.tulburari ale mai multor gene care apar ca rezultat al interactiunii dintre mai multe gene cu mediul inconjurator.minte]. OLIGOFRENIE : Stare patologică a omului caracterizată prin dezvoltarea incompletă și întârziată a facultăților psihice. este deci o boala psihica caracterizata prin nedezvoltarea sau oprirea in dezvoltare a functiilor intelectuale. Concluzie Oligofrenia.

factori ecologici (influente negative ale unor fenomene ale societatii moderne): artificializarea mediului .75% debili mintali . alte toxice) -fizici (radiatii ionizante) 2.factori socio-economici Tipuri de boala Din punct de vedere clinic. Insuficienta intelectuala insoteste persoana afectata de-a lungul intregii sale existente.factori din timpul nasterii (perinatali): traumatisme obstetricale. oxid de carbon. infectii in timpul nasterii 3. Aceasta deficienta determina insa dificultati importante de adaptare si frecvente tulburari psihice afective si comportamentale.factorii de dinainte de nastere (prenatali): -infectiosi (rubeola. sifilis.forma medie (IMBECILITATEA) sau oligofrenia de gradul II .factorii endocrini 4.manifestare acuta.factorii metabolici Factorii externi sau factorii de mediu 1.factori de dupa nastere (postnatali) si care actioneaza in primul an de viata: infectii. traumatisme psihice de-a lungul existentei) .factorii genetici (ereditari)care au rol determinant 2.factorii constitutionali innascuti sau cistigati 3.5% idioti Factori de risc Factorii care conditioneaza aparitia bolilor psihice pot fi clasificate in : Factori interni 1. oligofreniile sint clasificate in trei grupe: . toxoplasmoza) -toxici (alcool.forma grava (IDIOTIA) sau oligofrenia de gradul III . traumatisme craniocerebrale Alti factori care sint implicati in producerea bolilor psihice sint: . vindecarea sau cronicizare. Formele grave de oligofrenie sint mai rare decit cele usoare: .factori psihologici (carenta afectiva in copilarie. intoxicatii.20% imbecili .

oua crude si lapte nefiert).forma usoara (DEBILITATEA MINTALA) sau oligofrenia de gradul I Preventie Prevenirea aparitiei oligofreniilor se realizeaza prin: . toxoplasmoza (prin evitarea contactului cu animale domestice. traumatizarea psihicului. examenul radiologic. . Se practica punctia amniotica (amniocenteza). ultrasonografia.supravegherea nasterii pentru a preveni suferintele fetale si traumatismelor obstetricale . Se recomanda schimbarea locului de munca a gravidelor care lucreaza in mediul toxic.depistarea unor boli ereditare inca din primele luni ale sarcinii. . se recomanda intreruperea terapeutica a sarciniii). trebuie evitate conflictele. De asemenea. cunoasterea unor date despre evolutia normala si patologica a sarcinii. evitarea folosirii medicamentelor care au actiune toxica asupra fatului. amniografia. . fetoscopia.. Trebuie evitate mediile toxice (gravida trebuie scoasa din mediul toxic). Sint interzise bauturile alcoolice. precum si medicamentele toxice in timpul sarcinii (aceste medicamente vor fi utilizate numai daca este in pericol viata gravidei si. insuficienta alimentatiei. boli infectioase si parazitare. Se urmareste prevenirea imbolnavirii prin rubeola (prin vaccinare.prin examene in masa. evitarea contactului cu bolnavii de rubeola). screening . in aceasta situatie. stress-ul.gravidele trebuie supravegheate permanent. evitarea consumului de carne cruda. precum si supravegherea medicala a sarcinii si a nasterii. . Este absolut necesara cunoasterea masurilor de intarire a sanatatii.asigurarea unei alimentatii corespunzatoare si a unor conditii fizice sau psihice adecvate. bolii hemolitice a nou-nascutului (prin supravegherea gravidelor Rh negative si administrarea imunoglobulinei G anti D la gravide Rh negative care au avut avorturi sau un copil Rh pozitiv).trebuie depistate precoce.evitarea factorilor care produc malformatii (factorilor cu potential teratogen).sfatul genetic se acorda numai in centre specializate (pentru a evita unele greseli) . .diferitele tulburari metabolice . Sint interzise iradierile in primele trei luni de sarcina.educatia sanitara a tinerilor casatoriti si a femeilor gravide. Se urmareste evitarea denutritiei si a bolilor debilitante. Trebuie evitat atit excesul. cit si deficienta. evitarea bolilor contagioase. la nastere .consultatia prenuptiala (premaritala) este obligatorie la toti tinerii inaintea casatoriei (pentru depistarea riscurilor genetice) .

vindecabile si care nu necesita cheltuieli deosebite (cretinismul. si anume: automedicatia si neglijarea indicatiilor medicului. fenilcetonuria). in functie de situatia concreta si de interesele familiei. Automedicatia inseamna recurgerea la somnifere (hipnotice). Lupta impotriva asa-numitei "poluari medicamentoase" nu inseamna renuntarea la medicamentele absolut necesare. parintii. asistentii sociali. avind efecte foarte grave. Inmultirea arsenalului de medicamente a avut efecte pozitive. Diverse Frecventa crescuta a oligofreniilor a determinat un larg fond de lupta a acestor deficiente psihice la care participa atit medicii. antidepresive sau alte medicamnete stimulante psihice. ci la inlaturarea abuzului prin automedicatie. profesorii. La fel de grava este si neglijarea indicatiilor terapeutice medicale. Medicul nu are dreptul de a decide ca un judecator. nefavorabile. dar si efecte negative prin posibilitatea unui consum inutil de catre unele categorii de bolnavi. Folosirea in exces a medicamentelor nepotrivite are urmari deosebit de grave cu o serie de efecte nedorite (secundare. Medicul intervine numai ca sfatuitor. cit si psihologii. Acceptarea sau neacceptarea riscurilor vor fi hotarite numai de catre parinti. fara prescriptia si controlul medicului. El are datoria de a furniza informatiile stiintifice intr-o modalitate de a fi intelese corect de catre persoanele care solicita consultul. gusa. colaterale. refuzul sau respingerea acestora. deoarece a permis un tratament mai individualizat. care poate agrava situatia bolnavului. tranchilizante. . adverse). prescrise de medic. Tratament In folosirea medicamentelor trebuie sa se evite doua atitudini gresite si daunatoare.

Alte boli si afectiuni din categoria ″Afectiuni ale sistemului nervos″: Autism Alzheimer Migrene Atacul cerebral Creutzfeldt-Jacob Agorafobia Epilepsia Depresia Scleroza multipla Boala Parkinson Dependenta de droguri ADHD Tehnologia MRI Scleroza laterala amiotrofica .

cum ar fi: nivelul cultural. Poate fi folosit si la copilul cu retard la care nu a putut înca fi folosit testul IQ Cattel or Bailley. Ereditatea: Peste 750 de afectiuni genetice asociaza si retard mintal. încât nu poate participa la testare.retard mintal moderat (antrenabil) (IQ .Retardul mintal Details Hits: 9109 Definitie Retardul sau handicapul mintal este un simptom complex.retard mintal usor (educabil) (IQ . Cauzele socio-culturale predomina în grupul pacientilor cu retard mintal usor. adolescentul sau adultul nu este cooperant ori este de o gravitate atât de serioasa.terapia trebuie sa fie concentrata pe obtinerea abilitatilor de auloîngrijire si a unor achizitii intelectuale. utilitate în comunitate. .intelect limitrof (IQ . trisomia l0p. Gradele de retard mintal . vaz). în functie de afectarea intelectului.copiii cu IQ >70 pot urma o scoala normala. sanatate si securitate. accesibilitatea la servicii speciale de instruire.49-36) . dar o testare standardizata este dificil de efectuat sau nu este posibila.vor putea învata abilitati minime de autoasistarc si vor putea realiza conversatii simple Necesita supraveghere îndeaproape toata viata. Incidenta/Prevalenta: 3% din populatie prezinta retard mintal. Retardul mintal se manifesta sub vârsta de 18 ani. Limbajul este nedezvoltat. monosomia 12p partiala.necesita îngrijire permanenta pe toata viata. deletia 15q.retard mintal sever (IQ . trisomia 18. Predominanta de varsa: conform definitiei retardul mintal se manifesta în perioada de dezvoltare. stimularea precoce. . cu exceptia retardului profund.71-84). Majoritatea necesita instruire în scoli auxiliare. Predominanta de sex: Barbati > Femei . auto directionare. Retardul mintal de severitate nespecificata. Exemple: monosomia 5p. dar necesita un ajutor adaugitor . caracterizat printr-o limitare substantiala a functiilor psihicului. privarea sociala. profund si retardul mintal de severitate nespecificata. Foarte sutini vor obtine controlul sfincterian. moderat. însusita academica. cu atât mai dificila este stabilirea diagnosticului de retard mintal. deprinderi sociale. În orice caz. Acest termen este folosit atunci când diagnosticul de retard mintal este prezumtiv. sau a handicapului fizic si senzorial asociat (tulburari de auz. odihna si munca. cu cât copilul este mai mic. Poate avea loc când copilul. termenul de retard mintal nespecificat nu se foloseste. ce se caracterizeaza printr-un nivel semnificativ scazut al intelectului si coexistenta corelativa a cel putin 2 sau mai multe deprinderi aplicative limitate: comunicare. trisomia 21. Sistemul afectat: nervos. Clasificare Retardul mintal. autoîngrijire. sever. De obicei acest termen este folosit când testarea nu este posibila din cauza vârstei mici. Daca se suspecta un IQ mai mare de 70.retard mintal profund (IQ <20) . .70-50) .35-20) . Incidenta retardului mintal depinde si de factorii de mediu. se divizeaza in 4 grade: usor. . viata la domiciliu. din care 75% retard mintal usor.90% din copii cu retard mintal sunt inclusi în aceasta categorie. 20% cu retard mintal moderat si 5% cu deficit mintal sever si profund.

cum ar fi sindromul Down sau X-fragil. tumorile SNC. Dieta . Teste speciale . traumatisme craniocerebrale). se observa un declin al abilitatilor cognitive si de adaptare în timp. e posibila autovatamarea.retardul moderat: deficiente de vorbire si de socializare. encefalopatii progresive (metabolice. Regim . metabolismul glucidic. deficientele auditive sau speciale.copiilor cu retard mintal grav sau sever diagnosticul li se stabileste înca din perioada de sugar. aminoacizii. disfunctii placentare. Masuri generale .suport educational special. logopedica. diabet zaharat matern.în caz de suspiciune a retardului mintal e necesara o evaluare a pacientului de un grup reunit de specialisti: psiholog. . lipsa conditiilor adecvate pentru dezvoltare. infectioase).retardul usor: deprinderi sociale si de comunicare suficiente pentru viata în comunitate. . viata în grup.Cauze . Copiii cu stigme de disembriogencza. Diagnostic diferential . Factori de risc . organice.terapie psicofarmacologica. Date de laborator . .riscul de nastere a unui copil cu retard mintal trebuie sa fie apreciat în functie de starea sanatatii cuplului. . .parintii trebuie informati despre principiile de educatie a bolnavului cu retard mintal. examenul citogenetic. intoxicatii.e prescrisa doar în unele afectiuni metabolice (exemplu: fenilcetonuria). lipsa vorbirii. Schimbari morfologice . Diagnostic . metodele si conditiile de realizare a potentialului intelectual al bolnavului.diagnosticarea retardului mintal usor se realizeaza mai des în perioada scolara. abilitati cognitiv sociale slabe.coeficientul de inteligenta (IQ) reprezinta raportul dintre vârsta mintala si vârsta cronologica.nonorganice (factori socio-culturali. audiolog. tulburarile emotionale. alimentarea. Educatia pacientului . factori teratogeni. În unele afectiuni specifice. . autismul infantil. genetician. galactozemie).anomalii structurale cerebrale se întâlnesc la 9-60% din pacientii cu retard mintal. encefalopatii nonprogresive (aberatii cromozomiale.terapie si consultare comportamentala. înmultit la 100 si este determinat prin teste "de inteligenta". comportamentul corect. probleme motorii. factori emotionali).terapie. hipotiroidism. malnutritie materna. oftalmolog. poseda abilitati de autoservire. Semne si simptome . traumatisme obstetricale.dementa.teste de stabilire a IQ pentru diferite vârste. necesita îngrijire.retardul profund: defect neurologic.teste specifice pentru unele afectiuni genetice. necesita supraveghere.elementul definitoriu de diagnostic al retardului mintal este IQ sub 70. accidente vasculare cerebrale. . cum ar fi îmbracarca. ocupationala. paralizia cerebrala. infectii intrauterine. spalarea. screening-ul metabolic (fenilcetonurie. . Pronostic si evolutie . . antecedentele familiale.retardul sever: limitare a abilitatilor de comunicare si limbaj. fizica individualizata. .fara restrictii. cu malformatii sunt afectati mai des. psihiatru. prematuritate.

Sarcina .deficit mintal. Abrevieri . .parintii.Diverse conditii asociate .RM retard mintal.persoanele ce îngrijesc bolnavi cu retard mintal consuma doze exagerate de medicamente psiholitice. .comportament inadecvat.retardul mintal des este întâlnit la bolnavii cu probleme ncuropsihice. Sinonime . .deficitul de atentie si tulburari hiperreactive. .probleme de vorbire. convulsii. fratii si surorile trebuie sa bineficieze de consult genetic. . necesita un tratament deosebit comparativ cu bolnavii fara retard mintal.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->