INTARZIERILE MINTALE

Psihiatrie

INTÂRZIERILE MINTALE
1. Istoric Primele referiri asupra IM au fost gasite în papirusurile egiptene de la Teba ( 1155 i.e.n.). În Grecia si ALTE DOCUMENTE Roma antica, infanticidul sanogenic (atitudinea spartanilor fata de copiii tarati ) era o practica curenta. Henric al TULBURARI DE RITM SI COERENTA II-lea a promulgat prima lege care îi proteja pe acesti oameni, ei fiind considerati "pupili" ai regelui. Abia în SUPORT PENTRU DEZVOLTAREA secolul XVIII, odata cu Revolutia franceza si cea americana, apare promovarea respectului fata de individ, SERVICIILOR COMUNITARE DE SANATATE indiferent de conditia lui sociala (sclav) sau fizica (bolnavi mintali, orbi, surzi, întârziati mintali). MINTALA SI DEZINSTITUTIONALIZAREA Primele forme organizate de tratament al IM au aparut în Elvetia si s-au raspândit apoi în Europa si America. Sub influenta enciclopedistilor, a lui Jean-Jacques Rousseau si a lui Johann Pestalozzi a crescut interesul pentru acesti copii. Jean -Marc -Gaspard Itard si Edouard Seguin în Franta si Samuel Gridley Howe în Statele Unite au fost primii care s-au ocupat de tratarea copiilor cu IM. În 1850 a aparut "Observations on Cretinism", prima lucrare publicata care se ocupa de acest subiect. Wilhelm Griesinger a deschis o noua viziune asupra polimorfismului etiologic si clinic în IM, afirmând ca "desi toti cretinii sunt retardati, nu toti retardatii sunt cretini". Ideea a fost sprijinita în 1877 de John L. H Down în monografia "The Mongolian Type of Idiocy". Down este primul care face o clasificare etiologica în trei categorii: întârzieri congenitale, de dezvoltare si accidentale (traumatism sau boala). Esquirol, tot în secolul XIX, a afirmat distinctia între "Oligofrenie si dementa" si a identificat doua aspecte ale asa denumitelor arierari mintale profunde " L'Imbecilite et L'Idiotie ". A urmat o perioada de identificare a multiplelor entitati diferite etiopatogenic si clinic dar care au ca manifestare comuna IM . Astfel, în 1880 a fost identificata de catre Desire -Maglione Bourneville, Scleroza tuberoasa. De asemenea, au fost recunoscute diferite boli degenerative precum boala Tay - Sachs. Cu toate aceste precizari si progrese, în domeniul terapiei, singurii care au facut ceva au fost educatorii.
PERSOANELOR CU PROBLEME DE SANATATE MINTALA ESENTA SOCIALA A VIETII PSIHICE TRASATURI DE CARACTER DE NATURA NEAGRESIVA INSENSIBILITATEA ISTERICILOR (URMARE). ACTELE SUBCONSTIENTE DE ADAPTARE Alcoolismul - abuzul de alcool sau dependenta Banditi si banditi CARACTERISTICI DISTINCTIVE ALE ARTTERAPIEI ORGANIZAREA ACTIVITATILOR DE T TULBURARILE DE DISPOZITIE / AFECTIVE La COPIL SI ADOLESCENT

În 1905, Alfed Binet si Theodore Simon au introdus pentru prima data teste psihometrice. Autorii au folosit aceste teste pentru selectia copiilor care trebuie sa urmeze scoli speciale. Aceleasi teste, introduse în 1908 de Harry Goddard, în Statele Unite, au fost folosite pentru diagnosticul IM. Concluzia a fost ca aceste test 525b16f e ofera "coeficientul de inteligenta" (QI) - masura adecvata si corecta a inteligentei individului si care ofera gradul de obiectivitate cerut de o apreciere stiintifica.

Cautare

Odata cu descoperirea de catre Gregor Mendel a legilor mendeliene de transmitere genetica aparut ideea ca IM si compotamentul antisocial sunt transmise genetic. Aceasta a condus la aplicarea unor masuri de izolare în institutii speciale si de sterilizare a persoanelor cu IM. O noua abordare s-a ivit odata cu identificarea in 1934 a Fenilcetonuriei de catre Ivar Folling, afectiune biochimica, ce se poate ameliora cu dieta specifica. A urmat o crestere a interesului pentru identificarea diferitelor forme de IM, pâna la studii recente de neurobiologie, care au aflat mecanisme de control în Sindromul PRADER-WILLI, Sindromul X FRAGIL etc. Dupa al doilea razboi mondial, s-a produs o reîntoarcere cu 150 de ani la abordarile lui Itard si Seguin. Au crescut foarte mult preocuparile pentru alcatuirea si aplicarea de programe educationale de recuperare. În 1950, grupuri de parinti din SUA, care aveau copii cu IM au început sa se organizeze, rezultând "National Association for Retarded Children". Aceasta organizatie a initiat un program national de preventie si îngrijire a persoanelor cu IM, program care a determinat afilierea mai multor specialitati precum: mai multe departamente medicale (neuropsihiatrie, fizioterapie, pediatrie ), de educatie, psihologie si psihopedagogie speciala, sociologie, genetica. In majoritatea tarilor exista astazi legislatie si programe, adaptate conditiilor socio-culturale specifice, care vizeaza persoanele cu dizabilitati; se remarca, de asemenea, un efort constant de destigmatizare chiar la nivel lingvistic, cu evitarea vechilor termeni, precum: oligofrenie, cretinism, imbecilitate, irecuperabilitate, handicap (16;224; 235). De aproximativ zece ani si la noi în tara se fac eforturi pentru a avea o cât mai buna legislatie , prevederi , organizatii , institutii si programe pentru persoanele cu handicap. 2. Terminologie si definitie Deoarece diagnosticul de Întârziere mintala este privit adesea ca un stigmat, s-au depus eforturi substantiale pentru îndepartarea semnificatiei sociale, care pare a fi intrinseca acestei denumiri. Autorii francezi au folosit termenii de "Arrieration Mentale", "Oligophrenie" iar în prezent prefera "Deficience Mentale". Pâna de curând, termenul cel mai folosit în Statele Unite ale Americii era cel de "Mental deficency", dar actualmente este preferat cel de "Mental Retardation". În Regatul Unit era preferata denumirea de "Mental Handicap", care ulterior a fost modificata în "Intellectual Disability". În prezent, Philip GRAHAM, TURK si VERHULST, în "Child Psychiatry", 1999, renunta total la termenul de Mental Retardation, preferând clasificarea si descrierea acesteia sub numele de "Learning Disability". Atât DSM IV cât si ICD10 folosesc termenul de "Mental Retardation". În tara noastra se prefera traducera "Întârziere mintala". Definitia " American Asociation on Mental Retardation" (AAMR) si încorporata în DSM-IV, citata de Kaplan în 1996 si M. Lewis,1996 este urmatoarea :

"Retarderea mintala se refera la prezenta unei limitari substantiale a functiilor neuropsihice. Se caracterizeaza printr-o scadere semnificativa a intelectului însotita de reducerea abilitatilor adaptative în doua sau mai multe din urmatoarele domenii: comunicare, autoîngrijire, convietuire în familie, abilitati sociale, activitati de comunitate, sanatate, scolarizare, petrecerea timpului liber, profesie. Retardarea mintala se manifesta înainte de 18 ani." În ICD 10 , Retardarea mintala esta definita prin "incompleta dezvoltarea a inteligentei, caracterizata prin deficit al abilitatilor cognitive, de comunicare, motorii si sociale, proces aparut în cursul perioadei de dezvoltare". La noi în tara se prefera însa termenul de Întârzieri Mintale, dat fiind polimorfismul lor etiologic si clinic. O definitie completa a acestor tulburari ar fi aceea propusa de prof. dr.st. MILEA în 1988: "Oligofreniile sunt stari patologice de subdezvoltare psihica, cu caracter defectual, permanent si neprogredient, care îsi au originea în etapele timpurii ale dezvoltarii ontogenetice. Polimorfe din punct de vedere clinic si etiologic, ele au drept tulburare comuna un aspect de întârziere globala în dezvoltarea intelelectului, care determina o scadere a capacitatii de adaptare sociala sub cota minima a nomalului." Aprecierea dezvoltarii intelectuale si deci si diagnosticul IM se face în prezent prin determinarea coeficientului de inteligenta (QI) si aprecierea functiilor adaptative. Autorii primelor teste psihometrice BINET si SIMON au folosit termenul de "Age Mental", înlocuit apoi de STREN cu cel de Quotient intellectuel (QI ). În prezent, se folosesc diferite instrumente de evaluare a QI-ului, adaptate dupa vârsta: Wechsler Intelligence Scale (WISC-R), Stanford -Binet Intelligence Scale, Kaufman Assesment Battery for Children. Rezulta ca diagnosticul de IM poate fi pus daca IQ este mai mic de 70 si cel putin doua din functiile adaptative sunt reduse semnificativ. Pentru sugari este suficienta aprecierea clinica a subdezvoltarii intelectuale. 3. Epidemiologie Datele variaza foarte mult, dat fiind heterogenitatea etiologiei si criteriilor diagnostice, cât si datorita criteriilor diferite de evaluare (în unele studii a fost evaluata functia adaptativa, în altele numai cea cognitiva sau ambele). Prevalenta difera - dupa grupa de vârsta abordata - dupa sex - dupa statutul socio- economic - dupa localizarea geografica Copiii cu Intârziere Mintala pot avea asociate:

Se considera (238) ca etiologia poate fi identificata la: -80% din cazurile cu Intârziere Mintala Severa -50% din cazurile cu Intârziere Mintala Usoara -25-30% din cazurile cu Intelect Liminar A. Dupa DSM-IV. irascibilitate.. Anomalii genetice (4-28%) 2. opozitie la interdictii etc. :IM usoara apare cel mai frecvent (85% din totalul cazurilor de IM) IM moderata reprezinta 10 % din cazurile cu IM IM severa reprezinta 3-4% IM profunda reprezinta 1-2% 4.tulburari de auz in 10 % din cazuri -crize convulsive in 33% din cazuri -paralizie cerebrala ( encefalopatie cronica infantila) în 30-60% din cazuri -tulburari de conduita. Malformatii congenitale (7-17%) . Factorii care au actionat prenatal 1. Etiologie Identificarea etiologiei Intârzierilor Mintale este considerata de unii autori ca un "exercitiu academic" si care va permite ulterior în unele cazuri masuri de preventie si tratament cu efect benefic . crize de mânie.

Anomalii gestationale: -Alti agenti teratogeni B.Icterul nuclear: Incompatibilitati de Rh si ABO netratate . Carentele nutritionale prelungite si severe . circularei de cordon. -intoxicatii cu nitriti.Hipoxie / asfixie datorata: sarcinii cu termen depasit. . sifilis . nasterii distocice.Prematuritatea . rubeola . toxoplasmoza. Expunerea mamei (5-13%): .3. nasterii precipitate. v. Factorii ce au actionat postnatal (3-12%) -infectii (meningite. gripal.Infectii congenitale : HIV. -traumatisme craniene severe.Hemoragia cerebrala . Sindromul de deshidratare. Dezechilibrele hidro-electrolitice severe.Probleme la nastere datorate calitatii gestatiei. v. Factorii care au actionat perinatal (2-10 %) . travaliului sau de alta natura . SIDA . herpes . -alte boli somatice care determina afectarea cerebrala: Insuficienta respiratorie severa. encefalite) -tumori cerebrale. citomegalic. cu plumb.Infectii la nastere C. manevrelor obstetricale .

Factori de mediu si factori socio. folosirea resurselor comunitare. citit si vorbit) . C: Debut înainte de 18 ani Codificarea se bazeaza pe gradul de severitate al IM . convietuire în familie.-probleme psihosociale care determina modifcari în buna îngrijire a nou nascutului. apoi in 1969 de Bawlby si dovedite astazi de studii de neurobiologie. autoîngrijire. abilitati sociale.Nivelul de autonomie sociala si autoconducere pe care-l atinge subiectul (raportat la normalul corespunzator vârstei cronologice) Manualul Statistic de Diagnostic al Asociatiei Americane de Psihiatrie (DSM IV) prezinta urmatoarele caracteristici ale persoanelor cu IM: A: Dezvoltarea intelectuala scazuta semnificativ. scolarizare.cultural si la o anumita vârsta) în cel putin doua din urmatoarele domenii: comunicare. totusi.Cauze necunoscute (30-50%) 5. sanatate. capacitatea de a decide pentru el însusi. Criterii diagnostice Marea varietate clinica a IM face ca efortul de încadrare diagnostica sa fie arbitrar. pentru care Rita Levi Montalcini a primit premiul Nobel. E.Nivelul dezvoltarii limbajului (capacitatea sau incapacitatea însusirii limbajului scris. petrecerea timpului liber. D. QI mai mic sau egal cu 70 ( pentru sugari este suficienta aprecierea clinica a subdezvoltarii intelectuale) B: Prezenta simultana a unui deficit adaptativ (incapacitatea de a atinge nivelul adaptativ al unui individ normal într-un anume grup socio.cuturali Rolul exercitiului senzorial si intelectual în dezvoltarea aptitudinilor mintale ale copilului este deja cunoscut prin observatii efectuate înca din 1850 de Gaspar Itard. profesie .Coeficientul de Inteligenta (QI) . devin operationale : . în 1946 de Spitz.Stabilirea vârstei mintale (vârsta nivelului dezvoltarii psihice indiferent de vârsta calendaristica ) . -IM usoara: QI de la 50-55 pâna la 70 .

40 -IM profunda: QI pâna la 20-25 -IM cu severitate neprecizata: când exista semne clare de IM. despre prognostic.alte denumiri: . Criteriile ICD 10 (1993) pentru Intârzierea Mintala (F70 . de limbaj sau motricitate . Nu precizeaza foarte strict scorarea QI.Oprirea sau incompleta dezvoltare a functiei mintale .Identificarea gradului de severitate a deficientei de comportament:    deficit de comportament absent sau minim modificare semnificativa de comportament.-IM moderata: QI de la 30-35 pâna la 50-55 -IM severa: QI de la 0.25 pâna la 35.F79) mentioneaza: . nu fac nici o referire la Intelectul de Limita (QI:74-84). nu aduc nici o informatie despre etiologie.QI 50-69 . neurologice sau psihice. Nu aduce informatii despre vârsta mintala reala fata de cea cronologica.la adult vârsta mintala de 9-12 ani .Tulburarea se poate însoti de alte suferinte fizice. limitele sunt variabile 50-55 (QI 55 poate fi considerat IM usoara sau IM moderata). sociale.Afectarea s-a produs pe parcursul perioadei de dezvoltare . psihice sau poate aparea separat .Arieratie Mentala Usoara . care necesita tratament sau supraveghere alte tulburari de comportament F70 Întârziere Mintala Usoara .Alterarea capacitatilor cognitive. despre suferintele asociate. dar gradul de inteligenta nu poate fi apreciat cu testele standardizate Sunt necesare câteva precizari: aceste criterii nu includ diagnosticul diferential.

QI 35-49 -la adult .Imbecilitate F72 Întârziere Mintala Severa .vârsta mintala sub 3 ani . Descriere clinica .la adult vârsta mintala de 3-6 ani .34 .QI 20.vârsta mintala de 6-9 ani .Debilitate Mintala -Deficienta Mintala Usoara F 71 Intârziere Mintala Medie .Idiotie F78 Alte forme de Întârziere Mintala F 79 Intârzierea Mintala fara precizare 6.Deficienta Intelectula medie .QI sub 20 .alte denumiri .alte denumiri .alte denumiri: ..Deficienta Intelectuala Profunda .Deficienta Intelectuala severa F 73 Intarziere Mintala Profunda .

Limbajul este sarac.12 ani . Efortul de "sinteza" se reduce la descrierea fenomenlui. elementele esentiale.ca adult. tulburari senzoriale. Sesizeaza cu dificultate "ideile principale". . uneori dizartric sau dislexic. anxietate si poate dezvolta reactii depresive în conditii de tensiuni în microclimat.îsi poate întemeia o familie .vârsta mintala la subiectul devenit adult este similara cu cea a copilului între 7-10 . Nu poate sesiza cu usurinta corelatiile între fenomene. ostilitate. Are dificultati în a distinge ceva ce este "comun" de ceva ce este "particular". incomplet dezvoltata. calculul matematic simplu. B.La noi în tara. agresivitate. sinteza. Efortul de "a defini" este dificil. insuficient. are si tulburari emotionale si/sau de comportament. superficial.copilul cu IM usoara poate prezenta asociat: sindroame neurologice. poate desfasura o activitate profesionala simpla. îsi poate asigura necesarul existentei .Întârzierea Mintala Severa . elementele de legatura între fenomene. Remarca mai usor deosebirile decât asemanarile. opozitionism. abstractizarea) se desfasoara la nivelul inferior. nu putem utiliza criteriile DSM datorita limitelor imprecise si utilizam numai criterii ICD. dezechilibre endocrine care pot îngreuna efortul de a face achizitii psihice . este lenta. Întârzierea Mintala Usoara . La proba de sortare si clasificare dupa criterii particulare esueaza frecvent. greoaie. ramâne dependenta de concret. Enumera eronat sau incomplet însusirile unor obiecte sau fenomene. dat fiind legislatia în vigoare si nevoia de a decide uneori încadrarea într-o grupa de handicap. cunostintele generale echivalente celor 4 clase elementare .gândirea. chiar daca sesizeaza "diferenta specifica". incomplet. precum instabilitate psihomotorie. malformatii.are grad minim de autonomie sociala si capacitate de autoconducere . Întârzierea Mintala Medie si C. A. Sesizeaza cu dificultate sau chiar nu sesizeaza absurdul. diferentierea. generalizarea. cu sintaxa deficitara. de cele mai multe ori. pentru ca nu poate face încadrarea în "genul proxim". iar operatiile gândirii (analiza.QI între 50-69 .dezvoltarea a fost buna în grupul familial si daca este sustinut copilul dobândeste limbajul scris.copilul cu IM usoara.

pot efectua o munca necalificata automata. pot avea o vârsta mintala asemanatoare cu cea a copilului între 3-6-7 ani. într-o clasificare anterioara. pot recunoaste litere sau cifre sau pot ajunge uneori sa numere automat . Ulterior DSM si ICD au subîmpartit Oligofrenia gradul II în doua subgrupe: I. dat fiind faptul ca diferenta dintre ele este foarte mica. Procesele de generalizare. modesta. copilul poate ajunge sa se autoserveasca la un nivel elementar cu "modelele de conduita" învatate.nu pot sa-si însuseasca limbajul scris. deveniti adulti.au limbaj sarac. abstractizare nu exista sau sunt extrem de rudimentare . stereotipa sub supraveghere (are un statut semiindependent social) . nu le pot rezolva decât cu scheme sau solutii deja existente.acesti subiecti.acesti copii pot prezenta mult mai frecvent: malformatii. pot rezolva doar probleme de sortare. II. nu pot raspunde de faptele lor .Intârziere Mintala Severa: QI 20-34 Atât IM moderata. senzoriale.nu au discernamânt. . endocrine. Oligofreniile erau împartite în trei categorii: Oligofrenie gradul I. uneori comportament auto si hetero agresiv .stari de agitatie marcata . sunt irascibili. sinteza simplificata. . .gândirea este concreta . De altfel.Intârziere Mintala Medie: QI 35-49 II. III.atentia si memoria: au oarecare stabilitate si eficienta în a se descurca în mediul inconjurator.învata sa se fereasca de pericolele iminente. vocabularul este restrâns la cuvinte uzuale. dar nu pot anticipa evenimentele nefavorabile decât daca le-au mai trait.daca a primit îngrijirile si suportul necesar. cât si IM severa se caracterizeaza prin urmatoarele: . .nu sunt capabili sa ia decizii corecte pentru a putea locui singuri . . . dislalie sau dizartrie .nu se pot autoconduce .Preferam sa le prezentam împreuna.sfera emotionala este saraca dar se exprima uneori cu violenta. tulburari neurologice. In situatii noi sunt dezorientati.

ramân cu o vârsta mintala în jur de 2 ani . se vorbea despre Borderline Mental Retardation QI: 70-85.total dependenti social . reusind chiar performante profesionale în domenii care nu necesita abilitati logic -operationale. Dupa nivelul QI-lui . nu au capatat control sfincterian .QI sub 20 .D.Learning Difficulties. de altfel aceste entitati. Gradele de inteligenta si problemele Intelectului de limita Consideram necesar sa prezentam aceste gradari si particularitatile Intelectului de limita. datorita cresterii competitiei scolare. Dar eforturile actuale vizeaza evitarea stigmatului asociat termenului de IM. nu considera intelectul liminar ca fiind o categorie diagnostica distincta. ci ca nivelul inferior al gradelor de inteligenta ( Intelect normal inferior ). acest deficit este observabil abia în jurul vârstei de zece ani. caracterizeaza tocmai acesti copii. malformatii.raspunsurile la stimuli au caracter reflex . recent introduse in DSM. când copilul trece în clasa a V-a. inteligenta poate fi grupata astfel: .nu se autoservesc. epilepsie. Mentionam ca nici ICD10. Întârzierea Mintala Profunda .au o existenta mai mult vegetativa .nu pot recunoaste pericolul . nici DSM IV. Se prefera alti termeni precum Learning Disabilities . stari de agitatie cu auto si hetero agresivitate.pot prezenta frecvent paralizii cerebrale.nu dispun de limbaj sau limbajul functioneaza la nivelul sunetelor nearticulate . el nu mai apare ca diagnostic nici în DSM IV si nici în ICD 10. tulburari de vedere si auz . A fost individualizat si considerat diagnostic doar în ultimele decenii. considerat anterior ca o entitate clinica distincta. În prezent. În primele editii ale DSM. Este caracterizat de un QI între 70 si 80 -85 de cele mai multe ori acesti copii au o buna functionare sociala.

dar cu rabdare si tact pot depasi situatiile acute. . abilitatile de comunicare. scolara.deductive. profesori. Ca adulti vor reusi o buna adaptare socio-profesionala (nu si în sfera performantelor matematice). evaluarea psihologica. Am considerat necesar sa luam în discutie aceasta categorie diagnostica. autoîngrijire. petrecere a timpului liber. Trebuie precizat ca "developarea" intelectului liminar nu se face întotdeauna. cu origine în etapele timpurii ale dezvoltarii: . Dificultatile copiilor cu intelect de limita sunt în principal în sfera gândirii ipotetico . Momentul debutului tulburarilor Tipul de educatie si îngrijirea primita de copil Toate aceste informatii sunt necesare pentru stabilirea diagnosticului de Întârziere Mintala prin prezenta deficitului intelectual cu caracter permanent. Foarte lenta este si trecerea de la stadiul operatiilor concrete la perioada operatiilor formale. adaptarea familiala. evaluarile educatorilor. patologice.Intelect normal inferior QI: 90-80 . dat fiind nu deficitul cognitiv al acestor copii. Dezvoltarea psiho-motorie si a limbajului. Interviul cu parintii. asociate cu trairi de inutilitate. ci mai ales posibilitatea destul de frecventa ca ei sa dezvolte tulburari emotionale si de conduita. si anume când copilul este supus unor presiuni educationale si unor situatii de competitie scolara. global si neprogredient. învatatori. profesorilor si observatia clinica directa ofera informatii despre : Antecedentele personale fiziologice.Intelect normal superior QI : 100 si peste . dimpotriva. evaluarile obtinute de la educatori. trairi de inadecvare dar si reactii de protest si de opozitie când îsi constientizeaza dificultatile prin raportare la ceilalti copii. inerti sau. caracteristicile familiei.Diagnostic pozitiv În procesul evaluarii unui copil cu Întârziere Mintala sunt necesare urmatoarele etape : interviul cu parintii. învatatorilor. Tulburarile de comportament sau emotionale pe care le poate avea concomitent copilul sunt forme de protest la aceste presiuni.Intelect liminar QI: 80-70 . sociala. ci numai în anumite conditii externe. acestea reprezinta de cele mai multe ori motivul pentru care parintii au nevoie de consult de specialitate.. 7 . de devalorizare. testele de laborator. observatia clinica directa. heredocolaterale. hiperactivi cu deficit de atentie. Copiii pot fi lenti. . ceea ce face ca însusirea cunostintelor scolare sa fie foarte dificila.

dar stabil si dementa. atunci când este posibil.. F. cu debut în primii ani de viata. hipoglicemia. comunicarea. sociala. datorita alterarii starii generale. si anume bolile care se pot însoti de o scadere a perfomantelor intelectuale. Într-o prima etapa. facând dificila examinarea Evaluarea psihologica este utila pentru stabilirea nivelului deficientei mintale.biochimice sangvine si urinare.microcranie. sindromul Down sau X fragil. Se folosesc scale si teste:scala Brunet-Lezine (pentru evaluarea dezvoltarii psihomotorii la copiii de vârsta mica). de imagistica cerebrala ajuta la aflarea etiologiei.sau anxietate extrema. astfel: 1. autoîngrijirea. deficit cu caracter progredeint. cu suferinta intra si perinatala sau cu boli severe în primul an de viata -Dezvoltarea psihomotorie si de limbaj este întârziata înca din primii ani de viata. (185) 8. petrecerea timpului liber -Ritmul de acumulare a cunostiintelor este inferior normalului pe tot parcursul existentei -Copii mai mari prezinta uneori instabilitate psihomotorie. Datele paraclinice si de laborator . crize de agitatie . sindroame piramidale si/sau extrapiramidale sau cerebeloase -Abilitatile adaptive sunt inferioare vârstei în urmatoarele domenii: adaptarea familiala. WISC. EEG. scolara. cu semne de deficit motor si /sau manifestari paroxistice de tip epileptic -Examenul somatic si neurologic releva de cele mai multe ori dismorfii faciale .. tulburari senzoriale. Examene genetice. cauzele organice sunt cele care trebuie excluse. parazitologice. se pot observa dificultati de concentrare a atentiei sau memoriei . în aceste cazuri este vorba de un regres psihic aparut la un copil anterior normal si nu de IM în care modificarile sunt stabile si permanente. traumatismul la nastere.-Acesti copii au antecedente încarcate . testele Binet-Simon.Diagnostic diferential Diagnosticul diferential al Întârzierii Mintale vizeaza în principal diferentierea între starea patologica cu caracter defectual. Rx craniu. imunologice) Întârzierea Mintala Usoara are rareori (10%) o cauza identificabila. Diagnosticul diferential cuprinde mai multe etape. Întârzierea Mintala Moderata si Profunda are mult mai des o cauza fizica identificabila (fenilcetonurie.Bolile somatice generale acute si cronice. RMN. hipoxia peri sau postnatala. în care. A. tulburarile endocrine: hipotirodismul). Raven. permanent si neprogredient.O. TC. observata în primii ani de viata si celelalte forme: deficitul recent. (Ex.

Tulburarile senzoriale cu deficit de auz. Anumite tulburari psihice trebuie eliminate în altgoritmul diagnostic al Întârzierii Mintale.2. nivel Q.I -ului C. D. Ci au o scadere a performantelor cu caracter regresiv . Traumatismele craniene severe. Tulburarile de limbaj: afazia congenitala. vaz pot interfera cu procesul normal de achizitii psihice ale copilului si acesta pare a fi debil mintal. Tulburarea hiperkinetica cu deficit de atentie . Exista si cazuri în care un deficit cognitiv deja existent sa se agraveze în urma unor boli somatice grave. cu stare comatoasa. la un copil anterior normal. observându-se oprirea în dezvoltarea psihica sau chiar pierderea unora din achizitii. dislalia: Tulburarile de învatare: dislexia.Bolile degenerative cu debut tardiv. exista dificultati de învatare si se pot face confuzii diagnostice. care se poate stabiliza sau poate avea caracter demential. care confirma debutul relativ brusc al deficitului. cu afectare cerebrala 7.Panencefalita sclerozanta subacuta. Lipsa de stimulare (copii crescuti în medii subculturale.I. -ului: peste 75-80. datorita simptomatologiei specifice.I. care se însoteste de un proces demential 4. si anume. dar evaluarea psihologica arata un nivel bun al Q.Intoxicatiile acute severe. disgrafia. acesti copii nu au IM. orienteaza rapid diagnosticul. discalculia. si mai ales anamneza.Infectiile acute tip meningoencefalita bacteriana sau virala 3. urmate de scaderea performantelor cognitive 5.Tulburarea depresiva. dar examenul psihologic cu teste adecvate arata un nivel bun al Q. B. Procesele expansive intracraniene 6. cei care au fost spitalizati îndelung sau institutionalizati) afecteaza atingerea unui nivel corespunzator vârstei de dezvoltare psihomotorie. în care se observa deficitul intelectual cu caracter progredient Afectarea encefalului se poate însoti de fenomene de regres psihic cu aspect de deficit intelectual. dar investigatiile paraclinice ex. absenta caracterului progredient. acelea în care.astfel : Autismul infantil.

teste TORCH .RBW.la nevoie întreruperea sarcinii dupa punerea diagnosticului antenatal prin tehnici de amniocenteza . 9. Enumeram masurile profilactice posibile în aceasta afectiune cu etiologie atat de polimorfa. Astfel. la nevoie.masuri de prevenire prin vaccinarea împotriva unor boli contagioase .îngrijirea gravidei cu incompatibilitate Rh sau ABO. HIV obligatoriu Toate aceste masuri reduc incidenta unora din formele de IM. tratamentul profilactic al IM este cel mai important.masuri de prevenire a suferintei fetale . de tip profilactic si de tip corectiv. ● Principiile de tratament la acesti copii implica: .îngrijire corespunzatoare a gravidei. prin aplicarea precoce a unor masuri psiho-pedagogice diferentiate si individualizate.examen medical prenuptial si sfatul genetic . B. tehnici de imunizare . dozare anticorpi antiRh si. A. Tratamentul întârzierii mintale Atitudinea terapeutica include doua tipuri de interventii.În toate aceste tulburari poate fi afectat procesul normal de achizitie a informatiilor. fata de formele cu determinism poligenic nu avem mijloace eficiente de determinare sau prevenire. insusirea unor scheme de comportament care sa creasca gradul de autonomie al acestor copii. dar aplicarea corecta a criteriilor de diagnostic ajuta la diferentiere. a nou nascutului si a copilului . poate exista o afectare limitata la unele arii.Dat fiind caracterul ireversibil al afectiunii. ceea ce impune o multitudine de gesturi medicale: . cresterea gradului de adaptare sociala si profesionala. Masurile corective Au ca obiectiv pricipal stimularea si dezvoltarea capacitatilor disponibile. asimilarea cunostintelor scolare în masura posibilului. se pot obtine: însusirea deprinderilor de autoservire.

dezvoltarea capacitatii de raspuns adecvat . familia necesita ea insasi suport in rezolvarea grijilor . jocul de rol. ambivalenta. Interventia psihoterapeutica se poate dovedi benefica.A)interventie educationala si dezvoltarea abilitatilor . pot aparea sentimente de gelozie fata de fratii sanatosi. exercitiul si recompensele B)utilizarea tehnicilor psihoterapeutice este folositoare la cei cu IM usoara si care prezinta tulburari emotionale si de conduita.aprecierea achizitiilor facute . determina frecvent aparitia sentimentului de inferioritate. Rejectia sociala. dependenta de ceilalti. de asemenea terapia de grup si terapia familiala. demonstratia. opozitie fata de parinti când apare nevoia de independenta si emanciparea. Adesea. autoservire . Scopul interventiei este: . încurajarea intimitatii si respectarea ei. Conflictele în familie sunt si ele frecvente. a abilitatilor sociale si a abilitatilor adaptative . Copiii cu IM sunt supusi unor variate circumstante psihosociale care duc la internalizarea conflictului.învatare de strategii pentru autoconducere.îmbunatatirea imaginii de sine . sentimentelor de vinovatie .obtinerea din partea familiei a unei atmosfere suportive si o mai mare implicare a acesteia Terapia familiei vizeaza ajutor si suport pentru cresterea gradului de independenta.se folosesc programe ce includ învatarea si instruirea.dezvoltarea abilitatilor sociale în contextul interactiunii interpersonale.exercitii de control al contractiei musculare . fricilor. ce determina comportamente neadecvate.încredere în competenta personala si independenta .programe de educatie bazate pe dezvoltarea comunicarii verbale si nonverbale.rezolvarea conflictelor internalizate . participare la activitati de grup. anxietatea si furia.programe de relaxare si control a respiratiei . anxietatilor.

mai ales la cei cu IM severa ajunsi la pubertate sau adolescenta: Tioridazin . 3 luni 4. pe zi 20 zile pe luna . 10 zile pe luna. Interventia comportamentala: aceste strategii reprezinta cea mai frecventa metoda pentru a rezolva modificarile de comportament ale copiilor cu IM. Glicerol.Enzime .Piracetam . 3 luni La nevoie se poate asocia medicatie sedativa. Se bazeaza pe "teoria învatarii" (comportamentul indecvat este rezultatul unei învatari eronate).Aminoacizii esentiali. 10 zile pe luna. în doze adecvate dupa vârsta Medicatie antidepresiva. Parintii vor fi învatati cum sa intervina. . activatoare de tip piracetam. se pot utiliza astfel: aminoacizii esentiali. Masurile corective pot fi : -tratamente adecvate pentru corectarea dificultatilor senzoriale (auditive sau vizuale) si motorii.Piritinol . 3 luni 5. Clordelazin. 3 luni 3. Familia trebuie sa ofere tot suportul afectiv necesar. pentru ameliorarea irascibilitatii si crizelor de mânie. OANCEA vorbea.Activatoare ale ciclului Krebs . daca se administreaza în doze adecvate. cu atentie la fenomenele de activare.Vincamine .1-2 tb. Medicatia neurofica este uneori benefica. Rolul familiei si al societatii este foarte important în asistarea subiectului cu IM.Extract de Gingo biloba (utilizat la copii doar de câtiva ani). Conceptul de NORMALIZARE a fost promovat începând cu anii 1960. despre" reactia de doliu fata de pierderea copilul ideal". Societatea trebuie sa aiba legi care sa apere drepturile acestor persoane. 1-2 doze/zi.1-2 tb. acesti parinti care au trait cele noua luni de sarcina cu gândul "la cum va fi copilul lor" si care "au imaginat diferite scenarii de viitor". cu limita de timp.1 tb pe zi. se afla de fapt în fata unui copil cu probleme si care nu este asa cum si l-au dorit. pe zi 20 zile pe luna . 2.1-2 tb. în 1986. 3 luni 7. care apare la parintii copilului cu IM. Lecitina. enzime activatoare ale ciclului Krebs 1. cure de 3 luni 6.1-2 tb pe zi.Piridoxine . piridoxina.C. antipsihotica sau antiepileptica pentru tuburarile asociate. pe zi 20 zile pe luna.

s-au modificat legislatii privind persoanele cu handicap.Acesta înseamna "oferirea persoanei cu handicap a patternurilor de viata si a conditiilor de trai cât mai apropiate de ale celorlalti". asigurarea de oportunitati pentru integrarea în comunitate sub aspectul locuintei. de îngrijire specilizata si de programe de cercetare pentru persoanele cu dizabilitati. si la noi în tara exista astfel de Organizatii sau Asociatii ale persoanelor sau parintilor copiilor cu handicap. învatarii si obtinerii unui loc de munca. De la începutul anilor '60 s-a produs o modificare a mentalitatii privind persoanele cu handicap. stabilindu-se masuri pentru oferirea de servicii. OLIGOFRENIA Forum articol | atasate 0 comentarii Raporteaza Articol Acorda 1 punct | Rank: 20 .

Clasificarea retardului mental după DSM : 1. . muncă. autoîngrijire. aptitudini sociale/interpersonale. care a început în timpul perioadei de dezvoltare şi se asociază cu o deficienţă a comportamentului adaptativ (Asociaţia Americană pentru Deficienţa Mintală/AAMD). Funcţionare intelectuală semnificativ sub medie (un QI de aproximativ 70 sau mai puţin înregistrat la un test individual). sănătate. Deteriorare sau deficite concomitente în funcţionarea adaptativă prezentă în cel puţin două din următoarele domenii: comunicare. Retard mental sever (oligofrenie gradul III) – QI de la 70 35/40 până până la la 50/55 20/25 . folosirea resurselor comunităţii. timp liber. Retard mental moderat (oligofrenie gradul II) – QI de la 50/55 până la 35/40 . Retard mental uşor (oligofrenie gradul I) – QI de la 2. autoconducere. Prezentare clinică A. siguranţă. viaţă de familie."Imaginea in oglinda" a Supradotarii este Oligofrenia. 3. Retardul mental conform Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (DSM) se defineşte ca o funcţionare intelectuală generală semnificativ sub medie. Debut înainte de 18 ani. B. aptitudini şcolare. C.

Retard mental de severitate nespecificată – există prezumpţia de retard. familii. motorii. 2. 1. Retardul mental uşor (vârsta mentală 9-12 ani) Persoanele cu retard mental uşor reprezintă cel mai mare grup dintre persoanele cu retard mental (85%). Retardul mental moderat (vârsta mentală 6-9 ani) Apare la 10% dintre persoanele cu retard mental.4. dar nivelul de inteligenţă al persoanei nu poate fi evaluat testologic . Se asociază frecvent cu probleme neurologice. 3. dar sub supraveghere. Retardul mental sever (vârsta mentală 3-6 ani) Apare la 3-4% din populaţia cu retard mental. Mulţi pot termina şcoala generală. majoritatea au loc de muncă. Persoanele pot învăţa să comunice şi să se autoîngrijească. unii chiar ajung la liceu. dar marea majoritate reuşesc să trăiască independent. Înfăţişarea nu prezintă mari modificări şi deficitele motorii sau senzoriale sun greu sesizabile. Ca adulţi. de locomoţie. dar întâmpină dificultăţi în rezolvarea unor probleme de viaţă mai complexe. Capacităţile de limbaj şi comportamentul social sunt mai puţin dezvoltate. Ca adulţi pot desfăşura o activitate rutinieră. Retard mental profund (oligofrenie profundă) – QI sub 20/25 . . 5.

Deficitul de limbaj şi cel motor sunt evidente şi ireversibile. Marea majoritate au cauza organice pentru întârzierea mentală şi necesită îngrjire pe parcursul întregii vieţi. favorizanţi. prognostic Aproximativ 1-3% din populaţia generală suferă de retard mental de diverse forme. Implică multiple deficite cognitive. Chiar şi la maturitate majoritatea persoanelor au nevoie de o supraveghere atentă şi îngrjirie specializată. Retardul mental apare într-o relaţie de comorbiditate (asociere cu alte tulburări) cu următoarele forme de patologie: tulburare de hiperactivitate şi defi cit de atenţie (AD/HD). de comunicare. stimulare din mediu etc. Evoluţia este influenţată de evoluţia bolilor asociate şi de factori externi (oportunităţi de instruire. 4. tulburări alimentare. comorbiditate. motorii. tulburări afective.). de menţinere a tulburării) . tulburări de conduită. tulburări anxioase. Persoanele au nevoie de o instruire intensivă pentru a fi în stare să desfăşoare independent chiar şi cele mai rutiniere activităţi de autoîngrijire. Etiopatogenia retardului mental (factori determinanţi. psihoze. Retardul mental profund (vârsta mentală sub 3 ani) Apare la mai puţin de 1% dintre persoanele cu retard mental. Epidemiologie. tulburări ale controlului impulsurilor (agresivitate şi automutilare).Dezvoltarea este foarte lentă în perioada preşcolară. Deteriorarea senzorio-motorie se observă uşor încă din copilărie. tulburări mentale datorate unei condiţii medicale generale.

sifilis. distimie (pe plan emoţional). hipoxie). medicamente. iradiere. generalizare. tulburări metabolice care afectează SNC. . deteriorare (pe plan cognitiv). abstractizare. egoism. scădere atenţiei. infecţii (meningite. Definitii OLIGOFRENIE . malformaţii craniene (hidrocefalie.Factori postnatali: traumatism (accidental sau prin abuz asupra copilului). boli cerebrale. sărăcirea nuanţării afective.Factori perinatali: asfixiere la naştere. hemoragie intraventriculară. Tulburările organice Sindromul psiho-organic cronic (Bleuler) : Reprezintă o tulburare psihică datorată unei disfuncţii cerebrale generale.Factori prenatali: infecţii (rubeolă. . fatigabilitate. retardul mental se datorează unui cumul de factori (ereditari şi de mediu). stereotipii. plumb. microcefalie). întârziere în creştere prin subalimentare).Malnutriţie . . intoxicaţii (alcool. bradipsihie.Factori genetici: anomalii cromozomiale. toxoplasmoză). afectare somatică (traumatism.Principalii factori implicaţi în apariţia retardului mental sunt ereditatea. intoxicaţii. tendinţa la perseverare. complicaţiile prematurităţii. factorii sociali şi factorii de mediu. . De obicei. . scădere capacităţii de judecată. disfuncţie placentară (toxemie. droguri). macrocefalie. Din acest punct de vedere există două tipuri de retard mental: cel subcultural (limita inferioară de distribuţie normală a intelifenţei într-o populaţie) şi cel patologic (datorat proceselor patologice specifice). Simptomele principale sunt: slăbirea memoriei. encefalite) . boli endocrine (hipotiroidie). Se descriu trei pattern-uri comportamentale care se asociază şi se condiţionează reciproc: dezorientare (confuzie pe plan senzorial). icter. modificări ev idente în personalitate subiectului.

factorul ereditar fiind cel care determina aparitia bolii. .de o anomalie cromozomiala (numerica sau structurala) .tulburari ale mai multor gene care apar ca rezultat al interactiunii dintre mai multe gene cu mediul inconjurator. care se manifestă prin tulburări ale facultăților mintale și ale dezvoltării fizice.de o mutatie a unei gene .minte]. Simptome Oligofrenia se mai numeste si inapoierea mintala. caracterizată prin dezvoltarea incompletă și întârziată a facultăților psihice. este deci o boala psihica caracterizata prin nedezvoltarea sau oprirea in dezvoltare a functiilor intelectuale. OLIGOFRENIE (Med) : Stare patologică a omului. ca urmare a unor suferințe cerebrale. Cauze Boala apare in special in familii cu risc genetic. Coefientul de inteligenta este mult scazut si in functie de nivelul sau se clasifica si boala ca fiind usoara. Oligofrenia nu corespunde in totalitate notiunii de boala. Oligophrénie. intirziere mintala. OLIGOFRENIE : Stare patologică a omului caracterizată prin dezvoltarea incompletă și întârziată a facultăților psihice. însoțită uneori de tulburări ale dezvoltării fizice și de leziuni ale sistemului nervos central. debilitate mintală. înnăscută sau dobândită în copilărie.puțin. oligos . gr. OLIGOFRENIE : Boală psihică. în cursul nașterii sau în perioada copilăriei. phren . debilitate mintală. Oligofreniile pot fi conditionate: . handicap mintal si se caracterizeaza prin scaderea functiei intelectuale. Concluzie Oligofrenia. debilitate mintala. in sensul clasic de proces dinamic in evolutie cu debut. [cf. survenite în perioada intrauterină. medie sau grava.OLIGOFRENIE : Stare patologică caracterizată prin rămânerea în urmă a dezvoltării facultăților psihice.

toxoplasmoza) -toxici (alcool. Insuficienta intelectuala insoteste persoana afectata de-a lungul intregii sale existente.75% debili mintali . infectii in timpul nasterii 3. traumatisme craniocerebrale Alti factori care sint implicati in producerea bolilor psihice sint: . oligofreniile sint clasificate in trei grupe: .20% imbecili .factorii endocrini 4. traumatisme psihice de-a lungul existentei) .factorii constitutionali innascuti sau cistigati 3.factori socio-economici Tipuri de boala Din punct de vedere clinic.factori de dupa nastere (postnatali) si care actioneaza in primul an de viata: infectii.forma grava (IDIOTIA) sau oligofrenia de gradul III . vindecarea sau cronicizare. Formele grave de oligofrenie sint mai rare decit cele usoare: . Aceasta deficienta determina insa dificultati importante de adaptare si frecvente tulburari psihice afective si comportamentale.factori din timpul nasterii (perinatali): traumatisme obstetricale.factori psihologici (carenta afectiva in copilarie.factorii genetici (ereditari)care au rol determinant 2.forma medie (IMBECILITATEA) sau oligofrenia de gradul II .manifestare acuta. sifilis. intoxicatii. oxid de carbon.factorii de dinainte de nastere (prenatali): -infectiosi (rubeola.factorii metabolici Factorii externi sau factorii de mediu 1. alte toxice) -fizici (radiatii ionizante) 2.5% idioti Factori de risc Factorii care conditioneaza aparitia bolilor psihice pot fi clasificate in : Factori interni 1.factori ecologici (influente negative ale unor fenomene ale societatii moderne): artificializarea mediului .

ultrasonografia. evitarea bolilor contagioase. amniografia. Trebuie evitate mediile toxice (gravida trebuie scoasa din mediul toxic). .prin examene in masa. examenul radiologic. cit si deficienta.asigurarea unei alimentatii corespunzatoare si a unor conditii fizice sau psihice adecvate.educatia sanitara a tinerilor casatoriti si a femeilor gravide.gravidele trebuie supravegheate permanent.diferitele tulburari metabolice . Se urmareste evitarea denutritiei si a bolilor debilitante. stress-ul. evitarea folosirii medicamentelor care au actiune toxica asupra fatului. Sint interzise bauturile alcoolice.forma usoara (DEBILITATEA MINTALA) sau oligofrenia de gradul I Preventie Prevenirea aparitiei oligofreniilor se realizeaza prin: . Sint interzise iradierile in primele trei luni de sarcina. trebuie evitate conflictele. . toxoplasmoza (prin evitarea contactului cu animale domestice. De asemenea. . evitarea consumului de carne cruda. precum si medicamentele toxice in timpul sarcinii (aceste medicamente vor fi utilizate numai daca este in pericol viata gravidei si.supravegherea nasterii pentru a preveni suferintele fetale si traumatismelor obstetricale . Se recomanda schimbarea locului de munca a gravidelor care lucreaza in mediul toxic. fetoscopia. precum si supravegherea medicala a sarcinii si a nasterii. traumatizarea psihicului. . se recomanda intreruperea terapeutica a sarciniii).depistarea unor boli ereditare inca din primele luni ale sarcinii. boli infectioase si parazitare. bolii hemolitice a nou-nascutului (prin supravegherea gravidelor Rh negative si administrarea imunoglobulinei G anti D la gravide Rh negative care au avut avorturi sau un copil Rh pozitiv). Se practica punctia amniotica (amniocenteza). evitarea contactului cu bolnavii de rubeola).trebuie depistate precoce. Trebuie evitat atit excesul. oua crude si lapte nefiert).consultatia prenuptiala (premaritala) este obligatorie la toti tinerii inaintea casatoriei (pentru depistarea riscurilor genetice) . Este absolut necesara cunoasterea masurilor de intarire a sanatatii. . in aceasta situatie. screening . la nastere . cunoasterea unor date despre evolutia normala si patologica a sarcinii.sfatul genetic se acorda numai in centre specializate (pentru a evita unele greseli) ..evitarea factorilor care produc malformatii (factorilor cu potential teratogen). Se urmareste prevenirea imbolnavirii prin rubeola (prin vaccinare. insuficienta alimentatiei.

ci la inlaturarea abuzului prin automedicatie. Diverse Frecventa crescuta a oligofreniilor a determinat un larg fond de lupta a acestor deficiente psihice la care participa atit medicii. care poate agrava situatia bolnavului. Folosirea in exces a medicamentelor nepotrivite are urmari deosebit de grave cu o serie de efecte nedorite (secundare. . asistentii sociali. dar si efecte negative prin posibilitatea unui consum inutil de catre unele categorii de bolnavi. fenilcetonuria). Lupta impotriva asa-numitei "poluari medicamentoase" nu inseamna renuntarea la medicamentele absolut necesare. Medicul intervine numai ca sfatuitor. Acceptarea sau neacceptarea riscurilor vor fi hotarite numai de catre parinti. parintii. Medicul nu are dreptul de a decide ca un judecator. Tratament In folosirea medicamentelor trebuie sa se evite doua atitudini gresite si daunatoare. Automedicatia inseamna recurgerea la somnifere (hipnotice). prescrise de medic. colaterale. La fel de grava este si neglijarea indicatiilor terapeutice medicale. refuzul sau respingerea acestora. si anume: automedicatia si neglijarea indicatiilor medicului. adverse). tranchilizante. El are datoria de a furniza informatiile stiintifice intr-o modalitate de a fi intelese corect de catre persoanele care solicita consultul. in functie de situatia concreta si de interesele familiei. fara prescriptia si controlul medicului. antidepresive sau alte medicamnete stimulante psihice. avind efecte foarte grave. cit si psihologii.vindecabile si care nu necesita cheltuieli deosebite (cretinismul. gusa. deoarece a permis un tratament mai individualizat. profesorii. Inmultirea arsenalului de medicamente a avut efecte pozitive. nefavorabile.

Alte boli si afectiuni din categoria ″Afectiuni ale sistemului nervos″: Autism Alzheimer Migrene Atacul cerebral Creutzfeldt-Jacob Agorafobia Epilepsia Depresia Scleroza multipla Boala Parkinson Dependenta de droguri ADHD Tehnologia MRI Scleroza laterala amiotrofica .

Majoritatea necesita instruire în scoli auxiliare. Incidenta retardului mintal depinde si de factorii de mediu. .Retardul mintal Details Hits: 9109 Definitie Retardul sau handicapul mintal este un simptom complex.copiii cu IQ >70 pot urma o scoala normala. caracterizat printr-o limitare substantiala a functiilor psihicului.vor putea învata abilitati minime de autoasistarc si vor putea realiza conversatii simple Necesita supraveghere îndeaproape toata viata.necesita îngrijire permanenta pe toata viata. sanatate si securitate. dar necesita un ajutor adaugitor . Acest termen este folosit atunci când diagnosticul de retard mintal este prezumtiv. Clasificare Retardul mintal.71-84). Poate fi folosit si la copilul cu retard la care nu a putut înca fi folosit testul IQ Cattel or Bailley. Predominanta de varsa: conform definitiei retardul mintal se manifesta în perioada de dezvoltare. Predominanta de sex: Barbati > Femei .retard mintal moderat (antrenabil) (IQ . Retardul mintal de severitate nespecificata.90% din copii cu retard mintal sunt inclusi în aceasta categorie. . autoîngrijire. trisomia 18. De obicei acest termen este folosit când testarea nu este posibila din cauza vârstei mici. moderat. sau a handicapului fizic si senzorial asociat (tulburari de auz. Incidenta/Prevalenta: 3% din populatie prezinta retard mintal. vaz). cu cât copilul este mai mic. trisomia 21. Sistemul afectat: nervos.intelect limitrof (IQ .retard mintal usor (educabil) (IQ . . însusita academica. auto directionare. Cauzele socio-culturale predomina în grupul pacientilor cu retard mintal usor.retard mintal profund (IQ <20) . Gradele de retard mintal . ce se caracterizeaza printr-un nivel semnificativ scazut al intelectului si coexistenta corelativa a cel putin 2 sau mai multe deprinderi aplicative limitate: comunicare. din care 75% retard mintal usor. accesibilitatea la servicii speciale de instruire. sever. deprinderi sociale. se divizeaza in 4 grade: usor. încât nu poate participa la testare. Ereditatea: Peste 750 de afectiuni genetice asociaza si retard mintal. Limbajul este nedezvoltat. dar o testare standardizata este dificil de efectuat sau nu este posibila. adolescentul sau adultul nu este cooperant ori este de o gravitate atât de serioasa. termenul de retard mintal nespecificat nu se foloseste. În orice caz. cu exceptia retardului profund. cum ar fi: nivelul cultural. trisomia l0p. cu atât mai dificila este stabilirea diagnosticului de retard mintal.retard mintal sever (IQ . Exemple: monosomia 5p. Retardul mintal se manifesta sub vârsta de 18 ani. stimularea precoce. viata la domiciliu. monosomia 12p partiala. profund si retardul mintal de severitate nespecificata. odihna si munca. . deletia 15q.70-50) .35-20) . privarea sociala.terapia trebuie sa fie concentrata pe obtinerea abilitatilor de auloîngrijire si a unor achizitii intelectuale. utilitate în comunitate. 20% cu retard mintal moderat si 5% cu deficit mintal sever si profund. Poate avea loc când copilul.49-36) . Foarte sutini vor obtine controlul sfincterian. în functie de afectarea intelectului. Daca se suspecta un IQ mai mare de 70.

Cauze . hipotiroidism. . Teste speciale . lipsa conditiilor adecvate pentru dezvoltare. ocupationala. genetician.nonorganice (factori socio-culturali.copiilor cu retard mintal grav sau sever diagnosticul li se stabileste înca din perioada de sugar. encefalopatii nonprogresive (aberatii cromozomiale. .parintii trebuie informati despre principiile de educatie a bolnavului cu retard mintal. disfunctii placentare. necesita îngrijire. traumatisme craniocerebrale). malnutritie materna. intoxicatii. În unele afectiuni specifice. autismul infantil. tulburarile emotionale.retardul profund: defect neurologic. accidente vasculare cerebrale. tumorile SNC. logopedica. Diagnostic .elementul definitoriu de diagnostic al retardului mintal este IQ sub 70. metabolismul glucidic. Masuri generale .retardul sever: limitare a abilitatilor de comunicare si limbaj. se observa un declin al abilitatilor cognitive si de adaptare în timp. spalarea. . Pronostic si evolutie . viata în grup. . probleme motorii.în caz de suspiciune a retardului mintal e necesara o evaluare a pacientului de un grup reunit de specialisti: psiholog. psihiatru. cum ar fi sindromul Down sau X-fragil. Dieta .coeficientul de inteligenta (IQ) reprezinta raportul dintre vârsta mintala si vârsta cronologica.terapie psicofarmacologica. necesita supraveghere. encefalopatii progresive (metabolice. oftalmolog. lipsa vorbirii. înmultit la 100 si este determinat prin teste "de inteligenta". Diagnostic diferential . organice.teste de stabilire a IQ pentru diferite vârste. diabet zaharat matern. comportamentul corect. Semne si simptome . fizica individualizata. . Schimbari morfologice . Educatia pacientului . factori emotionali). deficientele auditive sau speciale.anomalii structurale cerebrale se întâlnesc la 9-60% din pacientii cu retard mintal.terapie si consultare comportamentala. aminoacizii. e posibila autovatamarea. Regim . . galactozemie). abilitati cognitiv sociale slabe.teste specifice pentru unele afectiuni genetice.suport educational special.diagnosticarea retardului mintal usor se realizeaza mai des în perioada scolara.fara restrictii. factori teratogeni. prematuritate. . traumatisme obstetricale. metodele si conditiile de realizare a potentialului intelectual al bolnavului. infectii intrauterine. poseda abilitati de autoservire. cu malformatii sunt afectati mai des.retardul usor: deprinderi sociale si de comunicare suficiente pentru viata în comunitate.terapie. alimentarea. cum ar fi îmbracarca. .dementa. Date de laborator . antecedentele familiale. examenul citogenetic. . . paralizia cerebrala. infectioase).retardul moderat: deficiente de vorbire si de socializare. screening-ul metabolic (fenilcetonurie. audiolog.e prescrisa doar în unele afectiuni metabolice (exemplu: fenilcetonuria).riscul de nastere a unui copil cu retard mintal trebuie sa fie apreciat în functie de starea sanatatii cuplului. Factori de risc . Copiii cu stigme de disembriogencza.

Sinonime . .comportament inadecvat. Sarcina .persoanele ce îngrijesc bolnavi cu retard mintal consuma doze exagerate de medicamente psiholitice. necesita un tratament deosebit comparativ cu bolnavii fara retard mintal. . Abrevieri .retardul mintal des este întâlnit la bolnavii cu probleme ncuropsihice. .RM retard mintal. .deficitul de atentie si tulburari hiperreactive.parintii. convulsii.Diverse conditii asociate . fratii si surorile trebuie sa bineficieze de consult genetic.probleme de vorbire. .deficit mintal.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful