FENOMENUL VANGA

Putin inainte de-a muri - Anul acesta se implinesc 100 de ani de la nasterea celebrei Vanga, bulgaroaica ale carei pro etii i-au adus aima in lumea intreaga, egalandu-l pe Nostradamus Vanghelia Pandeva Dimitrova s-a nascut la 31 ianuarie 1911 in Strumica, o zona balcanica greu incercata de-a lungul timpului. Ocupata de mperiul Otoman, a apartinut !egatului "ulgariei, apoi !egatului ugoslaviei, din nou "ulgariei, !epublicii #ederative ugoslavia, revenind in prezent !epublicii $acedonia. #etita a venit pe lume prematur, printr-o nastere grea, cu putine sanse de a supravietui. %on&orm unei traditii care e'ista si in satele noastre, copiilor ce urmeaza sa moara trebuie sa li se dea repede un nume, ca sa nu &ie luati de diavol. (umele nu poate &i dat insa de cineva din &amilie, ci, obligatoriu, de un strain. )sa se &ace ca, la primul tipat al &etitei, o vecina a &ugit in drum si a rugat un trecator sa-i spuna cum il cheama. Pe strain il chema )ndromache. #emeii i s-a parut ciudat. ) urmat un al doilea om, pe care il chema Vanghelis. Si asa i-au pus numele &etitei* Vanghelia, +aducatoarea de vesti mari+, Luata de !ant Dar, in ciuda pronosticurilor sumbre, &etita si-a revenit si a crescut ca oricare alt copil normal din sat. -atal ei a &ost luat in armata bulgara, in Primul !azboi $ondial, iar mama ei a murit de tanara. Vanghelia a crescut mai mult prin vecini, care o iubeau. %and tatal a revenit acasa, s-a recasatorit, iar mama vitrega a indragit-o, la randul ei, pe &etita.

%asa Vangai din +!upite+

.ra o copila blonda, cu ochi albastri, &oarte vesela si &oarte inteligenta. i placea sa se /oace +de-a vindecatoarea+ si dadea leacuri copiilor care se pre&aceau bolnavi. Dar adevaratul debut al clarviziunilor sale s-a petrecut cand avea 11 ani. Si tot atunci a inceput si legenda. Se spune ca o tornada a prins-o pe &etita si a aruncat-o departe. Desi ea nu a &ost inregistrata meteorologic, cert este ca Vanghelia a disparut la un moment dat de pe campul unde se dusese cu oile, si a &ost gasita departe, cu ochii plini de pulbere de pra&, ast&el ca ridicarea pleoapelor ii pricinuia o durere cumplita. ) povestit ca a &ost luata pe sus de un vant si nu mai stia nimic, decat ca ii &usese o &rica teribila. (ici un tratament nu a dat rezultate, iar pentru o eventuala operatie nu e'istau bani. Vederea ei se deteriora rapid. Se spune ca in acea perioada un inger i s-a aratat in vis si a pus-o sa aleaga intre a-si recapata vederea sau a capata darul de a vedea in viitor. Vanghelia a ales sa vada in viitor, ca sa poata a/uta oamenii. Vindecatoarea n 1901, Vanga a &ost dusa in Serbia, in cadrul unei campanii pentru a/utorarea nevazatorilor. ) petrecut trei ani acolo, incercand sa invete al&abetul "raille, dar era semianal&abeta. $ai mult i-a &olosit sa invete cum sa se descurce de una singura. ) invatat sa se orienteze, sa gateasca, sa spele, sa tina curata o casa. -oate acestea i-au &olosit dupa moartea mamei vitrege, in 1902, cand s-a intors acasa si a avut gri/a de &ratii sai. #amilia ei era &oarte saraca, iar Vanghelia muncea toata ziua, sacri&icandu-si tineretea si sanatatea, ca &ratii sa nu su&ere lipsuri mari. Diagnosticata cu pleurezie, doctorul i-a spus ca va muri repede daca nu se va ingri/i. Vanghelia s-a ingri/it cu leacuri babesti si si-a revenit. ) inceput sa trateze si alti oameni, alegandu-se cu porecla de +"aba Vanga+. )cesta a &ost primul ei dar, capacitatea de a vedea ce leacuri i se potrivesc unui bolnav si de a inventa licori pe baza de plante. Vanga era de parere ca oamenii se pot revitaliza numai cu plante ce cresc in tara lor de origine, e'istand o armonie anume intre vietuitoare si habitatul acestora. (u a intrat in con&lict cu medicina moderna, desi credea ca e&ectul plantelor era mai rapid in vindecare, si &ara traume, &iind de pre&erat nenumaratelor pastile prescrise de medic, adesea cu e&ecte secundare dezastruoase pentru organism. Vi"itata de rege n 1931, Vanga s-a mutat in Petrici. )ici a prevazut intrarea "ulgariei in razboi. Vestea i s-a dus si, la 2 aprilie 1930, insusi regele "oris al -lea al "ulgariei i-a &acut o vizita. Vanga l-a avertizat ca "ulgaria nu trebuie sa intre in al doilea razboi mondial. Dar "ulgaria a intrat alaturi de 4itler si a &ost aproape sa &ie dezmembrata. !egele a revenit la Vanga la s&arsitul anului 1930 si in &ebruarie 1933. 5a ultima vizita, Vanga i-a prezis, la insistentele acestuia, data mortii, pe 02 august 1933. )poi i-a spus ca vede un steag rosu arborat la palatul regal, ceea ce l-a intristat pe rege si mai tare. Steagul rosu al comunistilor a &ost arborat in august 1933, Vorbind cu mortii n timpul celui de al doilea razboi mondial Vanga si-a dezvoltat capacitatea de a vedea unde sunt si ce se intampla cu oamenii plecati pe &ront si capacitatea de a intra in legatura cu spiritele lor.

"iserica Vangai )st&el, inainte de a sosi vestile, ea anunta cu precizie cine a murit si pe unde se a&lau cei care nu trimisesera vesti de mult. (epoata ei, Vanga 6rassimira Stoianova, isi aminteste cum vorbea "aba Vanga cu mortii. +$ai intai, simtea o arsura in var&ul limbii. )poi, nu mai era ea. %at vorbea cu su&letele celor decedati, nu se mai putea vorbi cu ea. (u era usor. n /urul omului care venea pentru a contacta o persoana decedata roiau multe su&lete ale mortilor din &amilia acestuia. "aba Vanga spunea ca se simte ca o poarta pentru spirite. %and un spirit nu-i raspundea, nu insista, spunand ca a urcat +mai sus+ si nu trebuie rechemat+. n plus, a inceput sa prevada si rezultatul unor batalii. #aima ei era atat de mare, incat oamenii care veneau sa-i ceara a/utor stateau cu zilele in /urul casei, pana le venea randul sa intre. ) trebuit sa-si ia o alta casa, in !upite, pentru a primi vizitatorii. %ei care i-au &ost aproape spun ca ea niciodata nu impovara omul care ii cerea a/utor cu vesti rele, dandu-le tuturor speranta. nsa, dupa ce oamenii pentru care prevedea boli grele sau moarte plecau, su&erea cumplit, rugandu-se la Dumnezeu ca sa nu se implineasca viziunile sale. +(u sunt niciodata sigura ca ceea ce vad e adevarat+, spunea Vanga. +Omul are legatura lui cu Dumnezeu, care poate sa-i schimbe destinul,+. Arestata ca a anuntat moartea lui #talin 5a 17 mai 1930, Vanga s-a casatorit cu Dimitar 8usterov, un soldat cantonat intr-o tabara militara de langa Petrici. )cesta venise sa a&le cine i-a ucis &ratele si a &ost impresionat de &aptul ca Vanga, care era o &emeie pro&und religioasa, l-a pus sa /ure ca nu se va razbuna pe ucigasii &ratelui sau. Dupa ce a &ost lasat la vatra, Dimitar nu a putut rezista &aimei sotiei sale si &elului acesteia de a trai, in permanenta la dispozitia altora. S-a apucat de baut si a decedat la 1 aprilie 1990.

)saltata de oameni Dupa instaurarea regimului comunist din "ulgaria, Vanga a avut o viata grea. %omunistii nu agreau superstitiile si nu credeau in puteri supranaturale. n toamna anului 1910, ghicitoarea a &ost arestata, dupa ce prevazuse data mortii lui Stalin. .ra o +blas&emie+, nsa, dupa ce Stalin a

murit, con&orm previziunii, la 1 martie 1913, Vanga a &ost eliberata. Serviciile speciale bulgare au &ost multa vreme suspicioase cu privire la viata Vangai, care, din cauza localitatii natale, ce trecuse prin atatea tari, era banuita ca ar &i spioana. Dosarul intocmit de serviciile secrete, in anii :;7, semnalau sume uriase ce se colectau la casa Vangai* 97.777 de leva, o suma uriasa la acea data. +)ceasta &emeie &ara scoala este o escroaca+, spunea raportul. Se propunea arestarea ei. nsa erau multe personalitati din partidul conducator care &usesera la +vra/itoare+ si care o aparau. <nul dintre acesti tovarasi, cu &unctie inalta, pierduse o valiza cu documente de o importanta ma/ora. (ici politia, nici serviciile speciale nu au dat de urma valizei. Vanga a +vazut-o+. De atunci, serviciile speciale au preluat-o pe Vanga si, ca sa nu mai e'iste suspiciunea ca este o escroaca, s-a stabilit o suma &i'a pentru vizitatori* 17 leva pentru bulgari, 17 de dolari pentru straini. "ani pe care ii luau autoritatile. S-a calculat ca Vanga a adus la bugetul "ulgariei, de-a lungul vietii, peste noua milioane de leva. $rietena cu iica lui %odor &i!'o! #ata lui -odor =iv>ov, 5iudmila, care era interesata de stiintele ezoterice, i-a &acut mai multe vizite Vangai, si a insistat ca ea sa capete titulatura de +o&icial de stat+, acordata in 199;, care o apara de tot &elul de denunturi rauvoitoare. n 19;9, Vanga a avertizat-o pe 5iudmila sa aiba gri/a cand conduce, sa nu aiba un accident de masina, care ar putea sa-i aduca moartea. Serviciul de paza si protectie a incercat sa previna orice accident, dar in zadar. Pana la urma accidentul s-a produs. 5iudmila a supravietuit, dar a murit doi ani mai tarziu, din cauza complicatiilor. .'ista multe controverse cu privire la pro&etiile Vangai. $ulte carti au &ost scrise pe aceasta tema, dar nici una scrisa de ea. De &apt, cand avea clarviziuni, cu greu se intelegea ce spune, ea &olosind o pronuntie ciudata. Spunea ca asta se intampla din cauza &apturilor care o a/utau sa vada si cu care se intelegea +pe graiul lor+. )ceste &apturi ar &i &ost cele care &aceau sa ii apara &aptele viitoare, ca si cand ar &i vazut un &ilm. Viata unor persoane ii aparea ca un &ilm biogra&ic, de la nastere pana cand aveau sa moara. )lteori, Vanga vedea doar imagini scurte, &ara legatura una cu alta, pe care nu le putea desci&ra. Previziunile erau notate de insotitoarele sale permanente, care o a/utau sa organizeze vizitele. Atentatele de la 11 septembrie si Fratia Alba

Pictata in biserica &acuta de ea

n 1927, Vanga ii spunea 5iudmilei =iv>ova* +5a schimbarea dintre ani, in august 1999 sau in anul 0777, 6urs> va &i acoperit de apa si intreaga lume va urmari intamplarea+. 5a vremea respectiva, s-a crezut ca este vorba de orasul 6urs> si lumea s-a panicat, dar in august 0777, submarinul nuclear 6urs> a su&erit un accident &atal, si intr-adevar, intreaga lume a urmarit evenimentul tragic. O alta predictie, notata de nepoata ei, spunea* +Oroare, Oroare, #ratia americana va cadea in urma unui atac cu pasari de otel. 5upii vor urla in tu&is ?+bush+@ si sange nevinovat va curge+. ?1929@ +#ratia+ americana a &ost atacata la 11 septembrie 0771, in timpul presedintiei lui 8eorge A. "ush. <na dintre cele mai interesante pro&etii este cea &acuta in 19;2* + n ndia straveche e'ista o invatatura, a #ratiei )lbe. )ceasta invatatura se va raspandi in intreaga lume, ca o noua "iblie. %uloarea alba va acoperi pamantul, venind de la #ratia )lba, si va salva oamenii. nvatatura va da primele roade peste 07 de ani de aici incolo+. <nii presupun ca s-a re&erit la #ratia )lba <niversala, in&iintata de bulgarul Peter Deunov ?1293-1933@ care impleteste ezoterismul crestin cu practici Boghine. )ltii cred ca este vorba despre acei oameni alesi de &iinte supranaturale, pentru a li se destainui marile mistere ale <niversului si care sunt reuniti sub denumirea de +$area #ratie )lba+. Vanga insasi declara ca este a/utata de &iinte supranaturale. Planeta Vamfim si trecutul omenirii %and vorbea despre viitor, vocabularul Vangai era si mai meta&oric. Vorbea despre &apturi straine de lumea noastra, de pe o planeta pe care acestia o numeau +Vam&im+, +a treia lume de la Pamant+. )cesti +&rati in ganduri+ au avut si vor avea un rol &oarte important pentru oameni. (epoata ei, Vanga 6rassimira Stoianova, a notat dialogul re&eritor la planeta Vam&im. ata cateva dintre raspunsuri* +Oamenii se vor intalni cu &iinte din alte civilizatiiC - Da, peste 077 de aniD ) &ost Pamantul vizitat de &iinte e'traterestreC - Da, este adevaratD De unde au venitC - De pe planeta pe care ei o numesc Vam&im. (u stiu, e un cuvant ciudat. )ceasta e a treia lume de la Pamant. .i zic ca va &i o intalnire de renume. (u stiu la ce se re&era+. # ( Vineri si s anta Vanga

Superdotata e'trasenzorial %ea mai mare parte a vietii, Vanga a petrecut-o la !upite, in $untii 6ozhuh. Desi are doar 021 metri inaltime in punctul cel mai inalt, acest vulcan stins se ridica in trei culmi, ca un munte, in %ampia Petrici. Datorita &lorei si &aunei deosebite, $untii 6ozhuh au &ost declarati rezervatie naturala in 1990. n partea sud-vestica, au &ost descoperite ruinele orasului antic Petra, &ondat de traci in secolul V i.%. n !upite sunt renumitele izvoare termale curative, cu o temperatura de ;1-;2 grade %elsius. )ici, in aceasta zona, de unde Vanga isi procura leacurile, a dorit ea sa &ie ridicata o biserica, purtand hramul S&. Paraschiva sau S&. Vineri, cum i se mai spune in popor. n

1990, chiar ea a ales locul, langa izvoare, asa cum S&. Vineri isi alegea locul de intalnire cu bolnavii, oamenii sarmani si tinerele viitoare mirese. %u o arhitectura unica si o pictura iesita din canoanele ortodo'e, realizata de artistul Svetlin !usev, biserica nu a &ost inclusa multa vreme in patrimoniul ortodo'. %u atat mai mult cu cat Vanga este in&atisata in picturile murale ca o s&anta. .a era incredintata ca spiritul ei va ocroti oamenii si dupa moarte si ca era bine ca oamenii neca/iti sa intre in biserica ei. Mu"eul nainte de a muri, la 11 august 1999, data pe care si-a prevazut-o e'act, se spune ca ar &i transmis darul sau asupra unei &etite oarbe din #ranta, care avea apro'imativ varsta cand orbise ea, 17-11 ani. )poi, s-a linistit si si-a dictat ultimele dorinte. )tat casa ei din Petrici, cat si cea din !upite, unde primea oamenii care ii cereau a/utor, urmau sa devina muzeu, incredintata &iind ca acolo se a&lau energii pozitive, care puteau sa lecuiasca oamenii bolnavi. %asele au devenit muzeu, dar nu este permis nimanui sa intre. n cele doua camere de la !upite, pot &i vazute printr-un geam securizat mii din zecile de mii de cadouri primite de Vanga de-a lungul vietii, printre care un samovar rusesc, o masca vietnameza, o sticluta cu pamant de la erusalim, un candelabru venetian. O stranie colectie de obiecte pretioase sau doar simbolice poate &i urmarita pe un ecran. Se spune ca dorinta ei a &ost sa doneze statului toate darurile primite. Poate n-a &ost chiar asa, dar statul a stiut &oarte bine cum sa pro&ite de pe urma pro&etesei. )nual, mii de turisti &ac pelerina/ la casa Vangai si la biserica ei care, pentru interesele nationale, a &ost admisa, in cele din urma, ca biserica ortodo'a. Pro&. Velici>o Dobrianov, de la nstitutul de Sugestologie din So&ia ?sugestologia este o stiinta care studiaza posibilitatile de aplicare a sugestiei@ a intervievat-o de multe ori pe Vanga si i-a studiat convorbirile cu vizitatorii, pentru a determina mi/loacele prin care ea primea in&ormatiile. Protocoalele acestor dialoguri au &ost publicate in volumul +#enomenul Vanga - studiu cantitativ+. Dobrianov a consemnat 203 de mesa/e transmise de Vanga, dintre care 331 s-au adeverit, 022 erau ambigue, iar 97 s-au dovedit incorecte. %apacitatea ei telepatica a &ost de asemenea testata si catalogata la valoarea de 7,;. <n procent &oarte mare, care dovedeste ca in&ormatiile Vangai nu erau obtinute prin metode conventionale. Prin comparatie, alte doua &emei renumite ca prevedeau viitorul au obtinut un indice de doar 7,0. Dobrianov a trimis la Vanga si &alsi oameni neca/iti, care au &ost demascati de aceasta, inainte chiar ca acestia sa-si spuna +pasul+. Dobrianov a conchis ca* +Vanga poate comunica telepatic, &ara intrebarile tipice, premergatoare, dar aceasta abilitate nu /usti&ica toate trairile sale. .ste o combinatie de mai multe puteri e'trasenzoriale+.