Fondul Monetar International a fost fondat ca parte integranta a sistemului BrettonWoods, fiind institutia responsabila cu asigurarea conditiilor monetare

si financiare propice unui sistem stabil de schimburi comerciale. El reprezinta primul sistem monetar international din istoria relatiilor internationale si vizeaza un ansamblu de principii si reglementari coerente, asumat de statele semnatare, privind politicile ratei de schimb si al cooperarii monetare multilaterale ( ragoescu, !""", p. !#$ Intemeiat oficial in #%&& prin 'rticolele 'cordului de la Bretton-Woods, sistemul a avut drept initiatori (tatele )nite ale 'mericii si Marea Britanie, carora li s-au alaturat ma*oritatea aliatilor din cel de-al oilea +azboi Mondial. In timp ce 'cordurile reprezinta punctul de plecare oficial al institutiilor BrettonWoods, planificarea lor a inceput, de fapt, la inceputul anilor ,&". In acest proces de durata au fost implicate doua personalitati marcante, -ohn Ma.nard /e.nes, de partea britanica, si 0arr. e1ter White, de partea americana. Idealul lor calauzitor a fost construirea unui sistem care sa impiedice reaparitia unor recesiuni economice de proportii, precum si izbucnirea unui nou razboi mondial. )n spirit comun de liberalism! a animat procesul de planificare, iar multilateralismul a devenit solutia comuna pentru fondarea unei noi ordini postbelice. in punct de vedere politic, planurile prevedeau asigurarea pacii mondiale printr-o institutie globala care sa fie o versiune imbunatatita a 2igii 3atiunilor. in punct de vedere economic, pacea si prosperitatea urmau sa fie spri*inite de comertul liber intre natiuni. 'stfel, pilonul economic principal al noii ordini ar fi fost reprezentat de 4rganizatia Internationala a 5omertului (I64$.7 8lec9nd de la lectiile perioadei interbelice, politicile monetare si ale ratei de schimb au fost considerate instrumente necesare comertului liber: ele nu puteau fi niciodata considerate ca scop economic in sine (0elleiner, #%%7$. 8entru consacrarea acestei lectii in modul de functionare al economiei internationale s-a avut in vedere fondarea unei institutii financiare internationale care sa monitorizeze politicile monetare si de schimb ale statelor membre. atorita diferentei semnificative dintre pozitia internationala (politica si economica$ a Marii Britanii si a ()', la acea ora, cele doua planuri initiale au evidentiat c9teva puncte de dezacord.& /e.nes era preocupat in principal de asigurarea izolarii economiilor nationale in cazul importului de tendinte deflationiste si de furnizarea de lichiditati internationale pentru tarile cu deficit, pe c9nd White era interesat de convertibilitatea si stabilitatea cursurilor si de eliminarea acordurilor bilaterale restrictive in privinta comertului liber. 6otusi, similitudinile au fost mult mai importante. 'mbii economisti au crezut ferm in importanta unei ordini mondiale organizate conform principiului ;comertului liber<, pentru asigurarea pacii si prosperitatii internationale. 8e plan national, ocuparea totala a fortei de munca si un puternic stat al bunastarii urma sa spri*ine astfel de teluri. 5ontrolul capitalului, control directionat impotriva miscarilor speculative si ratele stabile de schimb au fost percepute drept mi*loacele necesare comertului si prin urmare, supuse cerintelor acestuia (+uggie, #%=!$. 'cordurile fondatoare au pastrat spiritul acestei viziuni, desi in negocierile politice

dintre cele doua parti s-au pierdut mai multe elemente importante (>ardner, #%?%, capitolul @II$. 8ropunerile americane au avut c9stig de cauza tin9nd cont de circumstantele economice si politice care faceau din ()', la acea ora, cea mai importanta putere si cel mai important creditor al lumii, detin9nd ABC din rezervele monetare mondiale. ( ragoescu, !""", p. !"$ Scopurile declarate ale noii organizatii, Fondul Monetar International, asa cum au rezultat la finalul negocierilor, erau: #. promovarea cooperarii monetare internationale: !. facilitarea e1pansiunii si a cresterii echilibrate a comertului international si contribuirea, prin acestea, la promovarea si mentinerea unor nivele inalte de ocupare si de venituri reale si la dezvoltarea resurselor productive ale tuturor membrilor ca obiective primordiale ale politicii economice<: 7. promovarea stabilitatii ratei de schimb, a unor mecanisme disciplinate de schimb si evitarea deprecierii schimbului prin competitie: &. contribuirea la stabilirea unui sistem multilateral de plati si la eliminarea restrictiilor de schimb e1tern care impiedica dezvoltarea comertului mondial: B. punerea la dispozitie de resurse, pe termen scurt, pentru a asista membrii in corectarea balantelor de plati, ;fara a recurge la masuri destructive pentru prosperitatea nationala si internationala<. ?. diminuarea duratei si nivelului dezechilibrului din balanta de plati e1terna a membrilor sai.B 5ateva principii fundamentale stateau astfel la baza sistemului monetar international inaugurat la Bretton WoodsD cooperarea monetara internationala, universalitatea sistemului E orice stat care recunoaste prevederile statutului FMI poate adera la aceasta organizatie si, implicit, poate deveni membru al sistemului monetar international, fi1itatea paritatii si cursurilor valutare, convertibilitatea reciproca a monedelor prin desfiintarea restrictiilor asupra platilor curente, in vederea multilateralizarii platilor, convertibilitatea in aur a dolarului, la care se raporteaza celelalte monede si asigurarea unor rezerve de mi*loace de plata internationale in concordanta cu nevoile de echilibrare a balantei de plati e1terne ale tarilor membre (pentru evitarea unor dezechilibre pe termen scurt$ (Bruon, #%%", cap. #, 2enain, #%%7, p.B", ragoescu, !""", p. !!-!7$. +esursele FMI, esentiale pentru indeplinirea sarcinilor enumerate, erau formate pe baza contributiilor (cotelor$ membrilor sai. Fiecare tara platea o cota in aur si valuta nationala, proportionala cu marimea economiei sale. 8e l9nga furnizarea de fonduri, cotele au fost esentiale in determinarea puterii de vot a membrilor. Fiecarui membru i s-a alocat un numar de baza de !B" voturi, plus c9te un vot pentru fiecare echivalent a #"".""" dolari ()' din cota sa (art. FII, Ba$. 5ota si numarul de voturi au asigurat de la inceput o pozitie superioara a (tatelor )nite, in interiorul institutiei. 'ceasta poate fi perceputa ca o prima bresa in spiritul idealist si multilateralist al planurilor fondatoare, dar a fost o evolutie menita sa asigure 5ongresul ca ()' si-au

pastrat un cuv9nt greu in legatura cu fondurile pe care le-au alocat noii institutii, fara de care nu si-ar fi dat acordul pentru participarea la fondarea ei.? (piritul planurilor initiale a fost subminat inca de la bun inceput sub mai multe aspecte. +eticenta 5ongresului, care se temea ca resursele americane vor fi canalizate, prin intermediul FMI, pentru a contribui la reconstructia intregii Europe (ceea ce includea statele comuniste$, laolalta cu dificultatile tranzitiei postbelice, mult mai mari dec9t cele prevazute in #%&&, au impiedicat lansarea imediata a Fondului. Evolutiile ulterioare ostile dintre ()' si )+(( au avut un impact negativ decisiv. In acest conte1t, ()' au decis ca multilateralismul avut in vedere la sf9rsitul razboiului nu mai era adecvat. +econstructia Europei de @est, devenita de interes strategicGmilitar, trebuia asigurata unilateral, prin 8lanul Marshall. Fondurile oferite prin acest plan si conditiile lor au adus FMI in situatia de a fi, la sf9rsitul anilor H&", o institutie prea putin prezenta pe scena internationala. 2a momentul terminarii reconstructiei Europei, c9nd toate tarile au declarat totala convertibilitate (#%B=$, a aparut un sistem comun de rate de schimb fi1e, cu valute a caror valoare era fi1ata in raport cu dolarul, la r9ndul lui raportat la etalonul aur. Mai rigid dec9t fusese planuit, sistemul monetar postbelic a avut o viata scurta. Mecanismul prin care monedele statelor membre ale FMI primeau o echivalare fi1a in dolari, iar dolarul era raportat la o cantitate fi1a de aur a fost, o perioada, in avanta*ul ()'. olarul reprezent9nd principala valuta forte, ()' nu mai trebuiau sa fie preocupate, in politica lor economica, de echilibrarea balantei de plati e1terne, intruc9t insusi sistemul monetar presupunea e1istenta unei cantitati mari de dolari in afara ()', cu alte cuvinte, o balanta de plati deficitara. 8roblemele au aparut atunci c9nd ()' au supra-utilizat acest mecanism, astfel ca s-a a*uns la situatia in care e1ista o oferta foarte mare de dolari pe pietele internationale, provenita din e1porturi de capital, dar si din numeroase cheltuieli militare. olarii sau acumulat treptat in conturi din strainatate, gener9nd credite in lant, astfel ca, in anii ,?" de*a, cantitatea de dolari e1istenta in lume, in circulatie, depasise stocurile de aur ale ()'. 4data atinse limitele increderii in paritatea oficiala dolar E aur, unele banci centrale au cerut ()' schimbarea dolarilor detinuti in rezervele lor, cu aur (Bordo, #%%7, p. 7?$. (pirala creata a generat o criza monetara, cu repercusiuni asupra sistemului monetar international. Incertitudinea si temerile bancilor centrale, referitoare la sustenabilitatea convertibilitatii dolarului, e1porturile de capital ale ()', resursele importante pe care le-a absorbit razboiul din @ietnam, toate aceste fenomene au contribuit la evolutia (tatelor )nite dintr-un creditor mondial, in pozitia de debitor mondial. 2a aceasta situatie s-a adaugat reticenta tarilor europene in ceea ce priveste a*ustarea si reaprecierea valutelor (Bordo, #%%7, p.7A-7=$, astfel ca sistemul a acumulat tot mai multa presiune asupra dolarului, a carui convertibilitate in aur a devenit incerta, ceea ce a alimentat in spirala alte presiuni. Fiind cvasi-inutil pentru o perioada at9t de lunga, FMI nu a avut prea multe de spus in rezolvarea crizei. In final, presedintele 3i1on a decis sa solutioneze problema printrun act unilateral, anunt9nd la #B august #%A# suspendarea convertibilitatii dolarului.A

In urma acestor evolutii, o parte din sarcinile FMI au ramas fara obiect. 3u numai ca lumea a inceput sa se indrepte catre un sistem de valute fle1ibile, dar ea a devenit cu fiecare zi o piata financiara tot mai integrata. (chimbarile tehnologice si ascensiunea corporatiilor multinationale au erodat autonomia nationala economica si financiara. In acest mediu, Fondul s-a confruntat cu amenintarea de a deveni un anacronism institutional. In #%A&, +obert 'liber, un economist american, afirma ca singurul vestigiu al sistemului gestionat de FMI dupa #%&B este FMI insusi, adica Iun fond comun de rezerve de dimensiune modesta si de utilitate discutabila, data fiind cresterea rapida a rezervelor internationale, si #="" de functionari remunerati generos care au sarcina de a veghea la aplicarea unor reguli de *oc care nu mai e1ista.< (apud 2enain, #%%7, p.&?$ In anii ,A", dupa denuntarea convertibilitatii dolarului in aur, la nivel international s-a pus foarte serios problema rolului FMI pe viitor, in termenii permanentei sau desfiintarii institutiei. 6reptat, s-a conturat opinia potriva careia Fondul ram9ne forul cel mai adecvat pentru discutiile referitoare la reformarea sistemului monetar international. 8entru reflectia privind posibile modalitati de reformare, in septembrie #%A! s-a constituit 5omitetul celor !", organism ce si-a incheiat activitatea in #%A& si a fost inlocuit de 5omitetul interimar.= eliberarile din cadrul 5omitetului celor !" au stabilit ca, in con*unctura politica, economica si sociala a acelor ani, reforma treptata, esalonata, a sistemului monetar international era versiunea de preferat. 5onsecintele crizei petrolului, ale crizei economice mondiale, stag-flatia ca nou fenomen afect9nd economiile dezvoltate, toate acestea adusesera foarte multe bulversari in plan economic si social, astfel ca noi reasezari ale sistemului ar fi adus prea multe incertitudini si consecinte incontrolabile. 8rin 'cordurile de la /ingston, din #%A?, FMI lua act de noile realitati internationale si punea capat in mod oficial tensiunilor aparute in sistemul financiar international ca urmare a denuntarii convertibilitatii in aur a dolarului. I'cordurile de la /ingston au consemnatD ma*orarea cotelor de participare ale tarilor membre la capitalul soial al FMI cu 77,BC: utilizarea pe scara mai larga a resurselor FMI in monedele nationale ale tarilor membre pentru operatiunile si tranzactiile Fondului: restr9ngerea rolului aurului in (istemul Monetar International (demonetizarea lui$, inclusiv prin v9nzarea unei parti a aurului detinut de FMI JKL: sporirea capacitatii FMI de a acorda asistenta financiara tarilor membre pentru echilibrarea balantelor de plati e1terne: lichidarea divergenetelor dintre ()' si Franta in problema cursurilor valutare, permit9ndu-se mai int9i tarilor membre sa-si aleaga regimul valutar care le convine, inclusiv prin folosirea cursurilor sub supravegherea FMI, iar mai apoi, c9nd conditiile economice si financiare permit, sa se treca la un sistem de paritati si cursuri stabile, dar a*ustabile, controlat de FMI.< ( ragoescu, !""", p. &A$. 8rincipiile noi convenite la /ingston s-au reflectat intr-un nou statut al FMI, in vigoare de la data de # aprilie #%A=. In anii HA" au avut loc insa si alte evolutii, in care FMI a identificat noi ;nise de oportunitate<. 5rizele petrolului au disponibilizat mari sume de ;petrodolari<, din partea statelor e1portatoare, pentru imprumuturi pe piata internationala.

5atre sfarsitul decadei insa, conditiile economice si financiare s-au schimbat, astfel ca statele care luasera imprumuturi usor accesibile pe pietele private, mai ales tari aflate in curs de dezvoltare, s-au trezit in situatia de a avea datorii imense, cu ai caror termeni de plata nu mai puteau tine pasul. 5riza economica din anii HA" a lovit cel mai puternic tarile in curs de dezvoltare, care au pierdut resurse financiare, pe de o parte, prin faptul ca rezervele lor valutare erau e1primate preponderent in dolari americani, moneda care s-a depreciat puternic si, pe de alta parte, prin faptul ca, in conditiile inflatiei si oscilatiilor ratelor de schimb, dob9nzile la creditele acumulate au crescut semnificativ. 6ot mai multe tari in curs de dezvoltare au inceput sa aiba dificultati importante in plata datoriei lor e1terne, adaugate efortului economic intern orientat spre e1porturi, pentru obtinerea valutei necesare platirii ei. (-a a*uns astfel ca datoriile e1terne ale unor tari in curs de dezvoltare sa devina o problema ma*ora pentru sistemul economic si financiar international, ramasa ca atare pe agenda internationala p9na astazi. Fiind singura organizatie interguvernamentala cuprinzatoare, specializata pe chestiuni monetare si financiare, FMI a decis sa intervina si a inceput sa ofere imprumuturi tarilor aflate in curs de dezvoltare, pentru a le asista in transformarea economiilor lor in economii viabile, care sa poata sustine plata la zi a datoriei e1terne si a penalitatilor adaugate, fara a rezulta probleme macroeconomice deosebite. in responsabilitatea initiala de supraveghere a economiilor statelor membre, Fondul a recuperat ideea de consultanta pentru tarile datornice, consultanta referitoare la modul de a*ustare a politicilor si de eliminare a problemelor structurale. 8ornind de la aceasta practica, imprumuturile au dob9ndit prevederi si conditionari, care au luat forma unor politici economice, monetare si financiare recomandate de Fond, negociate cu guvernele tarilor in cauza, asumate in final de acestea pentru perfectarea acordurilor de imprumut. FMI si-a pastrat rolul de creditor al tarilor in curs de dezvoltare pe tot parcursul anilor H=". In #%=B, cu prile*ul reuniunii FMI si BM de la (eul, secretarul trezoreriei americane, -ames BaMer, a pledat pentru reomandari de politici, in cadrul programelor de a*ustare structurala, care sa fie nu at9t defavorabile cresterii cheltuielilor publice si e1pansiunii cererii interne, c9t mai ales favorabile cresterii economice. 'cest nou curent a generat adaptari doctrinare in cadrul FMI. Echilibrul balantei de plati ram9ne obiectivul primordial, dar raspunsul la problema dezechilibrului ei vizeaza inlaturarea oricaror obstacole structurale in calea cresterii economice, inclusiv prin dereglementarea pietelor interne si liberalizarea ofertei. In urma acestor adaptari doctrinare, au rezultat cinci domenii pentru politici publice reformiste: N reforma fiscalitatii E eliminarea impozitelor progresive, reducerea ta1elor pe e1porturi: N calitatea cheltuielilor publice E reducerea acestora, mai ales a cheltuielilor neproductive (militare, de e1emplu$ si investirea in infrastructura fizica si in capitalul uman, ca masuri favorabile cresterii: N liberalizarea comertului e1terior E deschiderea economiei spre comertul global:

N reforma pietelor financiare E facilitarea mobilizarii economisirii interne, ameliorarea politicilor monetare, liberalizarea ratei dob9nzii. 'ceste programe vor inregistra succese, mai ales in tari ale 'siei de sud-est si ale 'mericii 2atine, dar nu vor reusi sa reduca saracia in 'frica si nici disparitatile de venituri in 'merica 2atina. (2enain, #%%7, cap. III$ 5a urmare a rasturnarii regimurilor comuniste din Europa de Est, statele din regiune au initiat, in #%=%, reforme politice si economice de o amploare fara precedent. 6ransformarea economiilor centralizate comuniste inspre economii de piata nu se putea face fara a*utor international, dat fiind ca guvernelor anga*ate pe calea reformelor le lipseau at9t fondurile, c9t si e1pertiza (teoretica si tehnica$ necesara. E1isa insa o institutie internationala abilitata sa supervizeze si sa ofere consultanta in domeniul financiar si monetar. 8rin urmare, FMI a inceput sa puna la dispozitia guvernelor postcomuniste imprumuturi si sa vegheze activ, prin conditionarea comple1a a imprumuturilor, la evolutia acestor tari catre o economie de piata. In !""B, Fondul este inca implicat in c9teva dintre tarile din regiune, cu toate ca evolutiile recente i-au deschis o alta perspectiva.% 5riza financiara din Me1ic, din #%%B si, mai ales, criza din 'sia de sud-est, inceputa in #%%A, care a degenerat intr-o criza globala a sistemului financiar international, s-au constituit in noi amenintari la adresa stabilitatii pietelor globale. In consecinta, FMI a fost <redescoperit< de catre membrii sai marcanti, mai cu seama de ()', drept o sursa posibila de a*utor financiar in cazuri limita (at9t datorita fondurilor proprii, c9t si fondurilor pe care le poate mobiliza din resurse internationale private$, pentru tari al caror esec economic ameninta stabilitatea economiei globale. ezbaterea in ceea ce priveste evolutia institutionala recenta a FMI, ca institutie creditoare de ultima instanta, este o dezbatere inca deschisa. 3u vom insista asupra ei, cu at9t mai mult cu c9t, pentru cercetarea de fata, activitatea FMI ca institutie implicata in reformele economice si politice ale statelor anga*ate pe drumul dezvoltarii este mult mai importanta. Structura si functionare 1. Structura Fondul Monetar International este o organizatie hibrid, reunind caracteristici ale unei organizatii internationale interguvernamentale dar si ale unei societati anonime pe actiuni, de drept american. #" Fondul este situat pe teritoriul ()', in Washington .5. I'ctionarii< sai sunt tarile participante la 5onferinta de la Bretton Woods si cele care au semnat 'cordul de infiintare p9na la data de !A decembrie #%&B, plus tarile care au aderat intre timp la acest acord si la organizatie.## >uvernele statelor (viitoare$ membre au decis asadar infiintarea sa, pentru a rezolva intr-un cadru multilateral probleme financiare importante, ceea ce il face sa fie, in egala masura, o organizatie internationala, afiliata de altfel sistemului specializat al agentiilor 43). (pre deosebire de alte organizatii, statele membre sunt reprezentate in structurile sale de conducere potrivit unui principiu de proportionalitate cu puterea economiei nationale.

Tarile membre ale FMI au urmatoarele drepturi: N dreptul la vot si la participare in adoptarea deciziilor N dreptul de a efectua tranzactii si operatii cu FMI N dreptul de a cumpara valuta convertibila sau repturi (peciale de 6ragere ( (6$ din resursele Fondului, in schimbul monedei nationale, pe termen scurt sau mediu, in caz de nevoie pentru echilibrarea balantei de plati: N dreptul de a primi alocatii de (6 N dreptul de a deveni membu al Bancii Internationale pentru +econstructie si ezvoltare. reptul la vot este proportional cu participarea tarii la resursele de ansamblu ale Fondului, similar cu actionarii, in cazul unei societati pe actiuni. 6arile membre subscriu si participa la capitalul Fondului prin cote-parti: o cota parte are valoarea nominala egala cu #"".""" de repturi (peciale de 6ragere ( (6$, unitatea de calcul proprie FMI.#! 3umarul de cote-parti care poate fi subscris de catre o tara anume este decis de conducerea FMI, in functie de situatia economica si financiara a tarii membre. 6endinta generala a fost insa ca, pe masura ce numarul membrilor FMI a crescut, cotele-parti sa fie diminuate, pentru ca principalii membri (statele cu cele mai puternice economii$ sa aiba o pondere de vot constanta, raportata la numarul total. eciziile FMI se iau cu ma*oritate de voturi, pentru deciziile importante fiind nevoie de reunirea unei ma*oritati calificate (A"C din voturi$, iar pentru deciziile ma*ore, care vizeaza viitorul FMI (schimbari de cote-parti, alocarea (6, v9nzarea unor parti din rezervele de aur$ este nevoie de o ma*oritate calificata de =BC din voturi. 8ractica insa face recursul la votarea propriu-zisa destul de rar, deciziile lu9ndu-se cel mai adesea pe baza unui consens al statelor (2enain, #%%7, p. #A$. (tructura de conducere a FMI cuprinde organisme care oglindesc similitudinile cu o societate pe actiuniD e1ista un 5onsiliu al guvernatorilor, un 5onsiliu e1ecutiv (de administratie$, un director e1ecutiv si doua comitete ale 5onsiliului guvernatorilor. 5onsiliul guvernatorilor reuneste reprezentantii fiecarei tari membre, mai e1act guvernatorii cu drept de vot si c9te un membru supleant pentru fiecare guvernator, cu drept de vot doar in cazul absentei guvernatorului.#7 5onsiliul guvernatorilor este organul suprem de conducere al FMI si se reuneste in sedinte plenare, cel putin o data pe an. +euniunea sa plenara reprezinta de fapt 'dunarea >enerala a FMI, care are loc de obicei in luna octombrie sau noiembrie a fiecarui an. Intre prerogativele 5onsiliului se numara primirea de noi membri, retragerea calitatii de membru, schimbarea (tatutului, cooperarea cu alte organizatii internationale, tranformari ale cotelor de participare ale tarilor membre. )rmatorul organ, in ordine ierarhica descrescatoare, este 5onsiliul e1ecutiv (5onsiliul de administratie$, alcatuit din !& de administratori (directori e1ecutivi$. 5inci dintre ei sunt reprezentanti directi ai unor state membre ale FMI (()', -aponia, Franta, >ermania si Marea Britanie$. Federatia +usa, 5hina si 'rabia (audita au obtinut si ele, ulterior membrilor citati anterior dreptul de a avea propriul reprezentant.#& +estul de #? administratori reprezinta tari grupate in Icircumscriptii<,

care isi aleg un singur reprezentant. eciziile 5onsiliului e1ecutiv se iau cu ma*oritate calificata, fiecare director e1ecutiv dispun9nd de un numar de voturi egal cu suma voturilor de care dispune fiecare tara membra a grupului care l-a ales. 5onsiliul este raspunzator de administrarea activitatilor curente ale FMI. El asigura coordonarea operatiunilor si respectarea principiilor in relatiile financiare, valutare si de creditare internationala. 5onsiliul decide aprobarea acordurilor negociate de reprezentantii statelor si e1pertii FMI si, prin aceasta, acordarea de credite. )rmatoarea pozitie de autoritate in cadrul Fondului este reprezentata de functia directorului general (managing director$. irectorul general este ales de 5onsiliul de administratie. El nu poate fi ales dintre guvernatori sau dintre directorii e1ecutivi (membri ai 5onsiliului de administratie$. 8rintre atributiile sale se numara prezidarea int9lnirilor 5onsiliului de admnistratie, e1primarea votului in caz de balota*, participarea la reuniunile 5onsiliului guvernatorilor. irectorul FMI reprezinta organizatia in mod curent, in relatiile cu terti si asigura gestionarea permanenta a Fondului, sub supravegherea 5onsiliului e1ecutiv. ecizia statelor, devenita cutuma, a stabilit ca directorul e1ecutiv al FMI va fi intotdeauna un european, iar presedintele Bancii Mondiale (Banca Internationala pentru +econstructie si ezvoltare$ va fi intotdeauna un american. 5onsiliul guvernatorilor si 5onsiliul de administratie beneficiaza, in activitatea lor, de spri*inul a doua organe suplimentareD 5omitetul Interimar si 5omitetul ezvoltarii. 5omitetul Interimar a fost infiintat in #%A& si are un rol consultativ. El este alcatuit din !& de membri, ministri de finante sau guvernatori ai bancilor centrale ale statelor membre, desemnati de o maniera similara cu membrii 5onsiliului de administratie. 5ea mai importanta menire a sa este formularea de opinii si rapoarte referitoare la problemele gestionarii si transformarii sistemului monetar international, inclusiv in ceea ce priveste posibilele schimbari de profunzime in cadrul FMI sau in modalitatile sale de interactiune cu mediul e1tern. 5omitetul Interimar se reuneste de doua ori pe an, in aprilie sau mai, respectiv odata cu 'dunarea generala. (copul sau consta in avansarea unor propuneri referitoare la orientarile generale ale FMI in perioada urmatoare, in conte1tul analizei sistemului financiar international si a evolutiilor mediului international in general. imensiunea sa redusa, comparativ cu membrii 5onsiliului guvernatorilor (!&, prin contrast cu #=& de membri, in !""B$ il consacra ca un forum mult mai propice discutiilor despre starea si perspectivele sistemului financiar international si rolul FMI (2enain, #%%7, p. #?$. In ultimii ani, au e1istat voci care au aratat ca rolul de sfatuitor al acestui 5omitet si de consilier al marilor decizii ale Fondului a fost subminat continuu de puterea >A de a lua decizii referitoare la viitorul sistemului financiar international si al economiei globale (/illicM, #%%B, Buira, !""7$. Intre organele de conducere ale FMI se numara si 5omitetul dezvoltarii, infiintat in #%A!, ca urmare a incredintarii unui mandat de catre >AA presedintelui grupului, pentru infiintarea unui comitet care sa reprezinte tarile membre, av9nd ca arie de

specializare chestiunile monetare. 5omitetul dezvoltarii este un organism de nivel ministerial care are ca scop promovarea intereselor tarilor in curs de dezvoltare si a participarii lor la dezbaterea chestiunilor monetare, financiare si referitoare la dezvoltare, in cadrul institutiilor Bretton Woods.#B 5omitetul asista 5onsiliul guvernatorilor, prin activitati de analiza si consultanta in domeniul spri*inirii dezvoltarii si al transferului real de resurse catre tarile in curs de dezvoltare. 5omitetul are !& de membri, noua de pe continentul african, opt de pe continentul latino-american si sapte tari asiatice, care se int9lnesc de doua ori pe an, de obicei simultan cu reuniunile 5omitetului interimar.#? (tructura operationala a Fondului cuprinde, in afara acestor organe de conducere si consiliere la nivelul conducerii, departamente geografice, departamente functionale si servicii speciale, departamente care au atributii in domeniul informatiilor si legaturilor si serviciile de sustinere. epartamentele geografice sunt organizate in prezent pe urmatoarele regiuniD Europa I, Europa II, 'sia si 8acific, 'frica, 4rientul Mi*ociu si Emisfera 4ccidentala. 3egocierea acordurilor privind utilizarea resurselor financiare ale FMI de catre statele membre si monitorizarea indeplinirii anga*amentelor revine in sarcina departamentului de care apartine fiecare stat care solicita asistenta. 6ot din aceste departamente provin si repezentantii rezidenti ai FMI, care sunt functionari detasati in unele din tarile membre pentru a facilita comunicarea dintre FMI si guverne si pentru a constitui un factor suplimentar de monitorizare si presiune in vederea respectarii anga*amentelor asumate de tara respectiva in raport cu Fondul ( ragoescu, !""", p.7=$. In ceea ce priveste personalul FMI, acesta numara, in aprilie !""B, #?77 de cadre, dintre care apro1imativ #""= economisti (un procent de cca ?!C, +aportul anual, !""B, p. =%$. in anii #%?", personalul FMI creste in medie cu B,#C pe an (conform calculelor lui @aubel, in BandoO si @asPuez, #%%&$. 2. Functiile FMI 'sa cum rezulta indirect din prezentarea istoricului institutiei si a structurii ei, precum si din trecerea in revista a activitatii FMI in ultimii ani, functiile Fondului Monetar International constau inD #. coordonarea sistemului monetar international: !. supravegherea politicilor monetare, financiare si economice ale statelor membre: 7. furnizarea de credite pe termen scurt si mediu, din resursele proprii, pentru asistarea unor dezechilibre ale balantei de plati, in tarile membre: &. intermedierea obtinerii unor credite pe termen scurt si mediu, din fonduri private sau nationale, pentru finantarea dezechilibrelor balantei de plati in tarile membre: B. monitorizarea si acordarea de credite in situatiile in care problemele financiare ale unei tari risca sa se transforme intr-un pericol pentru stabilitatea sistemului financiar global: ?. oferirea asistentei tehnice catre alte organizatii internationale si catre statele membre.

intre acestea, doua functii sunt foarte importante pentru intelegerea rolului si functionarii FMID supravegherea si finantarea (creditarea$ membrilor. (upravegherea e1ercitata de FMI se realizeaza at9t bilateral, c9t si multilateral. (upravegherea bilaterala se concretizeaza anual prin consultarile prevazute la articolul I@ din (tatutul FMI. (copul Iconsultarilor la articolul I@<, cum sunt ele denumite de altfel, este e1aminarea situatiei financiare si economice la nivel national si formularea unor recomandari generale referitoare la politicile monetare, ale ratei de schimb si, in general, politicile financiare si economice de urmat pentru asigurarea stabilitatii si a unei evolutii pozitive la nivelul economiei nationale a statului cu care se realizeaza consultarile. 4 alta forma de supraveghere bilaterala se realizeaza atunci c9nd are loc discutarea acordurilor financiare si a programelor economice pe care tarile membre urmeaza sa le implementeze, pentru respectarea termenilor acordurilor cu FMI. (upravegherea multilaterala se realizeaza prin intocmirea si analiza rapoartelor pregatite in departamentele Fondului referitoare la perspectivele economiei mondiale, la nivel global si regional. 'celeasi rol il indeplinesc, implicit, si discutiile periodice referitoare la evolutiile pietelor financiare internationale si ale sistemului financiar mondial, redactate in scris si tiparite adesea in publicatiile periodice ale FMI. Monitorizarea economica si financiara pe care FMI o realizeaza se concretizeaza bianual prin rapoartele denumite World Economic 4utlooM, o sursa importanta de date economice referitoare la toate regiunile si statele lumii, disponibila pentru publicul larg. +olul de supraveghere a sistemului monetar international a fost pus insa in umbra, de multi ani, prin asumarea unui activism pronuntat in domeniul asistentei financiare oferite tarilor in curs de dezvoltare si celor cu economii in tranzitie ( ragoescu, !""", p. ?#$. Finantarea acordata statelor membre 5reditele acordate de FMI sunt destinate, in general, echilibrarii pe termen scurt si mediu a balantei de plati curente a tarilor membre. )tilizarea resurselor FMI de catre tarile membre pentru rezolvarea unor deficite ale balantei de plati imbraca doua forme de bazaD Itrageri< de la FMI si credite propriu-zise. 6ragerile de la FMI pot sa ia forma unor Ischimburi valutare<, in sensul ca orice membru poate sa cumpere de la FMI moneda altei tari sau (6-uri, contra monedei nationale. Intr-o perioada fi1a de timp, Fondul obliga acest membru sa isi rascumpere moneda nationala si sa plateasca un comision pentru operatiunile realizate. 3ici un stat membru nu poate sa solicite FMI o cantitate de valuta forte mai mare dec9t valoarea propriei cote-parti. E1ista de altfel c9teva praguri prestabilite pentru efectuarea operatiunilor financiare de Itragere<. 8reluarea de catre o tara a unui echivalent de !BC din valoarea propriei cote-parti, in valuta de care are nevoie sau in (6-uri, se poate face automat, in orice moment si fara conditii. 'ceasta operatiune se numeste Itragere in contul transei-rezerva<.#A 4rice acordare de fonduri in valuta care depaseste acest prag se incadreaza in categoria transelor superioare de credit si

poate fi efectuata doar prin asumarea anumitor conditionari si masuri de corectare a dezechilibrelor economice. 3ici o operatiune de tragere in contul propriei cote-parti nu poate depasi echivalentul a !""C din contributia unei tari la resursele FMI (Bruon, #%%", p.#?!$.#= In aceste situatii este impropriu sa vorbim despre imprumuturi propriu-zise, ele reprezent9nd operatiuni de schimbare a propriei cote-parti in schimbul unei valute forte, urm9nd ca moneda nationala sa fie rascumparata dupa corectarea problemelor cu care se confrunta statul care efectueaza tragerea. incolo de un anumit plafon insa, nici operatiunile de tragere nu au loc fara conditionari impuse de FMI si anga*amente din partea tarii solicitante. 5reditele propriu-zise se acorda de FMI in mod conditionat, in functie de anga*amentele tarii solicitante si progresele inregistrate in domeniul unor politici economice menite sa redreseze economia pe termen scurt si mediu. I5onditionarea< este un principiu fundamental pentru practica FMI, foarte mult dezbatut in literatura de specialitate (vezi Bruon, #%%", p. =!-=?, 2enain #%%7, p.#"7#"B, 5ollier et al., #%%=, 6oderean !""!a, cap. !, Buira, !""7, cap. 7$. 5onceptul de conditionare s-a conturat treptat si indirect. Mai int9i, au e1istat prevederile (tatutului initial, care afirma ca acordarea de credite in cadrul transei-aur (transa-rezerva, dupa #%A#$ este neconditionata, subinteleg9ndu-se ca alte transe de credite sunt, prin urmare, conditionate. )lterior, Fondul a precizat, cu ocazia efectuarii unor trageri in contul primei transe de credit, ca aceasta se acorda cu conditia ca membrul care solicita tragerea sa faca eforturi rezonabile pentru rezolvarea problemelor sale. 8entru a efectua trageri in contul transelor superioare de credite, tara trebuie sa furnizeze I*ustificari solide<. esigur, evaluarea Irezonabilitatii< eforturilor revine personalului specializat si conducerii FMI. 'bordarea inspirata de conceptiile lui -acPues 8ollacM va sta la baza conditionarii, ca practica a FMI. Ea este un raspuns la un anumit tip de identificare a problemelor economice ale statelor membre, desemnat prin conceptul de deficit structural. El apare la mi*ocul anilor #%A", provenind din ceea ce s-a numit abordarea monetara a balantei de plati, potrivit denumirii data de -acPues 8ollaM, intr-un articol pubicat in #%BA (2enain, #%%7, p. B#$. 8e scurt, abordarea sustine ca, intr-o economie deschisa care are rate de schimb fi1e, autoritatile nu detin total controlul masei monetare. 4rice largire a creditului dincolo de cea permisa de cresterea venitului national provoaca in mod necesar un deficit al balantei de plati, o pierdere a rezervelor oficiale si, deci, o comprimare a masei monetare. aca obiectivul autoritatilor este echilibrarea balantei de plati, trebuie actionat asupra ofertei de credit bancar, prin limitarea creditarii sau prin cresterea ratei dob9nzii. incolo de ratiuni doctrinare, aceasta inclinatie spre modele monetariste se baza si pe ratiuni practiceD in tarile in curs de dezvoltare, statisticile monetare erau mult mai sigure si simplu de obtinut, dec9t statisticile de evaluare a politicilor bugetare si structurale. Mai mult, aceste instrumente monetare permiteau identificarea unor consecinte pe termen scurt, in timp ce instrumentele bugetare si structurale nu permit dec9t transformari pe termen mediu si lung (2enain, #%%7, p.

B#-B!$. 'ccentul cade asadar, in primii ani de a*ustare structurala, pe comprimarea cererii pentru restabilirea echilibrului e1terior. In aceasta epoca, cresterea economica si dezvoltarea activitatii economice nu tin de <reteta< FMI. 6reptat insa, FMI realizeaza ca a*ustarea e1terna nu va fi durabila, in absenta cresterii economice. Masuri de incura*are a cresterii economice incep sa figureze in programele de a*ustare (2enain, #%%7, p. B7$. I5onditionarea a fost si mai bine conturata spre sf9rsitul anilor ,?", c9nd Fondul a calificat transele de credit ca fiind Ilichiditate conditionata< ( ragoescu, !""", p. ##"$. 5onditionarea a fost consacrata oficial in #%?=, prin definirea clauzelor care trebuie integrate in acordurile de confirmare (acordurile stand-b.$, inclusiv a clauzei de realizare, care impune tarii asistate sa indeplineasca anumite criterii cantitative inainte de eliberarea unei transe superioare din cadrul imprumutului. 5ele mai multe programe de imprumut au drept criterii de performantaD plafonarea creditului intern total, reducerea deficitului bugetar, ridicarea unor interdictii in domeniul politicilor comerciale si de schimb, limitarea anumitor forme de credit intern. 8rintre masurile standard care pot fi int9lnite in recomandarile FMI se numaraD deprecierea monedei nationale, liberalizarea preturilor interne (g9ndita ca masura de relansarea a productiei interne$, mobilizarea ratei de economisire a populatiei, prin politici adecvate (in special o rata a dob9nzii pozitiva, in termeni reali$. e remarcat insa ca deprecierea monedei nationale si cresterea preturilor la importuri, pe care o genereaza, nu inseamna automat substituirea acestor importuri cu bunuri produse intern, mai ales in cazurile in care nu e1ista o astfel de industrie sau nu e1ista capacitatea de a o dezvolta la scara ceruta de piata (2enain #%%7, p. B&$. In anii #%=", scopul principal al programelor FMI era atingerea unei balantei de plati viabile, deci sustenabile de catre statul in cauza, in conditiile unui sistem de comert si plati deschise. 5riticile au aratat ca acest lucru este mult prea restrictiv si ca, prin masurile tipice recomandate de FMI, se pun de fapt obstacole in calea cresterii economice a tarilor asistate. In anii #%%", odata cu asumarea conducerii FMI de catre Michel 5amdessus, obiectivul primordial declarat de FMI a devenit cresterea economica si, prin ea, a*ustarea deficitelor balantei de plati. (/illicM, #%%B, p. #=-#%$ 8ractica ultimelor doua decenii a consacrat tendinta unei multiplicari a conditiilor pentru acordarea imprumuturilor, inclusiv in sensul diversificarii domeniilor de politici publice in care se inscrie indeplinirea acestor conditii. 8entru anii H=", ragoescu (!""", p. ##B$ atribuie o medie de = criterii pe acord, unele a*ung9nd la #&. 'utoarea semnaleaza de asemenea e1tinderea conditionarilor inspre variabile microeconomice, cum ar fi pretul la anumite produse. Mai mult, in anii #%%" criteriile au continuat sa se multiplice si sa se diversifice, discut9ndu-se in anumite cazuri inclusiv de criterii politice (/illicM, #%%B: Bird, #%%B$. 'cordarea creditelor din resursele FMI se face pe baza unui document denumit Iacord de confirmare< sau acord stand-b., deoarece el reprezinta in practica o linie de credit deschisa de Fond pentru tara care solicita a*utorul. 8rin semnarea aceastui acord, tara care urmeaza sa beneficieze de imprumut se anga*eaza sa implementeze

un program de masuri economice si financiare, aprobat si monitorizat de FMI, cu scopul de a obtine stabilizarea macro-economica si a evita aparitia unor dezechilibre ale balantei de plati pe viitor. Imprumutul deschis printr-un acord de confirmare se acorda initial pe o perioada de la unu la doi ani, in trageri trimestriale. 8entru eliberarea fiecarei transe, e1istau criterii de performanta a caror respectare era evaluata de FMI. Incep9nd cu anii HA", a devenit tot mai clar at9t pentru FMI, c9t si pentru tarile care solicitau imprumuturi, ca dezechilibrele balantelor de plati sunt un simptom al unor probleme mult mai profunde, care trebuie rezolvate pe termen mediu si lung. In urma instituirii unor noi mecanisme in acea perioada, FMI poate acorda imprumuturi pe o perioada de p9na la trei ani, conditionarile viz9nd la r9ndul lor masuri de a*ustare structurala si de rederesare economica pe termen mediu. (umele se acorda in transe, conditionate de respectarea criteriilor de performanta stabilite in programul aprobat de FMI. 8lata acestui tip de credite se face intr-o perioada de 7 ani si & luni p9na la B ani. (/illicM,#%%B, p. %-##$ 'cordurile de imprumut pentru o perioada standard de trei ani au primit denumirea de acorduri largite. Ele pot sa cuprinda o suma mai mare dec9t acordurile de confirmare, merg9nd p9na la acordarea a #""C din cota tarii la FMI pentru fiecare an din durata imprumutului. 8entru acordarea unui imprumut in aceste conditii, tarile solicitante trebuie sa prezinte nu numai un program de masuri structurale, ci si strategii de gestionare si controlare a cererii, pentru atingerea obiectivelor scontate (e1. fr9narea creditelor, reducerea cresterii masei monetare$ ( ragoescu, !""", p. ##&$. Facilitatea de finantare e1tinsa (E1tended Fund Facilit., FFE$, deschisa prin acordurile largite, ofera credite pentru programe pe termen mediu, care vizeaza a*ustari structurale pentru corectarea balantei de plati negative a unui stat. )n program de tip FFE cuprinde, in general, o perioada de trei ani si poate fi prelungit, in anumite cazuri, p9na la patru ani. 'probarea programului de a*ustare si acordarea creditului se realizeaza pe baza aprobarii unor masuri detaliate pentru primul an, urm9nd ca acestea sa fie revizuite si completate pentru fiecare din anii urmatori. +esursele sunt acordate in functie de indeplinirea criteriilor de performanta, iar plata datoriei se esaloneaza pe o perioada cuprinsa intre & ani si *umatate p9na la #" ani. (/illicM, #%%B, p. %-##$ Eforturile tarilor in curs de dezvoltare de a echilibra balanta lor de plati si de a revigora economia pentru a putea plati datoriile lor e1terne au fost asistate de FMI, incep9nd cu #%=?, cu un nou tip de imprumut, Facilitatea de a*ustare structurala ((tructural 'd*ustment Facilit., F'($. Facilitatea de a*ustare structurala reprezinta de fapt imprumuturi acordate in termeni speciali tarilor cu venituri foarte reduse, care se confrunta cu probleme prelungite ale balantei de plati. 8rogramul de masuri macroeconomice pentru rezolvarea acestei probleme vizeaza o perioada de trei ani si este redactat in cooperare de catre reprezentanti ai FMI, BM si ai guvernului in cauza. El se concretizeaza sub forma unui document-cadru de politica economica (polic. frameOorM paper, 8F8$. 6ransele imprumutului se acorda in functie de detalierea prealabila, intr-un program anual, a acestui document cadru. 5onditionarea in cazul

acestui tip de finantare este relativ redusa, plata imprumutului esalon9ndu-se pe o perioada de la B ani si *umatate la #" ani. (/illicM, #%%B, p. %-##$ 2a sf9rsitul anului #%=A, s-a adaugat un nou tip de creditare, cu aceeasi destinatie, Facilitatea de '*ustare (tructurala Intarita< (Enhanced (tructural 'd*ustment Facilit., F'(I$. Facilitatea de a*ustare structurala intarita (F'(I$ prezinta termeni similari F'(, fiind diferite prevederile referitoare la accesul la astfel de fonduri, monitorizarea programelor si conditionarea, care este mult mai severa. 6ipurile de acorduri din categoria F'(I prevad indeplinirea anumitor obiective trimestriale, criterii de performanta semni-anuale si o revizuire a programului la fiecare *umatate de an. Masurile de a*ustare avute in vedere sunt deosebit de dure si au drept tinta cresterea economica si, prin aceasta, rederesarea balantei de plati. (/illicM, #%%B, p. %-##$. 4biectivele programului se a*usteaza in functie de schimbarile survenite. 8rima transa de imprumut se acorda tarii in cauza dupa ce 5onsiliul de administratie al Fondului aproba documentul-cadru si segmentul care se refera la masurile de luat in primul an al programului. 8rogresele care trebuie realizate se stabilesc prin anumiti indicatori de performanta, de obicei sub forma cantitativa (anumite valori pentru indicatorii macroeconomici alesi$. Eliberarea transelor urmatoare nu este direct conditionata insa de atingerea acestor indicatori, alte a*ustari put9nd fi transferate pentru segmentele anului ! si 7, cu acordul FMI. Facilitatea de finantare compensatorie imediata (5ompensator. Funding Facilit., FF5I$ furnizeaza resurse pe termen scurt pentru acele state membre care int9mpina probleme legate de scaderea veniturilor din e1porturi sau de o crestere a nevoilor de importuri agricole. Ea se acorda in conditiile in care problemele cu care statul vizat se confrunta sunt temporare si nu tin de puterea de decizie si control a acelui stat. FMI acorda aceasta finantare pentru ca statul in cauza sa mentina ritmul reformei si al masurilor structurale necesare corectarii balantei de plati atunci c9nd se confrunta cu anumite socuri economice e1terne. 8lata acestor imprumuturi se realizeaza intr-o perioada cuprinsa intre 7 ani si & luni si B ani. In anii #%%", aceasta facilitate s-a conturat treptat ca o suplimentare de fonduri pentru statele care de*a incheiasera acorduri stand-b. sau F'(I, devenind asadar, la r9ndul ei, supusa unei conditionalitati mai stricte. (/illicM, #%%B, p.#A$ Facilitatea de transformare sistemica ((.stemic 6ransformation Facilit., F6($ a fost creata in #%%7 pentru a asista financiar eforturile de transformare a tarilor Europei centrale si de est. Ea avea menirea de a oferi resurse financiare statelor membre care se confruntau cu dezechilibre importante ale balantei de plati, rezultate din schimbarile bruste ale relatiilor comerciale traditionale, bazate pe preturi centralizate si pe aran*amente preferentiale in cadrul 5'E+, catre relatii comerciale multilaterale, bazate pe criterii de piata. )na dintre premisele acordarii acestei facilitati este cooperarea deplina cu FMI in proiectarea unor masuri economice de a*ustare a statelor vizate, in conditiile in care datele economice pree1istente erau foarte diferite de cerintele standard presupuse de toate celelalte facilitati de finantare ale FMI. 5onditionarea in cadrul acestui tip de program este destul de redusa, prima transa,

echivalenta cu *umatate din totalul sumei aprobate, eliber9ndu-se la inceputul programului, iar a doua eliber9ndu-se dupa ? p9na la #! luni de la acest moment, daca au fost respectate conditiile impuse. 8lata acestui tip de finantare se face intr-o perioada de la & ani si *umatate p9na la #" ani. (/illicM, #%%B, p. %-##$ In decembrie #%%A, Fondul a decis infiintarea unui alt tip de finantare, Finantarea pentru +esurse (uplimentare ((upplementar. +esource Facilit., F+($, pentru a a*uta statele membre sa faca fata unor pierderi bruste si grave ale increderii pietei. 'ceasta facilitatea a fost folosita in ziua urmatoare pentru a se acorda cel mai mare imprumut din istoria FMI, catre 5oreea de (ud si a se incerca, astfel, prevenirea unor consecinte dezastruoase pentru pietele financiare globale. 8entru a avea acces la credite, tarile care solicita fonduri din partea FMI trebuie sa adreseze Fondului o scrisoare de intentie, insotita de un memorandum de politci economice. )rmeaza asumarea unui program de a*ustare structurala (configurat de obicei pe trei ani$, definit intr-un document cadru de politica economica, in care sunt prevazute obiectivele economice defalcate pe fiecare an si politicile de urmat. 'cest document este redactat de catre e1pertii FMI, ai Bancii Mondiale si reprezentantii guvernului tarii solicitante. El se reactualizeaza in fiecare an, pe durata programului. Masurile de a*ustare asumate trebuie sa vizeze consolidarea balantei de plati si, mai recent, sa incura*eze cresterea economica. (uccesul lor este indicat de criteriile de realizare, care reprezinta anumite obiective privind nivelul unor parametri macroeconomici, fi1ate in documentele de solicitare a imprumutului, a caror valoare, analizata trimestrial, indica masura in care programul de a*ustare a fost bine implementat, produc9nd efectele dorite. In #%%%, FMI a lansat, impreuna cu BM si plec9nd de la limitarile puse in evidenta de functionarea F'(I, IInitiativa in favoarea tarilor sarace foarte indatorate<, cu obiectivul declarat de a contribui la solutionarea problemei datoriilor e1terne ale tarilor cu un nivel scazut de dezvoltare. Ea a constituit un pas important in asumarea de catre FMI si BM a 4biectivelor de ezvoltare ale Mileniului, fi1ate prin documentele 43) si prin cele ale 45 E (Buira, !""7, cap. &$. 4 a treia functie pe care FMI o indeplineste, pe l9nga supraveghere si finantare, este acordarea asistentei tehnice tarilor membre. 'ceasta reprezinta un domeniu de activitate mult mai putin vizibil dec9t acordarea de credite si aprobarea programelor de a*ustare structurala, desi *oaca un rol aparte in economia politica internationala actuala.#% FMI ofera servicii de informare, formare, asistenta si consiliere altor organizatii interguvernamentale si tarilor in curs de dezvoltare sau in tranzitie. 5ele mai frecvente forme de asistenta tehnica sunt deplasarea unor echipe de e1perti si evaluareaQRconsilierea pe teren, formarea unor reprezentanti ai administratiei centrale cu putere de decizie in implementarea programelor de a*ustare si acordarea unor burse si stadii de formare, la sediul FMI, pentru economistii tarilor in tranzitie si in curs de dezvoltare. 4 forma a acestei asistente tehnice este si desemnarea unui reprezentant permanent al FMI intr-o anumita tara, ale carui sarcini vizeaza consilierea guvernului si a bancii centrale in privinta politicilor economice de urmat si, desigur, evaluarea

implementarii acordurilor semnate de tara in cauza cu FMI. Asistenta tehnica oferita de FMI se refera cel mai adesea la: - politici fiscale si bugetare (legislatia referitoare la fiscalitate, colectarea impozitelor si ta1elor, inclusiv cele vamale, controlul cheltuielilor publice, privatizarea, modalitatile de gestionare si monitorizare a cheltuielilor publice, gestionarea datoriei publice si finantarea politicilor sociale$: N politica monetara (organizarea si functionarea bancii centrale, functionarea pietei valutare, reglementarile bancare, interventiile bancii centrale pe piata, controlul pietei de capitaluri, gestiunea rezervelor valutare si mecanismele de compensare bancara$, N statistica si analiza economica utilizate la nivelul administratiei centrale si a bancilor centrale (metode de programare financiara, previziuni macro-economice, statisticile referitoare la balanta de plati, statisticile monetare si cele bugetare$: N alte domenii ale gestiunii financiare la nivel macro (negocierea si restructurarea datoriei e1terne, asistenta *uridica in domeniul financiar, reglementari fiscale, s.a.$ (2enain, #%%7, p. ##!$ . !esursele FMI FMI foloseste, pentru evidenta operatiunilor si resurselor sale, o unitate de cont proprie, denumita rept (pecial de 6ragere ( (6$. 'ceasta Imoneda proprie< scriptica a FMI a inceput sa fie emisa in #%A", fiind initial echivalentul unui dolar american. In timp, valoarea (6 a a*uns sa se calculeze in functie de un cos valutar alcatuit din monedele celor cinci state membre cele mai puternice. (tatele membre trebuie sa isi raporteze cotele lor parti la un nivel constant al (6, atribuit lor, pe baza unei rate de schimb a monedei nationale determinata de FMI. !" 5u alte cuvinte, statele membre contribuie cu o anumita suma in moneda lor nationala la activele Fondului, o alta in devize si in aur, dar aceasta contributie se calculeaza, in interiorul FMI, in echilvalentul ei in (6. 4 schimbare in valoarea activelor Fondului in moneda unei tari genereaza o debitare sau o creditare, in raport cu tara respectiva, pentru a mentine constanta valoarea in (6 a detinerilor FMI in moneda tarii. +esursele de creditare ale FMI sunt impartite, dupa cum rezulta si din prezentarea functiilor organizatiei, in resurse proprii si resurse atrase din e1terior. In prima categorie intra cotele-parti ale statelor membre, rezervele FMI constituite pe baza profitului net rezultat din perceperea de comisioane si dob9nzi, precum si alte resurse proprii. In a doua categorie intra imprumuturile contractate de FMI pentru completarea si diversificarea resurselor de creditare si alte anga*amente ale FMI fata de tarile membre. Membrii FMI cu economii puternice, alte organizatii financiare internationale sau alte institutii financiare private pot decide sa aloce resurse catre FMI, la cererea de imprumut venita din partea acestuia, pentru ca la r9ndul sau, Fondul sa acorde credite in cadrul unor programe de asistenta financiara pentru statele membre aflate in dificultate. 5ele mai Iimpunatoare< cazuri, din punctul de vedere al sumelor mobilizate de FMI au fost Me1ic, in februarie #%%B, acordul de confirmare prevaz9nd

un imprumut de #!,# miliarde (6 si 5oreea de (ud, in decembrie #%%A, cu un imprumut de tip F+( in valoare de #B,B miliarde (6.!# +ezervele FMI se constituie pe baza profitului net inregistrat de institutie la finele fiecarui an financiar. 8otrivit (tatutului FMI, profitul institutiei poate fi canalizat catre constituirea si sporirea rezervei speciale, constituirea si sporirea rezervei generale si distribuirea de dividende tarilor membre, proportional cu cotele-parti. Este de remarcat ca a treia varianta nu a fost utilizata niciodata de catre FMI. 5otele-parti subscrise de statele membre pot fi revizuite, at9t in sensul cresterii lor, c9t si in sensul scaderii. 89na la acest moment, fiecare modificare a adus o crestere a cotelor-parti, fapt ce a fost primit in general foarte favorabil de tarile care recurg la a*utorul financiar al FMI, intruc9t cresterea cotelor-parti semnifica si cresterea cuantumului imprumuturilor pe care o tara le poate primi de la FMI (2enain, #%%7, p. %A$. 6arile carora Fondul le-a acordat imprumuturi de-a lungul timpului au fost de altfel nemultumite, in general, de cantitatea limitata de resurse pe care Fondul o poate pune la dispozitia statelor membre (nu mai mult de 7""C fata de cota-parte a unei tari, pentru fiecare caz individual, si nu mai mult de ?"C din rezervele sale, ca total agregat al imprumuturilor acordare la un moment dat$. I'v9nd in vedere ca marimea cotei de participare a unei tari determina drepturile tarii membre, intelegem de ce, cu toata stradania Fondului de a perfectiona modul de stabilire a marimii cotelor-parti, acesta este frecvent, permanent am putea spune, criticat, mai ales de catre tarile in curs de dezvoltare care apreciaza ca ele au cele mai mici cote, desi au cele mai mari nevoie de credite.< ( ragoescu, !""", p. A7$. e altfel, in #%=A, in cadrul unei reuniuni la Washington, 5omitetul dezvoltarii a propus stabilirea unui indice al saraciei, de care sa se tina cont in determinarea marimii cotei-parti pentru fiecare tara. 'ceasta propunere, ca de altfel alte proiecte reformatoare, au ramas fara ecou pentru moment. (vezi 6oderean, !""!a$. +evizuirea cotelor-parti se face o data la fiecare cinci ani, Fondul dorind ca resursele sale sa reprezinte un procent apro1imativ constant din valorea schimburilor comerciale globale. 5resterea substantiala a schimburilor comerciale internationale in ultimele decenii a dus la cresterea cotelor-parti ale statelor. 8rin revizuirea lor, FMI doreste sa oglindeasca schimbarile intervenite in economia mondiala, in pozitia diferitelor tari in cadrul acesteia si, totodata, sa mentina un anumit echilibru intre grupe de tari. (emnificativ ram9ne faptul ca revizuirile cotelorparti au decurs de fiecare data, p9na in prezent, de o maniera care sa nu aduca primele cinci economii ale lumii la o pondere totala a voturilor lor sub &"C. In mod similar, indiferent de evolutia economiei lor, (tatele )nite nu au avut niciodata un numar de voturi mai mic de #AC, ceea ce implica un drept de veto in chestiunile fundamentale ale FMI, care trebuie adoptate cu =BC din voturi. "oncluzii # !ezumat 6rei etape in istoria FMID

8erioada de !B de ani a regimului dela Bretton Woods, in timpul careia Fondul a (incercat, n.n.$ sa a*ute tarile occidentale pentru a-si stabiliza eocnomiile. 8erioada in care s-a a1at pe programe de a*ustare structurala, in tarile in curs de dezvoltare. 8erioada de dupa #%=%, c9nd a contribuit la programele de reforma ale tarilor esteuropene si la tranzitia lor la economia de piata. 2enain 8. ? (e adauga, perioada de dupa mi*locul anilor #%%", c9nd devine lender of last resort. 3.n. Faptul ca FMI a inceput sa functioneze propriu-zis abia la inceputul anilor B" si ca in anii ?" era de*a in criza, ca de altfel modul in care a survenit si a fost solutionata criza sistemului monetar intrernational, la finele anilor ?" si in ani A", arata ca FMI nu a fost folosit niciodata ca o e1presie autentica a cooperarii monetare internationale. in contra, pus in fata faptului implinit prin deciziile unilaterale ale statelor membre, mai ales ale celor cu economii puternice, insusi Fondul a trebuit sa se adapteze si sa isi caute noi Inise< de actiune. 8. &B Intre anii A" E %" solutiile pentru reformarea sistemului financiar international nu au putut fi convenite, in ciuda presiunilor si semnalelor in acest sens venite dinspre unele cercuri politice, ale societatii civile, sau chiar dinspre pietele financiare internationale. (upravegherea functionarii sistemului monetar international a ramas formal in sarcina FMI, care si-a asumat acest rol prin solutii care sa ii asigure utilitatea si permanenta. 8. B% aca in primele decenii de functionare a FMI, accentul politicilor de conditionare cadea pe politici de controlare si limitare a cererii, pentru a incura*a stabilitatea financiara si economiile interne, in ultimii zece ani accentul s-a deplasat treptat inspre politici de consolidare a fundamentelor economice ale productiei si spre utilizarea c9t mai eficienta a resurselor. 8. ##7 6ensiuni semnificative din cauza contradictiior societate pe actiuni E organizatie interguvernamentala. 8e parcursul anilor de asistenta acordata tarilor in curs de dezvoltare, FMI si-a schimbat doctrina de mai multe ori, ca urmare a criticilor care i-au fost adresate de catre guverne si de catre observatori e1terior, dar mai ales ca urmare a e1perientei practice acumulate. octrina Fondului a trecut prin mai multe stadiiD programe de a*ustare economica si financiara, programe orientate catre cresterea economica, programe de a*ustare structurala si programe menite sa combata saracia. 2enain 8. A" 3u intotdeauna tarile vizate au adoptat cu adevarat masurile cerute de FMI, care lovesc in anumite grupuri de interes. I2iberalizarea importurilor elimina surse de profit de care beneficiau c9tiva importatori si c9teva intreprinderi privilegiate: dereglementarea financiara este insotita de rate ale dob9nzii mai ridicate, ceea ce provoaca revolta intreprinderilor cu datorii: de asemenea, eliminarea subventiilor pentru anumite produse de consum provoaca nemultumirea populatiei urbane. in toate aceste motive, guvernele prefera adesea programe de a*ustare pur marcoeconomice, care sunt in aparenta mai Ineutre< si mai abstracte, fata de refrome

structurale care aduc atingere unor interese particulare.< (2enain, #%%7, p. B%$ E1perienta arata ca sunt respectate mai degraba criteriile macro-economice, dec9t reformele structurale, care int9rzie adesea sa fie implementate. # 'cest capitol foloseste, intr-o forma amendata si e1tinsa, parti din capitolul ! al cartii +eforma organizatiilor internationale. 4 analiza a FMI ( 6oderean, !""!a$. ! In sensul pertinent pentru domeniul +elatiilor internationale. 77 Institutia nu a putut e1ista ca atare, fiind incorporata intr-o forma redusa de institutionalizare, aceea a acordului >'66. >'66 a stat, in cele din urma, la baza infiintarii 4rganizatiei Mondiale a 5omertului, in #%%B. && In acest conte1t, planul lui /e.nes, publicat in #%&7, a argumentat in favoarea unei )niuni Internationale de 5learing, care trebuia sa *oace in esenta rolul unei Banci 5entrale Mondiale. Ea urma sa ofere lichiditatile internationale necesare comertului mondial si sa emita o valuta neutra, bancaur, a carei valoare sa fie fi1ata in functie de aur. Fiecare valuta nationala urma sa-si stabileasca paritatea prin referinta la bancaur. )I5 a fost menita sa actioneze ca un centru pentru realizarea politicilor economice globale, prin reglementari, supravegheri si coordonari ale economiilor nationale si ale interactiunilor lor (Bordo, #%%7, p.7!-77$. 8ublicat in acelasi an, planul lui White a pus un accent mai mare pe problema stabilitatii ratelor de schimb si mai mic pe necesitatea unor lichiditati internationale generoase. 'spectele monetare si financiare ale ordinii de dupa razboi urmau sa fie incredintate unui Fond de (tabilizare. 'cesta ar fi reglat si supravegheat valoarea de paritate a fiecarei valute nationale in termeni de unitas (valuta neutra$ si ar fi asigurat rigiditatea ratelor de schimb, modificarile lor urm9nd a fi intreprinse doar in cazuri de dezechilibre fundamentale. (chimbari importante in valoarea paritatii urmau sa fie facute doar dupa adoptarea lor prin vot, in cadrul Fondului. B 8rezentarea se bazeaza pe te1tul original al 'rticolelor, art. I, sublinierea noastra . 6e1tul integral, in limba engleza, este reprodus in ane1a in 6oderean, !""!a. ? 6endinta a fost accentuata in continuare prin localizarea in Washington a cartierelor generale si prin statutul conferit irectorilor E1ecutivi. espre aceste evolutii si despre concesiile necesare pentru a obtine aprobarea 5ongresului, a se vedea >ardner, #%?%, capitolele @II si FIII. A Masura a fost recunoscuta oficial de catre FMI in cadrul int9lnirii de la /ingston, -amaica, in #%A?. = @ezi si subcapitolul urmator, referitor la organizarea FMI. #" 'cest subcapitol se bazeaza pe informatiile preluate din Bruon (#%%"$, 2enain (#%%7$, /illicM (#%%B$, Bird (#%%B$, ragoescu (!"""$ si Buira (!""7$, precum si pe informatiile disponibile pe pagina electronica a FMI, OOO.imf.org, in mod special rapoartele anuale ale ultimilor #" ani. 3u am indicat in dreptul fiecarei informatii sursa, acolo unde este vorba despre detalii factuale, care se regasesc in orice prezentare a structurii si functiilor FMI. 'm mentionat autorii de fiecare data c9nd am int9lnit o nuanta de interpretare, sinteza, etc., care sa depaseasca informatia pur

factuala de circulatie larga. ## +om9nia este membra din #%A!. #! 4 e1plicatie mai e1tinsa a ceea ce inseamna (6-uri, pentru FMI, se gaseste in subcapitolul dedicat prezentarii resurselor institutiei. #7 In cazul +om9niei, ministrul finantelor este guvernator, iar guvernatorul B3+ este supleant. #& 'rabia (audita, incep9nd din #%A=, c9nd a devenit a sasea economie, ca putere, intre statele membre. K, +usia c9ndva dupa #%=% (c9nd, n.n.$ #B El este un comitet consultativ comun pentru FMI si Banca Mondiala. #? 6arile membre suntD 'lgeria, 'rgentina, Brazilia, 5olumbia, 5ote dHIvoire, + 5ongo, Egipt, Etiopia, >abon, >hana, >uatemala, India, Iran, 2iban, Me1ic, 3igeria, 8aMistan, 8eru, Filipine, 'frica de (ud, (ri 2anMa, +' (iriana, 6rinidad-6obago si @enezuela. #A 89na la momentul denuntarii convertibilitatii, transa-rezerva era denumita transaaur, deoarece ea reprezenta acel procet din cotele-parti ale statului membru, depus la FMI sub forma de aur. #= Initial, limita ma1ima era #""C din cota, insa, ca urmare a dezechilibrelor din economia mondiala si a nevoii de creditare a statelor in curs de dezvoltare, aceasta a fost marita la !""C. (Bruon, #%%", p.#?#-#?!$ #% @ezi de e1emplu asistenta tehnica pe care FMI o pune la dispozitia 5omisiei Europene, in evaluarea performantelor economice ale tarilor candidate si asociate, care este preluata din datele Fondului. Este cu siguranta cazul evaluarilor economie ale +om9niei , realizate de 5omisie in ultimii ani. ate preluate de la httpDRROOO.imf.rogRe1ternalRnpRe1rRchronRchron.asp !"