PROIECT PSIHOLOGIE SOCIALA

TEME: PERCEPTIA SUBIECTIVA A TIMPULUI CASCATUL SI EMPATIA

Student:

Definitia timpului este una dificila, si nu doar din punct de vedere psihologic sau filosofic, dar si fizic. Timpul este o dimensiune a Universului, diferita de cea spatiala, prin faptul ca aceasta ordoneaza evenimentele intr-o succesiune ireversibila. Este punctul de referinta pentru a determina si a gestiona schimbarile, pentru a putea surprinde dinamica si in esenta perceptia asupra existentei. Dictionarul Oxford defineste timpul ca fiind procesul indefinit si continuu al existentei evenimentelor in trecut, prezent si viitor, privit ca o unitate Timpul a fost intodeauna un subiect atragator si inepuizabil pentru filosofie, literatura, poezie, arta, astronomie si stiinta. A presupus o abordare diversificata si de aceea, se poate vorbi despre timp cosmic (astronomic), timpul fizic, cel biologic, uman (individual si social); timpul real si cel psihic. De asemenea, timpul are o deosebita importanta din punct de vedere social, avand valoare economica (cum bine stim timpul inseamna bani) dar si o puternica valoare personala datorita timpului limitat de care dispunem (in fiecare zi si in general in viata). Evenimentele care se produc regulat si obiectele cu miscare aparent periodic au servit ca standard pentru unitile timpului ( iar ca exemple avem aparenta miscare a soarelui pe cer si fazele lunii). Timpul real este ireversibil, dar spre deosebire de acesta, timpul psihic este reversibil, fiind modificat, comprimat sau dilatat, in functie de experienta subiectiva pe care o traim. De exemplu atunci cand retraim in gand momentele frumoase ale unui eveniment placut sau atunci cand avem senzatia ca timpul a zburat uluitor de repede in cazul in care traim din plin: o stare, o situatie, un succes, un eveniment cu o semnificatie puternica.Dar atunci cand incepe un moment plictisitor, o discutie neplacuta, o situatie frustranta sau o cearta apasatoare ni se pare ca timpul trece extrem de greu. Desi timpul este acelasi, orele au acelasi ritm, fiecare isi traieste timpul intr-un mod propriu, subiectiv, in functie de semnificatia situatiei obiective. Radulescu Motru scria ca pe minutarele ceasornicului, minutele sunt egale si au aceasi natura dar in timpul trait ca destin, timpul psihologic, minutele tragice sunt altele decat cele de simpla contemplatie, minutele de tinerete sunt altele decat cele de batranete. In societatea noastra, timpul are o valoare deosebita, fiind perceput de multe ori ca insuficient. Accelerararea ritmului de viata presupune adaptarea continua la tot ce inseamna schimbare, implicand un efort permanent si sustinut. De cele mai multe ori ne dorim sa prelungim

momentele traite, oricare ar fi ele: de odihna, de relaxare, de munca, de studiu, de distractie. Timpul este o notiune primara, perceputa prin simturi si corelata cu un eveniment, astfel Kant spunea ca timpul este o conditie subiectiva a perceptiei umane . In opinia mea afirmatia lui Kant este adevarata deoarece s-a demonstrat ca unul si acelasi moment poate fi apreciat ca fiind mai mult sau mai putin lung. In cazul meu daca de exemplu peste o ora stiu ca ma voi intalni cu iubitul meu , aceste 60 de minute mi se vor parea ca trec foarte greu , in schimb atunci cand suntem impreuna o ora petrecuta cu el trece foarte repede. Un alt exemplu , in care timpul psihologic este diferit de timpul obiectiv se regaseste in perceperea scurgerii timpului unui adult fata de cel al unui copil. In copilarie zilele sunt mult mai lungi decat la maturitate, cand zilele ni se par prea scurte pentru cate avem de rezolvat. De fapt noi traim fiecare clipa in timpul subiectiv. Iata , astfel , ceea ce a demonstrat o cercetare facuta de Klein, Corwin si Stine in 2003. In acest studiu 22 de nefumatori (12 barbati si 10 femei) si 20 de fumatori (12 barbati si 8 femei) au fost invitati sa estimeze durata unui interval care era in realitate 45 de secunde. Fumatorilor le-a fost cerut sa renunte la fumat pentru 24 de ore si astfel s-a demonstrat ca dupa 24 de ore fara tigari exactitatea fumatorului s-a diminuat comparativ cu estimarile nefumatorilor. Un alt factor ce influenteaza perceptia omului asupra timpului este muzica. In baza acestui aspect Stratton a facut un experiment in care unor studenti aflati intr-o sala de asteptare li s-a pus muzica, iar altora nu. Fiind intrebati mai apoi , cat timp au asteptat , cei carora li s-a pus muzica au estimat ca timpul a trecut mult mai repede fata de cei care au asteptat in liniste. O alta cercetare realizata de aceasta data de Gueguen si Lepy care a constat in a supune un numar de subiectii sa astepte in telefon in care intr-o situatie mesajul de asteptare era insotit de muzica,iar alta nu.In urma acestui experiment s-a demonstrate ca muzica determina estimarea timpului scurs ca fiind mai scurt decat in cealalta conditie. Alti cercetatori precum Riesen si Schnider indica faptul ca perceptia pe care o avem asupra timpului poate fi modificata si de anumiti hormone precum dopamina.Un exemplu in acest sens sunt persoanele atinse de boala Parkinson(deficit de dopamine) care au tendinta sa supraestimeza durata intervalelor scurte de timp.De asemenea , adrenalina are efecte asupra cronometrului nostrum psihic, aceasta accelerandu-l.

Dintr-o alta perspectiva Hoagland si Reizer demonstreza ca perceptia timpului este subiectiva,astfel in 1934 studiile realizate de acestia arata ca odata cu cresterea temperaturii, timpul pare sa se scurga mai repede.De exemplu atunci cand avem febra, 40 de minute ni se par o ora. Asadar timpul se scurge in mod diferit si se afla in stransa legatura cu ceasul nostru fiziologic intern, timpul ne conditioneaza viata, astfel tot ce inseamna viata este de fapt timp consumat, gestionat, asteptat.Prin urmare ciclicitatea organismelor noastre, ritmul biologic, Universul, viata, toate incep si se opresc la tot ce inseamna timp. In continuare voi dezbate cealalta tema a eseului meu si anume cascatul si empatia. Cascatul este un fenomen caruia nu I se cunoaste inca cu certitudine rolul : cscm atunci cnd suntem plictisii, obosii, ne e somn, abia ne-am trezit ori suntem ntr-o ncpere neaerisit, cu puin oxigen. De ce cscm? Mult vreme s-a crezut c, n fapt, cscatul ar fi un act reflex ce ar avea scopul de a asigura mai mult oxigen organismului, dat fiind c o cantitate mai mare de oxigen mrete viteza de circulaie a sngelui, ntrete muchii i dac de exemplu suntem pe pragul s adormim la edin ne mai ine n stare de veghe pentru o vreme. Sunt ns dovezi c nu este aa, cscatul nu asigur o cantitate mai mare de oxigen n snge, dimpotriv cascatul este declansator al racirii creierului Exist ns i alt opinii privind rolul cscatului. Una dintre ele, cu larg acceptare, este aceea c a csca este un mod de a controla temperatura creierului. Creierul arde o treime din caloriile organismului i, n consecin, produce cldur care trebuie eliminat cumva, cci, asemenea unui calculator, creierul funcioneaz mai bine la temperaturi mai mici. Cscnd, cretem fluxul de snge din creier i astfel se produce rcirea. Mai interesant dect rolul cscatului este gsirea unei explicaii pentru faptul c este contagios . Acest lucru apare menionat nc n scrieri antice, i cred c oricine l poate observa. Pentru muli oameni, apare o senzaie imperioas de cscat atunci cnd vd pe un altul, ba chiar mai mult, i o fotografie, sau doar gndul la aa ceva poate provoca reacia. Pentru a descoperi acest mister o serie de cercetatori precum: Platek, Critton, Myers si Gallup au incercat sa afle mai mult despre contagiunea cascatului de la o persoana la alta.Ei au reunit mai multi indivizi pentru un experiment prin care ei aveau sarcina de a viziona 24 de

fragmente video. Fiecare fragment prezenta o persoana diferita care fie radea, fie casca, fie era neutra. La finalul vizionarii participantii au fost rugati sa raspunda in scris la cateva intrebari, dar scopul cercetatorilor a fost in realitate acela de ai urmarii pe indivizi din spatele unui geam pentru a studia comportamentul lor si pentru a numara de cate ori cascau cand urmareau filmele. In urma experimentului, cercetatorii au constatat ca 41% din cei care au vizionat filmuletul in care o persoana casca, au cascat si ei, iar in procent de doar 9% din participanti au cascat la vizionarea unui film in care actorul nu casca. Acest fapt demonstreaza ca un procent destul de mare din numarul de participanti s-au molipsit de cascaturile personajelor din film. Astfel, cercetatorii si-au continuat investigatiile incercand sa afle cauza contagiunii si totodata de ce ceilalti pareau imunizati in fata unei persoane care casca. Ideea la care au ajuns a fost ca acest cascat prin molipsire ar putea face parte dintr-un fenomen mai general si anume cel al capacitatii de a intelege starile mentale ale celorlalte persoane (emotii,credinta,intentii). Prin urmare , participantii au mai fost supusi la o proba si anume aceea de a raspunde la niste intrebari dup ace citisera trei povesti diferite, dupa care au completat un chestionar ce viza identificarea masurii in care posedau trasaturi de personalitate schizotipice (trasaturi ce se regasesc la persoane cu un deficit de a identifica si atribui stari mentale celorlalti). Rezultatele cercetarii au fost conform asteptarilor lui Platek si colegilor sai, acestea au aratat ca persoanele molipsite de cascaturile celorlalti erau in mai mare masura capabile sa recunoasca ceea ce credeau, simteau si intentionau sa faca personajele din povestirile prezentate. Asadar, concluzia acestor cercetari demonstreaza faptul ca acest cascat este molipsitor si ca transmiterea sa se bazeaza pe mecanica empatiei, deoarece atinge mai mult persoanele ce au capacitatea de a percepe starile interioare ale celorlalti si de a le impartasi. Pe cand persoanele cu dificultati in a intelege intentiile celorlalti, nu prezinta tendinta de a casca prin contagiune. In ceea ce ma priveste , daca ar fi sa ma identific cu una dintre cele doua categorii de personalitati, trasaturile primei este cea care mi s-ar potrivi cel mai bine, avand capcitatea de a percepe starile interioare ale celorlalti si de a le impartasi, fiind capabila prin empatie sa simt nevoia de a casca fara sa constientizez fenomenul.