Sunt de parere ca, asa cum sugereaza credinta crestina , iadul cat si raiul sunt locurile unde, dupa

moarte, omul este recompensat ori pedepsit pentru felul in care a trait. Insa, nu imi pot imagina raiul sau iadul unui elev, intrucat acesta se afla doar la inceput de drum iar ocupatia acestuia de acum nu releva deloc felul in care isi va trai viata. Adolescenta reprezinta doar o etapa pregatitoare a vietii, in care mintea omului este inca in formare, in care comportamentul este definit de imaturitate, lipsa de responsabilitate. Nu putem caracteriza omul in general, dupa actiunile sale ca elev, deoarece ale sunt temporare, se vor sfarsi o data cu incheirea acestei etape. Viata pe care a dus-o cineva ca elev nu ii va influenta intr-un anume mod viata de dupa. Consider ca omul nu va ajunge in rai sau in iad doar pentru modul in care si-a trait adolescenta. A fi bun, harnic, silitor, matur sunt calitatile ce definesc un elev model, dar nu putem considera pacatos un elev care chiuleste sau care copiaza la teste. Actiunile sale denota doar imaturitate,teama, lipsa de responsabilitate, defecte ce caracterizeaza mai mult sau mai putini toti adolescentii. Aceste defecte vor disparea insa in timp, cu trecerea anilor omul devenind mai intelept. Bineinteles ca raiul unui elev sarguincios este o lume utopica, un taram al sperantelor, al fericirii, in care orice se poate realiza. Fiind silitor si responsabil, raiul il rasplateste pe masura. Insa, nu ne putem imagina un iad pentru un elev iresponsabi, intrucat acesta nu exista. Iadul este pentru cei pacatosi, pentru cei nemilostivi, care nu au credinta si nu il urmeaza pe Dumnezeu. Asadar, elevii silitori trebuie rasplatiti pentru faptele lor, iar cei iresponsabili, care nu acorda importanta scolii, sa fie certati si sancitonati, pentru a nu mai repeta greseala. Consider, astfel, ca nu le putem asocia elevilor un rai sau un iad, dupa actiunile acestora, privind invatatura.