TOPOGRAFIE

Curs 11
Asist. univ. dr. ing. Daniel LEPADATU

Anul univ. 2007 - 2008

Cercul topografic si cel trigonometric

Deoarece pozitia punctelor se stabileste pe cale trigonometrica, a fost necesara inlocuirea cercului trigonometric cu cercul topografic.

La cercul topografic, ca origine si masurare a orientarii se ia directia nordului geografic al centrului de proiectie, iar sensul de masurare si de notare a cadranelor este sensul direct Cercul TRIGONOMETRIC UM grade sexagesimale acelor unui ceasornic

Simbol 00 00 00 Ex: sin 90 = 1 cos 0 = 0

Cercul TOPOGRAFIC UM Grade centezimale Simbol 00g 00c 00cc Ex: sin 100g = 1 cos 0g = 0

Anul univ. 2007 - 2008

Elementele topografice ale terenului

Elemente topografice liniare
Distanta (lungimea) inclinata LAB lungimea segmentului de dreapta care uneste
punctele A si B
A
ZA

B LAB
Z
ZAB

DAB

Distanta orizontala DAB proiectia

distantei inclinate pe un plan orizontal

Nivel de referin

Aliniamentul AB este linia sinuasa

obtinuta prin intersectia suprafetei topografice cu un plan vertical care trece prin punctele A si B

Diferenta de nivel ZAB este

distanta masurata pe verticala intre suprafetele de nvel care trec prin punctele A si B.

Anul univ. 2007 - 2008

ZB

Elementele topografice ale terenului

Cota absoluta sau altitudinea unui punct este distanta pe verticala, exprimata in metri, cuprinsa intre suprafata de nivel zero si suprafata de nivel ce trece prin punctul considerat. Punctul unde s-a stabilit nivelul mediu al marii se numeste reper zero fundamental si de la acest punct se stabilesc pozitiile pe verticala ale tuturor punctelor. Pentru tara noastra, reperul zero fundamental se afla in portul Constanta, sistemul de cote numindu-se sistemul Marea Neagra.
Anul univ. 2007 - 2008

Elementele topografice ale terenului

Elemente topografice unghiulare
Unghiul vertical de panta al terenului este unghiul in plan vertical pe care il face directia AB cu planul orizontal 1 sau 2 Unghiul Zenital Z ZA si ZB este unghiul in plan vertical, format de lungimea inclinata L cu cu verticala locului data de directia vectorului acceleratie gravitationala (firului cu plumb) Unghiul orizontal este unghiul diedru format de planurile verticale (V1 si V2) ce contin cele doua linii de vizare (DCA si DCB)

A
ZCA

ZA
A

ZB

B
ZCB

DCA DCB

Plan orizontal

V1

V2

Anul univ. 2007 - 2008

Orientari si axe de coordonate

Pozitia punctelor de pe plan se defineste fata de un sistem rectangular de axe. In cazul tarii noastre, conf. proiectiei stereografice pe plan secant unic 1970, Sistemul general de axe s-a obtinut luandu-se ca axa a absciselor, proiectia in plan a meridianului punctului central, situat la nord de Fagaras (Ngo), si a ordonatelor, perpendiculara pe axa absciselor in punctul central

Anul univ. 2007 - 2008

Orientari si axe de coordonate

In topografie, directia de referinta este reprezentata de directia nordului. Deoarece pe suprafata globului pamantesc, prin fiecare punct trece atat un meridian geografic, de pozitie fixa, cat si un meridian magnetic, de pozitie variabila in timp, ca directie de referinta se ia paralela la medianul geografic al punctului central (situat la nord de Fagaras), dusa in punctul considerat.

Orientarea directiei AB, pe globul pamantesc

Anul univ. 2007 - 2008

Orientari si axe de coordonate

In acest fel, orientarea unei directii AB se defineste ca fiind unghiul facut de paralela la meridianul geografic al punctului central (DIRECTIA NORDULUI) cu directia din teren, masurat in sens direct acelor de ceasornic. Orientarea poate lua valori pozitive de la 0g la 400g.
Declinatia magnetica
Convergenta meridiana -

B A

Sistemul de axe XOY si orientarea directiei AB,

Anul univ. 2007 - 2008

Coordonate rectangulare
Distana redus la orizont, d0, diferena de nivel, z se calculeaz folosind distana nclinat di i unghiul zenital de pant z, cu relaiile:
d0 d i sin z

107 Z di Z

z 26 - 107 d i cos z

Determinarea coordonatelor rectangulare ale unui punct cunoscand coordonatele unui punct.

26

do

Coordonatele relative ale punctului NOU

x 26
107

x107 x x
26

y 026 -107

107

d 0 cos

26 - 107

y26

107

d0 sin

26 - 107

Coordonatele absolute ale punctului NOU

x107 x 26 x 26 - 107 y107 y 26 y 26 - 107 z107 z 26

26 y

26

107

z 26 - 107
9

Anul univ. 2007 - 2008

Coordonate rectangulare spatiale

Coordonatele rectangulare spatiale ale punctelor suprafetei topografice

Anul univ. 2007 - 2008

10

Planuri si harti
Harta este o reprezentare n plan, micorat, convenional i generalizat a suprafeei terestre, cu fenomene naturale i sociale de la un moment dat, realizat pe principii matematice i la o anumit scar, innd cont de sfericitatea pmntului. Planul este o reprezentare cu aceleai caracteristici ca i harta, diferenele constnd n faptul c red o suprafa mai mic de teren, ns cu mai multe detalii i cu o mare precizie dar fara a se ine cont de sfericitatea pmntului.

Anul univ. 2007 - 2008

11

Planuri si harti

Anul univ. 2007 - 2008

12

SCARA hartilor
Reprezentarea la SCARA este o reprezentare conventionala a detaliilor. Exista doua tipuri de scari:
Scari numerice Scari grafice

d D

1 N

Scara numerica este definita ca raportul constant intre o distanta d de pe harta si corespunzatoerea ei pe teren D exprimate in aceeasi unitate de masura. N se numeste NUMITORUL SCARII si ne arata de cate ori trebuie micsorata distanta din teren ca sa poata fi reprezentata pe plan sau harta. 1 Scara unei Harti sau Plan se exprima sub forma:

N
Numitorul scarii se determina cu relatia:

D d
13

Anul univ. 2007 - 2008

Curbele de nivel
Curba de nivel este proiectia orizontala a liniei ce uneste punctele de aceeasi cota de pe teren. Curbele de nivel se obtin prin sectionarea formei de relief prin suprafete plane, orizontale si echidistante. Distanta pe verticala si constanta dintre planele de sectionare se numeste echidistanta naturala si este, de obicei, un numar intreg.

Corespunzator echidistantei, curbele de nivel sunt de mai multe feluri : curbe de nivel normale, care se traseaza pe plan printr-o linie subtire si continua, corespunzator echidistantei naturale, e; curbe de nivel principale, care se traseaza ingrosat la cote reprezentand un multiplu de echidistanta, de exemplu pentru 5e sau 10e; curbe de nivel ajutatoare, care se traseaza prin linii intrerupte la 1/2e; curbe de nivel euxiliar, care se traseaza prin linii punctate la 1/4e;
Anul univ. 2007 - 2008

14

Curbele de nivel Curbele de nivel

a) principale b) secundare c) auxiliare d) accidentale

Anul univ. 2007 - 2008

15

Calculul cotei unui punct

Un punct situat pe o curb de nivel are cota curbei pe care se afl ( ZA = 475m). Pentru determinarea cotei unui punct situat ntre curbe de nivel se consider c panta terenului ntre curbe naturale este uniform. Se stabilesc cotele curbelor ntre care se afl punctul, folosind cotele curbelor principale, echidistana natural, e, i sensul de cretere sau descretere a pantei; Se traseaz linia de cea mai mare pant prin M (perpendiculara din M pe curbele vecine) i se noteaz cu 1 i 2 intersecia acestei linii cu curbele de nivel, iar apoi se msoar distanele n milimetri d1 i d2; Se calculeaz diferena de nlime h.

d d E 1 2
Z M
Z1 h
16

Se calculeaza cota punctului M

Anul univ. 2007 - 2008

Calculul cotei unui punct

Sageata indica panta descendenta

Anul univ. 2007 - 2008

17

Panta terenului
Panta terenului este tangenta unghiului de inclinare a terenului cu planul orizontal. Panta terenului intre doua puncte A si B de cote ZA si ZB, este exprimata de relatiile : Ca unghi de panta:
= arctg(Z/D)
Sub forma tangentei unghiului de inclinare

Sub forma procentuala:

p% = 100 tg = 100 (Z/D)

La mie:
p% = 100 tg = 100 (Z/D) p%0 = 1000 tg = 1000 (Z/D)

Pe plan sau harta, pentru o echidistanta naturala data, cand panta terenului este mica, curbele de nivel sunt mai apropiate.

Anul univ. 2007 - 2008

18

Coordonate geografice
Coordonatele geografice se folosesc pentru stabilirea poziiei unui punct pe suprafaa elipsoidului terestru. Orice punct poate fi determinat prin valoarea a dou unghiuri:
latitudinea (), este unghiul diedru dintre planul verticalei unui punct de pe suprafaa terestr i planul ecuatorului; se msoar n grade sexagesimale de la ecuator spre cei doi poli (N i S); valorile sunt de 0 la ecuator i 90 N sau S la poli; astfel vom avea lat N i lat S; longitudinea (), este unghiul diedru pe care l face planul meridianului punctului cu planul determinat de cercul ce corespunde meridianelor de 0 (meridianul Greenwich din Londra) i 180 (n Pacific, la est de Noua Zeeland) longitudine; se msoar n grade sexagesimale de la meridianul 0 (Greenwich) spre E i V pn la meridianul de 180; astfel vom avea long E i long V. Coordonatele geografice
19

Anul univ. 2007 - 2008

Sisteme de coordonate
Sistemele de coordonate sunt folosite n topografie i cartografie pentru aflarea sau stabilirea poziiei unor puncte fa de anumite repere (punct topografic, ecuator, meridian). Aceste sisteme pot fi utilizate pentru determinarea poziiei n plan, n spaiu, sau pentru determinarea coordonatelor geografice (latitudine i longitudine).
Anul univ. 2007 - 2008

20

Coordonate plane
coordonate rectangulare sau carteziene atunci cnd poziia punctului M este stabilit pe baza lungimilor de pe un sistem de axe rectangulate (xOy); astfel poziia punctului M (X, Y) se exprim n funcie de X i Y; coordonate polare atunci cnd poziia punctului M este determinat ntr-un sistem de axe rectangulate (xOy) pe baza valorii unui unghi () i a unei lungimi msurate OM = d.
Coordonate ABSOLUTE

Coordonatele rectangulate se folosesc cu precdere la construirea i analizarea hrilor topografice, n timp ce cele polare au o mai larg ntrebuinare n ridicrile topografice.
Anul univ. 2007 - 2008

21

Determinarea coordonatelor unui punct

Pe foile de harta sunt reprezentate ambele sisteme de coordonate:
Coordonatele GEOGRAFICE
Harta este limitata de doua paralele si doua meridiane marcate pe chenarul hartii

Coordonatele RECTANGULARE
Materializate prin caroiajul kilometric care face cu chenarul un unghi datorat convergentei meridianelor. Caroiajul rezulta din desfasurarea plana a elipsoidului.

Planurile contin numai caroiajul kilometric.

Anul univ. 2007 - 2008

22

Determinarea coordonatelor unui punct

Anul univ. 2007 - 2008

23

Determinarea coordonatelor geografice

Punctul N

Punctul M

Anul univ. 2007 - 2008

24

Determinarea coordonatelor geografice

Punctul N

Punctul M

Anul univ. 2007 - 2008

25

Determinarea coordonatelor geografice

D distanta din teren intre punctele M si N

d distanta masurata pe harta intre M si N

N Numitorul scarii

Anul univ. 2007 - 2008

26

Redactarea profilului topografic

Profilul terenului pe o direcie dat este linia obinut din intersectarea suprafeei terenului cu un plan vertical ce conine direcia respectiv. Profilul topografic se realizeaz pe baza unor elemente (distane orizontale i cote) obinute prin msurri grafice pe hart, sau plan, sau prin msurri pe teren. Se consider un sistem rectangular de axe cu o scar a lungimilor pe abscis i o scar mai mare a nlimilor pe ordonat pentru evidenierea reliefului terenului

Anul univ. 2007 - 2008

27

Redactarea profilului topografic

H

Anul univ. 2007 - 2008

28

Punctul topografic
O suprafa de teren este definit prin elementele sale topografice, adic prin contur, n interiorul cruia se gsesc diferite detalii planimetrice i altimetrice ale terenului. Deoarece detaliile topografice (parcele, ape, osele, pduri etc.) sunt compuse din elemente geometrice simple (puncte, linii, planuri), care toate la rndul lor sunt definite prin puncte, rezult c Ridicarea topografic const n alegerea n mod judicios a punctelor caracteristice, att ca numr, ct i ca poziie. Aceste puncte poart numele de puncte topografice.
Anul univ. 2007 - 2008

29

Punctul topografic
Punctul topografic este un punct materializat pe suprafaa terenului cu ajutorul unui obiect plantat n sol, care poate fi O born de beton, cum este cazul punctelor din reelele de sprijin Tru de lemn sau metal. Deoarece aceste obiecte sunt mai mari dect punctul propriu-zis, acesta se materializeaz cu o marc semisferic la borna de beton sau prin nfigerea unui cui subire n cazul ruului de lemn. n cazul ruului de metal se practic o mic scobitur cu ajutorul unui poanson.
Anul univ. 2007 - 2008

30

Punctul topografic
Marcarea se realizeaz, de obicei, doar pentru punctele topografice de sprijin. Punctele de detaliu sunt materializate prin elementele constructive ale acestuia (spre exemplu colul unei cldiri este materializat de muchia respectivei cldiri). n seciune vertical prin teren, punctul marcat se reprezint ca n figura alaturata

Anul univ. 2007 - 2008

31

Marcarea punctelor topografice

Toate punctele din reeaua de sprijin (reeaua geodezic de stat), precum i cele topografice care reprezint punctele caracteristice ale terenului din punct de vedere planimetric i altimetric, trebuiesc materializate n teren prin marcare. Marcarea punctelor topografice se face prin:
Trui, confecionai dup anumite stasuri din lemn de esen tare (fig. 7); Pe capul bornei sau ruului se marcheaz un punct sau o cruce care reprezint punctul matematic.

Anul univ. 2007 - 2008

32

Marcarea punctelor topografice

BORNE, confecionate dup stas din beton, beton armat sau piatr cioplit

Anul univ. 2007 - 2008

33

Marcarea punctelor topografice

Punctele care au o importan deosebit din punct de vedere altimetric se marcheaz cu Repere nivelitice (fig. 9), care au gravat altitudinea absolut fa de o baz de calcul (nivelul Mrii Negre).

Anul univ. 2007 - 2008

34

Semnalizarea punctelor topografice

n timpul efecturii ridicrilor topografice, punctele topografice trebuiesc s fie semnalizate pentru a se asigura o vizibilitate reciproc, pe deasupra diferitelor obstacole de pe teren. Semnalizarea punctelor topografice se face prin:
Jaloane, construite din lemn, cu lungime de 2 m, seciune octogonal, hexagonal sau triunghiular; la unul din capete jalonul are o pies metalic numit sabot, care permite fixarea n pmnt; pentru a fi vizibile jaloanele se vopsesc n dou culori alternativ, pe poriuni de cte 20 de cm
Balize topografice, de 3 6 m nlime, cu seciune ptrat sau rotund; baliza este format din: corp, fluture i cutie
35

Anul univ. 2007 - 2008

Semnalizarea punctelor topografice

Semnale pe arbori, se construiesc n terenurile mpdurite; scndurelele care alctuiesc fluturele se fixeaz pe un stlp, iar acesta pe un arbore care s asigure cel puin 1 m nlime deasupra pdurii pentru a fi vizibil din toate direciile; semnalele pe arbori pot fi centrice sau excentrice, n funcie de poziia lor deasupra bornelor topografice (fig. 11);

Anul univ. 2007 - 2008

36

Semnalizarea punctelor topografice

Piramide la sol, pentru semnalizarea punctelor topografice mai importante; Piramide cu poduri

Anul univ. 2007 - 2008

37

Calcule topografice
In acest fel, orientarea unei directii AB se defineste ca fiind unghiul facut DIRECTIA NORDULUI cu directia din teren, masurat in sens direct acelor de ceasornic. Orientarea poate lua valori pozitive de la 0g la 400g. 31-26 - orientare DIRECTA 26-31 - orientare INVERSA 26-31 = 31-26 + 200g

B A

x 31

31-26

026 -107 B l 26 026 -31 0

107

Anul univ. 2007 - 2008

38

Calcule topografice
Unghiul orizontal este unghiul format de proiectiile in plan orizontal al celor doua linii de vizare (D26-31 si D26-107)
31 (X31Y31 Z31) B l di Z 107

26 (X26Y 26 Z26)

Anul univ. 2007 - 2008

39

Calcule topografice
X XB X XA A N

YA

YB

Unghiul ajutator este unghiul format de directia de vizare cu una din proiectiile acesteia pe axele de coordonate. Unghiul ajutator unghi de reducere la primul cadran
40

Anul univ. 2007 - 2008

Calculul orientarii topografice AB

Cu ajutorul functiilor trigonometrice tg sau ctg (preferand valorile subunitare) se calculeaza unghiul de reducere la primul cadran. Apoi in functie de cadranul in care se afla orientarea topografica i se obtine acesta orientare cu relatiile: I = , II = 100g + , III = 200g + IV = 300g +

Calculul orientarii topografice in cele 4 cadrane ale cercului topografic

41

Anul univ. 2007 - 2008

Principiile organizarii lucrarilor topografice

Ansamblul lucrarilor efectuate pe teren in vederea obtinerii unui plan topografic se numeste RIDICARE TOPOGRAFICA. Orice ridicare topografica trebuie RAPORTATA la o RETEA de PUNCTE de SPRIJIN. Retelele de sprijin sunt de doua tipuri:
PLANIMETRICE determinarea coordonatelor plane ALTIMETRICE determinarea cotelor fac parte din

RETEAUA GEODEZICA NATIONALA

Anul univ. 2007 - 2008

42

Retele de sprijin planimetrice

Pentru ridicarile planimetrice baza geodezica este alcatuita dintr-o retea de puncte situate in virfurile unor triunghiuri care acopera intreaga tara RETEA DE TRIANGULATIE GEODEZICA DE STAT. Aceasta retea este organizata in functie de NIVELE DE PRECIZIE de determinare a punctelor :
Retele de ordin SUPERIOR
Retea de ordinul I laturile triunghiurilor 20-60 km Retea de ordinul II 10-20 km Retea de ordinul III 7-15 km Retea de ordinul IV 4-8 km

Retele de ordin INFERIOR

Retea de ordinul V 1-2 km (un punct la 50-100 ha)
Anul univ. 2007 - 2008

43

Schema constructiva a teodolitelor clasice

9 5 6 7

Ambaza(1)
14

prism triunghiular care se sprijin pe trei uruburi de calare.

O'

11 10

D
13

D'

3 2

12 1 15

Limbul (2) cerc orizontal gradat Alidada (3) cercul alidad Furcile de susinere a lunetei (4) Eclimetrul (5) cercul vertical gradat Luneta topografic (7)
dispozitiv optic ce servete la vizarea de la distan a obiectelor (semnale topografice)

V'

Nivelele de calare (8, 9) Suruburi de blocare a diferitelor miscari (12, 13, 14)
Anul univ. 2007 - 2008

44

Detalii constructive
Ambaza
prism triunghiular care se sprijin pe trei uruburi de calare.
calare Placa rigida Placa flexibila a b Lacas pentru surub pompa

Limbul
cerc orizontal gradat disc metalic al crui perimetru e argintat i divizat n grade sexazecimale sau centezimale (la teodolite moderne, limbul e format dintr-un cerc inelar de sticl, fixat pe un suport metalic); pe el se citesc valorile unghiulare ale direciilor orizontale din punctele de staie;

60

50

40

30

20

10

350

3 10 320 3 340 330

2 00

90

Luneta Topografica
dispozitiv optic ce servete la vizarea de la distan a obiectelor (semnale topografice); uneori e folosit i la msurarea distanelor pe cale optic; luneta este compus din: tubul obiectiv (a), tubul ocular (b), reticulul (c), lentila de focusare interioar (d), manonul de focusare (e), ctare (f).
Anul univ. 2007 - 2008

f b d c

45

Detalii constructive
Eclimetrul
cercul vertical gradat este realizat din acelai material i gradat n acelai sistem ca i limbul; este fixat pe axa orizontal a aparatului, formnd un plan perpendicular pe planul orizontal;
V 0 N 5 N
0 10

2 h'

20 0

h
i2 Cv

i1

Reticulul lunetei
este format dintr-o plac de sticl pe care sunt gravate, foarte fin, dou linii perpendiculare, numite fire reticulare, a caror intersecie materializeaz axa de vizare.
6

30 0

3 4 1 r
0

7 V

Nivela torica
este format dintr-o fiol de sticl umplut complet cu eter sau alcool i nchis ermetic i fixat ntr-o montur metalic; la partea de sus se formeaz o bul de vapori; nivela fiind situat pe alidad, poziia centrat a bulei indic orizontalizarea acesteia.

Axa vizare V

Nivela sferica
alctuit dintr-o fiol n form de cilindru, nchis la partea superioar printr-o calot sferic; n fiola umplut cu lichid volatil se formeaz o bul de form circular; este utilizat tot pentru orizontalizarea alidadei i limbului.
Anul univ. 2007 - 2008

h V

D' D D'

46

Axele teodolitului
Axa principal sau vertical(V-V) este axa ce trece prin centrul limbului i este perpendicular pe acesta; n jurul acestei axe se rotete aparatul n plan orizontal; se confund cu verticala punctului topografic de staie. Axa secundar sau orizontal(O-O) trece prin centrul eclimetrului i este perpendicular pe acesta; n jurul acestei axe se rotete luneta mpreun cu eclimetrul n plan vertical. Axa de vizare a lunetei(L-L) trece prin centrul optic al obiectivului i intersecia firelor reticulare. Condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc cele trei axe: - (V-V) (O-O); - (L-L) (O-O); - (V-V) (O-O) (L-L) = {M}. La teodolit, fiecare nivel toric sau sferic are o ax sau directrice (D-D), care prin calarea nivelei va avea poziie orizontal.
Anul univ. 2007 - 2008

O D

O' D'

L' V'

47

Dispozitive de citire
Microscopul cu scri.
Este ntlnit la tahimetrele Zeiss-Jena Theo 030, Theo 020, Theo 020A, Wild T16; n cmpul microscopului, pe o plac de sticl apar imaginile a dou scrie, divizate n 100 de pri (pentru sistemul centezimal); imaginile scriei se proiecteaz peste o diviziune a cercului gradat; precizia aparatului va fi: p=1c.

Microscopul cu reper.
Se ntlnete la tahimetrele Zeiss-Jena Theo 120, 080, 080A; pe o plac de sticl, n cmpul microscopului, este gravat un reper; n cmpul microscopului apar imaginile diviziunilor cercurilor gradate, limb (Hz) i eclimetru(V); se identific sistemul de gradaie centezimal, sensul de nscriere de la stnga la dreapta i cea mai mic diviziune de 10c.

Afisajul electronic
Se ntlnete la teodolitele ultramoderne
Anul univ. 2007 - 2008

48

Anexele teodolitului
Trepiedul
este un dispozitiv suport, de aezare a teodolitului n punctul de staie. Este compus din msua trepiedului pe care se prinde aparatul cu ajutorul urubului pomp i picioarele de susinere, confecionate din lemn i terminate cu saboi de metal.

Firul cu plumb
greutate cu vrful de form conic, suspendat de un fir; este legat la urubul pomp, servind la operaia de centrare a aparatului.

Dispozitiv de centrare optic

este fixat la ambaz, sancorporat n aparat; este compus dintr-o lunet i o prism ce reflect razele de lumin ce trec prin lunet sub un unghi de 100g; precizia de centrare este de 0,5mm.

Mirele topografice
mire din lemn sau din metal mire telescopice sau fixe mire normale sau cu fir de invar mire cu gradatii pe o singura fata sau pe ambele fete ale mirei

Dispozitiv de centrare optica

Cutia de protectie a aparatului

Anul univ. 2007 - 2008

49

Teodolitul ultramodern

Teodolitul electronic Seria DT pot fi utilizate in efectuarea masuratorilor topografice necesare realizarii diverselor lucrari precum intocmirea retelelor geodezice de gradul IV, urmarirea in exploatare a liniilor de cale ferata, poduri, constructii sau instalarea diverselor echipamente mari. Deasemenea pot fi utilizate si in lucrari de cadastru sau alte lucrari topografice ingineresti.
Anul univ. 2007 - 2008

50

Teodolitul electronic

Autonomie de lucru 22 ore Greutate 4.5 4.8 kg Temperatura de lucru - 20C +50C Precizia unghiulara 2 "-5 " Distanta minima de focusare 1-2 m
Anul univ. 2007 - 2008

51

Teodolitul electronic
Dispozitivul de citire - AFISAJUL ELECTRONIC Panoul LCD are doua linii de caractere. Linia de deasupra afiseaza unghiul vertical. Linia de jos afiseaza unghiul orizontal si indicatorul pentru baterie. Iata intelesul caracterelor afisate pe ecran: Hr: unghi orizontal, citirea unghiului creste in sens orar Hl: unghi orizontal, citirea unghiului creste in sens antiorar Vz: distanta zenitala V%: unghi vertical afisat in procente de grade
Anul univ. 2007 - 2008

52

Asezarea in punctul de statie

Instalarea trepiedului Se regleaza picioarele trepiedului astfel incat inaltimea aparatului sa fie potrivita pentru efectuarea de masuratori. Se slabeste surubul de blocare. Instalarea instrumentului pe trepied Se aseaza instrumentul pe trepied si se fixeaza prin surubul de centrare (fixare) surub pompa.
Anul univ. 2007 - 2008

53

Asezarea in punctul de statie

Pentru o corecta instalare a instrumentului in punctul de statie trebue ca axa principala VV sa indeplineasca 2 conditii:
1. Axa VV trebuie sa fie pe directie verticala 2. Sa treaca exact prin centrul statiei S

Statia este un punct topografic in care este instalat aparatul pentru efectuarea masuratorilor
tarus lemn, metal sau borna din beton Cui, sau marcat cu vopsea pe borna din beton

Centrul statiei este PUNCTUL MATEMATIC

Anul univ. 2007 - 2008

54

Asezarea in punctul de statie

Prima conditie se realizeaza prin operatiunea de CALARE urmareste verticalizarea axei principale a teodolitului A doua conditie se realizeaza prin CENTRARE operatia de aducere a dispozitivului de centrare (fir cu plumb, dispozitiv optic de centrare, cu laser) deasupra punctului de statie
Anul univ. 2007 - 2008

55

Asezarea in punctul de statie

Asezarea in statie are 4 faze
1. Centrarea aproximativa din trepied si firul cu plumb 2. Calarea aproximativa - din suruburile de calare si nivela sferica 3. Centrarea definitiva - se realizeaza cu ajutorul dispozitivului de centrare optica prin deplasarea teodolitului pe masuta trepiedului. 4. Calarea definitiva se realizeaza cu nivela torica si cu ajutorul suruburilor de calare pe doua directii perpendiculare
Anul univ. 2007 - 2008

56

Asezarea in punctul de statie

Calarea definitiva a punerea n eviden a dereglrii; b dereglarea nivelei; c eliminarea jumtii de dereglare din urubul 3 de calare
3 r B PozII A A PozI B d 2 c b A PozIII B 1

Calarea definitiva
se realizeaza cu nivela torica si cu ajutorul suruburilor de calare pe 2 directii perpendiculare. Prima paralela cu doua din suruburile de calare (actionate simultan si in sens invers) iar A doua va fi pe o directie perpendiculara pe prima si se actioneaza surubul 3 de calare
Anul univ. 2007 - 2008

57

Elemente topografice masurate cu teodolitul

A,B, C puncte vizate A, B, C proiectiile lor pe planul orizontal Zi, i unghiuri verticale i unghiuri orizontale
Anul univ. 2007 - 2008

58

Masurarea unghiurilor cu teodolitul

Operatii principale
Asezarea in statie (centrarea si calarea) Vizarea punctelor Vizarea aproximativa Punerea la punct a lunetei Punctarea

Metode de masurare a unghiurilor

Metoda simpla masurarea unghiurilor izolate Metoda reiteratiei masurarea mai precisa a unghiurilor Metoda seriilor se foloseste la masurarea mai multor unghiuri din acelasi punct de statie

O'

B II 1 A I
59

A 2

Anul univ. 2007 - 2008

Masurarea unghiurilor cu teodolitul

Vizarea este operaia de aducere a interseciei firelor reticulare peste imaginea semnalului topografic al punctului. Se realizeaz claritatea firelor reticulare n funcie de dioptriile ochiului operatorului (punerea la punct a lunetei); se ndreapt luneta spre un fond deschis i privindu-se prin ocular, se rotete manonul acestuia pn cnd firele reticulare se vd distinct i clar. Se ndreapt luneta n direcia punctului vizat, i cu ajutorul dispozitivului de ctare, fixat pe lunet, se aduce luneta pe direcia semnalului; se blocheaz micrile lunetei n plan orizontal i n plan vertical; privind prin ocularul lunetei se acioneaz de urubul de focusare; se realizeaz claritatea imaginii semnalului; folosind ctarea se aduce imaginea semnalului n cmpul lunetei.

Anul univ. 2007 - 2008

60

Masurarea unghiurilor orizontale cu teodolitul

Metoda simpla
Procedeul diferentei citirilor Metoda simpl const n msurarea unghiurilor orizontale o singur dat, cu o poziie sau cu ambele poziii ale lunetei. Un unghi se obine din diferena citirilor efectuate fa de cele dou direcii. Concomitent are loc i msurarea valorilor unghiulare ale direciilor verticale. Se aeaz teodolitul n punctul de staie, S, se centreaz, se caleaz i se aduce luneta n poziia I; Se executa vizarea punctelor A si B la BAZA MIREI

I I CB CA

72.11
I med II

II

II II CB CA

72.08

2
Anul univ. 2007 - 2008

72.095
61

Masurarea unghiurilor orizontale cu teodolitul

Metoda simpla
Procedeul cu zerourile in coincidenta Metoda const n msurarea unghiurilor orizontale cu o poziie sau cu ambele poziii ale lunetei prin aducerea limbului in pozitia 0 sau initializarea la 0 a teodolitelor emlectronice.

I I CB CA

I CB 0.00 72.11

II

II CB

0.00 72.08

I med

II

2
Anul univ. 2007 - 2008

72.095
62

Masurarea unghiurilor verticale cu teodolitul

Principiul de masurare consta in vizarea la inaltimea aparatului.
Se aseaza teodolitul in punctul de statie A si se masoara cu mira centimetrica INALTIMEA APARATULUI (care este variabila in functie de operator) sau se marcheaza pe mira sau pe un jalon cu un semn inaltimea acestuia fara a sti valoarea in cm. Se instaleaza MIRA sau JALONUL in punctul B Se vizeaza punctul B la INALTIMEA APARATULUI marcata anterior pe MIRA sau pe JALON Se citeste unghiul vertical pe ECRANUL aparatului Valoarea unghiului Zenital ZAB poate fi citita direct Valoarea unghiului vertical sau a unghiului de panta va fi data de relatia:

AB

100 g

Z AB

Inaltimea Aparatului

Anul univ. 2007 - 2008

63

Masurarea distantelor cu teodolitul

Masurarea distantelor se poate face prin doua procedee:
Direct
Panglicilor, ruletelor, firelor de invar sau otel etc. INVAR (de la cuvntul invariabil) aliaj 64% otel si 36% nichel, practic invariabil la actiunea temperaturii Prin acest procedeu NU SE POT MASURA DECAT DISTANTELE INCLINATE

Indirect
Cu ajutorul diferitelor instrumente optice sau prin unde electromagnetice completate. Aceste instrumente sunt completate cu MIRE sau REFLECTOARE speciale. Prin acest proedeu SE POT MASURA ATAT DISTANTE ORIZONTALE D0 CAT DISTANTELE INCLINATE Di.
Anul univ. 2007 - 2008

64

Masurarea distantelor cu teodolitul

Masurarea distantelor cu luneta dreapta DISTANTA ORIZONTALA
Cu luneta cu fire stadimetrice Cu mira (STADIA) centimetrica Precizie scazuta Eroarea de 10-15 cm/100m Controlul citirilor se face cu relatia

DAB

K ( L2 L1 ) K ( LSUS LJOS )
K este constanta aparatului K = 100 (aparatele moderne)

LMijloc

( LSUS LJOS )

(1...2mm )

Fire stadimetrice

Anul univ. 2007 - 2008

65

Masurarea distantelor cu teodolitul

Anul univ. 2007 - 2008

66

Masurarea distantelor cu teodolitul

Masurarea distantelor cu luneta inclinata DISTANTA INCLINATA Cu luneta cu fire stadimetrice Cu mira (STADIA) centimetrica Vizarea se face la INALTIMEA APARATULUI

LAB

KH '

KH cos

K (LSUS LJOS ) cos

DAB
hAB

LAB cos
Z AB LAB sin

K ( LSUS LJOS ) cos2

K ( LSUS LJOS ) cos sin

Anul univ. 2007 - 2008

67

Masurarea distantelor cu teodolitul

EXEMPLE DE CITIRI
CS

CM

CJ

CS 6,11 CJ 5,75 CM 5,93

Anul univ. 2007 - 2008

68

Masurarea distantelor cu teodolitul

EXEMPLE DE CITIRI

Anul univ. 2007 - 2008

69

VA MULTUMESC!

Anul univ. 2007 - 2008

70