Harap-Alb

- personaj principal de basm cult - personaj in formare "Povestea lui Harap-Alb", de Ion Creanga - basm cult -

Specie de intindere medie, basmul este "o naratiune poetica in proza" (C !og"in# si mai rar in versuri, in care intamplariie reale se imbina cu cele fantastice, din care reiese principalul mijloc artistic al acestei creatii epice, fabulosui Personajele basmelor sunt fiinte imaginare, adesea inzestrate cu puteri supranaturalc, ce intruc"ipeaza binele si raul, din a caror confruntare iese invingator, intotdeauna, binele Cadrul de desfasurare a actiunii este fantastic, alcatuit, de regula, din lumea reala si "taramul celalalt", spatiul mitologic fiind ilustrat prin cifre simbolice si obiecte cu puteri magice $asmele populare romanesti cultiva vitejia si curajul, frumusctea fizica si morale concentrate in eroul principal, care intruc"ipeaza idealul de cinste, dreptate si adevar al romanului dintotdeauna, el constituind imaginea binelui, aflat in lupta continua cu fortele malefice, pe care le invinge in final Preluand feme si motive populare din acest fascinant folclor literar, scriitorii romani au creat o literatura nationala prin contributia pretioasa la pastrarea unitatii de limba si prin conturarea specificului spiritualitatii romanesti Creatorul basmului cult in literatura romana este considerat Ion Creanga (%&'(-%&&)#, iar povestile lui pastreaza caracterul realist al intamplarilor, personajele fiind puternic umanizate si individualizate Spatiul desfasurarii actiunii este ancorat intr-o realitate sociala si istorica determinata, iar faptele ilustrate izvorasc din legile firii care guverneaza omenirea "Povestea lui Harap-Alb" este cel mai reprezentativ basm al lui Ion Creanga, fiind publicat la % august %&(( in revista "Convorbiri literare", reprodus apoi de *i"ai +minescu in ziarul ",impul" Harap-Alb, personajul principal si eponim (care da numele operei - n n #, este un -at--rumos din basmele populare, destoinic si curajos, dar ramas in zona umanului pentru ca este prietenos, cuminte si ascultator ca un flacau din Humulesti +l devine un erou e.emplar nu prin insusiri miraculoase, ca in basmele populare, ci prin autenticitatea lui umana, fiind adesea cuprins de frica si nesiguranta, de neputinta si disperare, avand, asadar, slabiciuni omenesti Calatoria pe care o face pentru a ajunge imparat este o in"iere a flacaului tn vederea form/rii lui pentru a deveni conducatorul unei familii, pe care urmeaza sa si-o intemeieze +l parcurge o perioada de initiere cu scopul de a deprinde si alte lucruri decat cele obisnuite, de a invata si alte

aspecte ale unei lumi necunoscute pana atunci, e.perienta necesara viitorului adult Ideea este sustinuta semnificativ de criticul literar 0eorge *unteanu, care afirma ca basmul lui Creanga, "Povestea lui Harap-Alb", este un "veritabil $ildungsroman fantastic al epicii noastre" In basm, protagonistul reprezinta binele, care simbolizeaza adevarul aflat in conflict cu fortele malefice, intruc"ipate de Span, care semnifica minciuna In finalul basmului, adevarul iese triumfator, impostura Spanului este demascata de fata imparatului 1os, si raul este invins Semnificatia numelui reiese din scena in care Spanul il pacaleste pe fiul craiului sa intre in fantana2 "-iul craiului, boboc in felul sau la trebi de aieste, se potriveste Spanului si se baga in fantana, fara sa-l trasneasca prin minte ce i se poate intampla" 3in referirea directa a naratorului reiese ca eroul este naiv, lipsit de e.perienta si e.cesiv de credul, din care cauza fiul craiului isi sc"imba statutul din nepot al imparatului 4erde in acela de sluga a Spanului2 "3-acum inainte sa stii ca te c"eama Harap-Alb5 aista ti-i numele, si altul nu " 6umele personajului este un o.imoron, deoarece cuvantul 7 Harap" inseamna negru, aici avand sensul de "rob" Asadar, numele lui Harap-Alb semnifica statutul de "rob (negru#-alb" -aptele eroului se desfasoara in limita umanului, probele care depasesc sfera realului fiind trecute cu ajutorul celorlalte personaje inzestrate cu puteri supranaturale Intalnirea cu Spanul este punctui de plecare, cu multiple semnificatii, in devenirea personajului, mezinul fiind nevoit sa refaca e.perien8a de viata a tatalui, care calatorise in tinerete prin aceleasi locuri Codrul in care se rataceste simbolizeaza un adevarat labirint, o lume necunoscuta flacaului, care greseste pentru prima oara, incalcand sfatul tatalui sau, acela de a se feri de omul span 6esocotirea acestei restrictii, ce venea din e.perienta de viata a tatalui sau, este momentul care declanseaza asupra flacaului un sir nesfarsit de intamplari neplacute si periculoase, care-i pun deseori viata in primejdie2"9 : tata mi-a dat in grija, cand am pornit de acasa, ca sa ma feresc de omul ros, iara mai ales de cel span, cat oi putea5 sa n-am de-a face cu dansii nici in clin, nici in maneca5 si daca n-ai fi span, bucuros te-as tocmi " 3e altfel, probele au sensuri simbolice pentru maturizarea personajului, contribuind in mod esential la formarea lui ca adult Podul pazit de craiul deg"izat in urs sugereaza trecerea eroului intr-o alta etapa a vietii, de la adolescenta spre tinerete, iar fantana fara roata si fara cumpana, semanand cu o grota, simbolizeaza locul renasterii, al sc"imbarii, deoarece tanarul intra fecior de crai si iese rob *ezinul craiului, lipsit de e.perienta, se teme mai ales pentru ca incalcase promisiunea de a se feri de omul span, simtindu-se vinovat, deoarece el fusese deprins sa tina seama de povetele parintesti, atitudine ce reiese din autocaracterizare2 "3in copilaria mea sunt deprins a asculta de tata si tocmindute pe tine, parca-mi vine nu stiu cum" Cuminte si ascultator, el urmeaza si sfaturile adultilor care-i voiau binele, asa cum respecta intocmai indrumarile pe care i le daduse cersetoarea in alegerea armelor si a calului Aceste insusiri sunt relevate atat prin caracterizarea directa a naratorului, "-iul craiului, boboc in felul sau la trebi de aieste 9 :", cat si indirect, dinfapta eroului de "a se potrivi spanului" si a intra in fantana, fara sa se gandeasca la pericolul care-% pandea

,rasaturile morale ale tanarului se disting indirect, din faptele, atitudinea si comportamentul eroului, precum si din relatiile lui cu celelalte personaje 3evenit sluga Spanului, isi asuma si numele de Harap-Alb, dovedind in acelasi timp loialitate si credinta fata de stapanul sau, intrucat jurase pe palos +l devine robul-negru, desi era alb, nedumerind astfel c"iar pe unc"iul sau, imparatul 4erde, precum si pe fetele acestuia, care simt pentru el o simpatie spontana Cu toate acestea, flacaul nu-si incalca juramantul facut Spanului, isi respecta cuvantul dat, rod al unei solide educatii capatate in copilarie, de a fi integru si demn, capabil sa-si asume vinovatia, cu toate urmarile ce decurg din faptul ca nesocotise sfatul tatalui 3esi mediul ambiant si social este un mijloc de caracterizare indirecta specific personajelor realiste, in acest basm protagonistul este inzestrat cu insusiri omenesti, de aceea comportamentul si educatia alese, nobletea sufleteasca si respectarea cuvantuiui dat sunt rezultatul climatului moral si social ales in mijlocul careia traise mezinul craiului 1elatiile protagonistului cu celelalte personaje scot in evidenta alte trasaturi care definesc latura umana a flacaului In relatia cu Spanul, Harap-Alb este cinstit, loial si corect, nu-l tradeaza niciodata, desi un stapan tiran ca acesta ar fi meritat 3e pilda, atunci cand se intoarce spre imparatie cu pielea si capul cerbului fabulos, "piatra cea mare din capul cerbului stralucea" atat de tare, incat multi crai si imparati il rugara sa-i "deie banaret cat a cere el, altul sa-i deie fata si jumatate din imparatie, altul sa-i deie fata si imparatia intreaga", dar Harap-Alb si-a urmat calea fara sa clipeasca, ducand bogatia intreaga stapanului o singura data a sovait voinicul, atunci cand, indragostindu-se de fata imparatului 1os, "mai nu-i venea s-o duca" Spanului Probele la care il supune Spanul sunt menite a-l deprinde pe flacau cu greutatile vietii, cu faptul ca omul trebuie sa invinga toate piedicile ivite in viata sa, pregatindu-l pentru viitor, cand va trebui sa-si conduca propria gospodarie, sa-si intemeieze o familie si sa stie sa o apere de dusmani +pisoadele in care Harap-Alb aduce pielea cu nestemate a cerbului si "salati" din gradina ursului "constituie un adevarat elogiu adus omului in lupta cu forte mult mai puternice, dar situate la nivelul inferior al gandirii" (*aria 6astase# +.emplele in acest sens sunt numeroase si presarate pe tot parcursul basmului2 imparatul 4erde e.prima ideea ca datoria omului este aceea de a se lupta cu toate greutatile vietii, oricat de multe ar fi acestea2 "3ar cu toate aceste, trebuie sa stii, nepoate, ca unii oameni is mai a dracului decat dracul5 nu se astampara nici in ruptul capului, macar ca au patit multe"5 Harap-Alb insusi, capatand o e.perienta de viata tocmai prin depasirea pericolelor, se refera la aceeasi norma etica ilustrata printrun proverb popular, "4orba ceea2 sa nu dea 3umnezeu omului cat poate el suferi"5 calul nazdravan, intruc"ipand intelepciunea populara ca dupa rau urmeaza totdeauna binele, cu singura conditie de a nu renunta la lupta, cugeta5 ";mul e dator sa se lupte cat a putea cu vaiurile vietii 9 :" Harap-Alb este ajutat mereu de cel mai bun prieten al sau, calul fabulos, si de Sfanta 3uminica, cea care ii daduse primele sfaturi in evolutia maturizarii sale In trecerea probelor, Harap-Alb este umanizat, el se teme, se plange de soarta, cere

numai ajutorul acelora in care are incredere, semn ca invatase ceva din e.perienta cu Spanul ,eama si nesiguranta, slabiciuni tipic omenesti ce pun stapanire pe el, se remarca, indirect, din vorbele deznadajduite adresate calului, rostite de protagonist in secventa in care Spanul ii porunceste sa aduca "salati" din gradina ursului2 "+i, calutul meu, cand ai sti tu in ce nacaz am intrat<" HarapAlb se plange si Sfintei 3uminici, atunci cand trebuie sa-i duca Spanului pietrele pretioase incrustate in pielea cerbului2 "- Asa este, maicuta, raspunse Harap-Alb, cufundat in ganduri si galban la fata 9 : si de-as muri mai degraba, sa scap o data de zbucium2 decat asa viata, mai bine moarte de o mie de ori 9 : dar prea multe s-au ingramadit deodata pe capul meu" Sfanta 3uminica observa slabiciunile omenesti ale tanarului si-i reproseaza in mod direct si moralizator evidenta deprimare care-l cuprinsese2 "Parca nu te-as fi crezut asa slab de inger, dar dupa cat vad, esti mai fricos decat o femeie Hai, nu mai sta ca o gaina plouata" ; noua e.perienta fundamentala pentru maturizarea protagonistului o constituie intalnirea cu omul ros, un alt pericol de care ar fi trebuit sa-l evite, dupa cum il sfatuise tatal2 "sa te feresti de omul ros, iara mai ales de cel span, cat ii putea5 sa n-ai de-a face cu dansii caci sunt foarte sugubeti" (sugubat -fig 2 care induce in eroare, amagitor - n n # Calatoria spre curtea imparatului 1os este un necontenit prilej de initiere a flacaului, care deprinde acum invatatura ca orice om, cat de neinsemnat sau de ciudat ar parea, poate fi de folos si tanarul capata e.perienta mai ales in cunoasterea speciei umane Intre Harap-Alb si cele cinci personaje supranaturale intalnite in drumul sau spre imparatul 1os se naste o relatie de prietenie adevarata, ei ajutandu-l cu abnegatie si loialitate in trecerea probelor -iecare dintre aceste personaje, conturate uneori cu elemente grotesti, semnifica omul dominat de o trasatura de caracter, viciile pe care oricine le poate avea si pe care flacaul, ca si Ion Creanga insusi, le priveste cu o intelegere bonoma si cu jovialitate 3e aceea, Harap-Alb are capacitatea umana de a-si face prieteni sinceri si devotati, care sa-l sprijine in orice imprejurare dificila a vietii sale, acestia folosindu-si tocmai trasaturile dominante, devenite - la nevoie - adevarate talente2 "tot omul are un dar si un amar, si unde prisoseste darul, nu se mai baga in sama amarul" (;c"ila# Priceperea lui Harap-Alb de a-si face prieteni buni vine dintr-o filozofie stravec"e de viata, aceea ca omul nu poate trai de unul singur2 "ca tovaras, era partas la toate, si la paguba, si la castig, si prietenos cu fiecare, pentru ca avea nevoie de dinsii in calatoria sa la imparatul 1os" Altruismul, sufletul lui bun se manifesta, indirect, prin dragostea pentru albine si furnici, insusiri ce il determina sa le ocroteasca si sa le ajute atunci cand le intalneste in drumul sau, c"iar daca pentru asta trebuie sa treaca prin apa ori sa zaboveasca pentru a le construi un adapost Pentru ca fusese milos, binele pe care Harap-Alb il fecuse se intoarce, furnicile alegand macul de nisip si craiasa albinelor identificand-o pe adevarata fata a imparatului 1os, micile insecte salvand astfel viata protagonistului 0enerozitatea si sentimentul de compasiune se disting indirect din secventa de la inceputul basmului, cand mezinul craiului o miluieste "cu un ban" pe batrana cersetoare intalnita la curtea tataiui sau ;

remarca directa a calitatilor sus-menjionate vine din partea aceluiasi personaj, metamorfozat de data aceasta in Sfanta 3uminica2 "9 : puterea milosteniei si inima ta cea buna te ajuta, Harap-Alb" Pentru a desavarsi perioada initierii, Harap-Alb cunoaste dragostea aprinsa pentru o fata de imparat, care vine, asadar, din aceeasi lume cu el, pregatindu-l pentru casatorie, unul dintre reperele finale ale devenirii sale Probele de la imparatia fetei trimit spre ritualurile taranesti ale petitului, intre care insotirea mirelui de un alai de tineri, trecerea lor prin foc, alegerea motivata a miresei, ospatul oferit de gazda ,oate acestea sunt tot atatea incercari la care il supune viitorul socru si carora mirele trebuie sa le faca fata =ltimaproba la care il supune fata este, de data aceasta, o demonstrare a calitatilor viitoarei sotii, care va sti sa aiba grija de barbatul ei, sa-i stea aproape la bine si la rau, acest fapt fiind ilustrat atunci cand ea ii salveaza viata, trezindu-l din morti cu smicele, apa moarta si apa vie Aceasta intamplare simbolizeaza ideea ca acum Harap-Alb redevine el insusi, feciorul craiului, viitorul imparat care isi poate asuma raspunderea inc"egarii unei familii si conducerii unei gospodarii, intrucat e.perienta capatata ii confera statutul de adult pregatit pentru viata Invierea lui Harap-Alb respecta juramantul pe palos facut Spanului atunci cand acesta ii sc"imbase statutul din fiu de crai in sluga2 "si atata vreme sa ai a ma sluti, pana cand ii muri si iar ii invia", cuvinte providentiale ce anticipeaza finalul fericit =n mijloc de caracterizare ce contribuie la conturarea personajului il constituie dialogul, prin care se stabilesc si relatiile lui Harap-Alb cu celelalte personaje ale basmului 3ragostea filiala si sensibilitatea eroului reies, prin notatiile directe ale naratorului si prin autocaracterizare, din scena care stabileste primele relatii cu Sfanta 3uminica 3upa dezamagirea tatalui ca urmare a esecului celor doi fii mai mari, Harap-Alb "incepe a plunge in inima sa" si ii marturiseste cersetoarei, cu tristete, "ca nu-mi vad lumed inaintea oc"ilor de ndcaz" >ovialitatea, bunatatea si intelegerea superioara a defectelor omenesti este ilustrata de dialogul pe care Harap-Alb il are cu fiecare dintre cele cinci personaje bizare pe care le intalneste in caiatoria sa2 "- 3oamne fereste de omul nebun, ca tare-i de jalit, sarmanul< Pe de o parte-ti vine a rade si pe de alta iti vine a-l plange 3ar se vede ca asa l-a lasat 3umnezeu " 3e altfel, inegalabila arta a naratiunii lui Creanga consta tocmai din imbinarea umorului cu oralitatea, ca principale modalitdti estetice speoifice intregii sale opere Ca orice personaj de basm, Harap-Alb are si insusiri miraculoase, cum ar fi aceea de a intelege graiul animalelor si al insectelor +l se sfatuieste in permanenta cu prietenul sau cel mai bun, calul, ale carui povete sunt nepretuite si-l scapa de toate necazurile pe care i le nascoceste Spanui2 "Hai, incaleca pe mine si tine-te bine, ca acum am sa-mi arat puterile c"iar de aici de pe loc, in ciuda Spanuiui, ca sa-i punem venin la inima" Calul poate intruc"ipa constiinta eronlui, un alter ego cu care voinicul se sfatuieste in permanenta, acea forta interioara a insului care-l ajuta in situatii limita si care-i da energia de a depasi momentele dificile, piedicile pe care viata le asaza in fata omului Atunci cand ocoleste nunta de furnici, primejduindu-si viata, voinicul intelege vorbele furnicii care-i daruieste o aripa si-i promite ajutor la nevoie2 "Harap-Alb, fiindca esti asa de bun de ti-a fost mila de viata noastra cand treceam pe pod si nu ne-ai stricat

veselia, vreu sa-ti fac si eu un bine2 na-ti aripa asta, si cand ti avea vrodata nevoie de mine, sa dai foc aripii, si atunci eu impreuna cu tot neamul meu avem sa-ti venim in ajutor" 3e asemenea, pricepe graiul craiesei albinelor, care-l ajuta sa identifice pe fata imparatului 1os2 "6-ai grija, Harap-Alb, zise craiasa albinelor !as?ca te fac eu s-o cunosti si dintr-o mie 9 : care-i vedea-o ca se apara cu naframa, sa stii ca aceea este fata imparatului" Ca si 6ica, Harap-Alb parcurge o perioada de initiere, de formare a personalitatii, care, desi inzestrat cu importante calitati, are slabiciuni omenesti, momente de tristete si disperare, de satisfactii ale invingatorului, toate conducand la desavarsirea lor ca oameni =manizarea personajului de basm se face si prin arta naratiunii, caracterizata de oralitate si umor Acest mijloc artistic de caracterizare este reprezentat de registrul stilistic alcatuit din cuvintele si e.presiile populare, din numeroasele regionalisme folosite de Harap-Alb2 "Se vede ca mi s-a apropiat funia la par" (mi s-a apropiat sfarsitul - n n #5 "*ai< da al dracului onanie (pocitanie, uratenie - n n # de om si acesta 9 : grozav burda"an (pantece - n n # si nesatios gatlej" 1egistrul stilistic al basmului "Povestea lui Harap-Alb" este reprezentat de limbajul popular, cu zicatori, proverbe si fraze rimate, precum si de regionalisme, personajul vorbind limba moldoveneasca autentica, specifica intregii opere a lui Ion Creanga2 "sa-l vad cand mi-oi vedea ceafa", "Poftim, punga, la masa,7 3aca tiai adus de-acasa "5 "Poate ca acesta-i vestitul ;c"ila, frate cu ;rbila, var primare cu C"iorila, nepot de sora lui Pandila, din sat de la C"itila, peste drum de 6imerila, ori din targ de la Sa-l-cati, megies cu Cautati si de urma nu-i mai dati" Ion Creanga a ilustrat in opera sa propria e.perienta de viata, pe care a povestit-o "sub forma de memorial5 a invaluit-o in mit si a sugrumat-o intr-o e.perienta fantastica, valabila pentru om in genere5 si el a luptat cu spami, cu primejdiile si nevoile, si el s-a facut frate cu dracul, ca sa treaca puntile vietii, iar nemurirea si-a dobandit-o din apa vie si apa moarta a creatiei lui artistice" (Pompiliu Constantinescu#