Sunteți pe pagina 1din 28

Aplicarea legii civile presupune trei aspecte: 1. Un prim aspect se refer la aplicarea legii civile in timp. 2.

Al doilea aspect se refer la aplicarea legii civile in spa iu. 3. Al treilea aspect se refer la aplicarea legii civile asupra persoane I. Aplicarea legii civile in timp: Avem un principiu i excepii: 1. Principiul neretroactivitii legii civile in care legea civil se aplic numai situa iilor ivite dup adoptarea ei, iar nu i situaiilor anterioare. Acest principiu este prevazut in mod expres in art. 15 alin. 2 din onstituie, potrivit cu care legea dispune numai pentru viitor cu excep ia legii penale sau contravenionale mai favora!ile. "n materia #reptului ivil nu exist nicio excep ie de la principiul neretroactivitii legii. 2. Principiul aplicrii imediate a legii noi $ %otrivit art. &' din onstituie legea se pu!lic in (onitorul )ficial i intr in vigoare la 3 zile de la data pu!licrii sau la o dat ulterioar prevazut in textul ei. "eirea din vigoare a unei legi se realizeaz prin a!rogarea ei, care poate fi expres *ex$ la intrarea in vigoare a legii + se a!rog urmatoarele dispoziii,legi$ -, z se numesc legile care se a!roga. sau implicit *ex$ la intrarea in vigoare a legii + se a!rog dispoziiile contrare fr a se numi legile.. Unii autori includ in modalitile de ieire din vigoare a legii i cderea in desuetudine. Acest principiu este regula potrivit cu care de indat ce a fost adoptat legea nou se aplica tuturor situaiilor ivite *nscute. dupa intrarea lor in vigoare, excluz/nd aplicarea legii vec0i. 1xcep ie de la acest principiu este ultraactivitatea legii civile, respectiv supravie uirea legii vec0i dei a intrat in vigoare legea noua la unele situaii expres prevazute in legea nou. "". Aplicarea legii civile in spaiu: 1. Aspect intern 2. Aspect internaional 1. Aspectul intern se refer la situaia raporturilor civile sta!ilite intre su!iecte de #rept de cetenie sau naionalitate rom/n pe teritoriul 2om/niei. 2egula in aceast materie este aceea c actele normative civile emise de un organ central se aplic pe intreg teritoriul rii iar cele emise de un organ local se aplic pe teritoriul unit ii administrativ3teritoriale respective. Excepie$ se mai aplic in prezent #ecretul lege 15 din 143' privind unificarea dispozi iilor privitoare la crile funciare. Acest act normativ se aplic in 5ransilvania, in 6anat i in 7ordul (oldovei. "n restul rii se aplic odul ivil i odul de %rocedur ivil, situa ie care va dura p/n la finalizarea lucrrilor de cadastru i registrelor de pu!licitate imo!iliar. 2. Aspectul internaional care se refer la raporturile civile cu element de extraneitate. Acest element de extraneitate poate fi cetenia, na ionalitatea, locul inc0eierii sau executrii unui contract etc. Acest aspect internaional se rezolv de ctre normele conflictuale ale #reptului "nterna ional %rivat. Ex. de reguli de Drept Internaional Privat: 1. %entru imo!ile se aplic legea rii pe teritoriul creia se afl 38 2ex 9ex itae. 2. "n materia strii civile i capacitii persoanei fizice se aplic legea cet eniei 38 9ex %ersonalis, 9ex %artie. 3. "n ceea ce privete forma actului :uridic se aplic legea locului unde se inc0eie actul :uridic 38 9ocus 2egit Actum. """. Aplicarea legii civile asupra persoanei:

Exist trei categorii de legi: 1. u vocaie general de aplicare, adic se aplic at/t persoanelor fizice c/t i persoanelor :uridice. 1x. $ odul ivil, #ecretul 31,145;. 2. A doua categorie de legi sunt cele care se aplic doar persoanelor fizice. 1x. $ odul <amiliei. 3. A treia categorie de legi sunt cele care se aplic doar persoanelor :uridice. 1x. $ 9egea 15,144= sau 9egea 31,144= privind >ociet ile omerciale. Interpretarea normei uridice civile: Interpretarea este acea operaiune logico-juridic de lmurire a con inutului i sensului normelor de Drept Civil in scopul justei lor aplicri prin corecta incadrare a diferitelor situa ii din viaa practic in ipotezele ce le conin. !ecesitatea interpretrii: 1. 9egea poate fi depit de dinamica vie ii sociale. 1x$ Art. 1=== alin. 1 od ivil reglementeaz rspunderea pentru fapta lucrului. 2. 9egiuitorul utilizeaz termeni generali pentru a gsi o aplica!ilitate c/t mai mare normei respective. 1x$ Art. 14 alin. 1 din #ecret 1?&,145' care se refer la cauzele temeinic :ustificate pentru repunerea in termenul de prescripie *3 ani.. 3. 7ecesitatea rezult din utilizarea unor termeni sau expresii te0nico3:uridice care au un alt inteles decat cel comun. 1x$ mo!il, imo!il, for ma:or, cazul fortuit. "odaliti de interpretare: 1. "n funcie de sursa de la care eman interpretarea i de for a ei uridic distingem intre: "nterpretarea oficial, care eman de la un organ de stat competent i are for o!ligatorie. "nterpretarea neoficial, doctrinar care nu are for o!ligatorie dar care se poate impune prin fora argumentelor. 2. In funcie de re#olvarea sau conclu#ia la care se a:unge in urma interpretrii in ceea ce privete raportul dintre coninutul literal *formularea normei :uridice. i con inutul real, urmrit de legiuitor, distingem$ "nterpretarea literal, atunci c/nd exist o concordan intre formularea normei i sensul ei real@ "nterpretarea extensiv, atunci c/nd coninutul literal al normei este mai restr/ns decat cel urmrit de legiutor, deci tre!uie lrgit@ "nterpretarea restrictiv, atunci c/nd formularea normei :uridice exprim mai mult dec/t sensul urmrit de legiuitor@ $. Dup procedeul sau metoda de interpretare% avem: "nterpretarea gramatical care presupune utilizarea sintaxei i a morfologiei in interpretarea unui text de lege@ "nterpretarea sistematic, care presupune interpretarea unei norme :uridice in contextul intregului act normativ@ "nterpretarea teleologic, adic determinarea scopului urmarit de legiuitor in momentul edictrii normei respective@ "nterpretarea istoric, care presupune analiza concret a condi iilor social3istorice in care legea a fost edictat@ "nterpretarea logica@

I.

&egulile de interpretare logic 1. 1xcepiile sunt de strict interpretare ) aplicaie special a acestei reguli este reprezentat de raportul dintre legea general i legea special. 9egea general reglementeaz un domeniu mai larg de rela ii sociale. 9egea special reglementeaz un domeniu mai restr/ns de rela ii sociale, diferit fa de legea general. 1x$ odul ivil reprezint legea general i odul omercial reprezint legea special. "n ceea ce privete raportul dintre cele dou regula este ca legea special derog de la cea general * specialia generalibu derogant. iar legea general nu derog de la legea special * generalia specialibus non derogant.. 2. Un text formulat in termeni generali de regul nu poate fi restr/ns prin interpretare$ Unde legea nu distinge, nici noi nu putem distinge *U!i lex non distinAuit, nec nos distinAuerem de!emos.. 3. ) norm :uridic se interpreteaz in sensul de a produce efecte :uridice i nu in sensul de a nu produce efecte :uridice *Actus interpretandus est potius ut valeat Auam pereat.. Argumentele de interpretare logic Argumentele sunt acele regului logice adoptate la necesitatea interpretrii normei :uridice. 1. Argumentul %12 A )752A2") *argumentul ter ului exclus.$ atunci c/nd o lege afirm un lucru se presupune c exclude contrariul. 1x$ %otrivit art. 5 din odul ivil nu se poate deroga prin conven ii de la regulile care intereseaz ordinea pu!lic i !unele moravuri. PE& A '(!)&A&I( >e poate deroga prin convenii de la regulile care nu privesc ordinea pu!lic i !unele moravuri. 2. Argumentul A <)25")2" *cu at/t mai mult.$ o norm :uridic este aplicat la un caz neprevzut pentru c raiunile avute in vedere de legiuitor la redactarea normei se intrunesc cu at/t mai mult in cazul dat. 1x$ numele sotului supravieuitor in cazul decesului celuilat so . )!servaieB ) aplicaie a acestui argument, A <)25")2" este i regula potrivit cu care C cine poate mai mult, poate i mai puinD * Eui potest plus, potest minus.. 3. Argumentul reducerii la a!surd *reductio ad a!surdum.$ cel ce interpreteaz o norm :uridic arat c numai un anumit sens al interpretrii este a!surd. ;. Argumentul analogiei$ unde exist acceai ra iune a legii tre!uie s existe aceeai solu ie *U!i aedaem este ratio aedaem solutio esse de!it.. Raportul juridic civil 2aportul :uridic civil este o relaie social patrimonial sau personal nepatrimonial reglementat de norme de #rept ivil la care particip persoane fizice i persoane :uridice aflate intre ele pe poziie de egalitate :uridic. Elementele raportului uridic civil sunt urmtoarele: 1. >u!iectele raportului :uridic civil, adic persoanele intre care se leag raportul :uridic civil 2. oninutul raportului :uridic civil care este alctuit din drepturile i o!ligatiile pr ilor 3. )!iectele raportului :uridic civil care inseamn ac iunile sau inac iunile par ilor la care se refer drepturile i o!ligaiile 1. Subiectele raportului jurdic civil "".

>u!iectul raportului :uridic civil este acea persoan care particip la raportul :uridic civil, deci are calitatea de titular al drepturilor i o!ligatiilor care intr in con inutul raportului :uridic civil. Intr*un raport uridic exist: * un su+iect activ, adic persoana creia ii aparin drepturile care intr in con inutul raportului :uridic civil *ex$ creditorul, care are dreptul de a i se restitui suma. 3 un su+iect pasiv, adic persoana creia ii incum! o!ligaiile care intr in con inutul aportului :uridic civil *ex$ de!itorul, care are o!liga ia de a restitui suma creditorului. )!servaieB "n raporturile :uridice o!ligaionale su!iectul activ se numete creditor, iar su!iectul pasiv se numete de!itor. "n raporturile care izvorsc din anumite contracte creditorul i de!itorul poart denumiri specifice@ 1x$ vanztor cumprtor, locator locatar, deponent depozitar, mandant mandatar, donator donator. )!servaieB "n anumite contracte, respectiv contractele !ilaterale sau sinalagmatice aceeai persoan are in acelai timp i calitatea de de!itor i calitatea de creditor. "n raporturile :uridice simple exist doar dou su!iecte. 1xist ins i raporturi :uridice cu pluralitate de su!iecte. "n consecin, tre!uie s facem distinc ie intre no iunea de su!iect i no iunea de parte. Astfel, o parte conine unul sau mai multe su!iecte care au acelai interes :uridic. . Coninutul raportului juric civil! 2eprezint totalitatea drepturilor su!iective i a o!liga iilor pe care le au su!iectele acelui raport :uridic civil. "n ceea ce privete relaia dintre drepturi i o!liga ii oricrui drept su!iectiv ii corespunde o o!ligaie corelativ. #reptul su!iectiv civil este acea posi!ilitate recunoscut de legea civil su!iectului activ al unui raport :uridic de a avea el insui o anumit conduit in limitele dreptului o!iectiv i de a pretinde su!iectului pasiv s ai! o conduit corespunztoare acestui drept, adic s dea, s fac sau s nu fac ceva put/nd apela in caz de nevoie la for a coercitiv a statului. lasificarea drepturilor su!iective civile$ a, In funcie de gradul lor de opo#a+ilitate: #repturi a!solute 3 relative Dreptul a+solut: 1ste exercitat de titularul su singur, celelalte persoane care nu sunt determinate av/nd numai o o!ligaie negativ de a nu face nimic de natur a aduce atingere titularului dreptului a!solut. 1x$ dreptul de proprietate, drepturile personal nepatrimoniale. 'aracteristicile drepturilor a+solute: 1. 7umai su!iectul activ este determinat, su!iectul pasiv fiind nedeterminat. 2. )!ligaia corelativ dreptului a!solut este o!liga ie general *apar ine tuturor celorlalte su!iecte de #rept. este o!ligaie negativ, adic de a nu face, o!liga ie a!stract respectiv de a nu face nimic de natur a aduce atingere dreptului su!iectiv. Drepturile relative: >unt acele drepturi care nu pot fi exercitate dec/t cu concursul unui alt su!iect de #rept *ex$ dreptul de impurmut.. 'aracteristicile drepturilor relative: 1. At/t su!iectul pasiv c/t i cel activ sunt determinate. 2. )!ligaia corelativ unui drept relativ este o!liga ie particular, pozitiv sau negativ, concret in sensul c ea are un coninut diferit de la caz la caz. 'onclu#ie:

#repturile a!solute sunt opoza!ile erga omnes *tuturor oamenilor. iar drepturile relative sunt opoza!ile doar su!iectului pasiv determinat. +,In funcie de natura coninutului% avem: #repturi patrimoniale 3 personal nepatrimoniale Drepturile patrimoniale: are au un coninut economic i sunt evalua!ile in !ani. Drepturile patrimoniale se su+clasific in: 3 drepturi reale 3 drepturi personale sau de crean Drepturile reale! >unt acele drepturi al cror titular poate s exercite atri!utele asupra unui !un determinat in mod direct si nemi:locit fr a fi nevoie de interven ia altei persoane *ex$ dreptul de proprietate.. Drepturile de crean! 5itularul drepturilor de crean, care se numete creditor, poate pretinde su!iectului pasiv, care este de!itorul s dea, s fac sau s nu fac ceva din ceea ce de!itorul ar fi putut s fac dac nu s3ar fi o!ligat *ex$ dreptul imprumuttorului.. 'omparaie intre drepturile reale i drepturile de crean: #in punct de vedere al asemnrilor, am!ele sunt drepturi patrimoniale. Deose+iri: 3 drepturile reale sunt drepturi a!solute, iar drepturile de crean sunt drepturi relative@ 3 drepturile reale se !ucur de dreptul de urmrire i dreptul de preferin *prerogative urmririi i a preferinei.@ #reptul de urmrire$ posi!ilitatea su!iectului activ de a urmri !unul in m/inile oricui s3ar afla. #reptul de preferin$ posi!ilitate a titularului dreptului real de a se indestula cu preferin din valoarea o!inut prin instrinarea !unului *ex$ dreptul de ipotec, dreptul de ga:.. 3 in funcie de numrul lor, drepturile reale sunt limitate ca numr, iar singurul lor izvor este legea, pe c/nd drepturile de crean sunt nelimitate ca numr iar izvorul lor pot fi in afar de lege, i actele :uridice civile precum i faptele licite i ilicite. Drepturile personal nepatrimoniale: >unt acele drepturi care ocrotesc anumite valori care sunt str/ns legate de via a omului i care nu au un coninut economic. Drepturile personal nepatrimoniale se su+clasific% dup o+iectul lor in trei categorii: a. acele drepturi care privesc existena i integritatea fizic i moral a persoanei *dreptul la via , la sntate, la li!ertate, la reputaie, la secretul vie ii private, la propria imagine etc.. !. drepturile care privesc individualizarea persoanei$ 3 persoan fizic *dreptul la nume, la domiciliu, la stare civil etc. 3 persoan :uridic *dreptul la denumire, la sediu etc. c. drepturile care privesc latura personal nepatrimonial a drepturiloe de crea ie intelectual *dreptul de autor, de inventator etc.. c,Dup cum au sau nu o existen de sine stttoare% distingem intre: 3 drepturi principale 3 drepturi accesorii Drepturile principale au o existen de sine stttoare, ele nu depind de existen a altui drept.1x$ drepturile reale principale *dreptul de proprietate, dreptul de crean , drepturile personal nepatrimoniale.

Drepturile accesorii nu au o existen de sine stttoare.1x$ dreptul de ga:, dreptul de ipotec. "bligaia civil! )!ligaia civil este indatorirea pe care o are su!iectul pasiv al raportului :uridic de a avea o anumit conduit, respectiv de a da, a face sau a nu face, conduit corespunztoare dreptului su!iectului activ care poate fi impus, la nevoie prin for a coercitiv a statului. 'lasificarea o+ligaiei civile% in funcie de o+iect% distingem $ 3 o!ligaia de a da *dare. 3 a face *facere. 3 a nu face *non facere. (+ligaia de a da$ o!ligaia de a constitui sau transmite un drept real *1x$ o!liga ia v/nztorului de a transmite dreptul de proprietate asupra !unului v/ndut ctre cumprtor@ la fel, o!liga ia cumprtorului de a emite suma de !ani v/nztorului.. (+ligaia de a face$ o!ligaia de a efectua o anumit prestaie sau de a predda un !un *1x$ o!liga ia v/nztorului de a preda !unul v/ndut ctre cumprtor@ o!liga ia antreprenorului de a excuta o anumit lucrare sau a presta un serviciu.. (+ligaia de a nu face$ este o!ligaie negativ i const in o!ligaia de!itorului de a se a! ine de la sv/rirea unei anumite aciuni. #. "biectul raportului juridic civil! Reprezint conduita prilor respectiv aciunea sau inac iunea la care este indrept it subiectul activ i obligat subiectul pasiv. )!iectul derivat al raportului :uridic civil il constituie lucrurile sau !unurile. Acestea nu sunt prin ele insele singurele elemente ale raportului :uridic civil. 2aportul :uridic civil este un raport social, el se nate intre oameni i nu intre oameni i !unuri. $unurile! 9egislaia civil nu prevede o definiie a no iunii de bunuri. "n odul ivil i in legile civile speciale noiunea de bun are dou sensuri$ 3 in sens restr-ns *stricto sensu. prin bun inelegem lucrul material asupra cruia poate exista un drept patrimonial. 3 in sens larg *lato sensu. prin bun inelegem at/t lucrul material c/t i dreptul patrimonial privitor la acel !un. Un !un este o valoare economic, care este util satisfacerii nevoilor materiale i spirituale ale oamenilor i care este suscepti!il de apropriere su! forma unui drept patrimonial. orelaia dintre noiunea de bun i cea de patrimoniu $ %atrimoniul reprezint totalitatea drepturilor cu valoare economic *inclusiv a !unurilor stricto sensu la care aceste drepturi se refer. i a o!liga iilor cu valoare economic, care apar in unei anumite persoane. 7oiunea de bun se include in noiunea mai larg de patrimoniu care aparine unei persoane. (rice patrimoniu cuprinde dou laturi: latura activ format din drepturi patrimoniale i !unurile asupra crora acestea poart@ latura pasiv alctuit din o!ligaiile patrimoniale ale unei persoane@ 1. Dup natura bunurilor i calificarea dat de lege& distingem intre! 3 !unuri imo!ile 3 !unuri mo!ile
3 3

$unurile imobile sunt acele !unuri care nu pot fi transportate dintr3un loc in altul, i se su!clasific in trei categorii: 3 !unurile imo!ile prin natura lor$ terenuri, cldiri, recoltele i fructele neculese inc. 3 !unurile imo!ile prin desteinaie$ acele !unuri care sunt !unuri mo!ile prin natura lor dar legea le consider imo!ile deoarece prin voina proprietarului lor sunt destinate pentru serviciul sau exploatarea unui !un imo!il prin natura sa. ) condiie a existenei acestor !unuri esre ca at/t !unul mo!il c/t i !unul imo!il pe care il servete s aparin aceluiai proprietar. 9egtura dintre !unul mo!il i !unul imo!il pe care il deservete poate fi numai o legtur intelectual, ca de exemplu$ uneltele i mainile agricole destinate unei exploataii agricole *ex$ stupii de al!ine. dar poate fi i o legtur material, respectiv un liant care leag !unul mo!il prin natura lui de !unul imo!il *ex$ oglinzile sau statuile care sunt incastrate intr3o construcie.. 3 !unuri imo!ile prin o!iectul la care se aplic$ includem drepturile reale imo!iliare i ac iunile in :ustiie privitoare la aceste drepturi. $unurile mobile sunt !unurile care pot fi micate dintr3un loc in altul, fie prin putere proprie fie deplasate. Acestea se su+clasific in: 3 !unuri mo!ile prin natural or 3 !unuri mo!ile prin anticipaie$ sunt !unuri imo!ile prin natura lor dar care pr ile dintr3un act :uridic le privesc ca fiind !unuri mo!ile in virtutea a ceea ce vor deveni in viitor *1x$ recoltele. 3 !unuri mo!ile prin determinarea legii, adic sunt drepturi reale mo!iliare i ac iunile in :usti ie privind aceste drepturi mo!iliare *1x$ prescrip ia ac0izitiv. . Dup natura bunurilor i dup voina e'primat de pr i intr-un act juridic& distingem intre! 3 !unuri individual determinate *rescerta. 3 !unuri determinate generic *!unuri de gen sau resgenera. $unurile individual determinate sunt acele !unuri care sunt determinate prin trsturi proprii, specifice, care le fac s fie unice in felul lor *ex$ o suprafa de teren, o construc ie etc. $unurile de gen sunt !unurile care fac parte dintr3o categorie av/nd anumite trsturi comune, iar c/nd formeaz o!iectul unui act :uridic civil acestea tre!uie individualizate prin numr, cantitate, msur sau alte criterii *ex$ !anii, produsele agricole, car ile dintr3o !i!liotec etc.. %rile, prin voint lor, pot conveni ca un !un care prin natura lui este un !un de gen s fie considerat un !un individual determinat *ex$ un autoturism, care este individualizat prin numrul de inmatriculare.. Importana clasificrii: a. "n primul rand, o!iectul actelor :uridice il pot forma numai !unurile certe, iar !unurile de gen tre!uie individualizate. !. (omentul transferului dreptului de proprietate, astfel in cazul !unurilor certe transferul dreptului de proprietate se realizeaz in momentul inc0eierii actului :uridic. "n ceea ce privete !unurile de gen, transferul dreptului de proprietate se realizeaz in momentul individualizrii !unurilor. (. Dup cum se pot inlocui sau nu in e'ecutarea unei obliga ii& clasificm! 3 !unuri fungi!ile 3 !unuri nefungi!ile $unurile fungibile pot fi inlocuite in executarea o!ligaiei, iar bunurile nefungibile nu pot fi inlocuite in executarea o!ligaiei.

F #e regul, !unurile de gen sunt !unuri fungi!ile, iar cele individual determinate sunt !unuri nefungi!ile. #. Dup cum se consum sau nu la prima intrebuniare& avem! 3 !unuri consumpti+ile *se consum la prima intre!uinare@ ex$ !anii, com!usti!ilul.. 3 !unuri neconsumpti+ile *nu se consum la prima intre!uinare@ ex$ teren, cas etc.. "mportana clasificrii rezid in distincia din materia imprumutului, intre imprumutul de consumaie *mutuum. i imprumumutul de folosin . 1x$ 3 imprumut de consumaie$ !anii *in acest caz se transmite dreptul de proprietate. 3 imprumut de folosin$ !unul se restituie *in acest caz nu se transmite dreptul de proprietate. ). Dup cum pot fi sau imprite *divizate+ fr a se sc,imba destina ia lor& distingem! 3 !unuri divi#i+ile *ex$ un teren. 3 !unuri indivi#i+ile *ex$ un apartament, o main etc. -. Dup cum au sau nu o intrebuinare independent& avem! 3 !unuri principale pot fi folosite independent *ex$ televizorul. 3 !unuri accesorii pot fi folosite dec/t o dat cu !unul principal *ex$ telecomanda. "n aceast materie se aplic regula potrivit cu care !unul accesoriu urmeaz calea !unului principal *accesorium sequiter principalem.. .. Dup cum sunt sau nu productoare de fructe& avem! 3 !unuri frugifere *produc fructe. 3 !unuri nefrugifere *nu produc fructe. 3 .ructele pot fi$ * naturale *se produc fr intervenia omului@ ex$ fructele de pdure. * industriale *se produc prin intervenia omului@ ex$ recoltele de orice fel. * civile *acele foloase trase de pe urma folosirii unui !un@ ex$ do!/nzile sau c0iriile. F 5re!uie s facem distincie intre fructe i producte. >pre deose!ire de fructe, productele au ca efect consumarea su!stanei !unului care le produce *ex$ piatra dintr3o carier, cr!unele dintr3o min.. /. Dup cum bunurile sunt private in sens material sau abstract& distingem! 3 !unuri corporale$ !unurile materiale *stricto sensu. 3 !unuri incorporale$ drepturile patrimoniale privitoare la !unuri I#voarele raportului uridic civil: %entru ca un raport :uridic civil s se nasc, s se modifice sau s se sting este necesar producerea unui fapt social de care norma :uridic civil leag un asemenea efect. Acest fapt social constituie izvorul raportului :uridic civil. Definiia raportului uridic civil: Acele fapte de care legea civila leag naterea, modificarea sau stingerea raportulurilor juridice civile. lasificarea izvoarelor raporturilor :uridic civil$ ". Dup natura faptelor juridice *lato sensu+ distingem intre! 3 evenimente 3 aciuni omeneti F 1venimentele sunt acele fapte naturale care se produc independent de voin a omului i de care legea leag naterea, modificarea sau stingerea unui raport :uridic civil. 1x$ 3 7aterea unui copil o dat cu naterea, inecepe capacitatea de folosin a persoanei fizice 3 (oartea unei persoane incetarea capacit ii de folosin a persoanei fizice 3 desc0iderea succesiunii persoanei fizice 3 1venimente naturale de ex. un cutremur care conduce la distrugerea unor !unuri 38 se stinge dreptul de proprietate asupra acelor !unuri.

F Aciunile omeneti sunt fapte voluntare de care legea leag naterea, modificarea sau stingerea unui raport :uridic civil. Aciunile omeneti se su+clasific in dou categorii: 1. Aciunile omeneti sv/rite cu intenia de a produce efecte :uridice$ actele :uridice civile. 2. Aciunile omeneti sv/rite fr intenia de a produce efecte :uridice, efecte :uridice care se produc ins in temeiul legii *ope legis.. Aceste aciuni se mai numesc i fapte :uridice stricto sensu. F "n concluzie, faptele :uridice lato sensu cuprind evenimentele i faptele :uridice stricto sensu. .aptele uridice stricto sensu se su+clasific in: a. .apte uridice licite$ 3 gestiunea de afaceri 3 plata lucrului nedatorat 3 im!ogirea fr :ust cauz !. .apte uridice ilicite, productoare de pre:udicii *rspunderea civil delictual.. Actul juridic civil Prin act juridic civil inelegem manifestarea de voin fcut cu inten ia de a produce efecte juridice, respectiv de a da natere, modifica sau stinge un raport juridic civil. 7u exist o definiie legal a actului :uridic civil, ci numai o defini ie a contractului in art. 4;2 od ivil, contractul fiind o specie a actului :uridic. 0erminologie! Exist dou sensuri ale termenului de act uridic: 1. Act :uridic in sens de operaiune :uridic negotium :uris acest sens este sensul din defini ie. 2. Actul :uridic in sens de instrument pro!ator instrumentum pro!ationis inscrisul in care es-e consemnat operaiunea :uridic i care este mi:locul de pro! al acelei opera iuni. F (+s/ "n continuare vom discuta despre actul :uridic in sens de negotium juris. Clasificarea actelor juridice civile: 1. In functie de numarul partilor% distingem intre: 3 acte :uridice unilaterale care presupun manifestarea de voin a unei singure pr i. 1x$ oferta de a contracta, promisiunea pu!lic de recompens, testamentul, opera iunea succesoral etc. 3 acte :uridice !ilaterale care presupun acordul de voin a dou pr i. 1x$ contractul civil. 3 acte :uridice multilaterale, acte :uridice uniune. 1x$ contractul de societate civil, care presupune existena a trei sau mai multe pri. 0u+clasificarea contractelor: 'ontractele sunt cele mai importante acte uridice i se clasific in: 1. 'ontracte unilaterale$ care dau natere la drepturi i o!ligaii pentru o singur parte. 1x$ contractul de imprumut de folosin, comodatul, contractul de imprumut de consuma ie, dona ia fr sarcini. 2. 'ontracte +ilaterale sau sinalagmatice$ acele contracte care dau natere la drepturi i o!liga ii pentru am!ele pri. 1x$ contractul de v/nzare cumprare, contractul de sc0im!. F (+s/ 7u tre!uie s confundm clasificarea actelor :uridice civile, in unilaterale i !ilaterale, cu clasificarea contractelor in unilaterale i !ilaterale. ontractele se clasific dup un alt criteriu, respectiv dup cum dau sau nu natere la o!liga ii in sarcina uneia sau a am!elor pr i. 2. Dupa scopul urmarit de parti in momentul inc1eierii contractului% distingem: 3 acte :uridice civile cu titlu oneros 3 acte :uridice civile cu titlu gratuit Actele uridice civile cu titlu oneros:

Acele acte :uridice civile in care partea care le inc0eie umrrete ca in sc0im!ul folosului procurat unei alte persoane s o!in o contrapresta ie de la aceasta. 1x$ contractul de v/nzare cumprare. Actele uridice civile cu titlu gratuit: Acele acte :uridice civile in care partea care le inc0eie procur altei persoane un folos fr a urmri o!inerea unei contraprestaii. Actele :uridice civile cu titlu gratuit sunt fcute in sensul de a gratifica *se numete animus donandi.. 1x$ contractul de donaie, comodatul. F (+s/ "n ceea ce privete contractele, oneros sau gratuit, poate fi de esen a sau de natura contractului. Atunci c/nd este de esena contractului lipsa caracterului oneros sau gratuit conduce la inexistena acelui tip de contract. 'aracterul oneros este de esena contractului de v/nzare cumprare, a contractului de sc0im!, a contractului de inc0iriere. 'aracterul gratuit este de esena imprumutului de folosin *comodatului.. "n alte situa ii caracterul oneros sau gratuit este de natura contractului, in sensul c acesta poate lipsi fr s se sc0im!e tipul de contract. 1x$ imprumutul de consuma ie cu do!/nd, dona ia cu sarcin. 1ctele juridice cu titlu oneros se su+clasific in$ 3 acte :uridice civile comutative 3 acte :uridice civile aleatorii Actele uridice civile comutative sunt acele acte :uridice care existena i intinderea o!liga iilor sunt cunoscute de pri din c0iar momentul inc0eierii contractului. 1x$ contractul de v/nzare cumprare, contractul de sc0im!. *ma:oritatea contractelor sunt acte :uridice civile comutative.. Actele uridice civile aleatorii sunt acele acte :uridice in care existena i,sau intinderea o!liga iilor nu sunt cunoscute de pri in momentul inc0eierii contractului, ele depinz/nd de 0azard. 1x$ contractul de rent viager, contractul de intre inere, contractul de asigurare de !unuri sau de via . 1ctele juridice civile cu titlu gratuit se su+clasific in$ 3 li!eraliti 3 acte dezinteresate 2iberalitile sunt acele acte :uridice civile cu titlu gratuit prin care se transmite gratificatului un !un, o fraciune de patrimoniu sau un patrimoniu al gratificantului. 1x$ dona ia, testamentul. 1ctele dezinteresate sunt acele acte :uridice civile cu titlu gratuit prin care o parte procur celeilalte pri un folos fr ca acest lucru s ai! ca efect micorarea patrimoniului su. 1x$ imprumutul de consumaie fr do!/nd. $. Dupa efectele pe care le produce actul respectiv% distingem: 3 acte :uridice civile constitutive 3 acte :uridice civile translative 3 acte :uridice civile declarative 3 acte :uridice civile confirmative Actele uridice civile constitutive sunt acele acte :uridice prin care se creaz drepturi i o!ligaii noi, inexistente anterior. 1x$ contractul de ipotec. Actele uridice civile translative sunt acele acte :uridice prin care se transmite un drept dintr3 un patrimoniu in altul. 1x$ contractul de v/nzare cumprare. Actele uridice civile declarative sunt acele acte :uridice civile prin care se definitiveaz drepturi preexistente. 1x$ contractul de parta:.

10

F (+s/ >pre deose!ire de actele :uridice constitutive i translative care produc efecte pentru viitor *ex nunc G pentru viitor., actele :uridice declarative produc efecte pentru trecut, adic retroactive * ex tunc G pentru trecut.. Actele uridice civile confirmative sunt acele acte :uridice prin care persoanele care au dreptul s cear nulitatea relativ a unui act :uridic civil confirm actul respectiv, intrindu3" vala!ilitatea. 2. Dupa importanta pe care actul uridic respectiv o are in raport cu un anumit +un sau cu un anumit patrimoniu% distingem: 3 acte :uridice civile de conservare 3 acte :uridice civile de administrare 3 acte :uridice civile de dispoziie H Actele de conservare sunt acele acte :uridice care au ca o!iect o msur de preint/mpinare a pierderii unui !un. Actele de conservare sunt intotdeauna avanta:oase pentru persoanele care le face. 1x$ inscrierea unei ipoteci. Actele de administrare sunt acele acte :uridice prin care se pune in valoare un !un sau un patrimoniu. F (+s/ Actele de administrare pot fi calificate si ca acte de dispozi ie in msura in care se refer la un !un privit in mod individual. Actele de dispoziie sunt acele acte :uridice care au ca rezultat ieirea unui !un din patrimoniul unei persoane sau grevarea lui cu o sarcin real. 3. Dupa modul lor de formare% avem : 3 acte :uridice civile consensuale 3 acte :uridice civile solemne 3 acte :uridice civile reale Actele consensuale sunt acele acte :uridice care se inc0eie prin simpla manifestare de voin a prilor fr s fie nevoie de vreo form special. "n #reptul ivil rom/n inc0eierea actelor :uridice civile este guvernat de principiul consensualismului. Actele solemne sunt acele acte :uridice civile pentru a cror inc0eiere vala!il legea prevede o form solemn. 1x$ contractul de donaie, testamentul, contractul de v/nzare cumprare al unui teren. Actele reale sunt acele acte :uridice pentru a cror inc0eiere vala!il este nevoie de remiterea material a !unului. 1x$ contractul de imprumut, contractul de ga:, contractul de depozit. 4. In functie de momentul in care isi produc efectele% distingem: 3 acte :uridice civile intre vii *inter vives. 3 acte :uridice civile mortis cauza pentru cauza de moarte! ex$ testamentul 5. Dupa cum au sau nu o existenta de sine statatoare% distingem: 3 acte :uridice civile principale 3 acte :uridice civile accesorii Accesorium sequitur principalem. /. Dupa cum sunt sau nu e'pres reglementate de lege& distingem! 3 acte :uridice civile numite, tipice *care sunt expres reglementate. 3 acte :uridice civile nenumite, atipice *1x$ contractul de v/nzare cumprare. 6. Dupa modul lor de executare% avem: 3 acte :uridice civile cu executare dintr3o dat *uno ictu. 11

3 acte :uridice civile cu executare succesiv *presupune o ealonare in timp a executrii o!liga iilor@ ex$ contractul de inc0iriere. 'onditiile actului uridic civil 'lasificarea condiiilor actului uridic civil: 1. Dup caracterul lor obligatoriu& avem! condiii eseniale *de validitate. tre!uie s existe in mod o!ligatoriu intr3un act :uridic civil, lipsa lor atrg/nd nulitatea actului respectiv. 'ondiiile eseniale sunt prev#ute in art. 627 'od 'ivil: 3 capacitatea de a inc0eia actul 3 consimm/ntul 3 cauza 3 o!iectul actului :uridic civil 3 forma actului :uridic civil, c/nd aceasta este cerut ad validitatem 3 modalitile actului :uridic civil *termenul, condi ia, sarcina. in acele acte :uridice in care existena lor este de esena actului. 'ondiii neeseniale 8 acele condiii care pot lipsi dintr3un act :uridic civil fr ca acesta s ii piard vala!ilitatea. 3 forma actului :uridic civil atunci c/nd ea nu este cerut ad validitatem. 3 modalitile actului :uridic in acele acte in care existen a lor nu este de esen a actelor :uridice respective. F (+s/ ondiiile eseniale au un caracter legal in sensul c ele sunt expres prevzute de lege, dar prile prin voina lor pot ridica o condi ie neesen ial la nivelul unei condi ii esen iale dac ii manifest voina in acest fel. ". In funcie de aspectul la care se refer& avem # condiii de fond 3 cele care privesc coninutul actului :uridic respectiv$ art. 4;', od ivil, i modalitile i actele :uridice in care ele sunt esen iale. condiii de form 3 modalitatea de exteriorizare a coninutului actului :uridic$ forma actului :uridic civil. Capacitatea prilor *art. 4;', od ivil.$ Capacitatea civil este aptitudinea general i a!stract a unei persoane de a avea drepturi si o!ligaii civile i de a3i exercita drepturi i asuma o!liga ii prin inc0eierea de acte :uridice civile. 'apacitatea civil este de dou feluri: apacitate 3 de folosin 3 de exerciiu Capacitatea de folosin este aptitudinea general i a!stract a unei persoane de a avea drepturi i o!ligaii. Capacitatea de e'erciiu este aptitudinea general i a!stract a unei persoane de a3i exercita drepturi i asuma o!ligaii prin inc0eierea de acte :uridice civile. )rice persoan are capacitate civil. "n aceast materie capacitatea este regula, iar incapacitile reprezint excepii, care tre!uie s fie expres prevzute de lege. 7icio persoan nu poate renuna in tot sau in parte la capacitatea civil. Capacitatea de e'erciiu este de trei feluri: a. minorii p/n la 1; ani i persoanele puse su! interdic ie :udectoreasc nu au capacitate de exerciiu. !. capacitatea de exerciiu restr/ns de care !eneficiaz minorii intre 1; i 1' ani.

12

c. capacitatea de exerciiu deplin de care !eneficiaz persoanele ma:ore, precum i femeia care s3 a cstorit de la 1? ani sau cu dispens, de la 15 ani. &elaia dintre capacitate i discernm3nt: Discernm3nt# calitatea unei persoane de a fi contient, respctiv de a avea reprezentarea consecinelor de ordin :uridic ale actelor i faptelor sale. >pre deose!ire de discernm$nt, care este o stare de fapt, capacitatea este o stare de drept. Consimm3ntul 9oina uridic$ este un aspect al voinei omului in general i presupune un process psi0ologic, format din mai multe etape$ 3 punctul de pornire in formarea voinei :uridice il reprezint contientizarea unei nevoi pe care omul tinde s o satisfac. 3 deli!erare, adic in c/ntrirea avanta:elor i dezavanta:elor diferitelor mi:loace de satisfacere acelei necesiti. #eli!erarea se inc0eie prin luarea unei 0otr/ri in sensul c individul decide s inc0eie un anumit act :uridic in vederea unui scop propus. 5ot acest proces psi0ologic este un process intern care devine fapt social in momentul exteriorizrii 0otr/rii luate. Din tot acest proces psi1ologic dreptul nu reine dec-t dou elemente% i anume: 1. >copul, adic motivul determinant urmrit la inc0eierea actului :uridic civil. 2. 1xteriorizarea 0otr/rii de a inc0eia actul :uridic, exteriorizare care reprezint consimm$ntul. Principiile voinei uridice: 1. Principiul li+ertii de voin a prilor actului uridic civil: acest principiu este o expresie a principiului constituional mai larg a principiului li!ert ii persoanei. Acest principiu se exprim$ 3 prile sunt li!ere s inc0eie sau s nu inc0eie un act :uridic civil 3 prile sunt li!ere s inc0eie orice act :uridic civil 3 prile sunt li!ere s sta!ileasc coninutul actului :uridic civil, respectiv clauzele lui. F(+s/ %rincipiul li!ertii de voin este limitat de normele imperative i de regulile de convie uire social. 2. Principiul prioritii voinei interne:reale: 1xist situaii in care voina intern a su!iectului unui act :uridic civil nu corespunde cu voin a declarat. "n aceast situaie se ridic pro!lema priorit ii dintre voin a real *intern. i voin a declarat. "n #reptul ivil 2om/n s3a adoptat solu ia priorit ii voin ei interne fa de voin a declarat. Acest principiu al voinei interne nu este prevzut expres in odul ivil, ele rezult/nd din interpretarea unor texte. 1x$ Art. 4&& od ivil potrivit cu care interpretarea contractelor se face dup inten ia comun a prilor contractante iar nu dup sensul literal al termenilor@ ex$ reglementarea viciilor de consimm/nt. Consimm3ntul este exprimarea 0otr/rii unei persoane de a se anga:a din punct de vedere :uridic. 1timologic$ cum % sentire & a simi impreun 1xist dou accepiuni$ 3 manifestarea unei singure persoane 3 acordul de voin a dou sau mai multe persoane F(+s/ 7oi utilizm termenul de Cconsimm/ntD in primul sens. Condiii de valabilitate ale consimm3ntului!

13

1. onsimm/ntul nu exist in cazul inc0eierii unui act :uridic s3a omis luarea lui de la o persoan care potrivit legii tre!uia s il dea. 1x$ in materia adop iei se cere consim m/ntul prin ilor naturali ai copilului. 2. onsimm/ntul tre!uie s fie exteriorizat in forma prevzuta de lege sau de pr i. "n #reptul ivil 2om/n exist principiul consensualismului, in sensul c actele :uridice sunt vala!ile prin simpla manifestare de voin a pr ilor fr s fie nevoie de vreo form special. Dup modalitatea de exprimare% consimm-ntul poate fi: 3 expres 3 tacit Este e'pres atunci c/nd este cunoscut in mod direct i nemi:locit de ctre cealalt parte i de ctre teri. Acesta poate fi$ 3 ver!al 3 in scris Este tacit atunci c/nd partea care inc0eie un act :uridic sv/rete anumite ac iuni din care se poate prezuma intenia de a inc0eia actul :uridic civil. 5re!uie s facem distincie intre consimm/nt tacit i tcere. "n #reptul ivil rom/n nu se aplic principiul potrivit cu care 'qui tacit consentire videtur( *Ccine tace consimte.. "n consecin, tcerea nu valoreaz consimm/nt. %e cale de excepie, tcerea valoreaz consimm/nt atunci c/nd legea, o!iceiul sau pr ile dau tcerii valoare de consimm/nt. *1x$ Art. 1;3& od ivil care reglementeaz tacita reloca iune.. 3. onsimm/ntul tre!uie s provin de la o persoan cu discernm/nt. %ersoanele care nu au discernm/nt se afl intr3o stare denumit incapacitate natural *!eia grav, 0ipnoza, m/nia puternic, alienaia sau de!ilitatea mintal, dac persoana nu a fost pus su! interdic ie.. ;. onsimm/ntul tre!uie s fie dat cu inten ia de a produce efecte :uridice *respectiv de a da natere la drepturi i o!ligaii civile.. 'a#uri in care consimm-ntul nu este dat cu intenia de a produce efecte uridice $ a. c/nd manifestarea de voin a fost fcut numai din prietenie sau din complezen . !. c/nd manifestarea de voin a fost fcut in glum. *:ocandi cauza. c. c/nd manifestarea de voin s3a fcut cu o rezerv mintal cunoscut de ctre cealalt parte. d. c/nd manifestarea de voin s3a fcut su! o condi ie pur potestativ din partea de!itorului *aceast condiie este o condiie a crei indeplinire depinde in mod exclusiv de voin a de!itorului.$ 1x$ ii v/nd casa, dac vreauD. e. c/nd manifestarea de voin este foarte vag$ 1x$ o ofert reprezentat de un pliant in care marfa este reprezentat grafic. 5. onsimm/ntul nu tre!uie s fie alterat de vicii de consim m/nt. Iiciile de consim m/nt sunt acele impre:urri care afecteaz caracterul li!er i contient al voin ei in sensul inc0eierii unui act :uridic civil. 9iciile de consimm-nt sunt reglementate de art. 453 i urmtoarele, od ivil. 9iciile de consimm-nt sunt: ". 1roarea "". #olul """. Iiolena "I. 9eziunea I. 4roarea! art. 632% 'od 'ivil 1roarea este o reprezentare inexact *fals. a realit ii la inc0eierea unui act :uridic civil. F(+s/ 1roarea, spre deose!ire de celelalte vicii de consim m/nt are un singur element constitutiv care este de natur su!iectiv i anume greita reprezentare a realit ii.

14

'lasificarea erorii: 1. Dup natura realitii fals repre#entate% distingem intre: 3 eroarea de fapt reprezint greita reprezentare a unei situa ii de fapt la inc0eierea actului :uridic civil. 1x$ o persoan vrea s cumpere o vaz de cristal i cumpr o vaz de sticl se afl in eroare asupra calitii su!staniale ale !unului respectiv. 3 eroarea de drept greita interpretare a coninutului unei norme :uridice. "n principiu, ca regul, eroarea de drept nu este viciu de consimm/nt deoarece in #rept nimeni nu poate invoca necunonoaterea legii *)emo consectu ignorare legem.. Excepie/ eroarea de drept este considerat viciu de consim m/nt atunci c/nd ea are ca o!iect o norm dispozitiv. 2. Dup gravitatea erorii% respectiv dup consecinele asupra consim m-ntului% distingem intre$ 3 eroare o!stacol 3 eroare viciu de consimm/nt 3 eroare indiferent 4roare obstacol! este acea eroare de cea mai mare gravitate care are ca efect distrugerea consimm/ntului. >anciunea care intervine este nulitatea a!solut a actului :uridic civil. Exist dou forme ale erorii o+stacol: 3 eror in negotium eroare asupra naturii :uridice a actului inc0eiat. 3 eror in corpore eroare asupra identit ii o!iectului actului :uridic. 4roare viciu de consimm3nt# este mai redus ca i gravitate dec/t eroarea o!stacol@ consimm/ntul exist dar el este alterat. >anciunea care intervine este nulitatea relativ a actului :uridic civil. .ormele erorii viciu de consimm-nt: 3 eror in su!stantia eroare asupra calitilor su!stan iale ale o!iectului actului :uridic civil. 3 eror in personam eroare asupra identit ii sau calit ilor unei persoane. 4roare indiferent! acea eroare care poart asupra unor elemente lipsite de importan ale actului :uridic civil i nu are niciun efect asupra vala!ilit ii acestuia. Condiiile erorii viciu de consimm3nt! 1. 1lementul asupra cruia poart eroarea s fie 0otr/tor, determinant la inc0eierea actului :uridic civil, astfel inc/t partea aflat in eroare nu ar fi inc0eiat actul :uridic dac ar fi cunoscut adevrata realitate a lucrului. aracterul determinant al elementului se face cu no iunea de cauz *scop. mediat i se determin de la caz la caz in concret. 2. "n cazul in care actul :uridic este un contract cu titlu oneros, este necesar ca cealalt parte s fi tiut sau s fi tre!uit s tie c elementul asupra cruia poart eroarea a constituit motivul determinant al inc0eierii actului :uridic de ctre partea aflat in eroare. %e cale de excepie, aceast condiie nu tre!uie indeplinit in cazul actelor cu titlu gratuit deoarece spre deose!ire de gratificat, care opun/ndu3se la anularea actului urmrete s pstreze un avanta:, dispuntorul cer/nd anularea actului urmrete s evite o pagu!. II. Dolul! art. 5-6 3 este utilizarea de mi:loace viclene pentru inducerea in eroare a unei persoane, in scopul de o determina s inc0eie un act :uridic. F(+s/ #in punctul de vedere al victimei, dolul este o eroare provocat. Elementele dolului: 3 Elementul material% o+iectiv$ const in utilizarea de mi:loace viclene. Acest element poate consta intr3o

15

aciune, respectiv utilizarea de mainaiuni, a!ilit i, iretenii, manopere dolozive. Ac iunea poate consta intr3o captaie sau sugestie care se int/lnesc in materia li!eralit ilor *dona ii, testamente.. #e ex$ specularea afeciunii unei persoane in scopul de a o determina s fac o li!eralitate. 1lementul o!iectiv poate consta intr3o inaciune, c/nd o persoan pstreaz tcerea asupra unei impre:urri care intereseaz cealalta parte, impre:urare care ar fi tre!uit s o aduc la cunotin a celeilalte pr i. #olul prin inaciune se mai numete idol prin reticen . Elementul su+iectiv% care are dou aspecte: * din punct de vedere al autorului dolului, elementul su!iectiv const in inten ia de a induce in eroare o alt persoan pentru a o determina s inc0eie un act :uridic civil. %er a contrario provocarea unei erori fr intenie nu este dol. 3din punct de vedere al victimei dolului, elementul su!iectiv const in eroarea provocat ca urmare a utilizrii de mi:loace viclene de ctre autor. Clasificarea dolului! 1. #up elementul asupra cruia poart, dup efectele asupra consim m/ntului i dup sanc iunea actului :uridic civil, avem$ 3 dolul principal *dolul viciu de consimm/nt. 3 dolul incident, secundar Dolul principal *viciu de consimm/nt. poart asupra unui element determinant la inc0eierea actului :uridic civil, altereaz consimm/ntul iar sanciunea care intervine este nulitatea relativ a actului :uridic civil. Dolul incident: secundar poart asupra unui element nedeterminant la inc0eierea actului :uridic, nu esti viciu de consimm/nt i nu atrage nicio sanc iune asupra actului :uridic. Condiiile dolului viciu de consimm3nt! 1. #olul tre!uie s cad asupra unui element determinant la inc0eierea actului :uridic civil. 2. #olul tre!uie s provin de la un cocontractant. Aceast condi ie este considerat a fi indeplinit i atunci c/nd dolul provine de la un ter, dar cocontractantul a avut cunotin de el *situa ia complicitii la dol a cocontractantului. i de asemenea dac dolul provine de la reprezentantul cocontractantului. Dovada dolului %otrivit art.4?= al.2 odul civil #olul nu se presupune ceea ce nseamn c persoana care3l invoc tre!uie s3l dovedeasc. <iind un fapt :uridic, dolul poate fi pro!at prin orice mi:loc de pro! inclusiv martori sau prezumii simple. 3.Violena Este un viciu de consimmnt ce const n ameninarea unei ersoane cu un ru care i roduce o temere ce o determin s nc!eie un act "uridic# e care a$t%e$ nu $&ar %i nc!eiat' (io$ena este re)$ementat n *odu$ civi$ rin artico$e$e 955# 956# 957# 958' Clasificare Dup natura rului cu care se amenin, distingem ntre: & vio$ena %i+ic & vis & cnd ameninarea rive,te inte)ritatea %i+ic sau -unuri$e ersoanei. & vio$ena mora$ & metus & cnd ameninarea se re%er $a onoarea# cinstea ori sentimente$e ersoanei' Dup caracterul ameninrii, deosebim ntre: & ameninarea $e)itim# "ust# care nu este viciu de consimmnt /creditoru$ $ amenin e de-itor cu darea n "udecat n ca+u$ n care nu&,i nde $ine,te ndatorirea e care o are0' & ameninarea ne$e)itim# in"ust# cu un ru 1 care are semni%icaia "uridic a viciu$ui de consimmnt' Elementele violenei

16

(io$ena este a$ctuit din dou e$emente2 & un e$ement o-iectiv e3terior & ce const n ameninarea cu un ru & un e$ement su-iectiv & const n insu%$area unei -unuri ersoanei ameninate' Condiiile violenei 4entru a %i viciu de consimmnt# vio$ena tre-uie s ntruneasc cumu$ativ# dou condiii2 & s %ie determinant entru nc!eierea actu$ui "uridic civi$ & s %ie in"ust /ne$e)itim# i$icit0' e!iunea 5e%' 6e+iunea este ace$ viciu de consimmnt care const n dis ro or7ia vdit de va$oare ntre dou restaii' *odu$ civi$ re)$ementea+ n numeroase dis o+iii $e+iunea2 art'951# 1157# 1158# 1160# 1162# 1163# 1164# 1165' E3ist dou conce ii care st $a -a+a re)$ementrii $e+iunii2 & conce ia su-iectiv & $e+iunea resu une dou e$emente2 & unu$ o-iectiv constnd n dis ro oria de va$oare ntre contra restaii. & unu$ su-iectiv & constnd n ro%itarea de stare de nevoie n care se )se,te cea$a$t arte' & conce ia o-iectiv & $e+iunea are un sin)ur e$ement & a)u-a e)a$ cu dis ro or7ia de va$oare ntre contra restaii' Condiiile le!iunii 1' $e+iunea s %ie o consecin direct a actu$ui res ectiv 2' $e+iunea s e3iste n ra ort cu momentu$ nc!eierii actu$ui 3' dis ro oria de va$oare ntre contra restaii tre-uie s %ie vdit' Domeniu de aplicare 6e+iunea este un domeniu de a $icare mai restrns att din unctu$ de vedere a$ ersoane$or care o ot invoca dre t cau+ de anu$are# ct ,i din unctu$ de vedere a$ acte$or susce ti-i$e de anu$are entru $e+iune' 6e+iunea rive,te minorii ntre 14 ,i 18 ani & adic minorii cu ca acitate de e3erciiu restrns' 8n $e)tur cu a$ doi$ea as ect# sunt anu$ate entru $e+iune numai acte$e "uridice civi$e care# n ace$a,i tim 2 & sunt acte administrative & au %ost nc!eiate de minoru$ ntre 14 ,i 18 ani# sin)ur# %r ncuviinarea ocrotitoru$ui $e)a$ & sunt $e+ionare entru minor & sunt comutative' 3" #biectul actului juridic Definiie & 4rin o-iect a$ actu$ui "uridic se ne$e)e conduita ri$or sta-i$it rin ace$ act "uridic civi$# res ectiv aciuni$e ori inaciuni$e $a care ri$e sunt ndre tite sau de care sunt inute art'962 *odu$ civi$ %ace re%erire doar $a convenii 9-iectu$ convenii$oer este ace$a $a care ri$e sau numai una din ri se o-$i)' 8ar ca o-iect derivat a$ actu$ui "uridic considerm# o-iecte$e# $ucruri$e# -unuri$e' *u rivire $a acest ne$es art'963 dis une :umai $ucruri$e ce sunt n comer ot %i o-iectu$ unui contract' *nd conduita ri$or rive,te $ucruri$e ori -unuri$e # acestea sunt rivite ca o-iect derivat a$ actu$ui "uridic civi$' 5u cum vom arta une$e condiii de moda$itate a$e o-iectu$ui actu$ui "uridic civi$ se re%er tocmai $a -unuri ' Condiii de valabilitate 4entru a %i va$a-i$# o-iectu$ "uridic civi$ tre-uie s nde $ineasc urmtoare$e condiii2 $ Condiii generale:& s e3iste. & s %ie n circuitu$ civi$. & s %ie determinat sau determina-i$. & s %ie osi-i$.

17

& s %ie $ici$ ,i mora$' Condiiile speciale sunt: & ce$ ce se o-$i) tre-uie s %ie titu$aru$ dre tu$ui su-iectiv. & s e3iste autori+aie administrativ rev+ut de $e)e. & o-iectu$ s constea ntr&un %a t ersona$ a$ de-itoru$ui' Coninutul condiiilor de validitate #biectul actului juridic civil trebuie s e%iste & este o condiie rimordia$ entru va$a-i$itatea o-iectu$ui. & dac -unu$ a e3istat# dar nu mai e3ist $a data nc!eierii actu$ui "uridic# condiia nu mai este ;nde $init<. & -unu$# re+ent n momentu$ nc!eierii actu$ui "uridic nde $ine,te condiia s e3iste' & un -un viitor oate %orma o-iect va$a-i$ a$ actu$ui "uridic civi$# cu o e3ce ie & cea a succesiuni$or viitoare /nedesc!ise ;nc<0' &" #biectul trebuie s fie n circuitul civil# este rev+ut e3 res de art'963 *odu$ civi$ ,i re$uat de art'1310 *odu$ civi$' =inta)ma circuit civi$ n $an "uridic# are dou ne$esuri2 & n sens $ar)# rin circuit civi$ se ne$e)e tota$itatea acte$or ,i %a te$or "uridice# n virtuea crora se nasc ra orturi de dre t civi$. & n sens restrns circuitu$ civi$ se reduce $a acte$e ,i %a te$e "uridice succe ti-i$e s conduc $a nstrinarea sau do-ndirea va$a-i$ a unui avut sau -un' 3" #biectul actului juridic civil trebuie s fie determinat ori determinabil /condiie rev+ut de art'948 ct'3 ct ,i de art'964 *odu$ civi$0' & *nd o-iectu$ const n res certa /-un individua$ determinat0# condiia este nde $init rin i ote+. & *nd o-iectu$ const n res )enera /-un de )en0# condiia este nde $init numai rin sta-i$irea unor criterii de determinare a cantitii# ca$itii# care se vor %o$osi $a momentu$ e3ecutrii actu$ui' '" #biectul actului juridic civil trebuie s fie posibil Este o condiie im us de re)u$a de dre t otrivit creia nimeni nu oate %i o-$i)at $a im osi-i$' 8m osi-i$itatea tre-uie a reciat dinamic# n %uncie de ro)resu$ te!nico&,tiini%ic / entru c# ceea ce nu este osi-i$ a+i# oate %i osi-i$ mine0' (" #biectul actului juridic civil trebuie s fie licit )i moral >ceast condiie cere ca aciunea ori inaciunea ri$or actu$ui "uridic civi$ s %ie n concordan cu $e)ea ,i mora$a' & n acte$e cu tit$u )ratuit & sco u$ imediat $ re re+int intenia de a )rati%ica. & n acte$e rea$e & sco u$ imediat $ re re+int re%i)urarea remiterii $ucru$ui. & n contracte$e a$eatorii & o cau+ imediat este riscu$ const n motivu$ determinant a$ nc!eierii unui act "uridic civi$' CA*+A Condiiile de valabilitate a cau!ei actului juridic civi a0 s e3iste -0 s %ie rea$ c0 s %ie $icit ,i mora$ a, - e%iste : >ceast condiie a cau+ei actu$ui "uridic civi$ & este consacrat e3 res# n art'966 *odu$ civi$ 9-$i)aia %r cau+''''nu oate avea nici un e%ect' *nd $i sa cau+ei se datorea+ $i sei de discernmnt# am-e$e e$emente a$e cau+ei & sco u$ mediat ,u sco u$ imediat 1 $i sesc. iar $i sa cau+ei va atra)e nu$itatea re$ativ a actu$ui "uridic civi$' $ C.nd lipsa cau!eu se datorea!: & $i sei contra restaiei /n contr'sina$a)matice0.

18

& $i sei redrii -unu$ui /n acte$e rea$e0. & $i sei riscu$ui /n contr'a$eatorii0. & $i sei inteniei de a )rati%ica n contr' cu tit$u )ratuit0'sanciunea a $ica-i$ este aceea a nu$itii a-so$ute' b, - fie real rev+ut n art'966 *odu$ civi$ 9-$i)aia''''%ondat e o cau+ %a$s'''nu oate avea nici un e%ect' *au+a este %a$s cnd e3ist eroare asu ra motivu$ui determinant care este tocmai sco u$ mediat' ?a$sitatea cau+ei atra)e nu$itatea re$ativ a actu$ui "uridic civi$' c, - fie licit )i moral rev+ut e3 res n ace$a,i art'966 *odu$ civi$ 29-$i)aia ne$icit# nu oate avea nici un e%ect' >rt'968 *odu$ civi$ revede *au+a este ne$icit cnd este ro!i-it de $e)e# cnd este contrarie -une$or moravuri ,i ordinii u-$ice' 8$icit oate %i doar sco u$ mediat' /roba cau!ei *au+a este re+umat n $a dovada contrarie art'967 *odu$ civi$ revede' *onvenia este va$a-i$ # cu toate c# cau+a nu este e3 res' -e institue astfel dou pre!umii: & re+umia de valabilitate a cau!ei # indi%erent c se menionea+ sau nu & re+umia de e%isten a cau!ei. cau+a nu tre-uie dovedit /ea este re+umat de $e)e0 4rin urmare# cine invoc $i sa ori neva$a-i$itatea cau+ei actu$ui "uridic# ace$a tre-uie s dovedeasc aceasta'

0#12A AC3* *4 5*14D4C 0orma actului juridic civil Definiie" 4rin %orma actu$ui "uridic civi$# se ne$e)e acea condiie care const n moda$itatea de e3teriori+are a mani%estrii de voin cu intenia de a crea# modi%ica sau stin)e un ra ort "uridic civi$ concret' 8n doctrin e3 resia %orma actu$ui "uridic civi$ este %o$osit n sens restrns ,i n sens $ar) ,i anume & n sens restr.ns & rin %orma actu$ui "uridic civi$ se desemnea+ tocmai moda$itatea de e3teriori+are a voinei "uridice & n sens larg & rin %orma actu$ui '' se desemnea+ trei cerine de form: 1' %orma cerut entru ns,i va$a-i$itatea actu$ui & ad va$iditatem 2' %orma cerut entru ro-area actu$ui & ad ro-ativ 3' %orma cerut entru o o+a-i$itatea actu$ui %a de ter@e ersoane' /rincipiul consensualismului >cest rinci iu oate %i de%init ,i n sensu$ c este re)u$a de dre t otrivit creia# entru a roduce e%ecte "uridice# mani%estarea de voin nu tre-uie s m-race o %orm s ecia$' >cest rinci iu nu este consacrat e3 res# cu caracter )enera$# de ctre *odu$ civi$' Clasificarea condiiilor de form ale actului juridic civil 4rinci a$a c$asi%icare este n %uncie de consecine$e "uridice a$e neres ectrii $or2 & forma cerut pentru valabilitatea actului juridic civil & neres ectarea ei atera)e nu$itatea actu$ui. & forma cerut pentru probarea actului juridic civil & neres ectarea ei atra)e im osi-i$itatea dovedirii cu a$t mi"$oc de ro-. & forma cerut pentru opo!abilitatea fa de teri & neres ectarea ei se sancionea+ cu ino o+a-i$itatea %a de ter / o ersoan ter oate s i)nore acest act0' 0orma cerut ad" validitatem Caracterele juridice ale acestei forme: & este un e$ement constitutiv# esenia$ a$ actu$ui "uridic & care atra)e nu$itatea a-so$ut n ca+ de neres ectare.

19

& este incom ati-i$ cu mani%estarea tacit de voin & deoarece aceast %orm resu une mani%estarea e3 us de voin. & este e3c$usiv & adic entru un anumit act "uridic civi$ so$emn tre-uie nde $init o anumit %orm# cea autentic /e3ce ie %ace testamentar0 *ondiii ce tre-uie res ectate entru asi)urarea %ormei ad va$iditatem' & ntre)u$ act tre-uie s m-race %orma cerut entru va$a-i$itatea sa. & actu$ a%$at n interde endena cu actu$ so$emn tre-uie s m-race ,i e$ %orma s ecia$. & actu$ care determin ine%iciena unui act so$emn tre-uie# n rinci iu s m-race ,i e$ %orma s ecia$ so$emn' Aplicaii ale formei ad validitatem 8n cm u$ $ar) a$ acte$or "uridice civi$e# sunt acte so$emne2 & donaia art'813 *odu$ civi$. & su-ro)area n dre turi$e creditoru$ui consimit de de-itor. & i oteca conveniona$ /art'1772 *odu$ civi$0. & testamentu$. & acte$e "uridice ntre vii de nstrinare a terenuri$or de orice %e$. & contracte$e de arendare scrise. & revocarea e3 res a unui $e)at & renunarea e3 res $a succesiune. & acce tarea succesiunii su- -ene%iciu de inventar. & acte$e constitutive a$e asociaii$or ,i %undaii$or. & actu$ constitutiv a$ societi$or comercia$e' 0orma cerut ad probationem >ceast %orm re re+int acea cerin care const n ntocmirea unui nscris care s ro-e+e actu$ "uridic civi$' Caracteristicile formei ad probationem & este o-$i)atorie# su- acest as ect se aseamn cu cerina ad va$iditatem & neres ectarea ei atra)e sanciunea inadmisi-i$itii dovedirii actu$ui cu a$t mi"$oc de ro-. & re re+int o e3ce ie de $a rinci iu$ consensua$ismu$ui /deoarece actu$ tre-uie s m-race %orma scris' =anciunea neres ectrii acestei %orma$iti cerute de art'1180 *odu$ civi$ este aceea c nscrisu$ este $i sit de utere ro-atorie# ceea ce nu a%ectea+ convenia ca act "uridic' Aplicaii ale formei ad probationem & art' 1191 a$in'1 *odu$ civi$ 2 5ovada acte$or "uridice a$ cror o-iect are o va$oare ce de ,e,te suma de 250 $ei# c!iar entru de o+it vo$untar# nu se oate %ace dect rin act autentic# sau rin act su- semntur rivat. & de o+itu$ vo$untar /art'15970. & tran+acia /art'17050. & contractu$ de nc!iriere de $ocuine. & acordu$ etro$ier /6'134A1995 art'13 a$'4/. & contractu$ de cesiune a dre turi$or atrimonia$e de autor /6'8A1996 art'42 ,8 art'68 a$'20. & contractu$ de re re+entare teatra$ sau de e3ecuie mu+ica$ /6'8A1996 art'69 a$'10. & contractu$ de asi)urare /6'136A1996 art'100' 0orma cerut pentru opo!abilitate fa de teri >ceast %orm nseamn ace$e %orma$iti care sunt necesare# otrivit $e)ii# entru a %ace actu$ "uridic o o+i-i$ ,i ersoane$or care n&au artici at $a nc!eierea $ui# n sco u$ ocrotirii dre turi$or ori interese$or $or'>ceast cerin ,i )se,te "usti%icarea n ideea de rotecie a teri$or'

20

4rin neres ectarea acestei cerine de %orm & sanciunea const n ino o+a-i$itatea actu$ui "uridic' 8nseamn c# actu$ "uridic roduce e%ecte ntre ri# dar este ine%icace %a de teri' Aplicaii & u-$icitatea imo-i$iar rin cri$e %unciare /6'7A1996 art'210. & u-$icitatea constituirii )a"u$ui ,i a oricrei )aranii rea$e /art'3 1'99A19990. & noti%icarea cesiunii de crean /6'99A1999 art'20. & darea de dat cert nscrisu$ui su- semntur rivat /art'1182 *odu$ civi$0. & nre)istrarea n materia invenii$or# desene$or ,i mode$e$or industria$e /6'64A1991# 6'129A1992# 6'84A19980. & meniuni$e cu caracter de rotecie ,i nre)istrri$e n materia dre tu$ui de autor ,i a dre turi$or cone3e /art'126 ,8 148 din 6'8A19960. & nre)istrarea contracte$or de arendare /6'16A1994 art'60. 2odalitile actului civil Boda$iti$e actu$ui "uridic civi$ sunt 2 & termenu$. & condiia. & sarcina' 3ermenul 3ermenul & dies & este un eveniment# viitor ,i si)ur ca rea$i+are# n $a care este amnat %ie nce erea# %ie ncetarea e3erciiu$ui dre turi$or su-iective ,i e3ecutrii o-$i)aii$or civi$e' Ce)u$i$e )enera$e rivind termenu$# se )sesc n *odu$ civi$# art'1022&1025' Ce)u$i$e s ecia$e rivind aceast moda$itate se )sesc %ie n *odu$ civi$# %ie n a$te acte normative & i+voare de dre t civi$' Clasificare )i efecte 6" Dup criteriul efectului su, termenul este: & sus ensiv# ,i & e3tinctiv' 3ermenul suspensiv & amn nce utu$ e3erciiu$ui dre tu$ui su-iectiv ,i e3ecutrii o-$i)aiei core$ative# n $a nde $inirea $ui' 3ermenul e%tinctiv & amn stin)erea e3erciiu$ui dre tu$ui su-iectiv ,i e3ecutrii o-$i)aiei core$ative# n $a m $inirea $ui' &" 4n funcie de titularul beneficiului termenului distingem: & termen n %avoarea de-itoru$ui# care este re)u$a /art'1024 *odu$ civi$0. & termen n %avoarea creditoru$ui /n ca+u$ contractu$ui de de o+it# n care termenu este n %avoarea de onentu$ui ca re)u$. & termen n %avoarea att a de-itoru$ui# ct ,i a creditoru$ui /e3em $u termenu$ dintr&un contract de asi)urare0' 8m ortana acestei c$asi%icri const n %a tu$ c & numai ce$ ce are de artea sa# -ene%iciu$ termenu$ui oate renuna $a acest -ene%iciu' 3" 4n funcie de i!vorul su, termenul este: & termen vo$untar sau conveniona$ /n aceast cate)orie intr ma"oritatea termene$or0# ,i este sta-i$it de ri rin actu$ "uridic. & termen $e)a$# este sta-i$it rin $e)e. & termen "udiciar /"urisdiciona$0. este acordat de instan de-itoru$ui' '" Dup criteriul cunoa)terii : & termen cert# a crui m $inire este cunoscut /i m rumut 100'000 $ei n $a 1 iunie 20010. & termen incert # a crui m $inire nu este cunoscut ca dat ca$endaristic /dar se va ;m $ini data morii creditoru$ui ntr&un contract de vn+are cu c$au+ de ntreinere0'

21

5e reinut este %a tu$ c2 termenu$ a%ectea+ numai e3ecutarea actu$ui nu ,i e3istena sa' 3ermenul suspensiv nt.r!ie nceputul: & e3ecutrii dre tu$ui su-iectiv ,i & e3ecutrii o-$i)aiei core$ative' termenul e%tinctiv marc7ea! stingerea: & dre tu$ui su-iectiv ,i & o-$i)aiei core$ative' E3em $u2 m $inirea termenu$ui nc!irierii marc!ea+ ncetarea dre tu$ui de a %o$osi -unu$ ce&i %ormea+ o-iectu$ ,i ;ncetarea o-$i)aiei de a asi)ura $ini,tita %o$osin' C#8D434A $ ca modalitate a actului juridic Condiia & este un eveniment viitor ,i nesi)ur ca rea$i+are# de care de inde e3istena /na,terea ori des%iinarea0 actu$ui "uridic civi$ 5eci2*ondiia este eveniment& viitor ,i& nesi)ur Dermenu$ este eveniment& viitor ,i& si)ur Ce)u$i$e )enera$e rivind condiia sunt sta-i$ite n *odu$ civi$ 2 5es re o-$i)aii$e condiiona$e /=eciunea 8& a *a '(8 din Dit$u$ 888 & 5es re contracte ,i convenii' Clasificare )i efecte 1" Dup criteriul efectului, este de dou feluri suspensiv )i re!olutorie" Este sus ensiv acea condiie de a crei nde $inire de inde na,terea actu$ui "uridic /art'1017 *odu$ civi$ revede 2 de care de inde er%ectarea actu$ui0' 8i vnd# dac m mut cu domici$iu$ ,i serviciu$ n $a nce utu$ anu$ui viitor# n 4$oie,ti' Este re+o$utorie acea condiie de a crei nde $inire de inde des%iinarea actu$ui "uridic civi$' E3em $u & 4re+entu$ contract se des%ace dac vn+toru$ui i se na,te un co i$ n doi ani de $a nc!eierea contractu$ui' &" Dup criteriul legturii cu voina prilor a reali!rii evenimentului condiia este2 & cau+a$. & mi3t. & otestativ' Este cau!al acea condiie a crei rea$i+are de inde de !a+ard# de ntm $are# inde enden de voina ri$or' Este mi%t condiia a crei reali!are depinde de : & voina uneia din ri ,i & voina unei a$te ersoane# determinat' Condiia potestativ este de dou feluri: 6" potestativ pur & a crei rea$i+are de inde e3c$usiv de voina unei ri. & dac de inde de voina de-itoru$ui# condiia este nu$ /i vnd dac vreau0' &" potestativ simpl, a crei rea$i+are de inde de voina unei ri ,i de un %a t e3terior sau de voina unei ersoane nedeterminat' Dup modul de formulare, condiia este: & o+itiv. & ne)ativ' Efecte Dou sunt principiile care generea! efectele condiiei: & condiia a%ectea+ ns,i e3istena actu$ui & adic na,terea ori des%iinarea $ui /s re deose-ire de termen care a%ectea+ numai e3ecutarea0. & condiia ,i roduce e%ecte$e retroactiv 1 e3em $u tunc' -arcina ca moda$itate a actu$ui "uridic civi$ =arcina este o o-$i)aie2& de a da

22

& de a %ace & de a nu %ace & im us de dis untor )rati%icatu$ui n acte$e cu tit$u )ratuit 1 /$i-era$iti0' 1eglementare & *odu$ civi$ nu conine o re)$ementare )enera$ a sarcinii# a,a cum e3ist entru termen ,i condiie' *odu$ cu rinde numai a $icaii a$e acestei moda$iti# n materia donaiei ,i n cea a $e)atu$ui' Clasificare 8n %uncie de ersoana -ene%iciaru$ui# sarcina este2 & n %avoarea dis untoru$ui. & n %avoarea )rati%icatu$ui. & n %avoarea unei tere ersoane' Efecte =arcina nu a%ectea+ va$a-i$itatea actu$ui "uridic civi$ n ca+ de nee3ecutare a ei# ci numai e%icacitatea acestuia' :ee3ecutarea sarcinii atra)e# n rinci a$# saciunea revocrii /mai recis re+o$uiunii0 actu$ui "uridic cu tit$u )ratuit' Efectele actului juridic civil 8oiunea )i determinarea efectelor actului juridic civil Definiie 4rin e%ecte$e actu$ui "uridic civi$ se ne$e) dre turi$e su-iective ,i o-$i)aii$e civi$e $a care d na,tere# e care $e modi%ic sau stin)e un asemenea act' 8ntre e%ecte$e actu$ui "uridic ,i coninutu$ ra ortu$ui "uridic civi$ e3ist identitate' Determinarea efectelor 4rin determinarea e%ecte$or actu$ui "uridic civi$ ne$e)em sta-i$irea ori %i3area dre turi$or su-iective ,i o-$i)aii$or civi$e e care $e&a )enerat# modi%icat ori stins un ast%e$ de act' ?a+a rea$a-i$ ,i o-$i)atorie a sta-i$irii e%ecte$or actu$ui "uridic civi$ este aceea a dovedirii actu$ui' Ermtoarea %a+ const n interpretarea clau!elor actului' /rincipalele reguli de interpretare a actului juridic civil, sunt: & 8nter retarea contracte$or se %ace du intenia comun a ri$or contractante# iar nu du sensu$ $itera$ a$ termeni$or /art'977 *odu$ civi$0. & *nd o c$au+ este rimitoare de dou ne$esuri# ea se inter retea+ n sensu$ ce oate acea un e%ect# iar nu n ace$a ce n&ar utea roduce nici unu$ /art'978 *odu$ civi$0. & Dermenii susce ti-i$i de dou ne$esuri se inter retea+ n ne$esu$ ce se otrive,te mai mu$t cu natura contractu$ui /art'979 *odu$ civi$0' & 5is o+iii$e ndoioase se inter retea+ du o-iceiu$ $ocu$ui unde s&a nc!eiat contractu$ /art'980 *odu$ civi$0. & *$au+e$e o-i,nuite ntr&un contract se su-ne$e)# de,i nu sunt e3 rese ntr&nsu$ /art'981 *odu$ civi$0. & Doate cau+e$e convenii$or se inter retea+ une$e rin a$te$e# dndu&se %iecrei ne$esu$ ce re+u$t din actu$ ntre) /art' 982 *odu$ civi$0. & *nd este ndoia$# convenia se inter retea+ n %avoarea ce$ui care se o-$i) /art'983 *odu$ civi$0. & *onvenii$e o-$i) nu numai $a ceea ce este e3 res ntr&nse$e# dar $a toate urmri$e# ce ec!itatea# o-iceiu$ sau $e)ea d o-$i)aiei du natura sa' /rincipiile efectelor actului juruidic civil )4 eccepiile lor 4rinci ii$e e%ecte$or actu$ui "uridic civi$ sunt re)u$i$e de dre t civi$ care arat cum ,i %a de cine se roduc aceste e%ecte'

23

E3ce ii$e de $a rinci ii sunt ace$e situaii# n care re)u$i$e menionate nu se a $ic' /rincipiile efectelor actului juridic civil sunt trei: & rinci iu$ %orei o-$i)atorii / acta sunt servanta0. & rinci iu$ irevoca-i$itii. & rinci iu$ re$ativitii# /res inter a$ios# acta# a$Fs neGue nocere# neGue rodesse otest0' /rincipiul forei obligatorii =e de%ine,te acest rinci iu ornind de $a art'969 a$in'1 *odu$ civi$ & *onvenii$e $e)a$ %cute au utere de $e)e ntre ri$e contractante' 5e%iniie' Este acea re)u$ a e%ecte$or actu$ui "uridic civi$ otrivit creia actu$ "uridic civi$ $e)a$ nc!eiat se im une autori$or sau autoru$ui actu$ui ntocmit ca $e)ea# sau contractu$ este $e)ea ri$or' Ca!uri de restrangere a forei obligatorii E%cepii & ncetarea contractu$ui de mandat din cau+a morii# interdiciei# inso$u-i$itii ,i %a$imentu$ui mandamtu$ui ori mandataru$ui# du ca+ /art'1552 ct'3 *odu$ civi$0. & ncetarea contractu$ui de $ocaiune cnd $ucru$ a ierit n tota$ sau s&a %cut netre-nic s re o-i,nuita ntre-uinare /art'1439 a$in'1 *odu$ civi$0. & roro)area / re$un)irea0 e%ecte$or actu$ui "uridic# rin e%ectu$ $e)ii# este termenu$ sti u$at de ri. e3em $u ca+u$ re$un)irii contracte$or de nc!iriere $a care se re%er art'1 din 6e)ea nr'17A1994' & re$un)irea e%ecte$or actu$ui cu e3ecutare succesiv datorit sus endrii tem orare a e3ecutrii $ui /e3em $uun ca+ de %or ma"or# cnd intervine tot o re$un)ire# dar %orat a e%ecte$or actu$ui. & revi+uirea e%ecte$or actu$ui "uridic din cau+a ru erii ec!i$i-ru$ui contractua$ n sc!im-area m re"urri$or avute n vedere de ri# $a data nc!eierii actu$ui "uridic & e3em $u teoria im revi+iunii /re-us# sic non stanti-us0 a m re"urri$or care nu mai stau a,a' *a a $icaie $e)is$ativ a teoriei im revi+iunii citm revederi$e im erative a$e art'43 a$in'3 din 6'8A1996 rivind dre tu$ de autor ,i dre turi$e cone3e n ca+u$ unei dis ro orii evidente ntre renumeraia autoru$ui o erei ,i -ene%icii$e ce$ui care a o-inut cesiunea dre turi$or atrimonia$e# autoru$ oate so$icita or)ane$or "urisdiciona$e com etente revi+uirea contractu$ui sau urmrirea convena-i$ a renumeraiei' /rincipiul irevocabilitii actului juridic civil >cest rinci iu este rev+ut e3 res de a$'2 art'969 *odu$ civi$ *onvenii$e nu ot %i revocate rin voina unei din ri ci rin consimmntu mutua$ / rin acordu$ ri$or0' /rincipiul irevocabilitii oate %i deinut ca re)u$a de dre t otrivit creia2 & actu$ui -i$atera$ nu i se oate une ca t rin voina numai a uneia din ri# & iar actu$ui uni$atera$ nu i se oate une ca t rin mani%estarea de voin# n sens contrar# din artea autoru$ui actu$ui' 8revoca-i$itatea este o consecin ,i o )aranie a rinci iu$ui %orei o-$i)atorii a actu$ui "uridic civi$' E%cepii de la principiu Distingem dou categorii de e%cepii: & e3ce ia n cate)oria acte$or -i$atera$e /sau mu$ti$atera$e0. & e3ce ia n cate)oria acte$or uni$atera$e' E3ce ii$e de $a irevoca-i$itate# entru convenii# se ncadrea+ n %ormu$a art'969 a$'2 *odu$ civi$ E$e se ot revoca''''din cau+e autori+ate de $e)e' 5e aici# re+u$t c revocarea conveniei rin consimmntu$ mutua$ a$ ri$or nu constitu e3ce ie de $a rinci iu$ irevoca-i$itii# ci re re+int un as ect a$ rinci iu$ui $i-ertii acte$or "uridice civi$e' E%cepiile de la irevocabilitate n categoria actelor bilaterale & art'937 *odu$ civi$' 9rice donaie ntre soi n tim u$ marita)iu$ui este revoca-i$ /a$in'10.

24

& art'1436 *odu$ civi$' 5ac contractu$ de $ocaiune a %ost %r termen# concediu$ /adic denunarea# tre-uie s se dea de $a o arte $a a$ta# o-servndu&se termene$e de%i te de o-iceiu$ $ocu$ui /a$in'20. & art'1523 *odu$ civi$' =ocietatea ncetea+ 2 rin voina e3 res de unu$ sau mai mu$i asociai de a nu voi a continua societatea. & art'1616 *odu$ civi$'5re tu$ tre-uie s se restituie de onentu$ui ndat ce s&a rec$amat# c!iar cnd s&a %i sti u$at rin contract un anume termen entru restituirea $ui. $ art"6((& pct"6 )4 & Codul civil, 92andatul se stinge: 1' rin revocarea mandatu$ui. 2' rin renunarea mandataru$ui $a mandat' & denunarea contractu$ui de nc!iriere a unei $ocuine $a cererea c!iria,u$ui# cu condiia noti%icrii rea$a-i$e ntr&un termen de minimum 60 de +i$e /6'114A1996 art'24 $it'a ,i -# re u-$icat0. & denunarea unor contracte de ctre "udectoru$ sindic /art'46 a$n'1#3 ,i 5 din 6 64A1995 rivind onderea reor)ani+rii ,i a %a$imentu$ui modi%' rin 6'99A19990. & ncetarea contractu$ui etro$ier rin renunarea titu$aru$ui su /art' 19 ct'- ,i art'21 din 6 134A19950. & denunarea de comand a unei o ere viitoare /6'8A1996# art'46 a$in'20. & ncetarea contractu$ui de concesiune rin denuna uni$atera$ de ctre consesionar /art'35 $it'- 6'219A19980' E%cepii de la irevocabilitate n categoria actelor unilaterale & testamentu$ este esenia$mente revoca-i$ art'922 *odu$ civi$. & retractarea /retra)erea0 renunrii $a mo,tenire /art'701 *odu$ civi$0. & o%erta oate %i revocat# n n momentu$ a"un)erii ei $a destinatar /art'37 *odu$ civi$0. & consimmntu$ ri$or su# du ca+# a$ rinte$ui e3 rimat $a ado ia co i$u$ui oate %i revocat n termen de 30 de +i$e de $a data ntocmirii nscrisu$ui autentic rin care acesta a %ost e3 rimat /art'8 a$in'2 din 9'E'H'nr'25A19970' /rincipiul obligativitii )i principiul irivocabilitii dob.ndesc anumite articu$ariti n ca+u$ contractelor sinalagmatice# contracte ce roduc urmtoare$e e%ecte s eci%ice2 1' e3ce ia de nee3ecutare /e3ce ia non adim $eti contractus0 2' re+o$uiunea sau re+i$iere entru nee3ecutarea cu$ a-i$ 3' riscu$ contractu$ui' >ceste e%ecte vor %i ana$i+ate n artea a 88&a a dre tu$ui civi$# $a teoria o-$i)aii$or' 3" /rincipiul relativitii efectelor actului juridic civil & res inter a$ios acto# a$Fs neGue nocere# neGue rodesse otest' >cest rinci iu este consacrat n art'973 *odu$ civi$ care revede *onvenii$e n&au e%ect dect ntre ri$e contractante' >cest act roduce e%ecte numai %a de autorii sau autoru$ actu$ui# e$ ne utnd s ro%ite ori s dune+e actor ersoane' 8ar traducerea din $atin a rinci iu$ui I un act nc!eiat ntre anumite ersoane nici nu avanta"ea+ ,i nici nu de+avanta"ea+ e a$tcineva' 4nelegerea acestui principiu ca )i a e%cepiilor sale presupune, preci!area noiunilor de: $ pri: & avn+i cau+ . & teri deoarece n ra ort cu un anumit act "uridic toare su-iecte$e de dre t civi$ se $asea+ n una din aceste trei noiuni' 1'/arte I este ersoana care nc!eie actu$# %ie ersona$# %ie rin re re+entare# ,i n atrimoniu$ ori ersoana creia se roduc e%ecte$e actu$ui "uridic ntruct a e3 rimat un interes ersona$ n ace$ act'

25

Dermenu$ arte desemnea+ att una din ri$e unu act -i$atera$ sau mu$ti$atera$ ct ,i e autoru$ actu$ui uni$atera$' 4arte este ersoana nu numai care nc!eie direct ,i ersona$ actu$ "uridic civi$# ci arte este ,i ersoana care $ nc!eie rin re re+entantu$ su' 2'Av.nd cau! este ersoana care# de,i n&a artici at $a nc!eierea actu$ui# totu,i su ort e%ecte$e acestuia# datorit $e)turii sa$e "uridice cu ri$e actu$ui' E%ist 3 categorii de av.n!i $ cau!: & succesorii universa$i ,i succesorii cu tit$u universa$. & succesorii cu tit$u articu$ar. & creditorii duro)ra%ori' & Este succesor universa$ ersoana care dob.nde)te un patrimoniu# adic o universa$itate /universitas -onorum02 & mo,tenitoru$ $e)a$ unic. & $e)atoru$ universa$. & ersoana "uridic ce do-nde,te un atrimoniu rin e%ectu$ comasrii /%u+iune ,i a-sor-ie0' & este succesor cu tit$u universa$ ersoana ce do-nde,te o %raciune dintr&un atrimoniu & mo,tenitorii $e)a$i. & $e)atarii cu tit$u universa$. & ersoana "uridic< ce do-nde,te o arte din atrimoniu$ unei ersoana "uridic< divi+at /tota$ sau aria$0 =uccesorii universa$i ,i cu tit$u universa$ %ormea+ o sin)ur cate)orie de avn+i&cau+ deoarece ntre ei e3ist numai o deose-ire cantitativ# nu ca$itativ' 5in unct de vedere "uridic# succesorii universa$i ,i cu tit$u universa$ sunt continuatori ai ersona$itii autoru$ui $or' *a$itatea $or de a %i avn+i& cau+ const n aceea c actu$ "uridic nc!eiat de autoru$ $or ,i roduce e%ecte$e ,i %a de ei' >ce,ti succesorii reiau n rinci iu toate dre turi$e ,i o-$i)aii$e autoru$ui# sau o arte a $or /s unem n rinci iu entru c nu se transmit dre turi$e strns $e)ate de ersoana autoru$ui care sunt dre turi incesi-i$e0' & =uccesorii cu titlu particular & sunt ersoane care do-ndesc un anumit dre t# rivit individua$ /ut sin)u$i02 & cum rtoru$. & donataru$. & $e)ataru$ cu tit$u articu$ar. & ersoana "uridic< ce do-nde,te activu$ net ca e%ect a$ di+o$vrii a$tei ersoana "uridic< ' *a$itatea sa de avnd cau+ nu se a reciea+ n ra ort cu actu$ rin care a do-ndit un anumit dre t /n acest ca+ avnd o+iia "uridic de arte0# ci n ra ort cu acte anterioare a$e autoru$ui# re%eritoare $a ace$a,i dre t sau -un# nc!eiate cu a$te ersoane# res ectndu&se ,i cerine$e de u-$icitate# dac $e)ea $e cere' E3em $u rev+ut de art'1441 *odu$ civi$. rivindu&$ e cum rtoru$ unui -un ce %ormea+ o-iectu$ unui contract de $ocaiune anterior' 3"Creditorii c7irografori & sunt acei creditori care nu au o )aranie rea$ entru creana $or /)a" ori i otec0' >ce,ti creditori au )arantat creana doar cu un dre t de )a" )enera$# otrivit art'1718 *odu$ civi$ care revede oricine este o-$i)at ersona$# este inut de a nde $ini ndatoriri$e sa$e cu toate -unuri$e sa$e# mo-i$e ,i imo-i$e# re+ente ,i viitoare' Ei au ca$itate de avn+i cau+ %a de de-itorii $or deoarece ei su ort in%$uena acte$or "uridice atrimonia$e nc!eiate de de-itori cu a$te ersoane# rin care activu$ atrimonia$ deci )a"u$ )enera$# se mre,te sau se mic,orea+' Dotu,i# ca$itatea de avnd cau+ a creditoru$ui ncetea+ %a de acte$e nc!eiate de debitor n frauda intereselor sale"

26

8m otriva acestor acte /%a de care devine ter0# creditoru$ c!iro)ra%or oate intenta aciunea revocatorie sau au$ian / otrivit art'975 *odu$ civi$0 sau aciunea n dec$ararea simu$aiei /art'1175 *odu$ civi$0' Derii sunt ersoane$e strine de actu$ "uridic & entrus e3tranei & ,i %a de care nu se roduc e%ecte$e unui act "uridic $a care n&au artici at' 4utem meniona c# ntre avn+i cau+ ,i teri oate e3ista un trans%er# n sensu$ c# aceea,i ersoan oate %i avnd cau+ n ra ort cu un anumit act "uridic civi$ a$ autoru$ui su ,i s %ie ter n ra ort cu a$t act "uridic# nc!eiat de ace$a,i autor' E%cepii de la principiul relativitii E3ce ii$e de acest rinci iu sunt tocmai ca+uri$e n care actu$ "uridic civi$ ar roduce e%ecte ,i %a de a$te ersoane dect ri$e# rin voina ri$or actu$ui' E3ce ii$e rev+ute de $iteratura "uridic sunt a arente ,i rea$e# de,i nu e3ist o unanimitate de o inii cu rivire $a ca$i%icarea anumitor situaii ca %iind e3ce ii rea$e sau a arente' E%cepii aparente 6, -ituaia av.n!ilor cau! & succesorii universa$i ,i cu tit$u universa$ sunt continuatori ai autori$or $or# %iind# deci# asimi$ai ri$or. & succesorii cu tit$u articu$ar# iau $ocu$ /n msura artat0 rii actu$ui "uridic. &creditorii c!iro)ra%ori & e de o arte# actu$ nc!eiat de de-itor nu d na,tere $a dre turi ,i o-$i)aii entru ei# direct ci entru de-itor# ,i e de a$t arte# dre tu$ de a ataca actu$ %raudu$os i+vore,te $e)e# iar nu din actu$ de-itoru$ui nc!eiat cu teru$' &" /romisiunea faptei altuia ;numit )i convenie de porte$fort," >ceasta const n convenia rin care o arte & romitentu$ & se o-$i) %a de cea$a$t arte & creditoru$ romisiunii & s determine e o a treia ersoan & ter & s rati%ice actu$ nc!eiat n a-sena sa' Este o e3ce ie a arent# deoarece# ceea ce se romite este ro ria %a t a romitentu$ui# de a determina e cineva s adere $a un act' 5eci teru$ va %i o-$i)at numai dac se o-$i) ersona$ ori rin re re+entant# rati%icnd actu$ care# n $a ace$ moment# 8 era ino o+a-i$. deci teru$ devine arte n act rin voina sa iar dac teru$ nu rati%ic actu$# romitentu$ este inut s&$ des )u-easc e creditor' 3" -imulaia -imulaia este o eraiunea n care trinr&un act a arent u-$ic# ostensi-i$# dar mincinos# nerea$ se crea+ o a$t situaie dect cea sta-i$it rintr&un act ascuns# secret# dar adevrat' -imulaia mbrac trei forme: a0 actul fictiv ;actu$ u-$ic e nc!eiat numai de %orm# %iind contra+is de actu$ secret# numit ,i contranscris0. -0 actul deg7i!at /n actu$ u-$ic se indic un anumit act & s re e3em $u vn+are&cum rare# e cnd n actu$ secret se arat adevratu$ act dorit de ri & s re e3em $u o donaie0. c0 interpunerea de persoane & rete&nom / rin actu$ secret se determin adevrate$e ri# a$te$e dect ce$e din actu$ u-$ic & am-e$e ori mcar una din e$e0 8nc$udem simu$aia rintre e3ce ii$e a arent# ,i nu rea$e# deoarece dre tu$ teru$ui de a invoca actu$ u-$ic# ori ace$a de a o ta ntre actu$ u-$ic ,i ce$ secret are ca i+vor $e)ea# iar nu convenia ri$or creatoare de simu$aie' '" 1epre!entarea Ce re+entarea este rocedeu$ te!nico&"uridic rin care o ersoan# numit re re+entant# nc!eie un act "uridic n nume$e ,i e seama a$tei ersoane numit re re+entat# ast%e$ nct e%ecte$e actu$ui se roduc direct ,i nemi"$ocit n ersoana re re+entatu$ui' 1epre!entarea poate fi:

27

& convenional & cea care este )enerat de contractu$ de mandat /dndu&se rocur0. & legal & cea care i+vor,te din $e)e# n sensu$ c re re+entantu$ are dre tu$ de a re re+enta de $a $e)e' 1epre!entarea este o e%cepie aparent deoarece: 10 n ca+u$ re re+entrii conveniona$e & re re+entantu$ intr n noiunea de arte a actu$ui "uridic 20 n ca+u$ re re+entrii $e)a$e & dre tu$ de a re re+enta este dat de $e)e# nu rin actu$ a$tcuiva# %r voia re re+entantu$ui' (" Aciunile directe >ciunea direct# re re+int dre tu$ $a aciune con%erit n une$e ca+uri creditoru$ui# rintr&o dis o+iie e3 res a $e)ii# de a retinde e3ecutarea creanei sa$e direct de $a un de-itor a$ de-itoru$ui su# de,i creditoru$ n&a %ost arte $a contractu$ nc!eiat ntre de-itoru$ su ,i de-itoru$ acestuia' Codul civil reglementea! dou astfel de ca!uri: & n art'1488 *odu$ civi$ & n ca+u$ contractu$ui de ante ri+ de c$diri# $ucrtorii an)a"ai de antre renor /care sunt teri %r de contract de ante ri+0 au dre tu$ de a aciona direct e -ene%iciaru$ construciei /c$ient# acesta %iind ter %a de contractu$ dintre antre renor ,i $ucrtor0 entru $ata sume$or ce $i se cuvin# dar numai n msura n care c$ientu$ s&ar )si dator ctre antre renor# n momentu$ intentrii aciunii. & art'1542 *odu$ civi$ a$in'2 & dac rin e3ecutarea contractu$ui de mandat# mandataru$ ,i&a su-stituit# e -a+a unui contract se arat# o a$t ersoan# mandantu$ /n rimu$ contract0 are dre tu$ de a aciona n instan e su-mandatar# de,i este ter %a de contractu$ rin care s&a rodus su-stituirea' =unt e3ce ii a arente# entru c i+voru$ dre tu$ui $ constitue $e)ea# iar nu actu$ individua$# nc!eiat de a$te ersoane dect titu$aru$ dre tu$ui su-iectiv de a e3ercita aciunea direct' -tipulaia pentru altul & e3ce ie verita-i$ de $a rinci iu$ re$ativitii /contractu$ n %avoarea unei tere ersoane0 =ti u$aia entru a$tu$ este actu$ -i$atera$ rin care o arte & sti u$antu$ & convine cu cea$a$t arte & romitentu$ & ca acesta din urm s e%ectue+e o restaie n %avoarea unei a treia ersoane & teru$ -ene%iciar# care nu artici $a nc!eierea actu$ui# nici direct# nici rin re re+entare' 5re tu$ teru$ui se na,te direct ,8 n uterea conveniei dintre sti u$ant ,i romitent' 5oar e3erciiu$ dre tu$ui su-iectiv ast%e$ nscut de inde de voina teru$ui -ene%iciar' 9 a $icaie a acestui contract o )sim n *odu$ civi$ rin re)$ementarea rentei via)ere /art'16420 ,i a donaiei cu sarcini /art'828 ,i 8300'

28