Ghid motivational

1. Scop
Scopul acestui Ghid privind Motivatia este de a oferi idei solide si practice n vederea motivarii personalului. De asemenea, ghidul intentioneaza sa evidentieze factorii motivationali importanti si modul n care acestia pot ajuta la motivarea personalului. n aceeasi masura, dorim sa evident iem unele initiative de motivare a personalului n general sau n unele compartimente specifice.

2. Ce este motivatia?
Cnd e vor a sa ne e!plicam conduita unui anumit su iect, de multe ori nu reusim sa ne dam seama de resorturile intime care" l anima, de acea parte ascunsa a personalitatii sale care"l determina sa procedeze asa si nu altfel. Suntem prea preocupati sa" i masuram #.$., sa l definim caracterologic neglijnd astfel acea forta launtrica care" i orienteaza si" i ntretine energetic actiunea. %ceasta este motivatia, esentiala pentru activitatea umana, pentru ntelegerea si e!plicarea comportamentului. &ro lema esentiala a motivatiei se refera la determinarea mijloacelor prin care mem rii organizatiei, fiecare cu propriile necesitati si cu propria personalitate, pot fi stimulati sa contri uie pozitiv si eficient la ndeplinirea o iectivelor sta ilite. n genere, prin termenul de motivatie se desemneaza starea interna de necesitate a organismului care orienteaza si dirijeaza comportamentul pe directia satisfacerii si, deci, a nlaturarii ei. 'sential pentru motivatie este faptul ca ea impulsioneaza si declanseaza actiunea. (otodata, ea nu numai ca stimuleaza, dinamizeaza organismul, dar l directioneaza spre un anumit mod de satisfacere, spre anumite o iecte capa ile de a o satisface. Defintia ca fiind totalitatea mo ilurilor interne ale conduitei, fie ca sunt nnascute sau do ndite, constiente sau inconstiente, simple tre uinte fiziologice sau idealuri a stracte, motivatia este nteleasa fie ca ansam lu de motive, fie ca proces al motivarii sau mpingere spre actiune. Cu alte cuvinte, factorii care declanseaza, energizeaza si impulsioneaza omul n activitate sunt definiti ca motivationali. Motiva tia este influentata de trei categorii de astfel de factori) *+ tre uintele " prin latura lor de energizare, impuls, im old , -+ tendinte " relatiile afective si atitudinile constituite fata de diverse aspecte ale mediului si fata de propria persoana, -+ o iecte si mprejurari imediate sau imaginare care se do ndesc n functie de scopuri. (otusi, niciodata omul nu actioneaza su imperiul unui singur motiv, ci su influenta unor constelatii motivationale, n care de regula se produc si depasesc conflicte. Schema modelului motivational ./igur a *0 conduce la ntelegerea dinamicii interne a proceselor de stimulare. 1ezumnd, conceptele care fundamenteaza motivarea ca proces sunt urmatoarele )

*+ motivele .dorintele si impulsurile care i determina pe oameni sa actioneze, n vederea realizarii unor o iective0, -+ nevoile primare si nevoile psiho"sociale , 2+ asteptarile. Se o serva astfel comple!itatea deose ita a conceptului, el fiind unul

multidimensional, esential pentru activitatea umana si pentru ntelegerea si e!plicarea acesteia. '!punerea ctorva aspecte va fi edificatoare) n primul rnd, o asemenea comple!itate provine si din faptul ca fenomenele motivationale nu pot fi o servate direct, ceea ce face ca identificarea si denumirea lor sa fie dificila.

Nevoi si asteptari individuale

Tensiuni, conduc la dezechilibre determina

Comportamente sau actiuni

apar noi realizeaza

Reasezar ea nevoilor

enerates

Satis!actii

conduc la

Scopurile propuse

/igura *. Schema modelului motivational.

%poi, diversitatea, mo ilitatea, nlantuirea riguroasa sau doar aparenta a motivelor ntre ele, trecerea de la unele la altele sau din unele n altele, complica si mai mult o servarea si ndeose i masurarea lor. (oate aceste caracteristici permit ca la un moment dat sa se sta ileasca si sa se manifeste la un individ oarecare o adevarata configuratie motivationala care este att de dinamica, de mo ila, nct este aproape imposi il s"o surprinzi ntr"un chip ntr"adevar autentic. 3endoielnic nsa, diferentele enorme care e!ista ntre indivizi, nu numai pe directia naturii motivatiei, care face ca la stimulenti asemanatori sau identici sa se raspunda diferit, dar si pe cea a modalitatilor de satifacere a ei, ne atrag din nou atentia asupra cumple!itatii actelor motivationale. 4a unii oameni satisfacerea unor tre uinte este nsotita de stingerea lor, n timp ce la altii tre uinta satisfacuta duce la aparitia altora de acelasi tip sau de alte tipuri.. %sadar, pro lema motivatiei este esentiala pentru activitatea umana, pentru ntelegerea si e!plicarea comportamentului organizational al omului. 5 una cunoastere a fenomenelor motivationale ale mem rilor unei organizatii se poate dovedi utila pe urmatoarele directii) *+ a e!plicarii si ntelegerii diverselor comportamente organizationale ale oamenilor, -+ a prevenirii sau a ameliorarii unor comportamente datorate intrarii n functiune a diferitelor tipuri de motivatii, 2+ a stimularii cresterii motivatiei si a evitarii pierderii ei, contri uind astfel la ma!imizarea eficientei organizatiilor.

". Tipuri de motivatii

Cea mai cunoscuta tipologie a motivelor este cea ela orata n functie de raporturile lor cu activitatea la care se refera. %stfel, avnd n vedere sursa tensiunii motivatorii, care poate fi e!terioara sau interioara activitatii propriu" zise de munca se pot identifica motivatia e!trinseca si motivatia intrinseca, cea care tine de nsasi natura muncii. Motivatie extrinseca 6 se manifesta n plan su iectiv prin trairi emotionale care sunt fie negative, fie pozitive, distingndu"se astfel doua tipuri de motivatie) pozitiva si negativa.. motivele e!trinseci pozitive au o orientare pragmatica, viznd do ndirea de eneficii sau utilitati rezultate din practicarea cu succes a muncii) recompense anesti si materiale, garantii privind locul de munca, acordarea unor titluri, acordare a ncrederii, urmata de delegarea de competente, lauda si multumirea manifesta, promovare sau do ndire de pozitii ierarhice superioare, prestigiu social si profesional etc. Motivatia pozitiva se produce atunci cnd se asociaza n mod direct rezultatele muncii cu atitudinea fata de munca a individului. motivele e!trinseci negative se manifesta prin reactii de respingere sau de aversiune fata de consecinte neplacute) sanctiuni administrative, penalizari, teama de esec, critica etc. Motivatia negativa este azata pe amenintare, pedeapsa, lam, amenzi etc. %plicarea acestor mijloace tre uie sa fie limitata, pentru ca e!ista o serie de aspecte care fac ca eficienta lor sa fie redusa) o sanctiunile foarte aspre au efecte motivationale scazute fiind considerate de catre salariati ca fiind incorecte, o sanctiunile nu pot fi aplicate, n mod o iectiv si cu aceeasi intensitate pentru indivizi diferiti aflati n situatii diferite, dar care au gresit n aceeasi masura si, din aceasta cauza sunt considerate discriminatorii, o frecventa a sanctiunilor duce la insensi ilizarea celor sanctionati, o organizatia nu se poate dezvolta pe o cultura cu valente negative. Motivatia intrinseca 6 este solidara cu procesul muncii, izvornd din continutul sau specific. Munca ajunge sa fie o tre uinta care se constituie si se dezvolta n chiar procesul satisfacerii ei. %stfel, cea mai importanta sursa a motivatiei intrinseci este nsasi munca. 7iata ar fi un infern daca umanitatea ar tre ui sa munceasca ntr"o maniera pur e!trinseca. %ceasta pozitie fiind de nesuportat, muncitorul si creeaza mo iluri intrinsece, chiar si atunci cnd situatia e!terioara nu i le furnizeaza. Motivatia intrinseca are n principal trei surse) *+ natura muncii 6 omul se realizeaza si se dezvolta prin activitatea desfasurata, munca nsasi este scopul angajarii sale, ea genereaza placere sau satisfactie, -+ finalitatea sociala a muncii 6 omul nu numai ca munceste, dar vizeaza anumite rezultate) superioare calitativ, mereu m unatatite, destinate satisfacerii anumitor nevoi sociale, 2+ realizarea propriei persoane 6 fiecare din noi suntem animati de dorinta de a actiona astfel nct sa dam o anumita masura propriei identitati n raporurile cu ceilalti. Munca reprezinta unul dintre domeniile cele mai propice pentru a ne pune n valoare propriile posi ilitati si capacitati. Dorinta de realizare si de afirmare personala se prezinta astfel ca o sursa importanta a motivatiei intrinseci. Motivatia intrinseca, indiferent de sursa, este mai rezistenta n timp si la factori cu actiune contrara dect cea e!trinseca si, totodata, are o puternica forta de declansare si mentinere a activitatii.
3

Thank you for evaluating

BCL easyConverter Desktop

This Word document was converted from PDF with an evaluation version of BCL easyConverter Desktop software that only converts the first 3 pages of your PDF. Activate your software for less than !"
http#$$www.pdfonline.com$easyconverter$

CT%L& Click on the link 'elow to purchase