METODELE PSIHOLOGIEI

Metodele de studiu si aplicatii ale psihologiei

Metodele de cercetare folosite in psihologie sunt: Observatia Experimentul Metode psihometrice masoara in conditii de laborator Metoda anchetei pe baza de chestionar, sau interviu / convorbirii Metoda biografica anamneza Psihologia studiaza particularitatile comportamentului uman implicat in cele mai diverse tipuri de activitati si domenii si de aici au aparut ramurile ei aplicative precum: psihologia educatiei, muncii, judiciara, psihologia artei, militara, sportiva, economica, organizationala, religiei, creativitatii, psihoterapia, neuropsihologia, etc.

Psihologia este stiinta care studiaza psihicul uman, recurgand la un ansamblu de metode obiective, in vederea desprinderii legitatii de functionare in scopul cunoasterii, ameliorarii si optimizarii existentei umane.

Metoda observatiei
Ce este observatia? A observa inseamna a cunoaste, a examina un obiect, un proces, a face constatari si remarci in legatura cu ce privim. De asemenea observarea contribuie la obtinerea de informatii necesare pentru solutionarea problemelor decizionale. Metoda observatiei- metoda de cercetare exploratorie sau descriptiva, utilizata pentru culegerea de date primare referitoare la persoane, obiecte, fenomene in cazul in care cercetatorul nu comunica direct cu subiectii, obiectele sau situatiile supuse investigatiei.

Caracteristicile definitorii ale observatiei

precizia observaiei care se poate ntinde de la forme foarte riguroase, structurate pn la forme difuze, nestructurate; focalizarea, concentrarea observaiei de la o manifestare foarte ngust, strict a comportamentului pn la manifestri globale; nivelul de contientizare a prezenei observatorului de ctre subiectul (subiecii) observat, care poate prezenta urmtoarele variante: observator prezent i neimplicat, observator prezent i implicat, observator ascuns i neimplicat, observator ascuns i implicat; durata observaiei, care poate varia de la o observaie spontan pn la observaia pe durate mari de timp; nivelul de informare oferit subiectului observat, care poate varia ntre dezvluire complet pn la absena oricrei informri.

Informatii exploratorii sau descriptive oferite de observatie:

1. Comportamentul non verbal al persoanelor- pozitia corpului, expresia faciala, privirea, reactiile fizice si fiziologice ale individului fata de diferiti stimuli;

2. Comportamentul verbal- modul in care de derulleaza o conversatie intre doi interlocutori, cuvintele si expresiile utilizate, gradul de participare si durata implicarii in conversatie a interlocutoruli;

3. Actiunile intreprinse de subiecti- urmarire unei anumite emisiuni a unui canal de televiziune, modul concret de realizare a unui preparat culinar, citirea/necitirea pretului afisat al produsului dintr-o anumita categorie sau a informatiilor de pe medicamente, ambalajele produselor cumparate etc

 4. Relatiile spatiale- distantele dintre persoanele ce stau intr-o

incapere sau asteapta la rand, distanta fata de raionul cu produse expuse la care se afla clientii intr-un magazin, distantele la care se aseaza in sala de cinema sau teatru participantii la spectacol etc

 5. Fenomene situatiintensitatea fluxului de calatori care apeleaza la o anumita linie de transport in comun, in metrou sau situatii inedite in avion etc

 6. Derularea in timp a unor fenomene- transele orare carora le

corespunde cea mai mare audienta a unui anumit post de radio, TV; timpul petrecut de clienti intr-un centru comercial etc

 7. Obiecte fizice- disponibilitate unei marci in spatiul de vanzare al

unui magazin, numerele de inmatriculare ale autoturismelor din parcarea unui hipermagazin situat in afara orasului- in vederea identificarii localitatilor de provenieinta a cumparatorilor;

 8. Continutul unor mesaje- analiza comunicatelor de presa,

studiul mesajelor transmise prin intermediul campaniilor politice, publicitare etc

Conditii necesare aplicarii metodei observatiei

1. Caracterul observabil- informatiile cautate trebuie sa poata
fi obtinute prin intermediul observarii. Alte informatii pot fi obtinute indirect pe baza unui comportament ce poate fi observat. Dar exista informatii care nu pot fi obtinute prin observare- pentru a caror identificare se vor utiliza alte metode de cercetare, cantitative si calitative; 2. Caracterul repetitiv- aspectele urmarite trebuie sa se desfasoare cu o anumita periodicitate, sa fie predictibile intr-o anumita masura. Nerepetabilitatea- sporeste considerabil costul observarii si relevanta informatiilor se diminueaza drastic;

3. Durata relativ scurta- comportamentul sau fenomenul studiat poate fi observat daca se desfasoara intr-un interval de timp relativ scurt; observarea unui fenomen pe timp de saptamani, luni poate fi costisitoare si astfel se vor folosi alte metode: interviul, sondajul etc

De retinut!
Nu orice tip de informatie poate fi obtinuta cu ajutorul observarii. Informatii despre motivatii, asteptari, intentii sau preferinte nu pot fi culese apeland la metoda observatiei. Informatiile obtinute prin observare pot fi utilizate in mod distinct sau pot fi corelate cu informatiile generate de alte metode.

Avantajele observarii
1. Furnizeaza informatii despre comportamentul efectiv. 2. Absenta problemelor legate de primirea raspunsuriloraplicarea metodei nu solicita acceptarea subiectilor in ceea ce priveste participarea la o discutie si oferirea de raspunsuri la intrebari.

3. Evitarea anumitor erori sistematice datorate moderatorului/ operatorului de interviu- se inlatura erorile
sistematice specificie altor metode de cercetare, datorate abilitatilor necorespunzatore ale moderatorului de interviu.

4. Rapiditatea culegerii datelor- anumite tipuri de informatii pot

fi obtinute intr-un timp mai scurt prin observare, decat prin adresarea de intrebari subiectilor vizati.

5. Obtinerea de infornatii ce nu pot fi verbalizate cu usurinta- cercetari realizate cu copii de 1-2 ani in lagatura cu
preferinta jucariilor. Acestia nu le pot verbaliza dar se pot observa.

Limitele aplicarii metodei

1. Anumite tipuri de informatii nu pot fi obtinute. De
exemplu motivatia ce sta la baza atitudinii unui comportament, intentiile subiectilor, preferintele subiectilor nu pot fi identificate prin intermediul observatiei.

2. Costul si durata de multe ori ridicate. In situatiile in care

comportamentul nu e destul de frecvent, costul si durata cercetarii vor spori in mod nefavorabil.

3. Predictibilitatea scazuta a unor comportamente.

4. Focalizarea asupra comportamentului public. Metoda
observatiei este utilizata prioritar pentru studierea comportamentelor subiectilor in mediul public, nu privat. Aspectele intime ale vietii individului nu fac obiectul observarii ca metoda de cercetare.

Criterii de diferentiere a tipurilor de observare 1. Mediul de desfasurare a cercetarii;

-observarea in mediul natural/simulat

2. Gradul de disimulare;
- observarea disimulata/nedisimulata

3. Gradul de structurare;
- observarea structurata/nestructurata

4. Apelarea la factorul uman si la echipamente;

-observarea personala/pe baza de echipamente

5. Coordonata temporala;
- observarea directe/indirecta

1. Mediul de desfasurare al cercetarii

Obsrevarea in mediul natural presupune studierea unui
comportament, fenomen sau situatie acolo unde se manifesta in mod efectiv, real.

Avantaje- acuratetea reflectarii comportamentului,

fenomenului sau situatiei studiate.

Dezavantaje- costul ridicat datorita faptului ca cercetatorul

trebuie sa astepte producerea fenomenului.

Observarea in mediul simulat- desfasurarea activitatii intrun mediu artificial, special creat.

Avantaje- grad sporit de control exercitat de cercetator asupra

factorilor ce influentaza comportamentul, cost si durata mai scazute, colectare de informatii mai rapida;

Dezavantaje- fenomenul si comportamentul studiat pot fi

diferite de cel ce are loc in conditii reale, subiectii sunt constienti ca are loc o cercetare;

Mediul natural

2. Gradul de disimulare a cercetarii

Observarea disimulata- subiectii cercetati nu sunt constienti ca
sunt observati;

exemple: studiul cu camera ascunsa a comportamentului

subiectului intr-un magazin, pe strada, la film, la teatru, la locul de munca; Un tip special il reprezinta cumparatorul misterios- observatorul este deghizat fie in pasager pentru a studia comportamentul personalului de insotire si al calatorilor in avion, in tren, pe vapor de cruaziera etc

avantaje- permite studiul reactiei reale a subiectilor; Observatia nedisimulata- subiectii cercetati stiu ca sunt
observati; Avantajele maxime sunt obtinute cand observarea se realizeaza cu cooperarea subiectilor observati; Dezavantaje- eroarea datorata persoanei investigate care stie ca este investigat (mascarea si cenzurarea comportamentului real) comportamentul si eroarea sistematica datorita prezentei observatorului;

3. Gradul de structurare
Observarea structurata- specificarea detaliata a informatiilor ce
vor fi obtinute prin observare si a modalitatii de inregistrare; Se apeleaza la un formular de observare si se utilizeaza cand cerintele de date sunt bine cunoscute si pot fi incluse in anumite categorii clar definite; Se aplica in cercetarile concluzive. Aspecte specificate in planul observarii structurate: 1. Cine este observat 2. Ce se observa 3. Cand se observa 4. Unde se desfasoara observarea 5. Cum se observa si cum se inregistreaza

Observarea nestructurata- informatiile sunt inregistrate in mod

liber de observator, se noteaza elementele de interes in raport cu scopul cercetarii; Observatorul nu dispune de un formular standardizat. De exemplu se poate monitoriza comportamentul cu o camera video, etc

Se foloseste problema de cercetat nu a fost formulata cu precizie si se aplica in cercetarea exploratorie;

4. Apelarea la factorul uman si la echipamente

Observarea personala- culegera de informatii numai prin
implicarea factorului uman; Se poate desfasura intr-un mediu simulat sau real.

Exemple: inregistrarea reactiei oamenilor in diferite situatii: la

hipermarket, in metrou, in avion, la muzeu etc

Observarea bazata pe echipamente- locul omului este luat

de un echipament special; Interpretarera datelor din cele doua tipuri de cercetari se realizeaza de factorul uman. Categorii de echipamente care masoara: intensitatea fluxului de persoane/obiecte; aspecte exterioare ale comportamentului individual sau de grup; emotii individuale; reactii fiziologice; audienta mediileo de comunicare; impactul publicitatilor asupra vanzarilor; Echipamentele sunt: contoare de trafic, camere video, calculatoarele (metoda monitorizarii caldurii emotionale), analizatorul perceptiv- utilizat de IRSOP si echipamentele ce masoara reactiile fiziologice.

5. Coordonata temporala
Observarea directa- studiul manifestarii comportamentului in
timpul manifestarii sale; - presupune inregistrarea informatiilor despre comportamentul vizat in mod simultan cu realizarea sa; - pune accentul pe caracteristicile fenomenului/comportamentului investigat decat pe consecintele acestuia;

Observarea indirecta- consta in studiul

comportamentului/fenomenului dupa ce acesta s-a manifestat. Accentul e pus pe investigarea aconsecintelor fenomenului/comportamentului respectiv. Avantaje: costuri si durate mult mai mici comparativ cu observarea directa;

Factorii determinani ai observaiei

a) Prezena observatorului. Se cunoate c prezena observatorului

introduce o nou variabil n configuraia cercetrii, experimentului pentru c ar conduce la modificarea comportamentului observat. Soluii exist i aplicarea lor ine de nivelul de dotare al laboratorului, dar i de inventivitatea cercettorului. b. Personalitatea observatorului are un rol important n evaluarea, estimarea conduitelor observate, mai ales atunci cnd se fac referiri la trsturi, manifestri de personalitate, atitudinal-caracteriale. nnscut-dobndit: avem oare de a face cu un anumit potenial nnscut sau doar cu abiliti dobndite de observator? gradul de similitudine ntre observator i observat influeneaz acurateea observaiei. Se pare c brbaii se analizeaz mai bine ntre ei dect femeile ntre ele. Acelai lucru este valabil i pentru cei care aparin aceleiai rase sau aceluiai mediu social. Observatorul are tendina de a-l observa i judeca pe cel observat prin prisma propriilor sisteme de referin asupra mediului social sau rasei. nivelul experienei acumulate pare s fie cel mai important factor ce ine de personalitatea observatorului.

Coninutul observarii
dou mari categorii ale conduitelor supuse observatiei: simptomatica stabil (nlimea, greutatea, lrgimea umerilor, circumferina toracic, circumferina abdominal, lungimea i grosimea minilor i picioarelor, circumferina i diametrele craniene etc.) i simptomatica labil (pantomima, mimica, modificrile vegetative, vorbirea).

1. Particularitile bioconstituionale
Cele mai cunoscute tipologii sunt cele ale lui Kretschmer i Sheldon.

Tipologia lui Kretschmer prezint tipurile picnic, astenic, atletic i displastic.

Biotipologia lui Sheldon este expresia cea mai evoluat i mai rafinat a tipologiilor constituionale. Pornind de la un numr de 17 variabile supuse observaiei (spre ex. nlimea, greutatea, dezvoltarea toracelui i a capului .a.m.d.) i interpretate sub unghi embriologic, savantul american identific, prin laborioase cercetri desfurate n anii '40, trei tipuri morfologice care coreleaz cu tipurile psihologice corespunztoare:ectomorf, mezomorf si endomorf.

Conduita expresiv
Include manifestrile dinamice ale corpului: pantomima, mimica, modificrile vegetative i vorbirea. Pantomima se exprim prin atitudinile corporale, mers i gesturi. Atitudinile corporale reunesc ntr-o manier particular (inuta) elemente precum: statura i constituia corporal, forma i poziia capului, poziia trunchiului i a umerilor, amplasarea minilor i picioarelor, direcia i expresia privirii. Mersul poate fi evaluat prin prisma unor indicatori precum viteza, elasticitatea, fermitatea n baza crora se disting urmtoarele tipuri: lent i greoi; lent, nehotrt, timid; rapid, energic, suplu i ferm. Gesturile constituie o surs bogat de informaii privitoare la dinamica activitii, fora, energia, viteza, precizia aciunilor implicate. Mimica particip amplu la conduita expresiv prin prile mobile ale feei, respectiv ochii, sprncenele, fruntea, gura, maxilarele, obrajii, la care se adaug elementele proprii fizionomiei: culoarea prului, a feei, a ochilor, conformaia feei, profilul n ansamblu, profilul fruntenas, profilul nas-gur-brbie, forma maxilarelor, raporturile dintre partea superioar a craniului (frunte, calot cranian) i partea inferioar (maxilare).

 Privirea constituie componenta cea mai dinamic, mai expresiv i mai semnificativ pentru comunicarea non-verbal. Gradul de deschidere a ochilor este un indicator relevant asupra atitudinii subiectului fa de situaia cu care este confruntat. Spre exemplu, ochii larg deschii sugereaz naivitate, interes pentru noutate, cutare, nelegerea noutii informaiei; ochii ntredeschii sugereaz o atitudine de neacceptare, de rezisten fa de informaiile primite, suspiciune, tendina de a descifra eventualele gnduri ascunse ale interlocutorului, tendina de a ascunde, de a masca propriile gnduri sau intenii, oboseal, stare de plictiseal. Modificrile vegetative ofer indicii relevante cu privire la intensitatea, amploarea, durata reaciilor emoionale. Laboratoarele de psihologie dispun de aparatur specializat pentru valorificarea acestor indicatori; adesea subiecii, n timpul efecturii unei sarcini (motorii, cognitive etc.) sunt cuplai i la poligraf pentru a se prelua pulsul, ritmul respirator, reacia electrodermal.

privirea

Conduita verbal
Include pe de o parte aspectele formale, de expresivitate proprii limbajului oral i, pe de alt parte, aspectele de coninut, structur, proprii mesajului verbal. Aspectul formal vizeaz elementele de ordin fizic al verbalizrii, respectiv intensitatea, fluena, debitul, intonaia, pronunia. Astfel, intensitatea este un indicator al fondului energetic, dar sugereaz i caliti cum ar fi hotrrea, fermitatea, autoritatea, calmul, ncrederea n sine. Intonaia prezint cele mai bogate trimiteri la viaa psihic pentru c ea exprim capacitatea de exteriorizare n plan social a unei largi varieti de stri, triri, sentimente. Aspectul semantic vizeaz coninutul, semnificaia conduitei verbale i are n vedere structura vocabularului, cantitatea de informaie, nivelul de abstractizare a termenilor, adecvarea lor la coninutul comunicrii, coerena n judeci i raionamente, plasticitatea i expresivitatea termenilor utilizai.

Conduita verbala

fia de observaie
datele paaportale ale subiectului: nume, sex, vrst, nivel de pregtire i alte elemente de identificare specifice utilizate de ctre experimentator; date privitoare la particularitile concrete ale situaiei experimentale: data, ora, ambiana, locul de desfurare, durata observaiei, numrul de observatori, tipul de observaie, tipul de observator, numrul de subieci observai. coninutul observaiei: tipul constituional, tipul temperamental, conduita expresiv (pantomima, mimica, modificrile vegetative), conduita verbal, conduita reflexiv (componente senzorial-perceptive, cognitive, mnezice, atenia, motivaia, atitudinile). Fiecare component trebuie s prezinte un sistem clar de consemnare nscris n fia de observaie. De asemenea, fia de observaie trebuie s conin un spaiu aparte dedicat unor observaii curente, specifice subiectului n cauz, dar i consemnrii, evalurii primare cu caracter sintetic.