Capitolul II.

OPERAIUNILE ACTIVE ALE BNCII

Tema 4. ACTIVITATEA DE CREDITARE A BNCII. OPERAIUNILE SPECIFICE DE CREDITARE: LEASIN !I FACTORIN .
1. Caracteristica general a operaiunilor bancare active 2. Esena creditului bancar - funcii, rol, principiile, elementele creditului bancar 3. Tipologia creditelor bancare 4. niierea unui credit !. "sigurarea rambursabilitii creditului. #ormele de garantare a creditului $. #orme specifice ale creditului bancar% leasing &i factoring
BIBLIO RAFIE: 1. ' # 2. (egulamentul )*+ cu privire la clasificarea activelor si anga,amentelor conditionale

". Ca#a$te#i%ti$a &e'e#al( a ope#a)iu'ilo# *a'$a#e a$ti+e

)anca efectuea- urmtoarele tipuri de operatiuni active% bancare/ ope#atiu'i ,e pla%ame't. 0unt de doua tipuri% a1 de creditare - care conduc la formarea portofoliului de credite bancare/ b1 investitionale- formea-a portofoliul de valori mobiliare. ope#atiu'i ,e $#ea#e a imo*ili-a#ilo#: necesare pentru asigurarea desf&urrii activitii bancare 2n bune condiii. ope#atiu'i ,e t#e-o#e#ie: se refera la formarea si mentinerea lic.iditatilor

.. E%e')a $#e,itului *a'$a# / 0u'$)ii1 #ol1 p#i'$ipiile1 eleme'tele $#e,itului *a'$a#

C#e,itul *a'$a# este 2mprumutul bnesc acordat solicitanilor 3ageni economice sau persoane fi-ice1 de ctre instituiile speciali-ate 4 denumite instituii bancare 4 sub form bneasc, pentru un timp determinat, ce va fi rambursar pe viitor, la o anumit dat, fiind 2nsoit de dob2nd. LIF% Creditul repre-int orice anga,ament de a acorda bani ca 2mprumut cu condiia rambursrii lor, plii dob2n-ii &i altor pli aferente/ orice prelungire a termenului de rambursare a datoriei/ orice garanie emis, precum &i orice anga,ament de a ac.i-iiona o crean sau alte drepturi de a efectua o plat. Creditului 2i sunt atribuite urmtoarele funcii% funcia de 2ncredere funcia de redistribuire funcia de emisiune 1

funcia de economisire funcia de stimulare. ". C#e,itul $a 2'$#e,e#e este o concepie care plasea- la ba-a relaiilor de credit ideea

de 2ncredere, de unde re-ult caracterul subiectiv al acestora. Considerarea creditului ca 2ncredere se fundamentea- pe definiiile date acestui concept. Termenul credit 2&i are originea 2n cuvintele latine 5creditum6, 5de credere6 care desemnea- 2ncrederea 2n ceva sau cineva. 7n practic, aceast 2ncredere se concreti-ea- 2n relaiile d2ntre creditor &i debitor, 2n sensul c cel din urm trebuie s pre-inte o anumit bonitate, astfel 2nc8t s genere-e 2ncredere din partea creditorului. .. C#e,itul 2',epli'e3te 0u'$)ia ,e #e,i%t#i*ui#e prin faptul c redistribuie re-ervele bne&ti disponibile la un moment dat 2n economie sub forma 2mprumuturilor acordate anumitor ramuri, sectoare sau domenii de activitate care au nevoie de mi,loace de finanare. 9rin disponobiliti sunt desemnate at2t e:cedentele din conturile 2ntreprinderilor desc.ise la bnci &i aflate temporar 2n stare inactiv, re-ervele de cas ale firmelor pstrate 2n conturi la bnci, c2t &i sumele economisite de populaie pentru diferite scopuri &i depuse spre pstrare la bnci comerciale. ;eci, creditul apare ca un mecanism de relaii 2ntre bnci &i 2ntreprinderi, 2n cadrul cruia mi,loacele bne&ti ale 2ntreptinderilor, c2t &i mi,loacele bne&ti ale sistemului financiar devin, 2n urma mobili-rii lor de ctre bnci, resurse ale sistemului de credit &i sunt utili-ate prin redistribuire la acordarea creditelor economiei. 9rocesul de redistribuire ar fi greu de reali-at dac s-ar 2ncerca s se efectue-e aceast operaiune la nuvelul capitalurilor individuale sau c.iar dac se admite posibilitatea aceasta, de-voltarea economiei 2ntr-o asemenea accepiune ar fi mult 2ntir-iat. Tocmai apreciind &i sub aceast optic lucrurile, se scoate 2n eviden &i mai bine aceast functie a creditului bancar, deorece el u&urea- &i grbe&te redistribuirea capitalurilor 2n diferite ramuri &i favori-ea- procesul de egali-are a ratei profitului 2n ramurile 2n care au fost redistribuite capitalurile. C#e,itul %po#e3te pute#ea ,e a$)iu'e p#o,u$ti+( a $apitalului , oferind 2treprin-torilor toate aceste disponiliti, prin creditarea acestora, transform economiile sterile 2n capitaluri productive, contribuind astfel la cre&terea avuiei reale a sociatii. 9rintr-o anali- atent a cererilor de credite se favori-ea- orientrea disponibilitilor spre ramurile sau activitile mai rentabile, acest lucru asigur2nd o mare posibilitate de adaptare la cerinele pieii, creditul, prin funcia sa distributiv, pa#ti$ip( la $#e3t#ea &#a,ului ,e $e't#ali-a#e 3i $o'$e't#a#e a $apitalului. Economisirea fr investire conduce la te-auri-are, care poate provoca recesiunea. ;e faptul c nu orce individ dispune de caliti necesare sau capitalului necesar pentru a desf&ura 2

activitatea de 2ntrprin-tor, se poate observa importana pe care o are creditul 2n procesul de transformare a economiilor 2n investiii. ;eci, $#e,itul e%te u' impo#ta't 0a$to# al $#e3te#ii e$o'omi$e. 9rin urmare &i verificarea atent a modului de utili-are a sumelor primite, $#e,itul 4oa$( u' #ol ,e ,imi'ua#e a i'i)iati+elo# 'e#e'ta*ile1 care provoac pierderi. <n 2ntreprin-tor care pre-int iniiative riguros fundamentale &i 2nsoite de garanii reale acoperitoare poate s obin un credit. "stfel, creditul contribuie la proliferareafirmelor de mici dimensiuni, adesea promotoare ale inovaiei ceea ce favori-a- concurena, cu efectele sale po-itive asupra economiei 2n ansamblul su. 5. O alt( 0u'$)ie impo#ta't( a $#e,itului e%te $ea ,e emi%iu'e mo'ete#(. =dat cu diversificarea te.nicii de plat 3virament, cec, trat, etc.1 s-a a,uns la diminuarea utili-rii numerarului &i 2n consecin la cre&terea 2n proporii mari a monedei de cont 3scripturale1. 9rin acesta s-a asigurat &i importanta reducere a c.eltuielelor cu circulaia banilor, noile te.nici &i instrumente de plat oferite de e:istena creditului fc2nd fa cre&terii volumului de tran-acii. (egl8nd dimensiunile cererii &i ale ofertei de mrfuri tocmai prin creditarea consumului pe de o parte &i creditarea stocurilor pe de alt parte, $#e,itul $o't#i*uie la %ta*ili#ea p#e)u#ilo#. Ca urmare a naturii sale, $#e,itul $o't#i*uie la +ite-a ,e #ota)ie a *a'ilo# , la multiplicarea monedei scripturale, la rularea continu a fondurilor. 4. Fu'$)ia ,e e$o'omi%i#e se manifest prin formarea diponibilitilor temporar libere, creditul d posibilitatea agenilor economici de a-&i mri resursele financiare &i anume mi,loacele circulante. 6. Fu'$)ia ,e %timula#e presupune c creditul primit trebuie utili-at raional de ctre debitor. <n rol important 2l are creditul 2n promovarea relaiilor economice internaionale prin creditarea activitilor de comer e:terior cel mai fregvent cu avanta,e deosebite pentru productor. ;e asemene, creditul e:ercit o influen benefic asupra consumului, prin cuprarea pe credit &i plata 2n rate a unor bunuri de folosin 2ndelungat. 9e acest fond, rolul &i amploarea creditului au crescut mult, o dat cu de-voltarea economico-social, devenind o activitate economic deosebit de important. =dat cu relevarea acestor funcii importante, trebuie menionat, 2n acela&i timp c abu-ul de credit pre-int &i avanta,e importante, put2nd s determine pierderi pentru instituiile de credit, falimente ale instituiilor insilvabile sau influebe negative asupra con,ucturii economice.

9entru evidenierea funciilor &i caracteristicilor creditului, este necesar pre-entarea eleme'telo# i'$lu%e 2' #ela)iile ,e $#e,it, astfel% scopul creditului participanii la raportul de credit promisiunea de rambursare scadena dob8nda 3preul creditului1 suma creditului c8&tigul creditorului sursa de rambursare a creditului. S$opul $#e,itului. 9rima 2ntrebare care o interesea- pe instiuia care acord creditul este% >9entru ce se ia 2mprumut?6. 0copul creditului depinde de categoria debitorului. 0copul creditului serve&te ca un indicator important nivelului riscului, referitor la acordarea 2mprumutului. 0copul aprecia- forma creditului. "stfel dac debitorul cu a,utorul 2mprumutului dore&te s se menin la apariia unei rupturi pe termen scurt 2ntre primirea mi,loacelor bne&ti &i plilor lor, atunci se va folosi form de credit overdraft. #inanarea c.eltuielilor capitale cere alte forme de creditare, de e:emplu 2mprumuturi urgente. Pa#ti$ipa')ii la #apo#tul ,e $#e,it , creditorul &i debitorul sunt denumii 2n literatura de specialitate cu termenul 5subiecte ale raportului de credit6. "nali-a participanilor la raportul de credite evidenia- marea diversitate a acestora &i dimensiunile ample ale creditrii. ;ac se procedea- la gruparea 2n trei categorii principale a creditorilor &i debitorilor, se disting% populaia/ statul, agenii economici. P#omi%iu'ea ,e #am*u#%a#e repre-int anga,amentul debitorului de a rambursa, la scaden, valoarea capitalului 2mprumutat, plus dob8nda, ca pre al creditului. ;atorit unei con,uncturi nefavorabile, interne sau e:terne, debitorul se poate afla 2n 2ncpacitate de plat, sau poate 2nt8r-ia plata sumelor a,unse la scaden. ;in acest motiv, este necesar, ca la nivelul creditorului s se adopte msurile necesare pentru prevenirea &i eliminarea riscului de nerambursare, printr-o anali- temeinic a solicitantului de credite, din mai multe puncte de vedere% po-iia pe piaa intern &i 2n cadrul ramurii, situaia financiar, gradul de 2ndatorare, forma ,uridic &i raportul cu ceilali participani pe pia. 0tr8ns legat, &i decurg8nd din promisiunea de rambursare apare garantarea creditului. a#a'ta#ea $#e,itelo# constituie o caracteristic legat de rambursabilitatea acestora. 7n funcie de natura elementelor care constituie obiectul garaniei, se poate face distincie 2ntre garania real &i garania personal. 4

@arania real are la ba- garantarea sau 5ga,area6 creditului cu valori materiale, prin a cror valorificare se pot obine sumele necesare ac.itrii creditului. = form distinct de garantare real o constituie ipoteca, actul prin care debitorul acord creditorului dreptul asupra unui imobil, fr deposedare. @arania personal repre-int anga,amentul luat de o ter persoan de a plti suma a,uns la scaden, 2n ca-ul 2ncpacitii de plat a debitorului. Cea mai adecvat form de garantare a creditelor o constituie garantarea financiar, fapt care este posibil prin asigurarea 2n viitor a unor flu:uri de venituri suficiente pentru acoperirea c.eltuielilor legate de rambursarea creditului &i dob8nda aferent. 7n acest scop, se procedea- la garantarea creditului cu elementele patrimoniale ale debitorului 3active fi:e &i circulante1. 7n practic se utili-ea- metoda garantrii creditelor pe seama portofoliului de efecte comerciale deinute de agentul economic solicitant de credite. S$a,e')a %au te#me'ul ,e #am*u#%a#e stabilit 2n contract este diferit 2n funcie de particularitile sectorului de activitate &i de nivelul eficienei activitii beneficiarilor de credite. "stfel, e:ist o diversitate a termenelor scadente, de la 24 ore 32n ca-ul pieei interbancare1 p8n la durate medii &i lungi 32A sau 3A ani1 2n ca-ul 2mprumuturilor obligatare. 7ntre scaden &i modul de rambursare al creditului se poate stabili o corelaie, astfel% creditele pe termen scurt sunt rambursabile integral la scaden, 2n timp ce creditele pe termen mi,lociu &i lung implic rambursarea e&alonat. Cu c2t e mai lung termenul 2mprumutului acordat, cu at2t e mai mare riscul, adic probabilitatea c vor aprea noi probleme &i clientul nu va putea rambursa datoria 2n conformitate cu contractul. nstituiile de creditare, reie&ind din caracterul mi,loacelor atrase, trebuie s limite-e activitatea de acordare a creditelor pe termen mediu &i lung, pentru a-&i asigura lic.iditatea necesar a bilanului &i de a satisface cerinele depuntorilor. ;e aceea, 2mprumuturile pe un termen de p2n la trei ani se socot cele mai convenabile. Do*7',a repre-int o caracteristic a creditului &i constituie, dup cum se desprinde din literatura de specialitate, preul capitalului utili-at, sau 5c.iria6, pe care o plte&te debitorul pentru dreptul care i se acord, cel de a folosi capitalul 2mprumutat. 7n general, nivelul dob8n-ii se corelea- cu rata profitului obinut de 2ntreprin-tor. Cuantificarea dob8n-ii se reali-ea- prin utili-area ratei dob8n-ii, care se constituie 2ntr-un instrument de influenare a cererii &i ofertei de credite. 7n funcie de acela&i element, inflaia, se utili-ea- 2n raporturile de credit, dou tipuri de dob8nd% fi: &i variabil. ;ob8nda fi: este stabilit 2n contractul de credit &i este valabil pe 2ntreaga durat a creditului. !

;ob8nda sensibil 3variabil1 se modific periodic 2n funcie de presiunile inflaioniste &i de evoluia nivelului dob8n-ii pe pia. 9entru conturile curente ale clienilor se calculea- at8t dob8nda debitoare, c8t &i dob8nda creditoare, ca pre pltit de client, sau de banc, pentru utili-area unei anumite sume. Suma $#e,itului. nstituia de creditare trebuie s controle-e dac argumentarea cererii corespunde cu suma creditului. Este important de la 2nceput de stabilit suma cerut a creditului, deoarece 2n ca- contrar, instituia de creditare se va confrunta cu rugmintea de mrire a creditului la apariia unei situaii de cri-. 9ericolul const 2n aceea, c instituia de creditare va fi nevoit s aleag 2ntre dou alternative egal-neprielnice% de a aloca credit la rugmintea fcut sau de pierdut banii care de,a erau alocai din prima cerere. ;e aceea instituia de creditare, primind datele clientului, trebuie de sinestttor s stabileasc suma necesar a creditului, inclu-2nd anumite cercetri. C23ti&ul $#e,ito#uluii. C2&tigul creditorului pentru credit se conine din dou elemente principale% procentelor la 2mprumut &i comisiei pentru desc.iderea creditului 3committment ,ee1. 9rocentul la 2mprumut de regul, se aprecia- prin calcularea adaosului la suma de ba-. 0uma de ba- se stabile&te de fiecare instituie de creditare individual. "daosul depinde de caracterul 2mprumutului &i nivelul riscului. ;e e:emplu, 2n bncile engle-e contemporane 2mprumutul companiilor mari, care in legtur continu cu banca, se aloc cu suma de ba- sau cu adaos de 2-2,!B, iar 2mprumuturile persoanelor individuale surplusul la suma de ba- alctuie&te 4-!B 2n dependen de factorul de garanie &i altor factori. 7n ceea ce prive&te comisia alctuit de instituia de creditare la 2nc.eierea contractului de credit, se prevd dou variante% plata fi:at a c2&tigului 2n corespundere cu tarifele stabilite 2n insttituia de creditare dat sau plata comisiei 2n mrime de 1-!B din suma creditului acordat. Su#%ele ,e #am*u#%a#e a $#e,itului. 'a acordarea creditului trebuie precis de stabilit sursa de rambursare a lui. E:ist dou surse principale 4 din contul veniturilor viitoare sau din v2n-area activelor. nstituia de creditare trebuie s controle-e dac condiiile corespund cu posibilitile clientului. 7n operaiunile instituiei de creditare cu un client individual posibilitile ultimului de a rambursa creditul deseori depind de mrimea &i regularitatea venitului primit. (ambursabilitatea unei 2ntreprinderi, la r2ndul su, depinde de mrimea &i regularitatea profitului primit. 9e l2ng aceasta trebuie de stabilit caracterul legturilor de afacere ale firmei. ;ac principalul venit provine de la unu-doi ageni contractai sau dintr-o afacere serioas, atunci riscul nerambursrii creditului din contul veniturilor a&teptate va cre&te. 7n ceea ce prive&te v2n-area activelor 3imobil, CD, etc1 ca o metod de lic.idare a 2mprumutului, atunci pericolul este 2n aceea c suma primit de la v2n-area lor poate fi mult mai mic, dec2t e necesar pentru

lic.idarea 2mprumutului. nstituia de creditare 2ntotdeauna trebuie s ia 2n calcul gre&elile posibile &i s ia de la client adeverin de lic.idare a 2mprumutului din contul mi,loacelor proprii. P#i'$ipiile e%e')iale aplicate 2n operaiunea de creditare sunt% minimi-area riscurilor bancare folosirea creditelor dup destinaie garantarea creditului creditul se acord contra unei pli solvabilitatea beneficiarului de credit e:igibilitatea creditri. E8i&i*ilitatea repre-int calitatea unui credit de a i se putea pretinde lic.idarea, c.iar silit dac este necesar.<n credit poate deveni e:igibil 2n ca-ul 2n care solicitantul acestuia nu respect clau-ele contractuale sau alte aspecte agreat cu banca.

5. Tipolo&ia $#e,itelo# *a'$a#e

)ncile comerciale acord clienilor si diferite tipuri de credite care pot fi clasificate 1. 2n funcie de perioada de acordare 4. 2n funcie de destinaia creditului

2. 2n funcie de beneficiarul creditului

C#e,ite *a'$a#e

!. din punct de vedere al asigurrii creditelor

3. dup modul de acordare &i rambursare dup mai multe criterii: 1. a1 b1

$. din punct de vedere calitativ

C#e,itele n funcie de perioada de acordare se pot grupa n: Credite la vedere/ Credite la termen.

C#e,itele la +e,e#e sunt acele credite care se acord pe termene scurten 3termenele se stabilesc de fiecare banc 2n mod particular 2n funcie de politica de creditare intern 1 agenilor economici cu o situaie economic foarte bun care, din anumite motive, ,ustificate economic, nu pot face temporar fa plilor. "ceste credite sunt acordate la solicitarea agenilor economici prin intermediul contului curent 2n limita unui plafon stabilit de banc. (ambursarea creditelor se va efectua pe msura reali-rii 2ncasrilor, diminu2ndu-se corespun-tor soldul debitor al contului curent. 'a data scadenei plafonul 2&i va pierde valabilitatea. E

C#e,ite

acordate

pe

un

te#me'

anumit

implic

rambursarea

creditului

la

scadenaFscadenele stabilite &i negociate 2ntre banc &i creditor. Creditele la termen pot fi acordate at2t persoanelor fi-ice, c8t &i celor ,uridice. Credite pe termen lung pot fi acordate p2n la c2teva -eci de ani. ;e regul, aceste credite poart un caracter investiional sau ipotecar. Creditele la termen se 2mpart 2n% credite acordate pe termen scurt 3acordate pe o perioad ce nu depa&e&te 12 luni1/ credite acordate pe termen mediu 32n care sunt incluse 2mprumuturile a cror durat de rambursare este cuprins 2ntre un an &i cinci ani1/ credite pe termen lung 3cu o durat de cinci &i mai muli ani1. .. 9' 0u'$)ie ,e ,e*ito#ul *('$ii %e ,i%ti'&: a1 credite acordate populaiei/ b1 credite acordate agenilor economici/ c1 credite acordate bncilor &i instituiilor financiare/ d1 credite acordate statului. 5. Dup( mo,ul ,e a$o#,a#e 3i #am*u#%a#e %e ,i%ti'&: a1 credite ordinare/ b1 overdraftul/ c1 avansurile 2n cont curent/ d1 linia de credit/ e1 creditele de scont/ f1 creditul factoring. C#e,ite o#,i'a#e se acord integral prin desc.iderea contului de 2mprumut 2n ba-a unui document de plat. (ambursarea se face conform acordului prilor, e:pus 2n contractul de credit &i 2n graficul de rambursare a creditului &i de ac.itare a dob8n-ii aferente. (ambursarea poate fi% integral la data final f2:at 2n contractul de credit/ 2n rate egale, periodic% lunar, trimestrial semestrial, anual, sume fi:e la date fi:e/ alte modaliti. O+e#,#a0tul este un instrument al pieei monetare, un credit pe termen scurt, de regul, p8n la o lun, destinat pentru e:ecutarea unor pli curente. "cest credit se utili-ea- 2n ca-ul necesitii e:ecutrii unor pli curente, dar care dep&esc suma din contul curent al debitorului. ;ob8nda &i comisionul, de obicei, sunt mai mari dec8t la alte tipuri de credit. n calitate de asigurare a overdraftului se utili-ea- frecvent mi,loacele bne&ti 2nregistrate 2n contul curent al debitorului sau fide,usiunea1 unei tere persoane ,uridice sau fi-ice.
Fi,e4u%iu'ea %au $autiu'ea este definita ca fiind un contract prin care o persoana, numita fide,usor, se obliga fata de creditorul altei persoane sa e:ecute obligatia celui pentru care garantea-a, daca acesta nu o va e:ecuta. #ide,usiunea poate fi de trei feluri% conventionala 3atunci cand debitorul si creditorul cad de acord asupra necesitatii aducerii unui garant1/ legala 3atunci cand debitorul este obligat, printr-o dispo-itie imperativa a legii, sa aduca un fide,usor pentru garantarea obligatiilor ce-i revin1/ ,udecatoreasca 3atunci cand instanta de ,udecata dispune aducerea
1

A+a'%u#ile 2' $o't $u#e't %au $#e,itele ,e $a%(:t#e-o#e#ie repre-int un tip de raporturi de credit ce se 2ntemeia- pe o bun cunoa&tere a activitii 2ntreprinderii, fr a fi consemnate prin contracte relative la fiecare anga,ament. 7n fapt, aceste credite nu sunt acoperite prin garanii reale sau personale. Ele sunt menite s satisfac necesitile curente privind acoperirea c.eltuielilor de producie cu caracter imprevi-ibil &i greu de locali-at 2n obiecte care s repre-inte o garanie veridic. "ceste credite nu au termen fi:at de rambursare. Li'ia ,e $#e,it ;,e p#e0e#i')(< este o modalitate general de acordare a creditelor, care presupune efectuarea creditrii 2n contul curent sau desc.iderea unui cont separat de 2mprumut. Ea permite accesul clientului debitor la sume ale cror valoare sa se 2nscrie 2n plafonul ma:im aprobat de banc. Creditul acordat se face 2n urma unei cereri aprobate de ctre banc, 2n limitele unui plafon stabilit de aceasta. C#e,itele ,e %$o't servesc pentru finanarea subscrierii de titluri de credit &i pentru finanarea agenilor economici la burs. 4. 2' 0u'$)ie ,e ,e%ti'a)ie1 $#e,itele %e $la%i0i$(: a1 credite de consum/ b1 credite productive/ 6. ,i' pu'$t ,e +e,e#e al a%i&u#(#ii $#e,itelo# , bncile comerciale clasific creditele 2n trei categorii% 11 credite asigurate 4 creditele care sunt asigurate cu ga, lic.id, costul cruia acoper 2mprumutul acordat sau este asigurat cu garanii bancare/ 21 credite parial asigurate credite care sunt asigurate doar cel puin $A la sut, iar preul ga,ului pe pia sau costul acestuia este nedeterminabil/ 31 credite neasigurate credite care nu sunt asigurate sau preul asigurrii repre-int mai puin de $A la sut din costul creditului. =. $#e,itele $la%i0i$ate 2' 0u'$)ie ,e #i%$: Regulamentul cu privire la clasificarea activelor si angajamentelor conditionale se aplica de catre banci la clasificarea si calcularea marimii reducerilor pentru pierderi la active si la anga,amentele conditionale ale bancii supuse riscului de credit. 7n corespundere cu acest regulament, banca clasifica activele, inclusiv creditele, cel putin trimestrial la ultima data a perioadei gestionare 2n% %ta',a#,e %up#a+e&>eate %u*%ta',a#,e

unui fide,usor care sa garante-e e:ecutarea obligatiei unei persoane1.

,u*ioa%e $omp#omi%e.

A$ti+ %ta',a#,. "ctivul se considera standard daca% a1 nu are plati e:pirate/ b1 s2nt respectate toate conditiile contractuale, inclusiv cerintele de constituire a garantiei/ c1 nu a fost renegociat/ d1 situatia financiara a contrapartii si flu:urile mi,loacelor banesti viitoare estimate atesta o 2nalta capacitate de e:ecutare a anga,amentelor acesteia si e:ecutarea obligatiunilor curente si viitoare/ e1 banca dispune de informatii actuali-ate privind situatia financiara a contrapartii 3cel putin trimestrial1 si privind sursele de rambursare a datoriilor, precum si alte documente aferente activitatii contrapartii/ f1 nu este nici un motiv de a considera ca banca 2n pre-ent sau pe viitor va fi e:pusa riscului pierderii. A$ti+ %up#a+e&>eat. "ctivul se va considera supraveg.eat, 2n ca-ul 2n care capacitatea de plata a contrapartii este una buna, gradul de lic.iditate a obiectului ga,ului 3constituit1 are caracteristici stabile, banca a primit toate informatiile si datele necesare evaluarii situatiei financiare, dar persista, cel putin, unul din urmatorii factori% a1 e:ista probleme potentiale legate de situatia financiara a contrapartii, iar 2n ca-ul creditului si de garantarea acestuia/ b1 e:ista probleme potentiale privind e:ecutarea obligatiunilor contrapartii din cau-a flu:urilor mi,loacelor banesti neregulate 3cu e:ceptia celor cu caracter se-onier1 si dificil de controlat, desi bonitatea lor nu s-a deteriorat/ c1 activul este utili-at 2n alte scopuri dec2t cele preva-ute 2n contract/ d1 recuperarea platilor se face cu 2nt2r-iere de la 31 p2na la HA de -ile/ e1 a avut loc cel putin o modificare ale termenelor de ac.itare a platilor prestabilite conform contractului/ f1 nu se respecta 2ndeplinirea business-planului sau a argumentarii te.nico-economice 3inclusiv cu modificarile si completarile ulterioare1. A$ti+ %u*%ta',a#,. "ctivul se considera substandard 2n ca-ul 2n care, banca are certitudinea privind deservirea si rambursarea activului, dar e:ista riscul pierderilor mai 2nalt dec2t cel obisnuit si persista, cel putin, unul din urmatorii factori% a1 situatia financiara a contrapartii se 2nrautateste/ b1 garantia 3daca aceasta e:ista1 este insuficienta sau se 2nrautateste/ 1A

c1 banca nu a primit informatii actuali-ate suficiente privind situatia financiara a contrapartii 3cel putin trimestrial1, sursele de rambursare a datoriilor, precum si alte documente aferente activitatii contrapartii/ d1 flu:urile mi,loacelor banesti ale contrapartii s2nt estimate a fi insuficiente pentru e:ecutarea regulata a obligatiunilor/ e1 recuperarea platilor se face cu 2nt2r-iere de la H1 p2na la 1GA de -ile. A$ti+ ,u*io% ;2',oiel'i$<. "ctivul conditional se considera dubios 32ndoielnic1 2n ca-ul 2n care e:ista un risc 2nalt al pierderilor provocat de, cel putin, unul din urmatorii factori% a1 e:ista probleme, inclusiv legate de situatia financiara si mediul de afaceri al contrapartii, precum si de deteriorarea surselor de rambursare a datoriilor, care pun la 2ndoiala si scad probabilitatea satisfacerii creantelor actualeFviitoare ale bancii aferente activuluiFanga,amentului conditional 2n volum deplin 2n ba-a circumstantelor, conditiilor create/ b1 probabilitatea pierderilor este e:trem de mare, dar e:ista anumiti factori importanti, concreti si bine argumentati care 2n cur2nd se vor reali-a si care pot contribui la satisfacerea totala sau partiala a creantelor actualeFviitoare ale bancii aferente activuluiFanga,amentului conditional/ c1 recuperarea platilor se face cu 2nt2r-iere de la 1G1 p2na la 3$A de -ile/ d1 a fost intentat proces de insolvabilitate a contrapartii pe parcursul relatiilor contractuale aferente acestui activFanga,ament conditional/ e1 activul face obiectul unui litigiu 2n instanta de ,udecata. Clasificarea acestui activFanga,ament conditional 2n categoria >compromis 3pierderi16 se am2na p2na la o determinare mai precisa a starii activuluiFanga,amentului conditional dat. A$ti+ $omp#omi% ;pie#,e#i<. "ctivul se considera compromis 3pierderi1, 2n ca-ul 2n care la momentul clasificarii nu pot fi satisfacute creantele actualeFviitoare ale bancii aferente acestuia, nu e:ista argumente 2n favoarea faptului ca activul poate fi recuperat sau persista, cel putin, unul din urmatorii factori% a1 contrapartea se afla 2n proces de lic.idare 3cu e:ceptia bancilor 2n proces de lic.idare din (epublica +oldova si a contrapartilor a caror datorii s2nt garantate cu imobil1/ b1 obiectul ga,ului lipseste/ c1 recuperarea platilor se face cu 2nt2r-iere de 3$1 de -ile si mai mult/ d1 alti factori care constituie motive pentru a considera ferm ca recuperarea activului nu este posibila. ;aca activeleFanga,amentele conditionale pot fi clasificate diferit, conform criteriilor date, acestea se refera la o categorie mai dura.

11

A$ti+ele $la%i0i$ate $a %u*%ta',a#,1 ,u*io% %i $omp#omi% %2't $o'%i,e#ate 'epe#0o#ma'te. 0uma necesara a mi,loacelor privind reducerile pentru pierderi la active se calculea-a 2n urmatoarele marimi de la suma activelorFanga,amentelor conditionale din fiecare categorie de clasificare% 11 0tandard - 2B 21 0upraveg.eate - !B 31 0ubstandard - 3AB 41 ;ubioase 32ndoielnice1 - $AB !1 Compromise 3pierderi1 - 1AAB.

12