PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI P ANUL DIRECTOR DE SISTEMATIZARE Al MUNICIPIULU] BUCURESTI MEMORIU JUSTIFICATIV | BiBtio a | . lor diy RELR, [fray iil, 5 Natale is cma i EDITURA INSTITUTULUI URBANISTIC AL ROMANIEI BUCURESTI 1. STRADA N, FILIPESCU 23. TELEFON 21-10, INTERIOR 33. 4| BIBLIOTECA Usknee Arbitectilor de REL NLT IN LOC DE PREFATA Problema sistematizrii Bucurestilor nu s'a pus acum pentru intaia oara. Chiar in timpul Regu- nentului Organic s‘au facut unele inceputuri care mentionam fixarea limitelor orasului ictia de a se construi afard din oras. ‘precum si unele dispozitiuni privitoare la infru- ‘musetarea orasului, Astfel se prevedea infiinta- a a xtrei piefe obstesti pentru primblarea publi- lin, din care una la capul podului Mogosoaei, fa in alt punct al podului Mogosoaei, si 0 a in jurul Mitropoliei, in livedea lui Filaret. __ In privinta alinierilor strazilor, s'a hotarit a- Targirea tuturor Ja 6 stanjeni prin retrageri @ caselor ce se vor constr edarea ‘gratuita a cinci palme, ceea ce se aplica si ast&zi “sub vechea denumire de intle- gatura cu reteauia de parcuri si spatii libere nece- Sare aglomeratiunei. votat si pus in aplicare dupa un regim special, delimitarea din now a vetrelor de sat, proecte de sistematizare a catorva comune suburhane dintre care al comunei Baneasa ter- minat si apoi chiar un plan cu artere de circu'a- tie cu mai multe variante din care una a fost su- usa consiliului general al Municipiului In acelag timp s'a ntocmit de Uzinele Comu- nale Bucuresti si pus in aplicare, planul de asa- nare a lacurilor din nordul oragului, plan ale ca- tui baze fusesera stabilite mai fnainte la Directia Cadastrulut si Sistematiztret Dupa venirea d-lui Em. Dan in fruntea admi- nistratiei comunale, d-sa recunoscand importan- ja planului de sistematizare si necesitatea de a se intocmi urgent si in bune conditiuni, a dispus ca din sanul comisiei de sistematizare care € com- pusd dintr'un mare num&r de membri (28), s& se formeze un comitet restrins denumit Comitet de 1 Neembrie 1934. lucru al Planului de Sistematizare, care sa intoe- meascé intr'un termen dat, Planul director de Sistematizare, Acest comitet compus din 5 persoane a ince- put Jucrul efectiv la 21 Bebruarie 1934 ‘Tot atunci s'a pus Ja dispozitia comitetului de lucru un biurou special compus din functionari detasati dela Directia Cadastrului si Sistemati- z&rif, la care s’att mai adaogat cu timpul cateva persoane din afar Proectul a fost terminat la 1 Noembrie 1924. Dl Primar general Al. Donescu, la venirea tn fruntea administratiei comunale, a mentinut in totul dispozitiile luate de predecesorul d-sale gi a luat parte activ la discutiunile din sanul comite- tului, damd sugestii, indrumari si urmarind mer- sul lucrarilor. Nu este numai.o placuta datorie dar e si 0 sa- tisfactie pentru noi, de a putea aduce aici multu- mirile noastre d-lui Primar Donescu, care ne-a sprijinit si incurajat in tot timpul si ne-a pus in situatia de a lucra intr’o atmosfera de incredere reciproca. Mai aducem multumirile noastre tuturor ace- ora care ne-au dat posibilitatea de a intocmi a- cest proect. In primul rand mulfumim d-lui Em. Dan care a fost initiatorul . , In timpul primariatului lui lon Campineanu, sa16 PRIMARIA MUNICIPIULUL BUCURESTI __ incheiat o conventie cu Ministerul de Razboi, prin care acest Minister se obliga s& sape un gant in jurul orasului, dincolo de care s4 nu se mai poatd cladi, stabilind o servitute militara de non aedi- ficandi. Schimbandu-se guvernul, nu s'a mai fa- cut nimic. La 14 Mai 1895 s’a promulgat legea pentru marginirea Bucurestilor, care avea de scop de a termina odata cu cresterea nelimitata a orasului idea impiedica sau de a ingreuia parcelirile in zona periferict, denumita ocolul 4. Astfel la art. 6 se preveder 2 ‘Nici o deschidere de strada tn ocolul TV nu «se poate face decat in conditiile urmatoare: } ho 5. Cresterea aglomeratiei find un fenomen et adanei cauze sociale si economice nu poate fi o- prita prin simple mijloace represive, ci poate fi cel mult atenuats, ghidata si organizata, daca in afara de masutiie prohibitive, se cauté in acelag timp sa se combat chiar cauzele care provoacd cregterea. * rete Propunerile noastre sunt urmatoarele: 1. Prin planul de utilizarea terenului stabilim portiunile de teren destinate constructiunilor si amenajarilor de tot felul, iar restul terenurilor ur- meaza sa rémana pentru agricultura (inclusiy po- micultura, silviculturd gi altele asemanatoare). Prin urmare, prin acest plan se delimiteaza zonele in care se permit constructiuni si zonele in care ele sunt interzise. 2. Partea urbana (oragul propritt zis) este limi- tat la Nord cu raul Colentina cu lacurile sale, iar in celelalte parti e limitatd de calea ferata proec- tat& a fnconjura orasul (nu linia ferat a fortu- rilor), Deci o limita clara, precisa, marcata pe te- ren dupa ce se-va face calea ferata si vizibila pen- tru toata lumea. Partea suburband este aceia care depaseste Ii-——— mita zonei urbane, gi cuprinde toate aglomeratiu- nile pana la fortury. Suprataja parjei urbane este circa 7,000 hec- tare, adica aproximativ de acelasi intindeze pe care 0 are astézi dupa delimitarea stabilita prin lege; difeca insa prin aceia ca in locul terenu- tilot (neconstruite in cea mai mare parte) de la nord de lacuri, s'au introdus in zona urbana o setie de cartiere muncitoresti existente in sudul ‘oragului. Delimitarea dintre partea urbana si rurald sau am facut-o de cat pentru a satisface o cerinja de- Venita traditionala: de a se delimita in mod clar oragul de suburbane. De aici insa nu trebue de- dus cd suburbanele nu ne privesc. Ele trebuesc inzestrate, cu timpul, cu aceleasi instalatii $i hi- rari necesare pentru a satisface cerinfele higi nei, circulatiei, esteticei, econom ei, ete. 3. In pactea suburbana sunt delimitate terenu- rile acoperite azi cu constructiuni si acclea in care se vor permite dezvoltarea nucleelor actuale, spre deosebire de celelalte terenuri ce rman cu servi- tutea de non aedificandi 4. Una din cauzele intinderii aglomerajiuni fi- ind imposibilitatea populayiei sarace de a gsi lo- cuinta sau de a-si cladi case, administratia comu- nala trebue 34 gaseasca mijloace de a ajuta con sttuirea de locuine in massa pentru populatia foarte sataca, destinand in fiecare an sume im- portante in acest scop. Detalii in aceasta privinta, se vor gasi in capi- tolul despre locuinta, Este una din cele mai importante obligatiuni a net administrafiuni comunaie, care pana in pre- zent nu a putut fi indeplinita. 5. Largimea strazilor de locuit gi lucrarile edi- litare in cartierele muncitoresti din oras si subur. bane, trebuesc reduse la minimum, dupa criteri noi, deosebite de cele tn vigoare pana acum. dupa Cum se arata in capitolul despre locuinta, pentru: ¢a si populatia siraca sa poata locui in cartiere urbanizate si sa nu mai fie fortata a locui in camp sau in cladirile insalubre ce se gasesc din abtn- denta in oras, la periferie si chiar in centru Regulamentul de constructii ya trebui sA pre- vada usurdri insemnate la constructiile muncito- Testi pentru a li se putea pastra un cos! cat mai lus. Sunt de recomandat si scutiri de impozite si Subventii pentru constructiile muncitoresti 6, Masuri administrative: In afara de dezideratul de ordin mai general, de a se ajunge la o mai mare stabilitate gi conti- nuitate a administratiei municipale si de a se scoate de sub influentele politice. credem abso'xit necesar, ca 0 conditie esenfiala de reusita, infin jarea unui o:gan independent pentiu aplicarea regulamentelor de constructitmi, si eliberarea au- torizapiilor de constructiuni si, care s& aba mijp loacele de a controla toate cladirile in timpul constructiei si de a impiedica in timp util orice abatere, in oras si mai ales in suburbane, in ve- trele de sat gi in atara lor. Ne gandim lao organ’zare in gemul «. 4. Locuinta individuald, sau mai bine zis uni- famitiala pe langa ca corespunde acestei tendinte firesti, mai reprezinta si o forma de cadru de via ce trebue incurajat pentruca dezvolta per- sonalitatea, asigura o atmosfera de viafa linistita gi decenta, si formeaza unul din cele mai serioase obstacole fata de comunism prin opozitie cu lo- cuinjele zise colective, grupate in blocuri cu etaje numeroase. ae 5, Pe de alta parte locuinga cu parter si tip «vagon> este nerationala, pentruea este nehi- gienica, neconfortabilé, neeconomica si neesteti- *&, Suprafefele parcelelor 31 fatadele Ia strada sunt prea mari, ocazionand cheltueli insemnate pentru amenajarile edilitare, cladirile n‘au acce- sibilitate buna, prin curtile lung? si inguste dintre ele, n'au instalafiuni rationale, n'au ventilagia transversald, care singur& poate asigura 0 poime- nire efectiva; apoi prezintd suprafete de racire prea mari, n’au o distributie confortabila a incd- perilor; prezinta calcane urate si sunt scumpe pentrucé sunt izolate si cladite nerational. 6, Cele mai multe din aceste cladiri sunt exe- cutate fara autorizare, pe parcelari neautorizate, adesea in afara de raza orasului si chiar de vatra subucbanelor, cu strazi inguste si adesea fara strazi de loc. Aceasta din cauza ca tercnurile aflétoare pe strizi deja amenajate sunt prea Scumpe; c4 regulamentele impun conditii excesive de fafada, de inaltimi, de mod de constructie etc., cari scumpesc constructia si cd aceste motive im- ping pe locuitori sa clideasca prin fraud’, dupa bunul lor plac. Pentru a se remedia aceste rele nu este suficient @ se exercita 0 politic eficace a constructiilor. Aceasta nu rezolva problema, Ceeace este nece- sar este de a se favoriza crearea de cladiri ra- tionale si cu adevarat eftine dupa tipuci bine stu- diate. Aceasta favorizare se poate realizé fiscale sau chiar mici sub- ventiuni acordate celor ce construesc dupa anume puri adm'se ca rationale, b) prin construirea in serie de catre Munici- piu sau Stat, a unui mare numar de locuinje mo- del, ce ar urma sA fie revandute sau inchiriate cu preturi de cost, ) prin acordarea unui minimum de suprafafa de parcel mai redus de cat minimul obignuit astazi, dar numai pentru constructiunile ce se apropie de tipurile rationale; d) prin comasarea parcelelor actuale rau age- zate, rau orientate si dimensionate, $i prin re~ distribuirea lor rafionala in vederea cladirilor de tipuri_admise. 7. Tipurile cari dup’ numeroase cercetari, par a conveni mai mult pentru rezolvarea acestei pto- bleme ar trebui sa se apropie cat mai mult de e- xemplele din planurile anexate la acest studitt. Principiile pe care au fost fondate aceste ti- puri sunt? a) Suprafaja cladité. minim’ de fecare su- fet: 10 m. p. b) Claditi familiale pentru minimum 5 per soane, c) Fatada spre strada redusa la minimum. d) Suprafata utila distribuita pe doua caturi pentru economie de fundatii i de acoperis, e) Constructie cu regim inchis pentru econo- mie la zidaria calcanelor si pentru o mai bun’ izolare termica. f) Orientarea siturilor de dadiri in sensul N-S, pentru ca fatadele anterioare si poste- rioare 84 primeascA alternativ lumin& solar’ de la E gi de de la V. g) Crearea de grad'ni de fajadé pentru izo: larea de strada, cu praful si sgomotul ei si pentru crearea unui cadru placut. h) Creare de gradini de cultura in dostil cases Jor avand triplul scop de a asigura lumina si aerul abundent; de a asigura viata elitind prin cultivarea de zarzavatui; de a crea 0 ocupatiune sandtoasd ei plicuta locuitorilor intre orele de munca. Dupa o evaluare a costului unor asemenea Ine crari, care se aflé in devizul atasat planurilon, din anexa Nr. 6 aceste locuin{e ar reveni la un pret care se stabileste dupa cum urmeaza. — terenul bese 100 m. p.X200 lei= 20.000 — cota-parte din terenul str&zii, = 14.000 105.000 inclusiy amenajatea ei — constructiunea propritt zis sau rotund 140,000 lei, 8. Asemenea tipuri de clidiri de si asa de duse ca cost, nu ar putea fi totusi ridicate pi singuraticele puteri ale locuitorilor.PLANUL DIRECTOR DE SISTEMATIZARE Al. MUNICIPIULUI BUCUM 21 “Municipiul sau Statul ar putea nsa finanta executia rambursandu-se printr'o anuitate de 200 lei timp de 20 ani reprezentand amortis- itul capitalului imprumutat si o dobanda de 2%, restul dobanzii urmand sa fie suportat de au- toritati (Stat si Municipiu). Secotind ca o familie de muncitori siraci c&s- fig un minim de 100 lei pe zi adic& 36.500 lei pean, anuitatea ar reprezenta 20% din cAstig in- sumand chiria si rata de improprietiirire. Credem ca 0 atare sarcina este in general su: Fportabila si cd prin acest mod se va putea rezolva problema locuintei. 9. Pentru a se aprecia importanta efortului consiructiv menit sa transforme orasul (fata a Socou si comunele suburbane) trebuesc reamin- tite cele ardtate Ja punctele 1 si 2, si anume: a) Pentru adapostirea in conditiunt aproape Acceptabile a unui numar de 250,000 loc. cari nu “beneficiara de cat de cate 5 m. p. de locuint’ ar trebui cel putin dublata suprafata de locuinte, ‘adicd ar trebui 125.000 5=625.000 m. p. de cla- dire. Socotind cA locuintele cele mai mici pentru familie ar trebui s8 aiba cel putin 50 m. p.. a ‘eeasta ar reprezenta aprox'mativ 12.500 locin{e. b)Pentru sporul de populatie muncitoare, e- valuat Ia 6000 suflete pe an, ar mai trebui 1200 Jocuinte, pe an, cifra care va spori in viitor de- arece populatia (cel putin in mod teoretic) cres- ite dup’ regula dobanzii compuse Primul punct ar reorezenta deci tn efort finan- iar de 12.500 140.000=1.750,000.000 lei iar al doilea Bine ‘nteles, toate aceste socoteli sunt aproxi- tive si bazate de tipul de locuinta familial, enttti persoane singure, pentru famili mai mici mai numeroase ca 5 persoane ar urma a se alte dispozitiuni, dar se poate admite pentru oile planului de sistematizare ci minusul sau plusul de persoane fata de familia medie se t compensa, din punctul de vedere practic. © consecinjé directa a tuturor considera- fiunilor de mai sus si privitoare tot la planul de tematizare este stabilirea tipului mediu de par- e, de blocuri si de stra: \du-ne si pe consideratiuni de circulatie, em stabili ca un bloc va fi compus in medie din circa 100 parcele asezate spate in spate, formind curi de 50%200=10.000 m. p. a 8 m. si 2 transversale 2 10 m. lirgime, inem o suprafata de stradé corespunzatoare uilui de 2<200<4=1600 plus 2x 60%5=600 total 2200 m. p. Dac& mai adaogam un pro- 50% pentru piete, bulevarde, ete. obti- nem 10,000+2200 |-1109=13.300 m. p. — pen- tru 500 locuitori adica o densitate de populatic de cea, 375 locuitori la ha. Densitatea aceasta. relativ ridicaté, si totusi compatibila cu o excelenta stare higienica, are avantajul de a garanta prin numarul contribua- bililor, o bund intretinere edilitard a cartierului In aceasta ipotezé, proporjia de spatii libere fata de suprafata totala este 25%. 10. Constituirea de ansambluri de locuinfe-tip permite si o solutie esteticd a cartierelor munci- toresti. Tendintele estetice moderne pun in re- lief rolul liniilor mari, ordonantelor repetate, e- chilibrarilor de volume, organizarii ansambluri- lor, cu amenajarea de perspective asupra clidi- tilor de interes comun, ca bisericd, scoli, bai, etc., cari sunt ‘n acest s'stem mult mai bine puse in valoare. B) Locuintele mijlocii burghezi Locuinfele pentru mica burghezie pot fi ac- tualmente imparfite in trei grupuci ntru clasa micei = 4) locuinge vechi tip svagon» mai ample decat acele muncitoresti. b) locuinge noi tip asa zise «vile», dav care in realitate nu pot avea pretenfia unei asciwenea ti- tulaturi pentcuca pretinsa gradina, din jurul casei de {apt este mai mult o mica suprafata pavata, In aceasta categorie intra locuintele din aga numi- tele «parcuriy Bonaparte, Domeniilor, Principesa Elena, cartierele Soc. de Lozuinte Eftine, etc. c) locuinge-apartamente in cladiri de raport cu mai multe etaje. Din aceste trei categorii, prima are accleasi inconveniente ca gi la locuintele muncitoresti, A- cest tip urmeaza si fie desfiingat, pe misuira in- vechirii constructiilor. Masurile expuse la cap. «zonificarey, tind spre acest lucru (interdictie de a se cladi Ja adancime mai mare de 20 m., prospecte egale cu cel pu- fin * din inaltimea maxima permis’ pentru con- Structie: obligatia ventilaiuine! transversale, etc.) intele tip cvil& ceprezinta un mare pro- ges, Modul de grupare cate doua cladiri lip per- mite © bund orientare, o ventilatie eficace, pros pecte relativ satisfaedtoare. Ele alcdtuesc insa o solutiune costisitoare prin fatadele mari ce reclama, si adesea o solufiune estetic’ mediocra prin diversitatea prea mare a stilusilor impreunate intr'un grup, De oarece insa pare si corespunda unei tendinte foarte accen- tuate a gustului burgheziei bucurestene, sistemul este pstrat in planul de sistematizare. cu oare- ‘cari corective.22 PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI Locuintele apartamente in cladiri de raport, cari reprezinta inca in orasele cu civilizatie veche, adevaratul tip de locuinta urbana, gi corespunde unor nevo! imperioase ale vietei urbane, deoarece ele permit concentrarea activilatilor cetatenilor, obtinerea unui confort inaintat cu cheltuiala rela- tiv redusa, si aduc administratiei comunnle veni turi importante cari ing&due o bund tinuta ~ hi crarilor edilitare. Regulamentul actual de constructiuni si alinie- ri permite ined pentru asemenea cladiri dispoz fiuni cu totul vicioase, antihigienice si antieste- tice. In special curtile si prospectele sunt insufi- ciente, inaltimile permise in partea superioara a gabaritului, spre strad3, prea mari, lipseste apot obligatia unui gabarit spre curti, cum si obliga- tia de racordare estetica intre clAdiri vecine gi a obligati nel ventilatl trensversele, Deas menea el nu tmpiedic3 crearea de calcane mari, aparente spre fundul curtilor, ete. Prin dispozitiunile noului plan se remediazé aceste defecte, dup’ cum se poate vedea din ca- raceristicile proectului de Regulament de Con. structiuni si Alinieri. expuse sub forma unui ta- blou sinoptic (anexa Nr. 8). . In special se tinde la gruparea tuturor curtilor din dosul cladirilor spre a forma un mare spafiu liber, datator de aer si de lumina si permitand plantatiuni desvoltate. O dispozitiune de cladiri burgheze care tinde 54 se desvolte tot mai mult este crearea de alee infundate pe laturile creia se ridica fie cladiri de raport, fie cladiri tip «vila», Aceste fundaturi corespund dorintei proprie- tarilor de a exploata la maximum terenul lor, si la dorinfa majoritajii cumparatorilor de cladici cari dorese cladiri individuale dar situate cat mai aproape de centrul orasului, Principiul locuin{elor situate pe alei infundate, este sAndtos, pentrucd corespunde unui cadru de viata linistita la adapost de miscarea gi de sqo- motul strazilor. Modul insa in care a fost aplicat acest prin- cipiu a fost de cele mai multe ori gresit. El a permis o indesire exagerata a constructiilor si f8- Cap. ramifarea suprafefelor necladite intr'un numa mare de curti mici si intunecoase Prevederile proectului -de regulament au ca scop si corecteze aceste defecte. In special, ele tind la crearea in orice alee infundaté a unor squaruri plantate sau destinate jocurilor de copii. Astfel de squaruri corespund unei necesitati ab- solute astazi cand imputinarea terenurilor virane i sporirea circulatiei pe strazi au rapit copiilor aceste terenuri de joc naturale. C) Locuinte mari, pentru persoanele instarite. Acest tip de locuinte a evoluat mult in Bucu- testi Pe vremuri, locuinte de lux erau casele boe- resti, Inconjurate mai totdeauna de mari parcuri. ‘Odata cu declinul clasei boeresti, aceste imense domenii situate chiar in centrul orasulti s‘au fa- ramifit $i acoperit ct constructiuni burgheze. Procesul de disparitie al caselor boeresti nu este terminat dar nici nu este departe de sfarsit. In treacdt trebue semnalat (fiindea chestiunea este tratata in alt capitol) c& aceste proprieta¢i ar trebui de urgent achizitionate de comund si con- setvate sub forma de parcuri publice. In locul caselor boeresti a inceput s& se ridice $i locuinte de lux grupate in anume parcuri, de «ville», de data aceasta in adevaratul sens al cu- vantului. Exemple avem in parcul loanid, Filipes- cu, si pe Sos. Kiseleff. Din nenorocire, existé actualmente o tendinta de a fArdmiti chiar gi aceste proprietafi. Prin prevederile proectului de Regulament se cauté & se stivili aceastd fardmitare. Tn ultimii ani s'a creat un nou curent, insA foar~ te slab, pentru locuinfe burgheze iu afara de orag, sub forma de mici ferme. Acest curent corespun- de unei dorinte sAndtoase. Nu trebue ins& ca rea- lizarea ei si provoace o now’ extensiune a supra- fetei aglomeratiunei urbane. S'au pistrat dect bunele masuri in vigoare actualmente, de a nu se permite constructiuni pe parcele mai mici de 2 Ha, la druraurile recunoscute si de 10 ha. la dru- muri nerecunoscute. Ml. ZONE $I CLASE DE CONSTRUCTIE Structura aglomeratiunii bucurestene este ac- tualmente haoticd, lipsité de organizare. Diferitele feluri de activitate umana se ames- tec la intamplare, producand adesea inconve- niente grave. Cat timp Bucurestiul a avut 0 viata vegetativa, patriarhala, raul nu era prea mare, De altfel, in trecut, pare sa tt tost o oarecare clasare cu privire la repartizarea indeletnicirilor locuitorilor. Astfel, se poate distinge, ca urme din acest trecut: o zona comerciala intensa, in ve~sdmbure al oragului, de la Sf. Gheorghe: lou Ia Calea Victoriei si de la Strada Lipscani Dambovita. Pe de alta parte, putmele industri din trecut, “in special tabacariile, dupa ce #u fost scoase din regitmea Cigmigiului, unde ereu prea apreape de centru, au fost indepariate si givpate in avalul “Dambovitei, spre S. F., adic intr'o pozitic mai rat Tnsfarsit comerpul era localizat dupa specia- “itati, pe anumite strazi, conform obiceiului me- dieval. Astiel am ayut: Str, Caldarari, Panzari, Sep: can, Gabroveni, Covaci, Cavafr, Scaune (de ma celari), Chiristigit, Lipscani (pentru maruntiguri) ‘etc,, ale cror nume proveneau dela ocupatiunile megustorilor ce le locuiau. Dac in secolul X1X-lea, odata cu marile trans- formarj sociale, economice gi technice, care au provocat o cregtere subita a orasclor, traditiunile ‘slau pierdut si oragul s@ dezvoitat fara nici o directiva. Nu numai c& locuintele, fabricele si comertul, s/au irapestritat, dar si cresterea s'a fa- (ut in mod neregulat, in unele locuri mai slab in altele mai intensiv. Unele cartiere, chiar si peri- ferice, au ajuns la o densitate foarte mare, altele,, eniar si centrale, au ramas partial neconstruite Si cu o densitate infim’. Anexa No. 9 privitoare la densitatea popu'atiei pe cartiere, arata starea actual stabilita pe baza recensimanul din 1930. Efectele acestei desvoltari dezordonate sunt ‘grave pentru populatie, Amestecut locuintelor in fartierele cu pronunfat caracter comerciaf, unde procentul de teren cladit este toarte ridicat, a ‘ocazionat crearea de locuinte nehigienice fara lu- mina i fara aer suficient, situate in peaful si in ‘sqgomotul circulatiei. Astfel de locuinte, se mai pot tnca vedea tn cartierul Lipscani pana la Halele Centrale gi ne oferd un exemplu caracteristic al acestei stiri, ‘Alt mare rau provine din amestecul locuinte- for cu fabricele si din reava asezare a acestora. Multe din ele produc fum, praf si mirosuri dis- piicute sau vatimitoare. In aceasta categorie m- tri: uzina de gaz. abatoarele (central si subur- bane) tabacdriile, fabricele de spun ¢i de diferite pioduse chimice, rafinasile de petrol, fabricile de ciment, de cAramida. ete. Exemplul uzinei de gaz care vicieaz’ aerul si tnegreste cu fum frumosul pare Carol $i locuin- vecine, este caracteristic s: cunoseut tn de- | tele 2 poi intinderea dezordonata a cladirilor spre periferie, lasand centrul prea putin cladit si_cu ‘terenuri virane, a provocat cele mai mari rele. Re- {eaua de strdzi s'a lungit peste masurd ficand PLANUL DIRECTOR DE SISTEMATIZARE AL MUNICIPIULUL BUCUREST! | _ 23 imposibila realizarea lucrdrilor edilitare, astfel in ct ast&zi chiar mai avem multe strazi cu mocirle nepavate si necanalizate. ‘Apoi sistemul de cladire tolerat pind in pre- zent care permite constructiile tip , ci Jumina putina si fara posibilitate de azrare a adus neajunsuri grave: Starea actualé edilitard gi sanitara a orajului arat’ foarte bine rezultatul acestei lipse de indru- mare. Anexa No. 10 privitoare la mortalitate do- vedeste in mod clar cele aratate mai sus gi de alt- fel cunoscute de toata lumea, ‘Aceast& stare grav, se va accentua gi mai mult prin cresterea orasului, daca nu se lau la timp masuri de remediere. Cade in sarcina planului de s se ocupe cu repartizarea rational a activitajilor populatiei dupa afinitati, caractere comune. i conditiuni de higiend, gi sa dirijeze cresterea ora~ sului dup’ norme cari s4 asigure o judicioasd ras- pandire a populatiei pe teritoriul Mumicipiului, Incurajand cregterea densitatii unde este nevoie limitand-o, micsorand- sau reducand-o la zero. acolo unde aceast{ masura s'ar impune. 20 Impintirea in zone gi clase de constructie. Prin proectul de sistematizare propus, terito- riul intregului Municipitt este impartit in diverse zone gi clase in cari destinafitmea constructiuni- lor, caracterele si marimea lor sunt fixate in mod ferential pentru a corespunde unei structuri ra- fionale, higienice, confortabile si estetice. Sistemele de zonificare sunt foarte numeroase. Unele prevad un mare numar de zone cu nuan\e in diferenfele dintre ele; altele prevad numai doud zone, una de munca si alta de odin’, cu o serie de clase sau subdiviziuni. ‘Scopul practic direct al unei clasificari in zone este de a se crea condifiuni pentru cladiri cari si permita, si favorizeze sau s4 interzic& pe anumi: te terenuri, anumite forme de activitale umand. judecate ca favorabile sau ca ddunatoare vietii in comun. In acelag timp aceasta zonificare trebue s& tind seama de conditiunile speciale ale Hucuses- tiului cari difera mult in unele privinte de condi tiunile altor orase straine de unde ne vin exent plele cele mai valoroase. De aceia socotim ca 0 clasificare a zonelor tre~ bue sa fie inainte de toate clara si simp pentrit a fi usor inteleasd si pus’ in aplicare, apoi sa fie logica si corespunzatoare necesitalilor firesti ale oragului si ale populatiel, pentru a fi acceptota ca un luctu just, iar nu impusa ca un capriciy al autorilor planului. In sfargit, trebue sA adaogam ca un sistem dezonificare nu trebue 38 fie absolut rigid. Aceasia ar fi un defect, Uneori desvoltarea fireaseé a unui oras, sau numai a unei parfi, nu poate fi determinata in mod absolut precis pentru un viitor mai departat, Daca s'ar prevedea dispozitiuni prea rigide, a- cestea ar risca sA stinghereasca desvoltarea si- natoasi a crasului, De ccvia 0 zonificare bund trebue sé permita oare-care joc in modul de uti- lizare a fiecarei categorii ce cuprinde. Prin zonificare se poate favoriza sau d’n con- tra defavoriza desvoltarea unor anume forme de activitate pe anume teritorii; in vederea unei bune desyoltari; nu trebue ins s& se creeze interdic- tiuni absolute, (cari ar putea provoca o desvolta- re actificiala a oragului) decat in foarte putine ca- zuri, (cum ar fi de ex. pentru industriile insalu- bre), De aceia s'a cAutat a se da acestei zonifi- cari o elasticitate menita sA adapteze planul de sistematizare eventualelor schimbri viitoare in caracterul evolutiunii orasulut. Zonificarea este prevaizuta a se intinde pe tot teritoriul Municipiului: actualul oras, comunele suburbane i terenurile din afara vetrelor pana la périmetrul exterior, si regulamentul de con- stuctiuni gi alinieri care 0 concretizeaza este unie, pentru intrequl teritociu, Tinand seama de aceste consideratiuni Comi- tetul s'a oprit la un sistem cuprinzand un numar de zone. cari caracterizeaza destinatia cladirilor siun numir de clase cari caracterizeaz’ suprafi fa, inaltimea si asezarea cladirilor. Aceste zone sunt: a) Zona turala (non aedificandi) b) Zona rezidentials, c) Zona protejata d) Zona mixta ¢) Zona comercial’ f) Zora industriala gq) Zona speciala h) Zona de spatii verzi. (Vezi anexa Nr. 11). a) Zona rurala. Aceast& zona cuprinde tetitoriile din interiorul perimetrului Municipiului aflate in afara vetrelor aglomeratiunilor cladite. In principiu aceasta zona contine numai terenuri de cultura si plan- tatiuni. constituind o centuré care si impiedice extinderea ulterioara a cladirilor in afara aglo- meratiunilor actuale, precum si o rezerva de act curat si cle colturi naturale si pitoresti. In fapt ins&, trebueste tolerat si uneori chiar preconizat si se execute in aceasté zor unele cladiri la cari insi se impun serioase restrictiuni Pentru a se pastra caracterul de zona rurala. Astfel sunt admise cliditi pentru ferme. adick pentru exploatarile agricole, cerndu-se ins’ ca PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI terenutile sa aiba o intindere de minimum 2 ha. a drumuri recunoseute i de 10 ha. la deumuri nerecunoscute si pastrandu-se deci dispozitia ac- tualmente in vigoare, Deasemenea clidirile nu vor putea acoperi mai mult de 5° din suprafata futregului teren, vor avea numai 2 caturi: yor departate cu minimum 20 m. de la aliniere gi de la vecin. In aceasta zona si numai in anumite regiuni, mai sunt admise anumite exploatari industrial cari prin natura lor nu-si pot avea loci in zona industriala, cum sunt: carierele de nisip, ctrimi- dariile, fabricele de explozibile, depozitele de produse petrolifere, ete., si altele cari vor fi pre= vazute prin anexele regulamentelor respective, junile prevazute de aceste regulas In sfargit. dupa avizul dat de o Comisiune ce va trebul prevazuta pentru aplicarea planului de sistematizare se vor putea admite anume sta- bilimente cu caracter special ca: spitale, sana- torii, cluburi sportive, cetati universitare, etc., i nu pot strica caracteritl acestei zone, ct din au acl agezarea lor fireascd, Aceasta zona rural inconioara intreaaa aglo- merativine urband precum si cele suburbane si creaz o centura de aer curat si o stavilé contra cresterii desordonate a orasului b) Zona rezidential Aceasta zona este fn special destinata locuin- felor proprit-zise. Proectul nu. prevede o dife- rentiere precisa intre diversele feluri de locuinte din intregul teritoriu al Municipjului, diferentiere care ar avea un caracter arbitrar si antidemocra- tic, Totusi prin dispozitiunile prevazute la divi- ziunea in clase. (care se va expune mai departe), proectul Favorizeaz’ impairtirea si gruparea lo- cuintelor in 3 categorii: 1) locuinte muncitoresti, caracteriznte prin locuinte unifamiliale de ma- simum 2 caturi, ocupand un procent foarte mic din suprafata parcelei, si cu posibilitate de a se gtupa c&te dowd sau chiar mai multe formand siruri cu fatade inguste si ziduri calcane comune 2) locuinfe mari catactetizate prin locuinte indi- viduale numai cu 2 caturi si complect izolate de vecini genul care de ct pentru cAte-va trenuri locale. Trenu- rile accelerate trebue s4 porneasca toate din gara de Nord caci altfel am sili la transbordare pu- blicul care nu se opreste in Bucuresti ci merge mai departe. Pentru marfuci in afara de liniile si garile ac- tuale, in procct prevedem complectarea refelei cu ‘9 linie dela Filaret la Obor cu mai multe gAri. Proectul acesta care incepuse aproape sa fie rea- lizat inainte de razboi are avantajul cd deserveste cu marfuri toata partea de sud est a oragului, si 4 permite infiinfarea in bune conditiuni a unei zone industriale tocmai in acea parte a oragului unde industria ar fi mai bine agezata. Mai poate deservi si abatorul precum gi targul de vite ce se va infiinta langa abator. Linia existenta dela gara de Nord la Filaret care trece prin cartiere populate si este la acelas nivel ca strazile, urmeaza ca in viitor sA fie de~ plasata mai spre apus unde se poate construi __ dupa principii moderne. fa existent. Mogosoaia-Obor care trece prin cartierul Tei traversand la nivel o multime de strazi, poate fi inlocuita cu o alta linie pe lan- qa satul Colentina care sa faca_racordarea cu linia ce vine dela Pantelimon la Obor. Gara Obor ar rémane aara terminus si s'ar mo- difica pentru a se ajunge la alt nivel de cat al so- Tului. Prin aceste modificari si compleetari ale linii- lor, care se vor face cu timpul se rezolva defini- _ tiv si in mod natural toate pasajele de nivel. cBci liniile noi vor fi construite sau mai sus sau mai jos de cat strazile Pentru coletirie va fi necesara o gara mare al ‘cir’ amplasament I-am prevazut pe terenul Cai- lor Ferate de pe malul stanq al Dambovitei dela podiul caei ferate din fata Uzinelor Comunale de ta Grozavesti, pan’ la str. General Ancelescu. Aici este locul ce! mai indicat pentruca e in leaa- turd directa cu linia feraté cea mai importanté, aceia care vine dela Ploesti. Pentru traficul apropiat adica legatura pentru marfuri si calatori a orasului cu regiunea imediat inconjuratoare, sau legatura intre diferitele parji ale oragului, calea ferat3 nu a facut pind acum nimi, In procctul nostru nu am prevazut nici o ase- ‘menea linie pentruca nu intrevedem rentabilita- tea el pentru multa vreme. Vom cita in acest scop d-lui L, lacobs directorul general al Societatii Nationale de Cai | Fetate Vicinale din Belgia, publica in «Revue Economique Internaticnale», din Bruxelles in Noembrie 1933. alnconvenientele cdilor ferate vicinale (cu a- sburi) pe care nu le mai poate suferi publicul sunt: aspectul putin agreabil, freeventa cara, vi- «teza relativ redusa, fumul pe care-1 raspandeste ain afara si praful dinauntru vehiculelor. «Aceste trenuri sunt parasite de clientela, spreferd autobusul. «Multe linii ferate de interes local au trebuit 488 fie parasite; Belgia poate e singura tara unde ceaile ferate vicinale au fost menyinute in intre- egime din cauze speciale, si anume cA refeaua sintreaga apartine unui singur organism pe bazé «de mutualitate: Societatea National de Cai Fe- erate Vicinale. «Totusi, situatia este de asa natura, ca liniile «ferate cu trafic redus de calatori, nu vor mai putea rezista mult timp concurentij, dac& nu-si «modernizeazé echipamentul. Trebuie s& permita organizarea de trenuri freevente gi rapide, Tre- linia de tramvai care ar trece prin tunel sub bulevardul Academiei de care s'a vorbit adesea 3i nici linia feraté nor- mala care ar trece prin tunel paralel cu Dambo- vita, Este discutabil ins daca trebue sa ne gandim de pe acum Ia metropolitane — astfel cum le-am definit, ‘Daca plecdnt dela peincipiul ca deumul de la locuinté (dela periferie si din suburbane) cAtre Tocurile de munca (din centr si din zonele in- dustriale) nu trebue sa dureze mai mult de o ja- matate de ora. ceeace e desiul de mult, caci in- seamna ca majoritatea locuitorilor s8 piarda doua ceasuri pe zi cu cele patru drumuri de acasd la atelier sau la birou si inapoi, atunci ajungem la concluzia urmatoare: Cand aglomeratia se intinde pe o suprafata circularé cui raza de 5—6 km. sunt suficiente tramvaele si omnibusele, cAci ele parcurg obignuit 5—10 kilometri intr'o jumatate de ord (vitezd de 10~12 kilometri pe ord la tramvae si 15—20 km, pe ora la omnibuse. inclusiy stationarile. Cand raza e mai mare, sunt necesare mijloace de transport in comun mai rapide, care nu pot avea viteza necesara de 20—30 kilometri pe or’ inclusiy stationarile. decat daca au cale complet separata, fie subterand, fie aeriana, fard pasajePLANUL DIRECTOR DE SISTEMATIZARE AL MUNICIPIULUL BUCURESTI 39 de nivel. In afara oragului, viteza poate fi mai mare, din cauz& ca statiunile sunt mai rare. Din acest punct de vedere, la Bucuresti ajun- gem in curand la limi: aglomeratia (orasults 31 cele prelungiri ale sale cu care face corp comun) se intinde pe un cere cu raza care variaza dela 4 Kilometri pana la 5 si chiar peste 6 kilometri, ( fa- end abstractie cum e si natural, de limitele admi- aistrative. care sunt artificiale) Prin urmate, apa toate probabiltatile, se ya ivi in cursul deceniilor nevoia de linii de transport cu cale separata. Dac nevoia aceasta peate fi sa- tisfacuta sau nu, depinde de situatia economica $i numarul locuitorisr, .3ci ele va ve pot infiinta daca nu exist sau daca nu se poate atrage un nu- mar suficient de calatori pentru a se asigura 0 cat de mica rentabilitate, dacd nu imediata, dar cel put'n dupa cativa ani de exploatare. Parisul, chiar daca nu a ayut o raz mai mare de 5 kilometri cand a inceput constructia metropolitanelor, le-a putut infi'nta gratie numdrului mare de locuitori, densitati? populatiei si prosperitatii economice In America majoritatea oraselor cu populatie de peste 500.000 locuitori au, sau isi construesc, linii de transport rapid i Cel mai eftin mod de constructie pentru stfel de linii fra pasaje de nivel, este transeea desco- perita, care da posibilitatea ca mai tarziu s4 se transforme in linie subterana complet acoperita, daca va fi nevoie. Tn partile centrale ale orasului, linia va fi, bi- neinteles acoperité dela inceput, iar cand linia traverseazé regiuni nelocuite. pentru a face le- gatura cu centrele suburbane, ea poate fi gi la ni- velul solului, cx conditia ca la intersectii cu $0- selele, acestea si fie conduse pe deasupra sau pe dedesubt. ‘ O astfel de lin‘e dubla in trangee descoperit3 ocupa o lirgime destul de mare $i nu s‘ar putea amenaja decat dealingul acelor strazi sau sosele care au o largime minima de 40 metri. S'ar putea reduce largimea, dac’ in locul taluzelor s'ar face ziduri de o parte gi alta a liniei, dar atunci s’ar dubla costul. In oras. liniile subterane se pot in- stala mai ugor pe bulevarde si straizi principale, si pot urma, la nevoe si strazi mai inguste; liniile aeriene ins, numai pe bulevarde largi, si sunt de evitat si din cauza aspectului si sgomotului Nu vom putea trasa depe acum o refea de lini metropolitane in orag sau de linit interurbane in- tre orag si suburbane gi regiunea inconjuritoace care atu comun faptul cf vor avea tracjiune elec trica gi cale separata, fara pasagii de nivel), c&ci probabilitatea de infaptuire este destul de inde partat si pana atunci pot interveni multe schim- bari ce nu se pot prevedea, Nevoile de circulatie ar putea fi altele, sau noi sisteme de transport (de exemplu monocablul aerian) ar putea schim- ba cu totul situatia Din aceste motive nu am prevazut o retea de metropolitane, ins refeaua de strazi de circulayie (artarele si strazile principale) este astfel proec- taté in cat permite infiintarea in viitor a unet bune retele de metropolitane, atunci cand cons- tructia lor va fi posibila. Cap. Vil. AVIATIA SI NAVIGATIA Aviatia. Singurul lucru ce se poate prevedea ast4ci fntr'un plan de sistematizare in privinta a- viatiei sunt terenuri de intindere suficienta, bine asezate fata de oras astfel ca s4 nu fie prea de- partate, si bine legate cu orasul prin artere de ‘circulatie, (a se vedea anexa No. 14). Desi este de asteptat ca helicopterele sau alte sisteme de avioane care pot decola de pe terenuri foarte mici s4 ia o mai mare desvoltare in viitor si deci ca avioanele s poata intra direct *n oray. nu putem lua de pe acum masuri in acest sens. In ceea ce priveste hidroavicanele, iarigi nu ctedem oportun de a prevedca de pe acum un ae- roport special, cAci daca se va simfi nevola se va putea infiinta cu usurinta pe lacurile din nordul orasului. In proectul nostru ne-am marginit a prevedea _ ceie necesare la aeroporturile existente. ‘Acroporturile dela Baneasa si dela Pipera c- ‘ist si nus este nevoe A fie deplasate. In privinta aeroportului de la Baneasa D! Vaientin Bibescu presedintele federatiei internationale de aviatie. propus printr'tun memoriu s& fie asezat in acelag punct al soselei nationale Baneasa-Otopeni insa nu pe partea unde se gaseste acum ci pe partea opusi. ‘Daca propunerea era discutabili acum cativa ani, cand acel teren era in74 dispouil mai este admisibila, Ramane deci sc gaseste. Pentru ca acest aeroport sé nu fie inconjurat cu cladiri inalte, s'au prevazut de trei parti zone non aedificandi, iar in partea de sud unde exist satul Baneasa masura nu mai este necesard, pentrucd de aceasta parte se vor cladi hanga- rele si aerogara. In partea de est a acestui teren s'a mai prevazut posibilitatea de marire in viitor. Th afard de legatura excelent pe care o are cu orasul prin soseaua nationala, s'a mai previizut 0 ‘a doua gosea pe la sud-estul terenului care face legatura prin soseaua Jianu gi prin calea Florea- sca.40. Aeroportul militar dela Pipera este situat pe mosia Herastrau, proprietatea comunei Bucuresti, ore care cauza exist un litigiu intre Municipiu si tat, Indiferent de punctul de vedere juridic pe care il sus{ine comuna pentru a-si apara interesele, noi Constatim acolo existenfa ferenului de aviatie pe care s'au fScut numeroase cldiri si importante amenajari, astfel ca destinatia terenului va ra- mane definitiv pentri aeroportul militar. Pentru @ putea face faj’i tutucor cerintelor viitoare, cand avioane grele vor avea nevoe de terenuri mari de aterisare si decolare, am crezut util de a-i da po- sibilitatea de matire. . Tn acest scop am prevazut devierea soselei Pi- pera precum i devierea c&ei ferate Buc.-Cons- tanta astfel ca terenul aviatiei si poata fi marit spre nord si in acelas timp pentru a indepéixta pu- blicul din apropierea hangarelor militare, care azi Se gasesc chiar pe marginea goselei. Macirea ae- roportului Pipera s’ar face deci tot pe terenul ca- re apartine comunei, Nu am ezitat ins& de a face ‘aceasta propunere, care este in contradictie cu in- teresele materiale ale administratiei comunale. entruca am plecat dela principiul ca amenajarea Capitalei este o problema de stat, iar nu comuna- Ig si ca si statul va trebui in schimb s4 contribue att cu proprietatile sale, cat si cu mijloacele’ fi- nanciare la realizarea planului de sistematizare, Ga legatura cu orasul, aeroportul are calea Bloreasca pe partea de apus, iar la rasarit soseaua ee Colentina (pe la apus de satul ei). In ceea'ce priveste faptul ci terenul dela Ba- neasa (ca si cel dela Pipera de altfel, pe portiue néa not atribuits) nu este perfect plan gi are o ‘Cap. PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI depresiune care astazi face indisponibil o mare parte din teren, aceasta este o chestine de ame- najare interna a aeroporturilor si nivelarea tere- nului se va face cu timpul Un al treilea teren de aviatie se gaseste astici la Cotroceni, in zona militar’, In plan s'a prevazut gi pentru aceasta, destina- tia de aeroport. Nu am crezut util de a preyedea de pe acum un al patrulea aeroport, deoarece aviatia noastra este inca la inceputurile ei. Daca se va simti ne- voia, sunt la dispozitie atatea alte terenuri in in- teriorul liniei ferate a forturilor, care prin plamul de sistematizare au rimas cu destinajia de teren agricol si care daca ar putea fi expropriate pentru aeroporturi in viitor daca va fi cazu! Navigatia, Desi nu intervedem posibilitatea de a avea curand canale navigabile si un port la Bu- curesti din cauza marilor capitaluri de investitie (unul, doua sau trei miliarde) necesare si a lipsei de rentabilitate, nu putem sa Iasi nementionata chestiunea aceasta. S'au trasat pe plan pentru evidenta. traseele de canale proectate de D-nii Ing. Al Davidescu 31 D-l Ing. Leonida, iar pe terenurile destinate porturilor s'au prevazut zone de industri si de- pozite care cadreaza cu porturile. Cand se vor face studiile de detaliu ale acestor zone indus- triale urmeaza sa se lase posibilitatea de a se in- fiinta porturile, Este tot ce se poate face intr'o situatie aga de putin clar& ca a portului si canalelor navigabile, cand posibilitatile de infaptuire care pareau in trecut asa de apropiate, au disparut intr un viitor indepartat. VIL CIRCULATIA RUTIERA } Legatura cu exteriorul, De oarece circulatia pe sosele intre Capital gi restul tari si intre Capitala si vecinatatile ime- diate, se va face in masura din ce in ce mai mare ‘cu automobilele pe sosele, este necesar ca arterele de penetratie in oras sa fie si ca numar si ca lar- gime, astfel studiate in cat sa fac fata traficului viitor. (a se vedea anexa No. 16). In acest scop s’a prevazut rezervarea de fsii de teren de 100 m, lirgime totala dealungul ar- terelor de penetratie in oras, astfel ca acestea si poata fi largite in viitor dupa necesitate ,iar restul S& fie plantat, Amenajarea cu trei cai separate din care una pentru traficul usor si rapid si cele- lalte doua pentru traficul grew silent este absolut necesara la arterele noastre de penetratie unde circula atat automobile cu 80 km. pe ord cat si carute cu bot cu 4 km. pe ora, ‘Am mai prevazut in plan si artere noi de pe- netratie, toate spre nord unde va fi in viitor cir- culatia cea mai mare. Una din ele dubleazé 30- seatia Chitila spre sud de calea ferata si intra in orag pe la Ciurel pe splaiurile Dambovitei si are de scop a descongestiona calea Grivitei O a doua dubleaz’ soseaua Baneasa-Otopeni pe partea de apus si intra in oras pe la hipodro- mul Baneasa, se continu’ prin b-dul Marasti, b- dul Colonel Mihail Ghica, str, Dr, Felix si se continua printr’o mare artera proectata a traversa orasul dela nord la sud. © a treia dubleaza tot soseaua Baneasa-Oto- peni, insa pe la rasarit, si intra in oras prin 50 seaua Jianu si prin calea FloreascaPLANUL DIRECTOR DE SISTEMATIZARE AL MUNICIPIULUI BUCURESTI al Dublarile acestea vor deveni necesare in vii- tor, atat pentru circulatia de leg&tura cu fara i treaga cat si pentru cicculatia vicinal si circulatia de excursii in zilele de sicbatoare, (care poate fi foarte mare, mai ales in directa parcurilor, par- cul najional, padurea Baneasa, terenurile de a- viatie ). In privinta legaturei cu massivul de paduri Cer- nica, in care dicectie va fi desigur in viitor circu- lafie de excursii foarte important, s‘au indicat peun plan separat care vor fi goselele de acces — de fapt existente azi dar neamenajate, Autostrade, Infiintatea de strizi speciale pen- tru automobile, cu cale complect separat& numai Pentru circulatia automobilelor, si fara pasaje de nivel, astfel cai viteza vehiculelor sa fie nelimi- tata, nu se pune pentru moment la noi, dar se va pune desigur in viitor Prin rezervarea de fagii de 100 metri largime dealungul tuturor arterelor de penetratie existen- te se da posibilitatea de a construi in orice direc- fie si ori cand o astfel de autostrada — in ceea ce priveste terenul pana la forturi, cat sta in putinta ‘Municipiu'ui de a administra, In plus, arterele de penetratie nou proectate — dublarea soscle- lor Chitila si gos. Baneasa Otopeni — pot fi tra- tate in viitor de la inceput ca autostrade. In spe- cial dublarea sos, Baneasa-Otopeni, care va lega parcul National cu massivul de paduri din nord de langa forturi (padurile Baneasa si Tunari) va putea fi utilizata partial cao parte a autodromu- lui proectat in aceasta regiune. Am crezut inutil de a face gi alte prevederi speciale pentru autostrade pentrtt ca cele mentio- nate mai sus sunt suficiente. Incruciserile marilor artere rutiere in vecinata- } fea oraselor urmeaza sa fie astfel construite in cat 4 nu existe posibilitate de ciocnire a vehiculelor, ceea ce se obtine prin nivele diferite ale yoscielor la incrusicare i crearea unor seri dz rampe de racordare pentru diferitele direcfii. «= In studiile de detaliu ale incrucigetiior arterelor de penetratie cu goseaua IV de centura, (aceea care leaga suburbanele intre ele), se vor preve- dea astfel de incrucigari, care pentru viitor vor fi necesare, In privinta separarii circulatiei grele de cea u- goara si a celei rapide de cea inceata, (ceeace la soselele de acces in orag este absolut indispen- sabil), nu este nevoe de a mai infiinta sosele separate pentru fiecare fel de circulaie in parte, atata timp cat am preyazut pentru fiecare aseme- nea sosea {rei c&i separate, c&ci acestea vor sa- isface complect necesitatile. Circulazia rutiera in oras 9i suburbane. Circulagia pe strazile Capitalei este astazi stan- jenita prin faptul c& rejeaua de strazi nu cores- punde de loc cu nevoile ce rezulta din introduce- tea vehiculelor mecanice si din intinderea asa de mare a orasului in suprafata. Circulatia actual va cregte in mod fatal, atat din cauza suprimarii treptate a vehiculelor cu tractiune animala si inlocuitea lor prin automobile ct si din cauza ed si felul de viaja al populatiei se schimba in sensul ca se va mati din ce in ce mai mult numérul acelor care au ocupatia in alta parte de cat unde au locuinta si care deci vor fi fortati sa faca patru sau cel putin dowd calatorii pe Aceste doua sau patru drumuri pe zi ocup’ o bund parte din timpul disponibil al marei masse a populatiei, deci are o actiune foarte importanta a- supra confostului, economiei siin general asupra Intregei vieti urbane. Este un interes primordial ca timpul pierdut cu aceste drumuri sa fie redus la minimum, In acest scop € nevoe de cai de co- municatii care s4 permita transporturile rapide, jeftine si care sa fie raspandite pe toata supra fata orasului, Viteza este aceia care domin’ as- tazi viata urbna. Refeaua existent de straizi este insi cu totul inaptd pentru a face faté acestor cerinfe. O simpla privire pe planul orasului ne arata ce Ja- birint formeaza strazile noastre. Este o imposibilitate de a schimba si transfor- ma toate strazile, gi de altfel este si inutila caci circulatia mare nu trebue dus peste tot, Este ia- ragi insuficient de a cduta largirea unor strazi e- xistente si prin aceasta a ajunge la 0 oarecare re- tea de circulatie. Solugia la care ne-am oprit $i pe care 0 propunem este o refea de bulevarde — din care unele noi, altele proectate mai dinainte, altele deja executate, — care complectate cu o serie de artere secundare, s& satisfaca toate ce- rintele circulatiei. Restul strazilor trebuesc 1A- Sate aga cum sunt, ele facand numai oficiu! de acces la imobile si de oarecare colectare a circu- latie’ cu totul locale, Aceasta este o solutie radicala, foarte costi- sitoare ins singura in mésura de a adapta re- feana noastrd de strazi la viafa moderna si de @ da orastilui posibilitati de desvoltare rational’. Este 0 solutie asemAnatoare cut aceia infaptuita la Paris de prefectul Haussmann sub Napoleon Ill-lea, cand s'au deschis marile bulevarde, care atunci au fost criticate ca o nebunie ruinatoare. ‘Transformarile de atunci au costat 2,5 miliat franci aur dar azi ele nu sunt numai mandria Pa- risului ci gi mijlocul cel mai util de circulatie (desi devenit insuficient),42 PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI ‘Dupa evaluarea noastra, rejeaua pe care o pro. punem la Bucuresti ar costa 3,7 miliarde de lei Stabilizati (a se vedea anexa respectiva). Este o sum enorma insd nu € imposibil de gasit, repar- fizata in 30 de ani, Evaluarea desiguc mi poate fi yalabila pe toata perioada aceasta de ump si poate fi intrecuts de realitate. Ins’ mz este 0 im- posibilitate pentru capitala unei ¢3ri de 20 milioa- te de locuitori. Nu trebue fie judecaté chestiunea a- seasta cu mentalitatea dinainte de razboi cand Romania era o fara mic& si nici sub impresiunea ctizei economice actuale, ci trebue si vedem de- pacte si sd avem incredere in viitor Refeaua de artere pe cate o propunem va servi in primul rand pentru mijloacele de transport in commun, acelea care servesc masselor populatiei, si dupa aceia pentru circulatia vehiculelor celor- lalte. Mijloacele de iransport in comun care pot fi Iuate acum in consideratie sunt numai tramvaele gi autobuzele. Daca , cu esirea din oras pe calea Serban-Voda si sos. Giurgitlui. __b) Galea Floreasa, ste. Polona pe la gradina I- _ coanei, prin o artera noua care traverseazi Bu- Tevardu! Caral la biserica Armeneasca, pe lang’ liceul Matei-Basarab ajunge la intersectia str, Traian cu calea Dudesti pe care continua egind afara din oras. c) Soseauta Targoviste. sos. Col. Mihail Ghica prin strada Dr. Felix. traversand strada Buzesti, se continua prin o strapungere prin blocuri de proprietati — cu o artera loud, ce trece printre Jocalul Ministerului Instructiunii Publice si liceul SE. Sava. apoi pe langa ‘atura de est a gradinei Cismigiu, traverseaza bulevardul Elisabeta in a- -xul Ministerului Lucrarilor Publice. si pe cele doua strazi laterale ministerului ajunge in piata Mihai-Voda, De aci prin o alté artera noua, ce pe linga biserica Antim ajunge in piata ec Joffre, si pe str. Dr. Istrate si Sos. Ma- gurele ese afara din oras. Artere est-vest sunt: a) Soscaua Pantelimon-ancului-bulevardu! _ Pache Protopopescu-Carol-Plisabeta pang la po- dul Sf. Elefterie, pe cheiurile Damtovitei pana la -podul Cotroceni si prin Sos. Cotroceni-Bolintin “se continua spre exteriorul orayului, b) Paralela formata din gos. Vergului, calea Calarasilor. b-dul Maria si calea Rahovei. c) Soseaua Colentina, continuata dela Mogi cu artera noua ce trece pe lang& liceul Cantemir. scoala Centrala, intre gradina Icoanei si gradina proprietatea Filipescu, pe strada D. A. Sturza largita, str. Al, Lahovary, tcaverseaza calea Vi toriei la biserica Albi si apoi peste proprietati, ajunge in str. Stirbey-Voda pe care se continu pana la splaiurile Dambovifei pe care ese afara din orag. Intersectia acestui sistem de artere transyersa- le prin pozitia lor in interiorul orasului. ne da primal inel, inelul central, inchis intre piaja Mi- hai Voda si b-dul Maria pe traseul splaiurilor Dambovifei, si care limiteaz& centrul oragulut — centru de afaceri, comertul, institutii publice, con- structiile dense gi inalte. Afara de acest inel | — format de intersectia transversal, avem un al doilea inel, independent de arterele transversale pe care le intretae. Inelul Il — urmeaz& aproape in_intregime strazi existente, plecnd dela piaja Lascér-Ca- targiu (Romana) prin b-dul Dacia ( Vintila-Bra- tianu) strazile G. D. Palade, Traian, prin stra- pungerca b-dului Marasesti prelungit pana la Damboaita pe b-dul Marasesti actual pana la piata Maregal Joffre, pe strada Nifon largit piata Principesa-Maria, apoi prin strapungeri Je blocuri prin o arteré noua transversand dea'ul Spirei ajunge la intersectia str. Cazarmei cu calea 13 Septembrie, apoi pe lang O. N. E. F. co- boara dealul, si prin str. Berzei se continud pana la str. General-Ange'escu si pe aceasta pana in calea Grivitel, de unde pe traseul b-dului Da- cia prelungit, ajunge in piaja Romana — traver- sand calea Victorlei pe latura Academie’ Ro- mane Inelul HI este format din goselele actua’e, Ba sarab, Bonaparte, Stefan cel Mare, Mihai Bravu pana la intersectia cu gos. Vitan, apoi o artera howd care traverseaza Dambovita la Abator pe langa care trece, urcind dealul Piscului si adap- tandu-se teremului ajunge in sos. Oltenitei, De aci, prin strapungeri se continua pe str. Sebastian pe care merge pana in sos. Doamnei si se inchide cu sos, Crangasi-Basarab. Pentru acest inel s’a abandonat in partea de sud traseul goselei actuale Panduri-Viilor, de oarecare acestea sunt prea aproape de aglomera- tia centrala si de inelul HI, ‘Aceast portiume, din traseul vechei centuri, urmeazd si ramana ca bulewarde de deseryirea cartierelor ce traverseazA gi sa suplineasca inelul pana la realizarea strapungerilor necesare. si a~ menajerii str. Sebastian, ca bulevard de centurd.48, Un al IV-tea inel — periferic — a fost pre- vazut peniru legatura comunelor suburbane din- tre ele, 5i pentru dirijarea circulatiei exterioare orasului, Acesta a fost prevazut aproape in in- tregime paralel cu proectata linie de cave ferata de centura si de legatura garilor existente gi proectate. Inelele proectate au menirea sa faca legatura cartierelor inte ele, sa dirijeze circulatia dela o periferie la alta opusa, }ara sé treaca prin cen- tral orasalui, sa lege radialele intre ele, si im- Preund cu radialele s& puna in legatura garile, aeroporturile, centrele principale de aprovizio. hare cu dileritele cartiere si cu centrul oragului Inelisl 1. Rezultat al intersectiei arterelor radia- Je, paralele axelor de circulatie existente, find artera inelara centrala, inconjuratoare a centru- tui propriu zis al orasului, trebue sA corespunda Ta diferite scopuri: circulatie (in special trans- Porturi in comun) — separatiunea centrului de afaceri de cartierele de locuit. gruparea cladirilor principale, ministere, case de comert importante, ete, precum si pentru ventilarea cartierelor care se face mai cu ugurinta pe artere largi. Scopul principal al inelului I, ins4, ramane tot sireulafia, celelalte roluri putand fi inlocuite pein alte mijloace. Pentru a putea corespunde acestui scop prin- cipal, inelul trebue sa fie astfel agezat fafa de centeul ce va deservi, ca zona lui de influenta s& acopere suprafata centralué ce inconjoara. In a- ceste conditiuni, diametru! inelului trebue sa fie aproximativ de 1000 metri, pentru ca populatia ¢e vine cu tramvaiul in unul din punctele ringu- Jui sa poata ajunge pe jos, in 5—8 minute in cen- teal geometric al teritoriului inconjurat de ring. Largimea strazilor ce formeaza ringul este in functiune de circulayia ce se face pe el, si atunci pentr inlesnirea circulatiei diverselor feluri de le si transporturi in comun — tramvai si autobuze — se cere neaparat sepatarea cdilor = tractiune rapida gi lent’ — tramvai, etc. Aceasta divizare a circulatiei nu permite 0 lar- gime de strad& mai mic de 42 m Cu aceste considerente s'au studiat trasecle inelului 1, ca sa raspunda in special la necesit’- file circwatiei. Traseul format din strazi existente largite si re noi create prin strapungerea blocurilor de rietaiti, urmareste splaiurile Dambovitei dela jata Mihai Voda pana la Halele Centrale, b-dul Maria, calea Calarasilor pana la str. Mantulea- sa, de aici prin strapungeri ajunge la gradina ei prin traversarea b-du'ui Carol la biserica Armeneascé: dela gradina Icoanei pe traseul str. ‘D. A. Sturza si str. Al. Lahovary traverseaza _ PRIMARIA MUNICIPIULUL BUCURESTI calea Victorici la biserica Alba, de unde iat prin strapungeri trece pe langa biserica Levanguenca gi peste str. Luterana $1 ajunge in str. gurney Voda colf cu str. Campeanu. De aici traseul urmaveste satura de est a gré- dinii Cigmigiu, trecand peste localu! Operei (tea- trul Liric) gi ajunge in axul palatului Ministe~ rului de Lucrari Publice de unde prin cele doua strazi laterale Saligny si Gutenberg — largi de 20 m. ajungem in piaja Mihai Voda. Lungimea totala'a inelului [ este de 4800 m. din cari: existent si largiri 2500 m. strapungeri noi 2300 m. - Traseul aceasta, al primului inel, a fost adoptat dupa climinarea celérlalte studii, intocmite mai inainte 9i cari azi‘nu raspund posibilitatilor de realizare, fie prin economia lor — fie prin traseul lor, Variantele anterioare studiate se deosibesc nu- mai in ceea ce priveste partea de Nord a inelulu adic& portiunea dela calea C3larasilor la splaiu- rile Dambovigei. a) Prima solutic eliminata prevedea traversa- rea bulevardului Carol I la str. Italiana, intre cladirea Casei Centrale a asigurarilor sociale si Uzina electrica S. T. B., punctele de racordare find aceleagi ca $i solujia adoptat&, adica gradina Icoanei 9i calea Calarasilor colt cu str. Mantu- leasa. S’a renuntat la aceast& solutie de oarece verificand pe teren traseul, s'au gasit construc- tiuni importante si noui, pe str. Italiana, str, Cal- matei, etc. cari ingreuiaz& mult realizarea, cum gi faptul, mai important, c& micgora in sensul est- vest diametrul inelului, b) Solutia de traversarea bulevardului Carol la statuia lui Pache Protopopescu, preconizata de planul din anul 1933, nu sa luat in studiu, de oare ce méreste acelag diametcu al inelului, $i il apropie prea mult de inelul If, ce trece pe str. Traian — iar realizarea lui, la statuia Pache, ar fi fost impiedicats de constructiile mari construite recent, Solufié de traversare a cai Victoriei in partea de nord a inelului intre str. Stirbey-Voda gi gradina Icoanei au fost de asemeni mai multe dintre cari: a) Traversarea prin str. Stirbey-Vodi—Fran- Klin, C. A. Rosetti, gridina Icoanei, care s'a a bandonat din cauza greutatilor de expropiere a imobilelor din calea Victoriei coly cu str, Fran klin gi Stirbey Voda, cum gi din cauza blocului construit recent la colful str. Dionisie cu str. C. A. Rosetti, in fata judecdtoriei. b) Traversarea cAii Victoriei prin str. Pictorul Grigorescu si intre imobilele societatii «Gene- alan i bell Athenee Basen pea ate ClosPLANUL DIRECTOR DE SISTEMATIZARE AL MUNICIPIULUI BUCURESTI 49 ‘mmenceaui si apoi prin traseul actual pe str. D. A. Sturza — a fost abandonat din cauza imobilelor bloc construite si ta curs de executie pe str. Cle- ‘menceau si Episcopiei si a imobilelor scoalei Co- ‘munitati Evangelice din str. Stirkey Voda. ¢c) Solutia pentru continuarea inelului pe str. G-ral Berthelot dela biserica Alba la bulevardul Schitul Magureanu propusa de d-l arh. P. Anto- nescu in Comisia de sistematizare, nu a fost a- doptata: 1) din cauza greutatilor de largire a bedului Schitul Magureanu, unde latura,pe care se proecta largirea este construita cu cladiri im- Portante pe alinierea actuala de 20 m.; 2) panta Prea mare a b-dului Schitul Magureanu este ne- Prielnic3 pentru o arteré de mare circulatie cum ‘este prevazut sa devie inelul 1: 3) prin inchide- rea inelului pe b-du! Schitu Magureanu. diame- | tral inelului se mareste cu circu 300 m. in diree- | fia vest si aduce tn interiorul teritorului central, terenul neutilizat pentru constructii al gradinii Cigmigiu $i mareste distanta de parcurs al pieto- | Auilui dela ine! la centrul geometric al ineluut: 4) inchiderea inelului pe b-dul Schita Magureanu tn bune condifiuni este greu de realizat, de oare ce intre b-dul Elisabeta si splaiurile Dambovitei s'au construit imobile importante — Tinerimea Romana, Liga Culturala, Soc, Studentilor in Me- ‘dicing, Casa Femeei, etc. astfe! ci racordarea _ inelului cu splaiurile Dambovitei, s'ar face prin- tr'o strangulare a inelului la 20 m. cat are ast&zi bulevardul Schitul Magureanu: 5) adoptarea tra- ‘seului acesta ne obliga si mai lrgim in plus si str, Brezoianu, Avantajele traseului adoptat pentru inelul stint urmétoarcle: | 1) Raspunde functiunei careta este destinat, " adicd limitarea centrului oragului, cu un diametru " convenabil, pentru ca de la orice punct al inelului pana la centru geometric si se poatd parcurge distanta cu piciorul in maximum 10 minute, avan- 1aj foarte important in cazul prevazut, de desfiin- _ fatea traversairii oragului cu linii de tramvs Daca inchiderea inclului s'ar face pe b-dul Schitul-Magureanu in loc de traseu! adoptat. dis- tanta de parcurs pana in centru s‘ar mari inutil ea cea, 300 metri. 2) Traseul urmat pentru inelul I, trece in " Pinete unde, dupa studi pe teren, realizarea se -Poate face cu mai multd usurinta, putand func- fiona chiar partial prin strazi actuale, cum sunt calea Calarasilor, splaiurile Dambovitei — unde va impus necesitatea de a acoperi eursul apei pentru a realiza astfel Intre piata Mihai-Voda i podiil Serban-Voda, un bulevard larg de 60— sm, Acoperirea Dambovitei este necesara, si in sta- tea de tranzitie a realizarii p'anului de sistemati- zare, cu halele ramase pe locul actual, si pana la suprimarea liniilor de tramyai din centru, cari preuna cu autobuzele ce trec, toate. pe splalurile Dambovitei, fac imposivila toata carcuatia in acest punct, Bulevardul Maria dela str. Carol la calea Ca- larasilor si calea Calarasilor, portiunea ce intra traseul ringului I, s'au preyazut sa se largeas- 4 dela 20 m. la 42 m. prin largiri pe o parte sau alta, dupa posibilitajile locale. Pe b-dul Maria largirea s'a prevazut pe partea dreapt’ unde nu sunt cladiri noi, asemeni si pe calea Calarasilor unde s'a cdutat sd se evite clddirile importante si scumpe, cum sunt biserica SE-Vineci, cladivea dela coltul str. Mircea-Voda—Calarasilor, cele dela coltul calea Calarasitor cu str. Mantulea- sa, etc. Dela calea Calarasilor la gradina Icoanei, cum am aratat mai sus, s’a adoptat traseul cel mai avantajos, din punct de vedere al amplasaril ine~ lului, cat gi din punet de vedere economic. Tra- seul acesta trece pe langa liceul Matei-Basarab i pastreaza biserica Lucaci inte'un sguar in mij- locul bulevardului nou, ocoleste biserica Arme neasca la b-dul Carol si trece pe terenu! liber din coltul str. Armeneasca cu bulevardal, ‘Mai departe, trece pe terenuri libere sau numai peste cladiri de micA importanta si ajunge la gra- dina Icoanei unde formeaza o piata dreptunghiu- lara, pastrand cladirile gcoalei Centrale si c!&di- rile noi de pe str. Maria Rosetti, Traseul adoptat, mareste gridina Icoanel si creiaza pe latura opus o noua gradina publica, prin exproprierea gradinei Filipescu si continua prin str. D. A. Sturza, larginduese pe partea opusa palatului soc. Asigurarea Romaneasca, la- tura construita cu cladiri de mica importanta traverseaz’ b-dul Tache Ionescu pe langa mu- zeul Simu care ramane pe loc, inconjurat de un mic squar si prin trecerea peste proprietatea Bai- coianu din str. N. Golescu, ajunge in str. Al. La- hovary pe traseul careia, argimea se face pe par- tea sudicd, unde cladirile sunt mai pufin impor- tante. Trece apoi pe la biserica Alba, circulatia fiind prevaizuta sa se facd pe ambele laturi ale bi- sericei, cu sens unic. Dela biserica Alba, traversind calea Victoriei. inelul trece apoi peste proprietatea Cladirea Ro- méneasci, pe care se afla un imobil de oarecare importanté — locuinte si biurouri — si care este atins numai in parte, apoi peste proprietatea Co- munititii Evanghelice, pastrand scoala primar’ i biserica traverseaza str. Luterana si se inter- secteazA str, Stirbey-Voda la str. Campineanu. 450. Prin artera noua, in lungul gradinei Cigmigiu, taind fundul proprietatilor cladite de pe str. Bre- zojanu intre intrarea Nordului si piaja Valter Maracineanu, teatrul Liric, si prin fundul pro- pritatilor, fara a atinge constructii_ importante debuseaza in axul Ministersslui de Luicrari Publi- ce, si prin strazile Saligny si Gutenberg ajunge Ja piata Mihai-Voda si urmeaza splaturile Dam- bovitei pand !a b-dul Maria. Tnelul II, prevacut in planul arterelor de cir- culafie are rolul de a deservi cartierele mijlocii, ce strabate, cum si a dirija circulatia de pe ac- terele radiale, — venind din afara spre cartierelc invecinate. legand si diferitele cartiere ale ora- gului intre ele, f2r8 a utiliza radialele pentru tra- versarea centrului orasului. Acest al Il-lea inel mai are si menirea de a de- servi girile de Nord si Sud. de oarece s'a cdutat S4 treac prin imediata lor apropiere. Pentru inelu! al II-lea s'au mai studiat gi aite variante, in ceea ce priveste inchiderea sa dela str. Berzei-G-ral Angelescu prin calea 13 Sep- tembrie, la piata Maresal Joffre. Varianta aceas- ta, dela intersectia str. Berzei cu G-ral Anghe- Tescu, prin strapungeri de artere noua, trece,prin piata Sf. Elefterie, pe la fabrica «GIB», urca dealul Ievor, de unde traverseaza strazile in pan- ta din dealul Spirei si ajunge la piata Principesa Maria, a fost abandonata, de oarece realizarea ei comporta mai multe cheltueli decat cea adoptata, care mai mult de jumatate din largimea ei urma- reste straizi existente — Berzei si prelungirea ei peste Dambovita pana in str, Ievor — la O. N. EF. Afara de aceste motive de ordin economic, s'a ‘avut in vedere yi o mai buna impartire a teritoriu- lui prin solutia adoptatd, traseul acesteia trecdnd Jaco distanta mai mica de inelul L Lungimea totala a traseului este 9300 m. exis- tent, largiri 7600 m. si din nou numai 2300 m. Tnelul iI descris la tnceputul capitolulut a fost adaptat la arterele circulare, existente, de oarece \ia realiz&rii, raspunde si necesi- Pe acest ine] se va face circulatia grea, care venind din afara, pe arterele radiale poate si se jzeze spre alt& parte a orasului fara sé treacd prin centru aglomerat. Din acest motiv s'a pre- ‘yazut pentru viitor sporirea largimii actuale, de 30 m. I. la 42 m. |. prin retragerea cladiilor noi cu cate 6 m. din alinierea strazii. Pe acest inel s'au amplasat, si halele de cartier. precum si halele de en gros, cari au fost desem- nate 64 se construiasca pe terenul numit «Campul Sebastian». PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI Tot pe inelut lil este plasat si Abatorul cu “Largui ae vite de taiat. Acest inet, aga cum a tost progccat este reaizabil cu puyind cneltwala, de oarece acolo unde nu exista si treoue «teschis din ‘nou, terenurile s¢ pot achizitiona cu pres mic, tiind periterice 9i siab construite, fara lucrari edilitare, Lungimea totald a traseului este de circa 20.000 m. din cari existent gi largiri 15.000 iar din now 5000 m. Arterele radiale principale au lost trasate in legatura cu arterele de penetrasie, din cari unele se oprese astézila inelul LMJ. snsamblul rejetet de penetratie a fost astfel studiat, ca impreund cu arterele inelare, s& permit o intercomunicatie de- la sosea la gosea, si dela cartier la cartier, Hrd a duce toata circulafia unei artere radiale prin cen- tru, cum este astiizi — cand aglomeratia diferite- lor feluri de vehicule, si tn special tractiumea ani- mala gi grea, face circulatia insuportabila fn cen trul oragului. ‘Dublarea unei artere supra-incdrcate si inguste sau crearea unui traseu direct de descongestiona- rea aglomeratiei, nu poate aduce prejudiciu va- loarei financiare a cartierelor descongestionate — cum este cazul b-dului Coljei, prelungit prin cartierul comercial — ci le poate da o activi- tate noud si mai intensd; mentinerea situatiei pre- zente, de congestiune gi stare edilitaré precard, poate duce la mutarea multor intreptinderi, cari sufera de aglomerarea circulatiei, in alte cartiere mai putin aglomerate. Arterele radiale din direetia nord-sud sunt: in continuarea gos. Kiselef{-b-dul Lasear-Catargit- Bratianu, care se prevede 8 se mentind cu largi- mea astazi in vigoare de 50 m. dela piata Roma- nd la b-dul Maria — s'a prevazut deschiderea b- dolui Coljei prin piaja Romei, halele centrale, traversand Dambovifa i continuand pe vechiul traseu decretat pana la Valea Plangeri, intre lic ceul Sincai si Scoala de meserii. Apoi se limiteaz& parcul proectat in Valea Plangerii si debuseazd in calea Vacaresti inainte de mAnastitea cu acelag nume — astizi inchisoare. Pe gos. Oltenifa. ca artera de penetratie face leg&tura cu exteriorul. b) Calea Floreasca, str. Polona pana la gradi- na Icoanei, continuat& pe traseul inelului pana in calea Caltrasilor se racordeaz& cu calea Dudesti Ja intersectia cu str. Traian printr'an traseu now deschis peste b'ocuti de proprietti, si apoi, prin calea Dudesti actuala, Face legatura cu. suburba- nele si regitinile mai departate. ¢)A treia radiala Nord-Sud este sos. Mogo- soaia-b-dul Mardsesti-str. Clucerului, str. Dr. Felix si Dr. Sergiu largite pana in str. Buzesti de unde prin strapungeri traverseaza inelul I fa in- tersectia Jui cu calea Grivitei si ajunge peste pro-PLANUL DIRECTOR DE SISTEMATIZARE AL, MUNICIPIULUT BUCURESTI 51 prietafi la ringul I in ste, Stirbey-Voda-Campi- neanu, urmegza pe traseul inelului I pe langa Cis- migiu pana la piata Mihai Voda, de unde prin noua artera ce trece pe langa biserica Antim a- junge in piaja Maregal Joffce, iar pe str. Dr. Is- trate si o sosea noua pe lang’ traseul C, F. ese safara din oras. Arterele radiale est-vest sunt: a) Sos. Pitesti, © calea Grivitei pana la sos. Basarab, pe traseul c- reia traverseazd calea feratd, apoi pe b-dul Di- nicu Golescu, str. Stirbey Voda pana Ja inelul 1 pe care se continua pana la gradina Icoanei, apoi prin artera noua, trece pe langa liceul Cantemir, unde traverseaza inelul II, si prin str. S?. Ion ‘Mosi ajunge la inelul III pe care il traverseaz’ si face legatura cu suburbanele prin sos. Colen- tina. VEER b) Soseaua Bolintin, gos. Cotroceni, splaiurile Dambovitei pana Ja piafa Sf. Elefterie si apoi pe CINZE b-dul Blisabeta-Carol-Pache Protopopescu, prin goseaua lancului 3i Pantelimon face legatura cu exteriorul. ¢) Caiea Rahovei-b-dul Maria-Calea Cal: silor si 90s. Vergului, formeazé pe traseurile e- xistente a treia arterA radial principala Marile cai de comunicafie gi penetratie cari ra- diaza din cele patru directiuni si spre centrul o- ragului sunt complectate de un ansamblu de cai radiale secundare si locale cari deservesc spatiile situate intre radialele principale, dirijand circu- latia local spre radiale gi ineluri, sau dubland arterele principale, Pentru refeaua aceasta de artere radiale se- cundare s'au utilizat in majoritatea cazurilor strdzi existente, agezate convenabil pentru car- tierul ce deserveste, si avand posibilitati de cit- culatie usor de amenajat prin lirgimea lor ac- tual’ STRARI Cap. IX MONUMENTE: $I CLADIRI PUBLICE. In principiu, un plan director nu se ocupa de detalii. Acestea nu se pot stabili cu destula preci- ziune de cat dupa confirmarea liniiior mari aie planului director, Este bine chiar, ca cel putin u- nele din aceste detatii sa fie studiate in mod suc- cesiy pe masura necesitatii realizani lor i cat mai des, pe cale de concurs public, In felu! acesta, pe ‘canvasul de ansamblu al p'anuiui director, siabilit in mod unitar, si cu un caracter de permanenta, isvorat din studierea conditiunilor vitaie ale ora gului, s‘ar grefa realizarile plastice, ca un rezultat al caracterului si al evolufiunii simtimantului ar- tistic al masselor. Acesta s'ar oglindi, divers si in continua prefacere, in decursul timpului in ope- rele incredintate prin judecata opiniei publice si a jutistiloc, artistilor celor mai reprezentativi ai fieearei epoci. Cu toate acestea, Comitetul de Lucru s'a simtit obligat a inscrie in planul director si oarecari detalii, relative la inzestrarea orasului cu diferite institutiuni Jn primul rand, pentru ¢4 multe din acestea, prin importanta lor, cu deosebire intr'un oras ‘existent, influenteazi multe elemente ale planului director. Jn al doilea rand, pentru ci unele din aceste detalii explica, si constituesc 0 justificare a masu- silor generale adoptate. 5 Inal treilea rand pentru ca necesitatile urgente ale cresterii oragului au obligat Primaria s& ceara Comitetului studierea imediata, cu detalii, a unor intocmiri a caror realizare nu putea s& agtepte, In ai patruiea rand, pentru ca unele din aceste inzestrari si detalii se leaga direct de caracterul general estetic al orasului, care constitue unul din obiectivele planului director. Astfel, Comitetul a fost obligat si se ocupe $i 88 recomande solujiuni, mai principiale sau mai detailate, asupra urmatoarelor puncte. 1) Palatal Regal. ituatiunea acestui important edificiu, moste- nit din trecut, nu cadreaza bine cu posibilitatile de punere in valoare, Piata Carol I, una din ra- rele piefe formate in intregime si cu caracter des- tul de omogen, este foarte redusé ca dimensiuni Palatul Regal nu se bucura de o perspectiva mai departata. La epoca inceputului refacerii lui s’ar fi putut realiza fara mari sacrificii o fafada prin- cipala cu 0 ampla perspectiva spre Cismigiu. De- clivitatea dintre Palat si Cigmigiu ar fi adus un folos enorm Palatului. Desi situatia s'a ingreuiat foarte mult de a- tunci, totusi Comitetul a studiat o solutiune prin care se deschide o larg’ esplanada plantata in parcul Palatului marit, cu acces la o piata publica agezata pe primul inel, si cu o deschidere spre Cismigiu. In aceasta solutiune, Ministeru' Arma- tei ar fi transformat $i mérit, teatrul Lyric des- fiinfat (ceea-ce ar fi un mare bine. dat fiind pert colul pe care-I prezint&) precum gi o serie de cli- diri de important diversa.$2. PRIMARIA MUNICIPIULUL BUCURESTI In afara de aceasta, parcul Palatului este pre- vazut a fi sporit pana in str. Stirbey-Voda pen- tru a izola Palatul de vecinataji suparatoare, cu totul ne la locul lor. Un Palat Regal nu se construeste dintr’o data; pana la un aranjament definitiv al intregului complex din care se compune un astfe! de pal: se perind’ mai multe generat si constructiile se © ‘idicd in mai multe epoci, Dac& nu putem din s- east cauiza s4 ne oprim la un program precis de amenajare a grupelor de viitoare cladiri, trebue cel pufin s& prevedem in mod larg care sunt limi- tele terenului destinat extinderii pa'atului. In a- cest sens trebue interpretat proectul separat ce inaint&m cu Palatul Regal. 2) Parlamental, Chestiunea Parlamentului este iardgi foarte delicata. Trebue recunoscut ca att amplasamen- tul Camerei ct si al viitorului Senat sunt cu totul “nepotrivite. Primul, pentru ca deformeaza si ura- Feste Dealt Patriarhiei (una din atractiunile pi- ti-ale orasulut)fiind si cu totul in opuner ‘Me coracter artistic cu biserica vechii Mitropolit, ‘sionument mic dar de mare valoare artistica $i de caracter moral, cu-tesedinga- Patriarhului, edre ar trebui sa rimana Pe de alta parte, si spatiul prea strimt, nu se feteaz la evoluarea cortegiilor, la primirea de- ‘flAcior, sau la alte solemnita{i. Dealul Patriac- hiei nui poate fi destinat in acelas timp. si bisericii § parlomentului, trebue sé alegem ori una ori ta. = = "AT doilea (Senatul) din cauza pozitiei prea Jouse fata de singura perspectiva importants, cea din calea Victorici. Proectul propune reunirea celor doud Camere thir'un singur edificiu, care ar fi situat pe dealu! Arsenalului. Parlamentu’ s'ar ageza astfel pe cel mai important deal din centrul Capitalei. O fru- moasa gradina cu vederi minunate asupra orasu- Jui precum si perspective interesante din multe di- reviii, apot rampe si scar monumentale de acces, ar pune bine in valoare acest edificiu important. An piata dintre viitorul Parlament si manasti- rea Mihai-Voda, sar putea aseza statuia lui Mi- hai-Viteazul, aga de ne la locul ei agezata (si ca ectetica si ca ambianga) in piata Universitari, Evident pentru: tot acest ansamblu ar trebui plonuri de detaliu bine studiate. In Jocul actualei Camere, s’ar putea instala au- toritayile superioare bisericesti, Cupola, aga eupa- satoare ,ar putea [i suprimata, in locul ef urmAnd 58 domiine turlele bisericii $f 6 eventuala clopot- ‘Rita bine studiata spre a se tncadra sagiu Versantul dinspre Dambovita a deelului ‘ar ramane in starea actuala, cu o parte a aleei ints‘un cadru solemn i linigfit.” bine ta pei- marginita de cladiri. Credem ca acestea contribue Ja darea unei impresii de i mai mate de cat daca ele ar lipsi. Versantu! spre stm. 11 Tunie ar fi tratat cao gradina privata a Pas triacbiei, Tn locul viitorului Senat. s’ar putea amenaja alta institutie, Recomandim Opera, despre care se va vorbi mai departe. 3) Ministere. Multe din Ministerele Romaniei n'au local propria sau au localuri inacceptabile. Crearea nui cartier de Ministere ar fi foarte utila si inte- resanta. Din nefericire, nu se pot gasi intr’o situa- fie suficient de centrala, terenuri destul de vaste pentru a raspunde acestui scop, fara a crea 0 con- gestionare prea mare a cladirilor si mai ales a cir- Culatiunei. De aceia Comitetul a renungat a pro- pune aceasta solufie, urmand ca sa se aseze Mi- nistere singuratice in locuri potrivite. Astfel sia gasit nimerité ideia mai de mult emisi de a se grupa cate-va Ministere (Min. de Interne, Pr sedinjia Consiliului si altele) pe terenul vechi lui Minister de Interne, si ar fi de dorit ca s& se asigure si o fatada spre bul, Bratianu, artera mult mai importanta de cat str. Poincaré si calea Vie- toriei. Ministerul de Finanfe ar urma sa fie recons- truit pe actualul amplasament. Un loc nimerit si foarte important pentru un Minister, ar fi in locul actualului Palat al Fune- tionarilor Publici, Se arata mai departe propunerile Comitetulii in privinta amenajarii acestei piete. Se poate ve- dea acolo ca actuala cladire, scunda si distonanta, ar putea fi cu folos inlocuita cu un edificiu stu- diat in caracterul colonadei prevazute in jurul pietei, Pentru marirea Ministeru'ui de Domer va vedea amenajarea pie(ii Municipiului Procurarea suprafefelor necesare pentru a se putea avea in centrul oragului o compozitiune lar= 93. lipsit’ de meschinarii, ar depasi eu mult toate posibilitatile financiare ale orasului, Pe de alta Parte ideia recomandata de unii de a se crea un. astfel de centru civic la periferie, care sa atraga dupa el viaja economica, ni se pare de domeniul fanteziei, 4) Catedrala aii. Acum cdti-va ani aceasta chestiune parea de o actualitate iminenta, care pare sa se fi indepartat. Oricat ar impiedica vremurile actuale rea'izarea acestui program, trebue prevazut amplasamentul definitiv, pentru a putea fi pregatit din vreme. Orientarea catze risarit a altarului ingreunea- 28 mult alegerea locului. Aceasta orientare obliak —sePLANUL DIRECTOR DH SISTEMATIZARE AL MUNICIPIULU! BUCURESTI pardsirea inaltimilor din orag. Prin proce: s'a tinat un amplasament la poalele Dealu'ui Mi- tropoliei, in marea piaté nationala creat pe am- entu! yechilor hale centrale. Este drept cd junea este cam joasa, iar catedrala nu va a- “yer © perspectiva dle font. Marimea piefii asi- 84 o perspectiva suficientd, unei fatade la- care, bine studiata, poate fi foarte intere- . si permite, in acelay timp. desfagurarea u- Mor céremonii si cortegii mari cari si poata fi va- _ zute de popor. Aceasta solutie corespunde $i tra- ei care vrea ca centrul religios sa fie la Dealtil tropoliei. De altlel ideia nu este noua si in a- Sens 8’ gi agezat acum cati-va ani o piatra Sadereniais acicaad vointa de a se construi “tatredala in acest loc. ~_ Adaogam ca principalele catedrale din lume au ‘Perspective destul de scurte: Notre Dame, la Pa- f. Paul la Londra, S}. Petru la Roma, San “Marca ta Venezzia. Stefans-Kirche la Viena ‘etc,, ete. Tar catedra'a din Palermo (una din cele ‘Mai reusite monumente gotico-arabe) se prezinta “eu o lature spre punctul de vedere principal, De- "asemenea nici una din acestea nu este ayezatA pe ‘0 inaltime mai mare a oragului, ci din contra, tot- ‘deauna in partea joasa a orasului 5) Primaria Municipiului. Bucurestiul este poate singura Capitalé care ‘mt poseda local propriu. Aceasta lipsa trebue im- ‘plinita dar in mod larg si bine chibzuit. Primaria ‘find un simbol, si constituind in acelasi timp unul ‘din principalele puncte de atractie din orag tre- ‘bue s8 fie amp'asata intr'o mare piata municipal ‘Gicu perspective ample. Vechile proccte cari propuneau localul cu fatada principala parale'a cu bul. Bratianu ae perspectiva prin str. Edgard Quinet sunt in- i ficiente. Comitetul a re'vat studii anterioare Te-a remaniat creind 0 piafa laterala fata de bul. Carol si bul. Bratianu (ramura nord) 91 creind un corp principal cu 0 mare pers- tiva dinspre bulevardul Bratianu (ramura ud). Pe latura de est piata ar fi marginita cu 0 pentru servicii’e Primariel, si pentru ex- tensiunea Ministerului de Domenii, Aceasté cla- noua ar trece peste bul. Carol prin una sat: jai multe arcade formand o interesant& perspec- 4 de fund dinspre calea Victoriei si piata C. A. ‘Un plan special gi o macheta indica dispozi- inile generale si volumele cladirilor. 6). Academia Romana. Pentru amplesamentul edificiului Academie R Comitetul a adoptat in intregime proec- propus de-D-l arh, Duiliu Marcu, care este si autorul proectului palatului Academiei Roma- ne, Proectul a fost aprobat de Primatie si pre- vede 0 piaJa traversata de calea Victoriei $i si- tuata pe parcursul inelului Nr. 2. 7) Opera Romana, Aceasta institutie trebuie inzestrata cu un local demn, Amplasamentul trebue sa fie cat mai cen- tral (58 nu treaca dincolo de inelul Nr. 1). Tere- nuri favorabile ca suprafata, accesibilitate 91 perspectiva nu mai sunt la indemand. Comitetul propune amplasamentul Operei pe locul ales, mai inainte, pentru Senat, pe cheiul Dambovitei, si ale c&rui substructiuni ar putea ff utilizate, 8) Teatral National. Desi actualul local este prea mic, desi vecina- tafile arhitecturale i] defavorizeaza, Teatrul Na ional, — cede Comitetul, — nu poate fi matat Traditia, aspectal arhitectural, foarte corect, im piedicd aceasta. Pe actualul amplasament s'ar pu- tea insd prevedea oarecare extensiune laterala pentru degajamentu' lojetor, si desvoltarea scenei in fund gi lateral in detrimentul atelierelor teatru- lui care av putea fi mutate aiurea. 9) Sala de festivitafi, adundri. publice. etc. Bucurestiul nu poseda o asemenea sala nece- sara vietii publice moderne, in afara de Ateneul Roman, (care de altfel raspunde numai partial a- cestui stop si chiar in chip defectuos). Proectul de fata prevede creearea unei asemenea sali cu anexele ei pe laturea nordica a marei piefe a Na- siunei proectata la picioarele Mitropoliei si pe am- plasamentul actualelor hale centrale. Marele Spatiu din fata edificiului, vastele perspective, si- tuatia centrala pe inelul Nr, 1 justifics o aseme- nea agezare 10) Cetatea universitara si scolt superioare, Problema trebue si permit Primariei in viitor de a institui 0 cat mai © severd cenzurd si a fatadelor cladirilor, mai ales in unele cartiere, si de « impune diferite sexvi- tuti de estetica. Este necesar ca in special pe strazile noi si se impuna acelas stil — de arhitectura moderna — care este si in gustul publicului si care repre- Zinta si spititul epocei actuale. | Pe unele strazi vechi se poate impune in tor arhitectura majoritafii cladirilor, daca aceasta are yre-un interes pentru treculul nostru artistic, Aceiasi observatie facem si privitor la arhitec- tura piefelor. Noi credem ca in viitor rolul serviciilor de ar- Aitectura ale primariilor nu va putea ramane nu- mai de a aplica in mod mecanic articolele regu- Tamentului de constructiuni, ci acela de a urma- ti realizarea plastica a cadralui arhitectural al fiecarei pieje si al fiectrci str ___, Inacest scop Municipiul va studia ansambluri de arhitectura care vor fi impuse proprietacilor _ de pe strazile sau pietele noi, avand in unele, eazuri arcade la parter — cum este cazul cladi: tilor ce au fost studiate in piata Academiei, sau elidicilor ce se vor executa in viitor pe b-dul Flisabeta intre str. Berzei si ca'ea Victoriei, pen- ‘iu a se usuira trecerea pietonilor. * Th acelasi timp o «Comisie pentru aplicarea ~ planuilui de sistematizare> comisie anexata Direc- _ fiei Arhitecturei Municipiului, compusa dintr'un numar restrans de achitecti reputati si cu autori- fate morala, va ajuta Dir. Arhitecturei in acéasta grea si foarte delicata sarcina, ‘Vil. Monumentele Publice. In planul de sistematizare am notat cate-va “ferenuri ce ne-au parut indicate pentru a fi re- | érvate pentru unele cladiri publice, astfel ca acestea SA se poat prezenta in viitor in cele mai bune conditiuni ca amplasament, spre a contri- baila infrumusetarea oragului Astfel am prevazut terenuri pentru: , Catedrala Natiunei in piata Natiunei; Prima tia Centrala in piata Bratianu; Primariile de Sec- tor in locurile ce am aratat la Capitolul «Piete»: Parlamentul pe colina Arsenalului; Opera, pe amptasamentul Senatului, 0 sala de adunari po- pulare, pe piata Natiunei, etc. Pe baza indicatiilor ce am dat in planul direc- _ tor, se vor intocmi proecte detailate, astfel ca monument public sa fie degajat si pus in ‘MUNICIPIULUT BUCURESTI valoare prin spatii libere, cari vor servi si pen= tru stationarea yehiculelor. Este bine infeles ca odata cu siudiul proectu- Jui definitiv de sistematizare si planurilor de de- taliu, se vor rezerva si alte terenuri gi se yor in- dica in diferitele cartiere ale orasului locurile ce Vor prea mai nimerite pentru agezarea unor mo- numente comemarative, fAntAni, statui, etc. VIL. Plantatiunile Unul din mijloacele sigure si pugin costisitoare cu care putem ameliora estetica unui oras, sunt copacii, florile, iarba, Evident ca, in planul suprafefe'or verzi, atunci cand am prevazut 0 mérire a suprafetelor plan- tate si 0 mai buna repartizare a lor, am fost ci- Jauziti in primul rand de consideratiuni de hi- giend si de sdnatate publica. Insa ereearea atator noi parcuri si gr&dini pu- blice, ce sperdm cf vor fi bine studiate $i anume amenajate cu alei, promenade, perspective. spa- tii pentru jocuri, Jocaluri de agrement, etc. vor constitui atétea elemente de infrumusefare, ris- pandite in diferitele cartiere ale orasulu Arterele si bulevarde'e plantate in special in vederea umbrei binefacdtoare in timpul arsitei de vari, vor aduce contributia lor la estetica ora- sului, Peluzele de iarba si flori ce vor fi agezate pe orice spatiu liber care nu, va fi reclamat de ne- voile circulatiei, grupe de copaci sau copaci soli- tari, ce vor fi pastrafi cu sfinfenie pe trotoare, pe refugii si uneori chiar pe partea carosabila a nor striizi — toate aceste elemente, vor com- plecta decoratia de plantatiuni a Capitalei, adu- cand acea not& de veselie, de optimism pe care © capita flinta omeneascd, in contact cu natura, In fine o serie de alte elemente cari pot avea importanta lor in estetica Bucurestiului, cum ar fiz Studiul rational al iluminatului electric atat in ceeace priveste strazile, cat si monumentele pu- blice. Masuri severe pentru asezarea, dimensionarea siestetica firmelor. reclame'or luminoase, etc. © alegere mai buna @ materialelor din care se executd trotoarele pentru a satisface $i ochiul. Ir fine, va fi de dorit a se da mai multa aten- fie gi a se studia mai atent chiogcurile de ziare, statiunile de tramvae *) cutiile de scrisori, debi- tele de tutun, closetele publice, ete. *) In ultimil ani sa studiot un tip bun,PLANUL DIRBCHOR DE SISTEMATIZARE AL MUNICIPIULUL BUCURESTI Coneluziuni Estetica unui oras este punctul culminant al preocuparilor urbanistice de azi, de oarece ea Sonstitve pentru marea massa a locuitorilor ele- mentul ponderabil. Publicul nu-si di seama de conceptia planului oragului sau de alte consideratiuni de ordin teo- retic, i El apreciaza ceeace vede. estetica unui oras este o sinteza a tot ceea cé se vede in acel oras. Pe de alta parte s'a spus cu drept cuvant ca westetica nu este un iux pentru un popor, ci un drept si o necesitate tot astfel ca si higiena». De aceea, oricat de bine ar fi rezolvate cele- lalte probleme urbanistice prin planul npsteu de sistematizare, opera noastra ar rdmane ca $i ine- Cap. 63 xistent pentru public, dacd ea nu ar avea cao consecinta «infrumusefarea orasuluiy. Noi credem in aceasta ordine de idei ca nici un sacrificiu din partea Municipiului si din par- tea Statului nu va fi prea mare, pentru a se rea- liza c&t mai multe din elementele de infrumuse- tare ale Capitalei noastre, pe care intreaga s- flare romaneasca o doreste cat mai mandra 3i demna de un popor atat de artist. Infrumusetarea Capitalei noastre, ca si intvea- ga opera de sistematizare, nu este numai o pro- blema de ordin social, ci o mare actiune de inte- res national, care nu va putea fi infaptuita decat cu colaborarea tuturor acelora cari-si au partea lor de raspundere zilnica: arhitecti, urbanisti, ar- tisti, proprietari de cerenuri si de imobile, admi- nistratia comunala si pe deasupra tuturor, fac. torii conducatori ai acester Tari xm STUDI DE DETALIU 1) Calea Victori ‘Procctul de modificare al alinierei céei Vic-" tie! dela calea Grivigei pana la Dambovita este ucrare separatd ce ni s'a cerut cu urgenta, pentruca Primaria sa poata rezolva diferitele ce~ ri de autorizafie ce i s'au prezentat. + Din motive cari s’au expus la capitolul privi- mr la circulatie, calea Victoriei este destinata in pass de sistematizare ca artera de mare circu- tie, Tn acelagi timp ins’ calea Victoriei fiind “una din cele mai importante strazi vechi din ora, ‘yom cAuta a o pastra si in noul plan de sistema- tizare pe ct posibi! neschimbata, credinciosi prin- cipiului de a nu modifica din partea veche a ora- de cat numai unde suntem fortati de nece- Sita. O strada este determinata in planul de siste- matizare prin traseu, largime. regim de cons- tructi. Din tot ce formeaza individualitatea sau per- sonalitatea cdei Victoriei nu putem pAstra de cat traseu!. Casele actuale vor disparea fatalmente, &ci si casele ca si oamenii au o viaté mult mai de cit a unei strazi, In locul lor se vor con- ‘case corespunzAtoare cerintelor de ati si va- terenului; se vor construi deci case inalte, multe etaje. Pentru a ,ulea corstrui case inal- i pentru a face fata nevoilor circulatiei, vom fi obligati sa largim strada, deci calea Victoriei isi va modifica lArgimea actual din motive in- dependente de vointa noastra. ; Largimea la 18 metri nu se poate evita. Singu- rul lucru ce se poate pastra este traseul Ce motive avem sa-l pastram? Intrebarea astfel pusa implica in mod tacit ten dinga de a schimba tot si de a pastra numai ce nu putem schimba. Credem insa ca intrebarea trebue pusa altfel: Ce motive avem s4 schimbam traseul? Ceeace Presupune tendinja de a pastra situatia actuala 41 de a schimba numai ceea ce suntem siliti s4 schimbam in scopul de a obtine inbunatatiri de ordin practic sau estetic, In cazul de fafa, traseul sinuos actual poate ramane mai departe serpuit cum e, cu uncle mici rectificari de detaliu si atenuari de curbe, daca nu exist motive importante care si ne sileascd s&-i aducem modificéri mai mari. Svau facut diferite studii cu rectificarea ciei Victoriei in partile unde curbele sunt mai pro- nuunfate. Din aceste proecte rezulta ci nu putem obtine rectificarea intregei cai a Victoriei, ci cel mult transformarea traseului sinuos actual inte'un tra- sew compus din mai multe linti drepte care. im- preund, formeaza o linie franta. Traseul din calea Grivifei pana la Dambovita ‘Sar compune dintr’o dreapta dela Ministe- rul de finanfe la Palatu! Regal. o alta linie dreap. 14 pana la Teatrul National. apoi o alta pana la Biserica Zlatari, sau pan’ Ja Casa de Depuneri gi de aici inc& alta pana la Dambovita. Ce im- bundtdfire obfinem insi din aceste modificari de 56 traseu, lasand deocamdata la o parte chestiunea costului destul de ridicat? =~ Circulatia nu este ajutata prin aceste re: cari, pentrucd la viteza cu care este admisibil a se citcula pe Calee Victonei, vizibilitatea la dis- tanja este tot asa de bund $i in solufia cu tra- seul sinuos (cu pastrarea curbelor existente insi atenuate si in solujia cut rectificarea, Din conira chiar, dupi cum sustine profesorul Hwald Genzmer dela Scoala politechnicd din Dresda, traseul pujin curb esie mai favorabil chiar de eat cel perfect drept pentrucd permite o ve- dere pe laturi a vehiculelor care se indreapta spre noi. Singurul motiv ce s'ar putea aduce in favoarea traseului liniei frante, ar fi ca strada dreapia e mai frumoasa de cat strada sinuoasa. Am avea deci o molivare de ordin estetic. Este insa foarte discutabil daca strada dreapta in adevar mai frumoasa de cat strada gexpuita. Si una si alta pot fi frumoase in felul lor. Pre terinja ce se da la noi linici drepte, este explica- bila cao reactiune contra prea multor stra! sttambe din Capital, Swada dreapta este strada normal in orag: va predomina gi la noi ca si in alte parti strada dreapta, pentruca satisface,mai bine necesitati’e viefei moderne. Dar tocmai prin faptul cA va fi tipul obisnuit de strada, strada dreapta capita un caracter arecum banal. De aceia strada sinuoasa poate ayea 0 frumusefe aparte, de un farmec deosebit. Strada dreapta oferd trec&torului 0 priveliste mereu aceiasi: pereti in dreapta gi in stanga si toc deschis in fata, privirea fiind liberd pana la mari departari. Strada serpuita ofers trecdtoru- Jui o priveligte mereu echimbatoare la fiecare coti- turd, si un spagiu mai inchis $i mai intim. Probabil ca dacd am infiinta astazi calea Vic- toriei, data find situatia ei de strada care leagi centrul cu periferia, si, {inand seama de tendin- fele culturei moderne, nu i-am da un traseu si- nuos, Dar atata vreme cat avem traseu! acesta sinuos de sute de ani, care nu stricd cu nimic, nam pentru pastrarea lui, fiind singural lucru din trecut care poate [i pastrat din ceea ce formeazd caracteristica urbanistica a céei Victoriei. Dupa cum am spus mai sus, pentru a se putea construi clidiri inalte, in raport cu valoarea te- renului, se menfine aproape peste tot alinierea decretati ca o aliniere de constructie astfel ca 88 fie asigurat& o largime de 18 m. intre frontu- tile cladirilor de o parte si alta a strazii. Pe por- fiunea dintre Palatul Rega! si Cercul Militar s’a prevazut 0 largime de 22 m. Aceasta largime mai mare a fost admisd din urmatoarele motive: 2) Fiindca portiunea respec- tiva are printr’o tradifie veche, un caracter de PRIMARIA MUNICIPIULUT BUCURESTI «promenadas sau de «corso» pentru pictoni, cari Ja anumite ore circu! sau ctayioneaza in numa foarte mare; b) pentruca un inceput de asemenea largire a i fost executat in dreptul casei ‘I'ele- foanelor $i a cinematografulut alaturat, Proectul alaturat prevede o piata la intersectia cu calea Grivifei, necesara pentru. motive de cit= cu'afie: este o incrucisace importanta si este ne- voe de loc de stafionare de masini. Pe partea de apus idrgirea se tace utilizdnd terenul liber, afara: de 0 cladire secundaza dela palatul Stirbey. Pe partea de rasarit, largirea se lace prin exproprie- rea partiala de terenuri acoperite cu cladivi rela- tiv vechi. Circulatia vehiculeior prezinté cateva puncte inevitabile de incrucigare, insa se va pu- tea face in condigii mu't mai bune de cat acum, iar cnd in viitor se va simti nevoia, se va putea regula prin agenti sau semnalizari optice. La intersectia cu strada Dr. Lueger, portiunea pané la biserica Alba. a fost corectata pentru a avea o mai bund continuitate de trascu, iar tegix turile au fost schimbate pentru 2 se evita mono- tonia si pentru motive estetice, Ea Teatrul National se propune inchiderea str, Matei Millo dupa cum s'a mai propus si in anil precedenti, i marirea pietei Teatrului National, sub care se poate eventual construi un garaj sub- teran cu egire in strada Matei Millo. Cu aceasta ocazie se mai suprim inc o incrucisare in calea toriel. ‘Treccrea din strada Matei Millo in spre strada Campineanu ramane s& fie studiat; traseu! de- semnat punctat prin dosul Teatrului National care uneste str. Matei Mil‘o cu strada Campi= neanu, este numai indicatie. Dela palatul Telefoanelor la terasa Cerculul Militar, proectul prevede o linie paralelé eu ali- nierea de vis-a-vis pentru a se pastra principiul admis dela tnceput de a nu schimba caracterul sinuos al cei Victoriei. La intersectia cu strada Doamnei s’a introdus in proect noua strada deja proectata care coboa- 1 in spre str. Belvedere fra alta modificare de cat la tesituri, La biserica Zlatari s'a prevazut retragerea gradini cu cSte 5 metri din spre strada Lipscani $i str, Stravropoleos pentru a se largi partile caro- sabile necesare stationarei vehiculelor, iar in do- sul bisericei, s'a prevazut o strada de 6 metri lar- gime, pe terenul proprietarului vecin, pentrtica acesta si poatd transforma calcanul actual in fa- jada, fara a lua nimic din terenul bisericei, si cu servituji de estetica. Alinierea in jurul bisericei s'a trasat cu verde pentru ca s& reeas’ ca aici cladirile sunt inter- ise.Ta «Hotel de France» s‘a adus o corectur a feerei, pentru ca trascul caei Victoriei deta i- ilul Socec pani la Dambovita si prezinte o a curburd $i s8 evite impresia c& alinicrea se [range. Pe portiunea dela Casa de Depuneri la Dam- anti vedem nici un motiy de a prevede o ire. ci mentinem largimea de 24 metri deter ata de cladirile existente ale Postei, Bancei ole, soc, Cladirea Romaneasca. Pentru ca a Senatului si rémani tn axul cdei Victo- cum a fost proectati, si pentru ca aci $4 pu- ayea in viitor o pia{a iar nu o raspantie nere- ta, am gasit necesar de a renunta la lrgirea Victoriei in form& de pilnie, prevazuta in anul decretat in 1921 si propunem mentinerea ralelismului intre Jaturile cei Victoriei pas- nd pe aliniere cladirea soc. Clidirea Roma- si facand si avanseze imobilele «Buhusi» 931 , etc. aceste marete marturii ale trecutului se men- tin asa cum au fost mostenite, dar nm se copiaz’ c&ci nu sunt modele de parcuri publice. Parcul public trebue sd prezinte suprafete verzi pentru jocuri, umbra pentru odihnd si drumuri plicute pentru o plimbare, dar nu perspective cu praf si geometria plicticoasi a unui decor artificial, Comitetul de lucru mai crede cA in estetica parcurilor. a cdror infaptuire se studiaz’ nentru Imprejurimile directe ale Bucurestiului, trebue a- vut tn vedere exprimarea peisajuhii existent st | |PLANUL DIRECTOR DE SISTEMATIZARE AL MUNICIPIULUI BUCURESTI crearea unui decor original, specific Bucurestiu- lui. La acest lucru se poate ajunge tratand aceste parcuri ct mai natural In consecint in acest nou plan s'au amenajat cat mai multe suprafete verzi si s’au redus migca- rile de pamant la minimum. Printr'o retea ide ca- teve drumuri de pieton i cu un singur circuit ca rosabil care leag prelungirea soselei Jianu cu Sos. Kisseleff, prin tntrebuintarea imediatA a puetilor cari se gasesc in pepinierile Primariei se poate infaptui Parcul Naitonal imediat (cel pu- tin In parte) fara cheltueli considerabile. In“cen- trul parcului, pe malul nordic a! lacului s’a preva- zut crearea unuf restaurant usor accesibil, acom- paniat de terase cu vedere spre lac, Parcul pentru Jocuri de Copii la Sos. Kiseleff. Intre sos. Kiseleff. str. Popovici, sos. Heras- trau gi str. Maior Son{u exista un teren comunal din care o portiune spre Sud este destinat& Azi- Iului de Copii, care are un pavilion construit, iar Cap. 69 alta este destinata unui teren de jocuri. Deta'iul studiat de Comitet prevede crearea unei mari pe- luze centrale pentru jocuri cu mici plaje si basine la periferie, In jurul acestor peluze se grupeaza teremuri de joc mai mici, incadrate cu arbori, pentru a fi um- broase. In palcurile plantate se prevad si basine de oarecare importan{a ca suprafata pentru plutirea corabiilor-jucdrii, apoi un teatru de papusi, un carusel, un toboggan, etc. in sfarsit un bufet, a- d&posturi contra ploii, toalete si W. C. si un lo- cal de ingrijire medical sumara, pecs ocupata de acest teren este de circa 4H. a. In afara de aceste studii mai ainple, Comitetul a fost chemat a da solutiuni imediate pentru di- verse infaptuiri de detaliu, ca squaruri, raspAntii, pasajul sub nivel de la Mogosaia, etc. studi cari se pot lipsi de comentar, find suficiente planu- rile prezentate, XIV MONUMENTELE ISTORICE. Oras construit din Iut i din lemn pe sesul Munteniei in jurul cAtorva movile de pe malurile serpuitoare ale Dambovitei, Bucurestiul de alti daté a fost framantat in acele vremuri, ca aluat fard pret. Si era firesc ca si fie aga. Departe de orice carier de piatra, departe de regiuni'e harnice dela munte unde s’ar gasi intotdeauna breslasi incercati, orasul Dambovitei a inceput prin a fi un popas, traind sub privighe- rea unor manastiri pentru a deveni capital, a- tunci cand spiritul razboinic si de neatirnare a romAnilor slabise. La o zi de invazia turceasca, pe drumul tuturor navalirilor, desvoltarea Bucu- restiului nu se explicd decat din motive politice si comerciale. Bucurestiul n'a fost nici odati o ce- tate. Singure unele mAnAstiri si ou bien celui des maisons de campagne isolées. Diapres les statistiques, la population pauvre est entassée dans des logements insuffisants, d'un volume n‘ayant Pas la moitié du minimum nécessaire. Il faudrait encore environ 12,500 la, Sements pour décongestionner les habitations piivriéres actuelles et, pour recevoic le surplus de | population qui coristitue Taugmentation se fuelle, il faudrait créer env. 1200 logemente tava les ans, La construction autres taudis ne pourra tre endiguée que lorsque les communes accumme, ront elles-mémes la construction en série de loge- rents hygiéniques et vraiment économiques des, tinés a Ja population ouvriére, moyennant des annuités acceptables, Une subvention de |'Etat ainsi qu'un dégrévement d'impots faciliteraicat Sonsidérablement cette ceuvre dutlite publique, a V'intérieur de la ville. Le type le plus adequat deveait cotrespondre aut logement individuel avec rez-de-chausese et étage: les maisons pourraient avoit un mur ait toyen commun avec retrait de 6 m. Talignement de la rue, de facon A d'un jardin de Fleurs sur le devant et d'un jardin de culture plus étendu au fond Les rues seraient larges de 6 a8 m., la distance d'entze les fronts des maisonnettes varierait de 14 20 m. Le cott d'une habitation de ce genre pour une famille de 5 personnes; terrain compris, ainsi que l'aménasPLANUL DIRECTOR DE SISTEMATIZARE AL MUNICIPIULUI BUCURESTI 6 gement de la rue et les travaux édilitaires, s'éle- verait & environ 140,000 lei, soit pour les 2.500 habitations nécessaires, un montant de '350.000.000 lei, amortissable en 20 années avec 2% diintérét. ceci représentant pour les futurs propriétaires une annuité supportable de 7,200 “leis soit 600 leis par mois, comme sil s'ag'ssait d'un loyer modeste. Les habitatinns des autres catégories sociales sont moins défecveuses et demanderaient par tonséquent moins de correctifs pour devenir sa- tisfaisantes. Les zénes de la ville. — Par le projet d'a- ménagement on a fixé: a) des zGnes rurales (non aedificandi) dans lesquelles sont admi: Jes sanatoriums, fermes, institutions de culture, ainsi que certaines industries dont la fabrication demande !'isolement, b) z6nes de résidence, dans esquelles ne peuvent figurer que des habitations et exceptionnellement des magasins ou ateliers. €) z6nes protégées. pour les habitations et indus- tries ou commerces non bruyants. d) zénes mix- tes, pour les logernents et industries ou commer- ces bruyants, e) zones des affaires, destinées aw: ‘commerce avec logements exceptionels et seuie- ment & partir du 2-éme étage et au-dessus. f) zénes industrielles, réservées exclusivement aux industries, sans habitations. g) zénes spéciales; militaires, chemins de fer, quartiers d'enseigne- ment, hdpitaux, cimetiéres, marchiés, etc. enfin les z6nes d'espaces libres. Classes de construction. — Suivant le sché- ma du réglement de construction annexe au plan directeur d’aménagement, le territoire mu- nicipal est partagé en 6 classes de construc- tion, distinguant la surface batissable par lot de terrain, la hauteur des constructions, leur empla- cement, la densité de construction, ainsi que d'au- tres prescriptions relatives f la surface des cours, espaces libres en facedes fenétres etc. La progres- sion va de deux étages dans les 2dnes rurales avec 5% de terrain batissable par lot, jusqu’a 70% de terrain conztruit dans les zones commerciales et 24 m. de hauteur, permettant yusqu’a 8 étages Par la classification établie on prévoit en général, tune raréfaction des constructions. B. Circulation, —Sur la carte de l'Europe, aprés Budapest, Bucarest est la plus grande ville du S. E. du continent et son réle parait affirmer sa prépondérance dans cette partie du globe. C'est par ici que pourrait s’établir le trafic du N.S. de T’Europe orientale ainsi que des lignes aériennes Europe-Asie, Angleterre-Indes, Russie-Pénin- su'e balkanique, etc, De nombreux projets inter- 7 nationaux d’autostrades et de lignes aériennes indiquent Bucarest comme point de passage. Il faut pourtant reconnaitre qua l'intérieur Buca- rest est insuffisamment desservi par les voies fer- rées; les gares de marchandises et de message- ries, les gares de formation sont insuffisantes et les gares placées sur les lignes existantes sont au méme niveau que les rues de Ia ville qui comp- tent environ 60 passages A niveau, La communi- cation avec lextérieur est entravée et périclitee par le passage des trains de marchandises et de messageries, La suppression de ces croisements étant tres onéreuse, le plan d’aménagement préconise une transformation radicale de la voie ferrée & Bucarest, par Vinstallation de nouvelles lignes a un autre niveau que celui du sol, dont une d'elles traversant la ville le long de la Dambovita, — plusieurs gares y seraient aména- gées, ~ des modifications et des prolongements de lignes, le pavage de toutes les chaussées, l'or- ganisation de services d’autobus et plus tard, peut-étre, la construction de lignes métropolit: nes soutterraines. Pour Taviation, on a prévu I'agrandissement des aérodromes existants et la possibilité de créer de nouvelles voies aériennes. Rues et artéres. Le chapitre des communications de la ville avec Vextérieur comprend un plan d’tlargisse- ment des artéres de pénétration qui atteindraient un minimum de 48 m. de largeur et auraient 3 patties carrossables distinctes, les rues existantes revétues d'un bon pavage, le projet de nombreu- ses rues nouvelles dont un réseau de boulevards et enfin, la suppression éventuelle des tramvays passant par le centre jusqu’au dela du 3-éme bou- levard extérieur, dans un avenir plus ou moins dloigne. Au point de vue de la situation, le plan prévoit la division des artéres principales, secon- daires et d'accés aux habitations en adoptant pour le réseau des premiéres un systéme radial combiné avec le systéme circulaite, formant une série d'artéres N. S., E. O. aux boulevards exté- rieurs 1, 2,3 et 4. La réalisation du réseau projeté, y compris tou- tes les charges d’expropriations, d’alignements et d'améliorations cotiterait environ 3 milliards, a répartir sur 30 années. C. Les dotations. Monuments et edifices publics. En dehors de ces lignes générales du plan di- recteur, le projet prévoit encore des dégagements, des embellissements, des modifications. des av grandissements ou la reconstruction de diversédifices importants tels que: le palais royal, le Parlement, les ministéres, a cathédrale, l'hotel de ville, I’ Académie roumaine, la salle des fetes et des assemblées populaires. la Cité universi- taire, le Centre régional, les mairies de secteurs ete, Organisation sanitaire. — Au point de vue des installations sanitaires, la Municipalité dis pose dans les hopitaux d'un nombre de 7007 lits Pour une population de 631,288 habitants, ce qu’ tevient a | lit environ pour 100 habitants, Les maternités et les bains populaires formeni une quantité pour ainsi dire nég'igeable. Tenant compte de cet état de choses et du fait que les hépitaux existants sont la plupart innaccessibles a la masse par suite du manque de gratuite, le plan directeur préconise un programme minimal se bornant @ Ja construction d'un vaste hépitai central pour les maladies contagieuses, de mater- nités, d’hépitaux de secteurs et d'un service sé- rieux de dispensaires, Cimetiéres. Le probleme des cimetires a fait également Vobjet d'une étude et a été résolu par la création de trois grandes nécropoles situées a une certai ne distance de la ville et facilement accessibles aux automobiles, Approvisionnement de Bucarest. — Etant donné que les conditions d’approvisionnement d'une ville ont une sérieuse influence sur le ri- seau de circulation et qu'un systéme erroné peut Gtre la cause de graves désagréments dans la vie urbaine, le probléme de 'approvisionnement de Bucarest a fait l'objet d'une étude sérieuse et dé- taillée. Le projet du plan directeur prévoit la sup- pression de certaines gares de marchandises qui constituent un obstacle pour la circulation, et la création de trois autres gares périphériques sur Te parcours circwlaire de chemins de fer de cein- ture. Pour que l'approvisionnement des vivres puisse s'adapter a ce mécanisme, des halles cen- trales, situées aux abattoirs, pour la vente en gros — autant que possible uniques —. sont née- cessaires, On pourrait y installer la bourse des aliments, Pour les végétaux ct autres aliments, les halles seront placées a la périphérie. La question du commerce de detail est résolue dans le projet par des magasins iso'és dans la région centrale de la ville et la création de quelques halles de auartier. La conservation et le ‘développement des foires traditionnelles, de si grande utilité, complétent les prévisions du projet au chapitre de Vapprovisionnement, 76 PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI D. Esthétique et études de détai Esthétique de Bucarest. — Dans l'avenir, le systeme dartéres radio-concentriques du nou veau plan d’aménagement aura non seulement des artéres droites mais aussi des courbes, dans Je but d'assurer la circu'ation. La valorification des facteurs naturels existants. l'assainissement des lacs du nord de la Capitale. la création et Faménagement de nouvelles places publiques, ‘élargissement des autres, fa plantation d’arbres le long des rues et de bandes de gazon. |'installae tion de refuges, l'imposition de certaines servi u des diesthétique pour les facades des construc- tions, la réalisation plastique du cadre architec- tural de chaque rue et de chaque place, la réserve des terrains adéquats aux monuments publics et enfin les prescriptions relatives a I'harmonisation des plantations, des parcs, des jardins publics. des boulevards, des pelouses, des fleurs, des groupes d'arbres, des kiosques de marchands de journaux et des stations de tramways constituent un ensemble esthétique de 'a ville future systé matisée. Etudes de détail, — En dehors du plan de sys- tématisation, le Comité de Travail a été chargé de l'étude de différents détails tels que: l'al'gne+ ment de la rue principale Iv | 1.463] 10 | 3069] 159.9 426 * Y | wert} 13 | 4385} 17.089 698 » VI S43} 1 | 1.778] 80/8] 78 2 Vit | 1951) a1 | 4140] 15.745, 200 = Vill} 1.480) 11 | 3304| 12303) 220 + 1X | uso! 11 | agea! 17538) 380 2x 498 |__|_ 640 |_ 3.568) 6 | | i Tout, .. | 12111 | 90 | 28978 | 117.253) 3511 SECTORUL It NEGRU Cire: XL 670) 1 | 1.568) 6.366 748 XML | 1154 12 | 2534] 11.410 1.409 XM | 3062 25 | 686i | 27.728 710 XIV |. 3340) 18 | 5.823 | 20751) 540 XV |°1827| 15 | 5026| 20.581) 668 XVI} 2618) 21 | 5.80$| 20.437, 403 Xvi] 1.472] 10 | 3845] 15.748 776 XVill| 900} 4 | 3.134) 11.836 377 1 4.462 "70 2 12537 330 5 5.503140 162.759, 6.176 SECTORUL It ALBASTRU 3.695 | 14.792) 1.267 3818 | 16.422] 346 3.667 | 14.763) 313 6417 | 24.855) 478 4.906 | 18.190) 442 4.760 | 18.697] 413 2.828 | 10.456) 258 4.102 | 14.037; 287 4.047 |_ 18.143) 314 EF) Comuna £| Suburbana 2 >| 1] SerbaneVodi «| 1.842 38 2)Colenfina « 1.076 12 3] Popes 660 18 4) Voevedul Mihai 896 14 5)Paniclimon ..| 286 5 ORosu. . 162 9 7| Militari 1.730, 13 Lupeasca,” | 2118, 58 | DudestisCiopiea | 1.250 28 Grivita -. . -| 1224) 16 1M|Baneasa’ 2. 535) 7 3 Ia ProNieele << |_000_12| 1473) @400)_76, | Total. = | 12.25 250 | 15.400) 6a.r1 950 TABLOUL RECAPITULATIV 16.086 | 99 | 32.240 | 190.364) 4.118 81 SF.CTORUL IV VERDE. Numirul | py, peti Nude Gompoe | Nome! aes at Cue iiler | Stele rercate 12i3| 8 | 3815 | 16532] 490 1x61 3 | 3.807 | 17.887) 301 V74s| 11 | 5487 | 21297] Bas 1 OXXXiv 2032} 2 | 5007 | 17430 44 2 OXXXV¥) 2u77| 7 | 572] 20930 509 D XXXw “oil a7 | a7i5 | teat 35 1 xxxvi_tera)_«_|_3.g2 | 13540302 ‘uh. |13. 08 77 | 35.081 | 134.599 3.361 TABLOU Nr.2 cuprinzdind rezultatele provizorii din comunele suburbane ale Municipiului Bucuresti. cu rezultatele provizorit ule celor 4 sectoare $i suburbane din Municipiul Bucuresti Nr. de ordine al Sectorului i 12.111) 90 I Galben A Negn:. | 17.945] 124 IIL Albasira « . | 16.086) 99 13.908] 77 TV Verde. st 12,269, 230 |_15.437|_€6713|__959) ‘Toial general. «72.3 9 6620 |158043)631.268) 18.125)ANEXA No. 2 ai 8. Cea BucuREst! DeNSTATEA opuLATit ti‘onagui, Bucuresti RESTEREA SUPRAFETELOR LOCUITE feng aNtWABSS 193%$08. Buc.-CisiviteChitila-Pitesti . . » BucsBiineasasOtopeni-Pleegti = Buc.-Colentina-Ai » Progresul-JilavarGiurgin . . + Lupeasca-BragadirusAlexandria . Hos. Buc.CirivitaeMogoso: » BucePt, Nicolaes P > LeurdenieOristieOltenia + MilitarisCiorogirla-Bolintin | | | Ill. $osele yeeinale drumurt Sos. dela Hipodromul Baneasa La gos. TRGOVIRIC os oie aces Herisitiu-PiperaeTunari | Colentina- Andronache- dela Pantelimon-Cernica Dudesii-Caielu 222 Apiraiorii PatricisBerceni = Lupeasca-Migurele- (Otetelie seanu) ss 3 dela GhencearDomnesii . 12 | MilitarRosueChiajna . 0 2 1. Marele Voeved Mihai = Tigi Giulesfi-Sithie we Sos. prin Pidurea Bancasa. . . . | » patalele cu Avtodromul + Drumul dela Lupeasca la cimitiul p eclat pe sos. Giurgiului . . Drumuri in jurul cimifirului proect Militari... Plaotofic dealungul C. F. Bucurestie ~ Pitesti I. Gosele nationale (Largimes (oral a IL Sosele fudetene (Lirgimea tonal a 19,15 Capitol special (plantatie cu lirgimea de 30 m) ‘Total general. . 480) 48,00 340) 34,00 3,00) 30,00 50, 19,60] — 40,00| = 44,80) — 3360) — 138,00 | 18,15 138,00 (Cargimea total’ a soselei exisiente € socotitd 16 m). i ‘ ' 48,00 7,70] 49,30 42,00 50,00 8,00 = e= 3800| 610/ 31,90) —| = 180] 288] 112! —| = 37,50| 6,00] 31,50) =| 47,50| 7,€0| 3990] — | = 4600] 735/ 3805] — | — 5,60, 5600) 8,95] 4705) —| — 2,66| 26,60) 4.25| 2235) | 5550/85] 4665) — | — — (955,42 955,42| 42,31 55,a2 IV. Sosele proectate (in calcul intervia pe Lingimea ts/ali a zonei de £00 m) 3,30 33,00, —| — 5,35) 53,50) —] — 6,00 0,00} —| — 4,50 45,00, 191,50] 3,80 ona constiuctiv’a 3 com. Pant. 1,30 km plantafie pe_o parte. ‘Sos. existent 2,60 ken Procctata 3,00 km‘PRIMARIA MUNICIPIULUT BUCUREST! TABLOU RECAPITULATIV Lungimea total si suprafata totald de expropriat pentru arterele de penetra(ie—dealungul carora se planteazA o zona pe largimea de 100 m. iil Tangimi totale ale sos. [Suprafelele foiale de expros] CATEGORIL DE SOSELE pe calegeri oa 3¢ cates. de goucle DE PENETRATIE eS es ae ko | [eT he 96 1. Goscle nafionale +. «| a5as| — | — | 11800] — | — Tl, Sosele judeene - « | 1815 | 76,41 | 77% | 138,00] 611,42 76% If, Sosele veeinale gi drumuri « +. | aan] — | = | 35542) - | — IV. Gosele proectate. . - 19,15 | 22,95 | 23v. | 191,50] 210,50, 24% V. Perdea de verdeati dealing Cr ae curesti Pitesti. + [380] — | — | 1900| — | — | 99,36 | 99,36| — | s0292| 30292, — TABLOU aratand utllizarea suprafejelor teritoriulul Munieipiulul Bueuresti Aglencratuncs Rest, supraf. pand la ae cube PENS) TO! TAO Saotefata | Preest | Supralta Tait | dna | ia tla, ZONE Present | Supatate da fetal | in Ho Procent = = 19724 | 61.25% tora | ro20% 1937 | 25.90% | 341! 106%, | 20785 1. Zona rurali nonaedificandi 2. Zona recidentiala ‘Total 3.» profejala ast | 3260% | 2267 7.05% | 4708 a mind. 549 | 7.34% | 208 O65, | 757 5) Comercial 7 | 09%) — | — 70 6. Téeguri si icte « 3 | oam| =| — 35 7, Zena industrials 154 -2107| 728 | | 2.25%) 882 BO ada = 14 | 058% | 174 Sy am ios | 260%) 883| 275%, | 1077 10. mi oe se 181 2.45% 2 923 U1. Intocmini universitare i sail M1 190", 12: Cimitice 97 | 130% 14, Spatit verci ow lsc si teren de sport 73 22.10%, TAIZ 100% |ANEXA'No. 6 gi 7. Problema locuinjelor muncitoresti a fost obiec- tul a numeroase discutiuni in toate farile civili- zate, Diverse tipuri au fost propuse prezentand calitati si defecte corelative. Nu s‘au dat la iveala solutiuni care sa fie acceptate in mod unanim. Condijiunile de principiu cdrora trebue sA cores- punda locuinta sau mai bine zis, un grup de lo- _ciiinfe muncitoresti, sunt urmatoarele: 1, S fie igienice si confortabile; 2. Sa corespunda felului de viata a locatarului, “in m&sura in care acest fel de viata nu este ne~ tational; 3. Sa favorizeze ameliorari necesare, in felul de viata a locatarului; 4. Sa corespunda unel vieti social - economica rationala; 5. Sa fie la conditiuni egale, cat mai economice. Experienta pare si probeze ca, pentru a cores- punde acestor conditiuni un tip de locuinta trebue ‘$4 prezinte urmatoarele calitati: a) Saofere un minimum de 10 metri patrati-de ‘suprafara de ibe jal tk ed té [5) Lei Jal 1 me. 23— 60,—| 174,— | me. 450] 700) 3.150,— | me. 9— | me. 21,—Nr. cutent 10 12 13 4 15 16 7 18 ' 21 23 Aritarea Iucritilor gi aprovizionirilor cu indiearea dimensiunilor elementare Plangeu de beton armat in proportic 0,800 pietris, 0,400 nisip, 300 kgr. ci | ment gi 90 ker. fier. 2... Buiandrugi de beton armat. | Planseu usor din grinzi de brad peste etaj euprins scindura de infundat gi cusaeii, cuprins si aliciria. . Perete din seinduri de brad de 2'/s pentru cdptusires partii mansardate cuprins si trestia, precum si umplutura de rumo- gus pentru izolatie .. Sarpant usoari din lemn de brad ecarisat Cuprins toata fierdria necesara stereala din lemn de brad de 2,)5 em. grosime . Burlane din tablé galvanizati de lemn de 11 em. diametru tabla de 50 ker. maja 6 foi cuprins bray Involtiored din Talk galvanisatd’ ds 45 kgr. maja 22 foi ineheiate dublu . Ighiaburi de 14 em. diametru tabli gel eat de BD kgr. maja 6 fo cuprinsc lige... Obloane 1a coguri montate in zidirie + Dusumea din scinduri de brad de 3 ‘em: grosime cuprins grinzigoarsle de brad 57cm. . Dusumea din seinduri de brad de 3 em. grosime dati la rindea asezati direct e grinzile de brad ale plangeului Pardoseali de ciment selivisit cuprins stratul de mortar de 3 em. grosime i stratul de 10 em. de beton ‘Trepte de beton simplu selivisite in exte- rior cuprins fundatia. SARIS Treapti de cirimidi agozata pe muche si cu rosturile din mortar de ciment la pivnita. . ‘Tencuiall ia fatada eu mortar de var gras gi adaos de ciment (100 kgr. 1a me, mortar) bine drigeuité. Tencuiala la peretii interiori eu mortar de var gras. Tenewicli intorioare la plafoane ow var si ipsas cuprins sipelle i trestia ‘Tamplirie In ugi si ferestre din lemn ae brad en deschidere obignuita. Sear din Jemn de brad fara contratrepte Sarria altro sbsplk perc langine de2m . . ‘Spoitul fajadei cu lapte dé var gi gras Vopsitul in culoare es ulei a tamplariei de Sor. . 3 Geamuri cemi-duble 1a usi si ferestre: C Usite simple la cosuri De reportat , Unitaiea de mp. mp. mp. mp. ue. Cantitti | Preps aoe [Pastial«| Totale 24,—| 250, - 1,— |1.800,— 26,—| 100,— n=} 110,-| 30,—| 100,— 110,—| 15,— 14—| 120,—| 19,— 13,50] 140,— 10—| 60.— 50,— | 60,— 40,—| 70,—| 23,- | 550,— Lei [Bl Sume partite 28.479, — 1.620,—| 2.550,—| 1.140,— 1.210,- 3,000,— 550, —| 180,—| 1.680, 1.710,—| 1.890, — 1,040,—} 600,—| 3.000,—| 5.100,— 12.650,—88 OO z Aritarea lucririlor si aprovizionirilor 1 Prat | Same | $x 2 | cu inasearen. dimonsiunilor elementare | § Z 3 Bi Lei |Bl Lei | Report . . . } 81.989,— 30 | Sobe de zidirie bine presati special pentra ‘sobe gi tenculte, format circa 0.45% 0,60 | X1,80 executate cu fumurile necesare, cu fieraria necesari .. 2,— |1.800,—| 3,600,— IL Instalatia electrics montate, ingropate cu | sirmi N. G, A. si tub izolant, euprins comptoare de portelan totul ‘conform normelor prescrise de U. C. B ee 220,— a 2 xecutarea unui tablou electric pestis i P ee | “eireuit, incl. sigurante. . 2 global 20,— LL Instalafie de api si canal 1| Furnizarea si montarea unui closet tur- cee, complet montat, inelusiv rezervoa- re, maneta, lantul si racordul necesar. bue 1 |1350—| 1.350, 2 Cuveli de font dreptunghiulard inelusiv robinet de serviciu, ventil si sifon de seurgere totul complet, montat si racor- | gun: tue. 1 750-| 3 Dug, compus din teavi de fier de 14 mi/m. | diametra, robinet de serviciu si fara de | impristicre totul complet montat, . global 1 300, 4) Sifon de pardoseald de 10 cm. dism: ci Tacordul necesar . buc. 1 550,— 5| Hasna rotunda de dimensiunile indicate, totul complet montat gi racordat . . global] 3.200,— 6| Conducté de fier galvanizatf, lipitura pa ‘tent, cuprins fetinguri G. F. brafari etc. a) diam. 1'/s 5 800,—) ee 6 810,— 7) Tuburi de font pentru canalizarea si aeri_ sirea, furnizare, montaj, eu toate acc. soriile necesare, imbinare cu franghie. | cu plumb... 9 150 mj." > mh. 3- 1.200,— @ 52 m/m. eee, i S 750—| 9 105 m/m.. o 7 1.890, g| Robinet de trecere de 134 0/ . bute. 1 510,— | Robinet de trecere si golirede 2° | a 1 620,— 10 | Ramificatie de fonta de 52 mm g. | | 3- 315,— 11 | Coturi de fonti de 52 mm. @ a= 210-| 13.255, IV, Imprejmuire 1| Imprejmuire din sirm& galvanizati cu | | ochiuri de 5 em. grosimea sirmei de 3 mm., prinsi pe [= de stejar, in- | jaf 0,50 m, ant. Distante in- | Eo fwtiaueel 4460. athines 030% | 010 mi... 3620) 80,—| 2.944,PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI COMITETUL DE LUCAU AL PLANULUI DE SISTEMATIZARE oe No, 2 Instalatia de lumina electrici, ans a canal, pe strada si payajul strazii Socotit costul pentru o locuinta ANTE-MASURATOARE §! DEVIS ESTIMATIV Rozumandu-se Instalatia de api si canal Pavaj Instalatie de bransare a conductelor de distributie general 8 wp ° Instalatia de jluminare a straztlor F, Nepreviaute. adiei lei cincisprezeoe mii Cantititi | Pegs | Sume | Same Avlitarea luerarilor si aprovizionirilor Bea Si eee cu indicarea dimensiunilor clementare pais] Tome Ta [el bei Tel bet I. Instalafia general de ap si canal pe striiai Conduct de font montat’ complet inclu siv toate aecesoriile @ 105 m/m. . 300,—| 270.—| Ramificatie de font de 105 0 . buee 100,-| 15. Canalizsre pt. seurgore, tuburi de beton complet montats @ 300 m/m 2. m 500,—] 320,—| Ramificafii accesorii, ete. . 2... Total pentruloocase. . 2 2 2 2 feof ete ef ee ule Revine pir. oconstruetie. © 2. 2 [effet eee 3.300, TL Pavaj Pavaj de bolovani in pat de niaip . mp. 13. | 160,-| 2,080,—| Bondar de mosaic de 025x020 cuprins rh aei| 10] ro gee IIL. Instalatie de bransare a conductelor de distributic generali (clectricitate) Cablu de 25 mm? montat ingropat. Insta- | latie completa, bransamente, a: ete. ml | 500, — |1.000,—| 5:0 000,— i Revine ptr. o construetie |. 5.000, TY, Instalatia de ituminare a strizilor | a ee ee ea ten onstt es lias 1aen. IP be loots bea) plan paoriw pean: Craver pidwira Proeet pentru un tip de loculnga eftina. ‘Yederea unui grup de tocuinfe eftine.io a prise mir se at Stn Sora. Plan de sitvatic pentru 109 lecuinte ettene.$I PROBLEMA INTRODUCERE Odaté cu introducerea noului plan de sistema- tizare, decretat la 9 Mai 1935, s'au pus o seama de probleme de interes social, printre cari, un rol primordial, joaca problema locuinjelor pentru po- pulatia saraca. Se zice c& locuinta este oglinda fidela a omu- lui. Daca este asa, atunci, desigur ca starea populatiei noastre las mult de dorit, edci, nu se "poate cere o activitate si o conceptie sinatoasd dela oamenii care sunt siliti s& doarma in bordeé. Toata tendinta spre progres si chiar randa- "-mentul muncii, devine iluzoriu. In aceasta situa~ fie s€ gaseste majoritatea populafiei noastre, att Ja fara cat si la oras. Daca faranul, debilitat iarna in tordee, gaseste ‘salvar prin faptul ca tot restul timpului locues- te si lucreaza in natuca libera, viata ordgeanului “intr'o locuinta nehigienicd, inseamna suprimarca Ibi. De aceea, vedem ci problema aceasta a tost desbatut de foarte mul{i, ciusandu-se un reme- diu. Partidele politice vechi, s'au ingrijit foarte putin de aceasta problema si numai cu aparifia eg democratice s'a putut realiza ceva in oe Pentru timpuri'e noastre n'avem decat s& citim ce au facut social-democrafii austriaci in Viena, " Rusia Sovietica prin planurile sale cincinale, sau -planurile neo-socialistului francez Marquet, cu aa amenajarea regiunilor periferice ale “Parisului, etc. Studiul nostru, departe de a fi original, repre- “aint 0 Incercace in solutionarea acestei proble- me, intocmit fiind ca studiu documentar pe langa Iucréri'e Comitetului de Lucru al Planului de Sis- “tematizare, inca din perioada 1934—1935, Cu cresterea anormala a populatici oraselor, “cu indsprirea condifiunilor economice si cu des- LOCUINTE PENTRU POPULATIA NEVOIASA COMASARILOR de Inginer GH. VIRTOSU voltarea ideilor democratice aplicate, problema locuinfelor celor sraci gi foarte saraci, este la or- dinea zilei in toate centrele mai insemnate ale tarilor civilizate. Daca fn trecut, aceasta problema a existat ~ 2 nu se pune in mod acut — decat la sfarsitul secolului XIX $i inceputul secolului XX — odata cu marile transformari sociale. In 1889 s'a intrunit la Paris primul congres pentru locuinfe eftine. Al doilea congres a avut loc abia peste 21 ani la Viena, in 1910: dar con- gresul care pune intradevar problema inte'un cadeu mai larg este ace! tinut la Paris in 1928, deci 10 ani dupa terminarea razboiu'si. Compa- rind aceste date. putem vedea cu ce incetineal’ a evoluat ideia c& tecuinta celor nevoiasi poate deveni o problema sociala de prima imporianfa. Tnainte de a studia aceasta problema e bine si se stabileasca in mod céc mai precis notiunea de sacac si foarte sfirac In Franta sub denumirea de popullatie foarte saracd, se subintelege clasa hucratorilor putini bo- gati, sau a lucratotilor saract si nici decum pe cei nevoiasi de tot. care nau a meserie si care sub denumirea de «Sans Taudis» sunt declarati in afara de cadrele societatei, taxa{i ca nedemni de a fi ajutati de catre Stat. Htalia considera ca populatya foarte sfiraca, con- stitue clasa cea mai heterogena a umanita tand fi formata din trei grupe constitute 1. Cei nenorociti, cari cu toate sforjarile pe care le fae, cad din nou in mizerie; 2. Cei lenesi, cesemnati de mizeria lor. 3. Cei cari din mizerie isi fac 0 profesie. Inte- resul statului pentru aceste trei categorii merge in ordine descrescanda,Spania considera ca populatie foarte saraca, iu- critorul cu 9 meseri2 nedelinita st un domiciliu nefixat. Anglia, Austria, Germania, Statele-Unite, etc. si in general toate statele cari au o viata indus. trial desyoltara, considera ca populatie foarte Siracé, clasa lucratorilor. Toate eforturile aces: tor state, tind catre organizarea si inzestcarea viefei lucratorilor cu tot ce le trebuie, pentru ca munca lor si dea un randament maxim intr'un cadru cat se poate de civilizal Aceste state n'au dat pina in prezent atesitie deosebita Ia celelalte categori de sdraci, consi- derindu-le mai mult sau mai putin in afara de ca- rele sociale gi lésandu-le in seama filantropiei particulare, Fig, 1. — Prepararca lutului pentru Upital saw bulsiritul In Romfnia — pro! na locuinjelor celor 4 raci — n'a fost pus4 In discatie decat foarte car- ziu, Bucurestiul si celelalte mari centre urbane din Romania Mare, trdesc mitt’o situatie de pro- vizorat si mai ales de improvizorat. Societatile pentru constructia de locuinje eftine, se adre- seazd in cel mai bun caz functionarilor relativ bogati, Uncle fabviei yi mari intreprinderi au fa- cut eforturi laudabile pentru imbundtatirea traiu- Jui lucr&torilor lor. Dar din punct de vedere so- idal, problema locutntvio: ssace n'a figurat pan acum in nici un program dk reorganizare a sta~ tului romanese, Noi amintim aici tragedia marelor centre occ entale cari, surprine la sfarsitul secolului XIX de imensa desvoltare industrial a tasat populati Sdrac& si se organizeze la periferii cum a stiut si mai ales cum a putut. Aceste orage s'au gasit $i LOCUINTE PENTRU POPULATIA VOLASE se gasesc inca, intr'o continua stare de asediu, in- sul de lux inconjurata de un cere ameningator de mizerie si de razvratire. Aceste orage au ne- ‘Casi ‘cu acaperis lar scheletal imiptut ca 1 voie de o armata politieneascd cite s8 mentie un echilibru factice ameninfat mere sa se rup: Tarziu deci, dupa razboi, dup, zguduiturile so- ciale provocate de razboi, staiele democrate au binevait si pardseasca teoris penteu a trece la practica si pentru a se gand. la necesitatea unei organizatiuni filantropice, care si incadreze po pulatiile nevoiage in binefacerile civilizatiei la care lucrim, fara a fi beneficiarele muncii lor. Fig 3, — Locuintl cu o Inelipere terminate trel sferturl La Bucuresti, problema nu este inc’ tragic din cauza nesimtirei, nepasarei i indolentei popula- fiei nevoiase, Majoritatea populatiei nevoiase de origina {araneasca, caut&é sa transpuie in heta- rele viefei ordsenesti, obiceiutile vietei satestiInainte de a studia posibilitatea de organizare social a periferiei noastre, e necesar ca s4 ana- lindm starea de fapt. Fig. 4 — In pins activitate| Locuinje periterice Plecand dela principiu! ca problema locuinjei celor foarte saraci se identifica cu problema lo- cuin{ei familiilor ale cdtor venituri nu le permite plata unei chirii normale, vedem imediat, ce in- tunsa si ce grea de rezolvat e aceasta chestiune, Ea are pentru destinele Bucurestiului o insem- natate covarsitoare. Astazi ea este relativ usoara de rezolvat, Categoria socia'a care formeaza aceasta clasa a popilafici foarte sirace e constituits cum am Fig. 3. — Grup de locuints terminate, Alititrl corturile ce Je-au servit pin’ acum. spus, in bund parte din elemente dela fara, cari yin in orag cu dorinta unui castig mai mare ji mai ugor. La aceasta categorie se adaogi $i clasa foarte numeroasa a micilor functionari, a munci- torilor dela diferitele intreprinderi, a pensionari- lor, ete. . - _ PRIMARIA MUNICIPIULUT BUCURESTI Majoritatea acestor oameni cAstigé in medic intre 2000—3009 lei pe Juna. D-I Jag. St. Mi héescu, in conferinta sa din 1933 intivulata: «Se construeste prea.mulf?» ne spune dintr'o anchela personala facuta in Bucuresti, urmatoarele: Un apartament modest cu trei camere si dependinje costii dela 2500—3000 lei pe Juna. Pentru micul burghez, adica pentru oamenii cari n au venituti mai mari de 6—10.000 lei pe luna este literal- mente imposibil s4 piateasca aceasta cota, cate proportional venitului este superioara de ex, celel din Germania, In cartierul Tei, 0 camera cut sili- {8 si f@rd bucdtarie, se platea in 1933, cu 700 lei pe lund. In comuna Serban Voda, pe strada pavaté, doud camere cu electricitate si nici o alta instalatie, 900 lei pe lund. In carticrul Colentina, Fig. & — Aspect de eatea © camera goal si magazie, 800 lei. La Floreasea, © camera $i 0 sala, 650 lei pe lund si aga mai de- parte, Din cele de mai sus putem conclude 4 0 lo- cuinfa minima, absolut insuficienta ca higien’, nu se gaseste sub o cincime sau o sesime din sala- riu, ceeace este anormal, deoarece costul unei case fata de chirie in 1931 e de 24 ori mai scump& ca in 1913, pe cand chiria in medie € de 32 ont mai scumpa. Dupa studiul d-lui Ing. Sdpunaru publicat ia 1933 in Buletinul Economic Romanesc, in Ger mania, Anglia, Elvetia, chiriile sunt o cincime sau © patrime din yenit, iar in Franta, Belgia, Italia gi alte fri, aceste chirii scad dela 0 sesime pind la o optime din venit. Putem deci conclude cd s tuatia la noi e mai rea. To privinfa numarului de locuinte in raport ew populatia, constatarile noastre sunt si mai triste. Statistica din 1912 ne arata ca in vechiul regat erow 120.000 de apartamente cu 1—6 persoane intr'o camera; 39% din apartamente fiind locuiteLOCUINTE PENTRU POPULATIA NEVOIASE 95 mai mult decat normalul. Avem apoi 53,000 de apartamente locuite de cate 6—~10 persoane in- tr’o camer8. In Bucuretsi erau 7000 de aparta- mente cu mai mu't de 10 persoane in o camera. Fig. 7. — tocuinje agezato tn groapa ‘Dupa statistica facuté in 1930 si numai din cele publicate relativ la Bucuresti gésim compa- rativ: In 1912; 32.360 cladiei pentru 341,000 locui- tori. In 1930; 51.870, cladiei pentru 560.000 locui- tori (far comunele suburbane). Inregistram deci cresterea cladirilor 66%, iar cea a populatiei 65%. Deci numai 1% in favoa- rea cladirilor. Tot statistica din 1912 ne arataé ca din 1.335.000 de menaje in vechiul regat, 340.000, adic o treime locuiau mai mult de 3,5 persoane intr'o incdpere. La orage avem 116.000 menaje cu mai mult de 3 persoane ino camera, Astfel: In 1913 aveam: 64 incaperi pentru 100 de su- Flete. In 1930: 71 incaperi pentru 100 suflete, adica S% in cea, 20 ani o crestere de 10% a numarului in- cAperilor. Suntem deci foarte departe de normal, adic: maximum 2 persoane intr'o incdpere. Iat& cateva date in ceeace priveste cifrele: din punct de vedere calitativ situatia este inc mult mai tragica, Am analizat mai sus motivele pentru care po- pulatia saraca sau foarte sdraca nu-si poate gasi Jocuinga cu minimum de confort si higien’. Tre- buie s addogam cé nici proprietarii nu sunt sue praveghiati si obligati s& dea chiriasilor acel mi- imum care ar trebui impus de lege. Specula tole- rata de lipsa de autoritate a factorilor administra- tivi gi inconjurata de moravurile politice, permite chiar in centrul capitalei inghesuizea mizeriei tn imobile vechi, absolut insalubre si adesea chiar pe Fig. 9. — Locuinfe cu imprejmutrea neterminati (Colentina) riculoase de Jocuit din cauza lipsei de rezisten{a i starii de degradare in care le lasa proprietarul. La Bucuresti, mizeria este si mai speculata de cat bogatia, Din aceste motive popu'atia stiracd isi cauta adpostul la periferie. Acolo asist4m la ceeace sar putea numi rusinea Bucurestitlui. Tot ce poate imagina mizeria si tot ce poate inventa, omul sdrac pentru a lupta in contra mizeriei ia forme in mahalalele noastre. Fiecare @ construit cum s'a priceput si dup mijloace materiale gisite la dispozitie. Ceeace e mai rau, e ca construit unde a putut, intotdeau- na fara autorizatie, tolerat de nepiisarea autoti- tatilor. Aceste case sunt fie case tardnesti difor- mate si caracterizate de nevoile orasului, fie casa yagon care ar putea cu drept cuvant sa fie denu- mita casa tip bucurestean, dupa d-! ing. T. Radu- escu. Acest tip de case de constructie absolut ne- practic’ si nehigienica, este insiruirea simplist’ a unui numar de camere dealungul calcanului unite96 PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI _ printr'un coridor, ele ajung cateodata pana la 30 m, Jungime avand mai intotdeauna numai par- ter cu o singura camera la strada, celelalte pri- vind spre curte, Cu cat mergem spre periferie, numarul camerelor scade, ajungand la un antreu, bueatdrie 31 o camera. Fac excepiie dela aceas micerie, comunele suburbane cu 0 populatie basti- nasa, care, perpetueaza formele armonioase ale lociunjelor de fara nealterate de oras. Fig. 10.—Tip de loeuinjé din com. suburban Colentina. Ca inconveniente ale acestui tip de locuinje, distingem: * 1, Vin punct de vedere higienic e inadmi lipsa de lumin&, greutatea de incalzire, aerisizea compromisa prin geamlacul din fata incdperilor, 6 fac improprie la locuit. 2. Din punct de vedere social prezinta abliga- tivitatea unei intolerabile promiscuit3ti 3. Din punet de Se constructiei aceste case nu sunt mai eftine, mci mai usoare de facut decat cele cu un plan bine chibzuits Construefia Fig, 11, — Stredé fn comuna Colentina lor ar trebui interzisa in mod absolut. De altfel ca regula generala atat in urbanistica cat i in arhitectura propriv zisd, urdtul sau un lucru urat si prost nu costa mai eftin decat un luetu frumos si bun. Dintr'o statistica (acuta te Direetia Cadasteu lui gi sistematizari Municipiulus Bucuresti, in 1930, din 1381 locuinje facute in acel an in co munele suburbane ale Bucurestiului 61% sunt din paianta si numai 39% div zid, ceeace ar re veni, !a o medie de 2,4 iucdperi pentru o Jocuint din care o incapere ¢ sdlifa bucatariei. In general, atata timp cat casele igi pastreaza caracterel {a ranese ele sunt intr’o oar Asura higienice fiind totodata célduroase si bine aerisite, Casa faraneasca gi mai casi plugar mai instarit este constructiva care poate servi ca exemplu pentru constructiile ugoare. Dar cle n au ce cauta intr'un cadru urban, Tn 1899 oragele din yechiul regat inglobau 18.8% din populatie, iar ia sate 81.2% In 1912 procentul populayiel e scade ta 18.4% iar popularia Bucurestiului numea Fig. 12 — Locuinfe tip vagon, Strada Luterant, 341,321—5% din populatia vechiului crescand dela 1899 cu 63.142 locuitori. In 1930 populafia RomAniei, creste fata de populatia anului 1912 prin sporul de populatie provenit fie din surplusul nasterilor asupra dece- selor, fie prin incorporéri de noi teritoril, ajun- gand la 18,052,896 locuitori, din care procenbsl Celcr dela orage prezinta 21.1% iar populatia Bucurestiului ceprezinti 3% din totalul pe fara intreaga, Dupa cum vedem procentul de oragenizare € in crestere destul de lent3, giisindu-se foarte de- parte de populatia Germaniei, unde tn 1875 pro- centul populatiei rurale era la 60.9% pentru ca si ajunga in 1925 la 35.6%. La noi din fiecare 5 locuitori unut locueste la oras. In Germania din 3 locuitori unul e la (ard, Nu se stie dac& cresterea populatiei oragulut regat. LvVa merge ori nu intr'un ritm mai accelerat. Dar problema la Bucuresti se pune inainte de toate nu pentru ceva fix dar pentru ceeace este. Rezol- vand o situatie de fapt, se vor da si premize vii- torului. Sa consultam cifrele. In Bucuresti: (Statistica din 1930) gasi 22.230 cladiri cu un apartament — 36.4% din totalul cladirilor din Bucuresti, 14.018 cladiri cu 2 apartamente totalul cladirilor din Bucuresti 8.160 cladiri cu 3 apartamente — 13.9% din totalul cladirilor din Bucuresti, 4.823 cladiri cu 4 apartamente = 8.2% din totalul cladirilor din Bucuresti 6.920 cladiri cu5—10 apartamente — 11.8% din totalul cladirilor din Bucuresti. 1.076 cladiri cu peste 10 apartamente — 1.8% Fin totalul cladirilor din Bucurost Restul de cladiri sunt fie goale, fie ocupate de Jocaluri publice (1.083 — 1.8%). ‘Observam cA procentul cel mai mare de locuin- fe il ocup cele cu un singur apartament, 36.4% de unde deducem cé bucurestului in genere 1 _ sonvine locuinta individuala, proprie. i __ Procentul pe sectoare se prezinta astfel: 24% din : Sectorul I Galben are: ; 4.826 cladiri cu un apartament 39,7 % din totalul cladiilor sectorului _ 2,940 cladiri cu 2 apartamente — 24% din totalul | cladirilor sectorului 1.675 cladiri cu 3 apartamente 17% din totaitl cladirilor sectorului 1.010 cladiri cu 4 apartamente —8,2% din totalul cladirilor sectorului 1.390 cladiri cu 510 apartamente — 11.2% din totalul cladirilor seetorului 211 claditi cu peste 10 apartamente — 1,7% din totalul cladirilor sectorului Seetorul If Negra are: 6.342 cladiri cu un apartament — 37.9% din totalul cladirilor sectorului, 3.937, ., 2 apartamente — 23.5% di 2.310 totalul cladirilor sectorului. 3 apartamente — 13,8% din totalul cladirilor sectorului. 4 apartamente = 7.8% din Nul claditi!or sectorului, + 5-10apartamente— 12% din totalul cladirilor sectorului. » peste 10 apartamente — 1,9% din totalul cladirilor sectorului, > 1.307 (2011 LOCUINTE PENTRU POPULATIA NEVOIASE 97 Sectorul II Albasteu are 6.583 cladiri cu un apartament — 40,6% din totalul cladirilor sectorului. 3.865 2 apartamente — 23,5% din totalul cladirilor sectorului, 2177 3 apartamente — 13.4% din totalul cladirilor sectorului, 1.216 4 apartamente — 7,5% din totalul cladivilor sectorului 1768, 5~10 apartamente — 10,9% din totalul cladirilor sectorulut 298 peste 10 apartamente — 1.8% din totalul cladirilor sectorului, Sectorul IV Verde are: 4.479 cladiri cu un apartament — 33,9%% din totalul cladirilor sectorului, 3.276 2 apartamente — 24% din totalul cladirilor sectorului, 1.998 3 apartamente = 15% din totalul claditilor sectorului. 280 4 apartamente — 9.6% din totalul cladirilor sectorului, 1.751 5—10 apartamente — 13.2% din totalul cladirilor sectorului, 241 peste 10 apartamente — 1,8% din totalul cladirilor sectorului. La caleu'ul acestor procente nu s'au socotit nu- mitul cladirilor ce servesc ca localuri publice. goale sau in constructie, cari procentual, repre- zinta foarte putin. B. Fata de totalul cladirilor locuite din Bucu- resti, avem: In Sectorul | Galben avem: 4.826 cladiri locuite cu un apartament — 8,2%% din totalul Cladirilor din Buc. 58.310. 2.940 locuite cu 2 apartamente — 5,04% din totalul cladirilor din Bucuresti, 1.675 locuite 3 apartamente — 2.8% din totalul cladirilor din Bucuresti 1.010 locuite cu 4 apartamente — 1.7% din totalul cladirilor din Bucuresti, 1.390 locuite cu peste 5—10 apartamente = 2.3% din totalul cladirilor din Bucucest 211. ~— Iocuite cu Peste 10 apartamente = 0.3% din totalul cladirilor din Bucuresti. 145 cladiri goale — 0.2% cladiri goale. 7Cee o8 PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI In Sectorul 1 Negru, avem: 6.342 cladiri locuite cu un apartament — 10.8% din totalul c'Adirilor din Buc. 58.310, 3.937. _locuite cu 2 apartamente — 6,7' e din totalul cladirilor din Bucuresti. 2310 locuite cu 3 apartamente = 3.9% din totalul cladirilor din Bucuresti, 1317, locuite cu 4 apartamente — 2,2% din totalul cladirilor din Bucuresti, 2.011 locuite cu 5—10 apartamente 3.4% din totalul cl&dirilor din Bucuresti, 326, locuite cu peste 10 apartamente — 0.5% din totalul cladirilor din Bucuresti. 452 cladiri goale — 0.7%. In Sectoral HI Albastru avem: 6583 cladiri locuite cu un apartament — 10.6% din totalul cladirilor din Bue. 58,310. 3865 locuite cu 2 apartamente — 6.6% din totalul cladirilor din Bucuresti. 2177, locuite cu 3 apariamente — 3,7% din totalul cladizilor din Bucuresti 1216 locuite cu 4 apartamente — 2% din totalul cladirilor din Bucuresti. 768 locuite cu 5—10 apartamente —3% din totalul caidirilor din Bucuresti. 298 Jocuite cu peste 10 apartamente — 0.5% din totalul cliditilor din Bucuregt. 281, goale = 0,4% din totalul cladirilor din Bucuresti. In Sectorul IV Verde cvem: 4.479 cladiri locuite cu un apartament — 7.6% din totalul c'adirilor din Buc. 58.310, 3.276 locuite cu 2 apartamente — 5.6% din totalul cladirilor din Bucuresti. 1.998 locuite cu 3 apartamente — 3.4% din totalul cladirilor din Bucuresti. 1.280 Jccuite cu 4 apartamente — 2.1% din totalul cladirilor din Bucuresti 1.751 locuite cu 5~10 apartamente—3% din totalul cladirilor din Bucuresti 241, locuite cu peste 10 apartamente 0.4% din totalul c'adirilor din Bucurest 205 goale = 03%. Numarul apartamentelor Iccuite din intregul Municipiul Bucuresti se ridica la 169.980 din cari 145.288 numai in Bucuresti, iar restul de 15.692 — in comunele suburbane. —In aceste date se cuprind 5i apartamentele pentru ateliere, pravalii, dar servind si pentru iocuit, din care Bucurestiul are 10.246 — iar comune'e suburbane 1,076. Totalul general al apartamentelor din Buc testi se ridic& la 159.246, asa cA numéul celor locuite revine la 91%, dar numai 84% servese propritt zis numai pentru locuinta. In suburbane, totalul general al apartamente- lor e de 16.622 din care numai 14.616 (87.9%) serves numai pentru locuints, cecace e logic, Aci viata comercialé a suburkanelor, e mai pujin accentuata ca in orasul propriu zis In 1913 erau in Bucuresti 83.943 apartamente, faji de 145.288 cat avem in 1930, vedem un spor de 61.245 apartamente, adica o crestere de 72.9%. Repattizate pe sectoare, avem Sect, 1 Galben: 32.709 apartamente — 20,4% din cari locuite: 29.823 = 18.7% Sect. Il Negru: 46.005 apartamente — 28.8% din cari locuite: 41.299 — 26,5%, Sect. III Albastru: 42,871 apartamente — 26.9% din cari locuite: 39,220 — 24,69 Sect. IV Verde: 37.661 apartamente = 23,9' din cari locuite: 34.946 — 21,9% 159.246 apartamente 100% 145.288. Total Cel mai mic numar de apartamente locuite il are Sect. | Galben, fapt ce se explica prin aceia c& acest sector este centrul comercial al orasului, unde se gasesc multe pravalii si institujiuni pu- blice si private. La fel este si Sect. [V Verde In comunele suburbane, avem, 16.622 apasta- mente din cari locuite sunt 15.692 adici 94.4%. Dac& compardm acest rezu'tat cu 91.2% pro. centul din orag al apartamentelor lccuite. vedem cé-el e putin deosebit de cel de suburbane, In concluzie, oraganul propriu zis traeste tot aga de medioctu ca $i orasanul dela mahala Numérul cladirilor locuite din Bucuresti. exa in 1930 de 69.085, din care Bueurestiul propria zis avea 57.227, iar cele 12 comune suburbane 11.858. Comparand aceasta situatie cu aceea din 1913 cand aveam 32.860 cladiri, constatam ca cresterea in 17 ani a numaru!ui cladiri'cr e de 24367 (74.1%). Aceste cifre ne indica 0 crestere mai mare a cladirilor (74.1%) fata de cresterea apartamen- telor (72.99%), adic o cregtere mai mare a cla- dirilor individuale, adica case cu un singur apar- tament, Aceasta se explica prin Intinderea construcfii- lor periferice facute de populatia siracc Atingem acea mare placi a Bucurestiului. Un ras nu se poate gospoc4ri in mod rational dec&t cand terenul este utilizat‘in mod rational. Ori, ni- mic nu este mai neeconomic ca acea continua in-LOCUINTE PENTRU POPULATIA NEVOIASE 99 Fig, 19, — Vedere general (com. suburband Colentina). tindere a mizerici din jurul Bucurestiului, acea improvizate a unor cartiere construite mai in tot- deauna clandestin si cari odata construite in cc ditiuni execrabi'e, reclama ca un drept indiscuta- bil, aducerea apei, a electricitafei $i a canalelor. Fig. 14, — Lecuinte tip vagon pentru oxment siraci In timp ce tn centrul oragului se simte de cativa ani o adevarata imbunatS(ire in metodele de lo- cuit provenite dintr'o schimbare de conceptie des- pre ideia locuinjei, periferia continua s4 fie un 4 sat mizerabil care si-a pierdut calitatile rurale fara sa fi dobandit macar unele din insusirile or- ganizatiilor urbane, Cresterea cladirilor ca si a apartamentelor & dupa cum am vazut aproape ega'a. Acest hier se explicd si prin faptul cresterei numarului lo- cuitorilor cari dela 341.32] in 1913, a crescut la 563.800 in 1930, iar densitatea clad.rilor era de 11.59 pe ha. Daca consideram suprafaja construita, in 1913 de cca, 3400 ha. densitatea cladirilor revine la 9.57 pe ha. In 1930 suprafata construita era de 4627.6 ha., iar densitatea cladirilor era de 11.59 ha. Considerand suprafafa total gasim in 1913 pentru Bucuresti o suprafaja de 5500 ha. fata de 6865 ha. in 1930, Daca adsogam 2287 ha. supra- fata comunelor suburbane gasim cA Municipiul Bucuresti are o suprafati total de 9.062 ha. deci o crestere de suprafata numai a oragului pro- priu zis de 30.6%, iar daca adaogim si sporu! suprafetei comunelor suburbane, constatim cres- terea de 60% ceeace este enorm. In dauna deci a tuturor principiilor de urba- nism, Bucurestiu] se intinde aproape fara a-si mari densitatea locuitorilor si a locuintelor, Co-100, muna este deci in continua imposibilitate de a executa cele mai sumare si urgente lucrari de edilitate pe o suprafara atat de disproportionats. TH RSE ITS Fig. 18, uf, com, Laspensee Casi. acoperith cu In 1913 avem 4 locuitori pentru o locuinta. In 1930 avem 3.8 locuitori. Tot in 1930 avem 142,606 menaje (fara suburbane) ceeace revine in mediu la 3.9 locuitori la un menaj In comunele suburbane, tot in 1930 avem 15.437 menaje fafa de 66.713 locuitori, adica 4.3 « Jocuiteri la un menaj, lucru explicabil, prin taptul 4 oameni mai straci cari traesc Ja periferie au mai multi copii. In ceeace priveste incaperile de locuit, constatam ca, in Bucuresti, in 1413, erau . 221.100 de camere de locuit. In 1930, gasim in Bucuresti 442.234 incaperi de locuit, din care Fig 16 — Amplesement de locuin{& Ia marginen unet batt ela Jecului de depositare gunosiclor. | 18.844 (4.2%) sunt goale, iar 3755 (0.7% ) ser- vesc ca ateliere si locuinta. Nu s'a inglobat in totalul de mai sus numarul incaperilor ce servese pentru pravali, etc La suburbane avem: 38.798 incdperi de locuit PRIMARIA MUNICIPIULUL BUCURESTT din care 36.741 (94,8% ) sunt locuite, 1787 (4,64 la %) nelocuite si 270 (0.6%) servese pentra atelier si locuinfe. In acest interval 1913—1930, observam c& nue marul incaperilor s'a dublat, pe cand numacul locuitorilor a crescut numai cu 65% ceeace ne araté ca sub raportul locuinfei avem o foarte mica ameliorare. In 1913, raportul dintre locuitori si incdpert era de 64 incdperi la 100 de suflete, astazi avem 78 incdperi la 100 de suflete. iar in comunele sa burbane avem 58 incAperi la 100 suflete. ssncureptior Din apartamentele destinate pentiu locuinfa avem: In Bucuresti: 44.230 (30.4%) ocupate de proprietari; 98.249 (67.6%) ocupate de chiziasi 2.805 (2% ocupate de salariaji sau alte sl tuafii 145.284 Total. Daca ne raportam la numérul total al aparta- mentelor din oragul Bucuresti (159.246) constae tim cB se gdsesc 5.975 apactamente goae, adie 3.7%. In suburbane. avem 10.629 (67.7%) apartamente de locuit oct pate de chiriagi 4.740 (30.2%) aparcamente de locuit oct pate de chiriasi. 323 ( 2.19) apartamente de locuit ocupate de salariati, etc 15.692. Numarul apartamentelor goale, raportat la to- talul apartamentelor din suburbane (16.622) ese te de 683 adicd 4%. Inca o dovada ca populatia sdraca tinde spre proprietatea si locuinta indivi- duala. Desi avem atat la Bucuresti cat si 'a peri-LOCUINTE PENTRU POPULATIA NEVOIASE ferie un procent destul de insemnat de aparta- mente goale, observam totugi o suma de 3.391 de- pendinta locuite adapostind 7.911 persoane, ce- eace inseamna cam 2,3 persoane pentru o depen- din?a. In comunele suburbane avem 420 depen- dinje de 766 suflete adicd 1,8 persoane intr’o de- pendinta. Citaém in Buletinul statistic a! Romaniei Nr. lanuarie—Aprilie 1931, urmatozrele sub semn’- tura d-lui E, C. Decuseara, «Daca cercetam ma deaproape apartamentele ramase neinchiriate gasim c& majoritatea o formeaza micile locuinte (12 incdperi care reprezinta 56.9% din totalul apartamente'or: locuinte modeste (3—4) incd- peri reprezinta 24,4%, iar locuintele confortabile dela 5 incdperi in sus, reprezinta 13.7%. Acea- sta ne invedereaz’ ¢4 nu peate fi chestiune de Fig. 18. — Stradi In insula fonper din lacul Pundeni © criza de locuinte in Bucuresti, ci de o nea- daptare a preturilor de inchiriere la veniturile chiriasilor. Acest fenomen se observa daca cerce- tm situafiunea apartamentelor inchiriate> 67.360 sau 65.7% sunt mici locuinte dela 12 incaperi. 24.945 sau 24.3% sunt mici locuinge dela 3— incaperi. aT Ty 10.091 sau 10% sunt locuinfe confortabile dela 5 incdperi in sus. Asa dar, din cauza venitu- tilor insuficiente, multe familii numeroase s'au marginit la 'ocuinte cu 1—2 inc&peri, obligand pe proprietar, in lipsa apartamentelor mici, 88 frag- menteze pe cele mari. Cifrele publicate mai sus in articolul d-lui De- cuseara sunt provizorii, dar nu difera mult de cele definitive, aga incdt coneluziile trase de d-sa, ra- man intregi Sa analizam acum metodele dupa care popu- lafia foarte sdrac& rezolva problema locuinfei. Orasul a crescut mai ales prin cei veniti in Capi tala, atrasi de posibilitati mai mari de castig si de mirajul unui trai mai ugor. Acest proces de infil- tratie a populatiei rurale spre orase, este natural. & Cand s'a pus problema locuinjei, in mod ins- tinctiy, (Aranul a incercat sa-si refaed casa cum tia el si cum se obignueste la dansul in sat. Dar satele isi au organizatia lor, impartirea muncei in- ‘-n ooh iy. 18, — Straaa in comuna Lupeasce, tr'un sat face posibila acea arhitectura ata racteristicA tarei noastre, atat de bine adaptata climei si obiceiurilor pamantene. Dar daca casa fardneasca si mai ales aceea a {Sranilor mai gos- podari, poate fi citata ca un exemplu de ingenio- ritate si de frumusefe. casa faranului venit la o- rag nu mai are la dispozitia ei acea manoper& spe- ciala dela sate: Atunci se improvizeaz’ acea casa Fig. 20 — Tip de locuin}a utiliza: ia comuna suburbaml Militar. hibrida alcatuita din materiale adesea provenite din daramaturi, nehigenice si la urma urmei nee- conemica. S'ar prea c& la contactul orasilui, ro- manul oragenizat peste noapte Isi pierde toate In- susirile gospodaresti dela fara, recizdnd intr'o intolerabila barbarie. Acest nou venit Tgi ageaz& de preferinta locuinta acolo unde nu sunt Facute luerarile edilitare ca pavaje, lumina, apa, ete. pentruc3 acolo terenul este mai eftin (40~50 let m. p.), si pentrucd ocupatia lui de muncttor fie cu ziua, fie ca'ificat, ii cere sa fie mai aproape de fabricile gi de atelierele unde munceste. Lipsa de pricepere, lipsa de sim{ a traditiei, de constiingé cetateneasca si de reali cunoastere a102 valorilor, a facut pe unii proprietari mari care a- veaut intinse mosii in jurul Bucurestiului, de exem- plu, Colentina a printilor Ghica, si parceleze Fig. 21. — Pin}i fn comuna Lupeasca. vastele lor terenuri cu cea mai totala lips& de Iu- decata. Se mai gasesc strazi frumoase si mari co- nacuri, pierdute tn mijlocul celor mai leproase ma- halale. Nici parcurile, nici gradinile n'au fost res- pectate. Acesti proprietari prin graba nechibzuit a imbogatire! au accelerat procesul de intindere a cartierelor mizerabile din jurul Capitalei. De- altfel, nici marile institutii (ministere), etc. actionat mai mult. Pentru functionari, pentru de mobilizati, pentru cutare sau cutare categorie so- cialé, s'au facut parcelari foarte intinse care au fost speculate mai intotdeauna de cei improprie~ tariti. Este de constatat, c& mania parcelarilor este intotdeauna un s'mptom alarmant. Impreju- rimile Parisului care erau celebre in trecut, sunt pe cale de a fi distruse de parcelari, Insa, in of- cident parcelarea fara lucrari edilitare nu existé. La noi prin parcelare se subintelege adesea o simpla trasare de teren, ceeacea are ca ucmare directa, grevarea cu multe milioane de lei a sarci- nilor primariei. Este clasic sistemul intrebuintat de exemplu in comuna suburband Colentina unde. loturile date improprietaritilor sunt de 1.200 m. p. cu fata de 12 m. Avand aceasta parcel, impraprie~ tBritii isi construesc clandestin 0 casuta din pa- ianta sau chiar din zid si si-o aseaz& in mijlocul curtei, de regul& cu calcanul pe linia ce desparte lotul in doua, fara insd a marca pe teren aceasta impattire, Vecinul care a cumparat lotul, vine si Tgi construeste o cAsuta. citeodata lipita de aceea a vecinului, dar de cele mai multe ori 0 a- geaza acolo unde are mai mult soare. In alte parti de exemplu in cartierul Sebastian unde au fost te- renuri yirane mari. cu o fatada de 20—30 m. si & PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCU! TL © adancime de cAteva suie de metri, sa lsat stradela de 3—4 m. latime, iar deoparte ¢i alta s'a inceput vanzarea de loturi de cate 5—6—8 m, fatada pe 10—12 m. adancime. Pe aceste parcele nevoiayii fxi construiesc tot clandestin casuta lor din materialul pe care-! au mai la indemana: lem= ne, chirpici, tabla, etc. Exemple: Fund, 1V Mog Ajun, Fund. din str, Broscdriei, Insula din lacul Fundeni, etc. Alteori, se parceleaza terenuti in= salubre ca: foste gropi de nisip, terenuri inunda= bile, chiar foste depozite de gunoaie. ce cad ade= sea in afar de vatra satelor, intinzand astfel sue prafata construité, Controlu| nu se poate face efectiv pentru mai multe considerente, In primul rand, limita orasului find mai restrans’ si mab mic pana in 1926 populatia saraci — mutan du-se in afard de hotaru! urban, priméria au mab avea nici o putere asupra lor. Dar chiar astéai cand din punct de vedere al controlului construe fillor, primaria are o raza de actiune mai mare, acest fenomen se intampla foarte des, se fntampla mereu gi totusi nu este oprit. Dece? 1. Aviditatea speculativa a proprietarilon, & fara indoiala una din cauzele importante 'L-o-F4 fal pe ala uciime, 2. Lipsa de autoritate ramane insi aci ca gi im alte domenii de organiza(ie a capitalei, ua punet nevralgic in deosebi de dureros. In cele mai multe cazuri, cetateanul nostru in loc de a fi considerat ca un om care trebuie educat si fortat sa se su= puie unor legi, unor regulamente, si unor uzante de care tot e! 0 54 traga folosin(a, cetafeanull nos tru este considerat ca un aleg%tor care trebueste menajat. Or, organizarea unui orag este un act continu de autoritate. 3. La aceste dou’ puncte se adaoga si forma litdtile la care sunt supust proprietarti care Gia cauza lucrarilor edilitare incarca pretul terenulat in mod nejustificat, Si in sfargit, cum am spus mai sus, ine tervine si aci lipsa de educajie cetdteneasea a t&- ranului oragenizat peste noapte. Pentru aceasta’ categorie sociala, conteaza numai preocuparea deLOCUINTE PENTRU POPULATIA NEVOIASE, 103 aavea un adapost, fie chiar un simplu bordei in- diferent cum ar fi, Odata terenul cumparat. cu mijloacele finan- ciare pe care le au la indemani, ei incep si-si croiasea casa. Capitalul cu care pornese !a lucru variaza in general intre 15—30.000 51 atinge la cei mai instariti suma de 100~150.000 lei. Cei nevoiasi de tot cari n'au nici macar aceste sume. igi fac case in majoritatea cazurilor din paianta, chirpici, Iemn, valatuci, nuele cu lut, etc. Pe locul ales, bat 4 sau 6 pari, pe care bat 0 armétura usoara de sipei rare pe amandoua par- tile. Intre sipci, baga pamant cu paie, in care pun deseori si piatra sfaramata. Alteori intre pari fac ipletitura de nuiele pe care apoi o bulgaresc, sau intre pari pun chirpiciul. niste conglomerate de pamant cu paie, de forma aproximativ a unei c&rdmizi, dar mai mari, uscate si care se supra- pun une'e peste altele. Fig, 9, — Cea in com, Lupensoa Cand camenii sunt mai instarifi si au norocul 8 se gaseasca mai la periferie, ei igi fac singurt caramizife, arzandu-le mai mult sau mai putin. Dar. chiar atunci cand cumpara caramida,de mul- te ori ei zidese intrebuintand in loc de mortar de ciment cu var sa de mortar obisnuit, un simplu amestec de apa gi pamant, care prin uscare, se intareste si da o aderenta oarecare caramizilor. O astfel de casa are de obicei un minimum de fun- datie, ceeace provoacd dupa o scurti vreme cra- paturi si deplasdri adesea iremediabile. Dupa ce s'a facut scheletul casei de lemn, se inalta o parte de zid, care este lasat sa se usuce. Cateva zile dupa ce s'au uscat bine toate zidurile, incepe agezarea ferestrelor si usi'or, precum si acoperirea cu carton. sindrila sau stuf, Cateodata cand casa e de piatra, se acopere gi cu tabla. Nu rare sunt cazurile, cand din cauza lipsei de bani, cate. 0 casa rémane neispravita un an tn- & treg si mai bine pana cand proprietarul construc ste in limita posibilitatilor sale, fZcdnd la inceput © singura camera gi o sala bucatarie. Big 24, — Soscaun Najjonala tn com, Bineass, Casa omului sirac se face deci in etape, In primal an cum am vazut, o camera cu sala privind spre curte, in anul al doilea se mai adaoga 0 ca- mera gf mai tarziu alta gi alta. Cand casa se lun- geste prea mu't. apare caridorul care uneste ca~ merile intre ele, luandu-le totodata i lumina $i acrul. Introducerea apei si electricit&fei sunt accesorii tar2ii care, foarte des nici mu intra in socoteala omului sarac. Sunt foarte frecvente cazurile cind aceast& ca- tegorie de proprietari fsi aduc chiar materialul de fa tara. In ceeace priveste mana de lucru. asistim Ja perpetuarea color mai arhaice obiceiuri. Foarte rar cand proprietarul nostru face apel la in Ii crator specialist, zidar sau lemmar. Familia lui im preuna cu rudele i cu vecinii, ajutati citeodata de unul sau doi asa 2igi specialisti, se strang, gi odat materialul adunat, in ajun de sarbatori, se apuca de lucru, In doua trei zi'e casa este ridicata. Cand orga- nele primaciei care nu functioneaza in zilele de sarbatori, nici in ajunul séchatorilor, nici a doua zi dupa SArbatori, si foarte rar in celelalte zile, descopera aceastA cas& construita in mod ilicit, e prea tarziu, Nimeni nu are inima si d&irame casa si sa pedepseasca contravenientul, Aga s'au facut 10 mii de case in jurul Bucurestiului, Cu cat ne departam de centru, autoritatea municipala sli- beste si oragul intinzindu-se, se ruralizeaza. Tats acum sice ne spune statistica din 1930 relativ la materia'u' din care sunt construite gi acoperite casele:LOGUINTE PENTRU POPULATIA NEVOLASE 107 locuingele eftine, pastrand acelas sistem, desi con- ditiile economico-sociale s'au schimbat. Apoi, a fost legea generala de incurajare a constructiilor, care a pus-o pe picior de egalitate cu celelalte hi treprinderi, S'au redus si din avantaje, anulandu. se scutirea de impozit de 15% din beneficiu (im pozitul comercial). In alte fri, statul intervenea direct, pe cand aici, aproape cu nimic. Avantajele acordate de stat: Avem initial doua feluri de avantaje, acordate de stat. Unele acordate direct societAtii (seutirea de impozitul comercial de 15% din venit) dar care a disptrut dupa razboi si apoi avantajele a- cordate cumparatorilor, care constau din: scutirea totalé de impozite pe timp de 10 ani » — de-75% pe alti 5 ani nde 50% pe ultimii 5 ant. Apoi, scutirea de taxe de timbru a actelor de notariat. Acest din urma avantaj a fost insa nu- mai pana la 1921, cand scutirea a fost generali- azta la toate cladirile noui, afara de scutirea de taxe de timbru si inregistrare. (Legea Trancu- Tasi). Soa calculele facute intre 1911 $i 1933, avan- tajele acordate de stat acestei societati, au ajuns la 10,5 milioane lei, adica 1,7% din costul locuin- felor construite pana acum. Avantajele acordate de comuna in acest inter- val au ajuns la 14 milioane lei, adicé 2,3% din costul constructiilor ridicate in tot acest interval. Dupa cum vedem, totalul de avantaje acordate cu title social in acest scop, n'a depasit 4% din valoarea lor — foarte putin deci, fata de avan- tajele acordate in alte state. In privinta louzrilor, observam ca ele sunt ne- economice, mai ales in ceeace priveste strizile Preferinta bucuresteanului a jucat un rol mare El nu vrea locuinta cu etaj, si deci, cladirea in chisa (calean la ambele parti), era greu de apli cat. Acolo unde s'au construit case cu etaj, sis temul enalez s'ar fi putut aplica si deci, avea eco. nomii importante la locuinte. Urmam ins, 0 tra- ditie rural si, e vrednic de notat tn acest sens ca, pana la 9 Mai 1935 — chiar requlamentele co. munale prohihean lotiztrile asa zise economice, desi acestea ar putea eftini cn 40—60% Iuerarile de strada ce revin la un lot, Apoi, ealitatea Ineri- tilor edilitare Tass de dorit. navaje si borduri de bolovani, lipsi de plantatii, chiar acolo unde avem locuinte familiale si altele, In ce priveste constructia locttinfei. am spus c& requla era locuinta familial’, iar exceptia erau hlocurile colective. La lotizarile concepute in 2- Gest spirit, cu prea multi economic Ia teren pen- -_ 1, tru gradina locuintei, curtea ajunge de 2.6~3.4 ori suprafafa constructiei, ayand o mate risipa la fatade. Fig. 27, — Grup de locuinge, resitzato de Soc. Comunali, de Locuinje Eftine, Parcelarea Iancului. Societatea a céutat sa ofere populafiei murs citoresti cel putin 2 camere si o sala solida si sf natoas’, in locul cocioabelor cari azi abunda Acest program era greu de realizat fara contri- butia statului, Dupa razboi, un astfel de program era si mai greu de realizat. amatorii de locuinte neputand fi recrutati decat din clasele sociale su- perioare si cari, implicit, aveaui nevoie de mai mul- te camere, deci de o suprafat -construiid mai mare. Aci se pot distinge: Tipul A. parter cu 2 camere si m. p. Tiptl B. parter cu 3 camere si o sala cca, 72 m. p. Grupurile de 4 locuinte nu sunt recomanda- bile, cdci nu au bun’ yentilatie transversala si nu utitizeaz’ judi curtile. Deci, un sistem nehi- gienic, invechit, asa cum se construia altidata in Germania, ‘Tipul B’ ¢ o cas& parter cu 4 camere si o sala, Suprafafa construitS ca. 76 m. p., in grupe de cSte 2 locuinte. Tipul C.: 2 camere Ja parter si 2 camere la tai, suprafata cca. 55 m. p. in qrune de cate 2, Tinul C! are in plus o camera la parter pentru clasele so- ciale cu mici resurse, n'a fost nici macar pusa, niéi decum rezolvata, nici inainte, nici acum © alta institutie care se ocup’ cu construicea de locuinte pentru populajia sarac& ¢ Casa Au- tonoma a Constructiilor A doua in ordinea importanfei realizarilor in materie de locuinte eftine. Casa Autonoma a Constructiilor, — ia fiinga prin legea din 30 Mai 1930 cu scopul definit prin art. 2, de «a inlesni populatianei cu mijloace marginite, dobandirea de camine propriin. Cu alte cuvinte, statul, prin infiintarea acestel institutiuni, cauté s8 vind mai mult in ajutorul populatiei sarace. Prin fondurile pe care le are 3) Cf Ing. Th A Radulescu jLocuinte eftine", Buletinul 3. G 1, No. 78 Tulie—August 1928,LOCUINTE PENTRU POPULATIA NEVOLASE, 109 la dispozitie, si vom vedea imediat ce mici sunt aceasta institutie: a) poate construi si vinde cu bani gata sau pe termen lung gi a inchiria case i locuingi de tip popular si de tip economic fie individuale, fie colective. Prin locuinte populare, legea injelege (art, 3) acele locuinte cari cuprind cel mult 3 inedperi de locuit, bucatarie, camara de alimente, pivnita. pod magazie si instalafiile sanitare si de haminat, in masura mijloacelor pe care le au la dispozitie. | —HIRISTERUL MUNCI_SANATRTH SI OCROTIBILOR Soca —— —_LICUINTA TIP A PENTRU LUCRATORE — Fig 2, ori. — “Bp de locuinye pentru i b) Poaie acorda imprumuturi pe termen lung pentru constructia de case, ¢) Poate cumpara terenuri pentru a le vinde in intregime sau in parcele celor pe cari ii sor ‘ina, d) Poate face operatiuni de inchiricre cu obli: gatia de a vinde aceste case, dupa complecta lor achitare, e) Poate construi edifieii publice in contul sta- tuluf, juderului, comunelor si a institutiunilor de utilitate public’ Am spus ca constructiile pe care le fac sunt in genere de doua feluri — locuinti populare $i lo- Cuinti economice, ori, Realizat in pa elarea Vatra Luminoast de ofitte Casa Construeilior cuintele de tip economic sunt acele ce ci ptind cel mult 5 incaperi de locuit si dependi tele aratate. Suprafata lor construita nu va de: pasi 250 m. p. Pot beneticia de avantajele acordate de aceaz a institujie: a) Functionarii publici definitivi, civili, mitt: ri sau eclesiastici. de stat, jude{, municipiu si ce muna, precum si acei ai institutiilor ale c&ror bu- gete sunt supuse aprobari parlamentului, b) Pensionarii; ¢) Invalizii, vaduvele de razboi si demobilizatii, d) Muncitorii si meseriasii din stabilimentele statului, judetuiu si comuncior:10 ¢) Functionarii particulari, muncitorié $4 nese tiasii neprevacuti pana acum; 2) Institutiile public 9) Orice alte persoane, precum si asociatiunile Profesionale, lipsite de locuinfe proprii Masura in care aceste categorii sociale pot be- neficia, e reprezentata prin 0 cota de 65% desti- hat functionarilor si pensionarilor, iar numai o suma de 20% din fondurile disponibile, e desti- nat invalizilor, muncitorilor si meseriasilor. Res tul de 15% — e destinaté —celorlalte categori enumerate mai sus. Pig, 20, — Tip de locwinga pentru Iucrdtor reallzat in par- relaren ,Vatra Luminoasit" de edtre Casa Contructlinn Vedere in perspectiva Interesant este art. 13 din lege, care spune c, intre persoanele din aceiasi categorie de indrep- fAtiti, se vor prefera acelea cari posed un aport Personal mai mare, in numerar, in materiale de Constructiuni, ori teren, — ceeace inseamna c& patura complet sdracd € neglijata prin aceste dis- pozitiuni, 1) Acordarea de imprumuturi pe timp de 20— 30 ani in scop de a coustrui; 2) Vinderea de terenuri, case sau locuinfe pe credit cu termen pand la 30 ani, Ratele de amor. tizare plus dobanda cate va avea un procent egal cu acela pe care il plateste Casa Autonoma a Constructiilor creditorilor sai, se vor plati in zate egale, la datele fixate prin contract, Nu se Pot acorda imprumuturi sau vinde o casi, fars ¢a beneficiar:l <4 au posede ceva ca: teren, san orice avere imobihars, care se yor ipoteca, fie salariu — din care se va Putea refine pana la 50%, Beneficiarii trebusie s4 depund la inceput, cand Cumpacd 0 casd, suma de 10.000 lei, Imprumutt. rile acordate, se vor restitui in timp de 20—30 ani. Pentru cele acordate din fondurile imprumu- PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI 7 ee tului italian gi termenul de achitare se micgorea! 3a 1a 15 ani — deci ratete vor fi mai mari Apoi, pentru ca beneficiarii si nu faca risipa Sau SA intrebuinteze bani pentru alte scoputi Casa Autonoma a limitat suma imprumittata pana la maximum 300.000 tei, iar achitarea mu se va face decat in rate egale, predate pe masurd ce avanseaza constructia Ca sa poata beneficia de aceste avantaje, sol citatorul trebuie sa fie asigurat. Dintre solicitaie {i Ja categotii egal indreptatite, se preferd cel mai vechi, cei cari au: drepturi civice 9i cei cari au familie mai numeroasa, Funcfionarii, pensionanii, invalicii si muncito ni, vor plati jumatate din valoarea ratelor de amortizare plus dobinda — restul urmand si fie sustinut de Casa Autonoma a Construcfillor in cazul cand. a) au o locuinja de tip popular; b) n’au venit mai mare de 150.000 lei anual; ¢) locuesc personal in imobil si 4) au cel putin doi copii minor din aliniatul d, invalizii de razboi Constructiile noi, renovarile, transformarile Sunt scutite de orice taxe conunale de construc fiuni, $i de orice impozite du orice natura cates scat, jude, municipiu sau comuna, distingand ea la casele tip popular, scutirea e facut pe 20 ani, far la casele tip economic, scutizea e numai de 15 aui, dela data cand au devenit in stare de locuit, Cei cari-au 0 singura casa populara sau econo- mica vor fi scutiti de impozitul global asupra ve~ nitului respectiv pe timp de 10 ani, de cand casa a devenit locuibila, Pentru realizarea celor de mai sus, Casa Au tonoma a Construejiilor are urmatoarele avane taje acordate prin lege 1) E scutita de orice impozit catre stat, judeg, comuna (art. 41); 2) E scutité de orice taxe la actele si faptele juridice ale ei personale, sau la cele la cari par ticip& (art. 42); 3) Toate autoritatile, stat, judes, municipii sau comune, sunt datoare si dea concursutl lor Casei Autonome a Constructiilor, ori de cate ori ea ii va cere (art. 44); 4) Statul trece in patrimoniul ei, suma de 100 milioane din bugetul extraordinar din anul 1928; 5) Statul mai transmite Casei Autonome a Constructiilor toate fondurile ce au fost acordate direct de ministere funcitonarilor lor cu titlul de impcumut, in vederea construire! sau achizition’- rei de case gi terenuri; 6) Statul va acorda subventii din bugetul ge: neral sau din excedentele Lugetare. Pentru aval Pot fi scutifi1936 — subvenfia este de 50 milioane lei (art. AG); 7) Statul di un teren in suprafaja de 15h. ia com. Baneasa. 8) Judejele, comunele si mun'cipiile vor acorda si ele subvenfii, in mAsura mijloacelor lor. Aceste subvenfii se vor prevedea in bugetele anuale, sau din excedentele respective (art. $7); 9) Casa Autonoma a Constructiilor va putea accepta legate si donatiuni, fara a mai avea ne- voie de vre-o autorizare speciala, Acestea sunt condifiunile generale, Mai avem de addogat obligatille pe care le va respecta be neficiarul, cari sunt 1) Nu va putea schimba destinatia de locuinyi a imobilul 2) Atat timp cat se va bucura de scutirea im pozitelor, nu va putea inchiria sau vinde — de cAt tot celor cari pot fi indreptatiti la ajutorul Ca- sei Autonome a Constructiilor; 3) Va asigura construcfia contra incendiutu. in beneficiul Casei Autonome a Constructiilor’ 4) Va contracta 0 asigurare asupra viejei, tot in keneficiul Casei Autonome a Construc 5) Nu va putea vinde, ipoteca sau vre-o sarcina, constructia gi terenul — {4rd invoi- rea Casei Autonome a Constructiilor. In sfargit, 6) Va comunica Casei Autonome a Construc- tiilor orice schimbare in gradul si salariul servi- ciului, a profesiunei, a capacitatei juridice ca si a adresei, Cand inceteaza conditiile ce-l indreptagese la ajutoare, sau cand moare inainte de inceperea lucrarilor de constructiune, sprijinul gi foloasele ce decurg se considera retrase din momentul pro- ducerei evenimentului. In 1930, cu un fond de rulment de 20 milioane dat de stat, Casa Autonoma a Constructiilor a contractat un imprumut dela Soc. Italian3 «lm- presse Italiane all Esteras, de 5 milioane do lati, cu dobanda de 7%, curs de emisie 88%, cu co dobanda reala de 8%, anuitatea de 12%, la cave se adauga o prima de asigurare in contra mortei si incendiului, dupa varsté, dela 0,.80—3,20%. Din acest fond, s'a realizat un grup de cca. 70 locuinte individuale, in cartierul Cotroceni In 1934, dintr'un fond de cca. 10 milicane, puse la dispozitie de Casa Asiquearilor Sociale. pe lang care infiinteaza din 1932, s'a facut un prim lot de 11 ciadiri, insumand un total de 22 — apartamente — in parcelarea dela Vatra Lu: minoasa. ‘S‘au realizat pana acum dows tipuri de case. cs alia LOCUINTE PENTRU POPULATIA NEVOIASE Tipul A. locuinye populare pentru Iucratori a= vand 0 suprafaja de 36 m. p. de apartament si tipul B, mai spatios, numit si locuins4 economic&, avand 0 suprafata de 56 m, p. Si vedem cat costa o locuinta de tip popular. Pentru aceasta ne servim de datele ce ne-au fost furnizate pentru parcelarea Vatra Luminoasa, Suprafata intregului ieren este de cca. 150.000) m. p. revenind pentru un lot, ca. 30,000 lei. Fig. St. — Stradi nou creat In parcelares Vetta Lamb: road" formats din loewinje pentru luerstorL Casa construita, costa 130.000 lei (aparta- ment). Pentru jucrarile edilitare s'au cheituit: 360.327 pentru canal. 20/.557 pentru apa, 701.476 iumina, ete., din care sau varsat au- mai 300.000 lei. 1.700.000 pentru pavaj. Tota! 2.969.360 lei Cu alte cuvinte, costul Jucrarilor edilitare pe m. p. revine la cca. 200 lei. Pentru un lot de 150 m. p, costul lucrarilor se ridica la 30.000 lei Vedem deci, ca o locuinté populara tip pentru muncitori, costa cca 240,000 lei, adicé, compara- tiy cu costul lucratilor facute de Soc. Comunala de Locuinte Eftine, o diferenta ‘foarte mica — maximum de 10% ‘Daca punem si anuitatea de cca 14% din cos tul caselor, pe care trebuie sA o plateasca, vedem cd nici aceasta institutie nu produce case eftine— Iecuinfe intr'adevar adecyate nivelului material al populatiei sarace. Daca, din punct de vedere al irebuintelos strict necesare familiei unui om sirac. distributia aleasa este bund, apoi dif alte puncte de vedere, reali- zarile acestei institugii nu pot produce efectul do- rit, pentruca, prin insasi legea sa de organizare vedem ca ea se adreseaza mai mult functionaritor wm . .__PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI publici si pensionarilor — de cAt muncitorilor, invalizilor, etc. adica populatiei in adevar sarace. Dovada, e ci din fondurile disponibile, 65% se destina primei categorii si numai 20% celei de a doua categocii. Apoi, ca cineva si poata bene- ie celle ck aa im fond de plecace — 10% din valoarea casei plus avers de alts na- turd — care si poati fi ipotecata. ‘Vedem, apoi. ca se prefera cei cari au apoct personal mai mare — conform art, 13 — mai sus citat. Toate acestea, unite cu costul relativ mare al Iocuinfei, fac ca aceasta institutie sa nu poaté co- respunde scopului pentru care a fost creiata $i ‘anume: 4 inlesneascé populatia cu mijloace mar- ginite. Ca ilustrare a afirmajiunilor de mai sus — xe- lativ 1a scumpetea !ocuinjelor construite in Roma- nia — yom cita din concluziile dince un studia recent al d-lui Ing. St. Mihdescu, locuinyete ‘ssant scumpe la noi — atat in raport cu costul din alte fari, ct, mai ales in raport cu yenitul po- pulatiei. Astfel dupa revista «Le Génie Civil, — “Un apartament de lucratoc, construit solid, prin -oficiile speciale, compus din 3 camere, bucatarie _ gicloset, cu suprafata cladinii de 50m. p. — costa in 1930 la Paris cca. 200,000 lei, iar la noi acelag apartament costa cca. 250,000 leis. Fig. — Planurl de locuinte eftine, adaptate Bucuresti, dup’ tipurtte obignuite in Angil ‘Tipul 1, parte si taj, suprata’ 30 mp TrecAnd la Austra, gisim 4 exista inca dela 1902 —la Triest, o intreprindere municipala pen- tru constructia de locumnfe ef tine. La inceput, comunele, resimgind cuinte, au inceput sa construiasca loci tru populatia foarte saracd, compuse dintr'o ca- mera si o bucatarie locuibila, Acestea, puteau si fie mai tarziu unite doua cate dowd: Cand criza de locuinje a scazut din intensitate, 5 comunele au pus in progcamul lor construirea ¢ locuinte mai confortabile, cu 2 camere §i bucdt’- rie si apoi cu 3 camere si bucatarie. | i \ | Fig. 35, — Planuri de locuinfe elfine, adaptate pentru Bucuresti, dupa tipurtie obignuite In Anglia, ‘Tipul 3, suprafaja 458 mp. parter Toate eforturile tind la constructia locuintelor mici, ce vor fi inchiriate cu sume echivalente c lor platite inainte de rAzboi pentru locuinje ana- loge, ceeace municipalitatea Vienei a si facut, construind in ultimii ani, 39.542 locuinte, dela 1910—~ 1930 si prevazind a fi gata pana la 1935 ine& 30,000 locuinte, Constructile realizate cuprind cateva sute de apartamente, cele cari aveau dela 300 locuinte in sus aveau gi spalatorie de aburi sistematizata, in asa fel, incat, 0 gospodina sa n'aiba nevoie de mai mult de 3—4 ore spre a avea lingeria spalata gi cAlcat&. Pentru familile foarte sdrace, la careiid PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI a amandoi parinfi sant obligafi a munci in afara, s‘au facut tot felul de imbunatatiri gi lucrari de a- ement ca: terenuri de joc pentru copii, sali de {urd cu cAr}i pentru copii. sili de adunare, bib fioteci publice, maternitati, clinici, etc. Prin aceste constructii, criza de locuinte s’a ameliorat foarte mult, incat actualmente munici- palitatea Vienei se poate gandi la ameliorarea constructiilor insalubre. Gratie acestor masuri, ‘azi nu se mai pune aceasta problema a construc- _fiilor pentru populatia siraca : In Belgia, problema ameliorarii constructiilor populare s'a pus de aproape jumstate de veac, 1 In tot acest interval s'au realizat urmatoarele: 1) Activitatea unei case de economii precum $i | a 253 societafi intermediare, cari au avansat un total de cca. 512 milioane franci, care au permis constructia sa cumpararea a 125.000 case (con- form legei din 9 August 1889) Fig. 96, — Planuri de locuinfe eftine, adoptate pentru Bucuresti, dupa tipurite obismuite in Angi. idem — ota} 2) Activitatea Soc, Nationale a locuingelor ef- tine, cu capital initial dat de stat si acum cu cel din imprumuturi publice — pe care-] dau socie- tajile intermediare. cari construesc, inchiriaza sat: vand locuinte construite pentru oamenii s4- rack Statul a dat 661.391.000 franci cu 2% gi 3%. Acest capital a permis construirea de catre 253 societati intermediare, a unui numar de 33.578 locuinte. Aceste locuinte la inceput se inchiriau. Ast&zi, ins, ele se pot vinde, in scopul creerei de noi re- surse materiale, 3) Guvernul aproba, incepand din 1922, prime de incurajare pentru cei ce construesc sau cum- pra o locuinja modesta. Astfel s‘au dat, pana la 1930 — 16.285 prime, insumand un total de 40 milioane franci, servind pentru incurajarea constructiilor, si 5.751 prime — 30.611,000 fr, — servind pentru incurajarea vanzarilor de locuinje populare Si aci s'a intamplat fenomenul dela noi, in sensul cA numai o micé elit a profitat de aceasta masura generoasa. Pentru cei saraci, problema locuintei_ eftine exist ined sub forma existentei cocioabelor. Im- potriva acestora, statul lupta prin prime de incu- 1ajare, deschideri de credite societajiior de con- siruchi, etc., intiingandu-se chiar © ¢Ligé 1Najio- nal impotriva cocioabelory, #ranja, a cAutat s1 ea sa rezolve problema !o- cuinfelor pentru populatia foarte sarac’, caci 18 la suté din populapia Mranjei are ca locuinfa 0 singura camera. Aici se incearcé, nu aumai sa se pund la dispozitia Iucrdtorului o locuinté salubra, 1 confortabila, dar, chiar statu! il ajuta sa-gi aiba proprietatea sa particular si daca se poate. chiar cu grdding, Gragie legei Ribot (1912) s'au cheltuit 1.200 milioane pentru cumpararea de proprietagi pen- tru_lucratori, Societatile de constructie, fondate prin legea Siegfried (1894) primesc dela stat capitaluri cu dobanda redusa 2—3%. In plus, ele mai benefi- ciaza de reducerea impozitelor pe 12 ani, scu- tirea de impozit financiar gi acela . O casi construi- tA cuprinde 3 camere si bucatarie de minimum 9 m. p., debaras, coridor si W. C. Dividentul acestor societati nu putea fi inain- te de razboi mai mare de 47%. Azi, dividentul 'e- gale de maximum 6% degi ele nu dau de obices decat 2—2,5% — de oarece din cei 1310 fr. chi rie pe an, 450 fr, sant absorbiti de sarcint ~ adicé 33% — iar restul de 860 fr. dau 2.257% din capital — adic foarte putin. In 1912~1923 s'a creiat un oficiu public al lo- cuinjelor eftine, primind o dotatie dela municipiu gi avand drept la avansuri ca si celelalte socie- tati. ‘Dupa razboi — aceste societai primese sub- ven{ii gratuite pana la 1/3-a parte din pretul de cost al casei, $i avansuri cu 3%, rambursabile in 40 ani. Daca dau dificit, atunci se recurge la ga- rantia oragului sau judetu'ui. Alt organism, cu acelas scop, il constituesc fundatiunile particulare. ca Fundatia Rothshild, care a dat 18 milioane fr. pentru locuinte, Le- haudy care a dat 22 milioane fr. pentru locuinte. Mai este apoi, actiunea industritlor si a socie- tatilor industriale. cari au dat pana acum +—5 miliarde franei. Astfel: minele «Pas de Calais» au construit 73 mii locuinge. Companiile de drum de fer au construit 57000 locuinge. Legea Loucheur (1928) care reg'ementeaz’ astazi in Franta problema locuintelor eftine. a prevazut 1114 miliarde franci — pentru construi- tea a 200,000 locuinte eftine si 60.000 modeste — cari pana astizi s‘au si construit.LOCUINTE PENTRU POPULATIA NEVOIASE nz pentru parinti si doua pentru copii (unul pentru baeti si altul pentru fete); apoi o camera de zi, bucdtarie separata si dependinje. Se va cduta ee mobilei strict necesare gi foarte sim- pl. Din punct de vedere social va trebui ca loca- tarii unor astfel de locuinte sa tie continu supra- veghiafi, disciplina in case si cartier, caci, liber- fatea trebue inteleasa cu toate restrangerile ce- tute de viata in comun. Apoi, ei trebue si fie aju- tafi si gaseased de lucru, sa aiba pravalii in apro- piere cu cele necesare in materie de alimentatic. 88 aiba asistenta medicala, maternitati si institute de cresterea gi educatia copiilor. Trebue ca prin- tr'o educatie continua si o propaganda bine facu- 4, copii sa fie determinati a urma coli profesio- nale. care si le poata asigura si usura existenta in viitor, Infaptuirea acestor locuinte depinde. de rezer- va de terenuri ca sia mijloacelor de comunicatic pe care le are orasul cit periferia. In aceastA pri- yint&. remarcém ci in Bucuresti. aceste c&i de en- ‘tmunicatie incen s4 se imhnnatateasca simtitor. A- ‘proape nu mai existi neriferie sat colt al rast care si nu fie Ieaat eu centenl nrintr’o Tinie de autobuz sau framvai, Grevtatea cea mai mare st inst, in costul ferenuli, Desi sunrafata cladits a orasului este micé si densitatea constructiilor nu pare mare, totusi depe acum se simte o tendin'a de specula din partea proprietarilor de teren, mai ales, dac& au si lucrdrile edi'itare facute. In al doilea rand, alta qreutate o constitue Fan- ful, c& nu ayem terenuri mari, ci imbucAtatite $i acnnerite cu case insalubre. La alegerea terenului. se va tine seam. c& el ‘s4 nu constitue un impediment la executarea gi in special, prin natura si forma sa, si nu ridice ni- ‘yelul cheltuelilor edilitare. In privinta formei si marimei narcelei. se va cduta ca partea de teren neocuoata de construc- fie sa serveasca pentru gradind de lequme si plantatie, asa fel, ca o parte cat de mica din exi- stenta locatarului, sa fie scoasa de aici. “Aceste cartiere de locuinte pentru populatia si- rae, se vor face inspre periferia orasului. ‘Aceasta nu-i un motiv ins, ca sa primim pe tofi in acelag gen de locuinte. Printre populatia sdrac&, am spus cA sunt gi elemente sociale. Ori daca acestea se vor amesteca printre oamen ‘cumsecade, aceste locuinte, vor c&pata curand un aspect asocial 3i deci vor fi evitate. © grija cat mai mare este necesara la alegerea categoriilor sociale ce vor beneficia de ajutorul, it sub forma aceasta. Pentru a evita construirea de agez&minte aso- ee | ciale, se pot construi mai multe categorii de lo- cuinfe si anume: 1) Locuinte cu o singura incapere locuité. 2) Locuinte cu dou incaperi locuite 3) Locuinte cu tret incdperi locuite. 4) Locuinte cu patru incaperi locuite. Toate acestea vor avea si dependintele neces re si adecuate omului sarac dupa ocupatia sa. Pentru elementele asociale, sau pentru acelea cari n'au o pregatire suficienté, din punct de ve- dere menajer sau al pastrarii locuintei, se pot construi si locuinte colective. Aceast& casa colectiva este tipul de educatie gi Ja noi e absolut nevoe de educatie ‘Acestea vor avea de scop ca elementele cari sant scoase din locuintele insalubre, s4 stea o par- te din timp aici, unde yor fi educate, si numai dupa aceea, li se va da posibilitatea si locuiascé locuinte individuale familiale. Tot aceste case colective pot adaposti fume- ionarii unei institutii — cum ar fio banea, un mie nister, primarie, etc. (vezi in acest sens realiz- rile Bancii Nationale a Romaniei. C. A, M., Ban- ca Romaneasca, Ministerul de Interne. etc, La inaugurarea unui cartier de locuinge noi. Regele An: a spus urmatoarele: (citam dupa d-l Ing. Stef. Mihaescu in articolul sau din Ure banismul — lunie 1933) «Nu este 0 exagerare a spune c& rezolvarea «probleme 'oucintelor este conditia oricdrui pro- egres social. Pentru ca tara sa devina ceeace do- grim, trebuie s& inaugurém o mare ofensiva im- ‘epotriva bolifor si a crimei, Prima finta spre care atrebue s& tind’ sfortarile noastre, este distru- ‘agerea caselor insalubre si suprapopulater. ‘Nu poate fi conceputa 0 campanie eficace con- tra crimei sia boalei care rezulta dintr’o locuinté insalubra. Ori singurul mijloc ca si putem Junta’ in aceasti directie, este constructia in masa de lo- cuinte, cari vor ad&posti pe cei scosi din locuin- {ele insalubre, Cu scoaterea lor, vor ramane mu'- fe cartiere libere cari vor putea fi asanate $i date.U8 i, cu forme restrictive, spre folosingé, putan- I-se attinci exercita mai ugor controlul sanitar ‘gi de politie a locuintei. Vom prefera pe cat posibil locuinta individual proprie pentruca: 1. constitue un stimulent la imbunatatirea gi conservarea proprietatii precum si un stimulent Ja muncd. 2, Intretinerea locuintelor individuale fiind re- lativ mica, beneficiaru! poate contribui personal. gi 3. Pentruca stimuleaza spiritul de economie 41 mareste eforturile pe cari le face sa-si aiba lo- cuinfa proprie. eo bai Wa ip de locuinlé pentru populatic sdrack, | | | Prin noile constructii ca si prin asanarea car- tierelor insalubre, se va ajunge la reaultate din cele mai fericite si anume: 1) Ascensiunea materiala a omului sarac, a lu- eratorului, cdruia chiria nu-i va mai lua o cota prea mare din salariu sau venit. 2) Ridicarea nivelului sau moral. El va simti ¢ nu mai este jupuit, speculat sau tratat ca un animal de munca si specula. si 3) va fi mai multumit, se va putea bucura mai mult de binefacerile naturii, deci ya munci ‘cu mai multa voe buna la propasirea acestei tari. Tn aceasta privinta si la noi s'au propus dife- ferite sisteme pentru ajutorarea celor siraci. Ast- fel d-l Dr. I. Costinesct actualul ministru, a pro- pus in 1923 pe cand era primar, 4 masuri si a- ume : 1) Interdictia de locatie a locuintelor insalubre. 2) Evacuarea lor, 3) Exproprierea insulelor de infectii si 4) Ajutorarea constructiilor noi. Ori, pana azi noi n'avem prea multe locuinte in raport cu numérul populatiel, iar din acelea cari sant, o mare parte nu sant Ia indltimea ce- tintelor urbanistice si higienice. Tn adevar — si Iuim din nou Bucurestii — isi vedem cate apartamente ne lipsese, Daca consideram sporul de populatie — Ia cir- ca 13000 suffete pe an — iar pentru un aparta- PRIMARIA MUNICIPIULUL BUCURESTI ment socotim o cifré de 5 persane — rezulta ca avem nevoe anume de circa 2600 apartamente a- nual. ‘ Daca considerim apoi, apartamentele supra~ populate — ca gi cele nehigienice, cari ar trebui daramare — a caror realizare s‘ar efectua In 10 ani — rezult c& am avea nevoe anual de un total general de circa 6—7000 apartamente a 50—~70 m. p. numai in Bucuresti’). Pan’ in prezent nu s'a construit anual, decat In proportie de 60%, — din ceeace era necesar, — si asta numai pen- tru populatia relativ tnstarita. Va trebui deci, s4 se intocmeasc’ planuri de ameliorare, refacere i izolare a cartierelor insa- lubre existente astazi. Se vor inchide gi distruge locuinfele cari nu corespund cerinje'or unet lo- cuinji sn&toase. Ocupantii — vor fi adapostiti tn noile locuinfe, pe care le vom face in acest scop. Se vor prevedea apoi si asa zisele 13.255 d) Imprejmuire » 2.944 c) Neprevazute > 4.954 Total Lei 105.000 La aceasta sumé se adauga — partea aferenta unei locuinti din costul lucrarilor edilitare si a- anume: a) Instalafia generala de apa si canal pe strazi lei 3.300 b) Pavaj > 2872 c) Instalatie de bransare a conduc telor de distributie generala (e'ectrici- tate) > ,5.000 d) Luminat electric pe strazi > "1000 1,828 €) Neprevazute > Total: Lei 14.000 Deci — costul unei asemenea tip de locuinfa— este de lei 119.000 lei — adica mai putin decat oricare din tipurile propuse sau realizate pan’ in prezent"). Acest capital — platind 0 anuitate de lei 7277 ei anual — se poate amortiza in 20‘ani cu do- banda de 2%. Deci — cu o contributie lunara de cca 600 lei, mai mica deci, de cat aceea pe care o pliteste ac- tualmente drept chirie, omu] nevoias, care va pu- tea — locuind intr’o locuinta higienica sa devina proprietar. inlaturand toate inconyenientele felu- Jui de viata pe care am vazut ca-l duce in casele insalubre unde, lipsurite materiale il silese s8 lo- cufasca. FINANTAREA Finan{area acestui gen de locuinfe este cel mai important punct si trebue s4-i dm atentia cuve- ‘nita, dacd vrem s4 avem un rezultat eficace. Ini- tiative si propuneri bune nu ne-au lipsit nici cand, — dar cand s’a pornit 'a lucru, s‘a vazut ca nu ‘se poate face nimic, deoarece a lipsit capitalul, 17) Projurile materiatolor gi manoperei sunt cele existente tm 1934 Intre timp, pre(urile cresedind cu circa 90%, reaulta ‘cho locuintS de acest gen va costa astizi ees, 185.000 lel. Am vazut ce s'a realizat Ja noi cu ajutorul stax tului — adica mai nimic. De aceea, dacd am pune problema finantarii numai pe seama statului inseamna a gresi funda- mental, Noi trebue sa finem seama, ca daca statul este interesat de soarta ceti(enilor sai, apoi na mai putin interesant, este si cetafeanul, ca sisi aibe cdminul sau propriu. Toata opera pe care 0 cercetdm aici, trebue s& apara nu ca ceva silit ci ca un mare act de filantropic. 41 — Aranjamentul unial bloc de locuinje grupate. Se fotada mick a loturilor, deumul de acces entra evolle gospodiresti In interiorul bloeulul, ete, easele for ‘Trebue sa avem societati de constructiune » » Popa Soare >» » Hagiv » _ Botanica 17. Squat Calea Dorobanti 18. Gradina Arhivelor 19. Taluzu! Garlei 20, Gradina Tei 21. Gradina Minister. Industriei si Comertului 22. Squarul dela Statuia Pache Protopopescu 23. » Bis. Sf, Spiridon 2A.» Str. 11 Tunie-Neatarnarii Total: ~~ 107.90 Parcuri publice proectate 1, In jurul hipodromului Baneasa - 84.00 i 2. In sudul lacului Floreasca 20,40 3. Pe lacul hipodromului Floreasca < 118,70 4, In sud de Plumbuita 13.15 5, Partea de Est a'Cim. Colentina 6. Parcul Mosilor 7. La plantatia de duzi a Azilului Vatra Lu-oo ; Basin 2. Rampa de gunoi Bellu-Vacaresti Bb Legatura pare Vacaresti-Serban-Voda 14, Uzina de gaz—Parcul Carol 15, Calea Rahovei langa Sebastian 16, In jurul parcelarii Rahova 17. >» >» > > 18. >» » > > 19. » » > > 20. » » > » . Terenul gi 24. Fbr. Dumitrescu si terenul Dobrescu 25. LaR.M. 8. 26. Pirotehnia 27. Intre campul Caracas si Dambovita 28. Groapa Cutarida !anga fbr. de cue 29. Squar Zece Mese 30. Sos. Bonaparte cal; Calea Dorobanti 31. Gradina pe teren Cesianu din Cal. Victoriei 32. Gradina in dosul Preged. Cons. de Minist. 33. Gradina piata Garii de Nord 34, Gradina Calea Victoriei in fata Academiei ____ Romane E 35. Gradina interioara intre Popa Tatu si Ca~ lea Grivitei | 36. ae interioara intre Str. Fluerului si Pacl 37, Squat la piata Amzei 38, Gradina intre Str. Harie Chendi si Str. Sarbeasca 39. Gradina pe Str. Popa Nan colt cu Galea laragi dulu: 42. Gradina la Bis. Radu Voda 43. Gradina la mitropolie 44, Gradina intre Sir. Sirenelor si Ste. Sabi- : nelor 45. Gradina pe Str. Nerva Traian in fata Str. Micsunelelor 46, Gradina la Piata Maria 47. Gradina Bis. Popa Lazar (Ghit Branzarti) 40. Gradina Gib 41, Gradina intre Calea Dudesti si Str. Bra- 48. Parcul National 49. Terenul comunal dela Grozavesti Existente | Proectate hha, ha | Suprafcte Total ha, 118,30 30.65 7,80 3,40 29,10 37.65 5.10 22,40 6,60 15,00 19,00 Parfianea dela Sud de Jacul Herasiriu, 107,90 1271,74 1379.64 1175;— —L———————— Lm s— — Pareuri particulare a f Supratete | poi ay DENUMIREA PARCULUT }—_—_—_—___| Pet*! | 9. wafit Exislente | Procctate | ha. ha. ta | 1, Palatul Cotroceni 18,50 . » regal Calea Victoriei 5,00 3. Parcul Patriathiei 5.77 4. Gradina Zoologica 35,00 Total: 29,27 35,00 64,27 Gridini particulare proectate a deveni publice 1. Sanatoriul Dr. Kosmuta 2,30 2, Soc. de dare la sean 9,90. Total. 12.20 12,20 Teren de instructie militar’ 1, Portiune din cimpul de Tragere Lupeasca 7445 74,45 Total: 1530,56 Terenuri de sport 1. Teren F. 8, S. R,, dela Sos. Kiseleff 8,00 2, Strandul Sos. Kiselet 8,00 3. Stadion O. N. E. E, Str, Isvor 3,20 4. Strand S. TU Aib. P-ja Principesa Maria 055 5, Teren sportut , Mihai (Sos. Oltenita) 3,50 6. Stadionul muncitoresc Filaret 1,80 7. Teren sportiv Unirea Oboz 1,00 8. Teren sportiv Macabi 6.90 9. Strand Gara de Est-Obor 0.45 10, Strand Belvedere, la Regia Monop. 110 11. La podul SE. Elefterie 5,50 12, In lacal velodromului 15,50 13, Pe Sos. Mihail Ghica 1,70 14, La plantatia ae duzi Vatra Luminoasa 9,90 15. La pirotebnie 4,60 16. La Gib 3,80 In curs de exccujie Total terenuri de sport existente 29,50 Hipodromul Baneasa 71.80 101,30 41,00 142,30 1672.86 L RECAPITULATIE Spatii verzi in aglomeratiunea urbani a) Existente publice 170,90 ha, > — particulare 29.27 » > % — , proecttae a deveni publice 12.20 » 7 ‘Terenuci instructie militar existente 74,45 » > de sport existente 101,30 > cin Existente ; 325,12 ha, -b) Parcuri publice proectate 1271.74 Gradina zoologica proeetata 35,00 - Terenuri de sport proectate 41,00 e salle tate a os isin r2. PORTIUNEA SUBURBANA Bidori ¢ percixt poblico Suprafete ha. 100,00 67,50 51.20 17,00 |. Padurea Bémeasa propr. Municip. > Plumbuita propr. stat. » Pantelimon (langa sat). » — Rosu propr. jud. Ilfov » — Tunari si pd, Becheanului > Calineasca 7. In pd. Becheanului 8. In pad. Pantelimon 9, In pad. Baneasa 10. Pareul National IL. Plantatie pe gos, Grivita-Targovigte Baneasa-Ploesti Colentina-Buzau Pantelimon-C-ta Leordeni-Oltenita Serban-Voda-Giurgiu Lupeasca-Alexandria Militari-Rosu-Chiajna din jurul Cimi. Militari Militari-Ciorogarla Ghencea-Domnesti la Cimi. Progresul Lupeasca-Otereliseanu Aparatorii Patriei-Berceni Dudesti-Catelu Pantelinion-Cerala, Andronache-Stefanestii de jos Pipera-Tunari paralelé cu autodromul spre pad, Baneasa eae F, Buc.-Ploesti 32. gos: Vv, Mihai-Giulesti Sarbi ple Colentine! (linie forturi-Cim. Buc.- y Vales (Colentinel (Cim. Sarulesti-Com, Da- ‘oaia 360.00 14,00 30,00 1,00 > > > » » > » > > > > > > > > > » > > > > Bsagfime | Proseiie a. 23,60 Total Observatii ha.Suprafete Bees | Peet ha | ha, 46, Intre Autodrom-Pipera 251,50 47, Raza urbana-Popesti Leurdeni 219,70 48. oo Leurdeni-Leurdeni 111,60 49. Balta Cocioc 49. 89,80 a ‘Ospiciul de alienati . 51. Legatura Ospiciul-Progresul ° 25,40 52, In sudul com. Lupeasca 86,05, 53, La Marele Vv. Mihai 76,00 54. La nordul com. Militari 167,60 55, La nordul com. Chiajna-Dudu 136,00 56. Intre Tigania-Rosu 38.00 57. Legatura intre com. Vv, Mihai-com. Grivita 11.00 58. Pulberaria Dudesti 30,00 Total: 235,70 4184.80 Terenuri de sport 1, Autodrom 2, Laest de Autodrom 3. Teren de golf Total: Teren de instructie militaré 1. La Com, Lupeasca (restul ramas dincolo de C. B, proectata) P 352,20 352,20 Pajigte “1. La nord de apa Colentinei 64.95 2, La Sud de pad. Baneasa 59,75 3, La nord de Giulesti-Sarbi 57,65 4, Intre com, Rogu-Dudu 49.60 Padurea Baneasa Montesquieu 5113,75 >» (Nemfoaica) 150,00 ‘Montesquieu 419,00 Tunari (Calimachi) 505,00 Becheanului (nord) 45,00 ) 23,80Re Suprafete | pois) ae DENUMIREA ‘TERENULUT Fence [Proc | bo |ObServaltt == = [ha \ a 1. Terenul de experimentare C, A. M. 19,00 2. Most. Costa-Foru-Ploesti Leordeni 11,50 3. D-na Romalo Leordeni 8,50 4. Bucurestii-Noi parcul Bazilescu 32,00 Total 71,00 71,00 Total hectare: 6558.05 4. Lacuri 1, Lacurile Colentinei 294,00 294,00 Dealungul liniei forturilor Centura lata de 300 m. 3500 ha, f MN, RECAPITULATIE Zone verzi in aglomeratiunes. suburbank a) P&duri si parcuri publice exis- b) Paduri si parcuri publice proee- nite ha. 235,70 tate ha. 3.949,10 Teren de constructie militara e- ee ‘Terenuri de sport proectate __» 344,80 xistente : , ae Pajiste existente 91 255 oe pecan te 42080) a Paduri si ri icul: _ ‘ol i in aglomera- Bee pee see fiunea suburband ha, 6.55805 publice » 137330 HL. Centura dealungul forturilor Parcuri particulare existente 5 7 total eee Existente: hi .15 IV. Lacurile total ha. 294,00 CALCULUL SUPRAPETELOR VERZE RECAPITULATIE GENERALA Suprafete verzi existente gi proectate 1, Aglomeratiunea urbana 1,672,86 Zi > suburban —_6,558,05 3, Centura dealungul liniei fortu- 4 tilor 3.500,00 |. Lacurile 294,00 Total general supr. verzi $i ape: 12.024.91 ha.PLAN DIRECTOR SINTENATIZARE — asexas: 1 SUPRAFETE VERMIoan avcynestl pancutlcRAIN 5) PLANTATII1S.TORIC Pl si Cldiri132134 Bigerica Sfantal Spirsion din plata Senatuluruaxcl suxunesticor1301421433 ColeaVietoret, Polat! So Str, Caragiale, Porcslare reglementor’,CcCIRCULATIE146 Str.: Calea Victoriei NUMARATOAREA VEHICULELOR Data: Viner! 24 August 1034. Falatul Telefoanelor Starea timpului: Frumos ‘Spre Piata Senatul. Nr. de ordine 118. ‘Arh, D. Arghiriade, = ei a)e2 =e 3 oe Aucr'Caw-| & gia: Observatiunt Turisme |’buzeleane | © 2 )a|4 \ = jaa} o 1 e | | | S|. 3 | 0 | aS tae a ae me fi ae 1 r o|_a|_o|_10) 0) +} 21 0) la a aa 1 a | | | Ww o| 151) 0 1 0 0} 12,15. laa | aa 1 ao F 10 0 |_ 16 0 1 0 230/ maaaa law) t aa e | | ueuag 1 { } oaaag | | | dagaag gaa tie |_ 0) 3) of a} ob aa) 0 “us| gaaaa |ee | c guaco e aaace | gega2zea o| w|_o| 0} 3) 0 1300 | 1 o 12 oO 0 1 9.) __ = = 13.15 | Gane { | i a|_o| 2] 8 Tal. 907 | 79] 20) of nz] 4) 7) 2 OoTTABLOU No. 1. Cuprinstind memirat vokiculelor memidrate pe Calea Vietoriei la 24.8.93} intre orele 11-13 yi 17,30—10,30 preeum gi mediator orard. Auitomsbiile 4| Biase pon obseeeih al ot tatll i el 2] sits x # Fel] ceertorwt] de cicentie | 912) 13 : Sane $e 2l\zlora a esses Ca 3 n pat BY Sig fae! |ctire iomtanax pre seme. 16|—| 10 9 1/4] 6 2\5| 8 |i ees . 8} =| sy 8 5/29] 3 § PS) S| F [20] s [retccue tamer Sent (sn ie via Vil2| a 4/2 | df 80) S [anu tacts: so] —| 2d in|} 5 ~| & |a0| 5 el yi2|—| 2a) <1] or [ao ois = 120) s ~ a Sonat 39] —} 90} aaa] ae] 3 i) 2 |i {arene Homan 1) Palatat iepat a|—|hy a 2]a| 3 8) 2) 2 [20 r ae Ripe io[— 78a] 7 Bs | 7 |29! st |rusturtntey ..| Min de Biante) asi] 2a) 4|—| 109 139 26s] 2 le) + |28) = |, Palatal Regal | 1145 831 54] —| 187, 67) 8/78 | 9 a = [HO] OS fanist. ma. gecomert.| | Min de Finante] 555 961 22 | — 37124) 7 Bi<| 3 [28 i so Haas maa a ig|—| ef we slat | f. Bilal § |20 Ieuiasut Hunetionatler| yy w|i a 5] — 3 1/2) 5 2 id % rhnw mer | 40) 8 23/—] 29 =| 4] ir] TABLOU No.1. Cuprincind mumiarut vediculetor mumirate pe B-tul Bratiamy, atiercuri 12,9935 — intre orcle 11.30—13.30 — precum oi media lor rar 4 420| Bad. 1, [Lang Cxjcsitae Sire Piste Hemant 2) 3 | 2 | 120 Bratianelfa Uvieeminte ... |. Statuia Brisiana Sle ee tangs ate ALtoweati| Plaga Romana leaf eon lone yeaa b) = | 120 ad. Tacha ines Pista Romand Gls 2 (metus = 2 | o a1 2l| 5 || oe | Sian S| 2 = |B es} ee * Vietoriei biel FZ ie Geborat Stow |) a ee W) P| & [190) 35 | sisade abley oe Ble] Z |1o) 3 Aleaundewes 5 Yietotia ia) a 120 [Langs Pinta Vietoriei my nani Vitieit orl2 i modia orard pentru fiecare sens de eiredlatic, TABLOU No. 2. whiculelor wumivate pe calea Vietorie, Vineri 24.8.8). ar Baia [2a] ¥ | Awometie | 3 a3 8 a} Lecul Directia Tele 8/8 2| Observatii” § [ius Numete| 5 =| 5 tor 21 e\i3|. eee % Oa NSS] 22 | gag | cbecerstevetat| de circulatis | §] 2) GEE hg | stires impo [itn "on" [25] 38 Zl ald 22 8 ais aa z i za, af] © (sled). poner Pre pel t=] 2 2iala] ag G12) d |i) 2 Pate theme | y= |S Wal S| ela 3) 2| & [oo] 5 PY" ke owt. | 421 18 | 3 i| || to & Sia} = (ee) = lie Seat 2} aaget8 | 10| =| 2) =| 3] 3] 1] 453) aco ; T)E] [HO] 5 javnnainin 0 7 tw tot” a5 36) "7| —) 3] 3) 8] tl al ag he Ee eee ‘ge Briwopici | 761. 2 wm 2] 2| 8 93) 105) Z| F | 2o| 2 plies susie Ma elon gO 8 at) =) ob] =) a8) 2 |i Ba p eat = | Palatal Boal, 286 20.1 13. a i7| 2) 19 384, 30%| Ht] g| = | 240) Gann, tnd comet] Min de Panes) 89 22) 3) —) 21] 9] 2| | 2] aml 2x g 2 oat ies " Play Viewrici | $9 19) 4 16 4|—| 6 toa} i Telit Fine Pail] 2S | ap. x0] =| 9 ‘ ae 240 ” ” * ‘Palatal Rogat | 200, 20) 6 j-| tla 133) F TABLOU Cupriasind media orart pentru Hecare sens de circulate, « vehicletar wamilrate pe Bulut Bratiams atiorour 12.9.9, “ 1 120 (Rd. 1. CfLingi Univorsitate: oe Plata Romani | 354) 52/26) Gl) 1: 6) 8) 4 2 z| g | 1 |sainn i mm Mae ian | goa a | 38 | sea ‘oo 31 | 3(40| 3 a)3| & jay. 6. A Rot fons | ai] 35 | 28 | a aS/5 sil 5 ei Hrstians | 40835 | 20 | 18 3/3 1a |b |imloutend 2 ike rime raion | 955 42 | 24 | ta 3] 3a] § 8] | 2 |i aie nia Britian | 180 30 | 17 | 105) 538) 1 | 3) = |i lastocy tog |S tte u 3) 19) 1 Ge] = | tm chan Lin of Vine 116) 3] 25| 1 mle] eB] = |b atata Pee 199) 3/18] 2 RS) § |e) t |S atage [ot bi 2 4) 3 5 i ee * dresen Victotiei | 2 $3) } = [UB] 6 | a igen] 5 Romans 2 0 aj) = [Bl sg eed sc ato med | alg] 4 /Tile pi ny Caleula teste a) de Fae pe Ne srilor de | Deitel asin pe ok Be Taal | Sp considera van | Vetide | ont [Temas Vee] Trae] Vaio] Tet z a oe aa = 2|Adgust| Vinci | 24 Jo. Victoneta elia omineasa | 3255 |3255| — | a | — | 2300 | 3300 | — | 4x9 | 499 a} ow ” ” ” Prefretura Patipiel] 1260 | 12.00 | — a — | 1200 | 120) — 389 ” ” . ” [Lat Palatal Regal 35.00 | 35.00 | -,— u — | 200 | 3300) — | or 602 eo) | | |e bea avmnttmmin | 2050 {2080 ].— | 2 | — | aio | 210! — | na | me Hams] fe || mde ma wcam) reo | zoo] — | 2] — | sn | coo | — | aie | ae eo ” ” . ” ieee ‘Pune. ta 700 | 7.00! — 2 = 600 | sco} — | am | 201 | TABLOUL No. 9° ‘Cuprinaind indivarea dubitulué teoretio al wtnisit tn funotie de carcaabit precim Mag |r Tee lots Coed Mine150. TABLOU No. 4. Cuprinsiind debitul maxim de vehicule observat pe ori — ambele sensuri 3i numiral porsomelor transportate ow fiecare gen de vehicul "Feud gi numarul Capacitatea Punctul Punciul $a) ae unde sa Fetal | sensuri dups| sisteme de | [unde s'a| Fetal | sensuri dupa | sisteme de felul mijlscului] circulaie felul mijloculuil — circulajie masurat masurat circulafiet circulafiei |_de transpsct |_] 4 strada sirada | |i pe } numit "o numir| So uesspery Me | | a i 3 ‘Tramvaie | 239 | 18,24 & ‘Tramvaie | 209 6270) Turisme | 827 | 51,20 Bog | Turieme | 461 507] | Autobuze | 102) 633 G 5 | Autobuze | 79 1343| Camioane | 69] 427] — | — 2 | camioone | 44 = ‘ Peasant 203 | 1295) 230] 2 $2@ | trasuri 56 62 Carute 90| 557] — | — 3 = | carute 5t = Motociclete | 11 | 0168] 11} 010] | [> @ | Motociclete | 6 6 Biciclete 57| 3,53) 57 | 0,56] 3 Biciciete 4o 45) Diverse 1o| e62} — | = a Diverse 31 oat] — ‘Total 1614 | 100 10112) 100 V = 90)| Total 954 8233 j 2 ‘tremvaic | 251 | 16,16] 7537 | 75.65] Tramvaie | 23 e000) og [terame | 916 | 5890] toog | 193) | Sg | tineme | Se ie % § |autovuze | 73] 4,69) 1241 | 12, 5B | Autobuze 1 2 |Cimome | 53] 341] — | —| | 9% | Cemionne | 59 = BS. | Trasuri 107| 683] tis] 118] | 32g | Teast 2 46) Z < | carute 83} 533) — — Ag | carte 52 = | Eo |Mtccewe] 8] Oss] | oo) | SS | motociciete | 7 7 3 Biceiete | 59] 379] 50] 060) | = Bicielete | 37 31 pa Diverse 41 026, — | —| | a Diverse uh = Total. . | 1555 | 100 [sae tot | 877 | 8576 | ‘tramvaie | 322 | 23,30) & % | tramveie 70 2100, Turisme | 774 | 55,96) BE | Turis 310 3M dvtobuee | 63] 4,56 B = | autobuze | 79 1343, Camoane | 52| 3:75 2 | camioane | 35 ‘Trasuri 72| 5,20] S25 | trasurt 34 31) Carute 38] 275 3G | cite 4M = Motocictete | 6 | 065] 9] 008) | = & | Motociclete | 7 7 Biciclete 48| 347| 48] O41 3 = | Bicictete 2 29 Diverse 51 036) — = i © | Diverse 2 -l ‘Total | 1383; 100 | 11719, 100] ] v= s62 | tom 610 | 3857 g Tramvaie | 213 | 21,95] 6390] 78,85] 4 ‘Tramvaie R 2 oy | Turisme 501 | 51,75] 551) 6,78} & @ | Turisme 208 & = | ssobuze | 62] 639} 1054] 13.00] | GS & | Antobuze | 67 2 = | Camomne | 36] 37I] —) — S 2 | Camioane | 33 By | Trius 56 | 5,77 62] 0,77] a> | Trasuri 32) © & | carte 49| 5.05 — A | came ai 3 & Motociciete | 10] 1,03] 10) 0,12} SB | Motociclete | 5 2 Biciclete 39] 403) 39) 0,41 = Biciclote 33 a | Diverse 31 o31| — a Diverse V=914| Total. . 100 | 8106 | 100 ‘V = 526 | Total. . | 570| 100 | 3613151 'TABLOU No. 4’. Cuprinsdna aevitul maxim de venieule observat pe ord — ambele sensurt procim #1 numb persoanetor transpartate ou fizeare gen de vehicul SS Jeeta! si namie Fetal si sume Punetul ral te ambele'| Capacales || Punctl ni twarbee| Gee . ps iteriteloe ! i nbc | ier vrei wa ) Relat sensu pt | Slate | [unde va] Fetal | esc) gee ; ciot miloculs| ge tineubtie fell mitocub| gc “Grete misurat | cjrcularet | © anspor! andsural | eculagia | 3¢ anspor? sirada ) e, (aed 9 strada _ rrumie| %o frerepory % | ____|owmar| yer a foes! z g | tramvate eee oe ‘Tramvoie BS | Turisme 53,7) 274| 12,3 @ | Turisme Bg | avwbuze 23,7| 1858 | 83.4] 5 | Autobuze ZF | camioune | 6] 13) = 8 | Camoane 5 7 24 | Trhsuri ea} 138] 70 7 Be | Trisurl 73 | 106) 850 3 | Carte 5| itl — 3 = | carue 5| o7| — Bg | Motociclete BY XZ] XL] | gS | mowociete} 7) 99) 7 v Biciclete a| 58| 27| 12 | Biciciete 15) 2 | 15 © |pwerse | 3| 06] =| = Diverse i] o1| = 1 j sm agy [teen | 400 | 00] eae] 200) Jem ie] tomes = |S 100 | 2276 ON ptreavaic al) |e ae oe nanvate || —| |) eee 5 | turume | 293| 709] an) zor) |e | haere 436 480 | 332 EA | Atom | “30] 98) 663) 933) ] 5 Autobuze | 47 799 | 55,4] = .& | Camicone 6) bey a 2 _& | Camiane 21 —| Say | tessa o1| 153| 67] 64 5) Taunt 94 103) 7 . 3 = | Canute a) | elm 3 Carne 75\ 10 | —| = WG | Somes | le | —u2| 95] OAllpas o@ | Meum) os o4) 3| 02 OE | Biciclete 1] 03 1] Ot Oh | Biciclete 5a) 8 39) 40 & | Diverse ay les | | a este 2\ o3| =| = v= 359 | Tom. . | 399 | 100| 1047 | 100 total. | 743 | 10) 1444 2 [ieee || =| ls nee | =| oe Z| Turisme | 466| 60 | 513| 412 Turisme | 221 | 59,6] 243 J | autobuzo | 39] 67/ 6:3) 533 Autobuze | 56 | 15.1] 952 GS leemtane | 14) 24) =| = Camicane | 13| 35] — & | trasurt 55| 94) o1] 5 ‘Trisurt 42| 113] 46 Carnje 1 =| = Cirute 10] 27) = Motosclete| 3| 08) 3] 02 Motocitote| 3 | 08) 3 Biciclete 4| o7| 4] 08 Biciclete 22\ 59) 22 / Diverse = -|= Divers | 4 yt Total 582 | 100] 1244 | 10% Total 1g0| 1266 Hane | = lessee & | -tramvaie | — eet | go | 74_| 56 | 388) [2 B, |Tetemes | 1h meee. | 7 | '68| oor |: 525] ie ce aueeeee ) D Re) is lazale = l) aid | ieee eae 7 ‘Trasuri 7! 121) 8] 64 Age ‘Trasuri 10 Caruje =| = | |g Zo | carte 3 Motociclete | 4) 0 03) | Z| Motociclete | © — Biciclete 26 | 2 O 4 | Bicictete a | Diverse 2 = &_| Diverse 2 = 602| Total. . | 634 1 v=o | tom. . | 210] 1 y= reprezintd folaul turismelor, autcbuzelor, camicanclor, trasurlor st eaiutelen,152 TABLOU No. 5. Cuprinzdnd. capacitatea teoretic a diverselor stritzt din Bucuresti — pe cari merg tramvaie, Nr. sirarilor | Repartizarea graficd sche-| Nr. teoretic al Latimea | normale de: |” maticd a sirurilor de = Stradi cu [parti caro- alice @ bantae e Obsorvatii sabile | yeh, |team, total | indicaren capacitaii lor | veh. |tram, total | 2 vinai? on ax In sirul de vehieale: 1 tramvai | 6-850 | 1'/,| 1 | 2%] oy” “nN | 500] 240] 740) s'au socotit motor 1 ¥ekical wae hs ae clete, biciclete 2 giruri tr—___-s1 yn. 1 tramvei | S—7,50 | ‘/, | 2 | 2%, aap he 200] 480) 680) 7. 1 vehieal | is a 1 g j 3 giruri : v,—sn[. <——4N | 1 tramvai | 350-11 | 24,| 1 | 3%] T!——14N] V. ———IN | 1000, 240) 1240] a 2 vehicule v.— onlv. | 3 giruri T —4n|t — 2tramvaie| 8—10,50 | 1'/,| 2 | 3%, | V.——N|T. 600) 480] 1080) * Es ental re ! 4 siruri: T YN]. 2tramvaie | 11—13,50 2 | 4% | T.—>4N/ Tt 1000) 480) 1480} ” 2 vehieale ¥en V. ——NIV.——n | 54 Y.—=N] Vv. <—_N a V. —_N]V. sn Pteamrate | 14—1650| 34] 2 | 5%] 1 S_, Nfa, —ot4n | 1300) 480] 1780 4 3 vehieale mh oN iy aie V. <—-NIV. <——N Lol ¥ a |¥ Son ; 7, —N] T. <—4N 6 giruris ts Tn 2tramvate|17—19,50]4 |2 |6 | m5 Vv. iin | 1600] 480) 2080 4 yehiele V. NIV. <——N V. ——n] V. —=N re ¥. ———_> 44n, 7 sicurls 2 tramyate | 20-22,50| 4'/,| 2 | 6¥/, 1800] 489} 2280) ” 5 vehicule 8 sirurl 2tramyaie| 23—25,50|5 |2 | 7 2000) 480) 2480) ” 6 vehicule153 Lajimea | Nr. sicurllor | Repartizarea grafici sche-|Ne. teoretic al : ‘Stadt parti | normale de: | ea stulor de See on | carosabile Sehimnds'g amen of Observafit ‘m. veh. [tram total] jYdicarea Sapacitatit lor | ¥eh: |tram_| total In sirul de vehieu~ te nu s‘au socolit 9 siruri 2 tramvaie | 26— 28,50 54%, | 2] 7, 7 vebicule motocicletele bi- ciclete gi diversele AdAnpSAS<4 [

S-ar putea să vă placă și

• Freakonomics Rev Ed

  

  De la Everand

  Freakonomics Rev Ed

  Steven D. Levitt

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (7848)
• The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  

  De la Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2475)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  De la Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (20024)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• The Hobbit

  

  De la Everand

  The Hobbit

  J.R.R. Tolkien

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (25134)
• The Handmaid's Tale

  

  De la Everand

  The Handmaid's Tale

  Margaret Atwood

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (13186)
• Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  

  De la Everand

  Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  Stephen F. Kaufman

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (3321)
• The Hobbit

  

  De la Everand

  The Hobbit

  J.R.R. Tolkien

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (24586)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  De la Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2567)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  De la Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (5794)
• American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  

  De la Everand

  American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  Neil Gaiman

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (12947)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  De la Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (3277)
• Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  

  De la Everand

  Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2556)
• American Gods [TV Tie-In]: A Novel

  

  De la Everand

  American Gods [TV Tie-In]: A Novel

  Neil Gaiman

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (12520)
• The Art of War: A New Translation

  

  De la Everand

  The Art of War: A New Translation

  Sun Tzu

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (3044)
• Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  

  De la Everand

  Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2507)
• Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  

  De la Everand

  Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  Jane Austen

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (19653)
• Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  

  De la Everand

  Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2499)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  De la Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (353)
• It Ends with Us: A Novel

  

  De la Everand

  It Ends with Us: A Novel

  Colleen Hoover

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (5755)
• Good Omens: A Full Cast Production

  

  De la Everand

  Good Omens: A Full Cast Production

  Neil Gaiman

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (10907)
• Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  

  De la Everand

  Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  Emily Jane Brontë

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (9486)
• Remarkably Bright Creatures: A Novel

  

  De la Everand

  Remarkably Bright Creatures: A Novel

  Shelby Van Pelt

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (5508)
• And Then There Were None

  

  De la Everand

  And Then There Were None

  Agatha Christie

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (8934)
• Good Omens

  

  De la Everand

  Good Omens

  Neil Gaiman

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (12010)
• How To Win Friends And Influence People

  

  De la Everand

  How To Win Friends And Influence People

  Dale Carnegie

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (6521)
• The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  

  De la Everand

  The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  Homer

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (5718)
• The Perfect Marriage: A Completely Gripping Psychological Suspense

  

  De la Everand

  The Perfect Marriage: A Completely Gripping Psychological Suspense

  Jeneva Rose

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (1107)