Curs 4 Drept Constitutional

Teoria Constitutiei
Termenul de Constitutie se refera atat la act normativ ce reglementeaza, dar si la continutul actului(la ce anume se reglementeaza). Termenul de Constitutie poate sa constituie si o limita pentru puterea de stat. De asemenea, poate sa se refere si la reglementarea modului de exercitare a puterii in stat. In definirea conceptului de Constitutie, avem in vedere 2 criterii: i. Dpdv tehnic: Dpdv al criteriului formal se refera la autoritatea competenta si la procedura dupa care se poate adopta un act de drept; Dpdv al criteriului material unii autori considera a fi constitutie ORICE este reglementat prin proceduri mai complexe decat legile uzuale;

ii.

Dpdv material, Constitutia s-ar referi la TOATE normele care se refera la puterea de stat.

In Evul Mediu, termenul de Constitutie s-a utilizat pentru a defini o regula de baza pentru definirea diverselor grupari religioase, sindicate etc. Termenul modern desemneaza actul juridic, actul normative care are urmatoarele trasaturi:

Caracterul sau de lege in sensul de act normative (actul juridic in care sunt impuse norme juridice, prescriptii, precizarea unor conduite de urmat); Este o lege fundamentale (pe baza ei se adopta TOATE celelalte acte normative);

Reglementeaza relatiile sociale cele mai importante, esentiale, care vizeaza instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii.

De regula, Constitutiile sunt structurate, sistematizate si adoptate dupa procedure solemne; De regula, Constitutiile se caracterizeaza printr-un grad sporit de stabilitate in timp. Astfel, ele sunt modificate mai greu si mai rar.

Modern se poate referi din 2 pdv: Modernitate in perioada iluminista, act referitor la putere; Postmodernitate, punandu-se accentul pe caracterul normative.

MAGNA CHARTA LIBERTATUM 1215, regele Ioan Fara De Tara Prima Constitutie scrisa din lume, in sens traditionalist. 1789 Constitutia de la Philadelphia Prima Constitutie din lume in sens modern. Prima Constitutie cu character normativ general obligatoriu (prescriptiva) Exista insa pareri divergente cu privire la aparitia primei constitutii. Constitutia a luat nastere pe durata acestor 500 de ani prin dorintele unor clase sociale de a ajunge la putere, neavand insa o data clara.

!!! A NU se confunda Constitutia cutumiara cu normele cutumiare din Constitutie. La ora actuala, Constitutii cutumiare nu avem decat in 3 state din lume: Anglia; Israel; Noua Zeelanda.

Sistemul constitutiei Marii Britanii: 1. Acte juridice scrise; 2. Cutume, obiceiuri; 3. Jurisprudenta;

4. Doctrina.

1215 - MAGNA CHARTA LIBERTATUM 7 iunie 1628 Petition of Right 1679 - HABEAS CORPUS 13 feb. 1689 Bill of Rights 1701 - Actul de stabilire a succesiunii la tron 1911 - Actul Parlamentului se stabilesc puterile Camerei Lorzilor si ale Camerei Comunelor 1949 Actul Parlamentului prin care se modifica cel din 1911 1949 Actul referitor la reprezentare, prin care se consolideaza sistemul electoral 1998 Actul referitor la Drepturile Omului 1998 - Actele de descentralizare a puterii de stat autorizarea Parlamentelor locale 2002 Actul referitor la Camera Lorzilor prin care competentele in materie de legiferare ale acesteia au fost restranse pana la anihilare.

In Anglia, Common Law face parte din regulile esentiale ale statului. !!!Constitutia este un act normativ (=>unilateral). Paradoxal, fenomenul de Constitutie a inceput de la un contract (act bilateral) intre plebe, nobilimea inalta, nobilimea mijlocie si monarh. Petition of Rights este de asemenea un contract. !!!Textele scrise fundamentale ale Angliei sunt, apparent, un lung sir de negocieri. In fapt, s-au impus norme rezultate din aceste negocieri. (Teoria 2)

!!! Domnia legii: O a treia posibila teorie este ca actul scris are posibilitatea sa abroge norme cutumiare. In schimb, normele cutumiare nu pot niciodata sa abroge actul scris. !!!O a patra teorie este Teoria Contractului Social (Jean Jacque Russeau): Oamenii nu isi mai manifesta puterea divina decat prin alegerea reprezentantului, care implica un contract social.

Curs 5 Drept Constitutional

Regimul juridic al Constitutiei

Regimul juridic al unei Constitutii presupune analiza : Adoptarii ; Modificarii ; Iesirii din vigoare a Constitutiei.

I.

Adoptarea Constitutiei

a. Criteriul material b. Criteriul formal

I.

Initiativa adoptarii Constitutiei Revine autoritatii care poate avea o viziune globala a societatii ; Autoritatea care are initiativa detinerii este variabila.

Autoritatea competenta : Puterea Constituanta : - fie o manifestare directa a puterii statului ; fie o autoritate a statului care poate lua decizii cu privire la exercitarea puterii in cadrul statului. Categorii de putere constituanta : 1. originara se manifesta atunci cand apar noi state, care nu au avut niciodata o lege fundamentala sau cand are loc o miscare sociala generalizata in urma careia se face tabula rasa (schimbare de regim politic); ex : Noile state aparute dupa destramarea Iugoslaviei, in Romania dupa 1989 (Consiliul Frontului Salvarii Nationale) etc. Pentru ca opera juridica sa reziste in timp este necesara o baza juridica solida si legitima, care sa fie sustinuta de populatie.

2. instituita : creata de o putere originara anterior existenta sau; creata de alta putere constituanta instituita.

II.

Modalitatile de adoptare a Constitutiei :

1. Constitutiile acordate (Charte concedate) constitutii pe care monarhul le adopta si le acorda supusilor (inainte de 1848). Exemple : Franta ; Italia.

2. Statutul (Constitutia plebiscitara) procedura dupa care monarhul acorda constitutia, dar are loc si o acceptare formala din partea populatiei, prin organizarea plebiscitului. De remarcat ca la plebiscit populatia nu poate sa-si exprime democratic parerea, ei nefiind in putere sa refuze decat prin absenta. Constrangerile sociale erau insa mari, astfel ca, in practica, astfel de manifestari nu au fost inregistrate pana la Statutul Albertin. Statutul Albertin a fost primul care a pus fata in fata monarhul cu supusii sai. Acest statut a fost validat prin plebiscit. In aceeasi categorie intra si Constitutia Regelui Carol al II-lea, din 1938. 3. Constitutia-pact negociere intre monarh si acele paturi sociale care ar fi putut sa participe la exercitarea puterii (clerul, aristocratia, marea nobilime, mica nobilime). Negocierea este autentica, intrucat initiativa redactarii le revine celor care depun jalba, NU monarhului. Ex. : Constitutia Romaniei de la 1866 ; Constitutia Belgiei (1831) .

4. Constitutia-conventie nu are neaparat legatura cu aspectul de negociere. Este prima procedura in care constitutia este in intregime adoptata de catre reprezentanti, NU de catre monarh. Este prima procedura in care cei care detin puterea impun si limitarile acesteia. Ele sunt instituite de o adunare reprezentativa ad-hoc, care se dizolva dupa adoptarea constitutiei. Aici, Parlamentul este un produs al Constitutiei.

Ex. : Conventia de la Philadelphia.

4.1.Dupa al doilea Razboi Mondial, apare si o alta varianta a Constitutiei-conventie : Constitutia Referendara. Dupa adoptarea Constitutiei, se organizeaza un referendum in care cetatenii isi pot exprima acordul sau dezacordul cu privire la ansamblul legii fundamentale. Constitutiile referendare sunt forma ultima a adoptarii de constitutii. Ex. : Constitutia Romaniei (1991).

5. Constitutia Parlamentara sunt adoptate de Parlament, NU de o adunare speciala, cum se intampla in cadrul Constitutiei-conventie. Astfel, Parlamentul poate schimba Constitutia in orice moment, pentru ca nu este produs de Constitutie, ci, in acest caz, el produce Constitutia. Au existat si cazuri in care constitutii parlamentare au fost validate prin referendum. Singura diferenta in acest caz fata de Constitutia referendara este legat de fundamentul statului (Teoria suveranitatii populare vs. Teoria suveranitatii nationale), de esenta a exercitarii puterii.

II.

Modificarea Constitutiei

A. Constitutiile flexibile se modifica dupa aceeasi procedura de modificare sau de adoptare a legilor ordinare. Pot fi modificate si prin legi obisnuite ale Parlamentului.

O constitutie flexibila nu limiteaza puterea legiuitoare. Astfel, ori de cate ori Parlamentul adopta o noua lege se schimba si continutul Constitutiei. Astfel, nu avem controlul constitutionalitatii legilor. Consecinta se refera la stabilitatea legii fundamentale. Instabilitatea regulilor determina lipsa de predictibilitate la indivizi. Stabilitatea are importanta cu privire la previzibilitatea conduitelor subiectelor de drept. Insa, o stabilitate excesiva in timp poate determina ignorarea regulii respective pe considerentul desuetudinii.

B. Constitutiile rigide se modifica prin proceduri mai complexe.

Rigiditatea constitutiilor nu este un obiectiv in sine.

A. Modalitati de rigidizare a constitutiilor (se refera la procedura si continutul Constitutiilor:

a. La inceput, au existat interdictii absolute de modificare. b. Ulterior, s-a recurs la delimitarea unor anumite reglementari care nu pot fi supuse modificarii. c. Precizarea unei perioade de timp in care Constitutia nu poate fi modificata. Exemple: Consitutia Frantei din 1791; Constitutia Americana (1787 20 de ani).

d. Adoptarea unei proceduri de revizuire extrem de greoaie. Ex. : Constitutia Romaniei din 1866. e. Interdictia modificarii Constitutiei pe durata starii de asediu sau de ocupatie straina (ex. : Franta in al Doilea Razboi Mondial)

B. Initiativa revizuirii (caracterul democratic al revizuirii Constitutiei) : In Elvetia, cetatenii pot initia revizuirea. Astfel, tot cetatenii trebuie sa o valideze. Daca cetatenii nu sunt cei care initiaza revizuirea, ea este supusa unui veto legislativ popular.

C. Iesirea din vigoare :

a. b. c. d.

Abrogare (expresa) explicita. Aceasta se face, de regula, in baza principiului simetriei. Abrogare implicita prin intrarea in vigoare a unei noi Constitutii. Cadere in desuetudine. Nerevenirea la Constitutie dupa suspendare (exclusiv in Romania). Textul Constitutiei din 1938 a fost suspendat in 1940 si nu a mai fost niciodata repusa in vigoare. Acest mod de iesire din vigoare a Constitutiei este incert.