Sunteți pe pagina 1din 11

1. Etiologia arsurilor.

DEF Arsura e o boala chirurgicala locala & generala produsa de multiplii agenti vulnerani. Ac boala are o evoluie stadiala bine definita. Prognosticul depinde : de amploarea si evolutia leziunii locale, de gravitatea complicatiilor , de precocitatea si corectitudinea tratamentului. CLASIF In raport cu agenii vulnerani arsurile se clasifica in: 1 termice produse in urma actiunii caldurii d la !" la 1###$%& ' chimice rezultat al actiunii unor substante chimice baze( acizi& ) electrice aparute sub actiunea curentului electric traznet , curent din prize& Ag Etiologici *pt AT arsuri termice& + ,-A%A.A /##01##$% + 23425A657 I6,-A8A4I-7 1###0'###$% 9 lez inhalatorii& + -I%:I;7-7 ,I74I65I ( 23425A657-7 <A2%=A27 aderente &1##$% + 2=-I;7 ,I7.4I65I 875A-7 5=PI57 *pt AC arsuri chimice& + acizi tari HCl , H2SO4 , HNO3 >ac azotic, H3PO4 >ac fosforic&, acizi slabi CH3-COOH > ac acetic, HOOC -COOH >ac o?alic& + baz tari 6a=: >hidro?idul de sodiu 9 @=: >hidro?idul de potasiu& , baz slab Ca!OH"2>hidro?id de calciu& + #os#orul $ talic +pero?izi : % ro&i'ul ' (i'rog ) perhidrol& + substante fotosensibilizante : a)ili)a* #luor sc i)a* + substante iritante0vezicante #osg ), +% rita ce se folosesc in compozitia armei chimice& *pt AE arsuri electrice& + c.c. !cur )t co)ti)uu " , c.a. !cur )t alt r)ati-" ' ga.a t $% ' % st '###$%

'. D t r$i)ar a Su%ra# / i ars .


-a ora actuala se utilizeaza $ to'a lui 0allac !r gula lui 1", dupa care suprafata corpului e impartita in 11 regiuni fiecare regiune reprezentand AB AD2LT %ap9Cat AB , 18em 2uper AB ?'>11B , 1 8em Infer 11B?' >)"B 5runchi Anter 11B 9Poster 11B>)"B , =rgCenit 1B > 1## B COPIL %ap9Cat 11B , 18embru2uper AB ?'>11B , 1 8em Infer 1!B?' >'1B 5runchi Anter 11B 9Poster 11B>)"B , =rgCenit 1B > 1#1 B D In arsuri mici 9in sit d urgenta s poate calcula si dupa 3r gula %al$ i4 , palma pacientului cu tot cu degete& reprez 1B din suprafaa sa corporala.

). Clasi# A)ato$o-Cli)ica a Arsurilor T r$ic


Clasi#icar a)ato$o-cli)ica ia i) calcul crit riul %ro#u)zi$ii * i) #u)cti ' l zar a %l &urilor -ascular t gu$ )tar si ' %osibilitatil ' r g ) rar a %i lii. Pro#u)zi$ a l ziu)ii local 'ir ct %ro%ortio)ala cu t $% ratura ag )tului t r$ic* 'ar si cu ti$%ul i) car ac sta a ac/io)at. I) /ara )oastra arsuril s clasi#ica i) 4 gra' ' %ro#u)zi$

5AT.

6ra'ul 7 ' $ , 'ur r 'ator tulb 'i)a$icii circulatori 9 E% r$ ab ca%il


9E lib ' H+s89i)i)a %antitatea de energie calorica& cu care tegumentul a venit in contact a fost mica si nu a determinat alterari ale epidermului superficial. 5oate fenom sunt revers . <indecarea facandu0se cu r stitutio a' i)t gru$ in cateva zile&

6ra'ul 2 ' $ , 'ur r 9 FLICTENA C2 CON:IN2T CLA; sunt distruse straturile


epidermice superioare %a)a la )i- stratului bazal g r$i)ati- al %it , astfel poate avea loc regenerarea pielii. -ichidul e?travazat se va acumula in stratul de clivaF creat intre elementele coagulate termic si cele neafectate, determinand flictena. Intre dimensiunile flictenelor si profunzime nu e?ista nici o legatura. <indecarea se face de regula % r %ri$a$ i)t )tio) , in 7< - 72 zil . Asocierea infectiei poate prelungi timpul necesar vindecarii afectand si calitatea acesteia.

6ra'ul 3 arsuri intermediare& FLICTENA C2 CON:IN2T SAN6HINOLENT , dupa


indepartarea flictenelor va ramane DE;=ul ro>u cu %u)ct ( $oragic
% trai ct l tro$bozat al -as lor ' r$ic a$%utat 2unt distruse total toate straturile epiderm, inclusiv 84 >membr bazala , a# ctat i) -ariabil 'i$ )s si ' r$ul In continuare, ' r$ul r sta)t s -a scari#ica , datorita e?tinderii trombozei in vasele dermului sanatos In funcie de profunzimea pana la care a actionat factorul lezant , in funcie d e?istenta si d densitatea rezervelor epiteliale, ca si de calitatea tratamentului, in arsurile de gradul ) arsuri intermediare&, %osibila -i)' car a )aturala , s%o)ta)a !i)?3sa%t". Ac vindecare va fi insa cu surprize, respectiv cicatrici (i% r@(i%oPig$ )tat 8@ (i% r@(i%oTro#ic 8 #r c- )t cicatrici r tractil . ;in acest motiv cicatrci vicioase&, in special pt regiunile funcionale mana este pe primul plan&, arsurile intermediare nu trebuie conduse la vindecare spontana vindecare c s obtine in G ) sapt& prin proliferarea epiteliului cu care sunt capitonate bonturile de amputatie , a tuberculilor pilosebacei si a gl. sudoripare restane in dermul nelezat. In arsurile intermediare aceste sanse de vindecare pot fi anulate d infectii (d erori terapeutice ce pot distruge rezervele epiteliale

6ra'ul 4 arsuri profunde( e?tradermic& ) croz ' coagular a tuturor straturilor %i lii
-eziunile sunt rezultatul contactului cu surse termice puternice. Escara st tot' au)a uscata* r tractila si a) st zica . In functie d temperatura la care s0a constituit escara s poa constata o anum colorare +nuane d la galben la cafeniu > escara prin caramelizare glucidelor peste 11#$%& +nuane d la alb la cenusiu > escara prin calcinare peste 1###$%& -a nivelul escarelor , vasele sangvine trombozate in hipoderm, pot fi vizibile prin transparenta, dand impresia unui tatua. Fii)' 'istrus toat structuril %i lii* scar l arsurilor %ro#u)' su)t i)s )sibil !r g a) st ziata"
Cor s%o)' )ta #ii)' 6r7,2 5 First D gr * 6r35 S co)'D gr * 6r4 5T(ir' D gr

6ra' I intereseaza numai stratul superficial al pielii, epidermul. 2 manifesta prin roseata pielii, edem local, durere, frisoane. Arsura tipica d gradul I e eritemul solar, produs prin e?punerea Hndelungata si nerationala la soare. ;ureaza )0! zile, dupa care roseata scade fiind Hnlocuita de o pigmentatie bruna urmata de descuamatie 6ra' II intereseaza epidermul pe care0l decoleaza de derm provocInd aparitia flictenelor, vezicule basici& pline cu lichid galbui, care nu este altceva decIt plasma sangvina e?travazata. Acest tip de arsura e provocat de lichide fierbinti sau metale incandescente, care au actionat o durata scurta asupra pielii. 7ste cea mai dureroasa pentru ca sunt atinse terminatiile nervoase de la acest nivel. 6ra' III intereseaza dermul Hn totalitatea lui. ,lictenele au continut sangvinolent. ;urerea nu mai este atIt de intensa, poate sa si lipseasca deoarece terminatiile nervoase pot fi sau sunt distruse complet. 6ra' IA intereseaza toate straturile pielii, apare necroza

!. I)'ic l Prog)ostic al Arsurilor T r$ic

5AT.

Indicele prognostic (IP)* reprez produsul dintre suprafaa arsJ si gradul d profunzime in conceptia actuala arsura este privita ca un volum&, deci e?prima in unitati , gravitatea arsului.5eoretic s poa aF la ma? !##, dar practic aF la 11#0'##
El s calcul aza i)$ulti)' su%ra#ata arsa i) %roc )t cu gra'ul c l $ai $ar al arsurii.

7? : Pac cu 11 B suprafata arsa si arsuri d gradul ' 9 ) >K 11?)>L! IP Aaloril 8 s $)i#icatiil IP * IP > * IP > * IP > * IP > # 0 !# >K evoluie fara complicatii !# 0 "# >K evoluie cu posibile complicatii "# 0 1# >K evoluie cu complicaii in L#B din cazuri 1# 0 1## >K complicaii maForitare * IP > 1## 0 1!# >K apare posibilitatea deceselor * IP > 1!# 0 1"# >K decese in L#B din cazuri * IP > 11# 0 '## >K decesele predomina * IP peste '## >K decesele sunt regula

I)'ic l %rog)ostic IP agra-at ' : 0 vIrste e?treme copii , batrani& 0 situatii biologice pubertate, sarcina& 0 boli asociate diabet, neoplazii , denutritie& 0 traumatisme asociate
;ASP2NS2L SISTE=IC LA A6;ESI2NEA TE;=ICA @ SI;S =rganismul arsului,direct proportional cu amploarea leziunii locale,declanseaza reactii d adaptare care,la randul lor, pot stimula sau intretine noi mecanisme patogenice. .eactia generala a organismului la agresiunea termica este denumita boala arsilor .7a s ' cla)s aza i) $o$ )tul acci' )tului si s $a)i# sta la u) %aci )t cu l ziu)i i) su%ra#ata ' a%ro&i$ati- 2<B si ' %ro#u)zi$ $ 'i .
4oala arsului are o evolutie dinamica,stadiala,ce poate fi influentata. Preventia este garantia unei bune evolutii,iar un tratament necorespunzator sau neaplicat in timp util poate determina o evolutie grava. ,iecare stadiu de boala poate fi caracterizat prin: prezenta mai multor sindroame M conduita terapeutica specifica M anumita evolutie M complicatii specifice 3n caz un anum bolnav& cu arsuri grave trece teoretic prin toate etapele evolutive , desigur N un tratam corect condus face ca bolnavul sa nu mai urmeze aceeasi traiectorie evolutiva =a)i# sist $ic g ) rat ' LEC ' arsura %oarta ' )u$ir a g ) rica ' boala g ) rala a arsului 5 D6A . D6A s i)stal ca)' arsura aco% ra % st 2EB 'i) su%ra#ata cor%orala i) cazul u)ui a'ult sa)atos* 'ar %oa a% si la su%ra# / $ $ici !7<-7EB" i) cazul co%iilor $ici , bos(o , a'ultilor tarati @ cu l z i)(alatorii. Di) % ' - FizPot * D6A %arcurg 2 t s )/ial * %ar/ial su%ra%us % st c l cli)ic I. ta%a ' SOC HIPOAOLE=IC II. ta%a s+ i)#la$ator acut sist $ic 5 SI;S

E. Sta'iul I al Dolii Arsului.


Sta'iul 7 10)z& > % rioa'a s(ocului %ost-co$bustio)al *se caracterizeaza prin grave pierderi si dislocari lichidiene *sanciunea corecta,la timp 9 eficienta e condiia eseniala a supravieuirii * dc tratam e corect, la finele acestei perioade bolnavul trebuie sa prezinte: 0parametrii circulatori & respiratori cIt mai aproape d normal 0conshtiena prezenta , absena agitaiei psihomotorii 0diureza restabilita L#ml(h& 9 tranzit intestinal reluat

F. Sta'iul II al Dolii Arsului.


Sta'iul 2 !0'1z& > % rioa'a $ ta-agr sio)ala @ 'is$ tabolica *se caracterizeaza printr0un catabolism c s desfasoara in conditii de (i%o&i ,organele sunt suprasolicitate , si in org e?ista reziduuri to?ice provenite direct din leziunea locala sau din metabolismul cu epurare deficitara *ac per prez o serie de etape deosebite Et 7 !0"z& remiterea edemelor,daca bolnavul a fost corect ingriFit , si va determina criza poliurica >poliurie OOO atentie la sustinerea cordului si a functiei renale& Et 2 ziua A& > ziua in care se poate face un diagnostic precis al profunzimii leziunii locale Et 3 ziua1'& dc a fost prezenta o I.A functionala , ziua ac marNeaza ' butul ' co$% )sarii r )al Et 4 1'0'1z& pot aparea complicatii digestive :;2 & %I; ( complicatii tromboembolice pot aparea imediat dupa accident si se intind si dupa perioada celor '1 zile La #i) l ac st i % rioa' *bol)a-ul ars !cor ct tratat" tr bui sa s %r zi)t ast# lG + arsurile d gr 3 -i)' cat cele superficiale s0au vindecat deFa in primele ' saptamani& + escarele d gr 4 ' t rsat co$%l t si inceperea constituirii unui %at gra)ular a%t ' a %ri$i i) zil l ur$atoar gr #a ' %i l

H. Sta'iul III al Dolii Arsului.


Sta'iul 3 ('10"#z & > % rioa'a c(irurgicala *;c bolnavul a fost corect ingriFit local & general, va intra intr0o perioada de echilibru metabolic f fragil *6r #ar a i)tr zil l 27-2I asigura o buna evolutie a bolnavului si e un test care confirma corectitudinea tratam *In tratam loc $o' r) al arsurii 7CP& stadiul ) se suprapune din ce in ce m mult peste stadiul ' , iar formarea plJgii granulare e consid d multi autori ca o complicaie localJ

I. Sta'iul IA al Dolii Arsului.


Sta'iul 4 > s(ocul cro)ic *E u) $o' ' -olu/i cauzat ' %i r' r a $o$ )tului o% rator 9( d o i)gri.ir ) cor s%u)zatoar ( d o arsura &tr $ ' s *2e considera ca bolnavul a intrat in ac per 'c la F< ' zil ' la acci' )t %r zi)ta %lagi gra)ular % r giu)i i)ti)s
*%onsecutiv e?istenei acestor plagi, s instal grave stJri d denutritie, prabusire imunitara si dezechilibre metabolice

* In cazul arsurilor f sev , la copii mici9bosho, la malnutriti,( alte persoane tarate, e posib sa constatam aspecte de soc cronic inaintea celor "# de zile
P Star a g ) rala se caract prin : cas csi * ar acti-itat * a'i)a$i * %rostra/i * a)or &i * sub# brilitat PlJgil su)t (i% r-s cr ta)t * # ti' * #ara t )'i)ta la r %arar Si)gura sa)sa %t ac bol)a- gr #ar a si ac tr bui # ctuata i) c l $ai scurt ti$%* 'u%a r - c(ilibrar PDiologic G A) $i !Kiar # s - " , Hi%oProt i) $i !L 3 g@l 8 ra% A@6 5 <*E" , Tra)sa$i)az E

A. Pri$ul A.utor i) Arsuril T r$ic

5AT.

=AS2;ILE DE P;I= AM2TO; se acorda la locul acci' )tului si constau in : 1. scoat r a ra%i'a 'i) $ 'iul t r$ic , dus departe , la aer curat si culcat orizontal '. sti)g r a #ocului ' % (ai) cu miFloacele e?istente ). &%lorar a #u)c/iilor -ital respiratie, circulatie& si susinerea acestora At cand e cazul respiratia artificiala 9 masaF card !. a%licar a u)ui %roso% r c u' apa rece& peste zonele arse pt diminuarea durerii si a gradientului termic temp Q >K edem Q
9 durereaQ M Q e?travazarea proteinelor , Q daunele locale prin scurtarea timpului de actiune al temperaturii e?cesive M racirea dupa )# de minute d la accident devine inutila iar cea e?cesiva ( prelungita devine daunatoare

L. daca prezinta si alt trau$atis$ se va proceda la ( $ostaza %ro-izori & i$obilizar a #racturilor ". daca este posibil s a'$i) a)alg zic !i.-." , o&ig ) , % r#uzii cu solutii cristaloi' /. tra)s%ortar a la s%ital st obligatori % )tru oric ars cu o su%ra#ata $ai $ar ' EB p parcursul drumului nu s admin
alimente ( liN p cale orala&

1#. T;AT LOCAL IN AT.


LA SPITAL SE APLICA T;ATA=ENT LOCAL , 6ENE;AL IN F2NC:IE DE 6;AAIATEA A;S2;II Crit rii ' i)t r)ar a bolnavilor arsi: 0arsurile chimice 0arsuri termice cu suprafata arsa peste K1#B 0arsurile electrice 0arsurile cu suprafata mica dar la persoane in varsta, copii, tarati 0arsurile perineului si e?tremitatilor , indiferent de suprafata 0arsuri profunde , limitate, beneficiind de E6P N 0arsuri pe suprafata mica situate in zone functionale ( estetice mana9fata&

T;AT LOCAL SCOP2L trata$ )tului local

1. %rearea unor conditii d asepsie care sJ permitJ plJgii 9 es vecine o buna evoluie '. Q pierderile d liN 9 prevenirea tulb isN ). -imitarea agravJrii leziunilor !. -imitarea resorbiei d to?ine L. Q fenom algice dam anti0algice& ". 7vitarea reaciilor alergice ( d hipersensibilitate /. Protecia antibacteriana, mentinerea sub control a infectiei

1. 6rJbir a ' t rsJrii scar lor , ob/i) r a u)ui %at gra)ular o%ti$ si cat $ai ra%i' a%t %roc sului ' gr #ar A. Prot c/ia , asist )/a , 'iri.ar a %it lizJrii 1#. Ai)' car a l zi cIt mai rpd , cu un min d s c( l st tic @ #c/ Q, cu o dezvoltare minima d / s scl ros @ / s c( loi'ia) Q
Aaria)t @

TIP2;I ' trat local

I. trat loc CLASIC e predominant %=627.<A5I< , epitelizare spontana 9 controlata a lezi d gr ' & ) , detersarea completa a escarelor de gr ! 9 grefarea cIt m rpd dupa a 27 zi& cu autogrefe II. trat Nir A6;ESIA cu tehnici d e?cizie si grefare imediata & precoce ( grefare secvenialJ d aceste tehnici beneficiaza electrocutiile 9 arsurile chimice 9 escarele termice de gr ! 9 ) d p zone #c/ acoperirea cu grefe e obligatorie Alegerea variantei d trat s face dupa c trec '!h , timp in care bolnavul va fi re0echilibrat biologic III. P;EL2C;A;EA P;I=A;A A LECI ' A;S2;A s va face in cel m scurt timp toal ta locala e una din cele mai import mJsuri d desocare D plaga d arsura reprez o larga cale d acces pt germenii din e?terior , tot la ac niv au loc import pierderi d liN 9prot , din lez se resorb: enz
lizozomale 9 Ninine 9endoto?ine microbiene

IA. INCICII d DECO=P;ESI2NE s fac pt a prevenii lez isN edemul format da compresii vasc& dupa o arsura , in zona imediat subiacenta, s constituie un 7;78 c va determ isN , isNemia afecteaza m ales loFile ine?tensibile , deci s produc lez tip CA.=3 in cazul arsurilor circulare , ac fenom isN s intalnes si la torace9abdom limiteaza miscarile toracice respiratorii&
Principii d efectuare a inciziilor d decompresiune 0 incizia se face in a&ul s g$ )tului 0 incizia se practica 'i) / s sJ)Jtos %a)a i) / s sJ)Jtos 0 incizia se practica % li)ia $ 'ia)J a fiecJrei loFi interesate 0 in mod curent incizia intereseaza %i' r$ul & ' r$ul in arsurile f prof s poa aF si in %la)ul #ascial >Kfasciotomii, s respectJ rete venoasa

A. INCICII d CI;C2=AALA;E s #ac i) arsuril - Ki, ) gli.at , i)# ctat s #ac ## rar i) cazul arsurilor cor ct tratat

11. T;AT =EDICAL IN AT.


Pri)ci%alii PA;A=ET;II cli)ici ' su%ra- g( r + D b 2ri >diureza tre meninutJ intre 3< 0L# $l@( & +TA + P2LSul + ;ESPI;A:IA bolnavul treb sJ prez un ritm respirator normal& s va adm intermitent =' p sonda nazala + $ucoas l & t gu$ treb sJ fie u$ ' , cal' , roz 9 lastic turgorul cutanat sJ arate un grad bun d lasticitat al es & + bolnavul treb sJ fie co)s(ti )t , li)is(tit , coo% ra)t , )o %ai)@ 'ur ri M Agita/ia e un semnal d alarma si s 'at unor manopere neadecv ( (i%o&i i + CLIS=ELE zilnice permit elimi coninutului bacterian intestinal & permit surprinderea la timp a :;20ului E&a$i)Jri PC 5%aracli)ic util i) co)'uc r a trat : +Hb +Ht O6lic $ia +2r sa)g +El ctroli/i +PAC pres ven centrala& + ; z r-a Alcali)J & %H 0 ul sang +6az sangvine %=' 9 ='& O r a)i$ar a bol)a-ului ar tr b co)'usJ 'u%J s turi ' a)aliz Kr sJ arat -olu/ia i) 'i)a$icJ * ac a)aliz ar tr #Jcut ' 2- 3 ori @ zi T;AT =EDICAL

include : I 9 II 9 III 9 I< 9 <

I. ;E-ECHILID;A;E HID;O-ELECT;OLITICP s incepe imediat ce bolnavul aF la spital , s face pt %r - )ir a s(ocului (i%o-ol $ic 9 a I.; )Ac in arsurile c
depashesc '#0'L B din supraf corporala pierderile liN sunt f mari&

N c sarul LiKi'ia) in primele '!h s calc conform formulei $l@24or 5 su%ra# arsa B & Kg cor% & gra'ul arsurii
in primele 1h s dJ R din ac cantit, si apoi cate S in 1h&

EQ G 7E!B su%ra# arsa" & FE !9g" & 3 !gr arsurii" 5212E $l@24( 5?3L , NECESA;2L DACAL

miFlocul cel m eficient d reglare a ritmului d perfuzie e 'iur za, care treb sa fie intre 3< - E< $l@ora s perfuzeaza soluii C;ISTALOIDE , COLOIDALE & SAN6E INTE6;AL i) cazuri &tr $ , )u i) %ri$a % r a s( co$bustio)al
*D L# B solu/ii C;ISTALODE refac liN interstitial& Osol sali) izoto) ! ;i)g r lactat * sol ' NaCl <.1B " *D L# B solu/ii COLOIDALE >macromoleculare O=ANITOL OD &tra) 4< OHES >hidro?ietilamidon!Aolu- )" OsR)g
S9E=A ' AD= !sol % r#uzat -or #i izoto) , izot r$ " 1() sol coloidale din care L#B sange 9 L# B ;e?tran!#& '() sol cristaloide .inger lactat&

in urmatoarele '!h cantit d liN este aceeasi dar e repartizata uniform p durata zilei , sub controlul ;I3.7T7I 9 a I=6=C.A87I 9 P3-2 9 5A 9 :b 9 :t 9P<% ! r EKil (i'ro l ctrolitica s #ac %a)a la r stab co$%l ta a ac stor co)sta)t " II. Asigurar a A )tilati i 8Asigurar a O&ig )arii Tisular
este obligatorie la cei care au inhalat aburi 9 fum ( gaze to?ice ( la cei into?icati cu %=' ( %= in cazuri d urgenJ se face ;C-; > resuscitare cardio0respiratorie , Niar traheostomie

in caz d lez d mucoase ( e?tramucoase a C;>cai.esp >K s recoman IOT > intubarea bolnavului 9 A=A > respiratie asistata III. P;EAENI;EA INFEC:IILO; s a'r s aza tuturor %aci )tilor %t K %i l a co)ta$i)ata in 3P3>unitatea d primire urgente ( la primirea in spital s fac urmatoarele S-acc a)tiT ta)ica ! PTA 5purified t ta)ic anato?ine @ cu DPT" */ s ' -italizat s &ciz aza *s prepara cultura din plaga arsa, iar pana la testarea sensibilitatii germenului antibiograma& se adm ATD cu spectru larg IA. S2PO;T2L N2T;I:IONAL r %r z alta %robl i$%ort * a s r zol-a i) %arar l cu r EKil (i'ro l ctrolitica i)i/ial , la bolnavii gravi , s adm perfuzii cu glucoza s recomanda reluarea cIt m rpd a ali$ )ta/i i % r os !'u%a 24 - 4I ("cu 6luci' /LB& & Prot 'LB& %ac ar ) - ' ? E<<<cal@zi A. Asoci r a altor T;AT s adreseaza profila?iei( tratJrii complicaiilor . 2 pot administra : *anti%oagulante > ( %ari)a * anti7nzime Pancreatice > gor'o& @ tras+lol *pansamente gastrice 9 antiacide anti:Us (IPP>6e?ium & *insulina *analgetice centrale > mialgin D TTT N2 s a'$i)istr aza G Ps 'ati- pt N pot masca o agravare a socului, agitatia arsului fiind data d hipo?ie Pcorticoizi pt N sunt deFa in e?ces prin e?citarea gl %2. si pt N produc perturbari in redresarea shocului Pcat cola$i) pt N arsul nu este depresat vascular & pt N dau vasoconstr .en >KisN ren 9 necroza tubulara >KI.enA cu anurie P%rocai)a pt N intrerupe mecanismele vasopresoare P u)gu )t peste arsura& ce produc crust pt N favorizeazJ infeciile cu anaerobi

CHI;2;6IA A;SILO; nu e subiect& %lasic, ac met d trat s apliN tuturor arsurilor c nu s vindecJ spontan in ) sapt si includ arsurile intremediare 9 profunde gr)9!& 5rat Nir al arsurilor cuprinde ' mari grupuri de intervenii I. 7?cizia 0 grefare prococe II. Crefarea plJgiilor granulare

I. E&cizia - gr #ar %r coc constJ in i)' %Jrtar a scar i si aco% rir a %atului -iabil r zultat cu autogr # cazul ideal&
sau cu substitu )/i ' %i l AAANTAME le acestei metode
0 Q riscuril s %tic %ri) aco% rir a r%' a %lJgilor & s ob/ cicatrici ' o $ai bu)J calitat 0 Q $ortalitat a & Q 'urata s%italizJrii & Q costuril 0 a$ lior aza statusul $ tabolic al pac permiInd acoperirea nevoilor sale nutriionale

allogr # @ & )ogr # @ substitu )/i si)t tici &

INDICA:II le acestei metode


0 arsuril %ro#u)' > gr ! indiferent d localizare ( d suprafaJ & 0 arsuril i)t r$ 'iar %ro#u)' gr ) profund& m alescele din zonele cu valoare functionala sporita mana9fata& 0 AC 9 AE arsurile chimice & electrocuiile&

CONT;A-INDICATII 0 i)stabilitat ( $o'i)a$ica 0 a) $i cu Hb sub Hg@ 'l sau Ht sub 2EB 0 (i%oProt i) $i sub 4g@'l

II. 6r #ar a %lJgilor gra)ular o -ar ' trat s% ci#icJ arsurilor - Ki la noi in ara s practiN adesea pt N pac s prez la medic
tardiv ,Niar si cu arsuri profunde&

PLA6A 6;AN2LA;A e rezultatul evoluiei naturale a arsurilor d gr! 9gr) profunde M es d granul e un es conFunctivo0vascular , cu o mare capacitate proliferativa , format din vase d neoformatie si multi fibroblasti.

O %lagJ gra)ularJ i' ala % )tru gr #at ! utro#ica" * tr b sJ #i G rosi * ' co)sist )/J # r$J * cu gra)ula/ii %la) , lucioas * sa )u aib s cr /ii si )ici #ibri)J
=i.loac l ' aco% rir : a& clasice M b& moderne a& CLASICE 1. autogrefele e?pandate ( nee?pandate '. izogrefele homografele provenite de la gemeni identici& b& =ODE;NE folosesc culturi celulare in vitro, cel pot fi 1. auto0Neratinocitele d culturJ '. piele artifificialJ formatJ din derm rezultat prin : * cultivarea fibroblastilor p reele resorbabile sintetice * cultivarea fibroblastilor in geluri d colagen asociate cu epiderm ac epiderm s ob prin cultivarea in vitro a Neratinocitelor provenite d la pacieni &

1'. T;AT =ODE;N IN AT.


PA2 I. AFuns in urgenta , arsul este investigat conform principiilor V5rauma -ife 2uportW , astfel tre respectat A4% 0ul airXaU, breathing , circulation& >sa aibe %. libere 9 sa respire normal 9 sa aibe o circ normala , apoi s cauta lez asociate lez c0v , resp, lez cr0cerebr , fracturi , etc& PA2 II. 5ratarea lez locale d arsura conform recomandarilor Advanced 4urn -ife 2upport& second importance& 0 s va stabilii supraf arsa9 gr arsurii 9 IP 9@g pac 0 acoperirea ranii cu cImpuri sterile , membrele arse s tzin ridicate , spalarea ranii cu apa 9 sapunD 0 pacientul tre mentinut cald si la o temp constanta 9 antimicrobiene topic 2ilver sulfadiazine , 4acitracin& 0 vaccinare antitetaniN M maF antialgicelor s dau i.v. M nu s dau atb profilactic PA2 III. 2Nin Crafting ( Crefare precoce D PA2 I<. I657.6A.7 vezi criterii d internare sub1# & Pac e internat intr.0o camera izolata, singur, cu o tempN constanta, calda PA2 <. 6r #ar i)tr zil l 27-2I asigura o buna evolutie a bolnavului si e un test care confirma corectitudinea tratam PA2 <I. at cand e cazul& 6r #ar a %lJgilor gra)ular specif arsurilor veNi& prin metode $o' r) c fol culturi celulare in vitro, cel pot fi : 1. auto0Neratinocitele d culturJ '. piele artifificialJ formatJ din derm rezultat prin : * cultivarea fibroblastilor p reele resorbabile sintetice * cultivarea fibroblastilor in geluri d colagen asociate cu epiderm ac epiderm s ob prin cultivarea in vitro a Neratinocitelor provenite d la pacieni &

1). Pri$ul !=Jsuri ' %ri$" A.utor i) Arsuril C(i$ic

5AC.

Pri$ul a.utor 9 tratm local & ocu%a u) loc ### i$%orta)t i) tratar a arsurilor c(i$ic * =AS2;I D P;I= AM2TO; G 0 i)' %artar a ag )tului c(i$ic si a (ai) lor a# ctat 0 s%Jlar cu . t ' a%a a zo) i a# ctat pt a Q concentraia substanei vulnerante ac spalare s continua si la spital cu o durata m mare& 0 in arsuri cu -ar ) sti)s s inlatura intai praful d p corp , apoi s fac spJlJturi abundente cu apa 0 in arsuri cu HCl acid clorhidric se fac infiltratii cu calciu gluco)ic 'iluat 0 in arsuri cu #os#or alb s spala regiunea cu o sol d sulfat de cupru 1B DNiar dc nu e neutralizantD& 0 zona afectata s proteFeaza cu pansamente sterile, imbibate in solutii antiseptice ( cu haine curate 0 dc e cazul s verifica st d constientza 9 respratia 9 circulatia sang

1!. Clasi# Arsurilor C(i$ic

5AC

DEF A% > leziuni ale pielii 9( a mucoaselor 9( a es subiacente dupa contactul cu subst iritante ( to?ice ( necrozante celulare Clasi#icar in functie d ag chimic vulnerant, vom avea urmatoare tipuri d arsuri, cu : + acizi tari HCl , H2SO4 , HNO3 >ac azotic, H3PO4 >ac fosforic&, acizi slabi CH3-COOH > ac acetic, HOOC -COOH >ac o?alic& + baz tari 6a=: >hidro?idul de sodiu 9 @=: >hidro?idul de potasiu& , baz slab G Ca!OH"2>hidro?id de calciu + #os#orul $ talic@albN + pero?izi : % ro&i'ul ' (i'rog ) perhidrol& + substante fotosensibilizante : a)ili)a* #luor sc i)a* + substante iritante0vezicante #osg ), +% rita ce se folosesc in compozitia armei chimice&
Arsuril %ro-ocat ' ACICI 0 acizii $i) rali 9 deriv produc ' s(i'ratar in principal& 9 lez prin cJl'urJ >K scara s i)tal brutal * %ro#u)'a & #i&a & uscata & carto)atJ 0 acizii orga)ici 9 derivatii lor produc lez mai torpide leneshe& >K scar $oi , d culori %ali' & %rost ' li$ lez s aprofund dc ag nu e indepartat ( neutralizat & 0 resorbtia substantelor se insoteste de into?icatie sistemica >K Insuf.:ep9.en Arsuril %ro-ocat ' DACE 0 (i'ro&izii alcali)i se combina cu %rot 5Ua%ar %rot i)a/i acti-i 5U ionii activi sunt f penetrani si determ aprofundarea lez 0 apar si procese e?otermice >K fenom d deshidratare 9 incJlzire 0 apare o scara u$ 'J * c s liK #iazJ r%' * 'ar s li$i)a l )t , i)co$%l t 0 -ezi au diverse nuane d la CEN2SHI2NE6;2 in fc d concen subst 9 in fc d timpul d ac& 0 -ezi nu e fi?a , ea s aprofundeaza pana la completa dezactivare a produsilor secundari proteinatzilor activi& Arsuril %ro-ocat ' FOSFO;2L ALD prez umatoarele caractere specifice: 0 in contact cu aerul ' ga.J nivele inalte de ) rgi t r$icaE 0 ### Li%oSolubil 5U %Jtru)' %ro#u)' i) / s 0 'isociaza i) a%a si form >K % )tao&i' ' #os#or si apoi >K aci' #os#oric nu s spala initial cu apa lez , ci numai dupa indepartare& 0 fenomenele generale sunt grave : I)su#.H % cu ict r #ul$i)a)t * (i%oProt i) $i * ( $aturi * oliguri * (i%ocalc $i 0 pt a detecta aceste arsuri pt a ' t cta #os#orul alb& s apliN sul#at ' cu%ru >K ac s i)) gr st nu e si neutralizant &

1L. D6S i) Arsurilor C(i$ic

5AC

D6S. 7. A)a$) za - s -a a#la ti%ul arsurii c(i$ic @ ag -ul) ra)t G 'c a aci' * baza * #os#or alb * % r(i'rol * tc - s -or ' sco% rii alt l z co)co$it )t @tar asociat - s -a a#la cat ti$% a actio)at subst c(i$ica si cat ti$% s-a scurs ' la acci' )t@i)ci' )t -alt 'at a)a$) stic G al rgii * $ 'icati %r c ' )ta * a)t c ' )t %atol * ulti$a $asa * tc

2. E&a$ cli)ic obi cti- cu ur$atoar l SE=NE CLINICE LOCALE , 6ENE;ALE S $) l local
variaza in fc d ag vulnerant&

+D2;E;EA in cazul A% cu acizi tari >K durerea ap d la inceput si e f puterniN in cazul A% cu baze >K durerea ap tardiv si are o intensitate slaba +As% ctul LEC in cazul A% cu acizi tari >K $u$i#icar a t suturilor 9 cu ) croz 9 scar groas PHCl >K scar gJlbui PH2SO4 > ac sulfuric >K scar c )us(ii PHNO3 > ac azotic>K scar %ortocalii-ros(iatic in cazul A% cu baz tari >K scar c )usiu-$at , cu marg beante c difuzeaza spre suprafaJ in cazul A% cu acizi slabi >K l zi tor%i' %rogr si- * cu as% ct ' su%ura/i in cazul A% cu #os#ori , a)(i'ri' >K l z su)t ' s(i'ratat , %rogr si r%' 9 s r zorb r%' i) circ in cazul A% cu subst - zica)t 5U - zicul , #lict ) , ' $ S $) l g ) ral sunt asemanatoare cu cele din arsurile termice * deci sunt urmarea raspunsului la agresiune soc, 2I.2, 8=;2& 2pecific A% sunt : 0 sufocarea prin spasm bronsic dator inhalJrii vaporilor degaFai d subst chimice 0 leziuni organice la distanta hepatita to?ica, nefroza &, produse in urma absorbtiei subst chim in circulatia sangv 3 E&a$ PC +glicemia +ionograma +hemoleucograma +azotemia +proteinemia +e?plorari specif unor ap9sist
+7?plorari pt a detecta Insuf :ep 4495Y 9 A25>C=5 9-;:& sau Insuf .en diureza9produsii azotati in sange9urina& + pt a detecta arsuri chim produse d #os#orul alb s apliN sul#at ' cu%ru >K ac s i)) gr st nu e si neutralizant &

1". T;AT Arsurilor C(i$ic

5AC

i) s%ital

Trat treb sJ fie rpd si cat m complet. In urgentza s verifica A4% airXaU, breathing , circulation&9 st d conZtienJ T;AT LOCAL are cea m mare importanJ 0 in caz N pac nu a beneficiat d un corect prim aFutor , in spital tre indepartat agentul chimic si hainele imbibate 0 s%alar a are o mare importanta si s face sub Fet de apa , ea vizaeza zona afectata si perilezional o supraf destul d mare spalareaQ concentratia substantei vulnerante & 9 spalare d durata indelungata 0 in arsuri cu -ar ) sti)s s inlatura intai praful d p corp , apoi s fac spJlJturi abundente cu apa 0 in arsuri cu HCl acid clorhidric se fac infiltratii cu calciu gluco)ic 'iluat 0 in arsuri cu #os#or alb s spala regiunea cu o sol d sul#at ' cu%ru 1B DNiar dc nu e neutralizantD& si se fac &cizii cu gr #ar i$ 'iatJ 0 si in arsurile cu aci' #lor(i'ric , a)(i'ri' , #os#or , a)ili) s fac &cizii !i)latura$ / s ) crozat " , gr #ar %r coc m ales in zonele fc 9 estetice& 0 zona afectata s proteFeaza cu pansamente sterile, imbibate in solutii antiseptice T;AT 6ENE;AL este asemanator cu cel din arsurile termice si vizeaza: 0 calmarea durerii prin administrarea de analgetice maFore > $ialgi) 0 tratarea sau combaterea socului 9 a I.enAc 9 a I.espAc 9 a Insuf :ep 0 in caz d I.enAc se recurge la dializa 0 in caz d I.espAc s face o?igenoterapie 0 re7Nil hidroelectrolitica dc e nev
Profilactic: 0 respectarea normelor de protectia muncii

0 masca d gaze si pelerine protectoare in spatii unde s degaFa gaze to?ice sau in caz de atac cu arme chimice

1/. Pri$ul !=Jsuri ' %ri$" A.utor i) Arsuril El ctric


Pri$ul a.utor in cazul unui electrocutat consta in :

5AE.

0 scoat r a -icti$ i ' sub t )siu) a l ctrica !tr #acuta cu gri.a * ast# l i)Kat 3sal-atorul4 sa )u #i l ctrocutat" dc subiectul
strange un fir d inalta tensiune, putem impinge sub el un material izolant ptr a intrerupe contactul cu pamantul &

0 r suscitar a car'io-r s%iratori 0 dupa reluare functiilor vitale , victima va fi tra)s%ortata la s%ital avand griFa sa se mentina respiratia 9 circulatia .esus card.esp presupune 1.A )til Arti#iciala 3gura.LA.gura4 @ 3gura.LA.)as4cu o frecv d 1'01! rpm la adult 9'# rpm la copil aer introd conine 1"011B O2& '. =asa. car'iac &t r) dc nu simtim pulsul la carotida ( femurala& cu bolnavul ashezat p un plan dur, realizam compresii in [ infer a sternului cu podul palmelor ashezate una peste alta cu o frecv d 1## compresii(min 19' >K L presiunii cardiace 9 1 respir artificial , apoi iar L compresiunii cardiace si iar un respir artif etc

11. FizPat Arsurilor El ctric

5AE.

FizPat 7lectrocuia defineste lezi aparute prin pasaFul electronilor prin es , subiectul fiind interpus in circuitul electric p langa degaFarea termica, pasaFul curentului electric deter tulb ale #c/ l ctric $ $bra)ar afectand in spec SNC 9 cor'ul &
LE6EA L2I OH= I52@; !I 5 i)t )sitat V 2 5 t )siu) V ; 5 r zist )/a " I se mJs Hn A5a$% ri 3A$% rii o$oarJ4 V 2 se mJs Hn -ol/i 3Aol/ii ar'4 V ; '.%. direct proporionalJ cu ca)tit ' colag ) Tr c r a cur )tului l ctric ' t r$i)aG

P la niv -as lor d sange >K coagulare intra<asc , tromboze, necroza peretilor cu hemoragie secundara , isN teritoriului distal P la niv i)i$ii rar lez necrotice directe& >K insa apar frecv tro$boz cu isc( $ie si ) croza s cu)'ara a $iocar'ului
Apare desincronizarea totala a pace0maNer0ului >K aritmii ( stop cardiac irev 5rat acestor lezi sta pe primul loc in rezolvarea cazului, de ameliorarea peturb cardiace depinde restul trat P la niv $$ >K coagularea prot >K Q viabilitatea musc prinderea musculaturii e masiva& si asociata cu microtrombozele regionale determ apariti unui larg teritoriu necrotic0ischemic e?celent mediu de cultura microbiana & >K =IOCITA NEC;OCANTA cu caracter e?tensiv , ac terit imens s infect rpd cu clostridiile venite p cale hematogena P la niv oas lor >K lez pot fi necrotice prin e?cludere vasculara dat trombozelor& sau lez d carbonizare directa dat tempE& P la niv ) ) >K coagularea prot >K pierderea totala a fc nn sit departe d traseul curentului pot suferi lez m mici&
-a membre distrugerile tisulare sunt f mari datorita diam mic al conducatorului al membr& , iar lez structurilor prof sunt mai puternice N al structurilor superf . Intre aspectul e?terior al leziunilor si distrugerile din profunzime nu e?ista totdeauna o corespondenta directa , deseori pot fi vazute cazuri la care nu pot fi decelate decat minime marci electrice cutanate, lezi cauzatoare d moarte fiind in acest caz preponderent functionala. 7?ista numeroase cazuri la care aspectul lezi e?terioare e impresionant , marcile electrice fiind reprezentate de adevarate cratere tisulare, cu carbonizarea tuturor tesuturilor si despicarea invelisului cutanat pe intreaga lungime a segmentului de membru care a constituit conductorul , membrul intreg sau parti din el pot fi carbonizate ( calcinate ( mumificate. Dol)a-ul l ctrocutat st i) star ' soc* star obi cti-ata ' s $) cli)ic !'is#u)ctii ) uro-%si(ic , r s%iratorii , car'io-ascular , r )al " si alt rari $arcat al co)sta)t lor biologic !' s(i'ratar cu ( $oco)c )trati * a) $i s -* (i%o%rot i) $i * (i%o)atr $i * (i%oclor $i * r t )ti azotata * aci'oza". =ioglobi)a 'i) c lul l l zat %oat * %ri) %r ci%itar * sa i)'uca bloca. al tubilor r )ali. Arsura l ctrica st o l ziu) ' $a&i$a gra-itat * #ii)' co)si' rata o urg )ta $a.ora.

1A. T;AT $ 'ico-Kir al Arsurilor El ctric

5AE.

La s%ital se vor continua manevrele d r suscitar car'io-asculara0r s% si se va face r EKilib (i'ro l ctrolitica & -ol $ica pana la revenirea functiilor organismului la parametrii normali. In situatia a)uri i I;A& produsa prin precipitarea mioglobinei in tubii renali s va recurge la 'ializa T;AT LOCAL s face imediat c pac poa suporta o interv Nir * NEC;ECTO=IA e trat local esenial e considerat un element d desocare si d prevenire a agravarii lezi &7a presupune &cizia zo) lor ) crozat pana in es macroscopic normal . ;atoritJ evoluiei leziunilor produse d curentul electric , sunt necesare m multe intervenii d &cizi a scar lor * a$%utar a s g$ )t lor ' -italizat pana in es aparent normal, cu lasarea deschisa a bonturilor care se vor sutura secundar ( s vor face plastii ulterioare

* asistar a li$i)arii scar i i) zo) l i) Kr )u s %ot #ac ) cr cto$ii ca in orice arsura & * 'atoritJ cicatricilor -icioas @ a bo)turilor ' a$%uta/i 'ur roas * i)t r- )/iil r %aratorii s -or #ac 'u%a I72 lu)i at cand s0a refacut vascularizatia zonei respective&

1. %e poate sa apara dc e sectionat unul din nervii de la niv antebratului D

'. ;c ai o plaga taiata la niv antebratului ce se vede D si spui N in primul rand se vede plaga si dupa planurile interesate &

). %e faci sa indepartezi agentul chimic in cazul unei arsuri chimiceD si spui ca speli arsura cu apa&

!. %e poate sa apara dc e sectionat n. median in treimea distala a antebratuluiD

L. Primul aFutor la arsi.

". -a o plaga muscata ce faciD si spui ca nu o coshi, e consid septiN din primul moment&

/. %um pui un dgs d o arsura ( d un traumatism

1. 3nde pui garoul la o plaga taiata ce intereseaza artera ( vena

S-ar putea să vă placă și