Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DEF Arsura e o boala chirurgicala locala & generala produsa de multiplii agenti vulnerani. Ac boala are o evoluie stadiala bine definita. Prognosticul depinde : de amploarea si evolutia leziunii locale, de gravitatea complicatiilor , de precocitatea si corectitudinea tratamentului. CLASIF In raport cu agenii vulnerani arsurile se clasifica in: 1 termice produse in urma actiunii caldurii d la !" la 1###$%& ' chimice rezultat al actiunii unor substante chimice baze( acizi& ) electrice aparute sub actiunea curentului electric traznet , curent din prize& Ag Etiologici *pt AT arsuri termice& + ,-A%A.A /##01##$% + 23425A657 I6,-A8A4I-7 1###0'###$% 9 lez inhalatorii& + -I%:I;7-7 ,I74I65I ( 23425A657-7 <A2%=A27 aderente &1##$% + 2=-I;7 ,I7.4I65I 875A-7 5=PI57 *pt AC arsuri chimice& + acizi tari HCl , H2SO4 , HNO3 >ac azotic, H3PO4 >ac fosforic&, acizi slabi CH3-COOH > ac acetic, HOOC -COOH >ac o?alic& + baz tari 6a=: >hidro?idul de sodiu 9 @=: >hidro?idul de potasiu& , baz slab Ca!OH"2>hidro?id de calciu& + #os#orul $ talic +pero?izi : % ro&i'ul ' (i'rog ) perhidrol& + substante fotosensibilizante : a)ili)a* #luor sc i)a* + substante iritante0vezicante #osg ), +% rita ce se folosesc in compozitia armei chimice& *pt AE arsuri electrice& + c.c. !cur )t co)ti)uu " , c.a. !cur )t alt r)ati-" ' ga.a t $% ' % st '###$%
5AT.
6ra'ul 4 arsuri profunde( e?tradermic& ) croz ' coagular a tuturor straturilor %i lii
-eziunile sunt rezultatul contactului cu surse termice puternice. Escara st tot' au)a uscata* r tractila si a) st zica . In functie d temperatura la care s0a constituit escara s poa constata o anum colorare +nuane d la galben la cafeniu > escara prin caramelizare glucidelor peste 11#$%& +nuane d la alb la cenusiu > escara prin calcinare peste 1###$%& -a nivelul escarelor , vasele sangvine trombozate in hipoderm, pot fi vizibile prin transparenta, dand impresia unui tatua. Fii)' 'istrus toat structuril %i lii* scar l arsurilor %ro#u)' su)t i)s )sibil !r g a) st ziata"
Cor s%o)' )ta #ii)' 6r7,2 5 First D gr * 6r35 S co)'D gr * 6r4 5T(ir' D gr
6ra' I intereseaza numai stratul superficial al pielii, epidermul. 2 manifesta prin roseata pielii, edem local, durere, frisoane. Arsura tipica d gradul I e eritemul solar, produs prin e?punerea Hndelungata si nerationala la soare. ;ureaza )0! zile, dupa care roseata scade fiind Hnlocuita de o pigmentatie bruna urmata de descuamatie 6ra' II intereseaza epidermul pe care0l decoleaza de derm provocInd aparitia flictenelor, vezicule basici& pline cu lichid galbui, care nu este altceva decIt plasma sangvina e?travazata. Acest tip de arsura e provocat de lichide fierbinti sau metale incandescente, care au actionat o durata scurta asupra pielii. 7ste cea mai dureroasa pentru ca sunt atinse terminatiile nervoase de la acest nivel. 6ra' III intereseaza dermul Hn totalitatea lui. ,lictenele au continut sangvinolent. ;urerea nu mai este atIt de intensa, poate sa si lipseasca deoarece terminatiile nervoase pot fi sau sunt distruse complet. 6ra' IA intereseaza toate straturile pielii, apare necroza
5AT.
Indicele prognostic (IP)* reprez produsul dintre suprafaa arsJ si gradul d profunzime in conceptia actuala arsura este privita ca un volum&, deci e?prima in unitati , gravitatea arsului.5eoretic s poa aF la ma? !##, dar practic aF la 11#0'##
El s calcul aza i)$ulti)' su%ra#ata arsa i) %roc )t cu gra'ul c l $ai $ar al arsurii.
7? : Pac cu 11 B suprafata arsa si arsuri d gradul ' 9 ) >K 11?)>L! IP Aaloril 8 s $)i#icatiil IP * IP > * IP > * IP > * IP > # 0 !# >K evoluie fara complicatii !# 0 "# >K evoluie cu posibile complicatii "# 0 1# >K evoluie cu complicaii in L#B din cazuri 1# 0 1## >K complicaii maForitare * IP > 1## 0 1!# >K apare posibilitatea deceselor * IP > 1!# 0 1"# >K decese in L#B din cazuri * IP > 11# 0 '## >K decesele predomina * IP peste '## >K decesele sunt regula
I)'ic l %rog)ostic IP agra-at ' : 0 vIrste e?treme copii , batrani& 0 situatii biologice pubertate, sarcina& 0 boli asociate diabet, neoplazii , denutritie& 0 traumatisme asociate
;ASP2NS2L SISTE=IC LA A6;ESI2NEA TE;=ICA @ SI;S =rganismul arsului,direct proportional cu amploarea leziunii locale,declanseaza reactii d adaptare care,la randul lor, pot stimula sau intretine noi mecanisme patogenice. .eactia generala a organismului la agresiunea termica este denumita boala arsilor .7a s ' cla)s aza i) $o$ )tul acci' )tului si s $a)i# sta la u) %aci )t cu l ziu)i i) su%ra#ata ' a%ro&i$ati- 2<B si ' %ro#u)zi$ $ 'i .
4oala arsului are o evolutie dinamica,stadiala,ce poate fi influentata. Preventia este garantia unei bune evolutii,iar un tratament necorespunzator sau neaplicat in timp util poate determina o evolutie grava. ,iecare stadiu de boala poate fi caracterizat prin: prezenta mai multor sindroame M conduita terapeutica specifica M anumita evolutie M complicatii specifice 3n caz un anum bolnav& cu arsuri grave trece teoretic prin toate etapele evolutive , desigur N un tratam corect condus face ca bolnavul sa nu mai urmeze aceeasi traiectorie evolutiva =a)i# sist $ic g ) rat ' LEC ' arsura %oarta ' )u$ir a g ) rica ' boala g ) rala a arsului 5 D6A . D6A s i)stal ca)' arsura aco% ra % st 2EB 'i) su%ra#ata cor%orala i) cazul u)ui a'ult sa)atos* 'ar %oa a% si la su%ra# / $ $ici !7<-7EB" i) cazul co%iilor $ici , bos(o , a'ultilor tarati @ cu l z i)(alatorii. Di) % ' - FizPot * D6A %arcurg 2 t s )/ial * %ar/ial su%ra%us % st c l cli)ic I. ta%a ' SOC HIPOAOLE=IC II. ta%a s+ i)#la$ator acut sist $ic 5 SI;S
* In cazul arsurilor f sev , la copii mici9bosho, la malnutriti,( alte persoane tarate, e posib sa constatam aspecte de soc cronic inaintea celor "# de zile
P Star a g ) rala se caract prin : cas csi * ar acti-itat * a'i)a$i * %rostra/i * a)or &i * sub# brilitat PlJgil su)t (i% r-s cr ta)t * # ti' * #ara t )'i)ta la r %arar Si)gura sa)sa %t ac bol)a- gr #ar a si ac tr bui # ctuata i) c l $ai scurt ti$%* 'u%a r - c(ilibrar PDiologic G A) $i !Kiar # s - " , Hi%oProt i) $i !L 3 g@l 8 ra% A@6 5 <*E" , Tra)sa$i)az E
5AT.
=AS2;ILE DE P;I= AM2TO; se acorda la locul acci' )tului si constau in : 1. scoat r a ra%i'a 'i) $ 'iul t r$ic , dus departe , la aer curat si culcat orizontal '. sti)g r a #ocului ' % (ai) cu miFloacele e?istente ). &%lorar a #u)c/iilor -ital respiratie, circulatie& si susinerea acestora At cand e cazul respiratia artificiala 9 masaF card !. a%licar a u)ui %roso% r c u' apa rece& peste zonele arse pt diminuarea durerii si a gradientului termic temp Q >K edem Q
9 durereaQ M Q e?travazarea proteinelor , Q daunele locale prin scurtarea timpului de actiune al temperaturii e?cesive M racirea dupa )# de minute d la accident devine inutila iar cea e?cesiva ( prelungita devine daunatoare
L. daca prezinta si alt trau$atis$ se va proceda la ( $ostaza %ro-izori & i$obilizar a #racturilor ". daca este posibil s a'$i) a)alg zic !i.-." , o&ig ) , % r#uzii cu solutii cristaloi' /. tra)s%ortar a la s%ital st obligatori % )tru oric ars cu o su%ra#ata $ai $ar ' EB p parcursul drumului nu s admin
alimente ( liN p cale orala&
1. %rearea unor conditii d asepsie care sJ permitJ plJgii 9 es vecine o buna evoluie '. Q pierderile d liN 9 prevenirea tulb isN ). -imitarea agravJrii leziunilor !. -imitarea resorbiei d to?ine L. Q fenom algice dam anti0algice& ". 7vitarea reaciilor alergice ( d hipersensibilitate /. Protecia antibacteriana, mentinerea sub control a infectiei
1. 6rJbir a ' t rsJrii scar lor , ob/i) r a u)ui %at gra)ular o%ti$ si cat $ai ra%i' a%t %roc sului ' gr #ar A. Prot c/ia , asist )/a , 'iri.ar a %it lizJrii 1#. Ai)' car a l zi cIt mai rpd , cu un min d s c( l st tic @ #c/ Q, cu o dezvoltare minima d / s scl ros @ / s c( loi'ia) Q
Aaria)t @
I. trat loc CLASIC e predominant %=627.<A5I< , epitelizare spontana 9 controlata a lezi d gr ' & ) , detersarea completa a escarelor de gr ! 9 grefarea cIt m rpd dupa a 27 zi& cu autogrefe II. trat Nir A6;ESIA cu tehnici d e?cizie si grefare imediata & precoce ( grefare secvenialJ d aceste tehnici beneficiaza electrocutiile 9 arsurile chimice 9 escarele termice de gr ! 9 ) d p zone #c/ acoperirea cu grefe e obligatorie Alegerea variantei d trat s face dupa c trec '!h , timp in care bolnavul va fi re0echilibrat biologic III. P;EL2C;A;EA P;I=A;A A LECI ' A;S2;A s va face in cel m scurt timp toal ta locala e una din cele mai import mJsuri d desocare D plaga d arsura reprez o larga cale d acces pt germenii din e?terior , tot la ac niv au loc import pierderi d liN 9prot , din lez se resorb: enz
lizozomale 9 Ninine 9endoto?ine microbiene
IA. INCICII d DECO=P;ESI2NE s fac pt a prevenii lez isN edemul format da compresii vasc& dupa o arsura , in zona imediat subiacenta, s constituie un 7;78 c va determ isN , isNemia afecteaza m ales loFile ine?tensibile , deci s produc lez tip CA.=3 in cazul arsurilor circulare , ac fenom isN s intalnes si la torace9abdom limiteaza miscarile toracice respiratorii&
Principii d efectuare a inciziilor d decompresiune 0 incizia se face in a&ul s g$ )tului 0 incizia se practica 'i) / s sJ)Jtos %a)a i) / s sJ)Jtos 0 incizia se practica % li)ia $ 'ia)J a fiecJrei loFi interesate 0 in mod curent incizia intereseaza %i' r$ul & ' r$ul in arsurile f prof s poa aF si in %la)ul #ascial >Kfasciotomii, s respectJ rete venoasa
A. INCICII d CI;C2=AALA;E s #ac i) arsuril - Ki, ) gli.at , i)# ctat s #ac ## rar i) cazul arsurilor cor ct tratat
I. ;E-ECHILID;A;E HID;O-ELECT;OLITICP s incepe imediat ce bolnavul aF la spital , s face pt %r - )ir a s(ocului (i%o-ol $ic 9 a I.; )Ac in arsurile c
depashesc '#0'L B din supraf corporala pierderile liN sunt f mari&
N c sarul LiKi'ia) in primele '!h s calc conform formulei $l@24or 5 su%ra# arsa B & Kg cor% & gra'ul arsurii
in primele 1h s dJ R din ac cantit, si apoi cate S in 1h&
EQ G 7E!B su%ra# arsa" & FE !9g" & 3 !gr arsurii" 5212E $l@24( 5?3L , NECESA;2L DACAL
miFlocul cel m eficient d reglare a ritmului d perfuzie e 'iur za, care treb sa fie intre 3< - E< $l@ora s perfuzeaza soluii C;ISTALOIDE , COLOIDALE & SAN6E INTE6;AL i) cazuri &tr $ , )u i) %ri$a % r a s( co$bustio)al
*D L# B solu/ii C;ISTALODE refac liN interstitial& Osol sali) izoto) ! ;i)g r lactat * sol ' NaCl <.1B " *D L# B solu/ii COLOIDALE >macromoleculare O=ANITOL OD &tra) 4< OHES >hidro?ietilamidon!Aolu- )" OsR)g
S9E=A ' AD= !sol % r#uzat -or #i izoto) , izot r$ " 1() sol coloidale din care L#B sange 9 L# B ;e?tran!#& '() sol cristaloide .inger lactat&
in urmatoarele '!h cantit d liN este aceeasi dar e repartizata uniform p durata zilei , sub controlul ;I3.7T7I 9 a I=6=C.A87I 9 P3-2 9 5A 9 :b 9 :t 9P<% ! r EKil (i'ro l ctrolitica s #ac %a)a la r stab co$%l ta a ac stor co)sta)t " II. Asigurar a A )tilati i 8Asigurar a O&ig )arii Tisular
este obligatorie la cei care au inhalat aburi 9 fum ( gaze to?ice ( la cei into?icati cu %=' ( %= in cazuri d urgenJ se face ;C-; > resuscitare cardio0respiratorie , Niar traheostomie
in caz d lez d mucoase ( e?tramucoase a C;>cai.esp >K s recoman IOT > intubarea bolnavului 9 A=A > respiratie asistata III. P;EAENI;EA INFEC:IILO; s a'r s aza tuturor %aci )tilor %t K %i l a co)ta$i)ata in 3P3>unitatea d primire urgente ( la primirea in spital s fac urmatoarele S-acc a)tiT ta)ica ! PTA 5purified t ta)ic anato?ine @ cu DPT" */ s ' -italizat s &ciz aza *s prepara cultura din plaga arsa, iar pana la testarea sensibilitatii germenului antibiograma& se adm ATD cu spectru larg IA. S2PO;T2L N2T;I:IONAL r %r z alta %robl i$%ort * a s r zol-a i) %arar l cu r EKil (i'ro l ctrolitica i)i/ial , la bolnavii gravi , s adm perfuzii cu glucoza s recomanda reluarea cIt m rpd a ali$ )ta/i i % r os !'u%a 24 - 4I ("cu 6luci' /LB& & Prot 'LB& %ac ar ) - ' ? E<<<cal@zi A. Asoci r a altor T;AT s adreseaza profila?iei( tratJrii complicaiilor . 2 pot administra : *anti%oagulante > ( %ari)a * anti7nzime Pancreatice > gor'o& @ tras+lol *pansamente gastrice 9 antiacide anti:Us (IPP>6e?ium & *insulina *analgetice centrale > mialgin D TTT N2 s a'$i)istr aza G Ps 'ati- pt N pot masca o agravare a socului, agitatia arsului fiind data d hipo?ie Pcorticoizi pt N sunt deFa in e?ces prin e?citarea gl %2. si pt N produc perturbari in redresarea shocului Pcat cola$i) pt N arsul nu este depresat vascular & pt N dau vasoconstr .en >KisN ren 9 necroza tubulara >KI.enA cu anurie P%rocai)a pt N intrerupe mecanismele vasopresoare P u)gu )t peste arsura& ce produc crust pt N favorizeazJ infeciile cu anaerobi
CHI;2;6IA A;SILO; nu e subiect& %lasic, ac met d trat s apliN tuturor arsurilor c nu s vindecJ spontan in ) sapt si includ arsurile intremediare 9 profunde gr)9!& 5rat Nir al arsurilor cuprinde ' mari grupuri de intervenii I. 7?cizia 0 grefare prococe II. Crefarea plJgiilor granulare
I. E&cizia - gr #ar %r coc constJ in i)' %Jrtar a scar i si aco% rir a %atului -iabil r zultat cu autogr # cazul ideal&
sau cu substitu )/i ' %i l AAANTAME le acestei metode
0 Q riscuril s %tic %ri) aco% rir a r%' a %lJgilor & s ob/ cicatrici ' o $ai bu)J calitat 0 Q $ortalitat a & Q 'urata s%italizJrii & Q costuril 0 a$ lior aza statusul $ tabolic al pac permiInd acoperirea nevoilor sale nutriionale
CONT;A-INDICATII 0 i)stabilitat ( $o'i)a$ica 0 a) $i cu Hb sub Hg@ 'l sau Ht sub 2EB 0 (i%oProt i) $i sub 4g@'l
II. 6r #ar a %lJgilor gra)ular o -ar ' trat s% ci#icJ arsurilor - Ki la noi in ara s practiN adesea pt N pac s prez la medic
tardiv ,Niar si cu arsuri profunde&
PLA6A 6;AN2LA;A e rezultatul evoluiei naturale a arsurilor d gr! 9gr) profunde M es d granul e un es conFunctivo0vascular , cu o mare capacitate proliferativa , format din vase d neoformatie si multi fibroblasti.
O %lagJ gra)ularJ i' ala % )tru gr #at ! utro#ica" * tr b sJ #i G rosi * ' co)sist )/J # r$J * cu gra)ula/ii %la) , lucioas * sa )u aib s cr /ii si )ici #ibri)J
=i.loac l ' aco% rir : a& clasice M b& moderne a& CLASICE 1. autogrefele e?pandate ( nee?pandate '. izogrefele homografele provenite de la gemeni identici& b& =ODE;NE folosesc culturi celulare in vitro, cel pot fi 1. auto0Neratinocitele d culturJ '. piele artifificialJ formatJ din derm rezultat prin : * cultivarea fibroblastilor p reele resorbabile sintetice * cultivarea fibroblastilor in geluri d colagen asociate cu epiderm ac epiderm s ob prin cultivarea in vitro a Neratinocitelor provenite d la pacieni &
5AC.
Pri$ul a.utor 9 tratm local & ocu%a u) loc ### i$%orta)t i) tratar a arsurilor c(i$ic * =AS2;I D P;I= AM2TO; G 0 i)' %artar a ag )tului c(i$ic si a (ai) lor a# ctat 0 s%Jlar cu . t ' a%a a zo) i a# ctat pt a Q concentraia substanei vulnerante ac spalare s continua si la spital cu o durata m mare& 0 in arsuri cu -ar ) sti)s s inlatura intai praful d p corp , apoi s fac spJlJturi abundente cu apa 0 in arsuri cu HCl acid clorhidric se fac infiltratii cu calciu gluco)ic 'iluat 0 in arsuri cu #os#or alb s spala regiunea cu o sol d sulfat de cupru 1B DNiar dc nu e neutralizantD& 0 zona afectata s proteFeaza cu pansamente sterile, imbibate in solutii antiseptice ( cu haine curate 0 dc e cazul s verifica st d constientza 9 respratia 9 circulatia sang
5AC
DEF A% > leziuni ale pielii 9( a mucoaselor 9( a es subiacente dupa contactul cu subst iritante ( to?ice ( necrozante celulare Clasi#icar in functie d ag chimic vulnerant, vom avea urmatoare tipuri d arsuri, cu : + acizi tari HCl , H2SO4 , HNO3 >ac azotic, H3PO4 >ac fosforic&, acizi slabi CH3-COOH > ac acetic, HOOC -COOH >ac o?alic& + baz tari 6a=: >hidro?idul de sodiu 9 @=: >hidro?idul de potasiu& , baz slab G Ca!OH"2>hidro?id de calciu + #os#orul $ talic@albN + pero?izi : % ro&i'ul ' (i'rog ) perhidrol& + substante fotosensibilizante : a)ili)a* #luor sc i)a* + substante iritante0vezicante #osg ), +% rita ce se folosesc in compozitia armei chimice&
Arsuril %ro-ocat ' ACICI 0 acizii $i) rali 9 deriv produc ' s(i'ratar in principal& 9 lez prin cJl'urJ >K scara s i)tal brutal * %ro#u)'a & #i&a & uscata & carto)atJ 0 acizii orga)ici 9 derivatii lor produc lez mai torpide leneshe& >K scar $oi , d culori %ali' & %rost ' li$ lez s aprofund dc ag nu e indepartat ( neutralizat & 0 resorbtia substantelor se insoteste de into?icatie sistemica >K Insuf.:ep9.en Arsuril %ro-ocat ' DACE 0 (i'ro&izii alcali)i se combina cu %rot 5Ua%ar %rot i)a/i acti-i 5U ionii activi sunt f penetrani si determ aprofundarea lez 0 apar si procese e?otermice >K fenom d deshidratare 9 incJlzire 0 apare o scara u$ 'J * c s liK #iazJ r%' * 'ar s li$i)a l )t , i)co$%l t 0 -ezi au diverse nuane d la CEN2SHI2NE6;2 in fc d concen subst 9 in fc d timpul d ac& 0 -ezi nu e fi?a , ea s aprofundeaza pana la completa dezactivare a produsilor secundari proteinatzilor activi& Arsuril %ro-ocat ' FOSFO;2L ALD prez umatoarele caractere specifice: 0 in contact cu aerul ' ga.J nivele inalte de ) rgi t r$icaE 0 ### Li%oSolubil 5U %Jtru)' %ro#u)' i) / s 0 'isociaza i) a%a si form >K % )tao&i' ' #os#or si apoi >K aci' #os#oric nu s spala initial cu apa lez , ci numai dupa indepartare& 0 fenomenele generale sunt grave : I)su#.H % cu ict r #ul$i)a)t * (i%oProt i) $i * ( $aturi * oliguri * (i%ocalc $i 0 pt a detecta aceste arsuri pt a ' t cta #os#orul alb& s apliN sul#at ' cu%ru >K ac s i)) gr st nu e si neutralizant &
5AC
D6S. 7. A)a$) za - s -a a#la ti%ul arsurii c(i$ic @ ag -ul) ra)t G 'c a aci' * baza * #os#or alb * % r(i'rol * tc - s -or ' sco% rii alt l z co)co$it )t @tar asociat - s -a a#la cat ti$% a actio)at subst c(i$ica si cat ti$% s-a scurs ' la acci' )t@i)ci' )t -alt 'at a)a$) stic G al rgii * $ 'icati %r c ' )ta * a)t c ' )t %atol * ulti$a $asa * tc
2. E&a$ cli)ic obi cti- cu ur$atoar l SE=NE CLINICE LOCALE , 6ENE;ALE S $) l local
variaza in fc d ag vulnerant&
+D2;E;EA in cazul A% cu acizi tari >K durerea ap d la inceput si e f puterniN in cazul A% cu baze >K durerea ap tardiv si are o intensitate slaba +As% ctul LEC in cazul A% cu acizi tari >K $u$i#icar a t suturilor 9 cu ) croz 9 scar groas PHCl >K scar gJlbui PH2SO4 > ac sulfuric >K scar c )us(ii PHNO3 > ac azotic>K scar %ortocalii-ros(iatic in cazul A% cu baz tari >K scar c )usiu-$at , cu marg beante c difuzeaza spre suprafaJ in cazul A% cu acizi slabi >K l zi tor%i' %rogr si- * cu as% ct ' su%ura/i in cazul A% cu #os#ori , a)(i'ri' >K l z su)t ' s(i'ratat , %rogr si r%' 9 s r zorb r%' i) circ in cazul A% cu subst - zica)t 5U - zicul , #lict ) , ' $ S $) l g ) ral sunt asemanatoare cu cele din arsurile termice * deci sunt urmarea raspunsului la agresiune soc, 2I.2, 8=;2& 2pecific A% sunt : 0 sufocarea prin spasm bronsic dator inhalJrii vaporilor degaFai d subst chimice 0 leziuni organice la distanta hepatita to?ica, nefroza &, produse in urma absorbtiei subst chim in circulatia sangv 3 E&a$ PC +glicemia +ionograma +hemoleucograma +azotemia +proteinemia +e?plorari specif unor ap9sist
+7?plorari pt a detecta Insuf :ep 4495Y 9 A25>C=5 9-;:& sau Insuf .en diureza9produsii azotati in sange9urina& + pt a detecta arsuri chim produse d #os#orul alb s apliN sul#at ' cu%ru >K ac s i)) gr st nu e si neutralizant &
5AC
i) s%ital
Trat treb sJ fie rpd si cat m complet. In urgentza s verifica A4% airXaU, breathing , circulation&9 st d conZtienJ T;AT LOCAL are cea m mare importanJ 0 in caz N pac nu a beneficiat d un corect prim aFutor , in spital tre indepartat agentul chimic si hainele imbibate 0 s%alar a are o mare importanta si s face sub Fet de apa , ea vizaeza zona afectata si perilezional o supraf destul d mare spalareaQ concentratia substantei vulnerante & 9 spalare d durata indelungata 0 in arsuri cu -ar ) sti)s s inlatura intai praful d p corp , apoi s fac spJlJturi abundente cu apa 0 in arsuri cu HCl acid clorhidric se fac infiltratii cu calciu gluco)ic 'iluat 0 in arsuri cu #os#or alb s spala regiunea cu o sol d sul#at ' cu%ru 1B DNiar dc nu e neutralizantD& si se fac &cizii cu gr #ar i$ 'iatJ 0 si in arsurile cu aci' #lor(i'ric , a)(i'ri' , #os#or , a)ili) s fac &cizii !i)latura$ / s ) crozat " , gr #ar %r coc m ales in zonele fc 9 estetice& 0 zona afectata s proteFeaza cu pansamente sterile, imbibate in solutii antiseptice T;AT 6ENE;AL este asemanator cu cel din arsurile termice si vizeaza: 0 calmarea durerii prin administrarea de analgetice maFore > $ialgi) 0 tratarea sau combaterea socului 9 a I.enAc 9 a I.espAc 9 a Insuf :ep 0 in caz d I.enAc se recurge la dializa 0 in caz d I.espAc s face o?igenoterapie 0 re7Nil hidroelectrolitica dc e nev
Profilactic: 0 respectarea normelor de protectia muncii
0 masca d gaze si pelerine protectoare in spatii unde s degaFa gaze to?ice sau in caz de atac cu arme chimice
5AE.
0 scoat r a -icti$ i ' sub t )siu) a l ctrica !tr #acuta cu gri.a * ast# l i)Kat 3sal-atorul4 sa )u #i l ctrocutat" dc subiectul
strange un fir d inalta tensiune, putem impinge sub el un material izolant ptr a intrerupe contactul cu pamantul &
0 r suscitar a car'io-r s%iratori 0 dupa reluare functiilor vitale , victima va fi tra)s%ortata la s%ital avand griFa sa se mentina respiratia 9 circulatia .esus card.esp presupune 1.A )til Arti#iciala 3gura.LA.gura4 @ 3gura.LA.)as4cu o frecv d 1'01! rpm la adult 9'# rpm la copil aer introd conine 1"011B O2& '. =asa. car'iac &t r) dc nu simtim pulsul la carotida ( femurala& cu bolnavul ashezat p un plan dur, realizam compresii in [ infer a sternului cu podul palmelor ashezate una peste alta cu o frecv d 1## compresii(min 19' >K L presiunii cardiace 9 1 respir artificial , apoi iar L compresiunii cardiace si iar un respir artif etc
5AE.
FizPat 7lectrocuia defineste lezi aparute prin pasaFul electronilor prin es , subiectul fiind interpus in circuitul electric p langa degaFarea termica, pasaFul curentului electric deter tulb ale #c/ l ctric $ $bra)ar afectand in spec SNC 9 cor'ul &
LE6EA L2I OH= I52@; !I 5 i)t )sitat V 2 5 t )siu) V ; 5 r zist )/a " I se mJs Hn A5a$% ri 3A$% rii o$oarJ4 V 2 se mJs Hn -ol/i 3Aol/ii ar'4 V ; '.%. direct proporionalJ cu ca)tit ' colag ) Tr c r a cur )tului l ctric ' t r$i)aG
P la niv -as lor d sange >K coagulare intra<asc , tromboze, necroza peretilor cu hemoragie secundara , isN teritoriului distal P la niv i)i$ii rar lez necrotice directe& >K insa apar frecv tro$boz cu isc( $ie si ) croza s cu)'ara a $iocar'ului
Apare desincronizarea totala a pace0maNer0ului >K aritmii ( stop cardiac irev 5rat acestor lezi sta pe primul loc in rezolvarea cazului, de ameliorarea peturb cardiace depinde restul trat P la niv $$ >K coagularea prot >K Q viabilitatea musc prinderea musculaturii e masiva& si asociata cu microtrombozele regionale determ apariti unui larg teritoriu necrotic0ischemic e?celent mediu de cultura microbiana & >K =IOCITA NEC;OCANTA cu caracter e?tensiv , ac terit imens s infect rpd cu clostridiile venite p cale hematogena P la niv oas lor >K lez pot fi necrotice prin e?cludere vasculara dat trombozelor& sau lez d carbonizare directa dat tempE& P la niv ) ) >K coagularea prot >K pierderea totala a fc nn sit departe d traseul curentului pot suferi lez m mici&
-a membre distrugerile tisulare sunt f mari datorita diam mic al conducatorului al membr& , iar lez structurilor prof sunt mai puternice N al structurilor superf . Intre aspectul e?terior al leziunilor si distrugerile din profunzime nu e?ista totdeauna o corespondenta directa , deseori pot fi vazute cazuri la care nu pot fi decelate decat minime marci electrice cutanate, lezi cauzatoare d moarte fiind in acest caz preponderent functionala. 7?ista numeroase cazuri la care aspectul lezi e?terioare e impresionant , marcile electrice fiind reprezentate de adevarate cratere tisulare, cu carbonizarea tuturor tesuturilor si despicarea invelisului cutanat pe intreaga lungime a segmentului de membru care a constituit conductorul , membrul intreg sau parti din el pot fi carbonizate ( calcinate ( mumificate. Dol)a-ul l ctrocutat st i) star ' soc* star obi cti-ata ' s $) cli)ic !'is#u)ctii ) uro-%si(ic , r s%iratorii , car'io-ascular , r )al " si alt rari $arcat al co)sta)t lor biologic !' s(i'ratar cu ( $oco)c )trati * a) $i s -* (i%o%rot i) $i * (i%o)atr $i * (i%oclor $i * r t )ti azotata * aci'oza". =ioglobi)a 'i) c lul l l zat %oat * %ri) %r ci%itar * sa i)'uca bloca. al tubilor r )ali. Arsura l ctrica st o l ziu) ' $a&i$a gra-itat * #ii)' co)si' rata o urg )ta $a.ora.
5AE.
La s%ital se vor continua manevrele d r suscitar car'io-asculara0r s% si se va face r EKilib (i'ro l ctrolitica & -ol $ica pana la revenirea functiilor organismului la parametrii normali. In situatia a)uri i I;A& produsa prin precipitarea mioglobinei in tubii renali s va recurge la 'ializa T;AT LOCAL s face imediat c pac poa suporta o interv Nir * NEC;ECTO=IA e trat local esenial e considerat un element d desocare si d prevenire a agravarii lezi &7a presupune &cizia zo) lor ) crozat pana in es macroscopic normal . ;atoritJ evoluiei leziunilor produse d curentul electric , sunt necesare m multe intervenii d &cizi a scar lor * a$%utar a s g$ )t lor ' -italizat pana in es aparent normal, cu lasarea deschisa a bonturilor care se vor sutura secundar ( s vor face plastii ulterioare
* asistar a li$i)arii scar i i) zo) l i) Kr )u s %ot #ac ) cr cto$ii ca in orice arsura & * 'atoritJ cicatricilor -icioas @ a bo)turilor ' a$%uta/i 'ur roas * i)t r- )/iil r %aratorii s -or #ac 'u%a I72 lu)i at cand s0a refacut vascularizatia zonei respective&
'. ;c ai o plaga taiata la niv antebratului ce se vede D si spui N in primul rand se vede plaga si dupa planurile interesate &
). %e faci sa indepartezi agentul chimic in cazul unei arsuri chimiceD si spui ca speli arsura cu apa&
". -a o plaga muscata ce faciD si spui ca nu o coshi, e consid septiN din primul moment&