STUDIU PRIVIND SATISFACTIA IN MUNCA A SALARIATILOR

Studiul prezentat are intentia de a prezenta, prin intermediul unei cercetari care sunt cele mai dorite locuri de munca din Romania. Primul pas ce s-a facut in acest sens a fost de a stabili Care sunt cele mai importante aspecte ale vietii de angajat ce contribuie deopotriva la multumirea sau nemultumirea lui legata de firma angajatoare?. Odata stabilite criteriile de evaluare, urmatorul pas a fost sa afle care dintre acestea sunt mai importante in evaluarea satisfactiei generale a angajatilor unei companii. A urmat apoi stabilirea companiilor ai caror angajati trebuiau sa raspunda la chestionar. Astfel, s-au ales mai multe institutii care au fost de acord sa participe la intocmirea studiului. La fiecare dintre aceste societati s-a ales un numar de salariati, viitori posibili repondenti. S-a intocmit un chestionar care a fost inmanat grupului de studiu, in care erau rugati sa acorde cate un calificativ de la foarte nesatisfacator pana la foarte satisfacator fiecarei intrebari din chestionar, in functie de gradul de satisfactie al fiecaruia dintre ei. Chestionarul a fost unul mai amplu, insa in urma completarii acestora, s-au desprins care ar fi principalele aspecte legate de satisfactia unui salariat oarecare la locul de munca. In lucrarea de fata, se doreste testarea principalelor nevoi (asa cum au reiesit ele din studiul revistei Capital) ale unui salariat din cadrul Administratie Finantelor Publice Baia Mare. 2. Formularea chestionarului La baza chestionarulu propus in studiul din paginile revistei, au stat 41 de criterii de evaluare grupate in patru mari categorii: conditiile de munac, calitatea colaborarii, pachetul salarial si conditiile de recreerre si dezvoltare profesionala. Cestionarul propus pentru studiul de fata cuprinde asadar cele mai importante 10 criterii care conteaza cand vine vorba despre satisfacerea unor nevoi in calitatea de salariat a unei persoane: - respectul cu care sunteti tratat ca angajat - nivelul salariului

- calitatea colaborarii cu top managementul - atmosfera de lucru la locul de munca - atitudinea sefului dumneavoastra direct - posibilitati interne de dezvoltare profesionala - calitatea colaborarii cu celelalte compartimente - atmosfera din cadrul institutiei - sistemul de bonusuri/prime pentru recunoasterea meritelor - asigurarea cu tehnologie informatica. La aceste intrebari, repondentii sunt rugati sa bifeze ca raspuns una dintre variantele propuse ca raspuns: - foarte nesatisfacut - nesatisfacut - mediu satisfacut - satisfacut - foarte satisfacut. Formularul mai cuprinde, pe langa cele 10 intrebari si un loc pentru viitoare sugestii propuse de salariatul chestionat. Acest lucru presupune ca daca salariatul considera ca in calitatea sa de slariat (si nu strict persoana fizica), mai sunt si alte aspecte care ar putea influenta gradul lui de motivatie sau satisfactie la locul de munca, sau de care ar trebui sa se tina cont in momentul in care se urmareste o masurare a nivelului de satisfactie al unui salariat, el poate adauga acest lucru la partea de sugestii, motivand propunerea facuta si acordandu-i un calificativ in functie de opinia sa.

3. Alegerea repondentilor si completarea chestionarului Repondentii au fost alesi in mod aleatoriu, din mai multe servicii din cadrul institutiei si avand diferite functii. Acestora li s-a inmanat chestionarul spre completare, insa totul a fost facut in mod discret, in sensul ca nu s-a retinut si notat numele ori functia pe care repondentul o are in cadrul institutiei. Chestionarul trebuia completat cu un X la fiecare intrebare, in casuta corespunzatoare nivelului de satisfactie atins de fiecare salariat in parte si punctuate eventualele obiectii sau sugestii. 4. Prelucrarea fiselor In momentul incheierii studiului, s-au cules chestionarele de la repondenti pentru a fi prelucrate. Chestionarele astfel completate au fost numerotate de la 1 la 12 si ataste lucrarii spre argumentarea celor prezentate in studiu. Chestionarele incomplete nu au fost incluse in analiza finala a rezultatelor. De asemenea, daca au fost formulare completate cu acelasi calificativ la fiecare dintre intrebari, au fost si acestea eliminate. Asadar, in studiul de fata au fost eliminate fisele nr. 8 si nr. 12, deoarece nu s-a acordat calificativ fiecareia dintre intrebari. 5. Interpretarea informatiilor obtinute Studiul de fata a urmarit masurarea gradul de multumire al anagajatului fata de felul in care aceste criterii sunt intrunite de institutia de fata. S-a folosti pentru evaluarea satisfactiei vizavi de aceste criterii urmatorul sistem de evaluare: o scala de la 1 la 5, unde 1 inseamna foarte nesatisfacut, iar 5 inseamna foarte satisfacut. Tab. 1. Situatia centralizatoare a datelor.
Nr. intreb. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Nivelul de

Nr. fisei

satisfactie al repondentului

1 2

4 3

2 1

4 4

3 3

4 3

1 1

3 3

4 4

2 2

4 3

31 27

3,1 2,7

Satisfacut Mediu satisfacut

25

2,5

Mediu satisfacut

4 5 6 7 9

4 4 4 4 4

2 2 3 1 2

4 3 4 4 2

5 4 5 4 4

5 4 3 3 2

3 2 2 2 1

4 4 5 4 3

4 4 4 4 4

1 3 2 2 2

3 3 3 4 5

35 33 35 32 29

3,5 3,3 3,5 3,2 2,9

Satisfacut Satisfacut Satisfacut Satisfacut Mediu satisfacut

10 11

4 4

2 4

5 2

5 3

4 2

1 1

4 2

4 3

1 4

2 2

32 27

3,2 2,7

Satisfacut Mediu satisfacut

Clificativul obtinut

38 3,8 S

20 2 N

34 3,4 S

40 4 S

34 3,4 S

17 1,7 N

35 3,5 S

38 3,8 S

20 2 N

30 3 MS

306 3,06

3,06

Legenda:

MS = Mediu satisfacut N = nesatisfacut S = satisfacut

Interpretand datele din tabelul de mai sus, obtinem valori despre cei doi indicatori urmariti. In ultima coloana din tabel se poate studia nivelul individual al motivatiei. (al fiecarui respondent in parte). Acest indicator are o interpretare pe ansamblu, in functie de media obtinuta pentru toti repondentii luati in studiu, adica 3,06, ceea in termeni calificativi inseamna satisfacut, foarte aproape insa de mediu satisfacut. Din cei zece salariati care au completat corect chestionarul, 6 sunt satisfacuti de conditiile locului de munca (cu tot ce implica acesta), in timp ce 4 sunt mediu satisfacuti. Procentual, am putea spune ca 60% dintre angajatii institutiei sunt satisfacuti de conditiile pe care le au la locul de munca. A doua categorie de indicatori este cea care masoara gradul de satisfactie a angajatilor institutiei in legatura cu o categorie de criterii. Calificativele corespunzatoare acestor valori sunt cuprinse in ultima linie din tabelul de mai sus. Astfel, in randul angajatilor din cadrul Administratie Finantelor Publice Baia Mare, cel mai slab punctaj l-a obtinut posibilitatea interna de dezvoltare profesionala (1,7) ceea ce arata intr-adevar ca in cadrul institutiei, sansele de dezvoltare profesionala sunt minime. Acest lucru ar trebui sa ridice un mare semn de exclamatie in randul top-managementului institutiei pentru a lua masurile necesare in acest sens. Un alt punctaj slab l-au primit intrebarile referitoare la nivelul salariului si a modului de acordare a sistemului de bonusuri (o medie de 2 puncte), in general acesta fiind nesatisfacator. Atmosfera la locul de munca a obtinut un punctaj de 4 puncte, cel mai mare punctaj. Aceasta inseamna ca dintre toate aceste criterii, acesta este satisfacut in proportia cea mai mare de catre insitutie. Din tabelul de mai sus se poate structura informatia obtinuta astfel incat sa putem ilustra nivelul de satisfactie al repondentilor. Tab. 2. Nivelul de satisfactie al angajatilor la AFP Baia Mare.

Calificativul acordat Foarte satisfacut Satisfacut Mediu satisfacut Nesatisfacut Foarte nesatisfacut Total

Nr. repondentilor 0 6 4 0 0 10

Procentajul obtinut (%)

0 60 40 0 0 100

Asa cum am mai spus, 60% din cei chestionati sunt satisfacuti de conditiile existente la locul de munca, in timp ce 40% sunt mediu satisfacuti. Se observa ca nu sunt angajati care sa se declare total nesatisfacuti, insa daca citim mai atent datele din Tab. 1, putem observa faptul ca exista anumite criterii (in general cele legate de nivelul salariului si cele legate de posibilitatile interne de dezvoltare profesionala), care in genere au obtinut un punctaj slab, ceea ce inseamna ca angajatii sunt nemultumiti (nesatisfacuti) de aceste, insa celelalte criterii cuprinse in chestionar le ofera satisfactia necesara pentru a-si continua activitatea in cadrul institutiei. Alte aspecte pe care salariatii le mai considera importante ar fi modul de petrecere a timpului liber, in sensul de a se organiza anumite evenimente comune de recreere (la care sa poata lua parte impreuna salariatii). Ar fi de asemenea important de studiat perceptia angajatului asupra fiecarui criteriu in parte. Pentru aceasta s-ar putea folosi acelasi formular (ma refer la aceleasi criterii), insa repondentii ar fi rugati sa completeze chestionarul indicand importanta pe care acestia o acorda fiecaruia dintre criteriile avute in studiu, si nu modul in care acestea sunt sau nu satisfacute la locul de munca. In aceasta situatie scalarea ar fi urmatoarea: 0 25 pct. - Fara importanta

26 50 pct. 51 75 pct.

- Importanta medie - Important

76 100 pct. - Foarte important. Uramrirea si acestor aspecte, corelata cu datele obtinute in chestionarul de mai sus, ar putea duce la o ilustrare mai sigura si mai reala a satisfactiei in munca a angajatilor institutiei de fata